diferentiaza : 1) un orizont inferior cu dicotiledonate (30120 m) alca-tuit dintr-un fond de angiosperme dicotiledonate (cca. 80%) alaturi de care se dezvolta subordonat pinacee (cca. 10%), pteridophyte (cca. 6%) si taxodiacee ; 2) un orizont superior eu conifere si dicotiledonate (120 190 in) cu urmatoarea compozitie : angiosperme dicotiledonate (60 70%), pinacee (2026%), pteridophyti (6 7%,), taxodiacee. In cadrul ori-zontului superior cu pinacee si dicotiledonate sc diferentiaza dona complexe carbunoase, situate stratigrafic la cca. SO de metri unul de celalalt si anuine : a)coinplexul carbunos inferior (2 5 m), mai slab conturat, ce cu-prinde 12 strate de carbuni (12) cu grosimi de 0,10 0,20 m, in apro-pierea carora apar nivelc de tufuri dacitice ; b)complexul carbunos superior (1015 m) ce cuprinde 3 strate decarbuui (35) si citeva nivele de argile carbunoase a caror grosime estecuprinsa intre 0,100,5 in (stratul 3), 0,201m (4) si 0,60-3,70 m (5).Se remarca efilarea treptata a complexelor carbunoase (si implicit a stratelor de carbuni), dinspre vest spre est pina la completa lor disparitie.Sarmarianul (53()m) se depune discordant peste depozitele Bade-nianului superior in facies marginal sau de larg. Aceste depozite, destul de monotone din punct de vedere litologic, se atribuie Sarmatianului inferior (Volhinian) in baza asociatiilor faunistice constituite din lamelibrati-. chiate (Cardium lithopodolicum, Cardium plicatinum), gasteropode (Ervilia dissita podolica, Cerithium rubiginosum, Hydrobia fraucnfeldi) si foramini-ferc (Cibicidcs lobatulus, Ammonia beccarii, Elphidium macdlum, Poro-sononion subgranosum, Miliolide, Articulina problema).Cuaternarul este reprezentat prin argile roseate cu concretitini fero-manganoase, si pietrisuri aluviale.

Fig. 101. Sec^hiiii: geologica trnnsversala prin perimutnil Feiies Anneniij :1 forina^iuai de raraa ^i fundament; 2 -- Badenian; 3 strate de carbnni; 4 nia^ian; 5 ioraj yi-ologic; 6 falie.189Sub aspect structural perimetrul FenesArmenis reprezinta o zona depresionara sinclinala alungita N S, cu o lungime'de cca 10km si o latime de 3 4 km, sectionata longitudinal de falia majora ,,Balta Sarata -Sat Batrin -Teregova" a Bazinului Caransebes. De-a lungul acestei falii, care pune in contact anormal depozitele badeniene si sarmatiene, se diferentiaza o cuveta vestica ridicata - - Armenis - - si una estica cobo-rita, Fenes Sat Batrin, ce au flancurile constituite din depozite badeniene si umplutura de virsta sarmatiana. Caderile stratelor sint in genere reduse