TESUTURILE OSOASETESUTURILE OSOASE

GeneralitatiGeneralitati este un tesut conjunctiv dureste un tesut conjunctiv dur alcatuit din celule osoase si matrice extracelulara mineralizata(fibre conjunctive+subst. alcatuit din celule osoase si matrice extracelulara mineralizata(fibre conjunctive+subst.

fundamentala) fundamentala) ia nastere din tesutul conjunctiv prin mineralizarea matricei osoase extracelulare sub influenta ia nastere din tesutul conjunctiv prin mineralizarea matricei osoase extracelulare sub influenta

factorilor mecanicifactorilor mecanici este o forma specializata de t. conj ce contine matricea mineralizata cu cristale de este o forma specializata de t. conj ce contine matricea mineralizata cu cristale de

hidroxiapatita(confera duritatea necesara de sustinere si protectie)hidroxiapatita(confera duritatea necesara de sustinere si protectie) datorita cantitatii mari de saruri minerale are rol si de rezervor de Ca si Pdatorita cantitatii mari de saruri minerale are rol si de rezervor de Ca si P mineralele depozitate pot fi mobilizate pentru a mentine homeostazia diferitelor lichide ale mineralele depozitate pot fi mobilizate pentru a mentine homeostazia diferitelor lichide ale

organismuluiorganismului in matrice prezinta spatii numite lacune(fiecare contine cate o celula osoasa numita osteocit in matrice prezinta spatii numite lacune(fiecare contine cate o celula osoasa numita osteocit

care nu se mai divide)care nu se mai divide) din fiecare lacuna pornesc canaliculi fini ce se anastomozeaza cu cei ai lacunelor vecinedin fiecare lacuna pornesc canaliculi fini ce se anastomozeaza cu cei ai lacunelor vecine corpul celular al osteocitului trimite prelungiri prin acesti canaliculi in asa fel incat osteocitele corpul celular al osteocitului trimite prelungiri prin acesti canaliculi in asa fel incat osteocitele

vecine se interconecteaza intre ele prin jonctiuni de tip gapvecine se interconecteaza intre ele prin jonctiuni de tip gap viabilitatea tesutului osos depinde de viabilitatea osteocitelorviabilitatea tesutului osos depinde de viabilitatea osteocitelor pe langa osteocite, tesutul osos mai prezinta:pe langa osteocite, tesutul osos mai prezinta:

celule osteoprogenitoarecelule osteoprogenitoare : provin din celule stem mezenchimale=>osteoblaste: provin din celule stem mezenchimale=>osteoblaste osteoblasteosteoblaste : care secreta matricea extracelulara a osului=>devin osteocite cand sunt : care secreta matricea extracelulara a osului=>devin osteocite cand sunt

inconjurate complet de matriceinconjurate complet de matrice osteoclasteosteoclaste : cu originea in monocitul sanguin, prezente la niv. supraf. osoase cu rol in : cu originea in monocitul sanguin, prezente la niv. supraf. osoase cu rol in

modelarea acestoramodelarea acestora reprezinta cel mai dur tesut din organism reprezinta cel mai dur tesut din organism cu exceptia smaltului dentarcu exceptia smaltului dentar

Varietati de tesut ososVarietati de tesut osos in functie de dispozitia fibrelor de colagen(de la nivelul matricei) se clasifica in :in functie de dispozitia fibrelor de colagen(de la nivelul matricei) se clasifica in :

tesut osos imatur(sau primar)tesut osos imatur(sau primar) caracterizat prin: caracterizat prin: fascicule de fibre de colagen dispuse dezordonat in matrice fara a forma fascicule de fibre de colagen dispuse dezordonat in matrice fara a forma lamele(de aceea se numeste non-namelar)lamele(de aceea se numeste non-namelar) multe celule osoase pe unitatea de tesut, distribuite dezordonat in matricemulte celule osoase pe unitatea de tesut, distribuite dezordonat in matrice matrice osoasa imatura ce contine mai multa subst. fundamentala decat a osului matrice osoasa imatura ce contine mai multa subst. fundamentala decat a osului imatur; este bazofila(cea matura este acidofila)imatur; este bazofila(cea matura este acidofila) uneori osul imatur poate apare si la adult(desi caracteristic scheletului fetal): la uneori osul imatur poate apare si la adult(desi caracteristic scheletului fetal): la locul de insertie a tendoanelor pe os si in zonele in care osul matur se remodeleaza locul de insertie a tendoanelor pe os si in zonele in care osul matur se remodeleaza sau la nivelul osului alveolarsau la nivelul osului alveolar

tesut osos matur(sau secundar, denumit si lamelar)tesut osos matur(sau secundar, denumit si lamelar) :: in care fibrele de colagen sunt dispuse ordonat, in lamele osoasein care fibrele de colagen sunt dispuse ordonat, in lamele osoase

Structura tesutului osos maturStructura tesutului osos matur lamela osoasa reprezinta unitatea morfologica de baza a tesutului ososlamela osoasa reprezinta unitatea morfologica de baza a tesutului osos lamela osoasa este alcatuita din osteocitele din acelasi plan, inconjurate de matricea osoasa lamela osoasa este alcatuita din osteocitele din acelasi plan, inconjurate de matricea osoasa mineralizatamineralizata in functie de aspectul sau pe suprafata de sectiune, tesutul osos se clasifica in :in functie de aspectul sau pe suprafata de sectiune, tesutul osos se clasifica in :

tesut osos compacttesut osos compact : cu aspect dens, structura lamelara, localizat in diafiza oaselor lungi : cu aspect dens, structura lamelara, localizat in diafiza oaselor lungi si la periferia tuturor oaselorsi la periferia tuturor oaselor tesut osos spongios(sau trabecular)tesut osos spongios(sau trabecular) : cu aspect buretos, situat numai in portiunea centrala : cu aspect buretos, situat numai in portiunea centrala a oaselor; la nivelul zonelor spongioase de os spatiile libere se continua unele cu altele; a oaselor; la nivelul zonelor spongioase de os spatiile libere se continua unele cu altele;

11

aceste spatii sunt ocupate de maduva osoasa si de vase de sangeaceste spatii sunt ocupate de maduva osoasa si de vase de sange

Celulele tesutului ososCelulele tesutului osos

-- reprezentate de:reprezentate de:oo celule propriu zisecelule propriu zise : osteoprogenitoare, osteoblaste, osteocite: osteoprogenitoare, osteoblaste, osteociteoo celule de origine medularacelule de origine medulara : osteoclaste(fac parte din sistemul mononuclea-macrofagic) : osteoclaste(fac parte din sistemul mononuclea-macrofagic)

1.1. Celulele osteoprogenitoareCelulele osteoprogenitoare -- OrigineOrigine: deriva din celulele stem mezenchimale: deriva din celulele stem mezenchimale

Se diferentiaza sub influenta unui factor de transcriptie(core binding factor alpha-Se diferentiaza sub influenta unui factor de transcriptie(core binding factor alpha-1, Cbfa1) si a BMPs1, Cbfa1) si a BMPs

-- LocalizareLocalizare: la osul matur se gasesc:: la osul matur se gasesc: fie pe supraf. externa(formand stratul intern al periostului=> celule periostale)fie pe supraf. externa(formand stratul intern al periostului=> celule periostale) Fie tapetand cavitatile oaselor(la nivelul endostului, celule endostale si in canaleleFie tapetand cavitatile oaselor(la nivelul endostului, celule endostale si in canalele

Havers si Volkmann)Havers si Volkmann)-- MorfologieMorfologie::

oo La oasele in crestere:La oasele in crestere: Au aspect turtit, nucleu oval si citoplasma putin bazofila sau acidofila(depinde de Au aspect turtit, nucleu oval si citoplasma putin bazofila sau acidofila(depinde de

momentul functional)momentul functional) In citoplasma prezinta RER, ribozomi si aparat GolgiIn citoplasma prezinta RER, ribozomi si aparat Golgi

oo La osul matur:La osul matur: Aceste celule sunt aplatizateAceste celule sunt aplatizate Citoplasma este redusa cantitativ si putine organite localizate in spatiul Citoplasma este redusa cantitativ si putine organite localizate in spatiul

perinuclearperinuclear Pot forma jonctiuni de tip gapPot forma jonctiuni de tip gap

-- Functii:Functii:oo La osul matur, celulele osteoprogenitoare sunt celule dormante(periostale si endostale)La osul matur, celulele osteoprogenitoare sunt celule dormante(periostale si endostale)oo In caz de nevoie, celule dormante se pot diferentia in osteoblaste ce sintetizeaza matriceaIn caz de nevoie, celule dormante se pot diferentia in osteoblaste ce sintetizeaza matricea

osoasaosoasaoo Prezenta jonctiunilor intercelulare de tip gap le permite celulelor osteoprogenitoare sa Prezenta jonctiunilor intercelulare de tip gap le permite celulelor osteoprogenitoare sa

actioneze sincron in cazul repararii fracturiloractioneze sincron in cazul repararii fracturilor

2.Osteoblastele2.Osteoblastele-- Sunt celule diferentiate ce secreta precursorii matricei osoaseSunt celule diferentiate ce secreta precursorii matricei osoase-- OrigineOrigine: provin din celulele osteoprogenitoare prin diferentiere: provin din celulele osteoprogenitoare prin diferentiere-- LocalizareLocalizare: :

se dispun intr-un strat continuu la limita osului nou-formatse dispun intr-un strat continuu la limita osului nou-format matricea nou-formata nu se calcifica imediat=>se coloreaza slab cu eozinamatricea nou-formata nu se calcifica imediat=>se coloreaza slab cu eozina din cauza aceasta, osteoblastele par despartite de osul mineralizat de o banda din cauza aceasta, osteoblastele par despartite de osul mineralizat de o banda

palid colorata, reprezentata de matricea osoasa nemineralizatapalid colorata, reprezentata de matricea osoasa nemineralizata-- MorfologieMorfologie: :

oo au forma poliedrica sau cuboidalaau forma poliedrica sau cuboidalaoo nucleul este dispus central, rotund, eucromatic, cu 1-2 nucleolinucleul este dispus central, rotund, eucromatic, cu 1-2 nucleolioo citoplasma este intens bazofila, adaptata functiei de secretie a proteinelorcitoplasma este intens bazofila, adaptata functiei de secretie a proteineloroo citoplasma contine numeroase granule PAS pozitive(precursori ai matricei) iar la nivelul citoplasma contine numeroase granule PAS pozitive(precursori ai matricei) iar la nivelul

membranei celulare prezinta cantitati importante de fosfataza alcalinamembranei celulare prezinta cantitati importante de fosfataza alcalina

oo UltrastructuralUltrastructural :: au prelungiri citoplasmatice fine si scurte, orientate in toate directiileau prelungiri citoplasmatice fine si scurte, orientate in toate directiile

22

Penetreaza osteoidul adiacent si realizeaza jonctiuni gap cu celulele vecinePenetreaza osteoidul adiacent si realizeaza jonctiuni gap cu celulele vecine Citoplasma contine RER si ribozomi liberi=>citoplasma bazofila intensaCitoplasma contine RER si ribozomi liberi=>citoplasma bazofila intensa Osteoblastele inactive sunt aplatizate se afla la periferia osului si seamana foarte Osteoblastele inactive sunt aplatizate se afla la periferia osului si seamana foarte

mult cu celulele osteoprogenitoaremult cu celulele osteoprogenitoare-- Functii:Functii:

oo Participa la cresterea si remodelarea osoasaParticipa la cresterea si remodelarea osoasaoo Sintetizeaza precursorii matricei osoase reprezentate de: Sintetizeaza precursorii matricei osoase reprezentate de:

proteine colagene(oseina)proteine colagene(oseina) proteine non-colagene(proteine matriceale osoase):proteine non-colagene(proteine matriceale osoase):

proteine ligand pentru Ca: osteocalcina, osteonectinaproteine ligand pentru Ca: osteocalcina, osteonectina GP de adeziune: sialoproteinele I si II, osteopontina, trombospondinaGP de adeziune: sialoproteinele I si II, osteopontina, trombospondina Diferiti PGDiferiti PG Fosfataza alcalinaFosfataza alcalina

toate acestea formeaza osul initial, nemineralizat(denumit osteoid)toate acestea formeaza osul initial, nemineralizat(denumit osteoid)oo matricea astfel formata se mineralizeaza prin depunderea de hidroxiapatita, carbonat si matricea astfel formata se mineralizeaza prin depunderea de hidroxiapatita, carbonat si

fosfat de Cafosfat de Caoo procesul de mineralizare este initiat de osteoblaste(prin depunerea in matrice a unor procesul de mineralizare este initiat de osteoblaste(prin depunerea in matrice a unor

vezicule matriceale, boagate in fosfataza alcalina si sunt sintetizate doar in perioada in vezicule matriceale, boagate in fosfataza alcalina si sunt sintetizate doar in perioada in care osteoblastele produc proteine matriceale)care osteoblastele produc proteine matriceale)

oo pe masura ce osteoidul se depune, osteoblastele sunt inconjurate de matrice osoasa(astfelpe masura ce osteoidul se depune, osteoblastele sunt inconjurate de matrice osoasa(astfel activitatea lor sintetica se reduce si se transforma in osteocite)activitatea lor sintetica se reduce si se transforma in osteocite)

oo osteoblastele au mare capacitate de regenerare, redevenind functionale in caz de fracturiosteoblastele au mare capacitate de regenerare, redevenind functionale in caz de fracturioo activitatea este influentata de hormoni, citokine, vitamineactivitatea este influentata de hormoni, citokine, vitamineoo exprima receptori pentru parathormon(prin intermediul carora raspund la hipocalcemie, exprima receptori pentru parathormon(prin intermediul carora raspund la hipocalcemie,

prin sinteza de factor de stimulare a osteoclastelor)prin sinteza de factor de stimulare a osteoclastelor)

2.2. OsteociteleOsteocitele-- Sunt celule osoase mature, incluse in matricea osoasa secretata de osteoblasteSunt celule osoase mature, incluse in matricea osoasa secretata de osteoblaste-- Origine:Origine: rezulta prin diferentierea osteoblastelor rezulta prin diferentierea osteoblastelor

oo Cand osteoblastele sunt inconjurate complet de osteoid se transforma in osteociteCand osteoblastele sunt inconjurate complet de osteoid se transforma in osteociteoo Osteocitele au durata de viata variabila(de la cateva zile la cateva luni)Osteocitele au durata de viata variabila(de la cateva zile la cateva luni)oo Moartea osteocitelor este urmata de resorbtia matricei osoase din jur(datorita activitatii Moartea osteocitelor este urmata de resorbtia matricei osoase din jur(datorita activitatii

de remodelare a osteoclastelor)de remodelare a osteoclastelor)

-- Localizare:Localizare: sunt celule alcatuite dintr-un corp situat in lacunele matricei mineralizate si sunt celule alcatuite dintr-un corp situat in lacunele matricei mineralizate si prelungiri localizate in canaliculi ososi, interconectate prin jonctiuni gap cu prelungirile prelungiri localizate in canaliculi ososi, interconectate prin jonctiuni gap cu prelungirile osteocitelor vecineosteocitelor vecine

-- Morfologie:Morfologie: sunt mai mici decat osteoblastele, datorita reducerii cantitatii de citoplasma sunt mai mici decat osteoblastele, datorita reducerii cantitatii de citoplasmaoo Au forma ovala, nucleu central, euromatic, cu nucleolAu forma ovala, nucleu central, euromatic, cu nucleoloo Citoplasma bazofila cu numeroase organite si incluziuniCitoplasma bazofila cu numeroase organite si incluziunioo Ultrastructural au fost observate in 3 stadii evolutive:Ultrastructural au fost observate in 3 stadii evolutive:

Osteocite de repausOsteocite de repaus : : Au citoplasma cromofoba slab bazofila, RER, ap.Golgi si mitocondriiAu citoplasma cromofoba slab bazofila, RER, ap.Golgi si mitocondrii

Osteocite formatoareOsteocite formatoare :: Au cantitati mici de osteoid ce contin fibrile de colagen nemineral. incaAu cantitati mici de osteoid ce contin fibrile de colagen nemineral. inca

Osteocite resorbtiveOsteocite resorbtive :: In citoplasma prezinta lizozomi, RER, ap.GolgiIn citoplasma prezinta lizozomi, RER, ap.Golgi

33

Spatiul pericelular nu contine fibrile de colagen ci un material floconosSpatiul pericelular nu contine fibrile de colagen ci un material floconos-- FunctiiFunctii::

oo Responsabile de mentinerea viabilitatii matricei osoaseResponsabile de mentinerea viabilitatii matricei osoaseoo Sunt mecanotransductori, cu rol de a transmite fortele aplicate pe osSunt mecanotransductori, cu rol de a transmite fortele aplicate pe osoo Pastreaza capacitate limitate de a sintetiza compusi ai matricei osoasePastreaza capacitate limitate de a sintetiza compusi ai matricei osoase

3.3. OsteoclasteleOsteoclastele -- Sunt celule mari, multinucleate, principala functie fiind de a reabsorbi matricea osoasaSunt celule mari, multinucleate, principala functie fiind de a reabsorbi matricea osoasa-- OrigineOrigine: apartin sistemului mononuclear-macrofagic(nu apartin liniei celulare osoase): apartin sistemului mononuclear-macrofagic(nu apartin liniei celulare osoase)

oo Formate prin fuzionarea celulelor progenitoare hematopoetice mononucleare CFU-GM Formate prin fuzionarea celulelor progenitoare hematopoetice mononucleare CFU-GM care dau nastere care dau nastere

celulelor formatoare de colonii granulocitare neutrofile CFU-Gcelulelor formatoare de colonii granulocitare neutrofile CFU-G celulelor formatoare de colonii monocitare CFU-Mcelulelor formatoare de colonii monocitare CFU-M

oo apar din CFU-GM doar in stransa legatura cu celulele stromale ale maduvei hematogene apar din CFU-GM doar in stransa legatura cu celulele stromale ale maduvei hematogene care sintetizeaza numeroase citokine kecesare diferentierii osteoclastelor si macrofagelorcare sintetizeaza numeroase citokine kecesare diferentierii osteoclastelor si macrofagelor din CFU-GM cum ar fi:din CFU-GM cum ar fi:

factorul de stimulare a coloniilor monocitare(M-CSF), TNFfactorul de stimulare a coloniilor monocitare(M-CSF), TNF si cateva interleukinesi cateva interleukine

oo initial precursorii osteoclastelor exprima 2 factori de transcriptie: c-fos si NfkBinitial precursorii osteoclastelor exprima 2 factori de transcriptie: c-fos si NfkBoo ulterior pe suprafata celulelor se exprima o molecula receptoare denumita RANKulterior pe suprafata celulelor se exprima o molecula receptoare denumita RANKoo receptorul RANK interactioneaza cu o molecula ligand(RANKL)receptorul RANK interactioneaza cu o molecula ligand(RANKL)oo interactiunea RANK-RANKL=esentiala pentru diferentierea si maturarea osteoclastelorinteractiunea RANK-RANKL=esentiala pentru diferentierea si maturarea osteoclasteloroo mecanismul RANK-RANKL poate fi blocat de osteoprotegerina(OPG)mecanismul RANK-RANKL poate fi blocat de osteoprotegerina(OPG)oo activitatea OPG este reglata de IL-1, TNF, TGF-β, vit.D si prostaglandina E2activitatea OPG este reglata de IL-1, TNF, TGF-β, vit.D si prostaglandina E2oo osteoclastele formate trebuie trecute printr-un proces de activare pentru a putea paricipa osteoclastele formate trebuie trecute printr-un proces de activare pentru a putea paricipa

la resorbtia osoasala resorbtia osoasa-- LocalizareLocalizare: pe suprafata trabeculilor ososi(unde are loc reasbsortbia osoasa): pe suprafata trabeculilor ososi(unde are loc reasbsortbia osoasa)

oo Ca rezultat al activitatii osteoclastelor, la niv. supraf. osoase se formeaza lacuna HowshipCa rezultat al activitatii osteoclastelor, la niv. supraf. osoase se formeaza lacuna Howship-- MorfologieMorfologie::

oo Sunt celule mari cu citoplasma intens acidofila si contin 10-60 nuclei localizati la polul Sunt celule mari cu citoplasma intens acidofila si contin 10-60 nuclei localizati la polul opus al suprafetei de contact cu tesutul ososopus al suprafetei de contact cu tesutul osos

oo Citoplasma contine lizozomi(ceea ce face ca reactia histoenzimatica pentru fosfataza Citoplasma contine lizozomi(ceea ce face ca reactia histoenzimatica pentru fosfataza acida sa fie intens pozitiva)acida sa fie intens pozitiva)

oo La nivelul membr. celulare, osteoclastele au receptori pentru parathormon si calcitoninaLa nivelul membr. celulare, osteoclastele au receptori pentru parathormon si calcitoninaoo Osteoclastele activate sunt intens polarizate:Osteoclastele activate sunt intens polarizate:

Polul activ(numit pol de resorbtie) este in contact cu suprafata osoasa in care se Polul activ(numit pol de resorbtie) este in contact cu suprafata osoasa in care se endociteaza surplusul de matrice osoasaendociteaza surplusul de matrice osoasa

„Zona clara” – este portiune palida a citoplasmei care delimiteaza aria osoasa ce „Zona clara” – este portiune palida a citoplasmei care delimiteaza aria osoasa ce va fi resorbita:va fi resorbita:

In zona clara se observa filamente de actina(pentru deplasarea celulei)In zona clara se observa filamente de actina(pentru deplasarea celulei) Cativa receptori extracelulari de tipul integrinelor ajuta la stabilizarea Cativa receptori extracelulari de tipul integrinelor ajuta la stabilizarea

legaturilor osteoclast-matrice osoasa mineralizata(receptorul pentru legaturilor osteoclast-matrice osoasa mineralizata(receptorul pentru vitronectina sau pentru colagen)vitronectina sau pentru colagen)

„zona veziculara”(sau reg. Bazolaterala_„zona veziculara”(sau reg. Bazolaterala_ Formeaza portiunea opusa polului resorbtivFormeaza portiunea opusa polului resorbtiv Se realizeaza exocitoza materialului endocitatSe realizeaza exocitoza materialului endocitat

Nucleii osteoclastului – se afla la distanta de polul resorbtiv si de supraf. osoasaNucleii osteoclastului – se afla la distanta de polul resorbtiv si de supraf. osoasa

-- Functii:Functii:

44

oo Resorb si remodeleaza tesutul osos prin eliberarea de protoni si de hidrolaze lizozomale Resorb si remodeleaza tesutul osos prin eliberarea de protoni si de hidrolaze lizozomale in spatiul extracelular din jurul luiin spatiul extracelular din jurul lui

oo Resorbtia si remodelarea de tesut osos are activitate maxima in perioadele de Resorbtia si remodelarea de tesut osos are activitate maxima in perioadele de osteogenezaosteogeneza

oo Se desfasoara stadial:Se desfasoara stadial: Initial se real. decalcificarea focala a matricei osoase(proces generat de acidifiereaInitial se real. decalcificarea focala a matricei osoase(proces generat de acidifierea

matricei osoase cu ajutorul ionilor de H)matricei osoase cu ajutorul ionilor de H) Citoplasma de la niv. polului resorbtiv anhidraza carbonica ce catalizeaza Citoplasma de la niv. polului resorbtiv anhidraza carbonica ce catalizeaza

formarea acidului carbonic din CO2 si H2Oformarea acidului carbonic din CO2 si H2O Acidul carbonic disociaza rapid in H2CO3 si ioni de HAcidul carbonic disociaza rapid in H2CO3 si ioni de H Cu ajutorul pompelor de protoni, ionii de H sunt eliberati in lacuna Cu ajutorul pompelor de protoni, ionii de H sunt eliberati in lacuna

Howship unde genereaza un pH acidHowship unde genereaza un pH acid pH-ul scazut dintre os si polul resorbtiv=protejat de zona clara a ostecl.pH-ul scazut dintre os si polul resorbtiv=protejat de zona clara a ostecl. Microclimatul acid initiaza degradarea componentei minerale a Microclimatul acid initiaza degradarea componentei minerale a

osului(hidroxiapatiei) cu generarea de ioni de Ca, fosfati anorganici osului(hidroxiapatiei) cu generarea de ioni de Ca, fosfati anorganici solubili si H2Osolubili si H2O

Odata demineralizata, matricea osoasa poate fi digerata prin digestie Odata demineralizata, matricea osoasa poate fi digerata prin digestie extracelulara, cu ajutorul enzimelor lizozomale(catepsina K, extracelulara, cu ajutorul enzimelor lizozomale(catepsina K, metaloproteinazele matriceale[colagenaze] eliberate de osteoclast in sp. metaloproteinazele matriceale[colagenaze] eliberate de osteoclast in sp. Extracelular dintre microvili)Extracelular dintre microvili)

Astfel digestia se definitiveaza iar osteoclastele sufera un proces de Astfel digestia se definitiveaza iar osteoclastele sufera un proces de apoptozaapoptoza

oo Activitatea contracilaActivitatea contracila : : se datoreaza filamentelor citoscheletale de actinase datoreaza filamentelor citoscheletale de actina faciliteaza atasarea osteoclastului la peretele ososfaciliteaza atasarea osteoclastului la peretele osos

oo Activitatea secretorieActivitatea secretorie :: Este semnalata de organitele implicate in sintezaEste semnalata de organitele implicate in sinteza

oo Numarul de osteoclaste este dependent de intensitatea stimulului hormonal paratiroidianNumarul de osteoclaste este dependent de intensitatea stimulului hormonal paratiroidianoo Calcitonina actioneaza asupra osteoclastelor prin intermediul receptorilor Calcitonina actioneaza asupra osteoclastelor prin intermediul receptorilor

membranari=>efect contrar parathormonului=>reduce activitatea osteoclastelormembranari=>efect contrar parathormonului=>reduce activitatea osteoclastelor

oo Alte molecule importante in reglarea activitatii osteoclastelor sunt catepsina K, Alte molecule importante in reglarea activitatii osteoclastelor sunt catepsina K, anhidraza carbonica II si proteinele ce codifica pompa de protoni(TCIGR1)anhidraza carbonica II si proteinele ce codifica pompa de protoni(TCIGR1)

Matricea osoasaMatricea osoasa

-- Sau matricea extracelulara este sintetizata de osteoblaste si osteocite formatoareSau matricea extracelulara este sintetizata de osteoblaste si osteocite formatoare-- Alcatuita din parti egale de subst. Organice si anorganiceAlcatuita din parti egale de subst. Organice si anorganice-- Subst. organice sunt constituite din fibre de colagen tip I(~90%) si colagen tip V iar in cantitati Subst. organice sunt constituite din fibre de colagen tip I(~90%) si colagen tip V iar in cantitati

mici se gaseste colagen tip III, XI, XIII.mici se gaseste colagen tip III, XI, XIII.-- Cuprinde si proteine non-colagene ce formeaza subst. fundamentala a t. osos repr de GP si PGCuprinde si proteine non-colagene ce formeaza subst. fundamentala a t. osos repr de GP si PG-- Proteinele non-colagene ale substantei fundamentale din matricea osoasa sunt de 4 tipuri:Proteinele non-colagene ale substantei fundamentale din matricea osoasa sunt de 4 tipuri:

oo PGPG :: Intra un numar de GAG de tipul acidului hialuronic, condroitin sulfat si keratan Intra un numar de GAG de tipul acidului hialuronic, condroitin sulfat si keratan

sulfatsulfat Confera osului rezistenta la presiuneConfera osului rezistenta la presiune Rol in inhibarea mineralizarii osoase prin legarea factorilor factorilor de crestereRol in inhibarea mineralizarii osoase prin legarea factorilor factorilor de crestere

oo GPGP ::

55

Responsabile de atasarea celulelor osoase si a fibrelor de colagen la substanta Responsabile de atasarea celulelor osoase si a fibrelor de colagen la substanta fundamentala mineralizatafundamentala mineralizata

Osteonectina – leaga fibrele de colagen si cristalele de hidroxiapatitaOsteonectina – leaga fibrele de colagen si cristalele de hidroxiapatita Sialoproteinele – de tipul osteopontinei care conecteaza celulele osoase la Sialoproteinele – de tipul osteopontinei care conecteaza celulele osoase la

matricea osoasamatricea osoasa Sialoproteinele de tipul I si II – mediaza adeziunea celulara si initiaza Sialoproteinele de tipul I si II – mediaza adeziunea celulara si initiaza

formarea fosfatului de Ca in timpul mineralizariiformarea fosfatului de Ca in timpul mineralizariioo Proteine specifice oaselor, dependente de vitamina K, de tipul osteocalcinei care Proteine specifice oaselor, dependente de vitamina K, de tipul osteocalcinei care

capteaza Ca din fluxul sanguin, atrag si stimuleaza osteoclastele in timpul remodelarii capteaza Ca din fluxul sanguin, atrag si stimuleaza osteoclastele in timpul remodelarii oaseloroaselor

oo Factori de crestere si citokine: de tipul factorului de crestere asemanator insulinei(IGFs), Factori de crestere si citokine: de tipul factorului de crestere asemanator insulinei(IGFs), TNF-α, TGF-β, PDGF, IL-1,IL-6 si al proteinelor morfogene osoase(BMPs)TNF-α, TGF-β, PDGF, IL-1,IL-6 si al proteinelor morfogene osoase(BMPs)

oo Cele mai importante proteine sunt BMPs deoarece induc diferentierea celulelor Cele mai importante proteine sunt BMPs deoarece induc diferentierea celulelor mezenchimale in celule osteoprogenitoare si osteoblastemezenchimale in celule osteoprogenitoare si osteoblaste

-- Subst. anorganice repr. 65% din structura osului si constau din saruri de Ca si P care se Subst. anorganice repr. 65% din structura osului si constau din saruri de Ca si P care se depoziteaza de-a lungul fibrelor de colagen sub forma cristalelor de hidroxiapatita astfel depoziteaza de-a lungul fibrelor de colagen sub forma cristalelor de hidroxiapatita astfel substanta fundamentala si fibrele de colagen sunt intens mineralizatesubstanta fundamentala si fibrele de colagen sunt intens mineralizate

oo In jurul acestor structuri se gaseste stratul de hidratare constituit din apa si ioni ce In jurul acestor structuri se gaseste stratul de hidratare constituit din apa si ioni ce permite efectuarea schimburilor dintre tesutul osos si fluidele organismuluipermite efectuarea schimburilor dintre tesutul osos si fluidele organismului

oo Asocierea hidroxiapatitei cu fibrele de colagen confera rezistenta crescuta t. ososAsocierea hidroxiapatitei cu fibrele de colagen confera rezistenta crescuta t. osos-- Identificare: Identificare:

oo Prezenta GAG si GP determina PAS+ si metacromazie la ATPrezenta GAG si GP determina PAS+ si metacromazie la AToo Prezenta colagenului tip I cu lizine intens hidroxilate=> matricea este acidodilaPrezenta colagenului tip I cu lizine intens hidroxilate=> matricea este acidodila

Tesutul osos compact haversianTesutul osos compact haversian

-- Este cel mai raspindit in organismEste cel mai raspindit in organism-- Alcatuieste diafiza oaselor lungi si corticala oaselor scurte+lateAlcatuieste diafiza oaselor lungi si corticala oaselor scurte+late-- Este format din lamele osoase cu dispozitie ordonata, sub forma de:Este format din lamele osoase cu dispozitie ordonata, sub forma de:

oo Sisteme haversiene sau osteoaneSisteme haversiene sau osteoane : structuri de maxima rezistenta, centrate de canale : structuri de maxima rezistenta, centrate de canale HaversHavers

oo Sisteme interstitialeSisteme interstitiale : care solidarizeaza osteoanele si nu sunt centrate de canale: care solidarizeaza osteoanele si nu sunt centrate de canaleoo Sistem circumferential internSistem circumferential intern : prezinta lamele osoase lungi, paralele cu suprafata interna : prezinta lamele osoase lungi, paralele cu suprafata interna

a osuluia osuluioo Sistem circumferential externSistem circumferential extern : lamele osoase lungi, paralele cu suprafata externa a osului: lamele osoase lungi, paralele cu suprafata externa a osului

-- Sistemul haversian sau osteonulSistemul haversian sau osteonul oo Reprezinta unitatea m-f a osului compactReprezinta unitatea m-f a osului compactoo Fiecare osteon este format din lamele osoase concentrice in jurul unui canal Fiecare osteon este format din lamele osoase concentrice in jurul unui canal

osteonal(canal Havers)osteonal(canal Havers)oo Pe sectiune transversala, osteonul apare ca o succesiune de lamele osoase concentrice cu Pe sectiune transversala, osteonul apare ca o succesiune de lamele osoase concentrice cu

fibrele de colagen paralele intre ele(in cadrul aceleiasi lamele dar cu orientare diferita fibrele de colagen paralele intre ele(in cadrul aceleiasi lamele dar cu orientare diferita fata de fibrele de colagen a lamelelor invecinate)fata de fibrele de colagen a lamelelor invecinate)

Aceasta dispozitie contribuie la cresterea rezistentei osuluiAceasta dispozitie contribuie la cresterea rezistentei osuluioo Canalele Havers Canalele Havers

au forma cilindrica(de coloana), au forma cilindrica(de coloana), sunt paralele intre ele si paralele cu axul lung al diafizeisunt paralele intre ele si paralele cu axul lung al diafizei contin elemente conjunctive(Vase+Nervi asig vasc./inervatia osteoanelor)contin elemente conjunctive(Vase+Nervi asig vasc./inervatia osteoanelor) canaliculii ososi comunica cu canalele Havers, fiind dispusi radiar cu rol in canaliculii ososi comunica cu canalele Havers, fiind dispusi radiar cu rol in

transportul nutrientilor intre vasele de sange si osteocitetransportul nutrientilor intre vasele de sange si osteocite

66

Tesutul osos spongiosTesutul osos spongios

-- este constituit din trabeculi ososi(forma dimensiune si orientare variabila, in functie de forta este constituit din trabeculi ososi(forma dimensiune si orientare variabila, in functie de forta exercitata asupra lor)exercitata asupra lor)

-- intre trabeculi se gasesc spatii(areole) ce contin t. mieloidintre trabeculi se gasesc spatii(areole) ce contin t. mieloid-- trabeculii st. alcatuiti din lamele osoase dispuse dezordonat fara a forma osteoanetrabeculii st. alcatuiti din lamele osoase dispuse dezordonat fara a forma osteoane-- la nivelul trabeculilor se delimiteaza lacune in care sunt localizate osteocitelela nivelul trabeculilor se delimiteaza lacune in care sunt localizate osteocitele-- se gaseste in epifizele oaselor lungi si in zona centrala a oaselor scurte si latese gaseste in epifizele oaselor lungi si in zona centrala a oaselor scurte si late-- este acoperit de o lama de tesut osos compacteste acoperit de o lama de tesut osos compact

Osul ca organOsul ca organ

-- t. osos impreuna cu alte tipuri de t. conjunctive(mieloid, adipos) cu vase sanguine si nervi, intra t. osos impreuna cu alte tipuri de t. conjunctive(mieloid, adipos) cu vase sanguine si nervi, intra in structura oaselor care la randul lor formeaza scheletul organismuluiin structura oaselor care la randul lor formeaza scheletul organismului

-- daca osul participa la formarea unei articulatii mobile, atasat d el se obs. cartilajul hialindaca osul participa la formarea unei articulatii mobile, atasat d el se obs. cartilajul hialin-- in structura osului ca organ intra: in structura osului ca organ intra:

oo periostul, tesutul osos compact, tesutul osos spongiosperiostul, tesutul osos compact, tesutul osos spongiosoo endostul, maduva osoasa si cartilajul articularendostul, maduva osoasa si cartilajul articular

1.1. PeriostulPeriostul-- Este un tesut conjunctiv densEste un tesut conjunctiv dens-- Acopera supraf. externa a osuluiAcopera supraf. externa a osului-- Alcatuit din doua zone:Alcatuit din doua zone:

oo Zona internaZona interna : : alcatuita din celule osteoprogrenitoare, foarte active in timpul osteogenezei alcatuita din celule osteoprogrenitoare, foarte active in timpul osteogenezei

ulterior transformandu-se in osteoblasteulterior transformandu-se in osteoblaste dupa finalizarea osteogenezei, stratul intern al periostului este foarte subtire astfel dupa finalizarea osteogenezei, stratul intern al periostului este foarte subtire astfel

celulele devin turtite, putin active si sunt numite celule periostale(pot fi activate incelulele devin turtite, putin active si sunt numite celule periostale(pot fi activate in cazul fracturilor)cazul fracturilor)

oo Zona externaZona externa : : Formata din t. conj. dens, cu numeroase fibre de colagen si vase sanguineFormata din t. conj. dens, cu numeroase fibre de colagen si vase sanguine Fibrele de colagen sunt dispuse | | cu marg. osului=>capsula osoasaFibrele de colagen sunt dispuse | | cu marg. osului=>capsula osoasa Acest model de distributie dispare la locul de insertie a tendoanelor si Acest model de distributie dispare la locul de insertie a tendoanelor si

ligamentelor la os(zone in care fibrele de colagen ale tendoamenlor si ligamentelor la os(zone in care fibrele de colagen ale tendoamenlor si ligamentelor patrund _|_ in os=>fibrele Sharpey) care se continua cu fibrele de ligamentelor patrund _|_ in os=>fibrele Sharpey) care se continua cu fibrele de colagen ale matricei osoasecolagen ale matricei osoase

Periostul lipseste in zonele oaselor lungi, acoperite de cartilajele articulare(la Periostul lipseste in zonele oaselor lungi, acoperite de cartilajele articulare(la locul de insertie a tendoanelor dar si la oasele sesamoide)locul de insertie a tendoanelor dar si la oasele sesamoide)

In zonele in care periostul lipseste, tesutul conjunctiv nu are potential osteogen si In zonele in care periostul lipseste, tesutul conjunctiv nu are potential osteogen si nu participa la repararea fracturilornu participa la repararea fracturilor

-- Tesutul osos compactTesutul osos compactoo este format din osteoane unite intre ele prin sisteme interstitiale(care reprezinta este format din osteoane unite intre ele prin sisteme interstitiale(care reprezinta

fragmente de osteoane necentrate de canale Havers si pe langa rezistenta asig. si fragmente de osteoane necentrate de canale Havers si pe langa rezistenta asig. si flexibilitate)flexibilitate)

-- Canalele Volkmann Canalele Volkmann oo fac legatura intre periost, canale Havers si endost, au traiect oblic fata de axul osului si fac legatura intre periost, canale Havers si endost, au traiect oblic fata de axul osului si

nu sunt inconjurate de lamele osoasenu sunt inconjurate de lamele osoaseoo vasele sanguine si nervii din stratul intern al periostului strabat canalele Volkmann si vasele sanguine si nervii din stratul intern al periostului strabat canalele Volkmann si

Havers pana la endostHavers pana la endost

77

-- Endostul Endostul oo Reprezinta un strat de t.conj. care tapeteaza cavitatile oaselor compacte si spongioaseReprezinta un strat de t.conj. care tapeteaza cavitatile oaselor compacte si spongioaseoo Se observa in special la niv. oaselor lungi(mai evident in cursul formarii osului)Se observa in special la niv. oaselor lungi(mai evident in cursul formarii osului)oo De cele mai multe ori, endostul este format dintr-un strat de celule osteoprogenitoare ce De cele mai multe ori, endostul este format dintr-un strat de celule osteoprogenitoare ce

se pot diferentia in osteoblastese pot diferentia in osteoblasteoo Este asemanator structural si functional cu stratul intern al periostuluiEste asemanator structural si functional cu stratul intern al periostului

-- Localizarea tesutului osos compact si spongios variaza in raport cu forma acestuia, in functie deLocalizarea tesutului osos compact si spongios variaza in raport cu forma acestuia, in functie de forma se clasifica in 4 categorii:forma se clasifica in 4 categorii:

oo Oase lungiOase lungi Lungimrea este mai mare decat diametrulLungimrea este mai mare decat diametrul Prezinta o portiune tubulara(diafiza) si 2 capete rotunjite(epifizele) – la femur, Prezinta o portiune tubulara(diafiza) si 2 capete rotunjite(epifizele) – la femur,

humerus, tibia si metacarpienelehumerus, tibia si metacarpienele Zona dintre diafiza si epifiza se numeste metafizaZona dintre diafiza si epifiza se numeste metafiza Centrul diafizei este ocupat de cavitatea medulara(larga plina cu maduva osoasa)Centrul diafizei este ocupat de cavitatea medulara(larga plina cu maduva osoasa) La niv. diafizei osul este compact in aproape toata grosimea luiLa niv. diafizei osul este compact in aproape toata grosimea lui La niv. epifizelor domina osul spongios(osul compact fiind reprezentat doar de o La niv. epifizelor domina osul spongios(osul compact fiind reprezentat doar de o

foita fina osoasa situata la periferia epifizeifoita fina osoasa situata la periferia epifizeioo Oase scurteOase scurte

Prezinta lungime egala cu latimea(carpienele)Prezinta lungime egala cu latimea(carpienele) La perifie prezinta ofoita de os compact,interiorul este format de t. spongiosLa perifie prezinta ofoita de os compact,interiorul este format de t. spongios

oo Oase lateOase late Sunt subtiri(oasele cutiei craniene, sternul)Sunt subtiri(oasele cutiei craniene, sternul) Prezinta la periferie doua placi relativ groase de os compact ce delimiteaza un Prezinta la periferie doua placi relativ groase de os compact ce delimiteaza un

strat de tesut spongiosstrat de tesut spongiosoo Oase neregulateOase neregulate

Au forma complexa ce nu se potriveste niciunei categorii(vertebre, etmoid)Au forma complexa ce nu se potriveste niciunei categorii(vertebre, etmoid)-- Oasele lungi si cele scurte Oasele lungi si cele scurte

oo intra in structura articulatiilorintra in structura articulatiiloroo suprafetele lor articulare sunt acoperite de cartilaj hialinsuprafetele lor articulare sunt acoperite de cartilaj hialinoo in celelalte zone, suprafata osului este acoperita de periost, un tesut conjunctiv densin celelalte zone, suprafata osului este acoperita de periost, un tesut conjunctiv dens

Tipuri de maduva osoasaTipuri de maduva osoasa

-- Maduva osoasa poate fi:Maduva osoasa poate fi:oo rosie osteogenarosie osteogenaoo rosie hematogenarosie hematogenaoo galbenagalbenaoo cenusie fibrilaracenusie fibrilaraoo gelatinoasagelatinoasa

-- Maduva rosie osteogenaMaduva rosie osteogena ::oo Prezenta in cursul osteogenezeiPrezenta in cursul osteogenezeioo Formata din celule osteoprogenitoare, t. reticular si vase sanguineFormata din celule osteoprogenitoare, t. reticular si vase sanguine

-- Maduva rosie hematogenaMaduva rosie hematogena ::oo Prezenta la adult in Prezenta la adult in

oasele late(stern, creste iliace)oasele late(stern, creste iliace) oase scurteoase scurte

88

corpul vertebrelorcorpul vertebreloroo genereaza permanent elemente figurate sanguinegenereaza permanent elemente figurate sanguineoo alcatuita din alcatuita din

tesut mieloid(totalitatea precursorilor elementelor figurate sanguine)tesut mieloid(totalitatea precursorilor elementelor figurate sanguine) vase sanguine si tesut conjunctiv reticular cu rol de suportvase sanguine si tesut conjunctiv reticular cu rol de suport

oo in zona centrala a maduvei hematogene se gasesc numeroase capilare sinusoidein zona centrala a maduvei hematogene se gasesc numeroase capilare sinusoideoo la periferia maduvei hematogene capilarele au perete continuula periferia maduvei hematogene capilarele au perete continuuoo pe preparatele histologice de maduva osoasa hematogenape preparatele histologice de maduva osoasa hematogena

tesutul mieloid are un aspect punctat, polimorf si policromtesutul mieloid are un aspect punctat, polimorf si policrom Criteriul de recunoastere este prezenta megacariocitelor(precursorii Criteriul de recunoastere este prezenta megacariocitelor(precursorii

trombocitelor)trombocitelor) Endostul captuseste cavitatile osoase in care se gaseste maduva hematogenaEndostul captuseste cavitatile osoase in care se gaseste maduva hematogena

-- Maduva galbenaMaduva galbena ::oo Se gaseste in canalul medular al diafizei oaselor lungiSe gaseste in canalul medular al diafizei oaselor lungioo Contine numeroase adipociteContine numeroase adipociteoo Ia nastere din maduva rosie, odata cu inaintarea in varsta prin acumulare de adipocite Ia nastere din maduva rosie, odata cu inaintarea in varsta prin acumulare de adipocite oo Se poate transforma reversibil in maduva rosie hematogena(datorita unor hemoragii Se poate transforma reversibil in maduva rosie hematogena(datorita unor hemoragii

masive, anemii, fracturi)masive, anemii, fracturi)-- Maduva cenusie fibrilaraMaduva cenusie fibrilara

oo apare la varstnici, contine numeroase fibre conjunctive si un numar redus de celule, apare la varstnici, contine numeroase fibre conjunctive si un numar redus de celule, ireversibila hematogenireversibila hematogen

-- Maduva gelatinoasaMaduva gelatinoasa ::oo Se observa numai in cazuri patologice(TBC, tumori maligne)Se observa numai in cazuri patologice(TBC, tumori maligne)

Nutritie si inervatieNutritie si inervatie

-- Nutritia oaselor lungi Nutritia oaselor lungi oo este asigurata de ramuri arteriale de la niv. periostuluieste asigurata de ramuri arteriale de la niv. periostului

ramurile arteriale patrund prin canalele Volkmann si Haversramurile arteriale patrund prin canalele Volkmann si Havers apoi se distribuie sub forma de capilare pana in maduva osoasaapoi se distribuie sub forma de capilare pana in maduva osoasa

oo fiecare os lung primeste o arteriola nutritiva principala pt diafiza care da ramuri fiecare os lung primeste o arteriola nutritiva principala pt diafiza care da ramuri proximale si distaleproximale si distale

oo venele au traiect invers arterelorvenele au traiect invers artereloroo Vascularizatia epifizelor este asigurata din arteriolele epifizare ce se distribuie prin Vascularizatia epifizelor este asigurata din arteriolele epifizare ce se distribuie prin

capilare osului spongioscapilare osului spongios-- Tesutul osos nu prezinta vascularizatie limfatica(drenajul limbei are loc doar in periost)Tesutul osos nu prezinta vascularizatie limfatica(drenajul limbei are loc doar in periost)-- Inervatia osuluiInervatia osului

oo Se real. prin fibre nervoase amielinice din periostSe real. prin fibre nervoase amielinice din periostoo Fibrele se pot termina liber pe foita conjunctiva a periostului sau pot fi terminatii Fibrele se pot termina liber pe foita conjunctiva a periostului sau pot fi terminatii

incapsulate(corpusculi senzitivi Vater-Paccini sau Ruffini)incapsulate(corpusculi senzitivi Vater-Paccini sau Ruffini)oo Fibrele patrund cu tesutul conjunctivo-vascular in canalele Havers si Volkmann si au rol Fibrele patrund cu tesutul conjunctivo-vascular in canalele Havers si Volkmann si au rol

vasomotor si troficvasomotor si troficoo Fibrele nervoase terminale se gasesc si in maduva osoasa, venind in contact cu celulele Fibrele nervoase terminale se gasesc si in maduva osoasa, venind in contact cu celulele

endotelialeendoteliale

99

OsteogenezaOsteogeneza

-- Reprezinta procesul de formare a tesutului ososReprezinta procesul de formare a tesutului ososoo In fct. de tesutul care asig. Modelul viitorului os, osteogeneza se desfasoara:In fct. de tesutul care asig. Modelul viitorului os, osteogeneza se desfasoara:

Pe model de tesut conj – Pe model de tesut conj – osteogeneza intramembranoasaosteogeneza intramembranoasa(caracteristica oaselor (caracteristica oaselor late)late)

Pe model de cartilaj hialin – Pe model de cartilaj hialin – osteogeneza endocondralaosteogeneza endocondrala, caracteristica oaselor , caracteristica oaselor lungi ale extremitatilor si ale scheletului axial al organismuluilungi ale extremitatilor si ale scheletului axial al organismului

oo In ambele procese, primul care apare este tesutul osos imaturIn ambele procese, primul care apare este tesutul osos imatur Ulterior va fi inlocuit prin remodelare de tesut osos definitiv sau lamelarUlterior va fi inlocuit prin remodelare de tesut osos definitiv sau lamelar

oo Desi oasele lungi se formeaza prin osteogeneza endocondrala, cresterea lor impolica Desi oasele lungi se formeaza prin osteogeneza endocondrala, cresterea lor impolica ambele maniere(endocondrala si intramembranoasa[realizata pe seama periostului])ambele maniere(endocondrala si intramembranoasa[realizata pe seama periostului])

oo Cele 2 forme de tesut osos(matura si imatura) pot coexista in cadrul aceluiasi osCele 2 forme de tesut osos(matura si imatura) pot coexista in cadrul aceluiasi os-- Indiferent de tipul osteogenezei, procesul impune cam aceleasi conditii:Indiferent de tipul osteogenezei, procesul impune cam aceleasi conditii:

oo Prezenta celulelor osteoprogenitoarePrezenta celulelor osteoprogenitoareoo Prezenta unei vascularizatii bogate(sa asigure subst. necesare sintezei matricei osoase)Prezenta unei vascularizatii bogate(sa asigure subst. necesare sintezei matricei osoase)oo Diferentierea celulelor osteoprogenitoare in osteoblaste si formarea de catre acestea a Diferentierea celulelor osteoprogenitoare in osteoblaste si formarea de catre acestea a

matricei preosoase(osteoidul) ce contine fibre de colagen si subst. fund.matricei preosoase(osteoidul) ce contine fibre de colagen si subst. fund.oo Mineralizarea matricei preosoase(osteoidului)Mineralizarea matricei preosoase(osteoidului)oo Prezenta osteoclastelor: modelarea si remodelarea osului nou-formatPrezenta osteoclastelor: modelarea si remodelarea osului nou-format

1.1. Osteogeneza intramembranoasaOsteogeneza intramembranoasa

-- Repr formarea de tesut osos prin diferentierea celulelor mezenchimale in celule osoaseRepr formarea de tesut osos prin diferentierea celulelor mezenchimale in celule osoase-- Incepe in t. mezenchimal la embrionul de 8 sapt iar aparitia centrilor de osificare are loc prin Incepe in t. mezenchimal la embrionul de 8 sapt iar aparitia centrilor de osificare are loc prin

condensarea celulelor mezenchimale in anumite zone determinate geneticcondensarea celulelor mezenchimale in anumite zone determinate genetic-- La niv. centrilor de osificare se afla numeroase vase sanguine, celule mezenchimale(initial La niv. centrilor de osificare se afla numeroase vase sanguine, celule mezenchimale(initial

alungite) cu citoplasma acidofila(zona Golgi) se divid rapid, cresc in dimensiuni iar citoplasma alungite) cu citoplasma acidofila(zona Golgi) se divid rapid, cresc in dimensiuni iar citoplasma devine bazofila(caracteristici specifice celulelor osoase)devine bazofila(caracteristici specifice celulelor osoase)

-- Celulele nou formate se dispun epiteliform, sintetizeaza colagen I, sialoproteine si alte Celulele nou formate se dispun epiteliform, sintetizeaza colagen I, sialoproteine si alte componente ale osteoiduluicomponente ale osteoidului

-- Pe masura ce osteoblastele depun in jurul lor matrice osoasa, se indeparteaza intre ele dar ramanPe masura ce osteoblastele depun in jurul lor matrice osoasa, se indeparteaza intre ele dar raman conectate prin prelungirile citoplasmatice si datorita fibrelor de colagen, osteoidul are un aspect conectate prin prelungirile citoplasmatice si datorita fibrelor de colagen, osteoidul are un aspect mai dens decat tesutul mezenchimal din jur=>asa apar centrii primari de osificare iar trabeculii mai dens decat tesutul mezenchimal din jur=>asa apar centrii primari de osificare iar trabeculii ososi nou formati au aspect neregulatososi nou formati au aspect neregulat

-- Matricea osoasa a trabeculilor nou formati se calcifica si osteoblastele raman incluse in lacuneleMatricea osoasa a trabeculilor nou formati se calcifica si osteoblastele raman incluse in lacunele nou-formate, apoi se transforma in osteocite cu prelungiri citoplasmatice localizate in canaliculinou-formate, apoi se transforma in osteocite cu prelungiri citoplasmatice localizate in canaliculi ososiososi

-- Celulele osteoprogenitoare din apropierea trabeculilor sintetizeaza matrice osoasa pe care o Celulele osteoprogenitoare din apropierea trabeculilor sintetizeaza matrice osoasa pe care o depun pe marginea trabeculilor(acestia vor creste in dimensiuni) proces numit crestere prin depun pe marginea trabeculilor(acestia vor creste in dimensiuni) proces numit crestere prin apozitieapozitie

-- Trabeculii ososi fuzioneaza si inlocuiesc tesutul mezenchimal in care s-au dezvoltatTrabeculii ososi fuzioneaza si inlocuiesc tesutul mezenchimal in care s-au dezvoltat-- Celulele osteoprogenitoare prin mitoze succesive isi mentin constat numarul si in acelasi timp Celulele osteoprogenitoare prin mitoze succesive isi mentin constat numarul si in acelasi timp

formeaza noi osteoblaste ce secreta continuu matrice osoasa=>osul imatur care se transforma formeaza noi osteoblaste ce secreta continuu matrice osoasa=>osul imatur care se transforma ulterior prin remodelare in os maturulterior prin remodelare in os matur

-- In spatiile dintre trabeculii ososi nou-formati se afla:In spatiile dintre trabeculii ososi nou-formati se afla:oo tesut mezenchimaltesut mezenchimaloo si vase sanguine care vor forma maduva osoasasi vase sanguine care vor forma maduva osoasa

1010

-- tesutul mezenchimal restant din jurul osului prolifereaza si diferentiaza periostultesutul mezenchimal restant din jurul osului prolifereaza si diferentiaza periostul-- la periferia oaselor nou formate se gaseste tesut osos compact si central tesut osos spongiosla periferia oaselor nou formate se gaseste tesut osos compact si central tesut osos spongios

2.2. Osteogeneza intracartilaginoasa(endocondrala)Osteogeneza intracartilaginoasa(endocondrala)

-- Se realizeaza pe model de cartilaj hialin, implicata in formarea majoritatii oaselorSe realizeaza pe model de cartilaj hialin, implicata in formarea majoritatii oaselor-- Modelul de cartilaj hialin al viitorului osModelul de cartilaj hialin al viitorului os

oo Ia nastere tot din celule mezenchimale ce prolifereaza si se condenseazaIa nastere tot din celule mezenchimale ce prolifereaza si se condenseazaoo Osteogeneza encondrala implica initial formarea unui centru primar de osificare diafizar Osteogeneza encondrala implica initial formarea unui centru primar de osificare diafizar

urmat de formarea a doua centre secundare epifizare ce apar tardivurmat de formarea a doua centre secundare epifizare ce apar tardiv

-- Spre deosebire de osteogeneza intramembranoasa:Spre deosebire de osteogeneza intramembranoasa:oo Celulele mezenchimale din care se formeaza modelul cartilaginos al viitorului os secreta Celulele mezenchimale din care se formeaza modelul cartilaginos al viitorului os secreta

colagen de tip II si sub influenta unor factori(FGF,BMPs) se transforma in condroblaste colagen de tip II si sub influenta unor factori(FGF,BMPs) se transforma in condroblaste ce sintetizeaza matrice cartilaginoasa si formeaza modelul viitorului osce sintetizeaza matrice cartilaginoasa si formeaza modelul viitorului os

-- Primul semn de osificare Primul semn de osificare oo este reprezentat de aparitia primei lamele de tesut osos(la nivelul pericondrului din este reprezentat de aparitia primei lamele de tesut osos(la nivelul pericondrului din

mijlocul diafizei)mijlocul diafizei)oo celulele stratului intern al pericondrului de la mijlocul diafizei se diferentiaza in celule celulele stratului intern al pericondrului de la mijlocul diafizei se diferentiaza in celule

osteoprogenitoare si osteoblaste ce alcatuiesc stratul osteogenic situat la supraf. osteoprogenitoare si osteoblaste ce alcatuiesc stratul osteogenic situat la supraf. modelului cartilaginos si incep sa sintetizeze matrice osoasamodelului cartilaginos si incep sa sintetizeze matrice osoasa

oo datorita localizarii osului nou-format se va numi os periostal sau subperiostaldatorita localizarii osului nou-format se va numi os periostal sau subperiostaloo in paralel, la periferia osului se diferentiaza periostulin paralel, la periferia osului se diferentiaza periostul

-- la oasele lungi:la oasele lungi:oo osul periostal formeaza un manson in jurul intregii diafizeosul periostal formeaza un manson in jurul intregii diafizeoo iar tesutul cartilaginos din mijlocul diafizei este invadat de t. conj. cu vaseiar tesutul cartilaginos din mijlocul diafizei este invadat de t. conj. cu vaseoo apare centrul primar de osificare(diafizar) ce poate fi obs. din a doua luna intrauterinaapare centrul primar de osificare(diafizar) ce poate fi obs. din a doua luna intrauterina

-- celulele cartilaginoase hipertrofiate:celulele cartilaginoase hipertrofiate:oo sintetizeaza fosfataza alcalinasintetizeaza fosfataza alcalinaoo iar matricea cartilaginoasa din jurul lor se calcifica si impiedica difuzia subst. nutritiveiar matricea cartilaginoasa din jurul lor se calcifica si impiedica difuzia subst. nutritiveoo astfel, datorita impiedicarii difuziei condrocitele degenereaza si morastfel, datorita impiedicarii difuziei condrocitele degenereaza si moroo !! calcificarea matricei cartilaginoase nu trebuie confundata cu calcificarea matrisei osoasecalcificarea matricei cartilaginoase nu trebuie confundata cu calcificarea matrisei osoaseoo Lacunele devenite acelulare conflueaza formand Lacunele devenite acelulare conflueaza formand cavitatea medularacavitatea medulara(in care patrund (in care patrund

vase sanguine impreuna cu celule osteogene si celule stem provenite din periost)vase sanguine impreuna cu celule osteogene si celule stem provenite din periost)-- Celulele osteogene Celulele osteogene

oo se diferentiaza in osteoblaste sintetizeaza si depun matrice preosoasa (osteoid) pe se diferentiaza in osteoblaste sintetizeaza si depun matrice preosoasa (osteoid) pe marginea trabeculilor de matrice cartilaginoasa calcificatamarginea trabeculilor de matrice cartilaginoasa calcificata

oo trabeculii micsti persista pentru o perioada scurta de timp, cartilajul calcificat fiind apoi trabeculii micsti persista pentru o perioada scurta de timp, cartilajul calcificat fiind apoi resorbit in totalitateresorbit in totalitate

-- Componenta osoasa a trabeculilor micsti va creste in dimensiuni prin apozitie de noi straturi de Componenta osoasa a trabeculilor micsti va creste in dimensiuni prin apozitie de noi straturi de matrice preosoasa; totalitatea acestor trabeculi ososi formeaza noul os denumit si os encondralmatrice preosoasa; totalitatea acestor trabeculi ososi formeaza noul os denumit si os encondral

-- Zona centrala(axiala) a osului endocondral sufera procese de resorbtie ce duc la formarea Zona centrala(axiala) a osului endocondral sufera procese de resorbtie ce duc la formarea canalului medular in care tesutul mezenchimal va da nastere tesutului mieloidcanalului medular in care tesutul mezenchimal va da nastere tesutului mieloid

-- Inlocuirea cartilajului cu os are loc continuu realizandu-se de o parte si de alta a centrului Inlocuirea cartilajului cu os are loc continuu realizandu-se de o parte si de alta a centrului primar de osificareprimar de osificare

-- Pe masura ce osul imatur se formeaza, cartilajul este resorbit in totalitate, ulterior aparand noul Pe masura ce osul imatur se formeaza, cartilajul este resorbit in totalitate, ulterior aparand noul os, os, osul primarosul primar initial de tip spongios initial de tip spongios

oo Sub actiunea factorilor mecanici, acest os spongios este remodelat continuu proces care Sub actiunea factorilor mecanici, acest os spongios este remodelat continuu proces care are loc prin activitatea osteoclastelorare loc prin activitatea osteoclastelor

1111

oo Totodata osul imatur creste in dimensiuni prin sinteza continua de matrice osoasaTotodata osul imatur creste in dimensiuni prin sinteza continua de matrice osoasaoo Capetele modelului cartilaginos unde nu s-a realizat inca osteogeneza s.n. cartilaje Capetele modelului cartilaginos unde nu s-a realizat inca osteogeneza s.n. cartilaje

epifizareepifizare

-- Centrii secundari de osificare:Centrii secundari de osificare:oo Se formeaza tardiv dupa nastere, cate unul pentru fiecare epifizaSe formeaza tardiv dupa nastere, cate unul pentru fiecare epifizaoo Prezinta aceleasi etape si ca cele de la nivelul diafizar:Prezinta aceleasi etape si ca cele de la nivelul diafizar:

Condroblastele din mijlocul epifizei devin hipertroficeCondroblastele din mijlocul epifizei devin hipertrofice Matricea se calcifica si se dezintegreazaMatricea se calcifica si se dezintegreaza Tesutul conj bine vascularizat prolifereaza in cartilajul dezintegratTesutul conj bine vascularizat prolifereaza in cartilajul dezintegrat Celulele conjunctive se diferentiaza in celule osteoprogenitoare, osteoblaste care Celulele conjunctive se diferentiaza in celule osteoprogenitoare, osteoblaste care

sintetizeaza matrice osoasa si o depun in jurul lorsintetizeaza matrice osoasa si o depun in jurul lor

oo La nivelul centrilor secundari de osificare epifizari(proximal si distal) directia La nivelul centrilor secundari de osificare epifizari(proximal si distal) directia trabeculilor este radiara si nu longitudinala ca la diafizatrabeculilor este radiara si nu longitudinala ca la diafiza

-- Cartilajul hialin persista doar sub forma de cartilaj articular si de placa metafizara(intre diafiza Cartilajul hialin persista doar sub forma de cartilaj articular si de placa metafizara(intre diafiza si epifiza) zona numita si epifiza) zona numita cartilaj de cresterecartilaj de crestere

-- Oasele mici nu au centre secundare de osificareOasele mici nu au centre secundare de osificare

In consecinta, etapele formarii oaselor lungi incepand de la modelul cartilaginos si pana la aparitia In consecinta, etapele formarii oaselor lungi incepand de la modelul cartilaginos si pana la aparitia osului matur:osului matur:

-- Constituirea modelului cartilaginos al viitorului osConstituirea modelului cartilaginos al viitorului os-- Generarea stratului de os periostal si diferentierea periostuluiGenerarea stratului de os periostal si diferentierea periostului-- Aparitia centrului primar de osificare la mijlocul diafizei prin invadarea cartilajului de catre Aparitia centrului primar de osificare la mijlocul diafizei prin invadarea cartilajului de catre

tesutul conjunctiv si de vase sanguinetesutul conjunctiv si de vase sanguine-- Calcificarea matricei cartilaginoase diafizareCalcificarea matricei cartilaginoase diafizare-- Formarea cavitatii medulare primitive prin erodarea cartilajului hialin de catre tesutul Formarea cavitatii medulare primitive prin erodarea cartilajului hialin de catre tesutul

conjunctiv care invadeaza cartilajulconjunctiv care invadeaza cartilajul-- Continuarea sintezei de os periostal prin osificare intramembranoasaContinuarea sintezei de os periostal prin osificare intramembranoasa-- Constituirea centrilor secundari de osificare prin invadarea cartilajelor epifizare de catre tesutul Constituirea centrilor secundari de osificare prin invadarea cartilajelor epifizare de catre tesutul

conjunctiv cu vase sanguineconjunctiv cu vase sanguine-- Delimitarea placilor metafizare intre epifiza si diafiza care permit continuarea cresterii oaselor Delimitarea placilor metafizare intre epifiza si diafiza care permit continuarea cresterii oaselor

in lungimein lungime-- Incetarea cresteriiIncetarea cresterii

Factorii care influenteaza osteogenezaFactorii care influenteaza osteogeneza

-- Vitamine: A,C,DVitamine: A,C,D-- Hormoni: Hormoni:

oo STH – actioneaza pe cartilajul de crestere stimuland prin intermediul somatomedinelor STH – actioneaza pe cartilajul de crestere stimuland prin intermediul somatomedinelor sintetizate de ficat, cresterea oaselor in lungimesintetizate de ficat, cresterea oaselor in lungime

oo Gonadotropi – intensifica cresterea oaselor=>aparitia centrilor de osificareGonadotropi – intensifica cresterea oaselor=>aparitia centrilor de osificareoo PTH – provoaca hipercalcemie prin cresterea absorbtiei intestinale a Ca prin stimularea PTH – provoaca hipercalcemie prin cresterea absorbtiei intestinale a Ca prin stimularea

mobilizarii acestuia din depozitele osoase si prin inhibarea excretiei sale renalemobilizarii acestuia din depozitele osoase si prin inhibarea excretiei sale renaleoo Calcitonina – are efecte inverse PTH Calcitonina – are efecte inverse PTH

1212

Procesul de mineralizare a matricei extracelulareProcesul de mineralizare a matricei extracelulare

-- Mineralizarea este un proces ce apare la nivelul osului, cartilajului, dentinei, cementului si Mineralizarea este un proces ce apare la nivelul osului, cartilajului, dentinei, cementului si smaltuluismaltului

-- Matricea extracelulara a acestor structuri cu exceptia smaltului contine fibre de colagen si subst.Matricea extracelulara a acestor structuri cu exceptia smaltului contine fibre de colagen si subst. fundamentala iar mineralizarea apare atat in interiorul fibrelor de colagen cat si in exteriorul fundamentala iar mineralizarea apare atat in interiorul fibrelor de colagen cat si in exteriorul acestora la nivelul substantei fundamentaleacestora la nivelul substantei fundamentale

-- Desi mineralizarea are loc extracelular aceste este un proces reglat de catre celuleDesi mineralizarea are loc extracelular aceste este un proces reglat de catre celule-- Implica:Implica:

oo Sinteza de vezicule matriceale si eliberarea lor la nivelul matricei extracelulareSinteza de vezicule matriceale si eliberarea lor la nivelul matricei extracelulareoo Cresterea consecutiva a concentratiei de ioni de Ca si fosfatCresterea consecutiva a concentratiei de ioni de Ca si fosfatoo Cresterea conc. de Ca se real. prin legarea lor de osteocalcina si de alte sialoproteineCresterea conc. de Ca se real. prin legarea lor de osteocalcina si de alte sialoproteineoo Concentratiile crescute de Ca stimuleaza sinteza de FAL la nivelul osteoblastelor cu Concentratiile crescute de Ca stimuleaza sinteza de FAL la nivelul osteoblastelor cu

cresterea concentratiei locale de ioni fosfat(care stimuleaza si mai mult cresterea cresterea concentratiei locale de ioni fosfat(care stimuleaza si mai mult cresterea concentratiei de Ca)concentratiei de Ca)

oo Cand concentratiile de ioni de Ca si fosfat sunt foarte ridicate=>osteoblastele elibereaza Cand concentratiile de ioni de Ca si fosfat sunt foarte ridicate=>osteoblastele elibereaza prin exociteoza la nivelul matricei osoase vezicule matriceale(care contin fosfataza prin exociteoza la nivelul matricei osoase vezicule matriceale(care contin fosfataza alcalina si pirofosfataza, implicate in captarea ionilor de Ca in jurul veziculelor)alcalina si pirofosfataza, implicate in captarea ionilor de Ca in jurul veziculelor)

oo Cristalele de fosfat de Ca initiaza mineralizarea matricei osoase prin formarea si Cristalele de fosfat de Ca initiaza mineralizarea matricei osoase prin formarea si depunerea cristalelor de hidroxiapatita in jurul osteoblastelordepunerea cristalelor de hidroxiapatita in jurul osteoblastelor

oo Odata ce primele molecule de hidroxiapatita cristalizeaza, ele cresc rapid in dimensiuni Odata ce primele molecule de hidroxiapatita cristalizeaza, ele cresc rapid in dimensiuni pana ating cristalele invecinate astfel unda de mineralizare avanseaza la nivelul pana ating cristalele invecinate astfel unda de mineralizare avanseaza la nivelul osteoiduluiosteoidului

Cresterea oaselor in lungime si grosimeCresterea oaselor in lungime si grosime

-- Cresterea oaselor in lungime:Cresterea oaselor in lungime:oo Repr. un proces continuu care are loc in copilarie si adolescentaRepr. un proces continuu care are loc in copilarie si adolescentaoo Dependenta de prezenta cartilajului de crestere(placa metafizara) ce formeaza un cartilaj Dependenta de prezenta cartilajului de crestere(placa metafizara) ce formeaza un cartilaj

spre epifiza si tesut osos spre diafizaspre epifiza si tesut osos spre diafizaoo In acelasi timp oasele cresc si in grosime prin apozitia de noi lamele osoase la nivelul In acelasi timp oasele cresc si in grosime prin apozitia de noi lamele osoase la nivelul

periostului(osificare intramembranoasa)periostului(osificare intramembranoasa)oo Microscopic, dinspre epifiza spre diafiza aceste modificari se transcriu in 5 zone:Microscopic, dinspre epifiza spre diafiza aceste modificari se transcriu in 5 zone:

Zona cartilajului de rezervaZona cartilajului de rezerva – alcatuita din cartilaj hialin ce nu prezinta proliferare – alcatuita din cartilaj hialin ce nu prezinta proliferare celulara sau producere activa de matrice preosoasacelulara sau producere activa de matrice preosoasa

Zona de proliferare(zona cartilajului hiperplazic)Zona de proliferare(zona cartilajului hiperplazic) – este urmatoarea portiune spre – este urmatoarea portiune spre diafiza, dominant celulara si activa mitotic: condroblastele de la acest nivel sunt diafiza, dominant celulara si activa mitotic: condroblastele de la acest nivel sunt mai mari decat cele ale zonei de rezerva, sintetizeaza colagen(tip II si XI) si alte mai mari decat cele ale zonei de rezerva, sintetizeaza colagen(tip II si XI) si alte proteine cartilaginoase, se divid intens si se aseaza unele sub altele formand proteine cartilaginoase, se divid intens si se aseaza unele sub altele formand grupuri izogene axiale lungi dispuse in siraguri, paralele cu axul lung al diafizei; grupuri izogene axiale lungi dispuse in siraguri, paralele cu axul lung al diafizei; celulele care intra in aconstitutia unei coloane iau nastere din acelasi grup izogen celulele care intra in aconstitutia unei coloane iau nastere din acelasi grup izogen al modelului cartilaginosal modelului cartilaginos

Zona cartilajului hipertroficZona cartilajului hipertrofic – contine celule mult marite in volum, cu citoplasma – contine celule mult marite in volum, cu citoplasma clara deoarece acumuleaza glicogen si lipide ce secreta in continuare colagen dar clara deoarece acumuleaza glicogen si lipide ce secreta in continuare colagen dar si factorul VEGF ce determina invazia mugurilor vasculo-conjunctivi; si factorul VEGF ce determina invazia mugurilor vasculo-conjunctivi;

Zona cartilajului calcificat Zona cartilajului calcificat – unde matricea cartilaginoasa se calcifica ceea ce – unde matricea cartilaginoasa se calcifica ceea ce impiedica nutritia condroblastelor iar acestea degenereaza; la nivelul spiculilor de impiedica nutritia condroblastelor iar acestea degenereaza; la nivelul spiculilor de

1313

cartilaj calcificat incepe dispunerea de tesut osos iar condrocitele sufera un procescartilaj calcificat incepe dispunerea de tesut osos iar condrocitele sufera un proces de apoptozade apoptoza

Zona de osificare Zona de osificare – celulele osteogene provenit din mugurele vasculo-conjunctiv – celulele osteogene provenit din mugurele vasculo-conjunctiv se diferentiaza in osteoprogenitoare si osteoblaste, sintetizeaza substante speficie se diferentiaza in osteoprogenitoare si osteoblaste, sintetizeaza substante speficie matricei osoase pe care le depun in jurul lor, apar primii trabeculi ososi cu matricei osoase pe care le depun in jurul lor, apar primii trabeculi ososi cu osteocite in lacuneosteocite in lacune

Zona de resorbtie Zona de resorbtie – este cea mai apropiata de diafiza; cartilajul din aceasta – este cea mai apropiata de diafiza; cartilajul din aceasta portiune vine in contact direct cu maduva osteogena, fiind invatat de vasele portiune vine in contact direct cu maduva osteogena, fiind invatat de vasele sanguine si de tesutul conjunctiv care iau locul condrocitelor degenerate; odata cusanguine si de tesutul conjunctiv care iau locul condrocitelor degenerate; odata cu tesutul conjunctiv, in zona de resorbtie patrund si celulele osteoprogenitoare ce se tesutul conjunctiv, in zona de resorbtie patrund si celulele osteoprogenitoare ce se diferentiaza in osteoblaste; procesul continua cu formarea osului imaturdiferentiaza in osteoblaste; procesul continua cu formarea osului imatur

-- Cresterea oaselor un grosimeCresterea oaselor un grosime ::oo Are loc postnatal, pe seama stratului intern celular, osteogen al periostului prin apozitia Are loc postnatal, pe seama stratului intern celular, osteogen al periostului prin apozitia

de lamele osoasede lamele osoaseoo Asigura cresterea oaselor late contribuind insa si la cresterea in grosime a oaselor lungiAsigura cresterea oaselor late contribuind insa si la cresterea in grosime a oaselor lungioo Are loc pe toata durata vietii doar cu un ritm foarte lentAre loc pe toata durata vietii doar cu un ritm foarte lent

Remodelarea osuluiRemodelarea osului

-- Pe masura ce osul se formeaza si creste in dimensiuni este necesara remodelarea sa, Pe masura ce osul se formeaza si creste in dimensiuni este necesara remodelarea sa, transformarea osului imatur in os maturtransformarea osului imatur in os matur

-- Situatiile in care are loc remodelarea:Situatiile in care are loc remodelarea:oo in viata intrauterina, pt a transforma osul fetal primar in os matur compact sau spongiosin viata intrauterina, pt a transforma osul fetal primar in os matur compact sau spongiosoo remodelarea continua a osului compact la adult pentru crearea de noi sisteme haversiene remodelarea continua a osului compact la adult pentru crearea de noi sisteme haversiene

si trabeculi ososi, adaptati fortelor mecanice la care este supus osulsi trabeculi ososi, adaptati fortelor mecanice la care este supus osuloo remodelarea osului spongios adult, pentru shcimbarea trabeculilor in conformitate cu remodelarea osului spongios adult, pentru shcimbarea trabeculilor in conformitate cu

solicitarile mecanicesolicitarile mecanice-- Etapele remodelarii:Etapele remodelarii:

Formarea conului de resorbtieFormarea conului de resorbtie Formarea canalului de resorbtieFormarea canalului de resorbtie Formarea canalului osteonalFormarea canalului osteonal Depunerea de matrice osoasaDepunerea de matrice osoasa

oo Procesul remodelarii osului compact consta in resorbtia tesutului osos dintr-o anumita Procesul remodelarii osului compact consta in resorbtia tesutului osos dintr-o anumita zona cu formarea de noi osteoane in alta zonazona cu formarea de noi osteoane in alta zona

oo Formarea unui nou osteon incepe cu crearea unui canal de resorbtie datorita actiunii Formarea unui nou osteon incepe cu crearea unui canal de resorbtie datorita actiunii osteoclastelor:osteoclastelor:

Osteoclastele resorb atata matrice osoasa pana cand canalul de resorbtie ajunge la Osteoclastele resorb atata matrice osoasa pana cand canalul de resorbtie ajunge la dimensiunile viitorului osteondimensiunile viitorului osteon

In acest moment zona va fi invadata de tesut conjunctiv cu vase sanguineIn acest moment zona va fi invadata de tesut conjunctiv cu vase sanguine Portiunea in care canalul de resorbtie inainteaza in tesutul osos cu ajutorul Portiunea in care canalul de resorbtie inainteaza in tesutul osos cu ajutorul

osteoclastelor pentru a forma un nou osteon se numeste osteoclastelor pentru a forma un nou osteon se numeste con de eroziune(resorbtie)con de eroziune(resorbtie) Odata cu tesutul conjunctiv, la nivelul canalului de resorbtie patrund celule Odata cu tesutul conjunctiv, la nivelul canalului de resorbtie patrund celule

osteoprogenitoare care prin diviziune si diferentiere se transforma in osteoblaste osteoprogenitoare care prin diviziune si diferentiere se transforma in osteoblaste si sintetizeaza matrice osoasa care se depune pe peretii canaluluisi sintetizeaza matrice osoasa care se depune pe peretii canalului

Ulterior matricea osoasa se mineralizeaza iar canalul de resorbtie se ingusteaza Ulterior matricea osoasa se mineralizeaza iar canalul de resorbtie se ingusteaza formanduse canalul osteonal(aceasta zona se numeste formanduse canalul osteonal(aceasta zona se numeste con de inchiderecon de inchidere))

-- Tipuri de remodelare:Tipuri de remodelare:

1414

oo Remodelarea internaRemodelarea interna : nu modifica forma oaselor, avand loc prin generarea de noi sisteme: nu modifica forma oaselor, avand loc prin generarea de noi sisteme haversiene ceea ce implica un echilibru intre resorbtia si depunerea de tesut osos; cu haversiene ceea ce implica un echilibru intre resorbtia si depunerea de tesut osos; cu inaintarea in varsta echilibrul se modifica in favoarea resorbtiei si apare osteoporozainaintarea in varsta echilibrul se modifica in favoarea resorbtiei si apare osteoporoza

oo Remodelarea externaRemodelarea externa :ajuta la pastrarea formei externe a oaselor in timpul cresterii in :ajuta la pastrarea formei externe a oaselor in timpul cresterii in lungime si grosime, prin resorbtia partiala a osului in anumite regiuni si depunerea lungime si grosime, prin resorbtia partiala a osului in anumite regiuni si depunerea imediata in altele(depunerea de os pe care suprafata externa a suturior craniene pentru a imediata in altele(depunerea de os pe care suprafata externa a suturior craniene pentru a se adapta cresterii creierului)se adapta cresterii creierului)

Repararea fracturilorRepararea fracturilor-- Se realizeaza prin osificare intramembranoasaSe realizeaza prin osificare intramembranoasa-- Etapelele repararii fracturilor sunt urmatoarele:Etapelele repararii fracturilor sunt urmatoarele:

Hemoragica, hemostatica, de granulatieHemoragica, hemostatica, de granulatie Hipertrofia periostului si endostuluiHipertrofia periostului si endostului Calusul temporarCalusul temporar Formarea cartilajului hialinFormarea cartilajului hialin calusul definitiv si apoi remodelareacalusul definitiv si apoi remodelarea

oo Hemoragia localaHemoragia locala : este urmata de constituirea unui coagul sanguin(: este urmata de constituirea unui coagul sanguin(faza hemostaticafaza hemostatica); ); resturile tesutului osos sunt indepartate prin actiunea macrofagelorresturile tesutului osos sunt indepartate prin actiunea macrofagelor

oo Fibroblastele si capilarele prolifereaza la locul injuriei; t. conj. nou-format s.n. Fibroblastele si capilarele prolifereaza la locul injuriei; t. conj. nou-format s.n. tesut de tesut de granulatiegranulatie

oo Periostul si endostul se hipertrofiaza prin statul intern osteogen, celulele patrund in Periostul si endostul se hipertrofiaza prin statul intern osteogen, celulele patrund in coagul; acest tesut devine mai dens si din loc in loc la nivelul lui apar zone de cartilajcoagul; acest tesut devine mai dens si din loc in loc la nivelul lui apar zone de cartilaj

oo Tesutul de granulatie impreuna cu tesutul cartilaginos cresc generand astfel Tesutul de granulatie impreuna cu tesutul cartilaginos cresc generand astfel calusul calusul temporartemporar ce ajuta la stabiizarea si unirea capetelor osoase fracturate indiferent daca ce ajuta la stabiizarea si unirea capetelor osoase fracturate indiferent daca terminatiile osoase sunt situate in apropiere sau la distanta una de cealaltaterminatiile osoase sunt situate in apropiere sau la distanta una de cealalta

oo Formarea cartilajului hialinFormarea cartilajului hialin oo Initial, calusul definitiv este format din os spongios pentru ca apoi sa fie inlocuit de tesutInitial, calusul definitiv este format din os spongios pentru ca apoi sa fie inlocuit de tesut

osos compact care va reface integritatea osului fracturatosos compact care va reface integritatea osului fracturatoo Remodelarea calusului definitiv este completa dupa 10-12 saptamani; atunci cand Remodelarea calusului definitiv este completa dupa 10-12 saptamani; atunci cand

extremitatile osului fracturat nu sunt pozitionate anatomic se formeaza extremitatile osului fracturat nu sunt pozitionate anatomic se formeaza calusul calusul cartilaginoscartilaginos sau sau pseudoartrozelepseudoartrozele

ArticulatiileArticulatiile

-- Capetele oaselor impreuna cu tesuturile moi adiacente(cartilaje, ligamente, tendoane si Capetele oaselor impreuna cu tesuturile moi adiacente(cartilaje, ligamente, tendoane si sinoviale) constituie unitatea functionala numita sinoviale) constituie unitatea functionala numita articulatiearticulatie

-- Sunt de mai multe tipuri:Sunt de mai multe tipuri:oo Mobile – diartrozeleMobile – diartrozeleoo Semimobile si mobile – sinartrozele(sinostoze, sincondroze, sindesmoze)Semimobile si mobile – sinartrozele(sinostoze, sincondroze, sindesmoze)

-- Cea mai comuna este articulatia diartrozica reprezentata de o conexiune cavitara mobile dispusaCea mai comuna este articulatia diartrozica reprezentata de o conexiune cavitara mobile dispusa intre 2 oaseintre 2 oase

oo Cele 2 suprafete mobile ale oaselor care participa la articulatie sunt in cele mai multe Cele 2 suprafete mobile ale oaselor care participa la articulatie sunt in cele mai multe cazuri acoperite de un cartilaj hialin(cartilajul articular) cu exceptia cazuri acoperite de un cartilaj hialin(cartilajul articular) cu exceptia articulatiei articulatiei sternoclaviculare si a articulatiei temporomandibulare, unde capetele osoase apar sternoclaviculare si a articulatiei temporomandibulare, unde capetele osoase apar acoperite de cartilaj fibrosacoperite de cartilaj fibros

-- Structura histologica a unei articulatii mobileStructura histologica a unei articulatii mobileoo Capetele osoase care participa la formarea artic. sunt alcatuite din tesut osos spongiosCapetele osoase care participa la formarea artic. sunt alcatuite din tesut osos spongiosoo La periferie, acoperit de o lamela subtire de os compact peste care se suprapune cartilajulLa periferie, acoperit de o lamela subtire de os compact peste care se suprapune cartilajul

1515

articular(tip hialin) bogat in fibre de colagenarticular(tip hialin) bogat in fibre de colagen

oo Capsula articulara are Capsula articulara are un strat extern fibrosun strat extern fibros – cu fibre de colagen groase, inextensibile, matrice – cu fibre de colagen groase, inextensibile, matrice

interfibrilara bine reprezentata si fibroblaste; concentrarile de fibre de colagen interfibrilara bine reprezentata si fibroblaste; concentrarile de fibre de colagen formeaza ligamentele articulareformeaza ligamentele articulare

un strat intern un strat intern – format din membrana sinoviala(sinoviala)– format din membrana sinoviala(sinoviala) sinoviala captuseste supraf. interna a capsulei articulare si toate celelalte sinoviala captuseste supraf. interna a capsulei articulare si toate celelalte

structuri intraarticulare cu exceptia structuri intraarticulare cu exceptia cartilajului articular si a menisculuicartilajului articular si a meniscului prezinta 2 componente: prezinta 2 componente: un strat intern - celular care captuseste spatiul articular numit un strat intern - celular care captuseste spatiul articular numit intimaintima un strat de suport – subintimal. Alcatuit din t. conj. laxun strat de suport – subintimal. Alcatuit din t. conj. lax celulele stratului intern numite sinoviocite sunt asezate pe unul sau mai celulele stratului intern numite sinoviocite sunt asezate pe unul sau mai

multe randuri strans unite intre ele si prezinta nuclei mari ovalimulte randuri strans unite intre ele si prezinta nuclei mari ovali celule epiteliale sinoviale:celule epiteliale sinoviale:

oo sintetizeaza proteine, GAG in special acid hialuronicsintetizeaza proteine, GAG in special acid hialuronicoo asigura schimburile dintre vasele sanguine si cavitatea articularaasigura schimburile dintre vasele sanguine si cavitatea articularaoo fagociteaza materialul degradat de la nivelul diverselor struct. artic.fagociteaza materialul degradat de la nivelul diverselor struct. artic.

oo Lichidul sinovialLichidul sinovial este un dializat al plasmei sanguine cu cantitati mari de acid hialuronic ce este un dializat al plasmei sanguine cu cantitati mari de acid hialuronic ce

lubrefiaza articulatialubrefiaza articulatia Contine monocite, macrofage, fagocite incomplet activate, celule sinoviale Contine monocite, macrofage, fagocite incomplet activate, celule sinoviale

descuamate si rare granulocite, proteine si fosfataza alcalinadescuamate si rare granulocite, proteine si fosfataza alcalinaoo Discul intraarticular sau meniscul sau fibrocartilajulDiscul intraarticular sau meniscul sau fibrocartilajul

este constituit dintr-un tesut conjunctiv dens, cu zone mici de cartilaj fibroseste constituit dintr-un tesut conjunctiv dens, cu zone mici de cartilaj fibros nu este inervat si nici vascularizatnu este inervat si nici vascularizat daca o portiune de disc intraarticular este indepartata, aceasta regenereaza pe daca o portiune de disc intraarticular este indepartata, aceasta regenereaza pe

seama capsulei articulareseama capsulei articulare

1616