PAB Teoria Examen

7/25/2019 PAB Teoria Examen

1/40

1. Definitiapreventiei stomatologice. Obiectivul principal al stomatologiei preventive.

Preventia stomatologica-o ramura a stomatologiei care are drept scop de a depista si a tratacit mai precoce leziunile si bolile buco dentare.E mai usor sa previi decit sa tratezi.

Obiectivul principal al stomatologiei preventive este ca elementele anatomo-functionale aleodontomului, sa fie conservate de-a lungul intregii vieti, pacientii prin educatie sa impiedicedeclansarea bolii, punnd- o sub control.

Promovarea sanatatii reprezinta procesul prin care indivizii sau colectivitatile pot sa-sisporeascacontrolul asupra sanatatii, imbunatatind starea de sanatate. Promovarea sanatatii include considerente care

motiveaza schimbarea modului de viata Promovarea sanatatii si prevenirea bolii pot fi privite ca douaactiuni separate, dar complementare, care se desfasoara concomitent.

Prevenireabolii reprezinta strategia de reducere a factorilor de risc specifici unei maladiiStrategia stomatologiei preventive este complexa, difera de la tara la tara si cuprinde:

profilaxia primara, secundara si tertiara.

2. Profilaxia primara. Definitia.Profilaxia primara a cariei dentare si parodontopatiilor.

Profilaxia primara are drept scop evitarea aparitiei maladiilor si vizeaza pe de oparte -cresterearezistentei tesuturilor cavitatii bucale la actiunea factorilor nocivi si pe de alta parte eliminareafactorilor cu rol determinant sau favorizant in declansarea afectiunilor stomatologice. n cadrulprofilaxiei primaretrebuie sa evitam aparitia bolilor prin:

- educatie sanitara!

- alimentatie corecta!

- rationalizarea consumului de zahar!

- igiena buco-dentara corecta!- control periodic!

- profilaxia cu fluor!

- utilizarea agentilor chimici de inhibare a placii bacteriene s.a. "oateaceste mi#loace se adreseaza tuturor membrilor colectivitatii.Strategia profilaxiei primare a cariei dentare are in vedere cele patru metode propuse de $%&:

- fluorizarea generala si locala!

- igiena alimentatiei!- igiena buco-dentara!

- sigilarea santurilor si gropitelor.

Profilaxia primara a parodontopatiilor se refera la:

- indepartarea placii bacteriene prin igiena buco-dentara corecta si apelarea la tehnicileprofesionale caracteristice stomatologiei preventive.Profilaxia primara a cancerului din sfera B.M.F.:

- eliminarea factorilor ma#ori de risc 'tutun, alcooluri distilate(!

- suprimarea iritatiilor cronice: margini ascutite ale dintilor cariati, obturatii debordante, lucrariprotetice traumatizante.&tudii recente arata ca 1)* din cancerele bucale ar putea fi prevenite prin profilaxie primara.

*. Profilaxia secundara. Definitia. Profilaxia secundara a cariei dentare si parodontopatiilor.

Profilaxia secundara urmareste: depistarea si diagnosticul ct mai precoce al afectiunilor buco-maxilo-faciale, vindecarea acestora cu un consum minim de medicamente, materiale, cu un volum de muncaredus, cu un timp minim necesar din partea pacientului, permitnd aplicarea unor metode curative ct maiconservatoare pentru toate structurile teritoriului +.%..: dinti, parodontiu, rebord alveolar, maxilare siparti moi.

1


2/40

Profilaxia secundara a cariei dentare include:

- examinare, depistare, tratament corect si precoce!- profilaxie locala cu fluor 'clatiri, geluri, lacuri etc.(!- control periodic.

Profilaxia secundara a parodontopatiilor include:

- examinare, depistare, tratainent corect si precoce al gingivitelor si parodontopatiilor marginale cronicesuperficiale!

- eliminarea factorilor de iritatie cronica locala!

- control periodic.Profilaxia secundara a cancerului din sfera B.M.F. include:

- depistarea si diagnosticul precoce al leziunilor precursoare ale malignitatii si a leziunilor dedebut alecancerului bucal. Prevenirea cancerului bucal este considerata de $%& obiectiv prioritar al stomatologiei.Prin profilaxia secundara a cancerului bucal, inca o treime din cancerele cu aceste localizari pot fi salvate.$rice leziune ulcerativa care nu are tendinta de vindecare spontana, sau in urma unui tratament in decursde 1-21 zile, necesita consultatia de urgent la medicul specialist.

. Profilaxiatertiara. Definitia. Profilaxiatertiara a cariei dentare si parodontopatiilor.

Profilaxia tertiara se refera la conceptia preventiva in cadrul tratamentului curativ, deci cnd

afectiunile stomatologice sunt de#a instalate si sunt in faza avansata in cadrul evolutiei lor. ceastainclude in esenta:

- ansamblul tehnicilor profilactice, studiul si analiza mi#loacelor, a locurilor de aplicare si apersonalului!

- educatia sanitara, depistarea, supravegherea si controlul aplicarii mi#loacelor de profilaxie!

- analiza educatiei sanitare!

- corelatia intre receptarea informatiei si aplicarea ei.

/. Nivelurile de implementare a masurilor preventive.

. Educatia sanitara:

1. ncluderea orelor de sanatate orala in programul scolar si in institutiile prescolare. 2.sigurareadifuzarii emisiunilor telivizate si radiofonice cu mesa# educativ-sanitar. *.0ditarea si multiplicareaindrumarelor si agendelor pe teme de preventie a afectiunilor orale

pentru femeile gravide, parinti, pedagogi din scoli si gradinite de copii.

.0ditarea si multiplicarea cartilor cu povesti, ilustrate, indrumarelor pentru copii cu mesa#educativ-sanitar.

/.ealizarea concursului national si a expozitiei de desene si organizarea concursurilor,victorinelor, seratelor cu tematica preventiei afectiunilor orale.

.0ditarea si multiplicarea indrumarelor si agendelor cu mesa# educativ-sanitar pentru locuitoriilocalitatilor cu concentratii sporita a fluorului in apa potabila.

. giena orala:

1.$rganizarea salilor sau a ungheraselor de igiena orala in policlinicile raionale simunicipale, in cabinetele medicale, stomatologice, in scoli si gradinite de copii.

2.sigurarea controlului efectuarii igienii orale de catre medic sau individual de catre copii cu

folosirea comprimatelor cu substante revelatoare pentru vizualizarea placii bacteriene.

2


3/40

*.sigurarea producerii comprimatelor cu substante revelatoare pentru vizualizarea placiibacteriene in 3entrul armaceutic al 4niversitatii de &tat de %edicina si armacie 56icolae"estemitanu7.

. !ationalizarea alimentatiei:

Programul 6ational limentatia 3opiilor pe anii 1889-2* prevede:

-.sigurarea micsorarii consumului produselor de patiserie, glucidelor din ratia alimentara incolectivitati de copii datorita ma#orarii consumului de fructe, legume, sucuri, produse lactate.

". Optimizarea concentratiei fluorului in apa potabila in localitatile cu continut sporit de fluorin apa potabila #mai mare de $%& mg'l(:1. sigurarea determinarii concentratiei fluorului in toate sursele de apa potabila.

2. &electarea si folosirea apei potabile din surse cu concentratii #oase a fluorului pentru copiii pna la vrstade 1 ani.

*. mestecarea apelor cu concentratie marita si #oasa de fluor inainte de consumare.

. &ubstituirea, dupa posibilitati, a apei potabile cu continut sporit de fluor cu lapte, sucuri, apa mineraimbuteliata.

/. 0xcluderea sau micsorarea consumului alimentelor in care fluorul se contine intr-o cantitatea mai inalta'ceaiul concentrat, carnea grasa, pestele de mare s.a.(.

. ;eplasarea in timpul verii a prescolarilor si scolarilor pna la 1 ani in localitati cu concentratii #oase defluor in apa potabila.

". Sigilarea fisurilor cu scopul profilaxiei cariei dentare:sigurarea medicilor stomatologi cu materiale 'recomandate de $%&( pentru sigilarea

fisurilor cu scopul profilaxiei cariei dentare si aplicarea lor practica..

. Metode deeducatie sanitara in prevenirea afectiunilor orale.

Pentru realizarea programului de prevenire si combatere a principalelor afectiuni stomatologice,un rol esential revine actiunilor de educatie stomatologica, de dispensarizare, precum si controluluistomatologic profilactic de doua ori pe an.

Educatia sanitara privind sanatatea oro-dentara urmareste cresterea nivelului de culturasanitara apopulatiei, constientizarea privind necesitatea tinerii starii de sanatate buco-dentara prin insusirea unordeprinderi de igiena nutritionala, de igiena buco-dentara cu tehnica eficienta de peria#.

Metode de educatie sanitara:

1. educatia colectiva generalizata!2. educatia individuala.*. educatia colectiva in grup!


4/40

=. Formele de educatie sanitara in prevenirea afectiunilor orale.

Pentru realizarea programului de prevenire si combatere a principalelor afectiuni stomatologice,un rol esential revine actiunilor de educatie stomatologica, de dispensarizare, precum si controluluistomatologic profilactic de doua ori pe an.

Educatia sanitara privind sanatatea oro-dentara urmareste cresterea nivelului de culturasanitara apopulatiei, constientizarea privind necesitatea tinerii starii de sanatate buco-dentara prin insusirea unordeprinderi de igiena nutritionala, de igiena buco-dentara cu tehnica eficienta de peria#.Formele de educatie sanitara:

a( activa: convorbiri, discursuri, cursuri etc.b( pasiva: literatura stiintifica de popularizare, articole in presa periodica, standuri si buclete, demonstrarea

filmelor, buletine sanitare, expozitii, emisiuni tele- si radiofonice cu mesa# educativ-sanitar.

>ectura de sinestatator a informatiei cu mesa# educativ-sanitar, copiii memorizeaza numai circa9-1? din informatia citita.

nformatia expusa oral contribuie la motivarea copiilor in vederea respectarii igienei orale,memorizndu-se numai circa 18-2? din tot materialul expus.

@izionarea standurilor, desenelor, schemelor, tabelelor, contribuie la memorizarea circa *-

**? din informatia expusa.

@izionarea 'vizionare A auditie( de sinestatator a filmelor, emisiunilor televizate, povestiloranimate realizate la calculator asigura o memorizare a /-/*? din toata informatia expusa.

0ducatia sanitara efectuata de medicul stomatolog in clase, microgrupuri si individuala cudemonstrarea shemelor, tabelelor, diapozitivelor, filmelor cu desene animate 'vizionare A auditie Aexplicatie( contribuie la memorizarea de catre copii a =9-9? din toata informatia expusa.

0fectuarea educatiei sanitare, bazate pe principiul problematizarii au ma#orat gradul dememorizare a informatiei redate pna la 9-9*?.

;emonstratia tehnicii de peria# dentar pe mula#e, #ucarii, concursurile de peria# si efectuarea decatre copii a peria#ului pe mula#e, apoi in fata oglinzii 'vizionare A auditie A explicatie A actiune( acontribuit la memorizarea a 8-82? din toata informatia adresata copiilor.

Bocurile didactice, concursurile de peria#, concursurile de desene si seratele cu mesa# educativ-sanitar, organizate periodic asigura memorizarea a 8-8? din informatia expusa si contribuie laperfectarea cunostintelor copiilor, motivarea si constientizarea lor in vederea necesitatii igienizariisistematice a cavitatii orale.

8.Clasificarea depoitelor dentare dupa !. Pa"omov #$%8&' si (. )litovs*ii #$%%%' .C.Pahomov '1892'a propus urmatoarea clasificare a depozitelor dentare:6emineralizate:

Placa dentara sau bacteriana Pelicula dobndita %ateria alba

esturialimentare%ineralizate:

"artru dentar: supra si subgingival.

)licovsc*ii #$+++( propune urmatoarea clasificare:


5/40

;epozitele dentare se divizeaza dupa urmatoarele criterii:.dupa gradul de consistenta: 1( moi

2( mixte*( semidure

( dure

. dupa gradul de mineralizare: 1( placa- faza 2(depozite nemineralizate faza 1

*( depozite mineralizate faza2

( depozite mineralizate faza* faza finala de formare a tartrului dentar .dupa localizare: 1( supragingivale

2( mixte*(hibride(subgingivale@. dupa gradul de manifestare: 1(placa bacteriana

2( depozite moi

*( depozite moi cu o cantitate neinsemnata de tartru dentar( tartru dentrar supragingival fara distructia santului dento-gingival/(tartru gingival supragingival neinsemnat cu distrugerea santului dento-gingival

( tartru gingival supragingival pronuntat cu distrugerea santului dento-gingival

=( tartru gingival subgingival pronuntat @.dupa locul de depunerre: 1(pe dinti

2( pe obturatii

*(pe coroane( pe lucrari ortopedice fixe/( pe lucrari mobilizabile

( pe tratru dentar

@. dupa etapele de crestere:1(cresterea depozitelor dentare din exterior2( din interior

*(cresterea mixta(cresterea stabila

%.Pelicula dentara. Definitia. (tructura. Metodele de viualiare si eliminare.Pelicula dob+ndita este o pelicula acelulara formata din saliva si lichidul gingivalin rezultatul

absorbtiei, polimerizarii si denaturarii componentilor glico-proteici: mucina, glicoproteici, sialoproteine. reo grosime de 1,/ -/ microni. 0ste greu de depistat cu ochiul liber, pe suprafata ei se depun bacterii sipelicula rapid se transforma in placa bacteriana. Pelicula dobndita nu se poate elimina prin clatireviguroasa cu apa sau prin peria#ul dintilor cu dentifrice. Poate fi eliminata prin intermediul unei profilaxiiprofesionale. &e formeaza in cteva ore. Pelicula este un loc de adeziune preferential pentru bacteriilebucale, constituind elementul primordial al placii. Pentru vizualizarea peliculei se utilizeaza:

- sol. fucsina bazica ,2-,*?! se utilizeaza prin clatirea gurii timp de 2-* secunde urmata declatire energica cu apa curenta * secunde!

- eritrozina /?- albastru briliant

- sol. albastru de metil 2?! tamponament usor!- sol. violet de gentiana 1?!

- sol. albastru de toluidina 1?!

/


6/40

- sol. hematoxilina urmata de sol, eozina!- sol. iodo-iodurata >ugol! tamponament usor!

- sol. 3haDes +eta-ose!- sol. +utler in doua nuante!

- sol. de fluorosceina ;3 galben nr.9 se evidentiaza lampa de lumina PlacE->ite!

1.Placa bacteriana.Definitia. Metodele de viualiare si eliminare.

Placa dentara sau placa bacteriana este o masa densa si coerenta de microorganisme intr-omatriceintermicrobiana, care adera la dinti sau la suprafetele restaurarilor si care ramne aderenta in ciudaactivitatii musculare, a clatirii viguroase cu apa sau a irigatiilor. Placa constituie o masa organizata debacterii. $riginea placii bacteriene este in microorganismele bucale si in componentele salivare

$F063G0C o defineste ca Hun strat coloidal, moale, dens, galbui, constnd dintr-o masa coerentade microorganisme vitale, situate intr-o matrice bogata in polizaharide si glicoproteine. 0a adera lasuprafata dentara, la tartru si lucrarile protetice prin intermediul peliculei dobndite. 0 un produs alcresterii microbiene si a activitatii metabolice. ;aca se minerealizeaza, ea devine tartru.

(olutii colorante, de evidentiere a placii bacteriene

- sol. fucsina bazica ,2-,*?! se utilizeaza prin clatirea gurii timp de 2-* secunde urmata declatire energica cu apa curenta * s!

- eritrozina /?

- albastru briliant



- sol. hematoxilina urmata de sol, eozina!

- sol. iodo-iodurata >ugol! tamponament usor!- sol. 3haDes +eta-ose!

- sol. +utler in doua nuante!- sol. de fluorosceina ;3 galben nr.9 se evidentiaza lampa de lumina PlacE->ite!

- sol. ;is-PlaIue coloreaza placa recenta '2-* zile( in rosu si placa mai veche '8-19 zile( inalbastru!

-sol. 2-"one eritrozina din componenta ei coloreaza placa recent in rosu, iar albastru brilliantcoloreaza placa veche in albastru.

Poate fi eliminata prin intermediul unei profilaxii profesionale sau peria#.

$$.Placa bacteriana formarea si compoitia.

Mecanismul de formare a placii:

0tapa:formarea peliculei care constituie matricea organica initiala,de care se fixeaza bacteriilegeneratoare de placa dentara.Pelicula e constituita din glicoproteine,carbohidrati,imunoglobuline.

0tapa:derenta si atasarea bacteriana.>a scut timp dupa formarea peliculei,un nr mare de

coci,celule epiteliale si polinucleare adera la suprafata ei. 0tapa:%ultiplicarea bacteriana.

,ompozitia c*imica:


7/40

-agregate bacteriene'streptococi,actinomicitelefusobacterii(-celule fagocitare

-celule epiteliale deshuamate-proteine salivare si serice-glicani,heteroglicani,metilpentoze-compusi minerali:3a,P$,.

$ Placa bacteriana: structura si metabolismul.

Placa bacteriana are o structura complexa in care se pot observa cteva straturi.

a inceputul formarii sale, acest strat este lipsit de bacterii! mai trziu apar si colonii baeteriene 'inprimele 2 de ore(.

< l doilea, asa-numita placa bacteriana matura, alcatuita dintr-o substanta amorfa, dar care contine de lainceput microorganisme siub forma de colonii. 3ompozitia placii nu este stabila. ;upa o zi se remarcaprezenta filmului salivar si ctiva coci inclusi intr-o matrice celulara. ;upa 2-* zile exista pna la straturisuprapuse de bacterii inghesuite ca intr-o palisada, fiind cuprinse intr-o matrice bogata in, in a -a zi se potnumara pna la * de straturi microbiene suprapuse, cu aparitia si profileferarea interna a noi specii.3ompozitia placii evolueaza in felul urmator:

- in primele 2 zile coci si bacili Cram pozitivi, apoi bacili Cram negativi!

- zilele *-: se adauga fuzobacteriile si bacteriile filamentoase!

- intre zilele -8 se asociaza spirili, vibrioni si spirochete.

%etabolismul placii bacteriene:Procesele metabolice din placa sunt indreptate in 2 directii:


8/40

Principalii acizi organici care se formeaza sunt, in primul rnd, acidul lactic care predomina, fara a depasiinsa /?, acidul acetic si acidul propionic. olul esential in scaderea pJ-ului il are acidul lactic, datoritaputernicei ionizari.n placa bacteriana, procesele de demineralizare apar la un pJ mai mic de /,2.

$/. !olul cariogen al *idrocarbonatelor.

3arbohidrati, hranesc de asemenea bacteriile din cavitatea bucala, care produc la randul lor acei acizi ce atacsmaltul dintilor si ii deterioreaza.

n explicatia proportiei mai reduse de carii, la indivizii care se alimenteaza preferential cu produse naturale,trebuie subliniat faptul ca hidrocarbonatele din produsele prelucrate 'zahar, #eleuri, caramele, pra#ituri etc.( seafla intr-o proportie de K1?, pe cnd in alimentele naturale de, abia daca ating2?.

$& Potentialul cariogen al za*arozei.

Faharoza este hidrocarbonatul cu cel mai insemnat potential cariogen deoarece pentru inmultire sidezvoltare:K este utilizata de microorganisme mai mult dect oricare principiu nutritiv!K este substratul esential al polizaharidelor extracelulare care intra in constitutia placii bacteriene!

K este usor fermentabila de microorganisme, ducnd la o productie masiva si rapida de aciziorganici."rebuie subliniat ca in conditiile prezentei unei microflore acidogene deosebit de active nu numaizaharoza, ci si polizaharidele si celelalte dizaharide pot fi desfacute rapid in molecule de monozaharide,din care pe cai metabolice diferite, se obtin acizii organici incriminati in producerea cariei.

;upa potentialul cariogen al hidrocarbonatelor se considera ca zaharoza si fructoza sunt cele mai nocive,urmate de glucoza, lactoza si maltoza.

$0. Substantele revelatoare de placa bacteriana.

(olutii colorante, de evidentiere a placii bacteriene

- sol. fucsina bazica ,2-,*?! se utilizeaza prin clatirea gurii timp de 2-* secunde urmata de clatireenergica cu apa curenta * secunde!

- eritrozina /?- albastru briliant- sol. albastru de metil 2?! tamponament usor!

sol. violet de gentiana 1?!


- sol. hematoxilina urmata de sol, eozina! sol.iodo-iodurata >ugol! tamponament usor!

- sol. 3haDes +eta-ose!

- sol. +utler in doua nuante!sol. de fluorosceina ;3 galben nr.9 se evidentiaza lampa de lumina PlacE->ite!

- sol. ;is-PlaIue coloreaza placa recenta '2-* zile( in rosu si placa mai veche '8-19 zile( in

albastru!-sol. 2-"one eritrozina din componenta ei coloreaza placa recent in rosu, iar albastru brilliantcoloreaza placa veche in albastru.

9


9/40

0ritrozina este un colorant vegetal hidrosolubil in solutie, incorporat in pasta de dinti sau sub forma decomprimate sau drageuri Placolor. 3eplac, evelan, %entadent, ed-3ote sunt produse sub forma dedrageuri care se dizolva in saliva si in placa dentara.

0videntierea placii bacteriene reprezinta un mi#loc convingator pentru imbunatatirea igienei bucale depacientii cu probleme in acest sens. Pentru aceasta este invitat sa efectueze peria#ul dentar cu o pastaca Placolor cu eritrozina sau prin dizolvarea unui colorant. ;upa clatirea abundenta cu apa seexamineaza att de catre medic ct si de pacient in oglinda suprafetele colorate unde peria#ul a fostinsuficient, de regula cele aproximale dinspre vestibular si oral, coletul unor dinti si se recomanda un

peria# mai insistent al acestora. 3ontrolul se realizeaza de pacient la 2-* zile la inceput, apoi o data pesaptamna pna la corectarea peria#ului dentar.Pentru diferentierea placii bacteriene recent formate de placa veche se utilizeaza solutiile +utler,

2-"one, ;is-PlaIue.

$1. nfluenta ,lor*exidinei asupra placii bacteriene.

,lor*exidina

3lorhexidina este un antiseptic impotriva placii microbiene datorita absorbtiei si mentineriiprelungite in timp pe suprafetele dentare

0xemple: Peridex: solutie ,12? gluconat clorhexidina in apa, alcool 11,?, glicerina,deisosstearat de sorbitol, zaharina, arome.

Indicatiile folosirii clorhexidinei:

- prevenirea depunerii placii microbiene!- prezenta placii microbiene!

- gingivite acute!- abcese parodontale marginale!

- gingivite cronice si parodontite marginale cronice.Mod de utilizare:

L &e recomanda clatirea gurii cu solutii de clorhexidina sau aplicari de gel, de doua ori pe zi, dimineata siseara, timp de circa * secunde, dupa pena#.

Irigatia supragingivala, o data pe zi, cu ml de clorhexidina solutie ,2? produce oinhibaretotala a formarii placii supragingivale fara efecte secundare de colorare '>6C, 1891(.

n gingivitele cronice si in parodontitele marginale s-au obtinut rezultate remarcabile prin irigatiiale santurilor gingivale sau pungilor parodontale cu clorhexidina solutie ,2?.

Efecte secundare4tilizarea prelungita a clorhexidinei poate fi urmata de unele efecte secundare:

- coloratii galben-maronii ale dintilor, obturatiilor cu ciment-silicat sau acrilat si ale suprafeteidorsale a limbii. 3oloratiile dintilor si ale obturatiilor se indeparteaza prin peria# rotativ cu paste decuratat si lustruit folosite dupa detartra#!

- modificari tranzitorii ale senzatiei gustative sau gust amar!- iritatii minime si descuamari superficiale ale mucoasei bucale, in special la copii!- reactii alergice!

- tulburari digestive, reactii de intoxicatie alcoolica prin ingestie voluntara sau accidentala!


10/40

-clorarnina"!

-clorura de benzalEonium! -alexidina si biguanidina

-octenidina din clasa bispiridine au actiuni asemanatoare clorhexidinei.

$2.nfluenta 3riclosanului asupra placii bacteriene.

;intre substantele cu actiune eficienta antiplaca se detaseaza antisepticele.

. %ecanismul de actiune a triclosanului este determinat de actiunea lui asupra membranelorcitoplasmatice ale bacteriilor. n dependenta de concentratie triclozanul poate avea atiune bacteriostaticasau bactericida. ctiunea bacteriosatica este determinata de deminuarea absorbtiei aminoaciziloresentiale de catre bacterii.ctiunea bactericida se manifesta prin dereglarea membranei celularecitoplasmatice. "riclozanul este eficient impotriva bacteriilor grampozitive si gramnegative. 0srecompatibil cu alte substante medicamentoase.

$+. nfluenta preparatelor odului asupra placii bacteriene.

Placa bacteriana matura poate fi observata ca un depozit de culoare alb-galbui, aderent ce nu se indeparteazaprin clatire. Pentru evidentierea placii bacteriene se folosesc metode de colorare in vivo cu substantecolorante numite revelatori de placa.

&ubstantele revelatoare de placa 'revelatorii de placa bacteriana( trebuie sa intruneasca urmatoarele calitati:

1. sa aiba o inalta capacitate de colorare selectiva a placii!

2. sa nu fie toxici sau alergici!

*. colorarea sa fie imediata si sa persiste dupa clatirea gurii!

. sa se indeparteze dupa peria#ul dentar!/. sa aiba un gust agreabil!

. sa aiba pret de cost redus si sa fie usor de procurat.

Solutiile colorante, cum ar fi:


11/40

4. nfluenta preparatelor Fluorului asupra placii bacteriene.

0xperimentele desfasurate in vitro au aratat ca fluorurile au un efect antimicrobian 'antiplaca( printr-o serie de mecanisme ca:

- reducerea glicolizei!- inactivarea unor enzime microbiene!- modificarea permeabilitatii de membrana!

- inhibarea formarii substratului polizaharidic al placii sintetizat de celule microbiene!

- reducerea abilitatii hidroxiapatitei pentru fixarea proteinelor- diminueaza energia de suprafata a smaltului actionnd ca agenti tensioactivi care

impiedica depunerea placii microbiene.&e utilizeaza:

- fluorura de sodiu!

- fluorura de staniu sub forma de aplicatii topice sau prin irigatii subgingivale cu solutie l,/? careactioneaza impotriva spirochetelor si reduce indicele de sngerare, situatie care se mentine circa saptamni.

$. ndicele de igiena orala O/ - (#5reen 6.7.% "ermilion 6.8.% $+0/(. ,odificarea% interpretarea

si aprecierea nivelului de igiena orala. ndicele de

depozite moi #5reen si "ermillion(&e face examenul fetelor vestibulare la: 1, 11, 2, *1 si a fetelor linguale la: *, . ;epozitele moi se

pun in evidenta cu sonda plimbata pe suprafata examinata, apoi se determinatartrul dentar.

M absenta depozitelor moi sau a coloratiilor!

1 M depozitele moi acopera cel putin 1)* din suprafata dentara! 2 Mdepozitele moi acopera intre 1)* si 2)* din suprafata dintelui!

* M depozitele moi acopera mai mult de 2)* din suprafata dintelui.Pentru aprecierea tartrului dentar se folosesc notele: M absenta tartrului dentar!

1 M tartrul dentar supragingival acopera 1)* din suprafata dentara! 2 Mtartrul dentar acopera 2)* din suprafata dintelui!

* M tartrul dentar acopera mai mult de 2)* din suprafata dintelui. $J-&M;;A";

;;Mpuncta#ul depunerilor denature la dinti)";M puncta#ul tartrului dentar la dinti)

nterpretare:

@aloarea indicelui precierea $J-& precierea

$J-& nivelului igienii

- , Bos +una

,= - 1, %ediu &atisfacatoare1,= - 2,/ nalt 6esatisfacatoare

mai mult de 2, foarte inalt ea

11


12/40

.ndicele de placa bacteriana(ilness01oe. ,odificarea% interpretarea si aprecierea nivelului deigiena orala.

&e pune in evidenta placa prin vizualizare directa 'fara colorare(. 0ste indicat mai mult pentruevaluari epidemiologice.M absenta placii!

1 M film de placa aderent pe marginea gingiei si pe zona adiacenta dentara, placa vizibila numai latrecerea sondei!

2 M acumulare moderata de depozite in santul gingival sau de-al lungul gingiei marginale si pe dinte,

vizibila cu ochiul liber!* M acumulare importanta de placa care se intinde intre gingia marginala si suprafata dintelui. cestedepozite umplu regiunea interdentara.3odificare:

- absenta placii!

1- depozit subtire cervical, greu vizibil cu ochiul! se poate ridica cu sonda! 2 -depozite moi cervicale si pe fetele aproximale!* - depozit gros pe aproape toata suprafata dentara.

nterpretare:, - igiena orala excelenta,1 - ,8 igiena orala relativ corecta

1, - 1,8 igiena orala satisfacatoare

2, - *, igiena orala nesatisfacatoare

. ndicele de placa 2uingle3 si ein. ,odificarea% interpretarea si aprecierea nivelului de igienaorala.

&e pune in evidenta prin colorarea placii cu revelatori si se dau urmatoarele valori: Mabsenta placii!1 M insule saparate de placa la nivelul cervical al dintelui!2 M banda fina continua de placa, de aproximativ 1 mm la nivel cervical!

* M banda de placa ce acopera de la 1 mm pna la 1)* din suprafata dintelui! Mplaca acopera intre 1)* si 1)2 din supratata dintelui!

/ M placa acopera peste 2)* din suprafata dintelui.3odificare:

- absenta placii!1 - o insula de placa!

2 - placa lineara de-a lungul marginil ginglvale! * -placa pe 1)* de suprafata 'cervical(! - placa pe 2)* de suprafata!

/ - placa pe toata suprafata.nterpretare: igiena orala optima.,1 - , igiena orala relativ corecta

,= 1, igiena orala satisfacatoare N1,= igiena orala nesatisfacatoare

/. ndicele de retentie a placii bacteriene #1oe(. ,odificarea. M absenta cariilor, tartrului sau a reconstituirilor cu limitele cervicale defectuoase in contact cu gingia!1 M tartru supragingival, leziune carioasa sau reconstituire cu limite cervicale defectuoase!

12


13/40

2 M tartru subgingival, leziune carioasa si reconstituire cu limite cervicale defectuoase!

* M leziuni dentare voluminoase, tartru abundent sau obturatii debordante.

&. ndicele de placa aproximala -9P #1ange-$+2$(. ,odificarea% interpretarea si apreciereanivelului de igiena orala.

ndicele de placa aproximala -P '>ange-1891( se evalueaza in regiunea spatiilor interdentaredinspre oral la hemiarcada dreapta superioara si la cea stnga inferioara si dinspre vestibular lahemiarcada stnga superioara si la cea dreapta inferioara.

Placa se apreciaza astfel:

M absenta placii1M prezenta placii.3alcularea:6r. de puncte acordate x 1

6r. ;e spatii interdentare evaluate

nterpretare:

P M 1-=? igiena orala nesatisfacatoare!P M =-*/? igiena orala medie!

P M */-2/? igiena orala relativ corecta!P O 2/? igiena orala optima.

0. ndicele de eficienta a igienei orale #Pods"adle3 4.!., ale3 P.%$+02(. ,odificarea%interpretarea si aprecierea nivelului de igiena orala.

ndicele de eficienta a igienei orale #Pods*adel si ;ale( se evalueaza in regiuneasuprafetelor #ugale ale 1, 2, labiale ale 11, *1 si linguale ale *,.

&uprafata studiata este impartita in / segmente -meziala

+- distala3- ocluzala;- centrala0- precoletara

3odificare:

- absenta placii!

1 - o singura zona a dintelui prezinta depozit de placa! 2 / dupa nr. zonelor dentare cu placa.

nterpretare:

igiena orala optima.,1 - , igiena orala relativ corecta

,= 1, igiena orala satisfacatoareN 1,= igiena orala nesatisfacatoare

1.ndicele de placa5amf6ord.,odificarea% interpretarea si aprecierea nivelului de igiena orala.

ndicele de placa !amf


14/40

* - placa acopera N din toate suprafetele dintelui

nterpretare:

, - igiena orala excelenta,1 - ,8 igiena orala relativ corecta

1, - 1,8 igiena orala satisfacatoare2, - *, igiena orala nesatisfacatoare

2. ,lasificarea mi


15/40

$./gienice manuale croissance

&.Profilactice manuale

D. Perii specifice sau originale manuale

4. ,aracteristica comparativa a periutelor dentare cu fire naturale si artificiale.

Periile cu fire naturale , in centrul firului un canal central, suprafata firelor poroasa, capatul firelor laprelucrare degradeaza.

Periile cu fire sintetice: lipseste canalul central, suprafata nedeta, lipsita de pori, capatul firelor e rotund.4vanta6ele periilor cu peri naturali

- suplete, adaptare intima de suprafetele dentare si gingivale!- nu produc traumatisme gingivale!- se incarca si retin bine pasta de dinti!

Deavanta6ele periilor cu peri naturali

- degradare mecanica intr-un timp relativ scurt prin retinerea si imbibarea cu apa si detritusuriorganice!

- o gama limitata privind consistenta si flexibilitatea.

Periile cuperi din material sinteticse caracterizeaza prin:

- omogenitatea materialului!

- uniformitatea dimensiunilor in lungime si diametru!- rezistenta mecanica!

- flexibilitate!

- nu retin apa si detritusurile organice!- usor de sterilizat si curatat!

- au tendinta de a retine substantele cu care sunt incarcate.

$.5radurile de suplete ale periutelor dentare. ndicatiile.


16/40

- natura, provenienta!- numar!

- lungime!aran#ament!

- consistenta: tari, moi!flexibilitate: rigide, suple!. ,riteriile de baza care caracterizeaza periile de dinti profilactice.

-realizarea unei curatiri mai eficiente a suprafetelor interdentare

-efectele negative produse asupra partilor moi si abraziunea dentara generala sa fie minime-Periuta trebuie sa fie moale

-irele de par trebuie sa fie cat mai elastice, e bine ca ele sa fie calibrate 'toate de acceasi dimensiune(.

-Perii trebuie sa fie taiati la capat sub forme de semisfere , pe rotund, 64 drept ca zgarie smaltul.

-3apul periutei nu trebuie sa fie prea lung sau ascutit, doar cat sa acopere * dinti succesiv. - %anerul trebuiesa fie ferm dar destul de elastic si usor manevrabil sub orice unghi.

/.Periutele de dinti preventive de generatia si ,lasificarea periilor de dinti dupa(. )litovs*ii#$++1(.

4. PD cu destinatie speciala

- ortopedice

- P; cu un singur smoc de fire- P; cu citeva smocuri de fire- P; Q&ulcusR

-P; QPamatufR-P;Q&ensitivR7. PD pentru maturi

$. /gienice

- manuale - drepte

- manuale - in unghi spre dreapta-manualeinunghi spre stnga

&. Profilactice #parodontologice'

- manuale - de forma literei @-manuale - QFig-FagR-manuale - in doua niveluri

-manuale in cteva niveluri cu cap activ-manuale - in cteva niveluri cu microtexturaC. PD pentru copii si adolescenti

$./gienice manuale croissance&.Profilactice manuale

D. Perii specifice sau originale manuale

&.Periutele de dinti preventive de generatia " si ".

1


17/40

0. Periile de dinti cu destinatie speciala.

1. $rtopedice sunt indicate pacientilor cu constructii ortopedice si ortodontice. 3aracteristic pentru ele esteprezenta unei depresiuni de forma literei @, ce trece pe toata suprafata periutei.

2. Perii cu un singur smoc de fire situat pe un maner lung. ;in cauza firelor aspre se utilizeaza mai rar.>a fel sunt indicate pacientilor cu constructii ortopedice si aparate ortodontice.

*. Perii dentare cu citeva smocuri de fire de regula =, unul, mai lung, situat in centrul periutei, si altele sase in#urul lui. &unt indicate pacientilor cu implante, aparate ortodontice, in caz de fracturi ale maxilarelor siinghesuiri dentare.

. Periile dentare T&ulcusR sunt perii cu un cap lung pe care sunt situate doua randuri de fire. &unt utilizateca perii auxiliare la pacientii cu implante, inghesuiri dentare, aparate ortodontice si ortopedice, coroaneunitare.

/. Perii TpamatufR reprezinta un miner lung sau scurt, pe care se fixeaza pamatuful de forma cilindrica saconica. 0ste indicat pacientilor cu toate tipurile de constructii ortodontice, pertru curatirea spatiilinterdentare si pungilor parodontale la toate stadiile de afectare a parodontiului.

.Periile dentare T&ensitiveR. ;iametrul firului de neilon la aceste perii este minimal. &unt indicatepacientilor cu sensibilitate dentara sporita, in caz de defecte cuneiforme, abraziune dentara,recesiunidentare.

1. Periutele de dinti pentru copii.

3opiilor se recomanda P; cu lungimea capului 19-2/ mm si latimea =-9 mm.

Periutele igienice, pentru copii, au o forma clasica si se deosebesc numai prin dizainul minerului, capului,calitatea firelor. "otusi, toate P; igienice au o suprafata neteda si nu inlatura totalmente depunerile dentaredin spatiile interdentare,fisuri, gropite si de pe suprafetele dentare. ;e obicei ele sunt orientate spredreapta, adica spre dinte, dar sunt si P; igienice orientate spre stnga sau de la dinte.;eosebim P; profilactice:

-de forma literei @, cu un potential inalt de curatire! -TFig-FagR capetele firelor sunt taiate in forma de zigzag!

-P; in doua nivele: cel exterior mai lung, cel interior mai scurt, curata bine santul dento-gingival! -P; inmai multe nivele.

>a ziua de azi cea mai performanta perie dentara este T$ral + dvantageR. cest lucru este datoratposibilitatii firelor de a curati dintii nu numai cu virful, dar si cu suprafetele sale laterale.

2. ,lasificarea pastelor de dinti dupa(. )litovs*ii#$++1(.. gienice ' generatie(:

- curatire!- dezodorare.

. 3urativ-profilactice:1. &imple ' generatie(:

- anticarioase!- antiinflamatorii!- pentru reducerea hipersensibilitatii dentare!- abrazive, antitartru.

2. 3ombinate ' si @ generatie(:- anticarioase!

1=


18/40

- antiinflamatorii!- antifungice!

- pentru reducerea formarii placii dentare 'antiplaca(!- pentru reducerea hipersensibilitatii dentare 'antisensitive(!

- pentru albire!

- abrazive, pentru fumatori!- antimicrobiene.

*. 3omplexe '@ generatie(:

- anticarioase si antiinflamatorii!- anticarioase si antisensitive!- anticarioase si pentru albire!

- anticarioase si antiplaca!

- anticarioase si antitartru!- antiinflamatorii si antiplaca!

- antiinflamatorii si antisensitive!

- anticarioase, antiinflamatorii, antimicrobiene si antiplaca.

+. ,omponenta pastelor de dinti.3omponenta:

- substante usor abrazive cum sunt: carbonat de calciu si magneziu bicarbonat de sodiu, clorura de sodiu,

oxizi de siliciu si aluminiu, silicat de zirconiu!- detergenti, ca: sulfat laurDl de sodiu, sarcozinat laurDl de sodiu!

Pastele de dinti contin substante active ca:

- azotat de potasiu cu actiune antihiperestezica eficienta

- formaldehida si fluoruri de asemenea cu actiune impotriva hiperesteziei dentinare, actiuneremineralizanta si de protectie fata de caria dentara 'pastele de dinti din seria 0moform(!

- saruri anorganice ca: monoflour fosfat de sodiu, sulfat de sodiu si de potasiu cu actiune destimulare a secretiei salivare, imbunatatirea autocuratirii, reducerea sngeram.Pastele de dinti mai contin:

- substante care dau consistenta 'carboximetilceluloza(!

- substante vehicul 'glicerina, apa(!

- sorbitol pentru mentinerea apei in dentifricii- substante aromatizante!

- coloranti ca atare sau pentru evidentierea placii microbiene.

/4. Proprietatile pastelor de dinti.

L a#uta la efectuarea peria#ului dentar prin eliberarea suprafetelor accesibile a dintilor de resturialimentare, coloratii, placa bacteriana!L actioneaza ca agent de profilaxie a cariei dentare si parodontopatiilor!L asigura o stare de prospetime bucala prin efectul sau deodorant.

/$. Pastele de dinti igienice.

Pastele dentare igienice au scopul de curatare si improspatare a cavitatii bucale, nu contin suplimentecurative sau profilactice. Pastele dentare igienice sunt indicate persoanelor cu dinti si parodontiu intacti.3omponentele de baza a oricarei paste igienice sunt oxidul de siliciu in proportie de 2*-* ?, glicerina 1-**?, carboximetilceluloza1-1,9?, laurilsulfatul de sodiu, apa si conservanti.Pastele igienice poseda proprietati gustative bune din contul aromatozantilor.

19


19/40

n componenta pastelor curative-profilactice in afara de componentele susnumite mai intra suplimente activecu efecte curative si profilactice pronuntate.

/. Pastele de dinti curativ-profilactice.

n dependenta de componentele active ce intra in componenta pastelor curative-profilactice acestea seclasifica:

1. Paste ce contin substante biologic active!' poseda proprietati deodorante si de improspatare a cavitatiibucale, activeaza procesele de regenerare a tesuturilor cavitatii bucale, micsoreaza gingivoragiile.(

2. Paste cu continut de saruri minerale!' amelioreaza circulatia sanguina, stimuleaza proceselemetabolice in parodontiu si mucoasa cavitatii bucale, previn formarea depunerilor dentare sicontribuie la inlaturarea microorganismelor de pe suprafetele dentare. +alizam, ubileinaia.(

*. Paste ce contin fermenti!' dizolva depunerile dentare, resturile alimentare, depunerile denicotina,asigurand o stare de igiena perfecta a cavitatii bucale.(

. Paste cu suplimente biologice- +orogliterinovaia, Propolisovaia!' Pastele ce contin 1? borglicerinaposeda actiune antiseptica, bacteriosatica, fungiostatica si fungiocida. Pasta Prima 3u vitamina +/ areactiune antiinflamatorie si de regenerare a tesuturilor moi a cavitatii bucale(

/. Paste cu efect anticarios:

a( paste ce contin calciu si fosfat

b( paste cu continut de fluor.

/.=entifricele fluorate.

;entifricele sunt substante sub forma de pasta sau pudra aplicate pe dinti cu a#utorul periei in scopulcuratirii suprafetelor gingivodentare si a lustruirii suprafetelor dentare accesibile.Pasta de dinti indeplineste trei conditii:

L a#uta la efectuarea peria#ului dentar prin eliberarea suprafetelor accesibile a dintilor de resturialimentare, coloratii, placa bacteriana!

L actioneaza ca agent de profilaxie a cariei dentare si parodontopatiilor!

L asigura o stare de prospetime bucala prin efectul sau deodorant.

Pastele de dinti cu fluor previn aparitia cariilor. luorul are un rol vital in pastrarea sanatatii dintilor. &maltuldevine astfel mai tare, mai rezistent la actiunea acizilor. lourul a#uta la reminalizarea smaltului dintelui de#aafectatde acizi.

>ecesarul zilnic de fluor

>a copii: - luni: ,1 mg)zi=-12 luni: ,/ mg)zi! -9 ani: 1 mg)zi! 8-1* ani: 2 mg)zi

>a adolescenti de peste 1 ani si adulti: * mg)zi.

//. Pastele de dinti pentru copii.ata ce trebuie sa stii atunci cand alegi o pasta de dinti pentru copii:

- Prea mult fluor in pasta de dinti poate provoca fluroza- nghitirea repetata a pastei de dinti cu fluor poate provoca afectiuni ale stomacului!

- >ipsa fluorului poate duce la carii dentare!- Pasta de dinti pentru copii ar trebui sa aiba un continut de fluor mai mic de ppm!

18


20/40

/&. Metodele de igiena a cavitatii bucale si mi


21/40

&e decomprima apoi zona pentru a permite reumplerea vaselor de snge, miscarea ce se repeta de ctevaori. etele ocluzale se curata prin miscari obisnuite antero-posterioare, cautnd ca perii tinuti perpendicularpe suprafata dintilor sa patrunda ct mai bine in toate detaliile reliefului ocluzal. Poate determina aparitiade leziuni gingivale in cazVul aplicarii unei presiuni mari si utilizarea unei periute cu per# duri.

/+. Metoda C"artersde peria< dentar.

&e practica cu o perie de duritate medie, cu perii dispusi in smocuri, pe 2-* rnduri, si avnd vrfurilerotun#ite. Peria se aplica in unghi de /U fata de axul dintelui, cu vrful perilor spre ocluzal, frecndu-se fetele

vestibulare si orale prin miscari verticale. etee ocluzale sunt periate cu firele asezate perpendicular, prinmiscari scurte dinainte-inapoi.

ceasta tehnica de peria# este indicata in caz de recesiune gingivala importanta, pentru stimulareapapilelor interdentare si pen-tru eficacitatea sa in zonele proximale.

&4. Metoda Fonesde peria< dentar.

Pare a fi metoda cea mai indicata pentru copii. 3onsta in miscari circulare largi dinspre posterior spreanterior, pe dinti si mu-coasa gingivala, atragnd chiar fundurile de sac vestibular. "rebuie insusita de copiict mai de timpuriu, facndu-se analogie intre traiectoria periutei si spirala ce o deseneaza ei 'copiii( pentru areprezenta fumul iesind din cosul caselar. 3opiii de varsta prescolara nu au inca capacitatea de a efectua unperia# eficient si de aceea se recomanda ca parintii sa-si asume rolul principal si responsapilitatea efectuarii

peria#ului dentar. >a aceasta vrsta, dintii temporari, prin crestele si tuberculii specifici, pe fetele vestibularesau orale ale dintilor si morfologia arcadelor, permit realizarea unei curatiri satisfacatoare prin miscariorizontale. 3nd miscarile sunt dominant orizontale, peria#ul devine traumatogen si putin eficace, ducnd afavorizarea aparitiei recesiunilor gingivale.

&$. Metoda Standarda de peria< dentar.

Pozitia firelor perpendicular catre suprafata dintelui, firele sunt orientate spre gingie. %iscarileperiutei verticale. &uprafata periata - vestibulara si orala.

Pozitia firelor perpendicular catre suprafata dintelui. %iscarile periutei - circulare. &uprafata periata- vestibulara, orala si masticatorie.

Pozitia firelor perpendicular catre suprafata dintelui. %iscarile periutei - inainte - inapoi.&uprafata periata - vestibulara, orala si masticatorie.

&. Metoda1eonardde peria< dentar.

Pozitia firelor perpendicular catre suprafata dintelui. %iscarile periutei - verticale. &uprafata periata -vestibulara, orala. %iscarile periutei - inainte - inapoi. &uprafata periata -masticatorie.

&. Metoda5eitede peria< dentar.

Pozitia firelor paralel suprafetei dintelui lunecarea de la gingie spre coroana dentara &uprafata periata- vestibulara, orala.

&/. Metodele de control al peria


22/40

- sol. fucsina bazica ,2-,*?! se utilizeaza prin clatirea gurii timp de 2-* secunde urmatadeclatire energica cu apa curenta * secunde!



- sol. hematoxilina urmata de sol, eozina!

- sol. iodo-iodurata >ugol! tamponament usor!

&&. Obiectele secundare de igiena orala.

&e utilizeaza:-flose,benzi,flosete!-scobitori!

-stimulatoare interdentare!-irigatoare!-pamatufe!-periute dentare speciale

&0. Flosele: clasificarea si modalitatile de utilizare a lor.

losele sau atele dentare sunt fabricate din cel putin o fibra, de obicei politetrafluoretil, intinsa lamaximum,pentru sporirea rezistentei.losele dentare se clasifica:


23/40

*.&e introduce firul in spatiul interdentar, se fixeaza la baza santului gingival si prin miscari laterale se aducela marginea ocluzala.

&1.ndepartarea placii bacteriene din spatiile interdentare.

Peria#ul dentar nu este suficient pentru curatirea la 1? a cavitatii bucale.stfel se mai foloseste


24/40

n conditii naturale el se depisteaza in apa, soluri si aer .&urse a fluorului pentru biosfera sunt gazelevulcanice 'pna la 2,/? de fluor( si apele subterane profunde.

3ompusii fluorului se asimileaza in diferite sectoare ale tractului digestiv. nsa cantitatea maximala esteasimilata in intestinul subtire.

3aile de baza de patrundere a compusilor fluorului in organismul uman sunt: din apa potabila in tractuldigestiv si aerogena, in cazul intoxicatiilor industriale.

ngestia fluorului este urmata de urmatoarele faze metabolice: absorbtie, distributia si difuziunea inorganism, excretia. 3ea mai mare parte a fluorului dupa ce a fost ingerata este absorbita la nivelul tractului

digestiv, de unde va trece in circulatia sanguina si va fi distribuita in diverse tesuturi.Doa cariopreventiva -reprezinta cantitateade care are efect cariopreventiv maxim, iar riscul de aparitie a fluorozei este minim. @aloarea acesteia este de 2 mg)zi fluor.Doa cariostatica -este datade cantitatea de ce poate opri evolutiaproceselor carioase.

Efectul cariostatic -se referalaactiuneafluorului de aintrerupe evolusiaproceselor carioase.

Efectul cariopreventiv -semnifica fenomenul de prevenire a producerii leziunilor carioase.

n cursul amelogenezei fluorul se acumuleaza in smalt, legindu-se de fractiunea minerala, sau seincorporeaza in reteaua cristalina pentru a face parte integranta din cristal.

plicarea locala ai compusilor fluorului urmareste cresterea rezistentei smaltului in fata agresiuniicarioase prin modificarea compozitiei si structurii lui, sau prin formarea unor straturi protectoare pesuprafata dintelui.

0$. Factorii predispozanti in aparitia cariei dentare.A. Perioada prenatala.nfluenta negativa asupra gravidei si a fatului a factorilor nocivi:

- patologia organelor si sistemelor organismului gravidei: endocrine, gastro-intestinale,cardio-vasculare, nefropatii etc.!

- patologia graviditatii: toxicozele gravidelor etc.!

- alimentatia insuficienta si irationala!- continutul in apa potabila!

- conditiile de trai si de munca!- intoxicatiile!

- numarul sarcinii etc.B. Perioada postnatala.

n primul an de viata:- tipul si caracterul alimentatiei 'naturala, artificiala, mixta(!- maladiile generale 'ale tractului gastro-intestinal! hipovitaminosele! rahitismul s.a.(!- eruperea dintilor 'precoce, tardiva(!- hipoplaziile smaltului!- igiena bucala insuficienta etc.

a copii si adolescenti:- igiena bucala nesatisfacatoare!- cantitatea in apa potabila!

- anomaliile de pozitie a dintilor, a ocluziei, aparate ortodontice etc.!- hipoplaziile dentare!- eruperea dintilor 'precoce sau tardiva(!

- hiposalivatia, mediul acid al lichidului bucal! continutul ionilor de 3a, P, s.a., a fermentilor, aimunoglobulinelor etc.!

- maladii generale ale diferitor sisteme: tractului gastro-intestinal, endocrine, cardio-vasculare etc.!

2


25/40

- alimentatia irationala: surplus de glucide, insuficienta proteinelor, vitaminelor , gr. +, ;, 3 s.a., acompusilor 3a, P, s.a.

0. ,lasificarea metodelor de pronostic al cariei dentare.

1. precierea viscozitatii salivei mixte. n norma viscozitatea salivei este de 1,/-*,/ sp. >a sporireaviscozitatii creste gradul de afectare a dintilor cu carie.

2. precierea aciditatii salivei mixte. 3opiii cu pJ cavitatii bucale mai #os de =, sunt in grupa de risc.*. ndicele vitezei de formare a depunerilor denatre dupa xelsson

. precierea starii functionale a smaltului

/. precierea clinica avitezei de mineralizare a smaltului. precirea indicelui de microcristalizare a lichidului bucal

0. Metoda de apreciere a rezistentei functionale a smaltului la actiunea acizilor#".P.Ocusco%$+24(.

%etoda se efectueaza in modul urmator: se inlatura placa bacteriana si se isoleaza de actiuneasalivei dintii frontali superiori, apoi pe suprafata vestibulara uscata a unui incisiv superior central, ladistanta de 2 mm de la marginea incizala, in zona centrala, se aplica cu a#utorul unei pipete o picatura desolutie J3l- 1 mol)l cu diametrul 1, - 2, mm timp. ;upa / sec suprafata dintelui se spala si se usuca. Pesuprafata gravata se aplica o picatura de solutie 1, ? albastru de metil, intensitatea culorii se compara cucheia de 1 culori 'fiecare nuanta se noteaza cu 1 puncte(.

precierea rezultatelor se efectueaza prin evaluarea intensitatii coloratiei: 1-* puncte - cariorezistenta inalta:-/ - cariorezistenta moderata!

-= - cariorezistenta #oasa! 9 - cariorezistenta foarte #oasa.

0/.=eterminarea rezistentei smaltului la actiunea acizilor dupa ?.@. @vdusenAo% $++4.

%etoda se bazeaza pe colorarea smaltului demineralizat si determinarea intensitatii colorarii. &einlatura placa bacteriana si se isoleaza de actiunea salivei dintii frontali superiori, apoi pe suprafatavestibulara uscata a unui incisiv superior central se aplica cu a#utorul unei pipete o picatura cu diametrul 1,/ -

2, mm a solutiei de indigocarmin'* g)l( in solutia ,2 % de acid sulfuric timp de / sec, imbinand astfeletpa de grava# acid si coloratie a smaltului. ;upa aceasta colorantul se inlatura cu un tampon de vata.Portiunea de smalt tratata cu acid se coloreaza in rosu, intensitatea culorii se compara cu cheia de 1 culori'fiecare nuanta se noteaza cu 1 puncte(.

precierea rezultatelor se efectueaza prin evaluarea intensitatii coloratiei: 1-* puncte - cariorezistenta inalta:-/ - cariorezistenta moderata!-= - cariorezistenta #oasa!9 - cariorezistenta foarte #oasa.

0&.=eterminarea vitezei de remineralizare a smaltului dupa !edinova 3.?.% ?eontiev ".,. siOvrutAii 5.=.% $+2.

permite aprecierea rezistentei dintilor la carie si capacitatea de remineralizare a salivei. ceasta metodase efectueaza in modul urmator: de pe suprafata dintelui cercetat este inlaturata

minutios placa bacteriana cu solutia J2$2si este uscata cu un get de aer. poi pe suprafata smaltului2/


26/40

se aplica cu a#utorul unei micropipete o picatura de acid clorhidric cu PJ-ul ,*-,. ;upa aceasta pesuprafata demineralizata se aplica timp de un minut un bulet de vata imbibat cu solutia 2, ? metilen blanpoi colorantul se inlatura utilizind numai bulete uscate de vata.

Cradul de demineralizare a smaltului se apreciaza dupa intensitatea colorarii portiunii cercetate desmalt, care este comparata cu cheia standarta de 1 culori, fiecare nuanta este marcata cu 1?.

n zilele urmatoare se efectueaza colorarea portiunii demineralizate a smaltului: pina la momentul cindsmaltul nu se mai coloreaza. >ipsa coloratiei demonstreaza remineralizarea completa a smaltului. ;eci,maleabilitatea smaltului la actiunea acizilor se exprima in procente, iar capacitatea de remineralizare a

smaltului in zile.>a persoanele cariorezistente se determina o maleabilitate a smaltului la actiunea acizilor mai #oasa de

? si capacitatea de remineralizare a salivei inalta '1-* zile(, iar la persoanele carioreceptive maleabilitateasmaltului la actiunea acizilor depaseste valoarea de ?, iar capacitatea de remineralizare a salivei este #oasa'mai mare de * zile(.

00. Masurile de preventie a cariei dentare la copii. ,lasificarea% indicarea in functie de virsta.


27/40

-dministrarea altor metode de administrare endogena a fluorului.

0ste rational de administrat fluorura de natriu impreuna cu @itaftor. eprezinta un complex de vitamine, 3 si ; cu fluorura de natriu. &e administreaza zilnic o data in zi in timpul sau imediat dupa masa indecurs de o luna, cu intervale de 2- saptamini la fiecare * luni. ;oza se stabileste in modul urmator:copiilor de la 1 an la ani #umatate de lingurita 1 data in zi, de la = la 1 ani o lingurita.

02. Mecanismele de actiune a fluorurilor asupra tesuturilor dure dentare.

;atele contemporane demonstreaza ca efectul benefic al fluorului este asigurat de catevamecanisme:

1. luorul, odata patruns in organism cu apa potabila sau alimentele, se uneste cu hidroxiapatita smaltului siinlocuind grupa hidroxil, formeaza fluorapatita, mult mai rezistenta si mai durabila la actiunea acizilor,micsorand astfel permiabilitatea smaltului.

2. %ecanismul de actiune anticarioasa a fluorurilor este determinat prin inhibarea unui fermentimportant al metabolismului glucidic fosfoenolpiruvatchinazei. n rezultat se micsoreazaintensitatea fermentarii glucidelor in cavitatea bucala, si prin urmare formarea de acid lactic.

*. 3ompusii fluorului in saliva inhiba transportarea glucozei in celulele bacteriilor patogene siformarea polizaharidelor acelulare, care formeaza matricea placii bacteriene.

. luorurile deregleaza absorbtia microorganismelor pe suprafata celulelor dentare, absorb

albuminele salivei, glicoproteinele, in rezultat se deregleaza formarea placii bacteriene.&. >a administrare enterala fluorurile normalizeaza metabolismul proteic si mineral.

0+. Fluorarea apei potabile% indicatiile% dozarea% eficacitatea.

. 0ste o metoda necostisitoare, efectiva si inofensiva.

Pentru fluorarea artificiala a apei potabile la statiile de pompare a apei se adauga fluoruri solubilein apa asa ca :fluorura de natriu, fluorura de calciu, fluorura de magneziu si siliciu, pina la obtinereaconcentratiei optimale de fluor in apa. ;oza optimala de fluor in apa potabila este stabilita in dependentade zona climaterica. Pentru zonele cu clima calda doza optimala de fluor este ,=-,9 mg)l, pentruzonele medii -1 mg)l si pentru zonele cu clima rece 1,2 mg)l.

0ficacitatea cea mai inalta a fluorarii apei potabile se manifesta pe suprafetele plate ale dintilor, iar ceamai #oasa pe suprafetele proximale si in fisuri.vanta#ele fluorizarii apei potabile sunt:

1. posibilitatea administrarii timp indelungat

2. usor de aplicat in centre cu sursa unica de apa*. metoda ieftina,efectiva si inofensiva. dozare usoara si precisa

;ezavanta#ele fluorizarii apei potabile constau in:1. necesitatea unei surse de apa centralizate2. pierderea inutila de fluor in instalatiile din industrie

*. deteriorarea conductelor in instalatiile industriale. variatiile de consum individuale

14. Fluorarea alimentelor pentru profilaxia cariei dentare.

$ metoda alternativa si eficienta de profilaxie a cariei dentare estefluorarea laptelui.

2=


28/40

>aptele este componentul de baza a ratiei alimentare a copilului, mai ales in primii ani de viata, este osursa de calciu si fosfor, necesara pentru dezvoltarea scheletului si dintilor si lactoza ce participa lafermentarea glucidelor. 3omponenta unicala a laptelui contribuie la participarea laptelui in procesul deremineralizare a dintilor.

>aptele fluorizat se comercializeaza sub diferite forme: lichida 'laptele pasteurizat, sterlizat( si subforma de praf. Pentru fluorarea laptelui mai frecvent se foloseste fluorura de natriu, mai rarmonofluorfosfatul de natriu.ecomandatiile catre realizarea proiectului de fluorizare a laptelui:

-este rational de utilizat aceasta metoda la copiii cu vrste de la * la 12 ani!-zilnic copilul trebuie sa bea un pahar de lapte cu ,/mg de fluor!-durata utilizarii laptelui fluorozat este de 2/ zile in an.

0ficacitatea clinica se manifesta prin micsorarea intensitatii cariei dentare atit a dintilor temporari, cit sipermanenti.Fluorarea sarii de bucatarie

0ste o metoda ieftina, simpla si efectiva de administrare endogena a fluorurilor. 3ontinutul defluoruri la 1 Eg de sare este de 2/ mg.

1$.,ompusii minerali ai fluorului aplicati local pentru profilaxia cariei dentare: mecanismele deactiune si eficienta lor.3el mai des intlniti compusi minerali cu fluor sunt fluorura de calciu '3a2(, fluorapatita

W3a12'P$(X si criolita '6a*l(. %ecanismul de fixare a fluorului in dinte se face pe seama unuischimb ionic la nivelul cristalelor de hidroxid si carbohidroxiapatita si anume prin inlocuirea gruparilor$J si 3$*cu ioni de fluor. n felul acesta, iau nastere niste cristale noi cu structura modificata, cristale defluorapatita, care sunt mai rezistente la atacul acid. Prezenta ionilor de fluor in mediul salivar declanseazain plus o serie de mecanisme care se pot sistematiza in felul urmator:

prezenta ionilor exercita efecte antibacteriene

prezenta ionilor de fluor in placa bacteriana blocheaza degradarea hidratilor de carbon la acest nivelprin inhibare enzimatica la nivelul eunolazei, urmata de scaderea productiei de acid!

prezenta ionilor de fluor in concentratie apreciabila pe suprafata smaltului reduce energia libera si,deci, tensiunea de suprafata la acest nivel si inhiba, in felul acesta,aderenta microbiana!

1.,ompusii organici ai fluorului aplicati local pentru profilaxia cariei dentare: mecanismele deactiune si eficienta lor.

%ultitudinea de compusi fluorati aplicati local pot fi repartizati in doua grupuri: fluorurile minerale'fluorura de sodiu, monofluorfosfatul de sodiu '%P(, fluorura de staniu etc.( si fluorurile organice'aminofluorurile(.

Moleculele aminofluorurilor au o structura caracteristica tensio-activa:


29/40

*. portiunea nefluorata 'amina( poseda proprietati antimicrobiene proprii fata de germeniicariogeni. Prin urmare, ea potentiaza efectul specific al asupra bacteriilor cariogene.;aca exercita o actiune anticarie atunci molecula asociata poate ma#ora semnificativ acest efect.

1.Metodele de aplicare topica a fluorurilor.

"erapia cu fluor, sau fluorizarea, se poate realiza prin doua metode, si anume: cea topica, si cea sistemica.3ea topica, implica o aplicare locala a fluorului, respectiv prin: geluri, paste de dinti si)sau prin ape de gura.3ea sistemica, pe de alta parte, implica o distributie masiva a fluorului, respectiv prin sistemul de distributie

a apei si)sau prin suplimentarea poliminerala a organismului nostru.

1/. Factorii care influentiaza incorporarea fluorului in smalt.. Starea tesuturilor dentare dure

1. vCrstaD dintelui, ncorporarea in smaltul dintilor tineri este favorizata de procenta#ul mare decarbonat '3$*(, care este usor substituit de ionii de .

. defectele de dezvoltare

. cariile

/. ,oncentratia fluorului in smalt.

3oncentratiile fluorului in tesuturile mineralizate sunt foarte variabile , fiind in functie denumerosi factori:

- etapa de dezvoltare in momentul ingerarii fluorului!- rata de crestere!- vascularizare!

- suprafata tesuturilor mineralizate in formare!

. Proprietatile preparatelor fluorului aplicate topic $.>atura c*imica a F-r2. P;-ul

&-a constatat ca concomitent cu scaderea PJ-ului remediului utilizat s-a ma#orat cantitatea ionilorde , incorporati in smalt.

*. ,oncentratia F in preparatele aplicatetopic.

. nfluenta metodei de aplicare topica a fluorurilor asupra eficientei lorcariopreventive

$. Metodele de pretratare a smaltului

a. utilizarea pietrei de ponce,b. tratarea smaltului cu solutii diluate de acizi.

c. tratarea smaltului cu ionii polivalenti ai metalelor 'clorura sau nitrat de aluminiu, clorura dezirconiu(.

n general, orice metal polivalent capabil de a forma compusi stabili cu fluorurile, care ulteriorse cupleaza cu cristalele de apatita, contribuie la ma#orarea cantitatii de depusa in smalt,

. Efectul aplicarii topice simultane a diferitor compusi fluorati

a. utilizarea simultana a fluorurilor din pasta de dinti si aplicarile topice amplifica efectulcariopreventiv.

1&.Fluidele fluorate: indicatiile dozarea% metodica aplicarii% eficacitatea.

28


30/40

&e utilizeaza pentru clatituri bucale solutia de fluorura de sodiu de ,/, ,1 si ,2? o data in zi, o data insaptamina si corespunzator o data in doua saptamini. %etoda nu necesita cheltuieli materiale mari si timppentru realizare, in acelati timp are loc reducerea cariei cu *?. 0fectul anticarios se mentine inca 2-* anidupa finalizare.

10. 5elurile fluorate: indicatiile% dozarea% metodica aplicarii% eficacitatea.

ctiunea curativa si profilactica este bazata pe difuzia ionilor de fluor din gel in saliva si din salivain smaltul dentar.

Celurile cu continut de fluor: luodent, luocal, 0lmex, &tan-Card. 3ontimutul de fluor in gelurieste de 1-2?.

Celurile cu aminofluoruri se aplica cu a#utorul unor gutiere din acrilat moale, care se pot adaptaindividual si se poarta noaptea mediind un contact mai indelungat al aminofluorurilor cu smaltuldentar.

11. ?acurile fluorate: indicatiile% dozarea% metodica aplicarii% eficacitatea

0ste una din cele mai raspindite metode de aplicare topica a fluorurilor, care asigura o actiuneindelungata a fluorului asupra tesuturilor dentare. >acurile fluorate la aplicare pe suprafetele dentare,formeaza o pelicula, ce se pastreaza pe suprafetele dentare plate pina la citeva ore, iar in fisuri si gropitepina la cateva zile sau chiar saptamini.

"ehnica de utilizare:

1. 3uratarea suprafetelor dentare de depunerile dentare cu periute si paste sau prafuri abrazive!2. &palarea, uscarea si izolarea perfecta cu rulouri de vata!

*. plicarea lacului cu a#otorul unei spatule sau a unui aplicator!

. 4scarea cu un get slab de aer.

>acul se usca timp de *-/ minute. >a terminarea aplicarii se vor suspenda masticatia siigienizarea bucala timp de * ore, in ziua aplicarii abtinerea de la consumarea alimentelor silichidelor fierbinti si dure.

recventa aplicarii lacurilor fluorate depinde de gradul de activitate a cariei dentare. n caz deactivitate de gradul a cariei dentare lacurile fluorate se aplica de 2 ori in an, la cativitate de gradul de ori si la activitate de gradul de -12 ori in an.

&e utilizeaza: ;uraphat 'continutul de fluor este 2,2?(, luor Protector '.1?(, 3omposeal,

+elac, luorlac, @ivadent, %ultifluorid, +ifluorid.

12. !olul santurilor si fosetelor in producerea cariei ocluzale

elieful denivelat al suprafetelor ocluzale ale dintilor laterali ca posibil element favorizant alaparitiei cariei ocluzale a atras atentia practicienilor inca de la inceputul secolului trecut.

paritia cariilor este legata direct de forma si adncimea santurilor ocluzale. Peparcurs s-a studiat morfologia santurilor ocluzale, descriindu-se doua tipuri:

- santuri largi, in forma de @, putin adnci si

- santuri in forma de l, adnci si inguste.

&e considera ca santurile adnci si inguste ofera cel mai bun mediu pentru dezvoltareaproceselor carioase, ca urmare a descompunerii resturilor alimentare si a inmultirii germenilor.

3um din studiile privind modul de producere a cariilor ocluzale rezulta ca din punct de vederegenetic fetele ocluzale nu sunt mai predispuse la carie ca celelalte, prevalenta si incidenta crescuta aacesteia se datoreaza interactiunii mai multor factori:

*


31/40

- capacitatea de retinere a resturilor alimentare si a microorganismelor in fosetele si santurileadnci ca intr-o nisa retentiva!

- imposibilitatea realizarii unei curatiri foarte bune indiferent de mi#locul utilizat, ceea ce face caprocesul carios sa apara in santurile si fosetele susceptibile curnd dupa eruptia dintelui!

- grosimea smaltului, mai redusa intre suprafata dintelui si #onctiunea smalt-dentina in cazul santurilorcomparativ cu cea din celelalte fete ',9 mm fata de 2 mm pentru vrful cuspidului sau 1,/ mm pentrufetele netede(!

- concentratia mai mica a fluorului in smaltul ocluzal comparativ cu cel proximal.

1+. Mecanismul de producere a cariilor ocluzale din santuri si fosete.

nitial s-a crezut ca debutul leziunilor din santurile ocluzale are loc in profunzimea lor, de undeprocesul carios se extinde, afectnd peretii santului si pantele cuspidiene.

n prezent se stie ca debutul se produce la nivelul marginilor santului prin doua leziuni bilaterale

independente, afectnd smaltul pantelor cuspidiene opuse. Procesul carios urmareste structura prismatica,

extinzndu-se, ca in final cele doua leziuni sa se uneasca la baza santului. &e crede ca marginile si peretii

santului se demineralizeaza inaintea bazei, deoarece prezenta detritusurilor organice duce la tamponarea

metabolitilor acizi ai placii bacteriene, actionnd ca o bariera care are ca rezultat reducerea atacului acid

la baza santului, in plus, evolutia leziunii este influentata de prezenta unei cantitati crescute de proteine

ale smocurilor de smalt la baza santului, care favorizeaza remineralizarea si limiteaza accesul acizilor

produsi de placa bacteriana.

24. 3ipul fisurelor dentare. ndicatiile pentru sigilarea fisurilor dentare.

isurile dentare pot fi:-in forma de pilnie! -informa de TR!-in forma de picatura!

-in forma de Tgit de sticlaR!-in forma de amfora.

&anturile ocluzale care ofera cel mai bun mediu pentru dezvoltarea proceselor carioase sunt cele in formade TR, in forma de picatura! in forma de Tgit de sticlaR si de amfora.

ndicatiile catre sigilarea fisurilorL /ndicatii de virstaL -= ani pentru molarii de sase ani!L 1-11 ani pentru premolari!

L 12-1* ani pentru molarii secunzi.

L Particularitati anatomice ale suprafetei ocluale ale dinteluiprezenta gropitelor si fisurilor adinci si cuun relief pronuntat, ce nu pot fi curatite cu metode si mi#loace obisnuite de igiena orala!

L Poitia dintelui aflat in ocluie incompletaL Fisuri intacte, lipsa cariei fisurale.

2$.Bazele stiintifice ale gravarii acide.

;upa 18/ s-au facut numeroase studii pentru a se stabili care este concentratia optima de acidin vederea efectuarii gravarii.

&-a a#uns la concluzia ca acidul fosforic *-? este optim pentru asigurarea acesteia prinaplicarea timp de secunde la dintii permanenti si 12 secunde la dintii temporari. %a#oritateasigilantilor comercializati folosesc ca agent de gravare acidul fosforic */ sau *=?.

*1


32/40

Cravarea acida a suprafetei smaltului provoaca un anumit grad de porozitate'&>@0&"$60, 18=/(. ;e fapt, smaltul gravat prezinta * zone:

- Prima zona este cea superficiala in care placa bacteriana si pelicula smaltului au fostindepartate.. ceasta zona are 1 Ym grosime si a fost numita zona gravata.

- doua zona este stratul calitativ poros de 2 Ym grosime. 0a a devenit poroasa ca urmare a actiuniiagentului de gravare.

- treia zona histologica are tot 2 Ym grosime si este numita Hzona poroasa cantitativaH. 3nd unmaterial pentru sigilare e aplicat pe o suprafata gravata, rasina patrunde in

porozitatile create in grosimea smaltului.

2. 3e*nica neinvaziva de sigilare a fisurelor dentare.

Etapele de realiare

1. 3uratarea perfecta a suprafetei ocluzale de placa bacteriana si resturi alimentare cu periute si pastece nu contin fluor!

2. &palarea, izolarea cu rulouri de vata!

*.4scarea perfecta a suprafetei ocluzale!

.Crava#ul acid cu acid fosforic */-*=? in decurs de 1/-2 secundepentru ma#orareapermiabilitatii smaltului!

/. &palarea acidului de pe suprafata dentara cu un get de aer cu apa! timpul de spalare nutrebuie safie mai mic ca timpul de grava#!.zolarea repetata si uscarea suprafetei ocluzale!

=.plicarea silantului in fisuri sau gropite, cu a#utorul unei canule speciale, asteptam 1/ secunde pentruca silantul sa patrunda in toti porii!9.otopolimerizarea timp de 1/ secunde8.nlaturarea supercontactelor la necesitate, slefuirea si poleirea.

10tapa finala aplicarea lacului sau gelului fluorat pe toti dintii, inclusiv si pe cei supusisigilarii.

2. 3e*nica invaziva de sigilare a fisurelor dentare.

0tapele:1. 3uratarea suprafetei ocluzale si a fisurilor cu periute si paste sau prafuri ce nu contin fluor.

2. ;eschiderea fisurii cu freze cilindrice diamantate pentru o vizualizare mai buna. ;aca procescarios este in limitele smaltului, se va aplica acidul ortofosforic pe toti peretii si fundul fisurii pentr1/ secunde.

*. &palarea cu un get de apa si aer 1/-* secunde si uscarea. n caz de rezultate nesatisfacatoagrava#ul se va repeta.

. >a fundul cavitatii se va aplica un compozit corespunzator, fotoapolimerizarea secunde./. $bturatia din compozit si toata fisura se acopera cu un silant.. nlaturarea supracontactelor, slefuirea, poleirea.

=. plicarea lacurilor sau gelurilor fluorate.

Materiale fotopolimeriabile:Q0steseal >3R 'Zulzer(, Q&ealantR '+isco(, QissuritR,Qissurit R'@oco(, Q[\]^_`-3R, Q ]R '`(.

2/. ndicele de frecventa a cariei dentare. >ivelurile de frecventa a cariei dentare dupa OMS.

/ndicele de frecventa #/.F.' reprezinta procentul persoanelor afectate prin carie din cadrulunei grupe de populatie.

*2


33/40

numarul de copii afectati de carie din colectivitate

M x 1?numarul de copii din colectivitate

$%& recomanda urmatoarele niveluri ale frecventei cariei dentare la copiii de 12 ani:

1. #oasa '-*?(.

2. medie '*1-9?(.

*. inalta '91-1?(.

2&.ndicele de intensitate a cariei dentare. >ivelurile de intensitate a cariei dentare la copiii de

$ ani dupa OMS #$+24(.

Pentru aprecierea activitatii procesului carios se foloseste indicele de intensitate a cariei CO4, carereprezinta suma numarului dintilor afectati de carie si de complicatiile ei '3(, numarul de dinti obturati'$( si absenti sau extrasi '( la o persoana -'3$M3A$A(.

0xista diferite adnotari ale acestui indice: 30 '3 - carie, 0 - extractie, - reconstituire prinobturatii(! ;% '; - decaD 'carie(! % - missing 'extractie(! - filling 'obturatie((.

n notarea indicelui de intensitate pentru dentatia permanenta 'definitiva( se folosesc litere mari: CO4,COE,DMF, iar pentru dintii temporari litere mici-co, cr, dmf 'dintiii temporari extrasidin cauza

resorbtiei radiculare inaintea substitutiei lor cu cei permanenti nu se noteaza(, iar pentru dentitia mixta -indicele CO49co.

n cazul cnd procesul carios afecteaza cteva suprafete ale acelueasi dinte se foloseste indicele CO4s,cos ,DMF(, dmfs deci se sumeaza numarul de suprafete cariate, obturate si numarul suprafetelorextrase.

/ndicele de sporire a intensitatii 'rata cariei, morbiditatea( reprezinta cresterea indicelui 3$0 intr-oanumita perioada de timp ' luni, 12 luni, 19 luni etc.(.

OMS #$+24( a propus urmatoarele niveluri de intensitate a cariei dentare la copiii de $ ani:

1. foarte #oasa ' - 1,1(!2. #oasa '1,2 - 2,(!

*. moderata '2,= - ,(!. inalta ',/ - ,/(!

/. foarte inalta ', si mai mult(.

20. ndicele CP/:N.precierea indicelui 3P"6 se face dupa urmatoarele coduri: - lipsa semnelor patologice!1 - gingivoragie dupa sondare!2 - prezenta tartrului supra- si subgingival!* - punga parodontala pna la -/ mm adncime!

- punga parodontala cu profunzimea mm si mai mult.

Interpretarea:. recventa afectiunilor parodontale - procentul pacientilor 'din cei examinati( la care s-a depistat:

1( parodontiu intact!

2( gingivoragie!*( tartru dentar!

**


34/40

( punga parodontala cu profunzimea pna la -/ mm!/( punga parodontala cu profunzimea mm si mai mult.

. ntensitatea afectiunilor parodontale, media sextantelor la o persoana examinata cu:a( parodontiu sanatos!

b( gingivoragie, tartru, pungi parodontale '1A2A*A(!

c( tartru dentar si pungi parodontale '2A*A(!

d( pungi parodontale cu profunzimea pna la -/ mm '*( sau pungi parodontale de profunzimea mm

si mai mult '(.

. 6ecesitatea tratamentului: -tratamentul nu este necesar!1 - este necesara instruirea igienica!

2 - detartra#, instruire igienica!* - detartra#, tratament complex 'chirurgical s.a.(!

- detartra#, tratament complex 'operatii cu lambou, tratament ortodontic etc.(.

21.ndicelePM4.

&e foloseste pentru determinarea localizarii si intensitatii procesului inflamator al gingiei.

Metoda: &e badi#oneaza papilele gingivale, gingia marginala si alveolara cu solutie care contine iod'>ugol(. nflamatia papilei 'P( in regiunea unui dinte se apreciaza cu 1 bal, inflamatia gingiei marginale

'%( - cu 2 baluri si a gingiei alveolare '( - * baluri.suma balurilor

P% M x 1* x numarul dintilor

Interpretarea:

n cazul gingivitei generalizate valoarea indicelui:

- pna la *? - corespunde gingivitei usoare!- de la *? pna la ? - gingivita de grad mediu!- mai mult de ? - gingivita grava.

88.Factorii predispozanti in aparitia afectiunilor parodontiului.Proprietatile agresive ale placii bacteriene ca urmare a unei igiene nesatisfacatoare a cavitatii bucale!

L $cluzia patologica!

L nomalii dento-alveolare!L nomalii ale tesuturilor moi ale cavitatii bucale!

L $bturatii incorecte si tratament ortodontic nerational!L 3avitati carioase ale suprafetelor aproximale!L renul scurt al buzelor si limbii!

L @estibul mic!L eactii alergice locale!

L nfectii bacteriene si virotice.L ;ereglari ale sistemului endocrin, sangiun!L ;ereglari hormonale!

L &caderea nivelului imunitar de orice etiologie!L dministrarea unor preparate medicamentoase 'hidantoina, difenina(.

*


35/40

2+.Profilaxia afectiunilor parodontiului.>a aplicarea metodelor de profilaxie se va tine cont de vrsta copilului si de tipul maladiei.

Primul an de viata. sigurarea functiei normale a actului de sugere, inghitire si inchidere a buzelor,arespiratiei nazale."Crsta de pCna la / ani.

L sanarea cavitatii bucale cu restabilirea formei coroanelor dentare si restabilirea ocluziei!L nlatutarea obiceiurilor vicioase 'sugerea degetului, creionului, muscarea unghiilor s.a.(!

L Primirea corecta a alimentelor 'masticatie minutioasa, pe ambele parti ale maxilarelor(L giena cavitatii bucale

"Crsta de 0-1 aniL nlaturarea obiceiurilor vicioase!L %iogimnastica!L giena cavitatii bucale

L n alimentatie se vor utiliza in principal alimentele dureL sigurarea respiratiei nazale

"Crsta de dupa 1 aniL Profilaxia si tratamentul rational al anomaliilor dento-maxilare!L nlaturarea anomaliilor frenurilor!

L giena cavitatii bucale!>a necesitate ocluziografia.

+4. Etapele igienizarii profesionale a cavitatii orale.

. Pregatirea pacientului

a. Pozitia pacientului in fotoliu trebuie sa fie apropiata de verticala pentru a preveni refluarea excesului delichid in faringe, chiar daca se foloseste aspiratorul bucal.

b. Protectia pacientului se face cu un sort cu pieptar lat, pna sub barbie, din plastic gros si cu o lavetaabsorbanta de unica folosinta din hrtie aplicata pe deasupra, sub barbie.

c. nestezia de contact la persoane emotive, hipersensibile. d3olorarea placii.7. Pregatirea instrumentarului

a. legerea si asezarea in ordinea de lucru a partilor active. ixareaprimului instrument de lucru in piesa de mna a aparatului.

b. 3ontrolul #etului de apa care se regleaza astfel inct sa raspndeasca un nor fin de particule. c.3ontrolul puterii generatorului de vibratii si aducerea lui la un nivel mediu.d. plicarea aspiratorului de saliva.3. plicarea instrumentului de detartra# cu ultrasunete.pasarea excesiva opreste vibratia piesei active si a detartra#ului.

;urata de mentinere a instrumentului este legata de experienta clinica a practicianului si derezistenta la dizlocare a tartrului.

@rful instrumentului de detartra# trebuie verificat sa nu prezinte neregularitati, rupturi care productraumatisme puternice ale suprafetelor dentare.

+$. nstrumentele utilizate pentru realizarea igienizarii profesionale a cavitatii orale.nstrumentarul pentru detartra


36/40

- nstrumente de detartra# si chiureta# radicular: seceri, sapaligi, pile sau razuse, chiurete.

- nstrumente de netezire fina si lustruire a suprafetelor dentare dupa detartra#: plnii de cauciuc rozetatesau nu, periute rotative, benzi abrazive si de lustruit.Orice instrument de detartra< este format din trei parti:

a( partea activa!b( partea pasiva sau de legaturac( mner

+. Metoda mecanica de detartra


37/40

+0 Functiile personalului care realizeaza programul de profilaxie a principalelor afectiunistomatologice.

-nformarea populatiei,in general,pe grupuri sau individuala despre P+'prezentari,afise,pleante(-$rganizarea unor cercuri in gradinite ,scoli,pentru oferi o educatie a sanatatii copiilor -$rganizareadiverselor #ocuri,concursuri sau demonstratii pentru a a#unge cu mesa#ul la copii -0fectuarea cu succes aprocedurilor profilactice-;epistarea si tratarea cit mai precoce a afectiunilor dentare

+1.Obiectivele programelor de profilaxie a afectiunilor stomatologice pCna in 4$4 lansate de OMS.1.>ipsa cariei dentare la 9? copii de /- ani.

2.ntensitatea cariei dentare la copii de 12 ani trebuie sa fie mai mica sau M 1,/. *.>acopiii pna la 19 ani sa nu fie nici un dinte permanent extras.

.>a N88? din populatia de */- ani sa fie mentinuti nu O2 dinti functionali/.6umarul persoanelor de / ani cu adentie secundara va scadea pna la 2?.

+2. ,aile si metodele de realizare a strategiei OMS in stomatologie.

Pentru aprecierea gradului de afectare a dintilor prin carie $rganizatia mondiala a sanatatii '$%&(recomanda urmatorii indici: ndicele de frecventa! indicele de intensitate si indicele de sporire aintensitatii 'rata cariei(. cesti indici necesita apreciere pentru fiecare grupa de vrsta separat, iar in unele

cazuri in functie de sex, nationalitate, conditiile medico-geografice si de viata, starea generala a sanatatii,caracterul alimentatiei etc. $%& recomanda aprecierea in functie de vrsta a acestor indici sa fie realizatala copiii de , 12 si 1/ ani

/ndicele de frecventa #/.F.' reprezinta procentul persoanelor afectate prin carie din cadruluneigrupe de populatie.

numarul de copii afectati de carie din colectivitate

M x 1?numarul de copii din colectivitate

$%& recomanda urmatoarele niveluri ale frecventei cariei dentare la copiii de 12 ani:

. #oasa '-*?(.

/. medie '*1-9?(.. inalta '91-1?(.

Pentru aprecierea activitatii procesului carios se foloseste indicele de intensitate a carieiCO4 ,care reprezinta suma numarului dintilor afectati de carie si de complicatiile ei '3(, numarulde dintiobturati '$( si absenti sau extrasi '( la o persoana -'3$M3A$A(.

/ndicele de sporire a intensitatii 'rata cariei, morbiditatea( reprezinta cresterea indicelui3$0intr-o anumita perioada de timp ' luni, 12 luni, 19 luni etc.(.

$. ncidenta

- masoara frecventa cu care apar cazurile noi de imbolnavire intr-o populatie, intr-o perioada de timp

- este un indicator direct al riscului de imbolnavire. ;aca incidenta este mare, inseamna ca in populatiarespectiva exista un risc crescut de imbolnavire.

- 3lasificare:

a( incidenta globala'anuala(nr. cazuri noi de im!olnavire "#.$$$

populatie

*=


38/40

b( incidenta specifica'pe sexe, pe grupe de vrsta, pe cauze de boala(

nr. cazuri noi de im!olnavire "#$$ .$$$populatie

. Prevalenta

- indica numarul total de cazuri noi si vechi de imbolnavire existente intr-o populatie definita. 0ste unindicator de frecventa, ca si incidenta.

- 3lasificare:$.prevalenta globala

prevalenta de moment M numarul total de cazuri noi si vechi de imbolnavire existente intr-opopulatie definita, la un moment dat.

3azuri noi si vechi de imbolnavire ) nr de persoane examinte x 1

prevalenta de perioada M numarul total de cazuri noi si vechi de imbolnavire existente intr-opopulatie efinite, intr-o perioada efinite de timp.

3azuri noi si vechi )populatia existenta

x1

. prevalenta specificase calculeaza pe: medii 'urban ) rural( sexe grupe de vrsta cauza bolii 'caria dentara, parodontopatie, anomalii dento-max, etc.(iecare dintre aceste prevalente specifice poate fi la rndul ei: de moment de perioada

++. 9precierea eficacitatii programelor de profilaxie a cariei si a afectiunilor parodontiului.

%etoda de apreciere a eficacitatii programelor se preconizeaza la etapa de planificare aprogramei.precierea se face la orice etapa a programului.Principiile:

1.0xaminarea se face in aceleasi grupe de varsta 'de ex. 12 ani( atit la debutul programului cit si la sfarsitullui.

2.Pentru comparatie se vor utiliza grupe de control adecvate.*.0xaminarea se va efectua de o grupa de specialisti.

.3antitatea de periute si paste de dinti si alte obiecte de igiena care au fost vindute in mediu uneipersoane in aceasta regiune

/."endintele dinamicii sanatatii stomatologice in legatura cu ameliorarea igienei.. 0ficacitatea programelor de profilaxie a cariei dentare se apreciaza peste /,1,1/,2 ani. &e compara

valoarea indicelui 3$0 in fiecare grupa de varsta cu datele examinarii finale, in aceleasi grupe de vartsa. 4ncriteriu important este cresterea numarului de persoane care nu au carie dentara. Profilaxia afectiunilorparodentiului este eficienta daca in procesul realizarii programei de profilaxie se micsoreaza numarulsectantelor afectate.


39/40

$44. Experienta aplicarii practice a programelor de profilaxie a afectiunilor stomatologice indiferite tari.E"emple de programe de promovare a sanatatii in comunitati

1. Program de 0ducatie pentru sanatate orala Q ;inti sanatosi- Cura mea conteazaH realizat in ngliei cudurata de l an 'l88=-1889(

Populatia tinta: copiii de 1 ani din *2 scoli primare, impartiti in 2 grupuri: de control '1/ scoli( side studiu 'l= scoli(. ;upa luni de educatie, grupul de studiu a fost reimpartit in 2 noul grup activ carea continuat lectiile de educatie sigrupul rezidual.

Obiective: testarea eficientei educatiei pentru sanatate orala, in scopul imbunatatirii igienei orale si acunostintelor despre sanatatea orala. Evaluarea initiala: testarea clinica a indicelui de placa &ilnessj>oe la cte 1 copii alesi intmplatordin

fiecare scoala si completarea unui chestionar pentru masurarea nivelului cunostintelor despre sanatateaorala si comportamentul fata de igiena orala, consumul de zahar si resabilitatea catre cabinetulstomatologic.

mplementarea programului de educatie. %etode de educatie: lectii cu durata de l ora, o data la saptamni, bazate pe activitate de grup

1. Prima lectie: "ema- structura si functiile dintelui,

2. >ectia a 2-a: "ema- dieta si efectul asupra dintilor*. >ectia a *-a: "ema- tehnici de peria# si folosirea tabletelor de colorare a P;+

. >ectia a -a: "ema- revenire asupra rolului dietei in aparitia cariei si a tehnicii de peria#.Evaluare intermediara: la luni -aceleasi inregistrari ca initialEvaluare finala: la = luni,oncluzii. >ectiile de educatie tinute in scoli au determinat modificari in starea sanatatii orale, aniveluluicunostintelor si a comportamentului astfel, comparativ cu grupul de control, dupa luni, copiii din grupul

activ consuma mai putine dulciuri, cer mamelor sa le cumpere fructe, isi perie dintii de cel putin 2 ori pezi, discuta cu parintii despre rolul pastei de dinti fluorizate si le cer parintilor sa ii programenze la cabinetpentru control periodic.

2. Program de promovare a sanatatii orale QPopor sanatos pentru 21H '&4 1899( Obiective: prevenirea cariei dentare, a cancerului oro-faringeal si a traumatismelor cranio-faciale din

timpul practicarii sporturilor. $biectivele sunt exprimate in procente din populatie care prezinta

afectiunea respectiva la inceputul programului si in anul 21.

0xemple:

,onditii "Crsta Procentul populatiei

3inta nitial 4$4

2- ani 19? 11?

0xperienta cariei -9 ani /2? 2?

1/ ani 1? /1?

&a nu aiba nici un */- *1? 2?

dinte extras ani

3opii cu sigilari 9 ani 2*? /?

pe molari 1 ani 1/? /?

Populatie "oatecare beneficiaza vrstele 2?'1882( =/?

de apa potabila

luorizata

3ancere detectate toate */ /?

in faze vrstele ?

incipiente'std l

localizat(


40/40

*

PAB Teoria Examen

Documents

Transcript of PAB Teoria Examen