PADUCELUL

Pducelul este un arbust spinos, uneori arborescent, cu frunze lobate i flori albe-crem, uneori roz, frumos mirositoare, grupate n buchete. n clasificarea botanic face parte din familia Rosaceae (ca i mceul) i cuprinde circa 250 de specii rspndite n toat lumea, majoritatea cu proprieti medicinale, dintre care n Romnia se gsesc 5 specii (Crataegus monogyna, C. oxyacantha, C. pentagyna, C. laevigata i C. macrocarpa,) cu denumiri populare de pducel, gherghin, gherghinar, mrcine alb, mle i mlaiul-cucului.

Crete n toat ara, mai mult n sud i n est, din zona de cmpie pn n ariile submontane, rspndit n liziere, crnguri, tufriuri, poieni, margini de pdure i pe versanii nsorii, urcnd pn la altitudinea de 1.400 de metri.

Organele vegetale utilizate n scopuri terapeutice sunt: florile, frunzele i fructele.

Florile se culeg manual, mpreun cu frunzele, n buchete, la nceputul nfloririi, pe timp nsorit, dup ce s-a ridicat roua, ntre orele 11-15. Se transport n sculei de pnz i se usuc la umbr, n strat subire, cu ntoarcere zilnic pentru a evita degradarea, de preferin n poduri acoperite cu tabl. Artificial, se usuc la temperaturi sub 350C.

Fructele crnoase, comestibile, se recolteaz manual, fr peduncul, de preferat toamna, dup cderea brumei, cnd sunt bine coapte i au culoarea roie i gustul dulceag, uor acru-astringent, datorit coninutului n vitamina C. Fructele se deosebesc de alte fructe roii de toamn prin aceea c pstreaz resturile sepalelor n partea superioar. Uscarea se face la umbr, n ncperi nclzite i cu bun aerisire, iar artificial la temperaturi sub 350C pentru flori i 700C pentru fructe, cu ventilaie continu.