Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

130

Click here to load reader

description

istorie

Transcript of Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

Page 1: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

I. SLAVICI

ROMANIIDIN ARDEAL

N-c±!- 86

30 BANI

:v..

4.41.:;ii.

s

rs'

I°.2WIWISMCKREgingkrtca_ 1.g

..;,^-;

4.*;PO° 4 I I ! P4 t .4. PIP m f4o

eaS 1710. s'

BIB LIOMBITI

mIIIERUEI

0

00

_0142

ez.licAPwww.dacoromanica.ro

Page 2: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

NUMERE APARUTE DIN

Biblioteca MINERVEliia 30 BANI NUMARUL

1. M. Sadoveann. Duduia Margareta.2. L. Andreiew. Guvernatorul3 Nuvele.4. Prosper Mérimise. Carmen.5. M. Eminescn. Proza6. T. Robeann. Poezii postume.7. Alphonse Daudet. Scrisori din inc...ra mea.8. Teodor Varnav. Istoria vieii male.9. Ioan Slavici. Spiru Cahn.

10. I. Rossignon. In Livadg.11-12. I. N. Potapenko. In slujba adevitrath.13. N. N. Beldiceann. Cea dinth.iu iubire.14. Karl Emil Franzos. Vriljitoarea.15. C. Negruzzi. Traduceri In prozl.16-17. N. V. Gogol. Tares Bulba Vol. I i II.18. Al. G. Doinarn. C6lug1.ru1 Gherasim.19. I. Slavici. Din valurile vietii.20. Camille Flammarion. Visuri Instelate.21. Ivan Turgheniev. Povestiri vânätorefiti.22. R. Festeticz. prmuri bizare.23. Grazia Deledda. Valnrile24. Mumuleann, Hrisoverghi, Cucinreann Scrieri

alese.

literary..

vietii.

www.dacoromanica.ro

Page 3: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

ROMANII DIN ARDEAL

www.dacoromanica.ro

Page 4: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

BIBLIOTECA MINERVEI"

No. 86.

I. SLAVICI

Roma'nii din Ardeal

13UCL1IMS I 1

«MINERVA», Institut de Arte Gra-rice si Editurá, Bulevardul Aca-demiet 3 Str. Edgar Quinet 4.

1910

www.dacoromanica.ro

Page 5: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

EDITURA DISTITUTULUI DE ARTE GRAFICE §I EDITURAMINERVA)), B-DUL ACADEMIEI, 3. EDGAR QUINET,

Reproducerea oprita

www.dacoromanica.ro

Page 6: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

PRIV IRE GENERAL A

Carticioa aceasta nu e un studiu stientific,ei o sturta dare de seama facuta 9aentru eelce nu-i cunosc indeajmis si tin sa-i cunoaseape RomAnii din tarile coroanei ungare.

M'am simtit indemnat sa fac aceasta darede seama pentru ca nu stiu intre oameniimie cunoseuti pe nimeni, care ar putea s'ofaca tot ca mine, care am capilarit in Podgo-ria ADadului si'n valea Crisului, mi-am facutstudiile secundare la Arad si la Timisoara.mi-am luat diploma de maturitate ia Satmar,am trait ducpa terminarea stud iilor t imp inde-lungat la Arad, la Oradea Mare si la Sibiiu,am luat parte la taate miscarile nationale siam calatorit foarte mull priare Romanimai alas De jos. arare-ori calare on CU calm-ta, totdeauna a'ndelete si oprindu-ma maiici, mai colo, ca sa ma dumiresc indeplin.

Ballet de been, imi petreceam vacantele cu-treerând Banatut enipia Tarii Ungurestivalea Crisului Alb pana la Brad si nfina'nvfirful Gainei, totdeauna singur-singurel. Totsiugur am faEut lungul drum dela Samar IaArad oprindu-ma Iii punctele Baia-mare, Cap

si

www.dacoromanica.ro

Page 7: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

6 1. SLAVIN

nie, Strambu. Laint$, Des, Mier la, Cluj,Turda, Traseau, Ofenbaia, Rosia, AbrudBrad. Hälmagiu, Buteni si Siria.

Pe.ste efitiva ani am pleeat en caruta dinOr$ova IS. Baia-,Mare j m'am writ in mine-tole Lugas, Caransebes. Grgdiste sub Ratev4-

Hateg. Deva, Orastia, Belgrad si Blaj. demule am treent en &eau] la Cluj si iar amInat caruta, ea sa tree ne la Chioara la Baia-Mare si sä ma intore de aeolo peste Salaginla Sinden. in valea Crisului Rapede la Chi-eea si apoi la Huedin. De oareee Bihorul IIcnnosteam bine dial timpul at am stat laOradea-Mare. iar in Imprejurimile$i Pe Tarnave umblasem mult valid ma a-Ilam la Sibiu, am mai facut o eälätorie deTa Turnn-Bosu paste Tara Dltulni j PosteTara Bilrsei prin Seenime la isvoarele Mitre_sului si pe Mures la vale Mina, 1 Toplita.Maranmresul si partile Nasaudului sunt{lar singurele tinuturi romfinesti, pe care unle ell IlaSe diii propria mea

Ca sä-i pot pane pe Roniiimiii din Virile coloallel tmgare la loci]] ion, mi-am dat silnita

epnose si peAm stat timp de vre-o 'ease saptanthni in

Bucovina, unde am Wilt de ac:emeneacarnta.

Cam tol atilta timp qin stat odata Ta Iasi,iar rh data la Ddroboin. de nude am (Va-1 it en eitruta prin Pascani la Tilrgu-Neamtu-lui, pe la manastiri, peste ltätesti la Pea-tra si apoi la Baeau.

Mu lt am ealatorit in sfil.r$it. prin Munte-nia si prin Oltenia. uncle nu e localitafeinsemnata, in care n'am stat eel putin 2-3

till.

Sibiiuinm

-I

raid-torii en

mai

intuitione.

eei-lalti.

www.dacoromanica.ro

Page 8: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

ARDELENI1

zile. hate() singurA cAlAtorie fAcutA parte eh-lare, parte eu trti.sura m'am oprit In puncteleT.-Severin, Baia de AramA, Tismana, Lai-niei, Targu-Jiului. CArbunesti. Crasna, Polo-vraci, Horez. Bistrita, Ocnele-Mari, Govora,

imnic si OlAnesti, Cozia i StAnisoara,Cfineni. Titesti, Clocotici, Tigvem, Curtea-de-Argos, peste Museeli la Chinon lung. NeinA-iesti j RuicAr pe Dlimbovita la Tale plinA laTftrgoviste, apoi la Petrosita, poste Varfulen dor la Sinaia si de acolo la VAlenii deMunte, uncle liii s'au sfarsit vaeantele.

Tonle aceste au fost cAlAtorii de plAcere,dar plAcerea mea, a fost sit cunosc pe poporulroman asa cum el in adevAr este.

Le 4pun aceste pentru-ca cititorii mei BA*tie. al nu le rvorbese niei din carti, nici dinauzite, ci le spun cea ce am vaunt cu ochii

Imi voi da silinta sA le fac impArtA-sire numai despre cele stiute de mine pe derost si sl nu-i obosesc cu date adunate deprin cArti. Voi fi insA pe iej pe cob° nevortsa hart]. si 'n amAnunte statistice, geograficeori istorice.

Vorbind desprie Ardeleni sau Transilva-neni, cArora ulna le zic si Ungureni, intele-gem de obiceiu pe toti Romfinii din Mllecoroanei TIngare. Acestia insA ei sedeosebesc unii de altii.

Ardeleni in intelesul adevArat se socotesenumai cei din basinul Muresului. PanA, laZam j cei din basinul Somesului Pima laChioara.

Marea multime a Romanilor, care trIeseafarA din Ardeal, dela Zam j de la Ciuceala vale, pe tArmul drept al Muresului si pe

mei.

dinsi-si

www.dacoromanica.ro

Page 9: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

8 I. SLAVICI

Crisuri spre eâmpia tärii Ungureei se nu-mese Ungureni.

La stanga Murkulni piing, la Dungre suntBeindtenii.

De la Crisul Riipede inainte spre Apus,pkuti la Samar, sunt Salhgenii si spre mea-zi mararnurasenii.

Aceste grup6ri se intemelaza pe deosebiriInvederate iii cea ce priveste limba, partul,obiceiurile, starile economice si eele cultu-rale, precum i traditiunile istorice.

Ca sa intelegem &coke deosebiri si sä neputem da seama despre importanta lor pentruviata praeticA a Rounknilor din regatul Un-gar, trebue s1 cunoastem fires locurilor, stä-rile economice .si eele eulturale, precum sidesvoltarea istorica.

noapte

www.dacoromanica.ro

Page 10: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

I.

STARILE TOPOGRAFICE SI CELE ETNO-GRAFICE.

In statul ungar traiese cam 2,800,000 tieRomani Tisipiti pe un teritoriu de peste 10011101 de chilometri. .

Cam 1,300,000 din acesti Romani traiese inArdeatud propriu zis, care are o intindere dovre 50,000 de chilometri si e mrtrginit de otiii trasa de la, Rotunda la Chioara, la Ciu-cea, la Bucuresti (din sus de Abrud), la Zam

la Poarta de Fer (langä GrAdiste) si rseintinde pita, la hotarele Romaniei.

In afard, de Ardeal sunt dar cu vre-a 200de mii mai multi Romani dealt in Ardeal.

Cei mai multi flintre acestia se and in asanumitele pairti agnexe, care nu Wean partedin Ardeal, dar erau administrate de obiceiudimpreunit en Ardealul.

In vechime erau aici chenezate +si micivoivotiate. care erau supuse direct regeluiUngariei, in urmä domenii ale Coroanei, ca-re aveau eastelele lor. Cele mi insemnatedin aceste castele se .aflau la Caransebes. Lu-go3, Faget, Lipova., $oimos, $iria, &trend,

www.dacoromanica.ro

Page 11: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

10 I. SLAVIC!

Ineu, Beinsi, Oradea Mare, Sim leu, Chioarasi &Amax.

In timPul stapamirii tureesti Tara Ilinu-reascd era irapartitd in pasalikuri, Ardealulraingsese tarà vasald, iar pArtile adnexe e-ran stgpitnite cand de Turci, and de voi-vozii Ardealului, &and de Imparatul romanca rege al 1:Tngariei.

Dupa datele istoriee, -pe care le avem, in-nainte de 1700 nu trdiau Romani si afarg dePgrtile adnexe. Imphirateasa Terezia si Im-Paratul- Iosif II, li-au dat insä iobagilordreptul de liberà migrastinne, si de atunciivainte Romani din Ardeal, din Oltenia sidin Moldova s'au askat si Pe la locurilemai largi din Banat, precum si -pe CfimpiaTrii unguresti, uncle sunt azi cele mai mcrisi ai rintärite dintre satele romfinesti.

Cei 2,800,000 1) de Românri locuiewc pe 'n-tinderea ;de vre-o 100.000 chilometri I'mpreu-JJ peste dou6 milioane de oameni de altneam, Maghiari, Svabi, Sasi, Scirhi si nutocmai multi Evrei. In deosebi in Ardealstint poste 600,000 maghiari si Sgeni 5i peste200,000 Sasi. In partile adnexe Românii wantpoporatiune cornpactä. In Banat, in TaraUngureasca si pe la mAirginile Salagiuluisunt minoritni mai mulls ori mai Putin in-s'amnate.

Pretutindeni ei ;sunt mai ales poporatiunerurald. In orase, chiar si prin tinuturile, un-de poporatiunea rom'anä e oompacta, suntputini Romfinii.

1) Dap& numaratoarea dela 1900 cifra oficiala e la17,5 mil. jtigare 2,790,073 Romani §i 2,165,946 alVi.

cu

www.dacoromanica.ro

Page 12: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

ARDELENII 11

1. Valea Oltului.Oltul i Tarnavele isvoresc De pamantul

SgellietSC, in partea despre meazA-noapte aArdeahilui, spre hotarele Moldovii. La is.-voarele Oltului, in sataul Csik-Szt. Domokos,ant, ee-i dropt, Romani, arj si-au pAstrat

logoa strAmotseaseA si tin sä fie socotiti Ro-mani, dar nu mai vorbesc romanosle.... InClue si pe la isvoarele Tarnavelor stintrisipiti printre Stucui vre-o 30.000 de aseme-ilea Romani, care au fost, dupA that& proba-bilitatea, aduei aici In timpul iobagiej decAtrA donnaji de pAmant.

De la Tusnad ia vale sunt insA din ce ince nuai dosi Romfinii. care vorbese romilneste.iar pe la poalele muntilor si prin trecAtori-le despre Moldova sunt Tutuienii, o popora-tiune viguroasti, in mare parte otieri.

Din jos de Sacuime, in Tara Barsei.träiese impreunA cu Sasij si ou SA-

cuti, care impreunA [nu fac majoritatea, Bar-sanii sunt in masse, mai oompacte mai alespe la poalele muntilor si sunt una din celemai viguroase pArti ale poporului roman,oameni harnici, in toate privintele dostohd-ci si IntreprinzAtori, multi oieri, n.0 putininegutaori ori mestosugari indemanateei.

Din jos de Tara Barsei, in Tara Oltului,sant putini Sasi si incA mai putini Magbiari,incat Ramanii fac peste 90 la stA din popo-ratinnea totalA.

In vAile raurilor ce se varsA in Olt pe ter-mul drept Romanij sunt amestecati on Sa-si. Poporatiune iminineascA curatit e insA

Ro-manii

www.dacoromanica.ro

Page 13: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

12 I. si.AvIci

De la poalele muntilor, apre Rfisinani si Se-iite, MArginenii, care au GA fie pusi in toatepriyintele in rand cu Barsanifi.

In valea Oltalui Romanii nu se urea spo-rose, eAci dau fun mare contingent pentrusperirea poporatiunili din Romania.

2. Valea Mure§ului.

MurAsul, isvorit la poa/ele aceluiasi mun-te en Oltul, e cel mai romanesc din toate ri-urile. La isvoarele lui poporatittnea e euratromaneaseA. Ce-va mai la vale covarsese SA-cuii si'n orAselele Ghergyo-Szt. VIik1os, Gyi-* $i Szhrheugy gAsim alAturea cu Romanicare nu stiu romaneste, alti Romani. earsau lepitdat portul romanesc, dar au pAstra+limba. si iar altii, care au pastrat si Thartul. Si aid sunt prin infundAturile vAilor sispre trecAtoare catoya sate de Romani ver-zi, care sustin eu indArAtnicie lupta etnicA.

De la Toplita inainte Dana la Sighidin a-nroane Murtisul came printre Romani, si totRomani isunt si'n vAile riurilor ce se varsAin el.

El desparte hns doug grape bine deosebittale poporului roman.

Coborand de-a lungail tArmului de la stan-ga PanA sure Talus. gAsim diin ee in ee maiputini SActui si pe ici pe solo Maghiari pro-priu ziisi. Abia in vAile Tarnavelor arn ahrauletelor ce se varsA 'n ele dAm iar de SasiPretritindeni insA Romanii aunt majoritatemai la deal ompact' $i labia sure isvoare a-niesteeati eu Saud.

www.dacoromanica.ro

Page 14: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

AlIDELDNII 13

Valea Streiului, in sfiirsit, tinutul Hategu-lui, pang. la Petrosaini sti Pantt la OrAdiste,e ramâneasca si numai prin ortisele, pe Iadeosebitele staibilimente industriale si princalonii anume infiintate sunt cMaghiari sIalti oameni pentni Romani stridni.

Toti acesti Romani de la stanga Murg,su-Ind§ de pe Thrnave si din valea Streiuluisunt, intacanai ea cei din valeaIasi tip, pe care-1 ggsim in Muntenia prinvaile rAurilor Teleajenul, Xrahova, Ialomi-ta, Dambavita si Argesul, iar in Oltenia pela NOvaei, in spre Horez sLpe Lotru. E ti-pul Românului smead, arare,ori oaches sinumai pe id pe eolo aproape Man, ea fata

mult prelungt, en profilul bine mareat,de cele mai mune ari frumos, Cei mai multisunt subtirei si mladiasi, vioi si sprinteni,iuti si porniti spre veselie, pe iei, pe eoloehiar usurateci,

Cam acelasi e j portul, preeum j febil ñerosti vorbele.Cu totul altul e tipul dela dreapta

Centrul etnografic al Romftnimii din ta .rile eoroanei ungare, oarecum ebiagul etnical lor, aunt Motii din muntii apuseni, 41eunide au pornit Horia j Ianeu Avram.

Acestia stint oameni si trupeste, i sufletstsmai eolturosi si mai vtirtasi. Fie court, fie

Motul e voinie i indesat, ealca rar 5i a-pgsat $i are ceva din firea ursului. De aceeamaghiarii Ii si zle Românului Urs-valah".Om en deosebire pojolit. Motul vorbeste pu-

e foarte rabdator, se avantil eu anevoia,

Oltului,\ace-

-mai

Malt,

Oureteo

tit,

www.dacoromanica.ro

Page 15: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

14 i. SLANICI

d. r e neinduplecat dupg ce a luat odatà ohot-At-Are.

Portul Motilor se deosebeste mult de alRomanilor de pe Târ1lave si de al celor dinValea Oltului, earä limha vorbitä in muntiiapuseni are particularitäti caracteristice inceea ce priveste rostirea vorbelor.

Motii sunt cea mai mobilA purte din poporulronnin. De si tin mult la tara lor, ei cutreerAmei en Ardealul, Banatul i tara UngureascA,ha atm gAsit Mott si la Ploesti si la targul Mosilor din Bucuresti. Atilt tin secolul XVIII,cat_).si pe la ineeputul secolului XIX ei andat un insemnat contingent pentru colothiledin Banat si din tara ungureascA. S'au in-tins dar eu atilt mai vArtos imprejurul mun_Wor apuseni, sore wilea Murkului si sprechnipia Ardealului precum j pe Crisuri lavale, si nicAieri poporatiunea romAnA mi eatilt ide compactà ca imprejurul muntilorapuseni.

Ardelenii se deosebesc de toti ceilalti Ro-mani mai ales prin firea lor stAruitelaresi indArAtnich. Aceasta in urma inritumMotilar. Tot in lama inriuririi Motilot

stabikt Ardelenii aspra dsciplina socia-là, prin care omul e lipsit in maTe grad delibertatea individualA in ceeace privesteportul, obieeiurile si viata familiarA. SateleromAnesti stint organisate oarecum militä-reste, si cei en purtAri rele aunt prigeniti,adeseori chiar alungati din sat.

In muntii apuseni si "n väile rhurilor cese varsd din ei in Mures numai prin orkele,pe la mine si pe la stabilimentele industria-le snnt Maghiari. Pe Aries stint cilteva co-

An-sa

www.dacoromanica.ro

Page 16: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

ARDELEIVI 15

secuesti imprejurul Trdscdului. lar Invalea Mard_sului strut Miaighiari la Btitlgrad,la Aiud si 'n ciitcva sate. Mai suut Maghiarila Turda si ie ici pe cello pe amnia Ardealulni; pretutindeni insd coviirsese Romlinii

eam de aceltasi tip ca

3. Valea Some§ului.

Sornesuri sunt cloud, umil, care isvarestedin rauntii Apuseni, din sus de Geldu, si al-tul, care isvoreste din muntii Rodnei. Amiln-doud se inthlnese la hotarele Ardealului. Ba-silml e dar mic si insernaat mai ales Pentrucd inteinsul se and Clujul, eel mai insemnateras din Ardeal, ai central cultural al Ma-

hiAfard de Cluj mai stint Maghiari risipiti

inspre Salagiu, spre Des, si Sasi in Bistritasi imprejurimile ei. Pretutindeni insdpoporatiumea româneasca e covfirsitoare.

Cel mai iinsemnat centru de vlata romd-neased a in aceasth parte INT6sAudu1, care ho-threste caracterui intregei poporatiuni ro-mane.

176..sdudenii, timp indelungat gräniceri in-sdreinati sd apere trechtorile despre Taco-beni. desi la infilti$are se deosebesc Inuit deMoti, sunt sufleteste cam la fel cu acestia,poate chiar mai posomoriti si mai asori.

Mai la vale illsg, spre Gber la si prin im-pregiurimile Clujului. predomineazd tipulsruldgean, deosebit de eel de la star-1ga Mura-salui si ba fdptura trupeaseh, si la port, Stin eeea ce priveste limba.

loiiij

Motii.

'n

www.dacoromanica.ro

Page 17: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

16 1. sLANrici

4. Tara Ungureasea..

In Tara Ungureasca, partile aduexe, cattin dealurile, prin vaile riurilor, Lana 'n liniaRaidna, Shia (Vilagos). Ineu, Oradea Mare,poporatiunea e aproape curet romaneascA.Numai pe ici pe colo sunt risipiti printreRomani si putini Maghiari veniti de eurand.

In deosebi in valea MurAsului, dela Zampana la Riadna au trait odata j Sârhj venitiaici, dupa caderea sub stapanirea turceascaa Belgradului, cu Braneovici. Acestia au pe-nit 11184, incat numai in tipul MurAsenilor amai rämas oareeare urinä de dansii.

Dela Badna se 'utinde pe la poalele dea-lurilor peste Shia panit la Ineu una din celemai marl Pedgorii din Europa. Si aici aufont odatit Sirbi de ai lui Braeovici. care in-eetu1 eu incetul au perit. Au rämas 'hash nu-me de familii si de localitati, obieeiuri, ama_nunte de Port $i particularitäti de limba,precum si catactere tipice mai pronuntatede cat la Muraiseni. Cei mai multi dintrePodgoreni aunt veniti de pe Crisuri, din Ha-lm din muutii apuseni i mai ales din Mol-dova si anume din judetul Neamtulni. SuntIii Podgorie patru colonii mai mici de 5vathi,doua colonii tot mici de maghiari, o coloniede Oiangäi din Bum Tina si Maghiari nisi-Piti Pe ici pe colo.

Podgorenii aunt oameni voinici, cu deo-sebire harnici, stäruitori si tari in hotara-rile lor, in multe rprivinte mai weans deMargineni si de Barsami. Ei se evantii balsamia usor cleat Motii, sunt oameni voioi i

www.dacoromanica.ro

Page 18: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

ARDELENIL 17

iubitori de petreceri, adese OTj chiar usura-teci. Portal la bArbati era TATnä acum vre-odonA-zeci de alli pronuntat moldovenesc, iarla femei mai mutt sirbew. In timpul dinurmA insA bArbatii au primit ineetul cu in-ectul portul ungurese.

Limba nu e in Podgorie pretutiudeni a-ceasi. Intfunele sate s'a mai pAstrat rot,-tirea moldoveneasel, iar intr'altele cea delastingA Murasului.

Pe valea Crisu lui Alb si prin vAile pArae-lor ce se varsA 'n el sunt PAdurenii, popora-tiune veche, oameni in genere mftrunti,sprinteni, voiosi si mai Inuit ori mai putmusurateci, care se doosebesc 3n toate privin-tele mult si de Podgoretni, si de Motii. encare se invecineazA. Ei sunt poporatiuneromâneasca Inca mai compacta deedt Mtra-senii si Podgorenii,

Mai apropiati de Moti in toate privinteb.sunt Vidicanii, care se and in valea Crisului

prin imprejurimile Beinsului si lapoalele muntelui Bihorul. Si acestia suntcompacti, dar trAesc imp.rennil cu tin con-tingent de Maghi ceva mai insämnat.

Ina mai insAmnat e contingenthl Maghiariin valea Crisului RApede, de la Oradea-marespre Cincea. Si aici covArsesc insA Rom Anil.

Pe la gurile despre ses ale Crisurilor trAeseLuncanii. Amestecati si acestia cu Serbi deai lui Brancovici, seamAnd in multe privintecu Podgorenii, dar sunt, in genere, mai in-drAzneti IA mai mavalnici, oameni cu deose-bire trupesi si chipesi, cei mai avantati din-tre Romfunii, ye care-i stiu eu. Tipul Lunca-

Bibl. eMinen el, No, 86, 2

Negri,

www.dacoromanica.ro

Page 19: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

18 I. SLAVIC!

nului m'am incercat sa-1 infatisez in LicaSamadaul din Moara cu noroc".

Luncanii nu sunt poporatiune romann corn-paeta. ci traese impreuna en Maghiarii, carele tin tunrpann Mil ea sn-i eovir5casea insa.

Campienii, in sfarsit, sunt Romani. carepe la sffirsitul secolului XVIII, s'au avantatdin Ardeal. de pe Crisuri si din Moldova pe$esul Terii Unguresti $i u intemeiat sateprintre Maghiari si Svabi ori s'au asezat in-cetul en ineetul pe la marginile satelor.in-temeiate de aeestia. Unii au venit ea oierien turmele lor $i un s'au mai intors;venit ea slugi la Maghitalri ori la Svabi si si-au fäcut incetul cu ineetul rost. Azi sunt pemarginile despre Carpati ale sesulai imgn-rese sate romanesti marl. ea-Le cinei si easemii de suflete, oameni instariti, Vara, Indo-iath miii inaintata (parte din poperal ro-man.

Mill dintre Cãmpieni, cei de pe tarinuriiMurasydui, au trait timp indelungat im-uremia en Serbii veniti ell Cernovici durniineheierea tractatului de la Car lova. Partedin aeesti Serhi. la Arad, prin impregiurimisi pan& F pre Sighidin. si-au pastrat nationa-

Cei mai multi Ias. s'au stalls fluprin desnationalizare, lie mai ales in lipsä deprogenitura adoptand sistemul de doi opii.Deahragul Muresului avem dar earn aeelasitip ca'n Pcdgorie. Romani formati sub in-rinrirea silrbeasca, Cam de acclasi fel sunttoti Campienii, eaci Sarbii s'au intins si maidemarte spre Oradea-Mare.

Pentruea cetitorul sa-si poata da seamndespre firea iacestei parti din poporul roman,

altii an

cea

litatpa.

www.dacoromanica.ro

Page 20: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

ARDELENII 19

care se sustine in lupta neeurmath, cu Ma-ghiarii si cu aiei mai numerosii Svabi, vot ni-senina aici eftteva amanunte despre o luptaelectorala. la care am luat parte in tineretele

Podgorenii isi aleg deputatul imprenna eno parte dial Padureni, si alegerea se face la

Alesii eran totdeaunaTiind sa cucereasa, cereul Siriei gayer

nul a pus eandidatura unui ont, care se bueura de matte simpatii la Podgareni si maialos la Siria, bait Buhl's, an aristocrat fearte bogat, lit casa, egruia Arthur Giiugeysemnat capitulatiunea de la 1849, fost collatesnprem al comitatului, ruda apropiara eaSzögyanyi. Ma dar nu $ovinist,vac, care tinca s6, dee dovezi de bundvointarata cu Romanii de pe mosiile sale $i vorbiadestul de bine româneste.

Iii fata acestei candidaturi primejdioasenationali$tii din $iria iiu puteau sA reu-$easca ca Un ont bogat $i el. Au ru-gat dar pe Antoniu Mocionyi s6, primeaseäcandidatum a. Chiar dintru inceput iiuà san-sale de reusith erau putine, aci uiu numaiPildureuii in genere sáraci, ci si multi din-Ire fruntasii de la Siria. se deduserA inpartea luj Bohus. care deidea pretutindenimese, desfuhda butoaie si imprutia eu lamalargg, bani prin agentii s61, dintre care cetmai multi erdu Romani.

Pre$edintele comitetn:ui constituit de $i-rieni. Gheorg4 Crisan, out care abia stiasa-si punA, iscalttura, era cu toate aceste boarle linistit, ertlittoria mereu prin care, më in-credi uta, eftnd se intorcea, ea n'are sh, fie

mole.

Siria. Romani,

a

ei slo-

deettt

www.dacoromanica.ro

Page 21: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

20 f. snAvIcf

Bohus deputat, si cerea numai, ea albAstri-mea sA nu se amestece, ci Bä stea frumusella o parte. .Maucati. heti, luati bani'lezicea el oamenilor,dar votati-1 pe Roman,ea sl-i treacA la Bohus polta de a mai faceea acum".

Cateva zile luainte de termenul alegerii amars vestea, eh. de win viile fruntasilor, caresustineau candidatura lui Bohus, au lostscosi, de pe ici, de pe colo, eateva mii de bu-tuci de vile din rAdAcini.

Noaptea urmAtoare s'a mai si pus foe laeilteva erame.

A treia noapte s'a pus foe deodatA in maimune pArti ale satului si a mars vestea, ca.viu n'are sa ramaie Bohus, dacti. va fi ales.

Ziva urmAtoare unul dintre agentii electo-rali romAni ai lai Bohus a fost amorat chiarla poarta castelului, iar altul a scApat plinde sange.

In fata acestei turburAri Bohm a esit inBacon si-a deelarat, ca. nu v-rea sl se imPu-nä fArA voia alegAtorilor 6$ i-si retrage can-didatura.

Antoniu Macsonyi a fost proclamat depu-tat. S'au fAcut in urmA cereetAri. dar toateau Amiss zadarnice, cAci s'a constatat, cAvinovatii nu erau niei until dintre eei eudrept de vot si toti au sustinut cu tArie, cAn'au lost pusi de nimeni la cale.

,,A mea e cinstea!" -- mi-a zis unul dintre(Musa cand a plecat la temnitA, ea sA-si iaosiluda.

Sunt acum eativa ani, &and Ioan Rusu Si-via nu si-a pus eandidatura la Neu, Intro Luneani. primarul din Siria si toti consilierii ea-

www.dacoromanica.ro

Page 22: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

ARDELENII 21

munali si-au dat demisiunile, ca sa poata ple-ca cu totii _spre a face agitatiuni in cereal e-lectoral invecinat, caei la dansii acasa eraasigarata reusita eandidatului national.

5. Silagiul.

In Salagiu formatiunea terenului e eamaceeasi ca prin imprejurimlle Dorohoiului.Spre Ardeal si pre Crisul Rapede sunt dea-luri mai inalte, dar mai doparte atilt spre$es. cat si dealunguil Somesului dealurile seridica incetul cu incetul $i priu vai cadereaterenului e atat de mica. incat si jn timpulploilor man apa se bälteste si nu se produedeck pe ici pe colo parae.

Ackasta, formatiune de teren se ineepe In-ca in Ardeal, intre Gher la si Des, unde po-poratiunea romaneasca e tot atilt de com-pacta ea la Padureni.

Inca la 1868, cand am facut calátoria pe laLuipu i pe la Des, am fost mirat de limba,pe care o vonbiau- oalmenii din aeele partiVre-o zece ani in urma am facut calatoriaprin Cbioara si prin Salagiu si, interesandu-ma cu tot dinadinsul. .m'ain iincredintat, cain Salagiu, in Chioara, spre Baia Mare sispre Satmar, preeum si de la Seini inaintespne comitatul. TJgocea a acelasi tip de oa-merti, eare are cam acela$ port $i vorbeste a-eeeasi fel de romaneasea.

Vorbind dar despre Salageni, inteleg iu-treaga aceasta parte apuseana a poporuluivoman, care se sustine in lupta de tot grea

www.dacoromanica.ro

Page 23: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

22 i. snAvtai

si eu massele maghiare, si cu statul -Un-gar, si cu societatea maghiarA.

Nu sunt Dutilli cei ee au cAzut in lurpta a-ceasta.

Pe elimpia despre Mures Rom Anil ori ausate compocte, ori stall pniii satele maghiareori prin eele sasesti adunati in aceleasiAici, 1uaj spre Tisa, Romanii sunt risipiti dea valma pTintr e Maghiari. Dacti stint dal:1.)re Mures, risirpiti pe lei pe mac) ipe la mar-

sute de Romitni, care mai tin la legeastrAmoseascA, dar nu mai vorbese ronthneste,aici spre Solnoc, pe la Dobritin si pima. spreCarei 5i spre Satmar sunt cu miile cei per-duti rpentru neamul romilnese.

Nu insA toti acestia sunt de origine in adevar romAneasca.

lucru stiut, cA in timpul rAsboaielor purtate impotriva Tureilor au jutat rol insemnat oceele de haiduci luati in sAmbrie. Intimp de pace haidueii aeestia traiau mai alespe intinsele tpustiuri din regiunea Dobritiiiu-

spre Cumania si lasigia si erau o adevaratA plaga pentru Selagiu7

Mai ales aceasta l'a indemnat pe MihaiVodA Viteazul sA-1 faca. pe Aga Leca stAplinpe cetatea de la Cliioara si pe domeniul ei.

Aici si-a adunat Mihai VedA paste dupa ees'a intors de la Praga si in fruntea eetelorde haiduci a chstigat el bAtalia de la Gams-IAA in Selagiu.

In tirmA Imparatul li-a dal haidneilor lo-mini de asmare mai %pre Pisa, in Hajditsti g,la Hajdu-Dorog, Ntintis, Hadh az, Biizor-ineny.

Multi dintre haidueii acein eran, ee i drept,

lui,

With

gad,

E

www.dacoromanica.ro

Page 24: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

ARDELENII 23

ootodoxi, dar liii si Romani. Chi Iar oastealiii Mihai-Voda Muntonii si Moldovenii erauwai putini dada Srbii, Cazacii si alti ori-entali. De origine romaneasca sunt dar nu-mai putiui dintre cei ce'n acole parti tin lalegea lor veche, dar nu voibec romaneste.

Sunt apoi multe semnele, cä Selagenii anfost timp indeluugat amestecati eu Paeinatii,

cu Cumanii, care in mare parte s'au ma-ghiarizat.

Mai spre Tasuad si, in genere, pe la mar-gini se vorbeste o romaneascà piing. de Ma-ghiarieme si pocita si ca accent, s: ea rostire,iar prin orasele sunt nlestesugari, care se su-cotese Ronthui. dar nu mai vorbeso romfineste de loc.

Am fost viiu miseat eâiid. duna rasboiul de6. 1877, trecand pe la Baia Mare, em dat pes-te o grupa de mestesugari. care afland cäsnnt roman si viu de la Bucuresti, m'au in-conjurat si m'au rugat sa le vorbese desprefaptele savirsite de cureani la Plevna. Nustia nici unul romaneste, dar toti se landau,ca sunt Romani si ei.

Stint multe casele oameniler eu oare-careculturit cbiar casele de preoti si de invata-tori, in care nu se mai vorbeste romaneste sinu s'a pomenit tiparitura romaneasca. La li-ceul din Satmar am avut colegi, care tineausa fie socotiti romani, dar nu stiau roma-noste.

Intrand insä in vaile largi, romarrimeadin ce in ee mai compacta si mai viguroasasi Inca la Simleu am simtit, cä ma aflu inpatria lui Barnut.

Nu mai incape nici o ca Wageindoialä,

si'n

si

www.dacoromanica.ro

Page 25: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

24 1. SLAITICI

nii si ea fptura trupeasca, si Ca porniri sa-fletesti au in intregul lor fel de a fi ceva pen-tru noi strain, dupa iparerea mea parte ratenese, parte humane. dar hotaratoare a lostpentru ei mai ales inrilurirea Motilor.

Din sus de SiuAeu. spre Chieea, in valeaCrasnei si de la Chioara inainte s'a pdstratfirea romilneascit Sn uncle privinte chiar maibine deceit aiurea. IndE)sehi limba, desi ros-tita intr'un fel earecum strain, e cu deosehi-re bogat liii vorhe de originc romanicä simina reamintit pe cea vorbita in huletul Su-cevei si prin partea despre munti t Bueovi-nei.

E aiei acelasi fel de chiag ea in tara Oltu-lui, in muntii Apuseni Si pe la isvoarele Orisurilor, un centru de viata, din care in tint-puri priineioase se revarsa. mar in vremurigrele rezista Roniãnii. ma din partile pe ca

putin cunoscute, pe atilt de pretioasenoporului

6. Maramurepl.

Roindnii din Maramures au trait in trecuttraiese si azi mai mult ori mai putin iso

lati, incilt se p oate i eh nici nu lau partetma viata eomuna. a Romani tor din regatul un.gar.

Stunt vre-o cincizeei de sate asezate la stfinga Vieu1ui, In care ei itraesc annestecatiparte en Ruteni, parte en Maghiari j roran de Evrei.

Iii valea Oltului si'n a Muresului sunt prtini Evrei, Pe Crisuri si in valea Somesull,se sporesc insit! In Magiu sunt multi, iar In

-1roman_

de

et

.

www.dacoromanica.ro

Page 26: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

ARDELENlt 25

Maramuree ei constitue peste 12 la sutiL dinpoporatiunea thrall. La Sighetin ei la Mun-eaci e locul de popas al Evrcilor trecuti din(MHO&

Ei tree de la Sighetin la Oradea-Mare,uncle se aclimatizeazä, apoi se risipesc spremetropola lor, Bradapesa.

Chiagul Maraxnureeenilor se aflo in TaraOasu Ini, in coiltul despre Baia-Mare si Des,unde Românii aunt mai companti.

7. Banatul.In Baniatul Timicoreii Romanii &hese im-

preun g. cu multi vabi, mai putini 88rbide tot putini Maghiari ei numai spre Ardeal

spre Romania aunt in masse compacte.Banatenii se deosebesc atat ea tip, ea tein-

perament si ca port, cat ei in ceea oe pri-veste limba nu numai de Ungureni, ei ei deArdeleni, precum si de Olteni.

In Banat, rare Ala duipA tractatml de laPasarovat, pe la 1720, a scripat de sub strap&nirea turceacca, inninrirea oriental& e mminvederatä decat on i unde la Romani. Suntmulte semmele, cä aid au fost ei o1niij veni-te de la Romanii din peninsula balcanicti.Boate de aceea BanAtenii sunt, in genere,mai oacheei. mai viol si mai nilvalnici chiarsi de cat Oltenii.

Nu e insä nici in Banat pretutindeni ace-lai

In fostele-parti adnexe, pe tgrmurul saingal Mureenlui, de la Lipova la deal, pe lasat, Ipe la Lugoj j Codrenii despre Caraeie-

si

ei

tipul.

Fa-

.

0

www.dacoromanica.ro

Page 27: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

26 I. SLAVIC!

he j Oravita. unde poporatiunea ramana eveehe si eompacta, nu e acelasi fel de oameniea peste Cerna, de la Mehadia inainte, caciaceasth parte a Mout pima da 1740 parte dinJudetul Mehedinti, care se numeste asa pen-tru eg-si avea central la Mehadia.

Tot astfel avem in Banat numiri ea Be-huti, Lalasinti, Labasinti, si in. Banat nuse zicP Lugojan ori Timisprean", ci Logo-Jant" $i Cimisoreant".

Dealungua Muresului pang spre revarsareaacestum in Tisa Romanii sunt amestecati euacelasi Sêrbi, pe care i-am gasit i pemud de la dreamt% Poporatiunea e deci camla fel cu cea de pe egaupia taxii unguresti,(lax banatenita.

Deosebiirile sunt adese ori uimitoare intoate partile si mai ales in ceea ce privestelimba.

Astfel la Radna atat comoara de vorbe, catbi rostirea e mai mull moldoveneasca, iarla Lipova, dincolo de pod, e bitnatenese sitemperamental, si portal, i felul de a vorbi.

In fostul pasalac al Timisorii, in sfarsit,Banatenii de bastinä sunt amestecati cu Ar-delenii j cu Oltenii, care la Toracuri. la Cumlau$ si la St. Miclaus au colonii azi pilfer-nice j si-au pastrat si portul, i limba. sifirea de oameni harnici si intreprinzatori.

Central de viata pentru aceasta parte dinpoporud roman e la Arad. La targurile de laArad se intalnese Bänatenii cu Ungurenn, siun cunoscator deosebeste cu toata sIguranta-dupti port $i dupg, tin toate gruparile, bapoate sa spuna ehiar satul. din care e un anu-mit om.

tar-

www.dacoromanica.ro

Page 28: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

A 1211BLENII 27

Svabi si Serbi ,amt aproape nnmai i» fos-lul pasalhe al Tinnisorii, iarg Magbiari prinorase si prin putine eoloiiii. Des-pre o desna-tionalizare un prea poate sa fie vorba in Ba-nat deefit aeolo, uncle Roniftnii tritiese impreuna en Serbii ori en putiiuii Bu lg.ari. Iii ge-nere in,41 perderile Ronitipilor slut mai lie-inseinnale deelit ale Serbilor si ale Bulga-rilor.

www.dacoromanica.ro

Page 29: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

IT.

STARILE ECONOMICE

Ronuijnlj &tut plugari. Chiar $i aceia dintrtcare stint asezati prin ()rase, 151 ago-

nisese rndloacele de train mai ales muncindla ciimp. Sunt intre dânsii putini, care n'auphmiint. Inch mai putini care n'au nici cash,.La Tutuieni, la Bhr$aini $i la MAirgineni maistint inch mi tocmai multi phstori, ittr intreCiimpienii din Tara -Ungureasch. si in par-lea despre Tisa a Banatului aunt miii. carefac o rationalä prhsire de animale domestiee.

Al5turea en plugarii an fost totdeauna la1onuini si mestesugari, precum i3i negutätori.

Pupa obieeiurile romhnesti e spurcat totceea ce nu e românesc, si Romamil are sh ma-nhnec numai Imeate gatite de el insusi $i gh

imbrace numai in hame facute de propri-ile sale m11i. Trebuia tiar sh se tlevolte in-dusiria easnich si alaturea eu ea uncle me4-tesuguri. Am avut totdeauna cojocari. taba-earl abagii. sapunari $i Iumfmarari., del-gheri_ rotairi 5i fanri, preeum siori negritätori pentru articole, de care aveapoporul nevole.

diinsii,

KC

caldhrari.

www.dacoromanica.ro

Page 30: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

ARDELEINII 29

De obicein insä acestia erau, ca morarii,tot odatA si pgstori ori plugari oi-oi exerci-tau profesiunea mai ales lama.

0 clasg, condueätoare sau dominantä n'auavut Romfinii din Wile coroanei nngare intimpul taloir din urmä cateva secole. Ei aufoot. ee-i drePt, Pang pe la inceputul secoluluiXIII, oameni liberi, dew cei mai multi dintre

si-au perdut libertateat Aceia, care aupastrat-o ori si-au redstigat-o, au intrat Intzlindul nobililor ungari. Au fest pretutin-deni printre Romftni asemenea nobili un-gall, en deosebire muilti in Tara Oltuhd,in thmtul Hategului. in Selagiu oi in Maramurea, C) insemnat4 parte din ei s'an lepn-dat si dc lege, si do neam. Astfel o clasN, do-minantà romhneaseä n'a rärnas bilnä in ziletenoastre deciit in Maramures. Cella lti Romaniau fest conduoi de preotime.

1. Stäpanirea pamintului.Dupä traditiunile pastrate de popor $i tin-

p putinele stiri rämase din primele dotta se-cole ale regatului ungar Romilnii din Ardcalsi eei din ptirtile adneose erau iobagi regali,oameni Maori. care stapilneau namitntul eamosneuii. iii deavalma, si fAceau sub apete-nine lor, fie voivozi, fie obenezi, parte dinoastea regalä, iar nu din a nobilimii, pe carpo aleätuiau nobijii eu slugile bor.

Mai ales in timpul secolului XIII, nobilH.s'au fAcut stApitni pe castelele regale oi si-ausupus pc iobagii regali ce se tinoan de elaStint destule dovezile, eit in timpul acesta

anal

www.dacoromanica.ro

Page 31: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

30 T. sr.Avtrt

multi dintre voivozi si dintre ebenezi s'aufaeut si ei thl)âni pe pgmlattul folostt matinainte in deavalma $i-au intrat rindurilenobilimii ungare.

In drum& nävälitorilor Pacinati si Cumond. de la trecgtorile de,spre Iacobeui inain-te. pe SOMP$ la vale. dela treeätoarea BnzA-ului inainte peste Tara BArsei $i de acoloinainte piing. Iii valea Muresului. precumspre Portile de fer locurile an rAmas pustiisi astifol domeniu regal.

Regii au fdent pe aceste locuri donatiuni,spre Näsgud cavalerilor Ioaniti, in Tara Bk.:

cavalerilor Teutoni, si au adus 'cc-Monis-EtgemnPni la Bistrita la Brasov, la Sibiu, laSizisoara, la Medias, la Sebis. la OrAstie sila Cluj. Toti aces-Li colonisti au rämas, dup5,obiceiul locului, oameni liberi, care stApliniaunamiintul in dearvalma, eratt datori sä aperebotarele si insoteau ne rege la Asboiu.

Aeelea-si erau stärile pe la trecAtorile dinISAcuime, la Turnu-Rosu. in fata trecAtorii dela Lainici si la Portilede fer. Iobagie eranumai in Maramures, urnde boierimea, in-tratä cu diplome regale in rAndurile nebilimii ungare. se Meuse stgpiing ne ngmiintsi in nArtile mai depkrtate de hotarre.

Voivozii Ardealului, faclindu-se dung MIAlia de la Mobiles stapAni pe domoniile regale, au iobAgit si pe oamenii liberi ce se a-rlau pe acoste. Implräteasa Mariia Tereziasi Imptiratut Iosif II, au restabilit Mania demai inainte declarAnd pe locuitorii de Pe do-meniile aeum impargtesti oameni nliberi SistApiinitori in dearvalma ai pgmfintului, cumau fest, sä apere. Ca pgrintii lot%obligAndu-i

ei

www.dacoromanica.ro

Page 32: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

ARDELENII 31

botarele. Acesfia sunt grAnicerii dela Msg.-ud, din Secu line, din Tam Oltului, din tinu-tul Hategului si de la Caransebes.

Colonistii asezati in secolul XVIII PeCampia TAxii Unguresti si in Banat sunt&mä çluri. Unii, veniti ea oameni liberi,au primit p&militt ca proprietate individual&Altii, iobagi, si au sebimbat st&panii, dar anrAmas tot iobagi.

Mai erau apoi pretutiudeni si mai ales wi-de nu era tobAgie, in fundul regiu, printreSasi si prin Granite, oameni oarecum fAr&depost, uu fel de venetici, care-si agonisiauinijloacele de train ea pastori ori ea oAl-masi plàtiti en zina, deci zilerii", dupA ter-minologia oficiala zseller".

Inainte de 1848 dar poporatiunea rurall e-ra inipArtita in sase categorii: nobili cu pro_prietate individual& Sasi, care aveau pAmilu-turi de culburA sdapituire individualA siPitsuni ori pAduri in devalmAisie,care tritiau in aceleasi eonditiuni ea Sasii,dar erau organinki militaxeste, co1oniati Eberi, care aveau proprietate individual&iobagi si zileri.

La 1848, and votat legea de improprie-tgrire. s'au sebimbat conditinnile numai pen-tru iobagi i pentru zileri, in randul ettroraau intrat i argatii.

Din norocire pentru Romani legea a fostexecutatA de administratiunea austriacA cesa instituit duipA revolutiune.

PreocupaltA, de interesele poporatiunii, a-ceastA administratimm a interpretat legeadrept e restituire in parte a drop-turilor pierdute. Mai inainte de a le fi dat

ingraniceri,

s'a

www.dacoromanica.ro

Page 33: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

32 I. SLAVIC!

dar fostilor lobagi pamanturi de eulturaea proprietate individualg, a hotgrat pentrufiecare sat un loc de pgsune i o pule de pa-dure ea proprietate comunä (nu comunala),precum si sesiune parochiala (16-32 jugare)pentru biserica i seoala. Zilerii au primit boode casä si de grading., o cainepiste in rand enfostii lobagi j dreptul de a pgsuna, nu insäsi in Granite. rortre Sasi, uncle nu s'afgeut improprietarirea. Astfel s'a intamplat,ea o ins6mnatg, poporatiune sa ramaie faitlocuri de case, fie tolerata numai, fie cu em-batie.

Asemenea embaticari sunt multi pe Cri-suri i casele lor sunt considerate ea mobile.

Ville lostilor iobagi au ramas eu embatie,si abia dui:a 1867 au fost rascumparate.

Fastii iobagi si-au castigat dar indepen-denta economicg mndep1in, deci si dreptul dea-si vinde proprietatea.

Azi, diva sase-zeci de ani, ni so pune darintrebarea, dacä au stiut ori nu Roman dinregatul ungar sa-si ehiverniseasca pamantulsi daca au fost ori nu in stare sa-1 pgstreze,

ridice valoarsta j. sa-si sporeasca avu-tul

In genere da. Dupa socoteli Monte eu mul-ta ostenealg, in timp de vreo cincizeei de ani,Nina la 1900 proprietatea fonciara a Romani-lor din regatul ungar s'a inzecit.

Nu insa pretutindeni e progresul economicaeelas, ba in unele pärti e printre Romanimare mizeria.

Pretutindeni, unde an trait in mai apropia-ta atingere cu. Germani. fie cu Sasi, fie cuSvabi, Romanii an avut sa sustie o grea hip-Ut eeonomica si au perdut pe alocurea mult.

Mei

sib}

www.dacoromanica.ro

Page 34: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

ARDELENII 33

Avand insi trebuinte mai putine cleat Ger-manii, ei au rezistat, s'au imbarbatat ineetulcu ineetul, au luat apueaturi bune si au a-uns in cele din urind. deasupra.Pe toatil intindereg fundului regiu i prin

imprejurimille mi, de la Brasov pawl, la Oats:tia si pe la Bistrita, aunt oei [mai destomicigcspodi.ri romani. care au vite de rasa buna,pumeturi de soiuri alese ori vii bine iingriji-te, oameni voiniei, bine hraniti si tadeaunaeurati,

Aici Ramanul e ei ce eumparii p/tanantu-rile seoase in viluzare lie bucatil cu bucatrt,fie mmii mai mari, pe care le impart oei har-niei intre

Aceea,si e atilt in Banat, cat si in Tara Un-gureasett inriurirea Svabilor, care le suntSasi lor suporiori. Aici Iiisii prunantul e maiailanos si astired si rezudtatele muncii svâr-site sunt mai inseminate, i cei mai instAritisi mai inaintati dintre toti plugarii romanisnnt in Podgoria Aradului, pe cei doi tar-mui ai.Muresului, de da Retina spre Sighi-din, si De Campie atilt in Tara Ungureasert,cht $i in Banat. Aici nu numai cultivarea pa-mantului e rationala, ci plugarii sunt tatoda-th si buni prgsitori de animals domestice. 0insemnatil parte din caii de lux din Roma-nia este iesitti din grajdurile plugarilor re-mani din aoeste parti, care DU tin in curtilelar deeat animale. chiar i pasgri, de soiubu n.

Atilt in Ardeal, cat si in Banat, in Tara Uugnreasca si in Selagiu suut mari intinderide vii cultivate de Roiiiiii, care saint vieripr loop u ti.

Cei mai Iestiti synt in Podgoria Aradulmi.4MinerveD. No. 86.

&IDEAL

Bib!. www.dacoromanica.ro

Page 35: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

24 T. SLAM I

si unii din ace$tia isi petrec verile in altepodgfflii, pIInä pe la Pojon, ea conducgtoride eulturä.

Na aeeeasi e starea plugarilor roaniani unde traese impreuna cu Maghiarii ori inafingere en

Maghiarii, in genere, nu prea inbese pamlintul, au trelmi ate mari, mint adeseori usuraleei i astfel isi perd usor Damiintul si treela oras, so apnea do moserii, luereafat la fabrie] On Ii a uta vre o slmita fie la stat, fiela partieulari. Aeolo dar, undo traese impreaim ea Maghiari, pot sa mai eumpere RwiiiInii pamlint, dactt muneese inâiioâiid ceapa en

dar sporul economic nu 1 an ca'n vena I atea Germanilor.Cu mune si mari nevoi so mi ta insä Ro

onlaii nude saint compacti la locuri mai maltori iiiai putin sterpe, undo nici agricultura

intinsa, nici prasire de vile nu se "maiface.

La isvoarele Muresului am gasitcare nu fusesera iobagi, ci oameni fara derost, treenti din Moldova, $i astfel Van fosli m propriel a HU $i n'a veau niei dreptul de 1)6-$unat. Ei 1j agonisiau mijloareele de trainprasind mil si mii de glste frumoase, pe carea gen tii evrei le duibau ppntru Budapesta,Viena $i Paris.

ram aeeeasi e soarta multocra dinire Moti,dii tre Padureni j dintre Vidicani. Cea maimare e mizeria De la isvoarele Cri$nrilorin Ma ramnro$. Aiei niei ii U va putea sa fieridicala starea teonomiea dee:It prin indrumare spre meserii Si prin infiintare de stabilimenle industriale.

mai

Romani.

mdansii.

www.dacoromanica.ro

Page 36: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

ARDBLENII 35

2. MeSeriile.

De carece iobagii emu cu Aesavirsirenalori de don-mil de pe parnant, care nu-j la-sau sa," fesuirtle, nici iindustna casnieg, iidmai ales meseriile an s'ar fi putut desvollala Romani, daca. n'ar f -lost intre dansil siirnbilj unigari, care. desi putSui, erau risipitipretutindeni. Oierii, granicerii si nobilii andesvoltat admirabila Industrie casuica, eucare ne fälim azl, si tot dintre acestia au iesittimp indelungaii si mestesugarii, care 'varaisi lucrau pamantul.ori isi pasteau I urniele,Iara.' barna isj exiercitau proffesaunea, Iubagul.nu putea sä invete meseria, nici mai ales s'oexercite, cad el trebnia sä stee la dispozitiunea domnului de pgmant.

Numai oameni, caw nu si dau mina despr e. intelesul iTorbelor, pe caie le rosiese, ppt

ea' la Romani exercitarea unei me-erii e lucru rusinos. Rusinos e numai sä

trislugä in casa cuiva.AeeiL plugari-meseriasi erau owmeni de

frunte, care pretutindeni se bucurau de maretrecere.

Me,serlasi Iri intelestil de azi al cuvantuluiniei cu puteau inainte de 1848 sa fie decat laBrasov, la Seliste si- la Lugoj. uncle erau Inords Romani ce se bucurau de libertate,

In Banat, dela Temisoara i Lipova inainte,ISrecum si in Tara Ungureasca, atât pe Mur-ds, cat i in Podgorie pang pe la 1866 in. aOelierele putinilor Romani se yorbia rnalamilt sarbeste, eCj calfele erau mai alesSarbi, de la care trebuiau sa, inwet" si ueenicii sarbeste.

atir-

ea. spuna,in-

www.dacoromanica.ro

Page 37: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

36 1. SLAV] CI

Pe timpul acesta a pornit Protopopul Bainleseu prin infiintarea renniunii dela. Brasmnusearea pentru indrumarea spre meserii aRomandor j pentru orgapisarea meseriasi-lor romani.

Misearea aceasta s'a intins rApede, si azimoseriasii rondini stint organizati pretutindenea pang la Cluj si la Oradea-Mare.

Clasa de meseriasi e tot slabä, iar aceaslanu numai pontrueä e grea concurenta. Pecare o sustine, ei5i pentruca 0 insemutt tti parte din meseria5i a trecut in Romania.

Asezilaninte industriale mai insomnatestint intre Romani la Brasov, la mincle dinMantii Aipuseni, la acele de la stânga Murilsului, in Banat si po la Baia Mare. Pretu

insa muncitorii de alt nelm sunt maimunerosi decilt cei romani.

Indeosebi in Muntii Apuseni an fost multi,baiesi" si proprietari de mine in tre Moti, dayazi. lefind se lucreazit en eapitaluri mari, eisustin eu anevoia efincurenta.

Comerciul.Organizand dupa incheerea tratactelor tie

Ia Pasarovat si Belgrad oomerciul oriental,Austria a adus din Turcia o multime de Maeedo-Romfini, care au format companii rivilegivite iii cole mai de carpotolue centre deviattt. Cele mai insëmu ate din aeeste oompaniise aflau la Brasov, la Sibiu, la Oradea-mare,la Pasta si la Viena. Erau ins6, Macedo-Ro-mftni pretutindeni nu numai prin oraselede pe teritoriul loeuit de Rcmani, mai ales

thalami

3.

www.dacoromanica.ro

Page 38: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

ARDELENII 37

la Timisoara, Arad. Alba Julia si Cluj, ci $iprin orasele curat maghiare, -Linde existg siazi bisericile infiintat- de densii.

De oarece printre Macedo-Romiinii aces-tia emu, si Greci ori grecisati si de oarece eivemserg, despre Grecia, Românii le ziceau

si pang in ziva de astgzi mai ales inTara Ungureaseg negutator va sa zicg Grecsi Ing due la greei" va sa zieg, mg due laprg vglie".

De prin orase acesti Greci" s'au risipitprin satele mai mari si parte elan serbizatori magbianizat, parte au format dimpronnaen nobilii clasa conducataare a poporuluiroman. Toti insa, &liar si eei ce s'an lepadalin eele din mmig, de neam, au avut inriurirepe cat de hatthitoare, pe atilt de binefacatoa-re asupra desvoltgrii eulturale a Romanilor.

Di insg, n'au rgmas negutgtori Si nu r-ariindrumat pe Romani spre comerciu, ci auformat fie ea fruntasi al preotimii, fie ea direggtoni oni ca advocati oni medici ehiagulclasei mite romane.

Nu a eu toate acestea mai putin adavgrat,err mai ales impregiurul Ion s'a format inArdeal si azi Inca slaba clasa a negutgtorilorromani. In Banat insg si in Tara Ungureascanegutatorii erau mai mult Serbi, care, eelputin in parte, s'au romanizat.

Cu mult mai hotgritor pentru desvoltareaceouomieg, a Romanilor a fost srpiritul cornercial propagat de negutatorii farg de pngvglic,care oa Secelenii, Boreenii, Rgsinarenii. Selistenii oni Motii cutreerau tara, ea sg aduneproducte romanesti si sg le pung pe la bill-ciuri in vinzare. Asemenea, mijlocitori erau

(heed,

www.dacoromanica.ro

Page 39: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

38 I. SLAVICI

protutindeni.intre iiohllj si. in genere, nitreoameni fiber). Erau si ei plugari, care facoati negot fie ea oelepari" en vile, cu cai, enoi ori en porei, fie en vat eu einbere, en sail,en cearL en doage, en cercuri, cu Ohl pentrulegatul viilor ori CU peste, fie cu fel de fel

maruntisuri, de care Boincinii aveau trebuinta.

Acest comerciu national a lost ineetulincetul nimieit de Evrei, care mai ales de la1867 ineoace an vemt in local Grecilor si auinceput sä cumpere cii bani si sa

pe porumb, pc oua ori pc pilsari sipe piei crude. A lamas insa spiritul, si numaidat fiind avest spirit a lost en putinta frunloasa organizatiune a hancilor romiinestidin tarile coroanei ungare.

Areste bitrici nu stint asez5minie comerciale in adevilratul iutcles, ei tot intrepriuderifacute de oameni, care an sunt negutatoriSi numai negutateri. Ele se razging pe traditiunile plugarilor, care sant totodatil si me$tesugari ori negutittori.

La sflirsitul anului 1908 an existat la Romrt.nii din regalul ungar 159 de asezNminte slminute 129 banci si 30 insotiri, care au operaten un capital de 161.248.970 coroane.

Din suma aceasta denositele (79 mil.) sireeseontul fac peste 110 milioane, iarg, capitalul, fondul de rezervg si fondul de pensinni impreunti dan surna de 29.384.100 enroane.

Desi cheltnielile tie administratiune suntmari, aeest capital de mai putin de 30 milioa-ne a adus iiun eastig carat de 2.839.436 cocoa-ne pe anul 1908, exact peste 9,66 la sutä.

CU

vindn pegral,

www.dacoromanica.ro

Page 40: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

ARDELENTI 29

Se face dar camatarie mai ales la bancilemai miei, care htereaza cu bani luati dinm'ana a treia j administreaza seump.Albin-a" din Sibiu realizeazä un castig eu1 la suta mai mie.

Sporul neineetat al operatiunilor si ma-rimea reescontului sunt insa semne iirvede-rate, ea e nevoe mare de bani, iar crestercapang, la aproape 80 milioane a depositelor edovada, ea bancile manane se Uncurl de oParticulara incredere.

Increderea aceasta e intemeiata penicia Romanilor, care sitiu nu rnumai sa chi-verniseasca cede 161 milioane, cileasca atat eheltuelile de administratiune,cat i cametele.

Prima bane& romana, Albina", n'a lostinfiintata la Brasov, unde de milt inett e-xistau baneheri romani cu credit bine inte-meiat, oi la Sibiiu, In mijlocul rnärginimiiharnice. Intreprinderea, desi multora le pa-rea riscata, a rgwit Romanii insa, oameniehibzuiti, nu s'au avantat, eaci nu pretu-tindeni sunt oameni ca Marginenii. Abia du-

zeoe ani au ineeput j eel din eentrelemai insemnate sa infiinteze banci, si eel()mai multe an fost infiintate dela 1900 incoace.

Azi alara de cele .159 de asezamintecredit mai exista. fel de fel de alte Insotiricit scopuri econemice mai ales in ceea ceprive.,te agromomita.

Numai o meinsemnata parte din cele 161milioane e consmnata iu conierciul proprin

Ramanul e imprumuta ea sa si intemeezeo gospodarie, sa i ampere unelte, sa si efts

si sail FM-

pa

dr

www.dacoromanica.ro

Page 41: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

40 t. SLAVICI

tige o bunk prasila, de animale domestice,sa-si sadeasca vii ori pomet si sa cumperepamant.

Creditul, de care se bucura bancile lui, edeci un semn neindois, cd in glindul tuturorainunca lui e in spor cä el consuma mai pu-.tin deck ceea cc agoniseste.

In deosebi in Ardeal eu existat la 1908in total 111 institute de credit, 79 banci Si32 insotiri. care au distribuit 147,923 corocene.

In Banat 38 de institute si anume 32 bancisi 6- insotitori au distribnit 29.765.248 coraone.

In Tara Ungureasca 7 banci au operat cii21.111.817 coroane.

In Salagiu au existat 8 banci si 9 insotiri,care au operat cu 10,155,908 cor.

In Mararuures nu exista banca romaneasea.Cea mai apropiata se alit la Seini (Szinyèr-Vhralja), Pe care o punean intre cele dinSelagiu,Pentru ca cititorii sa-si poata face o idee

(lark despre mersul dmvoltarii economice,voi grupa asezarnintele de credit potrivil ciiimpartirea poporatiunii.

Marginenii en centrpl la Sibiu au 12 banci,care lucreagi en 37.546.209 COT., 16 insotiri,care lucreaza cu 3,448,347 cor.

Mai sunt afara de acestea vre-o 20 de alteinsotiri.

Tara Oltului are 17 banci care hmreaza en8,515,146 cor., si nook alte

Tara Blirsei are afara de filiala Albinei"si de bancile particulare dona banci poporaleeu 976,312, o insotire cu 246,040 cor., si alte treiinsotiri.

insuari.

www.dacoromanica.ro

Page 42: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

ARDELENIT 41

Se'euimea are o siugnrä insotire en 148,658commie.

Valea Muresdui are 6 banei si 2 insotiri,care luereazd impreunil cu 10 ndlioane.

Romitnii de pe Tirnave au 8 btinci cu8,511,358 cor., si 3 insotiri cu 191,964 cor.

Hategand au 10 banei cu 5,078,601 ei 2 inso(hi cu 443,298 cor., precum ei 6 alte

Motii au 5 bAnci cu 3,156,113 eoroane si alte 6insotiri, dintre care una cu 96, 523 cor.

Ciimpia are 2 bgnei cu 1,745,956 cor.Valea Somefmlui are 17 Mimi cu 14.889.344

si 7 insotiri cu 2,116,798 cor., precum si inc6 al-te 13 deosebite insotiri.

Tara Ungureaseä, Muresenii, Podgoreniisi Climyenii au 3 Wiwi en 14,237,735 eon, $i 6insotin.

Crieurile, Pädurenii, Luncanii si Vidicaniiau 4 b6,nci du 6,874,082 cor.

Selägenii pAng, in Chioara i In Satmar an8 banci cu 9,996,475 cor., si 9 insotiri, dintrecare tina cu 159,443 cor.

Mina itenij de la Lipova spre Codrenii dinGranita si spre Podgoretii dela Oravita au17 biluci cu 11,277,628 si patru insotiri cu682,212 cor., precum ei inat alte 14 imsotiri.

Timieorenii painä spre Vereet si Mnre$ au12 brtaci cu 14,134,763 si 2 insotiri cu 22'6,952coroane

Fridutii din Banat spre Tisa si Duntire an3 bAmci cu 443,690 si 2 insotiri en 120,714 con.

0 sutil patru din aceste aseztaniute de credits'au insotit in frunte cu Albina" din Sibiusi au aleatuit un fel de confederatiune subnum el e aritaij?a".

Aceastä federalizare nu e mi fel de cartel,

insotiri.

www.dacoromanica.ro

Page 43: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

42 1. SLAVIC1

ei o organizatiune fa'enta in vederea iortinitiiban ilor.

11; o limita, poste care iiu se mate trace eufruettirilearea banilor iii Inerarea agrieolg.Aeeasta e atinst pretutindeni, unele pri!Minim] nu 'este destal de mänos, ea din roadele lui &t iasä si brana mtmoitorului, i ea-metele banilor iniprumutati. Ace la, caretreee poste lirnita aeeasta. nu-si imbunglatesto gospodttria, ei o ruineaza, nu eunrpgr5,ei viade pgimAnt.

Bornitnii pot a, pltiteaseä eametele muneindsi nigrginindu-si trebuintele, fit-1mi

irr,a aeolo, 'uncle prinifintui un e ine6 prea.zeump si rasplateste bine munea. Baneileurea insa pretul pa'mantului. Nu le va ra-mlinedar (leek sä i indrumeze pe RomAni spryindustrializare si sure eomereiu mänfindu ide la sate in orase, -unde azi sunt putmi RomAni.

Acosta e rostul federalioarii, i Solidaritatea", bine eondusä are sa fie ineeputul uneifaoe non6 iii desrvollarea econoinica a Routh-nilor din Wile eoroanei ungare.

finial

1111111S

www.dacoromanica.ro

Page 44: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

IlL

STARI CULTURALE

Pentru desvoltarea eulturald. a Romlinilordiu tArile coroanei aware ihriurirea nobili-lor si a oamenilor liberi a fost chiar mai bo-taritoare decitt )entru cea eeonomied.

Statul ungar n'a fest nici ()data nationalmaghiar, ba riiioi odatA poporul maghiaravot de (kept begemonla inteinsul. Aeeia.care erau nobili, aveau aceleasi dreptaride ori si ce nationalitate ar fi lost ei, 5i di-ploma de nobilitate nu obliga De nimeni sdse declare magbiar

Cu atfit mai putin a putut sd existe o be-gemonie maghiard in Ardeal ori in DArtilea*hioxe, undo Du ex istau diutru ince pa t

agh iari.Statul era ungar. j nobilimea ungard a-

yea o singurd colturd, eea latind.Makgbiarii aveau insa de lapt predomina-

rea pentru eh eei mai multi si mai puternicidintre nobili orau magbiari, Ei sidpitniaueele mai maxi intinderi de Tamara si ocupauoele mai inane positiuni, ei conauceau oas-

n'a

M

www.dacoromanica.ro

Page 45: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

44 1. SLAVIC]

tea nobilimii, alieätuitä mai ales din ma-ghiari.

Cu deoseldre dupti bä.ttilia de la Mohacs(1526) ei s'au raeut dar stapani si in partileadnexe si ii Ardeal nu ins'a de drept cide fapt.

In tara Fggarasuhii, pe Mure$, in Hateg,in Saagiu, Iii Vidic si in Maramures anexistat multe familii, care Thiceau parte dininalta nobilime ungara.. Ele s'au incuscritinsil en semenii lor maghiari si s'au lepädatmai Intâi de neaan. anoi si de lege. Numaiin Maramures si in Snalgiu au mai Tamasefite-va ce-si mai pAstreaza tradititi-nile. Au stäruit insä multi nobili Lisa wisicomuni si oameni liberi de pe panifintu1 sà-sese si din granite, precum si cei de prineoloniile din secolua al XVIII.-Acestia au fost in vremurile grele purtä-

toni nationale române. si de la einorneste $i renasterea culturalá a RomaniIon din Ardeal, ba ehiar si a intrecului neamronthnesc.

1. Biserica.

Gfinat 1. ea' metronolia roincineaseä din Ar-deal a fost iiifiiuitat do Mill/hi-Voila Viteazu], de.si imparlasit de oameni en autorita-le, nu poate s5, fie dealt gresit.

Romfinii 4111 flObt ortodocsi china. Si mai in.-t-ilde de a se fi intriintat regatul ungar si anslAruit on indgratilicie in legea lor. Ei n'arfi pant rezista iii llinta en propigancla cato

culturii

famibi

www.dacoromanica.ro

Page 46: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

AlIDELENII 45

flea sprijinitA de regii Ungariei. dacit n'arfi avut o organizatdune eanonicit bine in-temeiata. Imprejurarea, cä noi nu cunota$-tem. organizatiunea aceasta, n'are sä ne a-bath, din calm cea dreapta. caei nestiinta nue dovadA, cä n'a existat eeea ee noi nu stdin.Stim, ca atat Ioanitii, cat si Teutoniii aulost adusi in Ardeal, ea sa Mica propaganda

Stim, ca Paoli au starnit mereu,ea regii Ungariei Sit nu-i mai sufar pe scis-maticd. in tiirrile sttispantite de dinii. Stim, caBogdan-Voda a parasit dimpreunA eu multidintre flu sai Marimmure$ul pentru ea regeleLudovie de Anjou voia sa-i sileasca pe Ro-mani a se lepada de degea bor. Nu poate darsit fie ngscocitit niei legenda, ea Romanii dinTara FAgara$ului tot in urma prgondrilorreligioase an trecnt muntii si s'au intorsla vetrele dor de mai inadmite.

E Worn firese, ca Episcopii Romanilor TA-inw?i in Ardeal aveau pozitinne grea $i erauoamani fie prigoniti. fie nebagat In seama.Dom-Ili tarilor romilne au putut dar sa levie inteaintor eand Ii iertau 1,mprejarari1e$iMihaiu-VodA Viteazul a putut sit reinfiintezela Balgrad o Metropolie, care existase maiinadnte si sit stringa legaturile cu Metro-polia Ungro-Vlahiei, ceea ce nu va sa zicäa Ungariei $i Vadahiei, ci a Valahiei mun-tene. E insa Incru aproape naiv sa zi-cern. cit ortodoxia s'a sustinut in Ardoal timptie $ase slite de ani M.A. da organizatiunebisericeaseil.

Sêrbii veniti cii Bna 1-100 vre-o optzecide ani inainte de Millaiu-Vodit s'au a$ezatmi numai n Podgorie si pe Campie, ci si pe

eatolicA.

www.dacoromanica.ro

Page 47: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

46 $3tainet

Mure$ la, deal pAnA, din sus de Balgrad.kceau ei ei rosturile lor bisericeeti, ei nudin intamplaie au eeit din familia Branco-vici mai multi Episeopa.

DaeA nu .puteau iobagil sA. Be nioi ones-tesugari, mei negotAtori, Inca mai patinpit-item], sA, 'nvete carte, Cu. anevoia ajungeaiobagul sA. fie preot, si tot iobag rAinfinea$i (tuna ee se pop* J1 tei fiii lui trebuiau

faca robota in rand on iceilalti semeni.ai lor, si damnul de pamant ii lua de )aaltar ei-1 mAna, cu biciul la muneA. PreotiOar si mai ales fruntasi ai preotimil ei povatuitori ai credinciosilor erau mai ales on

nii l;ber si nçbilii. intre care cei mai deamu erau mainbrii familiei Brancovici.Preotil aveau dar mare trecere i glas ho-

taritar nu numai in virtutea. darulu lor,ei i pentruca cei mai multi dial" dinsiierau oament de frunte, mai liberi. mai InsiAriti ei mai luminati deeilt cei1a1t conationali at lor.

Pe la sffireitql secolului XVII se petreceo mare sehimbare in viata Romfinilor dintarile coroanei ungare.

IncA inainte de incbeerea tractatulni dein CarlovAt (1700) ta ce run nou .rend deSêrbi In tifl recucerite de la Tarei, de astAdatA sub condueerea Patriarehului Cerno,skieL eare-si pune reeedinta la CarlovAt.

Patriarchul acesta, cAruia i s'au asiguratpentru sine si pentru ai sAi pnvilegii insemnate, avea pornirea, ,fireasca de a luasubslAphnirea sa hicrarhiel pa toti ortodoesiidiu färile Coroanei iingare. Ineetul eu incetul Boinilnii din Banat. eel din (earn lin

I.

sir-si

en

www.dacoromanica.ro

Page 48: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

ARDELEN11 47

gureasen si eel din pärtfile adnexe an i treeat sub hierarha sirbea,ea.

In acelasi timp Roni liii din Mara 11111113$eei din partile mdrginase ale Selagiutui

eazusera sub hierarhia niteaua.Propaganda eatolich. in siftrsit s'a parnit

sub ocmtirea curVi din Viena cu noun ener

lstovita in urma pTigoniriler adese-ori lieumenoase si stramtoratà intreteni si S&rbi, preotimea din Ardeal s'a adunat mai intai sub metropolitnl Teo fil, apoisub Epit-copul Atanasie si s'a declarat gatade a mind unirea cu biseriea papala.

In urma acestei declaratiuni metropoliade la Belgrad se desfiinteaza i AtanasieIreee ea Episeop la Pagaras..unde prinwstodonatiuni asigurlindu i se tot odata si o maibuna positiune in viata publica, tiarg, mootimea e si ea mai ferita d nrigoniri.

Unirea aceasta eu biseriea napala nu e lepadare de lege, egei ea s'a taunt en Canditicinea. ea Romilnii sa si pastreze eredintele

obiceiurile. ritul, cartile bisericesti j organ,satrunea de mai nainte nfina 'n cele maimwi aingininte si sa treacA numai de subPaVarehia de Constantinopol sub ceade la Roma,

Desi nrimitä insA de intreaga preotime,unirea faeuta in acest inteles a fost resninsade ered,nciosii. eare nu voian sa se desnarta

popoqrele de la Rasarit mai ales deft-a-04 Mr peste munti.

Temt,'Idu se, ea nu eumva unirea sa fienumai 0 maseare a treeerii la eqbalieismn1adevilral, ueei a lepadare de lege si vele

bi

Calviuiali. liii

la

ule .aid

'n

e.

ci

www.dacoromanica.ro

Page 49: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

48 T. FILAVICI

din urmrt $i d neam. Romfintii n'an mai lg.sat Ile prentii bor. aourrn nniti. sä intre in hiseriek n'an mai Primit de la dlinsii sfiinteletaine si-au stäruit cu'n därätnicie iii ortodocsia lor.

Stint dureroase afarg, din eale hiptele ccs'au produs Th urma acestei desbinAri.

De oareee in rumma hothririi luate de sino-dul de la B61grad Romenii toti cram, Con-siderati ca fiind trecuti la unire. sta'rutinta'n ortodoesie era luat g. drent lenAdare de le-

ortodeesii erau Prigoniti cu multä as-prime.

Untii dintre credinciasi s'au sums in (Tiedin urnig si au primit unirea. dam eei maimulti au stäruit. desi timp de anroape sautemei de ani au rgmas färä de Episoon, deedsi Mil de preeti.

ANA, Iosif II, s'a'ndurat. in sfersit, sä -fiiuteze pentrn ertodeosi Episennia de la Si-biiu numind Episcrop pe un Serb, DionisieNevacovici.

In aeelasi timp Românii din Maramures,cei mai multi dintre Selggeni si null dintreeei de pe Crisuri taa trecirt la unire. itarg.lalti an egzat stub sBIpâiuirea hierarbici ser-hosti.

Aceasta e starea Remenilor dim terile CD-roanei ungare la inceputal sercoluini XIX,child se porneste miseamea nationalä din zilele neastre.

Dunä moartea lui Cherasim Adamovici,al douileea EpitscOp in Ardeal, ortodecsii jarrameu timp mai in d elungat fail, de Epis.cop, raci resping inrilurirea serbeas-eg, iar intre dinii rm se gliFe5te om

cei-

ci

ae.si

www.dacoromanica.ro

Page 50: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

ARDELENT1 49

rodnie de a fi ridieat in scaunul episcopese.Dung, bgiglia dela Wagram se schimbit insgdispozitionile eurtii impärgtesti, si la 1810e ridioat in scaun un Roman, Vasilie Moga.

Acesta e primul succes al reactiunii na-tionale.

De obieeiu se 7/lee si se si crede, eg, ganduldespgrtirii Romani lor de coreligionanii lorserbi i impcounarca singarg metropolio nationalg a tuturor Romanilor orto-doc.si din impärgtia habsburgieg pornestede la marele Metropolit Andreiu. Adevärule insg, cg. Neg. la 1810 era pernitg lupta pen-Ira intruparea acestui gfmd si ha acew_4loptg. luau parte 'an onmai ortodoesii. Cj sicei mai de frmite (Entre eel uniti en bisericapapalg.

Inea atunci erau fruntasii Romartilor dintgrile coroalnei ungare pgtrunsi de simt 6-mfintul, cg renasterea 6ultura1g. a neamuluiromamesc din Mine romfine are sä fie por-nita, eg leggturile eu fratij lor de p_este ulna-ti trebue sg fie restabillfle, si ila sfarsitul a-nului 1810 Petru Major se afla la Bueoresti.de unde Ii scrie lui Moisoi Nicoarg, care aLost si el putin thnn in urmg la Bueuresti.

Petro Maim- e clesiltisionat in u rm a eelorce-a vazut 1a Bueuresti. (lora Moise Nieoa-rg. farg indoialg eel mai cult dintre conhimporanii sal romftni. aching imprejurul sanPe eei mai inimosi dintre nohilii romani dinpgrtile Aradului 1 porneste hipta, careniei nu rgmane_ 7,adarnieg.

Romanid au njuns incetul eu ineetu1 sä ai-1)6 la Arad o scoalg Pedazesica. anni laVerset o sectinne Tomfineasea in scoala teo

'19311)1. <Moon No. 86. 4

inteo

www.dacoromanica.ro

Page 51: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

50 I. SLAVICI

logica $4 in sifirsit. la Arad un Roman in&annul episeopese si o seoalit teologica.

Aeoustii luipta pornita la ineeputul seeolului a (Ins o Metrepolitul Andre-in la bun

$i resultatul ei is, fest infiintareatrei deosebite metropolii: una Ia Cernrmti.alta la Blaj si a treia la Sibliu.

Metropolia

Episeopul greco-eatolio din Alba Inlia simutat in urm6 seaunul de la Fadras la1-flaj, mai spre mi51oonl t6rii, uncle a primitdonatiuni pentru sine, pentru o mAnastire

pentru capitolul dieeesan si a _format fonduri wolare. El era subordonat arehiepiseopului romano-eatolie de la Strigoniu.

Remanii uniti din Maramures si cei dinPArtile Selagiuilu tau fest treenti sub pastorirea Episeepubui rutenese. de la Mumeaei.

In urm g. s'a mai infiintat la Oradea-mareo begat dotatä Episeopie ramanä greeoeatoliert.

Românii totdeauna au fost nernultrimitieu inriurirea Ruteniler 5i en stapanivela huerarhieti a Arhiepiseopului de la Strigonin,mai ales dung, 1848 era viuti temerea, eä eise vor intoaree iar la ortodeesie.

Mai nainte dar de a infiiinta o Metropoliepentru Românii ortodoesi s'a infiintat unaPentru eei greco-ea,tollei la Blai. In aeelasitimp s'au mai infiintat alte douä Episeopil.una la Gherla si alta la Lugd. Metropolitulde la Bla:i are dar sufragani la Oradea ma-re, la Camila $i la Lugoj.

f4EirfAtt,

Blajului.

si

a)

ri

www.dacoromanica.ro

Page 52: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

MIDELEN1I 51

Aveasta metropolie e nationala româiieas-en pe toti romanii glreco-catolicidin regabul ungar si nurmai Romani si no a-re nici o legatura organica cu biserica roinano eatolica a Ungariei, ci atirna direct dePapa.

Episeopii ei intretin insa legaturi canoniceen oriiscopatul romanb-catolic.

Organizatinnea bisericii e aproape cca ea-tolica i Episeopii n'au consistorii, ei capitole alcatnite de canoniei.

Metropolitul e numit de Imparatul dintretrei eandidati designati de sinodul preoecsc.l'entru episcopi insa si pentru eanonici nu

face designare, ci numirea ramane la ',u-ntil plac al Imparatului, care o face la pro-on nerea

Preotii sunt randuiti de episeopi dupa bu-na tor ehibiiirit i limba bisericii e atiltoentrn servicinl religios, cat si pentru iadmi-nistiatiunea cea romaneasea ei in virtuten

papale nici mi poate sa fie alim.Tot in virtuitea unei bule papale Episcopii

romano-catolici nu pot sa pastoreasca Roma-ni greco-catolici i Romanii greco-catolieinit pot sa fie primiti in sinul bisericei rontano-eatoliee.

Greco etatolicii stunt in masse mai compac-to in Mainmures, in Se login si in valea Somesului. Mai srpre Rasarit surd risipiti prin-tre ortodocsi. Cei mai muilti dintre dInii foeparte din arliiedecesa Blajului. care areinsemnate fonduri culturale administrate deoapitol. NomErosi snot si erodinciosii dincparbia Ober lei, care eopyinde 8ffine

5 i o parte din Se lagin, day e sayaca.

rawhide

,e

guvernrulai.

bald

lea1

sand

www.dacoromanica.ro

Page 53: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

52 i. stAviel

Dieceea Oräzii mari e cea mai bogatgdar aremai putini oredinciosi pe Crisuri, in TaraUngureasca, pe da nagrginile Selagiului sisino Marannures. Diecesa Lugojului cuprin-de pe eredinsii dirL Banat, putini din Taraliategulni si inca mai putini de pe tannuldrept al Munesului, o diecesa anic i saraca.

b) Metropolia Sibiiului.

Ortodoesii suut niiai animerosi decat greco-si formeaza masse mad compaete

spre Re'sarit, in Banat si in Taira Ungureas-c6.. In Selagiu i pe valea Somesu Jul slant ri-s1j)iti prin.tre greco-catolici, iar in Miatrainures n'au pututt sä se sustie.

Metropolitul de la Sibaiu are doi sufra-gani, maul la Arad si altud la Canansebes.

Mai exist& o diecesa en seawall la Orade.a-Mare. dar Inca dela 1696 seaunal acesta stavalduvit i ai dieoesa e pgstarita. de Episcopul Anauului prin vicarul sau dela Oradea-Mare, owe are consistoriul situ deosebit.

Scaunul Episcopese dela Oradea-Mare vafi ocupat child von permite mijloaceletutpre,lurArile. Tot atunoi se von nal infiinta

alte doua EpiscoPii, nua la Cluj si altala Timisoara.

Organisatiunea Metropoliei Sibiiului e si-nodal& pfunt lin &de mai mici aan6munte.

Ob*tia credinciusilor din fieoare parochie,intrunita, in sinod, alege pe invättdord, pePreoti, Pe membrii epitropiei, oare ohiver-stste averea bisericij. si pe representantii eiin smodul protopresbiterial si n oel diecesan

eatolicii

$i

si

www.dacoromanica.ro

Page 54: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

ARDELEND 53

Representantii parochillor, intruniti in si-nod protopresbiterall, clog pe protopop, careluta', in functiung eu aprobarea cansistoriu-

&nodal dieoesan, alealtuit din dou g. partimireni si o parte preoti alesi numai de pre-oti, alege pe Episcopi i pe membni combs-tordului diecean, care sub pre*identia. Epis-copului administreaza, diezesa si chiverui-se*te fondurile ei potrivit hotaaririle lua-te de simod $i sub contrul aeestuia.

Sbnodul general al Metropoliai, akatuit totdin cloud parti mireni $i o parte Prootb, aieSb

unii, si altii direct de oNtia intreagtt a ore-dincio$ilor, se nume$te congres national biserocesc *i alege pe Mitropolit si pe membriimnsistoniului metropolitan, care sub pnesi-dentin mibropolitului ia hotarbri in ultimai lista ntä.

Toate aceste corporatiuni bisericesti au an-mai ea,tlere administrativa, si suorema autoritate In biserica. e sinodul Typiscopese, careface examenul canonic sub conducerea me-tropolituaui. La luerardle aeestui sinod epis-pesc man parbe ea impneuna. sfiltuitori $i an-himandnitii din metropolie.

Butenea lumeased are fata, cu biserica un-ntaj sapravegherea si drEptul de a eonfirmaold nn pe mitropolit ori pe Episcopi dupu ces'a facut alegerea.

Diecesele azi in fiintä an insempate fon-duri culturale parte adunate in timp de oft-lava deeenii diiii danurile de bunä voie aleoredincio$ilor, parte primite ca zestne Cu-venitä eu ocaziunea derprtirij de &alibi.

Averi mai 'milt oni mai putin insemnate

cu

www.dacoromanica.ro

Page 55: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

54 1. SLATICI

au si parochille Inca de pe timpul, citnd s'ahicut improprietarirea. Multe paroehii aumai sporit aceste averi.

Se mai platese, insfirsit, pentru cult cincila suta asuipra &tailor directeindeosebi pentru snstinerea seolilor eonfesionale.

2. InvAtamntul.

Iii Ardeal viata culturala a pornit chiarmai Inuit decat aiurea din biSerica; e insa gresita parerea, ca munai in urnia propagandei uteraue otri a celei oalvi-niste a lost introdusa limba romilneasca inifirsericile din Ardeal.

Chiar si daca, n'am tine seama de parti-etulara iubire de lhnba a Românilor, in re-gatul ungar lkinba oficiala era cea Latina,scolile erau latinestli $i carturarii, fie ei nobill, fie oameni numai liberi, stiath latinestesi an puteau sit. aiba slabiciune pentru limba slavoneasca. Iv care n'o intelegeau. Numai putini dintre dinsii vor fi umblat si pela scoli ca eea de la Lemberg. de la Belgradori de la Kiew, aude se invitta i slavoneste.S'a ivit dar in mod firesc la acesti putinitendon% de a traduce carti bilsericesti in ronaine7te, si nu mai incape indoiala, eauexistat inufite traduceri mai vtecbi deciit eriestiute de noi.

Prigonite Mud de preotimea, pentru carenumai limba sluvoneasca era sfinta, acestetradoceri au lost nimicite ori pastrate in aseuns ea odiuioara operele clasitilor

ori-44-unde

latini.

www.dacoromanica.ro

Page 56: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

ARDELEN1I 55

Renia$llele au mit insri la ivealh dnpri cein urma predomnirii Luteranilor $i a Calvinilor prizonirea a mai slAbit. Coraii niitipAreste la Brasov traduceri fiteute de dlin-sul, ci mai ales carti, care existau de mullin manuscript, dar niei in Muntenia, aid'in Moldova nu puteau sä fie tipärite, egeiacolo pulerea Euiseopilor era mare.

Si in Ardeal s'a rurmat lurpta impotrivac6rtilor rornfinesti. si aeeste n'ar fi pgtrums,daeä eredinciosii n.'ar fi tinut en tot dina-dingul sh le aibA. ImeN pe la sfirsitul secohilui XVII Bran multi preoti, cari tineaumortis la cartile kilavonesti, pe care metropolitul Sava. Braneo-vici a lost in muliie rinduri novoit sa opreascg..

Lupta aeeasta ineetea z6. duptt ce a fostitleelriratä nnirea cu biseriea papalg., care erainteresatá sá minä in locuil limbii slavenmti pc Cea latineaseä.

Tinip de chteva decenii pregatirea preotilor c facea prin scolile liatinesti si prin seminariile romano eatoliee intr'un spirit entotal strein pentru Homtini, care tineau si 5ipasireze obiceiurile $i ritnl oriental. AslfelJimeentin Klein se afla in seminacrul delaTirnavia ciind a lost ridieat in scaunul E-piseoPeSC.

Ridiett odatä in seaun. el si-a mutat rme-dintla de 119 Faigara$ la Blaj si a hotgrit s6infiinteze aici un seminar de nit oriental,ceea ee era costiune de existentä pentru bi-serica croman greeo-catolicg.

Trebnia sä inflinteze si ungimnaziu. in Ca-re tinerii sh fie pregaliti pentru seminar,precum $i mai multe scoli elementare in ca-

le

www.dacoromanica.ro

Page 57: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

56 I. SLAVIC!

re eopiii sä, fie pregatiti pentru gimnasin,deei ti o scoeig, pedagogictL, din care sa lasätnvàtäturu pentru aoeste

Iniiintand pe la mijlocul secolului XVIIIaoeste hiocentiu Klein mato sä fie se-eotit drept intemeietor al invOtamêntului ro-mfm. Ca sä aiM profesori destoinici ptntruscoela teologia pentru cea pedegogicit sipentru ginmasiu, diecesa a trimis pe cei maidistinsi dintre absolventii ei la Pesta, Ia. Vilean on la Roma, ca sg, facA studii universi-tare, si astfel s'a format la Blaj primul cen-tru cultural romilnesc, din care a pgrnit oIns6inuartA miscare litenarä.

Inca mai Inainte exista la Brasov o $coaläromilneaseg, dela eare de asemenea a pornito miseare culturalg

Abia in secolnl XIX, dela 1810 inainte, s'apornit ansii o miscare eultura16, mai generel4FA mai viu5,, si abia. duo& revolutiunea dela 1848 au obtinut Românii resultate mai in-semnate.

Azi diecesele toate, afarä de cea dela Lu-zoi. au fiecare sooela sa'necIagoolcA. precumsi earl de Icea, dela Oradea-mare si oft delaLugoj, scoala sa teologica bine organisatl, sibine condusä.

Seoli secundare românesti pi anume gim-nazii cu opt clase sunt la Blaj 5i la Being deconfesnmea greco-eatolica. la Brasov si laBrad (Ina, nii complect) de eonfesiune onto-cloxL la Na'sgud pentru ambele confe-aiuni.

Mai existg, la Brasov o coala comercialLcare se bueuril de bunA renutatiune tot gre-co-orientdit si aeeasta.

scab.

iar

molt

www.dacoromanica.ro

Page 58: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

ARDELENII 57

Tot confesionale aunt si colile primare infiintate si sustinute de Romani.

Tat regatua ungar seolile sunt de patru fe-luvi: de sttat, comunale. confesionale si oar-ticulare.

Se.olile de stat, atilt cele perimare, cat si celesecundare ori sPeciale, sunt infiintate. susti-mite j oonduse de guvern. Duna, lege in tinutunile cu poporatiune romana limba de propnere trebue sä fie in ele cea romaneasea.Int toate Ims limba de propunere e cea ma-ghiara.

coimmale smut infiintate, sustinutesi conduse de autoritatile comunitatilorlitice, care hotairgse si limba de propunere.Nu ii este insa guvernului greu sa determinecomunitatile politiee a primi drept limba depropunere ye cea maghiara.

In scolile confesionale, pe care le infiintcaaa, le sustin i le conduc cornunitatile re-ligioase, nu poate insa isa fie limba de propunere de cat cea bisericeasel, deci la Roitiiini cea romaneasca.

Romanii ei-au dat dar silinta sü infiin-tme pretutindeni scoli eonfesiOnale pentruca guvernul O. nu infitinteze scoli fie conau-nale, fie de stat.

Mai au Romanii la Brasov, la Sibiu. laBlaj, la Arad el la Lugoj scoli secundare defete, care atirna de reunianile ce le sustinea eele eonfesionale de autoritätile biseni-cesti.

Scot; le confesionale se sustin cu sertlemari gi in grea lupta eu gutvernul.

virtutea lagil programelor scolilor eonfesionale sunt stabilite de autonitatile reli

po-

In

www.dacoromanica.ro

Page 59: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

5s I. SLAVIC!

gionare, invatatorii sant slaiitori ai biseri-wi si inspeetorii scolari sunt namiti de fo-rurile diecesane. Gavernul are numai dreptul de a priveghia.

Foksindu-se de dreptul acesta, insPectoriiseolilor de stat si ai oelor comunale se amesWeil si in condocerea soolilor confesionalesi a celor private.

Vizitiind aceste scoli, ei fac obiectiuni inceea ce priveste alcatuirea si executarea programelor de invgtament, pregatirea si zelulinvatatorilor, preouan si localurile scolare.

S'au creat in urma legi anume, in virtuteaeärora gulvernul noate sa desfiinteze o scoalgparticulara ori confesionala, care nu func-tioneaza potrivit eu preserierile kr ori nuare local construit in anumite eonditiuni.

In urma lipsei de crutare, on care au lostaplicate aceste legi, sarcinik impreunate enintretinerea *tailor atr fost pentru multeparoehii urea airel.e. si nu Dlltine seoli confesionale au lost desflintate, iar in locul lors'au infiintat scoli de stat oni comunale.

Inca mai grea a devenit pozitiunea *coillor confesionale in urma introducerii in elea limbili maghiare.

Desi in virtutea legii pentru egala indrep-tatire liomânii au drentul de a cere sg. li sedee instructiunea in româneste Si in seolileslatulutL dar nu au datoria de a invata limbamaelliara, s'a ereat o lege. in virtutea careialhnba maghiara e impusA ca studiu obligatin toate scolile, in care ea nu e limba, de propauere.

Prin aceasta programele $eolikr romituestiau lost incarcate cu un object de studiu

www.dacoromanica.ro

Page 60: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

ARDELENII 59

foarte grey, care iniihnse intregul invetasi invatatorilor romiini ii 'a faenl

viata uesuferiia. Avuiut1 s'a," obtie rmullatepedagogieeste imposihile, ci peril eel maiPretios timp, ea sà j invete pe copii limhamaghiar6 si en toate aceste stint prignnitiea ineapabili ori lipsiti. de zel. lit aeelasi

r6rn1in inapoiali in desvoltareaIon mieleehialä, in cult devin a$ezaminty nn de maghiarizare. ei de eanonisire si de litmpire.

Lovitiura yea mai grea II sa dat insa sec)tilor romiluesti prin legea, care prescrie minimul de salar pentrn invOtainri.

In virtotea acestlei lex; Ntatul inirezest esalarod -undo el nu atinge minimul legal sichstiigA prin aceasla dreplul de a dispirne desonalA. Do aid inainle dar numai coimmeleinserieesti mai insthrite vor pntea sil alibaseoli confesionale.

De o naturit on totnl cleosebith e mAsura.ea in scoOile en limbg de Propunere maabiain stndiul religiunii s,: fie predat si ci Prytot indeni in limha maghiark

Vorba e aiei de copiii, care umblii la scolimagbiare, clar sunt fie ortodoosi, fie ronniniarrPo ealolici. Aee,,fora in virttudea lezii elizinnea are QA le fie predarlg do eatiehetiutori-bati de Episeopi dieeesei lor.

In seolile primare confesi,male romãnostiinv6tatoru1, fiind sluditor al bisericii si totodath si eanthret de strang. are autorizatiu-nea de a preda i Teliginnea si e 'debarmeara1 Dnminicile si zilole de sArhatori ciicapiii la biseritä si LS ia dimrpreung en eicoarte lta ceremonille relicioase de ori si ce

wain!.

titan coniiiwane

sA

h

www.dacoromanica.ro

Page 61: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

60 1. SLAVICI

natura. In diecesa Aradului insA, lectiunilede religinne le face preotul, iar dacA preotuldin ori-ksi-ee camg, n'ar fi in stare 0, le facA.le face invg1a4orn1 fiind de fatä si preotul.

Pentru alte seoli aunt designati caticheti .care nu rpot Saeil lectinnile deck in

romiineasert, ea singurg, admisg, in bise

dintre ortodoesi ori greco-catolici,care nu still româneste, au si ei sa" invete totromiineste ruggciunile, evanghelide si dog-melo, credintei., &AM in biserieu.romAneaseA,sinzur textul romiinese e autentic..Catiiebetiiavean sg, le dea cavenitele exolleatiuni si

indrumeme sure intelegerea limhii ro-pe care o au in biserica lor.

Unii dintre catiebeti, pentru euvinte, caren'au nici o legAturri cu religiunea, s'au aba-tut de 1Ia aecasth disciading rationalg, au fitrut concesiuni si-an predat religiunea in

maghiarl numai insg, penttru putinii.care nu stiau romlineste.

Li se core aeum tuturor catichetilar sA, pre-dea in scolile magbiare pentru toti elevii re-ligiunea in limba magbiara.

Luerul acesta e peste putintti, fiindeg. Bois-copii um au dreptul de a inenviintaintrobuintareo limbil magbiare in afaceriligioase j s'ar pune in conflict en credincio-sii pasteriti de dftnsii, daa ar face-o aceasta.

acela-si timp Românii. fie ei ortodoesitn greco-catehei. au dreptul (le a se folosi delimba lor si jr scoifle statului, care e datersd, le dea in scoble sale instructume din lim-ba si literature romilna. Limba rondineascil

lim-harica.

Pntinii

romiinire

In

sd-ci

nidnecti.

Lunt.

www.dacoromanica.ro

Page 62: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

ARDELENII 61

nn e opriUi, ei pentru Romini chiar stndiuobligat in seolile satului.

InvOtamemtul ronninesc a fast organizat intimpul de la 1850 piing ia 1860 si s'a desvoltatrain panii. 0a 1870. De atunci in coace el sesnstine nnmai en jertvp dispronortionat demari si In lupth din ce in ce mai grea si enguvernul, Si CU societatea magbiarg.

3. A§ezaminte culturale.

Prin diploma publicatä de Imp6ratul la 20Oetombrie 1860 riomlinii din Wile coranneiungare an lost chemati si ei s lea narte eaegali intre egali la viata

Putoau maim s6 se foloseascä de limb.% Mr_nu numai in biserical si seoalrt. ci si 'n via-Isa nuhlieä. in intruneri, ne diregaorii sihi instantele indeciitoresti. si aceia diary,

carcaveau cuvenita Drag Afire. au ill-I Iii functiuni publiee. Acestia eran insrinutini. Soo lile seeundare s'au umplut day dehtheti români, eel mai multi s6raci, care sehr'anian cu merinde adus de ngrintii lor Iidesagi, si ne la universitAti, la Pesta. ThViena si la Grog,. s'asfoorit numrtrul tinerilor romani. S'a norn it dar mi.scarea nentrnsnorirea gimnasiilor romilnesti si s'a hinthot A.rilrea do a admina foniNi penitru in fiiptlrca unei Acaldeimii

Pentru implinirea acestui gilAd se eereraninsti jertve marl, care numai in imprejurgripi-nuclease si in timp indeluugat puteau sitlie aduse.

puhlicL

'n11a

www.dacoromanica.ro

Page 63: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

62 1. sLAvIcI

Prin cenirele de viala mai im,emnate s'ainc1iega 111 timp semi o soeiekte culla rumfilleasea, de la care ponnian miseitrile pen

ridiearea eultural5 a Iimniin lion. Se faeeau coleete ori se (Wean_ bahiri pentru aAnforarea tinerilor mai de miPoace.care si urmau studiile. In vederea acelnia si:won se formaser5 prin donatiuni tittevlfonduri.

Aveasta societate eulta insa, ori si chi dezeloasa ar fi fosi ea, nu nrea era l'omfinen'.ea: mai ales femeile, instrilinote pri fl oduea

vorbiau in Banal i pe pilmantulsc..e din Ardeol nemteste, iar in alie partilimba de conversatinne era mai mult cea magbiana,

fienainea dar. ea s5 fie organizatä socielatea eultil romfing.

In vederea acestei organi-hatinni s'au iiifiintat una dung alta trei asociatinni eultnrale, una in Arden] en eentrnl in Sibiu. allala Arad pentru Tara Ungureaseä si Penh-uBanat. iar a ireia ii Marartnurega eu eenirulla SW-1(4in.

Cea de la Sighetiu a tilidit si trurie$1e.Cea de la Arad dung efttiva ani si a sislataetivitatea si shin lie vre o trei ani a intrafen din ee in ee, mai mlult zel in aetivitale.Singling Asoeiativnea trarsilvarP a avuto inriurire strtruitipare in viata eultural5 aTiomilnilor din regatul Ungar.

Aceasth asoeiatiune are despärtgminte intoate pIlrtile Orti si si tine adunärile anualechild intr'unul, efind intealtul dintre oraselemai insemnate. Cu ocaziunea acestor adu-

trip

linsiti

thine. so

www.dacoromanica.ro

Page 64: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

ARDHLENII 63

nari se intalnese Romkni din toate pArtilesi se Gtrâng legliturile. se tin conferente, sePun la cale concerte, reprezeUtiatiuni tatra-Ip baluri si se discuta chestiuni de interesgeneral. Veniturile Tondurilor adunate dineontributinnfle mombrilor. din donatiuni sidin recatele balurilor surd intrebuintate Denirn aluitorarea tinerilor saraci, care lac bin-dii. si pentiu secouri culturale in genera.

Inraurire mare si Amalie binefacatoare a-supra intregei societati române culte au a-vut reprezentatiunile teatrale date de Pas-cali, de Milo si de alti actori ambulanti prinorasele din Axdeal, din Banat si din TaraUngureasca. Multi Romani instrainati s'auintors in urma acestor reprezentatiuni lamateä, si odinioara vestitul cupletist I. D.louesen, care ani de zile de-a rfindul a datreprezentatiuni 1)n hiar Si Drin satele maimari din Banat si din Tara Ungureasca, a6ontribuit malt la desteptarea constiinteiHationtee.

L'am gasit intr'un rand, in timpul vacanUlm% la Arad. VIud ofectuA De care l'aprodus asupra eelor mai malt ori mai putininstrainati, am plecat cn el la Lipova si deacolo ant trecut de a lungul Podgoriei sipaste Campie pang, la Giula (Békés Gyula),nude sunt vre o 6000 Romani risipiti printrevre-o 20,000 maghiari.

Pretutindeui a fost primit c'o insufletireon re cum bolnvicioasä.

La Giula sedeam in timpul reprezentatiuuii a eassit cand a vonit la mine un Wanbine imbrAeat.

si

www.dacoromanica.ro

Page 65: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

64 1. SLAVICI

Sa veniti, mi-a zis el in limba maghia-rd, i la noi la Macau."

Stiant, ca exista la. Macau o comund bise-riteasca bine situath, dar oh parochienii dinacea comma nu mai vorbese româneste.

,,Dar d. Ionescu o sa ante in fata uneisali goale, caei d-voastra, col de la Macau,nu stiti romianeste," raspuns en.

ati inoassat seara aceastalm'a intrebat macauanul.

Incassasem o suld zete florini.El a seas portofelul numarat Pc

masa o Birth zece floriui.Am sa stau eu Ja cassa, a adaugat a

Poi, si a mea sa fie paguba daca, voi In-caissa mai putiu, iar prisosul tot al 414niteatraidist sa-i vie".

Dona zile in urnia I. D. Ionescu a incepe Barbu Ldutarul, pe Herseu Booeegiul,Pe Cueoana Chirita si pe Ciobannl lii fataunei sälj tixite.

N'am avut in viata noastra niei en, niciel emotiumile, prin care am treeut seara aeeea, si en laeramile in odd adue aminte

cele ce ain vazurt atunci.In localul din Bucuresti al Ligjei" e atir

nat pe perete po`rtretul until tInr imbracatin costumml, pe care-I purta 1. D. Ionescuea eioban.

Intreaga rePrezentatinne a lost un tel deshueiumare, i actorul nu putea sa-si repre-zinte rolul decal rupt lu bueati si stäruhldnieren sd ineeteze publicul intrerampe.Cand .a iesit insa, oin ohipes, imbraeat incostninnl mill de cioban pe seena, si a ineennt,

i-am..CL

6i ini-a

de

a-1

liii

www.dacoromanica.ro

Page 66: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

ARDELENII 65

chntäret bun, lost psalt la Brasov, sä cantedoina, s'a facia o liniste lioroasä, ciltevaiemei au inceput sg, plauga., bgtrânii n'aumai putut nicj ei sg.-si stapilneascg, lactrgruile,Ionescu si-a Liesit si el din rol urmadoiva en glas inuabusit in vreme ce lacrg

eurgeau peste oibruji, si pliingeam invele din urniä en totii fg.rml ea sA ne damseama de ce.

Nu! isi -Lieeau maeguanii, nu maisunt niegiri, oameni ca uoi, nu mai are ni-meni hhjcj teatru, nici actori ea noi Ronninii!"

S'au facut thanirestatiuni sgonmtoase, lonescu a lost purtat pe sus si s'a 'ncins o pe-treeere, care a tinut pima zina alba.

Asa era primit I. D. Imieseu pretutindenipe la marginele pamlintului locuit de Ronani, si in fata aeestui elect guvernul a hint

cg, actorii Eitraini n'au volesa dea reprezentatiuni tuatrale in Wile coroanei ungare, iara societatea maghiarit aorganizat trupe ambulante, care sunt subventionate, ca sg. dea reprezeutatiuni ieltine,Pe jei De colt) chiar gratuitale prin tiuuturileloeuite de Romani.

Nu le a rainas dar Bomituilor dckorgartimze i ei trupa lor de Mori, care sunteutateni ai regatului ungar.

Asa s'a Iufiiitjat dupe initiativa Ina)(5. deInsir Vulcan societatea pentru adanarearondului de teatru, eare-si urmeazä activi-tatea in acelasi rel ea Asoeiatiunea", tiindadunari efind in, eilnd cobo, si Puind la wileconlexente, represenfatiunl teatrale, coneer-te sI baluri.

i No 86. 5

ei-ni

mile ii

'n

dispotitinnea,

ha $1

Hibl. aillouw%www.dacoromanica.ro

Page 67: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

66 I. SLAVICI

Inca mai hotaritoare pentru consolidareasocietätii xamilne culte sant reuniunile defemei infiintate cu senpul de a Propaga spiritul national In toate formele de vietuire.

Parcese din gam! educativ, aceste reuniumian stdruit sti se infiinteze $colL in care fetele sant crescute in spirit românesc. Asemeneareuniuni exista la Bra$ov, la Sibiu, la Ora*tie,Ja Abrad, la Arad, la Litgaj si sant Aroagate $i prin alte centre. Si ele si adund

i jlo aeele tot ea Aso c i atiune a", dazr au c ameter local.

Infiltirire hotärdtoare au si numeroaselereuniuni de cânlari.

La Romilnii din Wile coroanei lIngare sechntd mult si gustul musical e bine desvoltat.

In $oolile confesionale iinvätatorii sunidatori sä formeze coruri bisericesti, la careiau parte si tineri ori fete mari, care au iesit din scoalti; multi dintre taranii mai luminati citese in bisericd apostolul $i elintain strand. Intre bisericille totdeanna plinesant multe, in care multe efintatri, cheruvimalde exempla, sunt chntate de intreaga obstieinteun glas:

E de sine inteles, ca aceste coruri invata siciintece nationale $i, in genere, lume$ti si jailparte la serbari si la petreoori lume$ti.

Mai ales in Banat, prin vecindtatea SvabiIon. sant multe $i bime conduse c,oruri prin so4ele mai maxi.

Cu atat mai desvoltat e gustul musical laorase, nude trdesc multi cantareti do profesiune.

(Mid se publicd oancurs pentru o parochieofi pentru 1111 post de invaatar, candidatit

www.dacoromanica.ro

Page 68: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

ARDELENII 67

n'aa sa' j presente giumai diploma, ci se duelit fata loeului, ea alegatorii sa-i vada si sAauda efintAnd la strana. Sparta le atirna maiales dela destoinicia de a canta. Nu e omdeplin eel oe nu stie sa ante. si en, dupAceam lint diploma de maturitate, a trebuit sitinvat la nil psalt cele opt glasuri, eaci ceimai cleaproape ai mei se simtianun sunt in stare sa cant n strada.

Renninnile de cantare si corurile stint demnil fel de neeesitate organica, si nimic nu a-propie sufletele de o potriv4 ea clintareaimnrennA. Fieeare din corurile de cantdrotieste un organ de inchegare sociala pentruelemente adeseori foarte disparate. si nu,sant putirti meseriasii mai mult ori mai putin instreinati, care, intrati odatit inteuncor romhnese, se intorc la mate4.

Corurile dau i ele concerte, representatiuni teatrale si baluri.

Rost cultural au si reuniunile agricole, ca-re si tin aduingrile mai ici. mai colo. precum$i reuniunile de meseriasi, care an si ele coruri, dau concerte. baluri si representatiunteatrale.SOmunt distinctiv al tuturor acestor asezA-

minte culturale este participarea Orgnimiila vie. Adunarea. de ori si ee naturg ar fi eanu e rthisitn, daeg, elementull Oranese nuindeajuns represerdat la ea. Mei toate suntnornite din gandul de a sitringe legaturileintro- deosebitele pg.rti ale uoporului, si IrArdeal vatie" va sa zieit Oran", $i natio-nal" e nurnai cea ce e potrivit en felul de ali al Ora nimii.

jigniti, ea

i

www.dacoromanica.ro

Page 69: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

68 1. FiLAVICI

4. Randuiala morala.

Eomanii din Wile coroanei ungare stintsi Limp indelungat frunlasii ler

an rom biscricani. (War i astazi ar ii grensa gasim in sociehlea culla minima din re2 at uP ungar oameni. care nu stall) milieu]]fel oare care in legatura.cu sluriitori de aibisericii Si an putea sa ziea Neam de neamy] meu nu s'a branit en Proseura!".

Nu ,,unt insa niei hi scnicoi i. nicifotdeanna rd jiosi, si in limpid din fir

ma s'au sporit si intre Romilnii din regatulungar.nu nuinai twin orase. ei esat

nl care umbla la hiscrica pentruca as.acere obiceinl si asa au lost deprinsi din tint.Pul copilarici, dam taria credintei n'o maiau.

DupA, judecala oamenilor. care pun feineine religiosilate, semnelc neindoiase ale predintei adev6rate stint faptele pornito dinfrica lui Dumnemn.

Stint multi oameni zapaeiti, care sipurse, ea (Ian dovaidii de mare intelepeinne,daea lagadnese existenta lui Dumnezeu, ppcare nu pot sa-1 constate, nici en mieroseopul, mei pnin analizo spectralit si ian in hatae de Roe tainele biserieii, din care fac parle. Ani cunoscut ebiar preoti. care se socotesc luminati lutind pe Cristos drePt cel maiintelePt si mai MI de prihana dintre totioamenii si nu-si data seama, cit prin aceastaileaga tiinta crestinismului si tedue tainelelui la importanta unor acte simbolice, [liftcare nu rezultA nimic. Intre toU acesti za-

biserieunii

i Drill

inehi

riserisomi,

www.dacoromanica.ro

Page 70: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

ARDLLENII 69

Paciti suni insa numai putini cei ce se soeotVhf. I adevOr easatoriti si fan, tuner-mentare religmasn, ineh mai putini cei Ce 1111 }I11111 Ca %a eopiii si de tot cei s'arimpaca en giindul, ea ei, eopiii ori Twintii lor sa fie inmormilntati fang pneot.

La Romiimii din yegatul nngar disciplinareligioasa e inea destut de se\ erg 1)01111.11 el,semenea oameni sa un fie en putinta. Acela, care traieste In easuicie iip,ita de bineenvilntarc religioasa, chinr j daear fi ensten Iii frunte, nu e socotit Iii n'endul oamenilor eum e cade, lay aeela, cane n si at.botem opi1u1 oni si ar ingropa mortii lavade preot, Wan mai fi tolerat in mi;j10(111 fraWon s6i, care stint de allminteri foarte toleranti fatä en Evreii oni fata en Mallowdanii si se inchina and tree prin fata uneihavre ori a unei geamii.

In guindul Romilnuhii din Andeal vredniede M1 m5. *i de tub re e numai eel ce*i petreye vilta dupa rindmala legii lui. si prin hpadarea de lege, on i care an fi ea, nu pont'nimeni sä se ridiee.

Deai se.trece dar en vedenea netgligenta toceeace priveste nractica religioas5, se -riffleiii glindul tnturora eel ce implineste Mina invele mai miei am6nunte poruneile

Candidat de deputet. eel mai popular ompolitic riscä sä cada la alegene, daea nu umbla la bisenicg, in luptil en altul, care e stirdea om ce se spovedeste si ia sfintacatung in aiunul s6rbgteri1or marl.

Acosta e- in gandul erestinului eel mai m-indoies swim al religiositatii, dovada neresturnatg, eg vnei eu tot din adinsul sa fii om

ee

hiserieii.

miming

fiulini

www.dacoromanica.ro

Page 71: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

70 I. SLAvIct

Nilo se eado, ea ti dai seama, ca sunt releuncle dintre faptele ce-ai Oversit, te egiestide ele $i ti dai silinta de a te stapani in

iitor.Sunt intro Romanii din regatul ungar

multi oameni, care se spovedese $i se eumineca, ba dupa marturisirile minor preotiei se sporesc.

\ costa e un temei neclântit pentru asiguraven bunei renduieli morale, j Cala vremepreotinica va $ti sa-i adune pe oameni imprejarul sfintuirti potir, nu are sa petrundademoralizaroa in viata Romanilor din rtgatul ungar.

Nu insa acesta e singurul itemei, cum credcei ee ved lucrurile din departare si n'au Petrans Iii tainele vietii Romanillor din Ardeal.

Sunt in lumea taceasta putine popoarele,la care siintementul comun e atat de desvollal ca le taranii romilni, care lungi yeacurl dearandul au trait in necurmata luptacu fel de fel de asupritori

E timpul sa ite deschidem oehii $1 sa nodam seama despre nemasurato putere elementara ee se desfasura din inimile t6raniolr romftni de Pretutindeni.

La expozitiunea de la 1906 taranii venitidin. Banat, din Ardeal si din Taxa Ungureasea erau mahniti, ea nu gasese destui taranidin Tarr pe amnia Filaretului.

doar nu alor, ei anoastrii e tara Iiiiizicea un Podgorean, si noi nu la Domni,ci la ai no.stri am venit".

Tot astfel chteva luni de zile in lama, childa islmenit rescoala in Moldova, taranii dinindet4 Vlasca ma intrebau in fie-care zi

N

nemilosi.

..Ca

www.dacoromanica.ro

Page 72: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

ARDELENII 7L

Cum mai merg ai nostri?" cei din Ar-deal, din Banat si din tara Uugureaserfstateau cu iiiimile inclestate si en privirilvindreptate spre ai lor. Si simamantul lorl'a expriimat d. deputat Go ldis vorbiud despre neneroasa" miscare dela 1907.

Nicairi west simtgmênt de solidaritate ine atat de desvoltat ea in Arc leal si e esulteril Unguresti, nude si pamantul, si aerui,si lumina se cucereste in luptd, grea.

Inca Imp6ratu1 Iosif II, spune intr'un ordin al sdu, cd de Romani nu se poate apro-pia nimeni frod ca sd fi astigat incredereatruntasilor, carora ei le clan aseultare neconditionatd.

Romandi dinteun sat san dintr'un ora$sunt de obiceiu au fel de batalion pus sulicomanda caturva oameni, care au stilut sd. sicastige autoritate prin sufperioritatea lor iiitelectuald, morald ori eeonomica, ori win lcgaturile lor familiare. Rar se intempla, eaunul singur sa ailod autoritatea covarsitoare.$i interedrile de a c'astiga asemenea autoritate due la desbindri, in urma cdrora tealinerg ran. CAtä vreme insd fruntasii seteleg intre dânii. viata fie cdruia atfirnnand in cele mai mici amänunte de la hot: -rirea luatä de dinf3ii.

Intre fruntasi se aflä de olJticeiu si prcotul, câte odatd si invdtdtarul, dar odeviiratiifruntasi sunt Orani fie chiar 5i mai sarac!care au multe rude si mai ales multi fin'.

aceea ..nas" va sa zica stdpilnilur si, 4 a oasit nava" va sä zica a dat pest(omul, care tine de scurf,.

De

der

ii

www.dacoromanica.ro

Page 73: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

72 I. SLAVICI

N'are Romtimul sA se cAsAtoreasca farA easa tie seama de vointa pAriartilor sëi si dea rudelor sale. Inca in i hotAritoare e ins6vointa nasului, care are sa-i puna cununApe cap j sa-i boteze copiii. Poate ks'o faca,dar, dac'o face, e parasit nu numai de nas,cii totodatA si de riptide. preeum si de finiiacestnia, cu care a rapt legaturile, si r6miincoin raslet, Pe care nimeni nu 1 alutA la ne\ oie, tolerat nunmi in satul

Na$01 are o fireasca priveghere asupravietii familiare a finilor sei, cuci el a luatasupra sa o raspundere morala i ori eeru$ine si asupra lui cade ori si ce nenoroeire si pe el il abinge. El e deci slatuitorulfinilorr sai ed ipazitorul ordinei morale in familiile lor si 1ij Perde incetal eu incetul antoritatea, clacA nu stie sa tie disciplina.

Sa i'lltepla dar pe led pe col() scandalurisi nenoradri, dar cei en viatA seaudaloasanu mai au train bun in sat si sunt in cele diniiriuia neivoiti sa-si iee lumea in cap.

La 1872 la Soboteli, aproape de Arad. tritiao tin6rI1 vaduva, femee eu stare si cam usitratica. loteuna din nopti ea a lost surprinsAde piste flricai pusi la pilndil chiar Iii casa eicu uii om eAsatorrt.

Ziva urmatoare câtiva fruntasi s'au adunat si au cerut de la preot si de la primariea dispozitiuneu, ca vadurva cu purtari scandaloase sa fie purtata cu toba prin sat si baI MA pe la raspiintii et' uu sulac ri)entru easA j mearga pomina si alte vedme twere sanu mai Inca si -ele ca dinsa.

Dr9pozitinnea a lost biota, si in urma acestui aet medieval s'a pornit cercetare la comi

bi

sa

luti.

www.dacoromanica.ro

Page 74: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

ARDELENII 73

let impotriva primarului si la consistoriuimpotriva preottilui. Au venit insa la Aradpeste doua sute de sateni, care au eerut sa fieoedepsiti ei ca mtii ce-au starnit sa fie Menta acea fomee de batjoeora lumii, caci an $i

sarori ori fete.Oameni sunt dar si Românii din regatta un

gar, si multe le sunt pamt le, dar simle ori $icare glintrlimii in fiecare elipa, ea de stima5i de iubirea obsteasca un $e poate hiwura611 avênd purtari corecte si ea priu vietuiredasordonata se isoleaza.

E invederat. ca fruntasii ij pierd si ei treeerea, daea nu dau prin felul lor de a vietuipilda lonna. Cilia vreme an insa trecere. ticondue introaga viata si indeosehi $i coa econoiniea.

Mai ales in viata economiea disciplina e aproape pretutindeni severa, 5i lupta e purtataen puteri unite.

Intr'un sat din Podgorie Poinânii locuiauimpremia cu $vabii, care stint plugari maide.steinici si mai priceputi. Liter find maimult la vii dealt la, amp si mai avilml sicativa ani rai, Romii iiii an ineaput sa vilnda

menturi, inclit in timp de vre 0 doi ani taugroeut de la drinsii la S \ abi vre-o trei Rule dejugare. In fata acestui enrent vre 0 douezeci de fruntasi mai cu stare au formal unemnitet. care se prezenta la licitiatie, cumipara ipaimenturile sieoase in venyare si le treceala insuratei harnici si CU purthri hune. AceIasi eomitet a cumparat in urmil. masini detreerat si alte unelte agricole si in timp decIiti a ani Roniiiuiij au ajuns sa tiopiept enS,abii i sa rumpere pamfmturi de la ei

rri1j111 St till iij romallese su n just!. Ocnerii.

sotp,

de

www.dacoromanica.ro

Page 75: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

74 1. SLAVICI

La Ocna Sibiiului (Vizakna) nii s'a frieutInuproprietarire si pgmêntul era staplinit deSasi si de Magbiari: dintre care multi suntmestesugari. Romami erau argati ori humanen zma la acesti mestesugari si erau

poata paste väeuta i vitelul Pe Omenalodial stapanit de proprietari in deväl-

masie.Muncind intins i marginindu si trebuinte

le, creseandu-si viteii si ehivernisindu-si bi-agoniseala, Romanii si-au adunat ineetul ciiincetul bani si an cilinparat Lazi de la unul,mane de la altul elite o fasie de pgmilait. La1885 8asii si Maghiarii au stgruit dar, ea in\ iitor sa nu-si mai poata paste vitele deetit.teeia, care, avand pamant, sunt ipärtasi si laproprietatea alodialä. Era insg prea tkrziu,caci acum partea mai mare a pgmantului era trecula la Romani, si acestia tineau, ea si

sa-si poatg paste vgcuta si vitelui.Nu 1i-a rgmas dar Sasilor 5i Maghiarilor

de cat sit eeara comasarea.Dupg sistemul de mai inainte fieeare pro .

prietar isi avea pgmfintul in mai multe, deobiceiu in pahm, parti ale hotarului. Facandu se comasarea, pgrtile se adung la un loesi fie care dintre proprietari mai primeste sipartea proportionald ce i se euvine din loeurile de pasune ori de pgdure. Astfel eel ce.ayea 10 juggre in patru parti lua inteo singura bucatti 13 14 jugäre.

E invederat, ea comasarea astfel fgeuta ein interesul tuturor proprietarilor de pg-mant. Romanii cu toate acestea s'au opus sis'au prodns turburgri. in care un om a lostomorat.

Prietenii mei au staruit sa ma due Oe

inivoiti4a 8ittisl

la

ogolanii".

www.dacoromanica.ro

Page 76: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

ARDELENII 75

na unde aveam leg6turi en câtiva fruntasi $in deosebi cu un oare care Piirvu, eapul turturor räutatilor, i sa-i induplec pe Romania- prilui comasarea, prin care partea eea maimare din hotarul foarte intins al Ocnei trecea in staphuirea bor.

Parvu avea peste $apte zeci. de jugare diPaulin It in o multime de bucrAti risipite hinutri departdri uncle de allele $i fuseseear al satului in tineretele

El avea dar experiente indelungate in ceea ce prive.lte agollisirea de 1Am:int $i stiaun numai sa pretubasca pamatul, ci $i s5, *i 1insuseasea.

El a ascultat en toate acestea in lini$te ar-gumentele pe care le adunasem eu de prinearti si din explictmmile primite de la prietail nici, oameni de specialitale in materiede agronomie.

Toate sunt adevarate 5i bune si le *tim sinoi,mi a zis apoi. Cine zice, crt nu e bunsoomasarea pentra mil, care avem pripiênturisi alergam toata ziva de la o bneata Ia OW!?Ce facem insa en golanii, care n'au pamant?Uncle o sa.-sj mai pasert ei vitele? Cmn o samai cmnpere primânt, and nu mai gasesedead, bnati marj. de care nu se pot apropia .

Sa mai mteptilm, domnule, noi asti mai adare de viand pinta ce nu se vor fi Infiripa$i ei; faeem apoi si comasarea noi intre

Ti e 1w:or (Wale sa dai sfaturi bune, dargolanul, and ii plang eopii de foame, nu lid ta se duce, ci vine la mine ori la altul deseama int% si trebue sal ajul, ea e dintr'aimei".

Acesta e relit] de a glindi al tatanului roman inea nestricat,

N uIui.

noi.

www.dacoromanica.ro

Page 77: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

1. SLAVIC!

A intrat insa striedchmea si intre Roma-nii din terile coroanei uingare si se intindeinteunale parti mai mutt, intealtele mai putin, dar eam pretutiudeni, eaci civilizatiuneamoderna un e priincioasu pentru pastuareabunei rêndueli morale.

Noi, care am creseut in continua atingore eu poporul maghiar si ni am petreeutlinerete mai mutt ortmai putin in soeietatea maghiara, suntom coprinsi de vioa ingrija re clind ne dam sealna despre marile saintbari ee s'au petrkeut in timpul celor din urina.Patru'beci de ani in viata morala a tingartei,

Maghiarii an lost totdeuna oameui voiosi,inbitori de petroceri. adeseari a-

proape usurateci si rismitori, dar staruitoriill bunele moravuri. In Limpiil color din urma patruzeei de ani, amesteefuidu se en felde fel do elemente straine, s'au lepadat demane din obiceinrile Ion cele bune si a y6Innis coruptiunea in orase, de nude ea heintinde ineetul cn incetul si in sate.

E poste putinta, ca Roiniluij sa tr6mile neatillyi de aceasta coruptiune. Mai ales elasa(tuna romana, care les° in mare parte dinyeoli maghiare i traieste in continua CeiliU-

en soeietatea magbiara, ia pesinitite apucaturi, care nu se potriuvesc en tra

cele bane ale poporului romfm.Ccea ee avent sa inteogent and se orbes

te de,,pre eultnra maghiara o din punctul deS. e dere moral in mare parte mi ferde nenoroei re.

cestiune de buna credinta si de iubire deneam sa marturisim, eä mai binefae6toarenu e in multe cazuri mriurirea culturala a

176

/ON/thine ne

dilissile

www.dacoromanica.ro

Page 78: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

ARDELENIT 77

Romaniei. uncle de asemenea sunt multi oft-meni, care s'au lepAdat de bunele moravuri.Ba inriurirea Romalniei poate sa fie ehiarmai primejdioasA de eat cea magbiaTA., pecare paTtea eea cu dosAxersire mare a Romanilor din regatul ungar o respinge.

E de sine inteles, cd de odatti ca sltibireadiseiplinei morale seade si puterea de rezistentA nationala, si lii deosebi pentrn Romaniidin tetile coroanei ungare pastrarea bunelot111OrtiN uni e edi tine de consen are etnica.

5. Viata literará.

Stint multe dovezile neindoloase. eä stApii-nirea austriaea nu si a dat 1616 odata

de,,nationalizezeori sa-islatbeascApe Rodar a Meat tot ceea ee i a stat Twin

lintA, ea sa i desparta orin cultura sufletestede fratii lor din Wile runtime. Aeesta e ros-tul politic al tthirii en biserica papalA si al%eolilor romaticsti infiintate fie ell ajutorullanpgratalui, fie sub ocrotirea lui.

Cei mai ebibzuiti dintre fruntasii Magbiarilor nit si-an fatal, si nu si fac niei einea, ea Romanii din statal ungar var puteaa rie tle,mationalimati si au tinut mumai sit a

pe aceia dintre tlânii, cares'au ridieat la 0 aannfita treapta cultura1A. Aceasta avein s'o intelegem &and se ziee, ea in Ungairiao singara eultura, eca magbiark eN orbae, ea Romanii, Qerinanii ori Slavi dinUngaria, clustiglindu sj. oare care cultura, sainl re in societatea maglfiara. sa ramps iegafutile cut alti frati ai tor si sh ice parte la i

bilintai

mfini,

A

iiaoia

a/ ileze

ad/nisi/dia.

www.dacoromanica.ro

Page 79: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

78 I. SLAVIC!

rta inteleetuala magbiara, ea Evreii ei canu putini dintre Germanii si dintre Slaviidin Ungaria.

Lucrul acesta la Romani era peste putinta.Chiar dintru, inceput Ardelenii au privit

si ce manifestare sufleteasca din puneliii de vedere & intregului neam romanese,

Mitropolitul Stefan al Balgradului spuned 1u5it, ca, n'a facut ei nu publiea tradneerea cartilor bistiriceeti numai pentru Iii saisufleteeti, ci peutru toti Romanii, ei tine eatoti sa inteleaga eürtile tiparite de el.

Acest spirit se pastreaza. si dupa ce iii urma 'mini on biseriea papala Ardelenii s'audespartit de ceiilalti frati ai lor.

Episeopul Inoeentiu Klein a fost prigonitsi a trebuit sa-$i sfirseasea viata in exiliutiiudea, privia toate cestiuuile din punctul de\ e[lere national, iara nfl coufesional. El nunumai pentru Rol1iinii greco-catolici a infiiutat scolile de la Blaj ei a cerut drepturipentru toti Romanii lie ei uniti on nu euhiserica papailrt.

Tot astfel tineru, care au f dent studii la Viena on la Roma. intorcandu-se aeasa n'au fa-cia propaganda catolica,, ci nationala, si atiltGlieorghe Sinkai, eat si Petru Major au avutii luerarile lor istorice intregul paper romanin vedere.

La inceputul secolului XIX, in sfareit, Moiso Nicoara, ei Gheorghe Lazar, care sant ortodocsi, lucreaza in intele"gere si en grew ea-tolici ea Petru Major, Episeopnl Vulcan eialtn i stall eu privirile atintite meren spretarile romane.

Misearea pornita de la Blaj n'a fost ecuilesionala. ci nationala 5i a avut in vodere n

ori

ei

www.dacoromanica.ro

Page 80: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

ARDELENII 79

nitatea culturala a Românillor de pretutin-deni.

Ea ducea cii toate acestea in desvoltareaei spre desbinarea culturala.

In Moldova $i in Muntenia a existat totdeatma o clam, culla. mai puternica $i la uriiia urmelor j mai romilneasca deck cea dinArdeal. Si in tintpul Fanariotilor partea eoncovArsitoare a Meru lui si a boerimii doneam a pastrat traditiunile cujturale din timpal hti Matein Voda Basarab si a tinut piepteu inriturirea bizantina.

ln timpul revolutiunil franceze si &um re-volutinne emigratii din Franta au desehisdrumul pentru inranrirea franceza.

Ca malt mai slaba clash' culla romana dinArdeal in acelasi timp parte s'a germanizat,parte s'a maghiarizat.

Pe efind dar massele marl ale poporulni,pastriindu j traditiunile. obiceiurile si deprinderile, gandiau $i simtiau prebutindeniin acelasi elasa culla era desbinatilIn urma deosebitelor inraoriri. sub care s'aformat, si In cursul desvoltarii desbinaroa aeew4la an prrtea de eft sà ereasea.

Pentru fclul de a fi al Ardelenilor in deo-sohi a lost inrilurirea maghiara mai hotarit-loare eilt cea germanä. Sub inrilurireageimana carturarii ardeleni s'au faent staruitori si consequenti, rIar spiritul, in careei ii pun in practica disciplina inteleetuala.e mai mult ori mai putin maghiar.

Pentru Maghiarul normal bun, frumos $iadevarat tin poate sa fie de ait eeea ee duptiparerea lui e in iprejurarile date -oriineiospontru natiunea maghiara, Aeest fel de a Ye-

fel,

de

www.dacoromanica.ro

Page 81: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

80 I. SLAVICI

dea exclude sini-tamfintul de dreptate si litbirea de adevar si face poste putinta ori si ceIncrare obiectiva in eeea ce priveste stiintaori arta.

Acosta o si spiritul seolii de la BIajPornind din grind-ad de a scoate la iveala

originea romana a Romfinilor j drepturilelor asupra panifmtului. pe care si petrec viata, i voind sal inbarbateze pe urmasiigionarilor rornani in lupta, pe care de &Alatimp 0 poarta pentru pastrarca fiintei lor,fruntasii scorn dela Blaj n'au tinut sewmanici de adevarul istoric, niei de stgrile aetn

niei de siontamilul comun, ci si-an da'sa presepte $i ireetitul, Si prezeniul

potrivit en tendintele lor de altminleri foarte generoase si sa creme dupa principii preconcepute alaturea cu limba ee triteste ingrain] viiu al poporului o noua limbä romiincascp..

Ej cunosteau limba peporulni, in miiloculcaruia isi potrocuenI copilaria, studiarsera5i eartile bisericesti. 51 cronicarii si stiau savorbeasea bine. Atunei insa, and isi dedeausilinta sä si aplice leoriiie, limba lor era mestesnwita, Winä de gormanisme, de maghiarisme si de latinisme. se rostia en anevoia,supara athzul si numai nutini o intelegean.

Inraprirea seolii de la Blai a lost cii toateaceste hotaratoare atilt pentru caracterul calturil noastre, eat i pentrn mersul desvolt641'11 noastre moderne. Mai ales in ceea ce pritveste studiul istoriei, al limbii si al viethseciale j genere, Blaienii au fast ineepglo

si Ardelenii trecati in Muntenia, in Moldova si in Bucovina au fast cci mai neebo-

Ic

ale.ahab

www.dacoromanica.ro

Page 82: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

ARDELDNIT 81

siti intre iniemeetorii invatamlintani nos-tra national si cei nial zelosi sustiaatori aiunitätii noastre culturale.

Alaturea u miscarea literara a Blajouilors'a pornit la Brasov si in unna si la Sib dualta maii puthi pretentioasä, care avea in yedere multimea cea mare a eärturarilor cumai putina oaltura. Chiar si inainte de 1860se tipariau la Brasov si la Sibiiu earti Den-tru popor, cum era Alexandria. Isopia, Calindarul CU zadii si cu pascalie si altele deroitil acosta. care emu serise pe intelesul iiibuirora. Despre o mai insemnata miscare iiterara nu putea insa sa fie vorba de cid dupa ee limba romfineasca a lost admisä in viiata publica si societatea romfina Nitta, s'a maisporit ,si inebogat. S'art si poniit in curiinddupa 1860 mai muffle hitreprinderisi Asociatiunea" din Ardeal a lost infiin-taua si ea organ central pentru literaturamontane.

N'a avot insa Asoeiatiunea" si dripa toate semnele niei n'a tinut sä si clistige autorillate i materie de Droductiune literara,ba n'a lout &supra sa a iej sareina de a inouraja pe scriitori si de a rasplindi scrierimai bine apreenate.

Mersul desvollarii literare Pa hotayfit eercul literar ce s'a format la Sibiiu.

La inceput acest eere avea Patina iarilithrire, si intreaga viata intelectuala era stapliiota de scoala de la Blaj. In eurând s'a for-mat dar limba greoaie si mestesugitä, careiaEmineseu Ii zieea pasäreasca", si eram a-monintati P-6 se formoze in Arden] o limbaliterara deasebita de cea dLifl Romania.

K 0alinorvcib, No.www.dacoromanica.ro

Page 83: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

82 1. SLAVICI

Abia pe la 1870, dupA ce la Iasi se porniselupta i-mpotriva seolii de la Blaj, s'a ineuragiat cercul de la Sibiiu si a pornit o lueraremad hotäratA.

Existau pe timpul aeela foile politice Clazeta Transilvaniei" la Brasov. TelografulRoman" la Sibiiu, Federatiunea" la Pesta

Albina" mai intai la Viena. anoi tot laPosta. Iosif Vulcan infiintase Familia" 1Budaroesta si foaia umoristicA Gura Satului", care s'a mutat in urmä la Arad, undemai exista si Biserica si Scoala".

Organal eurentului Poporal era Telograful ROman", care avea legAturi ou Brasovill.

Nasaudul. eu Aradul, eu Oarensebesul, ciiCerngurtii. cu Iaii, cu Bucurestii si cu tinerill de la universitAtile germane si mai alesde la pea din Viena.Chiar dintru ineeput cercul lituar de la

Sibiiu a pornit din gandul, ea ceutrul vetiiculturale romane e la Buourrosti si ca literatura romanA are sA fie in toate Privinteleoglinda vietii sulfletesti a poporulni roman.Staruia dar si el, ea tscoala de la Blaj, penfru unitalea eulthralA, dar nu admilea Iuiriiurirea lioiaridoare.ae care o nretindea seolla de la BIaj ei Primea condueerea Roma-niei.

Ltupta s'ar mai fi urmat timp indelungai,dacA nu s'ar fi schimbat impreiurArile politiee asVel, ea Romanii din Regain] ungarfie nevoiti a primi conducerea fratilor saide pet,te hotare in eeea ce priveAte viat/ e iiturala. Cam de la 1873 inainle Romanii dintArile coroanei ungare an lost eselusi din xiaIa publica a patriei lor, $i atat guvernolun

ru

www.dacoromanica.ro

Page 84: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

ARDELENII 83

gar, eat j societatea maghlara au faeut celemai incordate opintiri. ea sa desliiuteze eta-sa eulta roman/.

-Aeeste silinte au avut in multe privinte e-lect binefacator asupra desvoltdriii Romanilor.

Numai Pe ici De colo s'au gasit printre Roinfini oameni, a$a uumitii renegati", care,spre VI teleralt iu 1ui ti aulepadat de fratii lor si au intrat in societa-I ea maghiara. Cei cu desavarsire multi s'auetras in bisericg, sLin *coal/ orti au lucrat

pentru organizarea economic/ a poporubiiroman. Aceia, in slarsit, care n'au gäsit leein aceasta organizatiune, an trecut hotarelesi au primit chiar si far/ de voia lor sarci-na de miiloeitori culturali intre cele don/marl. pärti ale poporului roman.

Fara de inalta presiune a maghiarilor flus'ar ii inehegat atat de bine poporul romansi nu s'ar fi restabilit atat de in eurand unitatea luj cultural/.

Prima incercare de a da pe fat/ tendentade a cauta razem cultural iu Romania a lostrif iintarea revistei literare Albina Carpa -

Ince din Sibiiu, redactata mai intai de poeIoan Lepadatu, iar Iii urma de Josif

Popescu.Atat erau de inad/cinate preocupatiunile

propagate de la Mai in cat gluon]. literar dela Sibiin nici dupli indelungate silinte u'aindraznit sä schimbe ortografia fold ,,Telegralui Roman", ci a lost uevoit sib publicecii urgisita ortogralie fonetiett numai Un su'diluent liii erar ,,Foita". ea sa I deprind/ pe

ULII

tul

www.dacoromanica.ro

Page 85: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

84 I. SLAVIC!

eititori oarecom pe furis au ortografia si cufelul de a eerie din Romiinia.

Inilurirea Foitei", la care au eolaboratpe icing% cei mai buni serietori din Ardealsi ciltiva serietori din Romania, a fost hotä-rittoare, desi nici Albina Carpatilor" nu b' Iputut sustille.

Intemeetorul acestei reviiste e Visarion Ro-man. acelasi Wu en bun simt practic, care aoeganizat azi puterniea baited Mbina", unlost invatator la Rasinari, dar autodidact oncunostinte intinse si white huninata, careprin publicatiunile sale de popularizare isicastigase si ea serictor pretutindeni o balmrepot ati u ne.

Cu toate acesie si la 1884, cilnd in colaborare cu eei mai buni serietori din Ardealam infiintat Tribuna" la Sibidu, s'a produsnu general curent de indignatiune si ziarulimam; nrin muneii grea si on mar& jertle s'apaint sustine. Foita" si Albina Carpatilor"repettisera insa spiritele, mai tinerii semtori au pornit spre genii], poporal si chinaluptä de vre-o doui ani toti au admis, ea,Soarele la Bueuiresti rasare" si eonducereaunteloctuala a Romilniei a lost primita.

0 miscare literara in adevaratul intelesn'a mutat insa sa se produca la limainii dinregatul -augur. cAci eliteva ziare sli doily, treifoi literare, ori si cat de bine redaclate ar fiele, nu smut miscare literara.

In tinruntl celor din lima' vre-o cinei sVrezece aid nivelul vietii literare elliar s'a cobo-Hit din ce in ce mai mult la Bounanii din regatul ungar.

Indatä ce au sinitit, eä inrilmirea cultura

www.dacoromanica.ro

Page 86: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

A RDELEN I I 85

la a Homaniei se intinde si c scrietorii ro-malli gasese din ce in ce mai multi cititoriin tarile coroanei un.kare, guvernul ungar sisocietatea maghiarti au pornit o actiune energilca Pentru desfiintarea elasei eulte ro-mane.

flenniunile culturale maghiare, care luereaza" cc multe mijloace $i an legaturi cu antoritatile publice, distribue erl ii reN Istedal] reprezentatiuni teatrale maghiare, incu-rajazo unit reeomandatinnl ori preiniare peIII\ titatorii, care-i$i dun silintv sit p ropageliniba maghiard, $i prigonese in rel do fel deeliipurj pe cei ce sidruie in cultura roincina.

Guveriml a impus limba magliiara ea stuilia obligat in tpate co1 ile i ea limba depredare pretutindeni 'nude a putut sa rilsbeased, in cat pentuu cultivarea limbii roinatie$ti. n'a mai ramps loc in scoaill. Aceindintre Romani, care ocupii funetiuni publive,stint räu notati, dacd vorbese romaneste infamiliilc lor, ori dacil sunt deumitati. ea cilese earth reviste ori ziare romfinesti. Ziari$ti; Romani sunt prigoniti mai malt ea purlatori al culturii rotuane de eat nelltrit vederile Joy politico. Ziarele din 'Romania sunt omite Ia lrotarele rogatului ungar. iar cartiromfinesti nu mai indraznese llibrarii diii Ro

sa trimitd" i» Ungaria, eilei de celemai multe Uri ele stint confiscate la granita.Putinele (.5).0, care mai tree, stint trimise eniutnulltjttr prin Austria. La veimurile ungcresti sant confiscate si acele, care Wan Yostoprite in loatti regula, sub enviint, ca nu se

daea stint oriIn fata aceslou silinto n'ar reitionea decat

niñtiia

Ii u opnile.

yi

0110.,

www.dacoromanica.ro

Page 87: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

86 I. sLAviet

ca cei mai buni dintre scrietorii nostri sä colaboreze la ziarele si la revistele literare dinArdeal, ea sä se infiinteze o mare revistälustratd pe cat de blind, pe at'at de eftind fie

fie la Arad si o build si eftina foaepPntru popor, cum a lost cea de la Sibiiusub redactitmea reposatului loan Rusu Sirianu si sá se publice acolo tot ceea ce avemmai bun inteo ieftind biblioteea de popola1 Nam Tonle neeste fara Mei 0 tendenta poEtiea, hard de gaud asouns, numai si mimaisore a le da Romani lor din regatul ungarhrana sulleteasca, pe care In literatura maghiard numai putini dintre dansii pot s'ogaseascd.

De oarece s'a declamat mult, dar nimic dinzieeste nu se face si puterile lii se mistue iulucrari sterpe, suut din ce Iii ce mai multiUoinâjiii cu oarecare cultura, care pierd de-prinderea de a ceti romfineste, vorbesc o romaneased din ce in ce mai pocitd, e intelegintre di-1115U in limba maghi_ara ii umpincasele de carti si de reviste .magbiare, studin viata politica zelosi sustntori aj causeironifine, dar rar se mai intiimpla sa frunzaFt ascd prin vre o carte romaneasea.

Aceasta se simte si iii limba ziarelor sirevistelor romanesti din Ardeal, care iarinceprit su se deosebeasca de cea din Roma

Mai e ap0i Un luern, pe care cooducatoriinoastre inteleetnale n'au 4-,a I piarda

din vedere.Intre eArtile $i revistele ye L,P pladifqt azi

in Romania sli at in ulle. pe ea re Roninnii (En

i-

la Sibiith,

an

Mu:

www.dacoromanica.ro

Page 88: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

ARDELENII 87

regalul ungar nu not sä le eiteasea tara ea sàne instraineze taehudn si 0 idee rea desnreliferatura noastra. Lor n'avam A. le dam deeat. Pe ales. evaa CT 0 mai bun si mai cur tin -comoara noastrii literara. daeg, e vorba sane aiba sus pusi in giindul 104

www.dacoromanica.ro

Page 89: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

IV.

STARILE POLITICE

Ardealul n'a faint a id o data parte dinregain] ungar, di a fast numai una din tarikcoroanei ungare. Lila la 1003 in stapfinire deregele Stefan eel sritht in vfirtutca. dreptuluide mostenire, 0 a ramas 0 tarä deosebita,care avea dieta ei deosebita de cea ungard,

ei proprii si armata ei, care nu faeeaparte din cea .ungara. Voivodul Ardealului,efind nu era prtmul nascut al regelui, era numit de acesta dupa bunul san plac si na.stapfinia niei ea vw,a1 tara intreaga. SasliSocnii aveau comitii lor, care erau alatureadu voivodul vasali ai regdui.

Dupa cele mai voelti doeomente in dictade la Alba Julia sau Belgrad erau reprmentate patru natiuni: cea saseasca cea seeniasea, cea romfineasea si eea magbiara, carela 1200 era si ea staibilita in Talea Some5u1ui.

Partile adnexe se 111ElleSC asa toemai Dent-ru ea, se aflan. ea domeniu al Coroanei, subaeelasi regim ea Ardealul.

I a 1526, (lima rbatalia de la 1\14a.es, Ferd,nand .1 a mo,,tenit dimpreuna eu Ungaria,

legile

%.i

,.

www.dacoromanica.ro

Page 90: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

ARDELEN IT 89

in virtutea tractatului familiar dela 1515si Ardealul en Partile adnexe. loan Zapolya,voivodul de atenei al Ardealului, a pretiusinsA eoroana pentru sine si s'a deelarat va-sal al Sultanului. Sustinut de nobilimea un-garA. care s'a concentrat in Ardeal. el a urmat lapta pfulA la 1538, etual a ineheiat traetaint de la Oradea-Mare. prin care reennoaste legitimitatea sueeesiunii Habsburgilor sioctant Ardeal, nude ramftne Mina la moartea sa Voivod ea vasal al legitimulni regeFerdinand I.

Nobilimea preferA insa sA rAmilie sub stapfinirea turceasca j urmeazA lupta si dupamoartea lui hair Zapolya.

Sigismund Bathory recunoaste din nou le-gitimitatea Habsburgilor, si Mihai Voda-Vi-teazul n'a fost Voivod al Ardealului, ci loetiitor. al Imparatului ea rege legitim al Ungame]. De aceea le este urgisit nobililor, care(hula moartea lui iar lirmeaza Junta.

Nobilimea inträ la invoiala abia la 1698,dnpa ce printul &Igen de Savoia nimk.esteputerea Turctei in bittalia de la Zenta, si sesupune ou conditiunea, cg. Imparatal Leo-pold I si urmasiii sai vor respecta privilegi-ile ei t3j nu vor uni Ardealul niei cii Ungaria niei en vre o alta idintre tiirile easei deHabsburg.

De aci inainte Ardealul in4rA sub stAplinirea directa a Impanatului si tin mai are Voi-Ned, ci e carmuit de int grivernator numit deImparatul dupa bunul san pine. 0 parte dinnobilhnea ungari urineazil insa i acum lnpta sub conducerea lni Franeise Ralcoezy.

Leopold I, aware la 1705 in toiul rasboiuluiwww.dacoromanica.ro

Page 91: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

90 I. SLAVICI

pentru succesiune la tronul Spaniei. Cel maimale dintre cei doi fii a..i sai, Iosif I, ii ur-meaza in scaun, iar al doilea, Carol, e preten-dent la tronul Spaniei.

Murind Iosif I, la 1711, el lasa mostenitoarepe liiea sa, care era maritattt dupa Duce lede Bavaria. Carol inträ insa la invoiala enFilip de Bourbon, renunta la tronul Spanieisi intra in stapanire.. tärilor eteditareeaImparat roman Carol VI.

Avand si el o Meg., Maria .Terezia, care aremai putine drepturi de cat verisoara ei, sotiaDneelui de Bavaria. ea Mat a fratelui maimare, se prevede, ea la moartea lui se vor ivilupte pentru succesiune, de care vor profitasi nobilii ungari, ca sa." desparta Ungaria decelelelte tan ereditare.

Ca sä asigureze dar mostenirea intreagapentru fiica-sa Maria Terezia si pentru un-masii ei legitimi, el inert la 1713, dupti incbeierea pgeii cu Filip, emite din deplinatateaputerii sale de sthipanitor legitim si In vartutea drepturilor sale de cuceritor sanetiuneapragmatieL prin care hotargste. ca nici odata Wile ereditare ele casei sale sä nupoata fi despärtite nici prin invoialg intremostenitori, ci sa ramae toate sub stapanireaaeeluia$i, mai intai sub Maria Terezia i ur-nbasii ei si numai dupa stiugerea acestora suburmasii Ducesci de Bavaria.

Aceastil sanetiune pragmatica e isvorulintregului drept public din tarile stapanitede Habsburgi. Ea a fost presentatä staturilordin toate ca s'o primeaseä, ci eas'o inregistreze sau s'o inarticuleze. In deosebi in Ungaria prezentarea s'a frieut abia

tgailenu

www.dacoromanica.ro

Page 92: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

ARDELENII 91

dopa ce twin pacea de la Parasovat Carol VIa eattigat $i Banatul Tamisorii si putea saslee ea biruitor in fata nohilimij ungare.

Iii virtutea sanetiunii pragmatiee emise deImparatul si inarticulata Ill toate tarile nbuarhul e torrtatorul toata pnterea §i aetelesavAr$ite de (Mosul teate sunt legate, inata-eabile din punetul de vedere al dreplului publie. Oni si ce drept e din bunavointa Implrathlui si, acordat odata, el e sffint si mi semai poate perde.

Pe aceasta putere a Imparatulni s'an rezemat Romfinii in lupin lor eoldracare de atata timp se lupta contra Impartulni.

In lupta aecasta deosebilll paint nerioade:Mina la reN olutiunea franeeza, panft la 1850,Mina la 1868 si iii timpul

1. FAnb, la revolutiunea franeezä.Leopold I. Si Iosif I., ineurcati in greul ras

biniu pentru succesiunea la tronul Sponiei siaN find sä se mai lupte $i cu aderenta liii

Franeise Itakoszy, erau nevoiti sä fie ingaduitori fata cu nobilimea ungarg Carol VI,care a avut si ci doua rasboaie cii Tureii,mari greutati din causa succesiunii la tro-nut Poloniei $i tinea sä lasigureze suceesiuuiea pentru fiica sa, a erntat si el nobilimeaungarg.

Inch, in timpul negotierilor de la CanlovätatE ie$it apoi In ivealà tendentele lui Petrucel Mare de a-si intinde stApanirea snre Diinare si paste Dunare $i Curtea din Viena nu

nobiliiiiii,

dualismului.

www.dacoromanica.ro

Page 93: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

92 1. SLAVIC'

avea ineredere in Romilni, care, ortodoxi Iiind, eadeau sub inriurirea rnseasea. Inca atunei a stabilit consiliul de rasboin din Viena prineipittl, c1 ,monarehia lIabsburgiea arosa privegbieze, ea nu eumvaMoldava si Muntema saxada sub stapiinirea Rusiei. si unireaCU biseriea papala s'a fgeut anume sPre a iQeoate pe Tionainii din Ardeal de sub inriluri

Luerunle se sehimbä dung.. ee Maria Toreureat in seaun.

Pupa moartea liii Carol VI. a lost ales Intparat Roman Carol VII., Duey le de Ba aria,egre a rpornit räsboiti. ea sa se faea

Pe tarile ereditare ale Casei de Habsburg.Nabilii ungari s'au adunat eu insufletip

imprejurul Mariei Tereziei, nu insa pentntea ea era o femee niei pentru c diinsti err ueavaleri, ei rpentiru ea dAusa, intrath, in rasboiu CU Imparatul Raman, se afla in mare.strilintorare si desvartia Ungaria de impgratie.

Dupa moartea lui Carol VII. insä a lost ridieat in seannul impgrgtese Francise I, deLotaringia, sotul Mariei Tereziei. care de

inainte era 5i Imparateasa.Aenm nobilimea ungara iar ea bursumflat

dar niei Maria Terezia n'a ma; ramas tot atilt de erutatoare ea mai inainte si a Inc( putJ.a stgrolinease6 in virtutea ,sanetiunii pragmatiee.

Acosta e timpul, efind Maria Terezia a ridieat pe Inocentin Klein. distins ea pe unfavorit al ei si l'a aiutat sä intemeeze asezamintele eulturale de la Blaj.

La 1756 isbueneste insa rasboiul de seapte

tea Rusici.

zia

Melvin5i

iq

ra

www.dacoromanica.ro

Page 94: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

A RDELPINII 93

ani, si profitAnd de stramIbrArileImparatesei, iar se impune. Inoeentin Kleincauta ocrolire la Viena, dqr nu i ramAne de

sa se exileze la Roma.Dupit I.erminarea rasboinlui de seapte ani

urmeaza un timp de rasuflare pentru Ro-mAni.

Se infiinteazit batalioauele de graniecri TocArora li sc da pandintn1 de atAta tit111)

usurpat de altii. In Ungaria Impärateasa re-duce nentru iobagi zilele de roboth, la 24 pean si lc (la iobagilor pp ace] limp marekdrepl de libera migratiune. In Ardeal insaresistenta noblimii e atilt de indgdita, inchi militarizarea iobagilor de pc domeniileregale nu se mai orrmeaza si starea iobagilorramilne tot eea do mai nainte.

Imparateasa Kcat>rina II. se facuse stapana pe Moldova si pe Muntenia, si Maria Terrezia era gata sa porneasca rasboiu imp()triva fostei sale aliate, ca s'o sileasca a Pgrasi tarile romfine. Iii. asemenea imprejurarimi se putea pune in conflict cu nobilimea.

In urma intervenirii lui Frederic eel Marerasboiul a fost inlaturrat: Ecaterina II. la primit drept compensatiune pentru tarile roma-ne, pc care lc cucerise, o parte din Po Ionia,iar Maria Terezia a Wet ea teren de aptirare$i ea asigurare pentrn viitor Galitia si Buff)

pe care a primit-o de la Rusi eu aprobrirrea ulterioarä a Portii.

Acesta e eel din urinä act al ImparateseiMaria Teyezia, care moare la 1780.

Iosif II., care inca la 1765 fusese ridicat inscaunul imparatese si era si in Ungaria core

nobilimea.

Of

milni,

villa.

www.dacoromanica.ro

Page 95: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

94 I. sLAvIct

gent .9i. muinel sale, a Neuf o cglatorie prinArdeal. Inehntat de Rom Atli, el iutemciaynintru amintirea calatoriei sale paint sato.Salve, Parva, Nepos, Ronmli, ceea ce vrtzieg Bine te-am ggsit mica nepoata a nomei!"

Eratt mari gAndurile acestui Imparat generos, dor numai patin a putut sg realizeve

ele..Abia iii urma rgscoalei Jul Horia li a dat

tobagdor din Ardeal dreptul de libera migratiune, ca sa se reverse sure Tara Ungureasca i spre Banat, unde soarta le era maiusoara si unde adusese colonisti din Moldova si din Oltenia.

Razemat pe sanctinnea pragmatica, ci n'amai tinut seama de nobilime si a dat tarilorsale o organizatie unitarg nentru ca con

puterea. sä faeg pretutindeniimpropriettirirea.

Ca sg pang capat conMctelor cu Rusia, els'a aliat en Ecaterina II.. si au pornit impreung rasboiu, ea sg cucereasca MoldovaMuntefnia si eg constitue din ele un stat neutral intro cele dong monarehii marl.

A isbucnit insg revolntiunea francea carear fi avut cu total alt mers, daca n'ar fi murit el, inteleptul si generosul sfatuitor aleumnatului sgu Ludovic XVI.

Noblimea ungarg iar s'a Indärjit. si IosifIL, mmoselind firca platpandg, a fratelni sguLeopold II., a revocat in ejunul mortii saletoate masurile de organizare, pe care lc lilase in vederea realirgrii gfindurilor sale.

sa

ii

solidfindu-si

si

din

www.dacoromanica.ro

Page 96: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

ARDELENI1

2. Praia. la 1850.

In virtutea sanctiunii pragmatice monarebul el singur are pwterea de a legini $i

statut;lor san dietei nu ii remâne de-eat srt iee la cunostinta j sd inarticulezelegile ()data create.

Debi insa legalitatea aetelor savfir$ite demonarebul lagitim nu poate sa fie pusa la

puterea monarellied e si ea margi-nita de ratiunea de stat.

Dacd dieta nu vrea sä iee la eunosthitd. 51sri inregistreze legea ce i s'a prezentat, seproduce urn conflict mai mult ori mai putingray intre coroana si nobilime. Legea rdmilne, drept, lege, dar nobilimea nu I se su-pune, Mtra in Tezistenta pasivil ori se rls-vriite$te, eeea ce atat de adese-ori s'a hamplat in Ungaria. E (loci cestiune de prudenta.ea legile sti fie presentate dietei numei dupaee inarticularea lor a lost asiguratd.

Tosif II., a fäcut prin militarisarea din gra ,

uite un inceput pentru desfiintarea iob6giei$i voia sd meargd inainte sädesfiintezeio-bagia pretutindeni; el era insä sigur, cd no-bilimea se va opune si de aceea a voit säschimbe organizatiunea imparatiei; el a revocat insä mdsurile luate pentru ea nobilimea sri nu se Tascoale in tirmpul revohrtiuniitrancerze.

Mind nemulturnitd, nobilimea iutrunitä Indicta adresa monarehului un fel de protestam in care-si expunea, .,gravaininele". Vo-iud, ca o anumita lege sa fie creatd, isi formule dorinta intr`o adresa au agiald,

90

edit-narii

ladoiala,

ce-i

si

www.dacoromanica.ro

Page 97: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

96 t. SLAVIN

Tot asa ficeau si Romiinii, si acesta e ros-tul adreselor conagiale, fel de fel de petitiuniori memorande, pe care le-au-presentat Im-paratilor dupa vremuri.

Cliar adresate fiind dietei, ele aveau iii ve-dere coroana. caci ea singura putea sa ereezelegi, si erau facute, de obicein, din indemnulpriznit de la Viena.

Primal aet do fOul acesta a fost asa nuinHul Sup lex libellus", o voluminoasa si doeumenbata titiune presentata cii oeusiuneaurearii in scann a lui Leopold 11, de toti Roiiiauj din Ardeal in frunte cu eei doi Episcopi ai lor, Ioan Bob de la Mai si GberasiniAdamovici de la Sibiu.

In acest act de solidaritate nationala suntasezate utemeliile politieei, in care starruie Ro-mfinii din regatul ungar palm in ziva de azi.

De (rare cc curtea din Viena mai ales inlui Iosif II, poruia din eonvingerea,

ca Romfinii au avut ()data in Ardeal aceasipositinne ca Magiarii si ea Sasii, si ea mt an

se aeorde, ei sa li se restitue drepturi,Maghiarii si Sasii si an dat silinta de a do\ di, ea Romftnii an venit din peninsula bal-eanica tfirziu dung, infiintarea regatubti ungar si astfej n'au avut j na. puteau sa albadrepturi, Ci erau tolerati numai ca niste \netiei.

Petitinnea insira dar dovezile neindoioasedespre positiunea, pe care an avut-o Romaniiin treent, si startle sa Ii se reo4itue acestoudrepturile ealeate de usurpatori, deei sa lierecunosenti drepi a patina natiune in Ardeal alatnrea cu Maghiarii, cu Sa$ii enSaeuii si logea ortodoa sa fie tart' toate

timpul

sa li

C

si

www.dacoromanica.ro

Page 98: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

AIMELENII 97

de o potriya, cu celelalte, care erau legal zulmise in Ardeal.

Curtea din Viena a admis aceastä restitu-ire a drepturilor &and a faeut inilitarisareasi a infiintat Episeopia Sibiu lui, Diem n'aadmis insa nici acum legitimarea eererii Ro-inanilor de a fi socotiti ca natiuue deosebitasi egal indreptatitä.

Amagiti de nobilime, Maghiarii starnepana in ziva de azi in hegatiunea aceast% sipe child Imparatul se adreseaza si ca rege a-postolic la popoarele sale, dupa felul de a yedea at cereurilor politice maghiare exista inUngaria o singura natiune", cea maghiara.

In fata eurentului egalitar pornit de reyolutiunea franceza nu putea insa dieta Tran-silvaniei sa nu admita nici egalitatea confesionala. Dupa aproape trei sute de ani de a-minute dar legea ortodoxa iara intrat iiidrepturile ei si inarticularea" s'a Mut waitdata.

Acest sucoes e eu atat mai hatariltor, eueat el e obtinut eu ajutorul Românilor uniticu biserica papala care, pretioasa indrumarepentru urmasi, pun interesele nationale maipresus de aele confesionale.

In timpul revolutiunii franoeze curtea dinViena e neyoita sa fie crutatoare fata cu no-

dupa moartea Episcopului Ghentsim soaunul de la Sibiu iar ramane neocupal,cani nu se gaseste, asa se zice, intre Romaniom yreclnic de a fi widicat in el. Se adeyereseinsa, prevederile lui Iosif II: Romanii se disting pe toate campanile de rashoiu, se impuntwin yredniciile lor, i lmparatul Francise,acum Austrjei, Ii drt duptt imprejurari

BHA. Annul ei . No. 86. 7

bihmea, i

al

www.dacoromanica.ro

Page 99: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

98 1. SLAVICI

silinta de a-i ridica pe ortodoxi in rand cugreco-eatolieki.

La 1810, ciind Moga e ridicat in scaun, ansi Romanii ortodocsi oameni cu stiinta, decarte ,si tineri l.a universitatea din Viena, iarpeste cfttva timp se formeazd si la Arad, laTemisoara si la Lugoj centre culturale ro-nthnesti j se incheaga societatea eulta m-inima, care duce en hotarilre inainte luptapornita prin Sup lex libellus".

Aceasta clasa eultd nu e insd si conduca-toare, ci nmnai organ exeentiv al aceluiiasipopor indaratnic, care a stdruit timp atilt deindelungat in ortodoxie.

Romanii din regatul ungar sunt un neamde oameni, care respinge tot ceea ce nu sepotrivesbe cu simtamantul lui comma, elimi-neazd pe cei ce nu inträ in vederile lui. mer-ge numai emu el insu,si vrea si nu putea safie stápilnit si condus de o clasd culta. atiltde slaba, ea aceea, pe care o avea,

Numai conformandu-se en vointa popornlui puteau sä-si creeie fruntasii de atunciai Romanilor o positiune in mijlocul patrieilor.

Slim noi ce sii facem, imi zicea la 189'2un tdran biltran. D-voastra, daed smitetimai euminte deck noi, sa tie spuneti, cum a\PM s'o pornim, ea WO putem scoate la eapat".

Preotii an avut mare autoritate, dar totau fost alungati dupa cc au primit unirea siu'au mai putut sa-si efistige inrilurirea deeat intrand in vederile poparului. Sub pre-siunea masselor populare s'a facut solidarisarea and en Supplex libellus", j de a

www.dacoromanica.ro

Page 100: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

Am:mu:orb 99

tunci i palm astgzi toate aetiunile snot poritite de la popor. Numai fiind en destiviirsiredemocratieä a putut clasa cultg rol4thng sg sesnstie iii luipta cu puternica nobilime no-gura.

In timpul frginantgrilor petreeute pe 'n-fundate, care au urmat dupa revolutiuneala 1830, nobilimea ungarg a ineepnt si ea siIire apuegturi mai clemoeratiee. Cbiar daegn'ar fi tinut seam6 de spiritul timpulni, eatiebuia s simtg, eg nu va mai putea SA sesustie in positiunea ei deal rgzginiindu-sepe massele mari. Din ungarg dar ea s'a fa-cut ineetul eu ineetul maghiarg si s'a pus infruntea misearii nationale maghiare. iar deaiei inainte tin mai putea sa. resmiugg des-fiintarea iobagiei.

Magbiarii se laudg adese-ori en liberalig-despre care an dat dovezi primi erearea

legilor de la 1848. Adevgrul e insg, ch ei aneedat indelungatelor stgruinte ale Coroanei.care a trebuit sg le Inca enneesiuni marispre a-i indupleea sg renunte, in sflirsit. laprivilegiiile nobilimii.

N'avem sg soeotim in riindul aeestor eon-eesiuni si eonstitutionalitatea, prin care en-roana nn a renuntat la niei unul dintre drep-turile ei. Desfiintarea iohgalei era o neeesitate neaparata a timpulni. $i ratinnea deslat cerea. ea ea sg nu fie immisä. in vilrhtea sanctiunii Pragmatiee, ci hothriltg niprei interesati ei insi-si.

Coneesiuni an lost insa uniunea Ardea-'Hui en Ungaria, lef.rea eleeturalg si armatade honvezi.

dr

mut.

www.dacoromanica.ro

Page 101: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

100 I. SLAVICI

pin causa acestor eoncesiuni an fost Bomaliii nemultnmiti en starea de lueruri ereatala 1848, ddsi se hotariise desfiintarea ioba

0 parte insemnatä din elasa ming românainA, oamui cu educatiune niag1iiar. i miretiti de frasele liberee, s'a dat in partea Maghiarilor condusi de nobilima si a pärgsit Puporn], pe care- nu era 'nstare ducA en-811143.

Pe child in Ardeal fruntasii, tiind seamade glasul poporului, s'au pus in fruntearnieärij si au stg.ruit din nou si in mai muite rânduri, ca Românii, acum toti cei dinimpärätia autriaeä, sä fie recunoscuti dreptnatiune inzestratil eu toate drepturile, in Banatul Timisoarii murnai putini dintre frnntasi an stäruit in politica traditionaiä, iarin Tara Ungureseä, in Sälagiu si in Marainures clasa eultä rornâng s'a luptat in randen Maghiarii. Podgorenii si Pädurenii s'anorganisat insä ei de ei. ea A imipedece inaintarea sure Moti a generahdui Bern, darti nicichiar preatii n'au stat algturea en dnii. Alilt de adiinert era neapastia intro ponor 5iclasa culla. iii efit Gheorgbe Popa era deputatin dicta de la Dobnitin eilnd iatN1 sthi, nnuldintre frn.ntasii luptAborilor din Podgorie, afost prins de Bern, osilndit ea rebel la moarte i executat alnturea cu alti 16 soti ai lui.

Legliturile dintre popor si clasas'au restabilit nici dupN revolutinne bideplin.

sit-1

cu1t6 mi

www.dacoromanica.ro

Page 102: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

AROELNII 1 01

3. Pistn'a la 1868.

Timpul de la 1850 nana la 1868 a lost binertivantat pentru Romanii din imyilratiatriaea.

Dorinta lor de a fi reeunoseuti drept natiunv en drepturi depline n'a fost,drept, implinitä si asezamiinteIe eonstitutionale au ramas suprimate, dar io13gia a fostifesriintata, improprietarirea s'a Merit entoga dreptatea $i stapanirea ii trata pe toti

egali.Pnsi sub epitropia unei administratiuni as

pre, Romilnii s'au deprins eu buna randialttatat in viata coimmath '11 cea biserieeac-ea. eat si in gospodariile lor partieulare.

Aeurn s'au asezat ternelille organizatinniibiserioesti si ale invatantantului national sis'art indrumat Romanii sore therare eeonomiea mai rationalä.

Fostii nobili erau insa 'n stare sa sustie eoneurenta liberg. si mill dintre diiniientreerau ea exilati Europa si cAutau nre-intindeni legAturi eu d-nsmanii Astriei, iarnitii Ii tineau pe MaLgbiari in continua agi

Aces le silinte n'a-u ramas zadarniee. Ma-gbiarii Ian efistigat es oameni en nornirineroase si lupthtori nentru libertate mn110simipatil in toate tri1e apusene. ehiar si laGermanii din Austria. Si elasele eulte alenopoarelor din Ungaria s'au nnit in parteaboy mare en transitN'a lost intro popoarele dTrA ImOrdtia balm-

aus-

ce-i

cif

i

no

tatinne.

www.dacoromanica.ro

Page 103: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

102 i. sLATICI

burgiea niei until atilt lie sthruilor ea eel ro-inanese in erNlinta eatre dinastie. Clasa cidla a Ini s'a reNgniat dap si ea on incredeeoe Impgratul, si intre HoiiiIiii Maghiarii angasit namai piltini soti de luptä.

Dupg rgy,houil din Italia Impgratad, tihidseamg de spiritul timpului, a emis din proPriul sgn indeann diploma dela 20 Octomvrie1860, prin care declarg potrivit cu vechiulgrind al easel sale Pe toti supusii sgi cetgtenien drepturi egale si rilmhteste, ea popoarele(tin monarchic sg se organizeze. sg-si chi-verniseaseg afacerile ele insi-le si sg se lobo-seaseg in viata publieg fie-care de limba saproprie.

Diploma aceasta e punetul de pleeare aldesvoltgrii dreptului public in thate ,tarilecreditre ale easel de Habsburg. deci si in Ungaria.

Emisg Iliad in virtutea sanctiunii pragImpgratul wn a rgnuntat si 1M pu

lea s renunte niei la dreotul sgu de a (Tenlegi, niei la datoria sa de a comandaarmata si de a representa monarchia Inalarg. In Austria guvernul presentä proieetele de legi in virtutea dispositiunii lnatede monarch $i numai monarchul poate s6 ia_initiativa pentru crearea vre-unei legi. Totantfe1monarchul el singur poate ICC dispo-sitiuni Iii ceea ee priveste organisatiuneasi conducerea armatei ori representrea 1110-narchiei in gall.

In wirlutea diplomei din Oetomvrie cetgtenii numai libertatea de a-si chivermsiinteresele notrivit en vederile lor si en le

%A

inatiec

www.dacoromanica.ro

Page 104: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

MMELENII 103

gile voite de Impäratul n intresul monar-chiei.

Starea de lueruri ereata prin acea diplomaera numad proviborie . i o stare def 'nth-% aurma sä se creme prin legile de organisare,pc care avea 0, le propuna guvernul eetttral din iusarcinarea monarchului.

Dietele deosebitelor tari an fost convocatesi ramilnea, ea ele sa-si trimita representantii in sfatul imparatesc, asa uumitidrat din Viena, organul central al vietii publice. care urma sa-i faca Imparatului propuneri in cea ee priveste legile de organizare.

Magbiarii s'au pus in resistenta passiva.Fosta nobilime ungara se impartise in trei

particle.0 insemnata parte din Magnati, omen:,

care aveau legaturi traditionale ca euirtea, 0-eupasera ori ocupau positiuni inalte

lucrurile din pnetul de vedere al intereselo generale, stáruiau in spirit eobservatolPentru oganisatiunea unitara a imparatiei.Ei tinean la sleagul negru-galben, si la pa-jura en doull capete, care le erau urgisitenaghiarilor.

Popular era la Maghiari partidul nobilimii de mijloe, care duce mai departe tradi-tiunile revolutionare si, speriat de egalitateaproclamata prin diploma din Oetomvrie,starnia, ca titrile comanei ungare sa, fie des-partite de restul imparatiei si impreunatei»tr'un stat ungar independent, care nu areen Austria niei o legatura afara de monarehul comun. $eful adevarat al acestui partidera indaratnicul, Coloman Tisza.

si Dri-viau

www.dacoromanica.ro

Page 105: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

104 1. SLAITICI

La mijloe intre aceste doua partide se a-fla partidul nationalistilor mai chibzuiti,care se razama pe orase i pe clasa culla o-bosita de indelungata opositiune, in genere,pe oamenii cu bun simt practic, care au pri-virile indreptate spre budget si spre foloase-le legaturilor cu stapanirea. Nioi aeest par-tid nu se putea impaca en concurenta libera,dar se multumia i cu independenta admi-nistrativa a Ungariei.

Ratiunea de stat cerea sa nu se iee farade conluerarea Maghiarilor hotariri in eeeaco priveste organizatiunea Ungariei; s'auinceput dar, ca in trecut, negocieri en frun-tasii Maghiarilor, ea sä se asigure inarticu-larea" legikr organice voite de Imparatul.

Aceste negocieri, incepute mai intai cufruntasii magnatilor i urmate apoi mai aleseu Franeisc Deak, $eful nationalistilor mo-derati, au tinut mai multi aui de a randuli resultatul lor e paetul dualist.

In timpul negocierilor Romanii, acum ce-tatenii liberi i intru toate de o potriva enMaghiarii, eu Sarbii, eu Svabii ei. en Sa$ii.$i-au organisat biserica i invatamantul, i-an clasa mita, si-au introdus limba inintreaga administratiune si la toate instau-tele judecatore$ti e au intrat in funetiunilepublice coneurand in toata libertatea en cei-laiti coneetateni ai kr. Astfel in timp devre-o zeee ani ei au faeut progrese pentruurmasii fostilor nobili inspaimantatoare.

Abia de aiei inainte iau luptele purtate deRomani impotriva nobiliinii ungare apa-rentele nuei lupte de rasa. Niei de aici

sporit

ian-

www.dacoromanica.ro

Page 106: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

ARDIMENII 105

lac insa Romanii nu se luptil contra poPorului magiliar decht pentructi el spriginestepe ramitsitele sapätate ale nobiliniii.

Privind dualismul din punctul de vedereal intereselor generale, luerul de eApeteniesunt seopurile, in vederea carora li-a faeutInlparatul Maghiarior coneesiuni,

El tinea, ea Maghiarii sa Toeunoasca lega-litatea tuturor actelor snvilnsite in virtuteasanctiunii pragmaice, deci $i a diplomeidin Oetanwrie cu taale consequeutele ei, ti-rm. dreptarile castigate din buna lui vo

meatinse. tinea, ca prerogativele coroanei in eeea ce priveste legiuirea,eondueerea unitara a armatei si representarea in afard a imparatioi sä fie respectale.

In ceea ce ii priveste pe Romani in deosebi, el a tinut, ea egala lox indreptätire siaulonainia ler hisericeasca si colarg, sg. fieasigurate prin legi arganice si ca limba lor66 cea oficialg uretutindenea, umleea a lost introdusit in virlutea diplomei dinOctornvrie.

In schimbul aeestor asiguräri s'a invoitImparatnl, ea logile de la 1848 .96 hare iarin vigoare. ca armata de honvezi sä se re-iii si ea Ardealul sä fie unit en iTngaria, daeä dieta din. Ardeal va renunta siea la autonamia, pe care i a asigurat o Leopold I.

Inteles asa, pactnl dualist nu e un sueeesPentru Maghiari, ci pentru coroanit si Pen:tru popoarele mai palate .tisuprite, crtrora h

caintA BA ramaie

resettle

www.dacoromanica.ro

Page 107: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

106 1. SLAVICI

se asigureazä lllyertatea de desvoltare natio-nalA.

Romfmii din Ardeal en toate aceste au protestat contra uniunii. s'au pus in resistentAnasivg $i n'au voit sA-si trinaitA representan-tii dicta ungarA, (46 n'aveau inerederein fruntasii Magbiarilor. nu puneau temernpe asigurArile date de dAnsii si prevedeau.ca. oameni de rea credintA, vor abusa de po-lere vor da silinta sA insele $i pe Im-Pgratul, si pe ceilalti coneetAteni ai Thr.

acesta nu si l'an schimbat nicipa ce dicta ungarg a votat legile pentru asi-gurarea autonomiei bisericesti si pentru e-gala intreptatire a nationalitAtilor. Zad r-nice au rAmas toate stAruintele lui Sagund,cAci nu avea nici el destulA utoritate surea-i indupleea sn-si trimitA deputatii in dietsungarA, mule deputatii Romfmilor din Bamit si din Tara Ungureasea protestau si eicontra uniunii facute lAr1 de consinitanifintul majoritatii din Ardeal.

4. Era dualista.Prin pactul duelist se deNliintesv.A. impara

tia unitara austriaca intemciata de Franck('I, si se infiintearat monarhia anstro nugaraaleatuita din doua state, eel austriac Si eelungar, pentru care Imparatul e rege aposto-lic.

Prin aeeasta Ungaria ciistigg depilina in-denendentA administrativg: un gnvern alca-tuit din ministri responsabili, care trebue safie ectateni ungari. un ,parlavaeut ales numal

in

5141

Gfinidul ,du-

www.dacoromanica.ro

Page 108: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

A RDELENII 107

de eetäteni ungarri din mijlocul lor, o armathteritoriala, honvezii, din care. numai cetäte-nii ungari pot sa facä parte. i numaj cetäte-teni ungari pot sh. &cape functiuni publice IlLstatul ungar astfel constituit.

Armata e instl impttrateabeti comandata(}rganizatti de Impttratul ftirtt de niei un a-mestec al gurvernului on al parlamentuluiungar, care nu are deck sä voteze eontingentele.

ImparateascA e si representatiunea monar-deci intregul serviciu diplomatic, si

armbele state formeazA tin siugur teritoriuVamal.

Impargleasca rAmilne, in fond, si putereade a legini, eäci guvernul ungar nu proatepreseUte proecte de legi dectlt cu sanetiuneaprealabila a regelui, deei parlamentul nuereazii, cj inartivuleazii legi voite de monarchIii virtutea sanetiunii pragmatice.

Ca organ central se institne delegatiunilecolor dong parlamente; pentru condocera afacerilor comune se coustitue un fel de gut-vern central compus din trei ministri, mudde I aslboin, altul de finante si al treilea deexterne, care suut responsabili numai fatilen Imparatul; pentru acoperires, cheltuelilorcomune Ungaria contribue en o quota parte.

Partidul condus de Coloman Tisza nu pri-meste aceasta stare de lucruri si refuzä con-tingentul de recruti. representantii pentrudelegatiuni si quota parte din cheltuelile comune. El stärnie pentru uninnea personalasi core armattt ungara, servicin diplomaticungar, teriteriu vamal ungar si peutru dictaungard netgrmurit drept de logiferare.

rdf

www.dacoromanica.ro

Page 109: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

108 I. SLAVIC!

Majoritatea o are insa partidul condus deFrancisc Deak, care inartieuleaza legile sta-bilite prin invoiala fitcuta en Impgratul.

Rol-an-tit s'an despgrtit in doug partide, ac-tivistii, care in frunte cu $agana stäruiau,ca Romanii sLt iee parte la viata publica astatului nugar si sa-$i trimitä representantilrn dicta din Pesta, j pasivi$tii, care in frun-te eu Glieorglie Barit persistau in politicatraditionala $i proclainasera resistenta pa-siva.Bitnatenii, Ungurenii, Salagenii $i Mara-

ninrasenii eran wetivisti, dar unii dintre danintrat in partidul eondus de Deak,altii

in eel condus de Tisza $i astfel partidul natio-nal activist, care stgruia si el in politica tra-ditionala, $1 Ricca causa comunä eu pasivi$tiidin Ardeal, era neinsemnat in dicta ungarg

Romanii au fest impin$i in cele din tiring,toti in resistenta pasivä.

In adevar pasivitatea nu era nici pentruArdeleni voita, ci impusg.

Daca astäzi, dupa cele petrecute, ne dam enluare aminte searna despre spiritul legilorcreate la 1868, e nu numai invederatg, ci totodata $i marturisita hotgrfirea Imparatuhdde a le face tuturor dreptate.

fri vtirtutea legitor de organisare statul un-gar e polietnic, earg im national magbiar.Popearele, care se aflg in tarile ceroaneigare, alcatuese impreuna natiunea politicaungarh, sunt intim toate egale, i$1 all liber.tatea de desvoltate asiguratg, j urmeazg saIncreze impren»ii sub conducerea poporulmmagbiar, care e eel mai numeros dintre ele

*i

stt-an

on

si

www.dacoromanica.ro

Page 110: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

AltDELktin 109

are traditiuni in ceea ce priveste conducereaafaeerilor publiee.

De aceea Imparatul era &lame mahnit, eaRomanii nu vor sa iee parte la viata pu-blic:a a regatulni ungar.

Eata ea vi-am asigurat libertatea de des-voltare prin legi positive, a earora inartieuhire ani obtimit o jertfiud o parte din putereamea, zieea el: zazemati vA pe aceste le-gi si sustineti-va drepturile in conmnelevoastre, in comitatele, uncle aveti majoritale, si in parlament ; ajutati-mä in lupta ceam sa port eu eei ce vor sä sparga monarehia."

A rasunat insa $i glasul Imparatului in de-sert, eaei Romfmii nu aveau si nu puteau satad ineredere in condneatorii poporulni magbiar, urrnmii nobililor, en. care Re luptaserade atata timp.

Ei chiar efi,nd an formulat legile de organibare au lost de rea eredintä atilt fatil u eele-lalte popoare, et i fatä en coroana.

In gandul lor dualisimil era numai o fa&,1de desfasurare spre deplina independenta aregatului ungar si spre prefacerea lui in na-tional magbiar. Legile au fost (Jar formulateatia, ca sa poata fi interpretate $i potriviten aemt gfind $i ea'n apliearen nractie5sa nu dee resultatele voite de Imnaratnl.

In privinta aceasta frmitasii Magbiariloran fast toti de 0 potrivit si adese-ari lrtudatiiPrancise Beak j Baranul Eötveös n'au fos1niei ei de Muni credintL hi numai mai earn-piiniti de eat altii.

in timnul primilor ani ai erei dualiste, campana la 1872, legile eran aplieate en oare care

www.dacoromanica.ro

Page 111: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

110 I. SLAVICI

crutare: Romanii erau tolerati in functinnilepublice; limba romaneascA era admisA $i inadministratiune, $i la instantele judeatore$tipftnA la curtea de casatie, care $i la 1873 a

emis gentinte formulate in romilmeste; Roma-nii nu erau jigniti Mei in biserica, nici IIIseoalä, nici in intrunirile publice. Dar pregA-tirile pentru v iol enta re se incepuserA, caci Tm

plateau impitea urmasii seapatati al nobilimii eu glindul, ea an sa invete rornane5te, cla-ck) e vorba sA adminiqreze ori sA judeee peRomani.

Sistenrul electoral.

Intr'un stat cu arganisatiune constitutiona-lA controlul in ceea ce privmte execntarea le-gdor nu mai e faent de monarch, ei de adu-narile representantive. Cel ce are malorita-tea in aeeste adunari poate StL nesoeoteasea,sa restAlmAceascA ori sA e lee eaci e slim. deaprobarea constitutionalA.

Un cas coneret pe cat de caracteristic, peatilt de concludent.

Imi fAceam practica de advocat in cancels-via advocatului Mircea Stanescu. care era deputat in dicta ungarA purtam pentru Ro-mani procesele in limba romaneaseit la toateinstantele. Intr'una din zile un judeeritor cot-(mai. in fata Oirnia pledasem in mai mulieranduri Iii romaneste. imi inapoiaza a-tinnea sub envant, cA limba, in care e formulII. nu ii este ennosentA.

Am fAcut apel, card curtea de apel si a de

a)

ai

ri

www.dacoromanica.ro

Page 112: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

AlIDELENIT 111

clinat conmetenta, aged era la mijloc o costiu-ne de drept public.

Am Meat recurs in casatiune cu acela-siresnitat.

N'a ramas dealt ca d. StAnescu adrese-ze ministrului de justitie 0 interpelatiune.

Minastrul a reeunoscut, ea avem dreptul dea formula actiunea in romilneste, dar daed ju-decatorul era, din inthmplare, un om, care. nitstia romilueste, interesele clientului eereau sdin fac o demonstratiune nationalistd, ci sama folosese de limba, pe care o stia

Majoritatea maghiard a dietei, partici gu-vernamental $i opositiune, a mprobat in aplonse vii si sgomutoase acest fel de a vede al mi-nistrului, si de aiei inainte advocatii tineonseaind de interesele elientilor sai, Si Ro-inlinii care mai ocupau functiuni judeedto-re$ti, se expuneau sä fie treeuti Ia penstunedaed indrdzniau sä primeased aete serise inromilneste.

Prin aeeasta era dovedit,seamd de propriile Ior interese an renuntatIa dreptul lor de a se folosi de limfba lor in fata instantelor judecdtoresti.

Nu le trebuian dar maghiarilor docat, limb)sigure pentru-ea sd scoaM limba romd-

idi $i din administratiune i s. impund pe ceamagiiiard Pretutiudeni. nude in virtuteagdor nu-i se cuvenia intrebnintarea,

Preocuparea lor constantd era sd aibd pro-tiutindeni

Dupd, legile de 1848 fostii iobagi sunt in-ploprietariti si ett$tiga libertatea, dar rmin

81(.

Indeed-tornl.

eA RornAnii, thud

ifati

le

maj oritatea.

www.dacoromanica.ro

Page 113: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

112 I. SLAVICI

lipsiti de drepturile cetatenesti, eaci legeaelectorala le dt fostilor nobili si intelectua

dreptul de alegator färn de cens, iar dela oamenii liberi si de 7a fostii iobagi eere unrens mare, ea cei inproprietariti sa nu-1 poa-ta avea. Indeosebi in Ardeal si ditpA unimiecensul e cu mult mai mare deck in Ungariapropriu zis i pentru Romfini cereurile elee-tm-ale sunt mari, iarä pentru sasi si magbiari de tot mici.

A ceasta e a dev Ara t a cauzä a resi s ten tei pasive.

Desi majoritate eovarsitoare, Romanii dinArdeal ehiar si'n cea mai erfincena luptfi arN putut trimite in (lath' eel mult opt deputatipe cfind Saiij. Sficuii si Magbiarii trimitea tpeste sase-zeci.

Cei laifi Români aveau, ce-i drept, maimulti alegfitori, dar alegerile se Riceau eumarl cheltueli si cu mult vArsare de sfingesi glasul deputatilor trimisi la Pesta era innbusit.

Curentul pasivist era din cc in ce mai general, an insit pentru-c5 nu voiau, Ci pentru-ert nu mai putean Romttnii sA lea parte laviata nublieä.

Spre asig-ura si in viitor majoritaleain dietii, Magbiarii au luat mfisuri sä se faefistrupani in comitate.

In Ungaria eomijii supremi, sefii administnatinnii comitatense. sunt numiti prin decrret regal, iar functionari sunt ales;de congregatinnea comitatensä.

Sub regimul diplomei din Octombrie mem-brii eongregatiunii, alesi de comune, erau in

tiler

eridalU

www.dacoromanica.ro

Page 114: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

ARDBLENII 113

comitatele eu poporatiune romand fie in mare parte, fie chiar in majoritate Romani. Iiieateva comitate era Roman si eomitele suprem. Romani erau deed si multi dintre cei-lalti functionari administrativi, i limba re-mand era oficiala aldturea cu cea maghiara.

Pentrunca pund pe Romani in minori-tate, guvernul a introdus in eongregatiunivotul viril danclu le celor mai impusi dreptulde a intra in congregatiune Mit' ea sd fie a-

socotind pentru inteleetuali impozitulindoit. Virilistii sunt in numdr egal cu reprezentantii alesi.

Astfel eau constituit congregatiuni comi-intense, care n'au mai ales Romani in functiunile administrative siiau scos limba romand din administratinne.

FAcand administratiunea coinitatensd presiune asupra eomunelor. consiliile comtrnalean deeretat si ele inlocuirea liinbii romftne cucea maghiard in administratinnea comunald,si era dovodit, ed in interesul bunului mersal administratiunii Ronanii an renuntat ladreptul Ion de a se folosi de limba lor in administratinne.

De aici inainte nu mai era vorba, dacd vo-iese ori nu Romfmii sä sthruie in resistentapasivd : ei nu mai puteau sd, iea parte la viata

Cu toate aeeste abia la 1887 s'a luat hotdrarea, ca Româmii toti sd se mdrgineased la re-sistenta pasivd. Cel din urmd, reprezentantal Românilor in dieta ungard a fost Genera-1111 Traian Dada, care s'a retras fdcand declaratiunea, eä nu e i pentru Romani loc in via-fa constithtionath a Ungariei.

Biht. Minerveis, NQ. 86. 8

sg-i

roublica.

loni

www.dacoromanica.ro

Page 115: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

114 i. SLAVICI

Lupta cu coroana.

Inca pe Ja sflirsitul anului 1870 se spuncala Viona asa mai in taina, ea nu ntimaiArchiducele Albrecht si Ambiance le CarolLudovic, ci chiar si Imparatul el insu-si judoca drept in ceea ce priveste mersul lueruri-lor in regatul ungar, si multi credeau, ca Iiicuriind se vor petrece schimbari mari in mo-narchia halbsburgica.

Nu s'au petrecut insa acelc schimbari. Ma-ghiariT au ajuns, din contra, la putere incaniai covarsitoare.

Gavernul j opozitiunea inagiliara literatide oornun ward, si una din cele mai de cape-tenie preocupari era pentTu gavern, ea opozi-tiunea sa fie tare si totdeauna ameninta-toare.

(Mid vorba era, ca guvernul sa obtie vire-o Ilona concesiune, opozititmea refuza delega-

contingental de recruti si quota, ii trirni-tea adrese lui Ludovie Kossuth si staruiacontra armatei commie, contra comunitatiiin ceea ce priveste teritoriul vamal, contraori-si-carei legaturi nu Austria.

in gib-K.1111 multora dar Coroana a obtinutun mare succes chad Coloman Tisza, leu Fin

s'9.-despartit de inchivatorii lui Kos-suth si a primit isarcina de a forma guvernul.

Tocmai de aici inainte a ajuns insà la in-rhurire hotarlitoare Dartidul liii Kossuth, Decare guvernul II sprijineste in alegeri si-1dadace$te in fel do fel de chipuri, ea sä facaMin el presiune supra Coroanei spre astoarce conce8holi mitionale",

b)

bliunzit

tii,

www.dacoromanica.ro

Page 116: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

ARDELENII 115

Aceste concesiuni stint prezentate totdea-una ca fiind cerute de poporul maghiar ittinteresul statului ungar. Adevarul e insA,ea ele erau cerute de urmasii nobilimii, easa-si asigure pentru ei $i maim clientelator, reerntata din toate popoarele, vorrba luiEminesett, eilstigul pe nemnncite.

$i aici un exempla concret.Dup6 ce s,a hottirit, ei interesek elientilpr

cere n, ea $i Roniiiij sa se foloseaseA i» fat"'instantelor judeeatomsti numai de limbomaghiara, pe care o stiau toti jadecatovii.am rennntat 1 cariera de advocat 5i in limastaruintelor cator-va dintre prideMi metma ghiari m'am_ hotarit sä intru in a dmin is-tratinne. Agreat $i de fruntatsiimi-am TSus eandidatura pentru un post device-notar. comitatens. Era hotarit, cA con-gregatiuntea m A via procl a Ina.

Inainte de actul alegerii s'a suspendat insasedinta, si in timpul pausei i-ant fost prezentat vice-comitelui, vestitul Tabajdy-Pasa.

Dar sii $tii, ct mie ai sa-mi scrii toate ac-lc le in limba maghiarti". mi-a zis el dupA eem'a asigurat despre bunAvointa sa.

I-am rAspuns, ett vorba e sA fiu ales toctmaipentru cä stint in stare sa vorbese en orit $icare eetatoan din comitat in limba lui.

Eu nu stiu nici romitnoste, nici nernte$te,intlimpinat el, si bunul mers al ad-

mmistratinnii cere, ea aetele sA fie serisetoate in limba, pe care o $tiu eu, conduclitorulad min istra tin nii".

,,Dar legea mA obbgA , am zis eu.Legea Ware sit fie interpretatA de sub

alternii mei, ci de mine, nil a rAspuns :

Romfinflor,

mi-a

el

_

www.dacoromanica.ro

Page 117: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

116 I. SLAVICI

cui nu Ii place asa, 6A, se ducA in Vala-

Nu putea sh-i intre in minte gandul dupäpArerea lui absurd, cA el are sA tie seamä side drepturile altora, cA are sA se summit le-gii si el trthue sA-si dee silinta de a invAtaromilueste si nemteste, daca vrea sh ocupedignitatea de vice-eomite la Arad.

Din acest fel de a gAndi porneste intreagalupta ,,nationala ", el legile au lost restAlmacite, nesocotite ori eAleate pentru ca ur-masii acum in mare parte scApAtati ai nobilimii sA se poatA cripAtui.

Coloman Tisza n'a cerrit cleat concesiuninationale cu asemenea rost. A dat i delegati,

contingente de recruti, si quota pentru eain schirnb sA poata eapatui dupA bunul sariplac pe ramasitele nobilimii cu 'clientela lor.

Asa s'a produs un mintea multor Romanigirndul gresit, cA Dinastia doreste si ea prefacerea statului ungar in national maghiar.

Maghiariri au rAanas in cele din urma singnri. in dietà si ar ii putut sd desfiinteze legile organiee, prin care li se asigurau Romanilor drepturile de hberA desvoltare mationa

N'au pntut iInsä sA o faca aceasta fiind ertImpAratul nu a. dat sanctiune prealabilA pentru legi, prin care se sunrimA drepturi odatacastigate. Chiar legile jignitoare, claire s'auereat in timpul dualismului, nu sunt in contra

organice, ci alaturea de ele si pot safie aplicate de un gitvern de bunA credintaIn fa vorul Romithilor. A putut guvernulungar sá ealce legi si parlamentul uugar saaprobe eAlcarile de lege, dar dreptnl de a a-

pe odth i. nu si l'au eastigat.Clientela s'a sporit insA ineetul eu incetul,

oh i a".

si

la.

legilor

salmi

www.dacoromanica.ro

Page 118: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

ARDELENII 117

ineat in cele din nrm A. regatul ungar nu maiputea s'o incapA. Guvernul $i-a datsA-i de.schidA drum $i in Croatia, preeumin provinciile ocupate, a cerut Curte UngarAdeosebitA i paritate in servieiul diplomatic.a stAruit pentru o banc ungarA si Pentruun teritoriu vamal ungar. De oare ce bata-lioane 41e honvezi erau prea putine pentrunevolnicii fostei noblimi, au cerut maghializarea regimentelor din TJngaria pentru eaimmai eetAtenii ungari. care Wu limha ma-ghiara, sä poatA fi ofiteri.

Acum an inteles, in sffirsit, $i adevaratiimaghiari, si popoarele din monarchie si dedimprejurul ei, eA un e vorba cle nationalism.nici de palrietism, ci de cripatuirea ceteloruesAtioase.

In timp de eiltiva ani s'a dat pc fatA adevArul, cA elasa dominantA din Ungaria auntoameni de rea credintA nu numai fatA eunationalitatile, ci si fatA on caroana, ni$terdsvrAtitori fatarnici, si poporul maagliar,care ii spTijine$te, a perdnt toate simpatiile$i in tarA, si in monarehie, si in lumea ceamare.

e) Reactiunea.

Cu loate me$1e$ugurile sisternului electoralsunl i» regatul ongar patruzeci sitreidecereuri eleetorale, in care Românii au majoritatea alegatorilor: In alte.12-15 cercuri ar putea sA $i treaeA caudidatii prin carteluri electorale.

silintasi

www.dacoromanica.ro

Page 119: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

1,18 i. sLaVICT

In timpul guvernarii lui Tisza au aim*insa luerurile atat de departe, ea Româniinu mai raubiau deck, a candidatii agregatide govern.

La 1879 s'a intrunit dar o conferentä eke-torala la Sibiu, si in aceasta prima eoiileren-til romfineasea s'a pus in discutiu-ne cestinnea, daca an ar fi Nem mai rational, ea toti Ronthnii din regatul ungar saurmeze politica de resistenta pasiva.

In conferenta dela 1881 s'a proclamat soli-daritatea nationald si s'a stabilit programnipartidului, in conferinta dela 1884 s'a luathotararea, ea Romanil sà puna candidaturinumai acolo, uncle sunt signri de ransita mamamaxi jertfe. lam varsari de sange $i fara caalegatorii sa fie expusi la prigoniri. si abiaduna conferenta de la 1887 an treeut Romiuiiitoti 1a resistenta pasiva.

Ori $i cum ar fi interpretata. politica de Pe-sistenta pasiva e indreptata $i contra eoroanei, caei eo li-a acordat cetatenilor dreptuldo a alege si ea le core representanti in dieta.De aeeea Saguna si toti eeilalti Romania eame aveau legaturi cu Curtea, an staruit pen-Int aetivitate, Granicierii si-au si trimis totdeanna reprezentantii in (Beta ungara, si Itoporul a that parte la alegeri $i dupä ce alost proelaniata politica de resistenta pa-siva.

Pasivistii stiau si ei, ea Imparatul e mithnit pentru ea Romftnii nil von sä iee partela 'viala Drained a .regatulni ungar, si ca. inmai unilte rfinditri a zis, ea -spre tron prinparlament treee drninul". Maghiarii an pro

nationala

www.dacoromanica.ro

Page 120: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

ARDELENil 119

fitat de miihnirea aceasta, ea sa-i presente peRomani drept dusmani flu numai ai Statuluivulgar, ei totdeodata si ai Dinastiei, ceea ceera o pozitiune grea si pentru statul romitin.

Chiar atunci dar, cand s'a pus in discutiune eestiunea trecerii la resistenta pusivd, s'aluat si hothrilrea de a presenta Imparatutuiiii memorand omagial, In care sä fie expri-mata' traditionala alipire care tron a Romilnilor si sa se arate envintele, pentru care eisub regimul actualei 1ei electorale nu pot

trianita reprezentantii in dieta ungaritunde glasul lor e innu*it.

Rostul adevarat al pasivitatii era scoate-rea la iveath. a adevärului, c numai ei singuri liii sunt Maghiarii in stare sà condue4afacerile publice aile regatului ungar.

Gh. Barit a si aleAtuilt din insarcinarea Co-mitetului Central un Memorand. Pentru uniiins6 el era prea vohuninos, jar penku altiiprea dinastie; n'a lost dar presentat Impa-ratului. ei mublicat peutru informarea car-eurilor politiee.

Efectul aeestui memorand a lost binefacA-tor.

El acontribuit, intre altele, si la apropiereadintre ROM/11)mo si Austro-Ungaria.

Binevoitorii Romfinilor, mai ales cei delaViena si dela Bucuresti, starulau stt pärlseascA si Ardelenii politica de resistentd passivil

StArnintele aeeste au ritmas Insä zadarni-ce nu numai pentrn cü fruirtasii tineau s6 I htxpung poporul la prigoniri. ci si pentru

multi mail de parere. cii Romanii trebue safa-a ee a ce facusera Maghiarii si sa se arate primejdiosi, daeä vorha e sO, se impuna.

cif

on-Ot

www.dacoromanica.ro

Page 121: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

120 I. SLAVICI

In aiunul conferentei dela 1884 s'a infiintal,Tribuna" ea organ al politicei traditionaleSi al unitatii in viata culturala a poporuluiroman. In tima seurt produs o viuä mis-oare nationald si au incenut prigonirrle Inasnrite. care nu nuteau decat sit inchege pe Rumani i sa traga din ce in ce mai milt Inuresaminte a lumii asupra nesuferitelor stari dinreoatul ungar.

Cestiunea unui memorand adresat Impara-falai era din ce in ee mai viu discutata. Ma-ghiarii incepusera a care coneesiuni nationsle si D.1 cea ce mrives,ite nrerogativele Coroanei, sr aarneui apropiati de curtea din Vienastarruiau sa nu mai intarzie Reinfinii cu pre-zentarea, memorandului. Conferenta dela 1887a si hotarat prezentarea, i eu am fast insgrcinat sa, alcatuese un Proect de memorandmai seurt.

Spiritele insä eran atat de iritate, incat nhunmai c. acest project n'a lost luat in discutie, dar eu, rn'am simtit indemnat a ma retrage din comitetul central al partidului. Hota-rfirea cauferentei abia paste cinci ani a fostexeentata de alt eomitet eentraldupace pu-blicaserä studentii romfini memoriile lor.

Iniparatul nu a putut s primeasca duparormele eonstitutionale deputatiuuea venitala Viena., ea sa-i Threzente memorandul, darseopul era atins mai ales dung ce guvernuluugar isi prerduse bunul cumpat i aruncaseill temnitä on alungase peste hotarre pe mem-brii comitetului central.

Lealitatea Romani lor era pusa mai presusde toatä indoiala; era stabilit, ea e In intere-sul.monarhiei si in al statului ungair in deosebr, ba ehiar si in al poporului maghiar

s'a

rot

www.dacoromanica.ro

Page 122: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

ARDELENII 121

se punA eapAt stillpa.nirii exclusive a urmasi-lor nobilimii ungare. Inert atunci se stia dar.ea Irnparatul voieste ei a sicerut ca guver-nul ungar s facA o reforma in sistemul electoral, 4i staruintele, ea Romanii sa-si trimitarepresentantii in dieta ungarA erau din ce inte mai intetke.

deosebiIn noi Tribunistii am sustinut. ca.aceasta -va fi cu putinta numai child in Ungavia v a fi un guvern vrednic de increderea Im-PAratului. pe care pot sa-1 sustie ei Romaniiin lupta lui cu oporzitiunea maghiara. Unulilitre Doi insA, neobositul si atat de duirerosamagitul Ioan Rusu Sirianu, care ayes celemai stranse legaturi cu poporul si se buerapiretutindeni de multe ciinpatii, ne ineredin-ta. cA poporul vrea cu mice pret sa. intre in1uptA si ca Maghiarii aunt si ei desamagirti$i scanbiti de cola cm se petrec.

El s'a avantat dar in lupta, si in curand partidnl national roman a intrat in activitate silard ea sA fi fost pus in fata unui guvern,pe care petite sA-1 sprijineaseA.

www.dacoromanica.ro

Page 123: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

INCHEERE

timp de paste doun Bute de and, de cnndeoroanei ungare au fost eliberate de

lIabsburgi, RofihuIilid sim Idesvoltat incetuleu ineetul in toate privintele, eará la 18(iuei efustiga si ea jilivii, si ea vapor toatedrepturile de potnivä eu on j care altico»cetAteni ai lor.

Ei sau folosit de aceste dreptuni si le ausi azi, egei legile organice ale dualismului

intemeiaza si ele pe sanctiunea preginatica j recunose legalitatea tnturor actelonsavfirsite de monanh. Numai prin abusul depute're al guvernului si al autonitatilor siprin v,iolentare panlamentara an lost dan

Germanii si Slavii din regatul un-gar impedecati de a se folosi de dreptuirdlebon. pe cane Conoana le-a acondat si le sus-tine. Awe der sg se breeze o garantie, ea litvigor nici guvern, nici autoritati pubh-ce, nici parlament nu vor nm; nesoeoti le-gile, iar intn'un stat constitutional aceastagarantie numai prin o lege electorald pen-tru toti de o potnivg dreaptil poate sa fiecreatti.

4.).titrile

e

NI.

HomInid

www.dacoromanica.ro

Page 124: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

ARDELEN1I 123

Impratul polite sa emitA Iii virtutca sanepragmatice o asemenea lege, dar ra

tiunea 41e stat cere, ea eg sà nu fie impusa.ei inarticulath de reprezentantii legalj aistatului ungar.

Acesta e rostul_pactului ineheiat la 1906en fruntasii eoaUt uni I maghiare, crti-oras'a dat puterea si ii s'au aeordat marl eoneesiuni pentru ca in schimb s obtie inartieularea reformei eleetorale voite de Coroang

Ei au prima insg. puterea, s'au folositea si au abnsat de concesiunile ee Ii s'an Inent, dar reforma electerath, n'au realizat-o.

1-M3-dime mint, caaetualul guvern s adune la un lee pe toti aceia dintre eetaten:,eare-,si dau seama, cd, e pentru Ungaria oeestinne de existentg, sä fie reforma elect°rath realizath asa, cum o vrea monarchulin virtutea ratinuii cisg staf.

Dae'ar fi en realizarea unei asemenea reforme 0, nu fie en putinth, n'ar rgmfine deeilt ea intreaga monarbie 0, fie reorganizath ea eonfedoratiune de popoare egal indrepthtite.

Dapa memoriile si petitiunile prezentafede Rom Atli in timpul eelor din urm'd o suit)donazoei de ani realizarea ml se va face sPremultumirea obsteasea deck in urmsatoareleconditiuni

1. Alegerile se fac (lava nationalithti, sifiecare poper are in parlament un anumitnumg,r de rePrezentanti..2. Afaeerile eulturale Si le ehiverniseste

fiecare popor ci insusi potrilvit cu nevoile.eu vederile si en mifloacele sale.

Ii

de

tinnii

:

www.dacoromanica.ro

Page 125: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

124 I SLAVICI

& Cand e vorba de bisericA, de Invata-mant si de asezäminte cuIturale de ori $i eealt fel, votarea nu se face in parlamentdupii capete, ei dopä cnrii, avilnd fiecare popor un vot.

4. In ceea ce prive$te armata. raporturileCIII alte state si intercsele- economice comuneintregei monarchii, monarebul isi ia dispozitiunile fara de a mai consulta parlamentul.

www.dacoromanica.ro

Page 126: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

CUPRINSUL

www.dacoromanica.ro

Page 127: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

CUPIIINSULPag.

Privire generara . . . . 5

I. St Ari1e tipografice ,i cele etmografice 9

II. Sari le econornice . . 28

III, Sari culturale . . . 43

IV. Sari le politice . . . f . . . . 88

Incheere . 122

. .

www.dacoromanica.ro

Page 128: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

25 H. S. Olcott. - Catechismul 11isericei Buddhistede Miazg-zi.

26. Alphonse Daudet. - Niverneza.27. Louis Jacolliot. - In tara fachirior.28-29. Prosper Mérim6. - Co loralm Vol. I si IL30. D-r Andrei Ilieson-Lespezi. - Citstktoria fatk de

31. 0. Pursoh. - Maestrii muzicanti.32. Fridtjof Nansen. - Spre Pol.83. Artur Gorovei. - Datinele noastre la nastere.34. Guy de Maupassant. - Cei dintai fulgi.35. Z. /Wean. - Nuvele.36. Scarlat Georgeseu.-Cartea Poporului sau Prep-

turi i Datorii.87. I.-A. Candrea. - Din B6tritni.38. A. Dumas-Tatil. - Strigoin Carpatilor.39. I. Adam. - Voia40. Victor Anestin - Stelele.41. G. Verge. - Fire de TigroaicA.42. I. Ciocirlan. - Vie de Primavar&43. Jules Claretie. - Mansarda.44. Emile Zola - DoulL Nuvele.45. loan Slavic& - Educatia Rationalk46. ban Slavioi. -of Educatia47. L. Tolstoi. - Amintiri dela Sevastopol, Vol. I.48. Leon Tolstoi.-Amintiri dela Sevastopol, Vol. IL49. Sextil Puscariu, Cinci ani de miscare litei era.50. Dr. I. Duscian. - Tuberculoza61. André Theuriet. - Manunchiul de rugioare.52. Miriam Harry. - Nuvele arabe.53. C. Flammarion. - Eruptia vulcanulni Krakatoa.54. Adelbert de Chamisso. Minunata poveste a

villa.

FizicA.

oriin1a.

-

-www.dacoromanica.ro

Page 129: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

54. Adelbert de Chamisso. - Minunata poveste alui Petre Schema

55. Nicolae Gogol. - Poveste.56. Douglas Jerrold.-Mustrarile Doamnei Caudel.57. I. Slmici. Educatiunea Mora lit.58. Ernest Renan. - Pagini alese.59. J. M. Guyan. - Pentru PArinti gi copii.60. H. Machperson (Jun.) - Astronomie popular&61. Ivan Turgenjeff. - Asia.62. Honoré de Balzao. - Albert Savarus.63. Virgil Caraivan. - Domnita Ilina.64. D'Anunzio, Zuocoli, Ojetti. - Nuvele,65. André Theuriet.- PriLvAlia la doi crapi,66;Emile Zola. - Cum mor oamenii,67. Ivan Turgenjeff. - Intaia iubire.68. E. de Amicis. - Din Implirlitia iubirei.69. André Theuriet. - Amintiri gi Nuvele.70. H. Taine. - Despre Natnra operei de art&71. Henry Murger. - Balade.72. Artnr Gorovei. - Datinele noastre la nuntil73. Livin Marian. - Suflete stinghere.74. Maxim Gorehi. - Conovalow.75. Xavier de Maistre. - Siberiana.76. I. Boteni. - In zile de vacant&77-78. Iwan Turgenjeff. - Apele primg,verii,79. N. Cehov. - Nuvele.80. Prof Dr. Petrini-Galatz.-TVamentul general

al Sifilisulni.81-82. E. de Amicis. - Constantinopolnl.83. H. de Balzac - Colonelul Chabert.84. C. Flammarion. - Cataclismul din Martinica.85. Voltaire. - Micromegas.86. I. Slavici. - Romanii din Ardeal.87. J. M. Gupta. - Spre mai bine.88. H. Zschokke. - Ionatan Frock.www.dacoromanica.ro

Page 130: Ioan Slavici Romanii Din Ardeal

t

J.

www.dacoromanica.ro