Ortopedie Iuliana

7/25/2019 Ortopedie Iuliana

1/16

urs1 ortopedie, traumatologie 5.10.2011

rtopedia se ocupa de patologia cronica a oaselor. Dupa o fractura apare o consolidare defectuasa de aceasta se ocuprtopedia pentru a corecta defectul.

raumatologie- afectiuni traumatice ale oaselor si articulatiilor.

nfectiile cu nanobacterii- mycoplasma, babesia. ot aparea ca af paucisimptomatice si apoi ca af neurologice,oliarticulare, necro!e a"asculare osoase#af idiopatice$.

uberculo!a este o boala in plina recrudescenta. Tuberculo!a tinde sa disemine!e la ni"el osos si articular preponder

Generalitati in fracturi

ractura- discontinuitate in substanta unui os generata de un traumatism de o anumita energie. &u este numai o boala

cuta a unui os si a intragului organism., nu este implicat numai osul ci si celelalte tesuturi. oate genera tulburarisi'ice#depresie$.

esuturile care sufera intr-o fractura(

os-definitoriuperiost

esutul muscular

"esele de sangener"i

egument

es adipos

"em de-a face cu un ansamblu le!ional ce creea!a un compartiment patologic ce poarta denumirea de focar de fractiagnostic( date anamnestice, clinice , laborator* imagistice.

ista semne clinice de probabilitate, de siguranta, argumentul de certitudine care este corelarea aspectului clinic cu

adiologic.emnele si simptomele unei fracture sunt date de cumulul de semen si simptome ale tesuturilor le!ate.

tructura tesutului osos este foarte diiferita de la un os la altul, de la un om la altul, de la o "arsta la alta, de la un se

tul.ractuura de epifi!a distal de radius, de col c'irurgical radius, de sold tro'anterian sau de col femoral- associate cu

steoporo!a.

ancerul de san la femei si de prostata la barbati- metasta!e osoase- fracturi pe os patologic.

ceste afectiuni scad re!istenta osoasa si se produc fracturi la forte mult mai sca!ute, in timpul miscarilornodine#coboarare din pat, mers la baie$.

ractura complete/ incompleta

tructura osoasa la copil raportul dintre partea "ie si partea mineral este mult mai ec'ilibrata-celularitate mai mare, pmineral mai mica. a acestia apar fracturi /incomplete. a adult matricea mineral preia controlul- de"in casante- se

mai usor si in mai multe bucati. %racturile incomplete la adult sunt foarte rare.

+ista o implicare a rasei pentru ca cei din rasa neagra au in mod natural o densitate osoasa mai mare si c'iar masasoasa mai mare.

racturi cu deplasare/ fara deplasare

aca apare o fractura fragmentele osoase se pot distant mai mult sau mai putin aleator. %ractura cominuti"a#fragmenfragmente principale si restul intermediare$. %ractura cu fragmente- in aripa de future.

fractura este cu atat mai stabile cu cat are mai putine fragmente. %orma liniei de fractura este semnificati"a. oate fTrans"ersal- apanaul impactului direct asupra osului de aceea aceasta arata de multe ori locul de impact.

Oblice- mai instabile- la tendinta de compresie a musculaturii acestea tind sa se deplase!e- denota compresiun

iala asupra osului

piroida- apanaul torsiunii si compresiunii- si mai instabiloa decat cea oblica are tendinta de a se deplasa rota

cele segmente corporale care au segment mai comple- daca fractura este oblica la ni"elul tibiei, fractura de perone

insoteste "a fi la un alt ni"ell decat cea dl tibie, "a fii unde"a in continuarea celei de la tibie, la fel si in ca!ul celeipiroide. In impactul direct si tibia si peroneul se rup in acelasi loc.

ontinuare Curs 2 Ortopedie

tudiul elementului osos, focarul de fractura

1


2/16

ractura cu cel putin 2 fragmente care sunt deplasate. Cau!ele deplasarii( agentul "ulnerant- forta care produce

aumatismul, actionea!a independent de re!istenta biomecanica structurilor pe care le afectea!a. Important este

c'imbul de energie care se produce intre cele 2 entitati4m6 impulsul este egal cu masa ori "ite!a. 7n corp omenesc cu greutate medie aflat intr-un "ec'icul cu "ite!a de

m*', "e'iculul se opreste brusc in !id, in sc'imbul de energie "e'icolul se opreste. Contu!ie cerebrala difu!a mult m

oci"a ptr pacient decat un 'ematom locali!at. Inafara de energia care actionea!a asupra osului, eista si alte elementare concura la reali!area deplasarilor fragmentelor de fractura- propria musculature. :usculatura este dilacerat in

momentul aparitiei unei fracture- o parte din musc'i ramane fiat pe un fragment iar cealalta pe alt fragment, apare s

ontractie in"oluntara a musculaturii. Daca nu manipulam cu gria pacientul pot aparea deplasari secundare. Deplasa

n fractura complica mult tratamentul.and esita o fractura fara deplasare sunt nenumarate moment prin care poate aparea deplasarea- ce poarta numele d

eplasare secundara poate fi accidentala dar si iatrogena.

eplasarea fracturilor e clasificata in(rin incalecare- pentru miscari coerente se acti"ea!a gr muscular implicat in miscare si se relaea!a musc'iu

ontrar. )tunci cand se contracta ambele grupe muscular nu se mai produce lucru mecanic- i!ometrica. Durerea din

ocarul de fractura "a acti"a musculature si de o parte si de alta4; bicepsul si tricesul "or tage in sus antebratul careeplasea!a fragmentul distal al 'umerusului ducand la deplasare rpin incalecare4; duce la ruptura musculaturii din c

a ce duce la accentuarea durerii. )pare scurtarea segmentului cu fractura. Dupa 1 sapt apare o cicatrice in care fractu

ste prinsa, nu au re!istenta mecanica, musc'iul se obisnuieste cu dimensiunea segmentului. une cele mai marificultati terapeutice. +ista miloace de etensie ce pre"in acest tip de deplasare.

aralela-luam in considerare fragmentele principale si anume cele care contin epifi!ele. %ragmentele sunt par

pparent.

Deplasarea prin angular- crea!a un ung'i intre fragmente=otatorie- fragmentele sunt rasucite una fata de cealalta

Diastatica-cele doua fragmente se indepartea!a una de cealalta- se intalneste in fractura trans"ersal de rotula s

ea de olecran.Deplasare combinata* complea* mita.

n fracturi la mb inf din politraumatisme etensia continua este contraindicata ptr ca ea are capacitatea de a agra"a st

olna"ului. CIcatri!area musculara apare mult mai de"reme decat reducerea fracturi. entru a se consolida osulagmentele trebuie sa se suprapuna minim 80> . )pare afectara dubla- un ape "asele mici la ni"el de periost, fascii,

musculature, ruperea lor duce la 'emoragie ce duce la acumulare de sange ce se poate eteriori!a. angele acumulat4

ematom fracturar#de fractura$- poate a"ea "olum "ariabil in fuctie de dimensiunea osului#femur- 500-?00 ml, de ba

1l pana la 1,5l, cu mai multe focare pana la 2l$. o pierdere mai mare de 00ml generea!a semen si simptome de aneost'emoragica. 3ematomul de fractura este autolimitant, bolna"ul se reec'ilibrea!a in scurt timp#@8'$ prin propriil

esurse.

a ni"elul ner"ilor- ne interesea!a afectarea tr ner"oase, ele pot fi le!ate de fragmentele osoase. tipuri de le!iuni(&euroapraie-le!iune de tip contu!i"- ol "itura in !ona acestuia conduce la perturbari la ni" microcirculatiei inclus

"asa ner"orum. =efacere restitution ad integrum de fiecare data indifereent de tratament. e da corti!on cate"a !ile

ot face si infiltratii paralocale$. Infiltratiile intraarticulare cu corti!on duc la distrugerea accelerata a articulatiei. 6itompleul A pentru "indecarea ner"oasa.

)onotomesis- ruperea aonilor in interiorul trunc'iului ner"os, ramane teaca lui c'Ban.Degenerescenta "alerian

e poate repara in @8 luni.&eurotomesis sectionarea ner"ului. )pare parali!ie definiti"e doar cu inter"entie sub microscop pentru refacerea

er"ului se poate relua acti"itatea neuronului in proportie de 50>.egumentul- exista o clasificare Chauchoix 3 categorii:

%ractura desc'isa de gradul I - plaga este punctiforma sau are pana in 10mm dimensiune.#plaga penetrarii unulonte$. oate fi tratata ca si o fractura inc'isa dar o fractura desc'isa care nu a fost tratata c'irurgical in primele 8' "

onsiderata infectata.

radul II - le!iuni care nu depasesc 10 cm, suprafata 10 cm2. laga poate fi mica dar stri"irea tesuturilorubtegumentare poate fi foarte intinsa ceea ce duce la isc'emie tegumentara4; necro!a si largirea !onei.

radul III - desc'idere f mare

cu lipsa de substanta- a"ulsie$ se asocia!a cu le!area unor "ase de sange sau ner"i importanti

2


3/16

volutia fracturilor:

ista numeroase moti"e pt ca aceasta e"olutie sa fie considerata particulara in raport cu alte tesuturi, datoritametabolismului lent, turno"erului lent.

onditii ca e"olutia sa fie corespun!atoare(particularitatile biologice ale pacientului

comportamentul pacientului

actiuni si mane"re*demersuri terapeutice mai mult sau mai putin inspirate din partea medicului

factori fa"ori!anti

tadiile e"olutiei fracturilor(

seudoinflamator( 5-E !ile # 'ematom se trombo!ea!a 4;c'eag 4;retragerea c'eagului 4;retea de fibrina alearei oc'iuri raman sau nu libere$F subfebrilitati nesemnificati"e4? grade

%ormare calus fribros( 21 !ile # reteau de fibrina e formata dintr-o subst amorfa,o matrice care dupa E !ile inc

a fie populata de fibrocite din ur #madu"a, endost, tes muscular-fascii,tendoane,apone"ro!e 4;se form tes fribros cembraca fragmentele osoase si se postea!a si intre ele 4;se maturi!ea!a la 21 !ile$ 4;dispare pericolul deplasarii

ecundare

%ormare calus mineral( fibroblasti #capacitati de celule stem$ -;se tranforma in osteoblasti-au ne"oie de cantmare de O2 si de nutrientiF se poate transforma in condroblast#celula tanara formatoare de tes cartilaginos$-;daca nu

uficient O2.

durea!a -5 luni membru superior

durea!a 5-? luni membru inferior formare calus mineral primiti"( calus moale,re!istenta biomecanica este mica.- formare cantitati"a- organismul

reea!a osteoane in eces pentru creste re!istenta in focarul de fractura

$ formare calus mineral matur- formare calitati"a- scade in "olum si creste re!istenta si duritatea- osteoclastele distrsteonii care nu sunt ase!ati pe linia de forta si osteoblastele "in si formea!a un nou osteon care se asea!a in sensul li

e forta.

a ni"elul colului femural se gasesc tra"ee ce poarta numele de e"antaiul lui Delbet'.and s-a terminat formarea calusului osos primiti" se scoate gipsul pentru ca integritatea se mentine datorita re!isten

alusului. Cu cat bolna"ul este lasat sa se miste cu atat osul se reface mai bine pentru ca osteonii se asea!a mai bine p

niile de forta. Cand s-a format calusul mineral se spune ca osul s-a consolidat.

=emaniere -1,5-2,5 ani- acti"itate mult sca!uta dar este inca peste normal- continuarea cu o rata din ce in ce mcurta a acti"itatii formarii calusului. Dupa aceasta perioada se re"ine la turn o"erul normal. Calusul se austea!a pot

e"oilor biomecanice, dupa consolidare creste re!istenta biomecanica si se aseamana cu osul de deasupra si dedesub

! Regula de aur cand se face imobilizarea = imobilizarea sa cuprinda si articulatia inferioara si cea superioar

indecarea unei fracturi- refacerea pacientului dp" functional, se petrece inainte de "indecarea biologica. Consolidar

uficienta pentru a asigura o recuperare buna.

:ulti dintre pacienti isi efectuea!a recuperarea si se duc la munci el este apt inainte sa inceapa procesul de remaniere

iagnostic:

anamne!a( pacientul eplica contetul traumatic, informatii despre boli eistente. Daca bolna"ul este comatosnformatiile "or fi oferite de apropiati sau de ec'ipa de pe ambulanta.

eamen clinic( inspectie, palpare si masuratori.ista 2 categorii de semne si simptome(

robabilitate- durerea, edem, ec'imo!a, impotenta functionala, scurtarea aparenta#intalnita si in luatii$

iguranta-durerea in punct fi#pacientul indica cu degetul locul durerii- loocul de ruptura al periostului$,

racmente osoase, mobilitate anormala, lipsa de transmitere a miscarii in !onele distale

eamen paraclinic(

teste functionale

teste imagistice- ba!ata pe =, pentru preci!ari legate de diagnostic CT ce arata gradul de deplasare a unor

agmente ce ne permite sa formulam o indicatie mai clara, mai putin utili!ata =:&- cand e folosita cu subst de contngio =:& pentru implicarea "aselor.

omplicatii(3


4/16

recoce- legate de e"olutia in sine a focarului de fractura #desc'iderea fracturii -;infectie$, trombo!a, emboli

Tardi"e- legate de imobili!area la pat, mai ales a bolna"ilor "arstnici- escare, acuti!area unei bronsite cronice

nfectii urinare, modificari in e"olutia unei fracturiocale

enerale

ratament(Conser"ator( metode de imobili!are eterna fara inter"entie c'irurgicala.

C'irurgical(

In focar inc'is( inlatura riscul formarii unei infectii- tia metalica in canalul medular

In focar desc'is( placa cu suruburi- transformam o fractura inc'isa intr-una desc'isaista 2 principii de ba!a(

=econstituirea anatomica a osului afectat.

:entinerea po!itiei pana la aparitia consolidarii.

incolo de tratament bine facut trebuie sa a"em in "edere recuperarea#reinsertia socioprofesionala$. Oigenoterapia

perbara calus mineral primiti"*matur- 21 !ile- pacienta la 1,5 luna s-a dus la ser"iciu.

rtopedie, traumatologie curs 15.octombrie.2011

ai sa "e!i ca necropsia imi "a da mie dreptate

rtopedia necesita tratamente corecti"e, se adresea!a afectiunilor cronice ale aparatului locomotor. In urma unei fracafectiune traumatica, apare o consolidare "icioasa a osului si nu mai repre!inta un brat normal deparg'ie, de"iind a

omecanice ale unui segment de membru sau a unui membru in intregime, atunci se reface parg'ia printr-o inter"en

orecti"a pt a aunge la parametrii normali.n cadrul traumatologiei ne ocupam de afectiunile traumatice ale oaselor si articulatiilor.

nfectiile cu nanobacterii(mycoplasma, babesia. Determina boli care pot e"olua ani, iar apoi apar afectiuni neurologic

oliarticulara, necro!e a"asculare osoase. #afectiuni idiopatice$

AC osos( in plina recrudescenta. #inca$:=%-microradiofotografia, folosita ca metoda de dg in TAC. Dupa recrudescenta TAC pulmonar #TAC ca"itar, apar

tineri si adolescenti$ apar diseminarile in alte organe #oase si articulatii$

Generalitati in fracturi

otiunea de fractura( discontinuitate in substanta unui os generata de un traumatism de o anumita energie. &u este nuboala acuta a osului ci a intregului organism, deoarece intr-o fractura nu numai tesutul osos este implicat si este de

steptat ca implicarea politisulara sa aiba un ecou asupra celorlalte tesuturi #este generatoare de depresie sau poate ag

arile depresi"e dea eistente$lementul osos este definitoriu in boala, periostul care adera intim de os, musc'ii, elementele "asculare, ner"ii,

gument. )nsamblu le!ional in centrul careia se afla lesiunea osoasa, inconurata de celelalte le!iuni. e creea!a astfn compartiment patologic4focar de fractura.

Os

eriost

:usc'i

6ase de sange

&er"i

Tegument

iagnosticul intr-o fractura

4


5/16

ate anamnestice- date despre accident sau incident, eista anumite informatii care dau date indirecte despre metod

roducere a fracturii

ate clinice

emne clinice de probabilitate

emne clinice de siguranta

)rgumentul de certitudine dintre aspectul clinic si cel radiologic

aca anali!am semnele si simptomele date de fiecare tesut anume, aungem la un cumul de simptome generate de toa

suturile aflate in suferinta.

ate de laborator/imagistice- reguli de ba!a in interpretarea =F

racturi incomplete/fracturi complete

ista fracturi produse de forta gra"itationala, deoarece structura osului este diferita de la un indi"id la altul, difera d"arsta la alta sau apar diferente in contetul unor boli specifice care afectea!a structura osoasa #boli endocrine, boli

are necesita tratamente cu corti!on, boli idiopatice-care in principiu se tratea!a cu corti!on$.

steoporo!a este o afectare globala a substantei osoase care este profunda si care poate scadea re!istenta oaselor. #fr

p distala de radius, fr de col c'irurgical radius, fr de sold-tro'anteriene sau col femural$ eista neoplasme care pot dmetasta!e osoase- cancerul de san si cancerul de prostata.

oate aceste afectari pot genera distorsiuni in structura osoasa astfel incat osul se fracturea!a in timpul unor miscari

nodine #mergand pe strada, urcand in pat, mergand la baie$ fractura spontana este prima manifestare care pune peanduri pacientul si anturaul.

ractura pe os normal/ pe os patologic

ractura pe os patologic-sur"enita pe o structura osoasa cu o suferinta prealabila.ista o mare diferenta intre structura osoasa la copil si la batran, la copil raportul este mult mai ec'ilibrat, celularita

ste mai mare, mineralitatea mai sca!uta si suporta altfel traumatismele, la copii aparand fracturi incomplete, fracturi

mn "erde, fragmentele nu se deplasea!a.

a adult, matricea minerala preia controlul, au duritate mai mare, dar de"in si mai casante #se sparg mai suor si in mamulte bucati$. %racturile incomplete la adult sunt foarte rare.

ista si o implicare a rasei, pentru ca indi"i!ii umani din rasa neagra au in mod natural o densitate osoasa mai mare

'iar masa osoasa este mai mare, deci au sc'eletul mai mare si mai re!istent.

racturi cu/ fara deplasare

eriostul oaca un rol important, deoarece fragmentele se pot indeparta si pot capata deplasari de la locul normal, ma

mult sau maiputin aleatorii.ractura simpla( cu doua fragmente, cominuti"a #multifragmentara$, intre ele eista o "arietate de fracturi cu o frec"e

emnificati"a

ractura cu fragmente-fractura cu fragment in aripa de flutureragmentele 1 si 2 raman fragmentele principale, contin una din epifi!e.

fractura cu cat are mai multe fragmente cu atat este mai instabila.

upa forma liniei de fracturaeste foaarte semnificati"a-apanaul impactului direct, este asociata lo"irii directe

%racturi trans"ersale-linia de fractura arata locul de impact

%racturi cu traiect oblic- sunt mai instabile decat cele cu traiect trans"ersal pentru ca la tendinta de apasare su

ctiunea musculaturii ele tind sa alunele unul pe lansa celalalt. +ste considerata produsa de compresiunea aiala asupnui os

%ractura spiroida-apanaul mecanismelor de torsiune, asociata cu un grad de compresiune, mai instabila deoar

re tendinta de a deplasa si rotator fragmentele.

riteriu dupa care putem defini tipul de traumatism

a fr oblica de gamba, fr de peroneu "a fi la un alt ni"el decat cea de tibie

Impactul direct generea!a fracturi la acelasi ni"el

%racturile de aparare, lo"itura cade asupra cubitusului deoarece este cel mai epus

ontinuare Curs 2 Ortopedie

tudiul elementului osos, focarul de fractura

ractura cu cel putin 2 fragmente care sunt deplasate. Cau!ele deplasarii( agentul "ulnerant- forta care produceaumatismul, actionea!a independent de re!istenta biomecanica structurilor pe care le afectea!a. Important este

c'imbul de energie care se produce intre cele 2 entitati

5


6/16

4m6 impulsul este egal cu masa ori "ite!a. 7n corp omenesc cu greutate medie aflat intr-un "ec'icul cu "ite!a de

m*', "e'iculul se opreste brusc in !id, in sc'imbul de energie "e'icolul se opreste. Contu!ie cerebrala difu!a mult m

oci"a ptr pacient decat un 'ematom locali!at. Inafara de energia care actionea!a asupra osului, eista si alte elementare concura la reali!area deplasarilor fragmentelor de fractura- propria musculature. :usculatura este dilacerat in

momentul aparitiei unei fracture- o parte din musc'i ramane fiat pe un fragment iar cealalta pe alt fragment, apare s

ontractie in"oluntara a musculaturii. Daca nu manipulam cu gria pacientul pot aparea deplasari secundare. Deplasan fractura complica mult tratamentul.

and esita o fractura fara deplasare sunt nenumarate moment prin care poate aparea deplasarea- ce poarta numele d

eplasare secundara poate fi accidentala dar si iatrogena.

eplasarea fracturilor e clasificata in(rin incalecare- pentru miscari coerente se acti"ea!a gr muscular implicat in miscare si se relaea!a musc'iu

ontrar. )tunci cand se contracta ambele grupe muscular nu se mai produce lucru mecanic- i!ometrica. Durerea din

ocarul de fractura "a acti"a musculature si de o parte si de alta4; bicepsul si tricesul "or tage in sus antebratul careeplasea!a fragmentul distal al 'umerusului ducand la deplasare rpin incalecare4; duce la ruptura musculaturii din c

a ce duce la accentuarea durerii. )pare scurtarea segmentului cu fractura. Dupa 1 sapt apare o cicatrice in care fractu

ste prinsa, nu au re!istenta mecanica, musc'iul se obisnuieste cu dimensiunea segmentului. une cele mai marificultati terapeutice. +ista miloace de etensie ce pre"in acest tip de deplasare.

aralela-luam in considerare fragmentele principale si anume cele care contin epifi!ele. %ragmentele sunt par

pparent.Deplasarea prin angular- crea!a un ung'i intre fragmente

0. =otatorie- fragmentele sunt rasucite una fata de cealalta

1. Diastatica-cele doua fragmente se indepartea!a una de cealalta- se intalneste in fractura trans"ersal de rotula s

ea de olecran.2. Deplasare combinata* complea* mita.

n fracturi la mb inf din politraumatisme etensia continua este contraindicata ptr ca ea are capacitatea de a agra"a st

olna"ului. CIcatri!area musculara apare mult mai de"reme decat reducerea fracturi. entru a se consolida osulagmentele trebuie sa se suprapuna minim 80> . )pare afectara dubla- un ape "asele mici la ni"el de periost, fascii,

musculature, ruperea lor duce la 'emoragie ce duce la acumulare de sange ce se poate eteriori!a. angele acumulat4

ematom fracturar#de fractura$- poate a"ea "olum "ariabil in fuctie de dimensiunea osului#femur- 500-?00 ml, de ba1l pana la 1,5l, cu mai multe focare pana la 2l$. o pierdere mai mare de 00ml generea!a semen si simptome de ane

ost'emoragica. 3ematomul de fractura este autolimitant, bolna"ul se reec'ilibrea!a in scurt timp#@8'$ prin propriil

esurse.

a ni"elul ner"ilor- ne interesea!a afectarea tr ner"oase, ele pot fi le!ate de fragmentele osoase. tipuri de le!iuni(&euroapraie-le!iune de tip contu!i"- ol "itura in !ona acestuia conduce la perturbari la ni" microcirculatiei inclus

"asa ner"orum. =efacere restitution ad integrum de fiecare data indifereent de tratament. e da corti!on cate"a !ile

ot face si infiltratii paralocale$. Infiltratiile intraarticulare cu corti!on duc la distrugerea accelerata a articulatiei. 6itompleul A pentru "indecarea ner"oasa.

)onotomesis- ruperea aonilor in interiorul trunc'iului ner"os, ramane teaca lui c'Ban.Degenerescenta "alerian

e poate repara in @8 luni.&eurotomesis sectionarea ner"ului. )pare parali!ie definiti"e doar cu inter"entie sub microscop pentru refacerea

er"ului se poate relua acti"itatea neuronului in proportie de 50>.egumentul- exista o clasificare Chauchoix 3 categorii:

%ractura desc'isa de gradul I - plaga este punctiforma sau are pana in 10mm dimensiune.#plaga penetrarii unu

lonte$. oate fi tratata ca si o fractura inc'isa dar o fractura desc'isa care nu a fost tratata c'irurgical in primele 8' "onsiderata infectata.

radul II - le!iuni care nu depasesc 10 cm, suprafata 10 cm2. laga poate fi mica dar stri"irea tesuturilorubtegumentare poate fi foarte intinsa ceea ce duce la isc'emie tegumentara4; necro!a si largirea !onei.

radul III - desc'idere f mare

cu lipsa de substanta- a"ulsie$ se asocia!a cu le!area unor "ase de sange sau ner"i importanti

volutia fracturilor:

6


7/16

ista numeroase moti"e pt ca aceasta e"olutie sa fie considerata particulara in raport cu alte tesuturi, datorita

metabolismului lent, turno"erului lent.

onditii ca e"olutia sa fie corespun!atoare(

particularitatile biologice ale pacientului

comportamentul pacientuluiactiuni si mane"re*demersuri terapeutice mai mult sau mai putin inspirate din partea medicului

factori fa"ori!anti

tadiile e"olutiei fracturilor(seudoinflamator( 5-E !ile # 'ematom se trombo!ea!a 4;c'eag 4;retragerea c'eagului 4;retea de fibrina ale

arei oc'iuri raman sau nu libere$F subfebrilitati nesemnificati"e4? grade

%ormare calus fribros( 21 !ile # reteau de fibrina e formata dintr-o subst amorfa,o matrice care dupa E !ile inca fie populata de fibrocite din ur #madu"a, endost, tes muscular-fascii,tendoane,apone"ro!e 4;se form tes fribros ce

mbraca fragmentele osoase si se postea!a si intre ele 4;se maturi!ea!a la 21 !ile$ 4;dispare pericolul deplasarii

ecundare%ormare calus mineral( fibroblasti #capacitati de celule stem$ -;se tranforma in osteoblasti-au ne"oie de cant

mare de O2 si de nutrientiF se poate transforma in condroblast#celula tanara formatoare de tes cartilaginos$-;daca nu

uficient O2.durea!a -5 luni membru superior

durea!a 5-? luni membru inferior

formare calus mineral primiti"( calus moale,re!istenta biomecanica este mica.- formare cantitati"a- organismul

reea!a osteoane in eces pentru creste re!istenta in focarul de fractura$ formare calus mineral matur- formare calitati"a- scade in "olum si creste re!istenta si duritatea- osteoclastele distr

steonii care nu sunt ase!ati pe linia de forta si osteoblastele "in si formea!a un nou osteon care se asea!a in sensul li

e forta.a ni"elul colului femural se gasesc tra"ee ce poarta numele de e"antaiul lui Delbet'.

and s-a terminat formarea calusului osos primiti" se scoate gipsul pentru ca integritatea se mentine datorita re!isten

alusului. Cu cat bolna"ul este lasat sa se miste cu atat osul se reface mai bine pentru ca osteonii se asea!a mai bine pniile de forta. Cand s-a format calusul mineral se spune ca osul s-a consolidat.

=emaniere -1,5-2,5 ani- acti"itate mult sca!uta dar este inca peste normal- continuarea cu o rata din ce in ce m

curta a acti"itatii formarii calusului. Dupa aceasta perioada se re"ine la turn o"erul normal. Calusul se austea!a pot

e"oilor biomecanice, dupa consolidare creste re!istenta biomecanica si se aseamana cu osul de deasupra si dedesub

! Regula de aur cand se face imobilizarea = imobilizarea sa cuprinda si articulatia inferioara si cea superioar

indecarea unei fracturi- refacerea pacientului dp" functional, se petrece inainte de "indecarea biologica. Consolidar

uficienta pentru a asigura o recuperare buna.:ulti dintre pacienti isi efectuea!a recuperarea si se duc la munci el este apt inainte sa inceapa procesul de remaniere

iagnostic:

anamne!a( pacientul eplica contetul traumatic, informatii despre boli eistente. Daca bolna"ul este comatos

nformatiile "or fi oferite de apropiati sau de ec'ipa de pe ambulanta.

eamen clinic( inspectie, palpare si masuratori.ista 2 categorii de semne si simptome(

robabilitate- durerea, edem, ec'imo!a, impotenta functionala, scurtarea aparenta#intalnita si in luatii$

iguranta-durerea in punct fi#pacientul indica cu degetul locul durerii- loocul de ruptura al periostului$,

racmente osoase, mobilitate anormala, lipsa de transmitere a miscarii in !onele distale

eamen paraclinic(teste functionale

teste imagistice- ba!ata pe =, pentru preci!ari legate de diagnostic CT ce arata gradul de deplasare a unor

agmente ce ne permite sa formulam o indicatie mai clara, mai putin utili!ata =:&- cand e folosita cu subst de cont

ngio =:& pentru implicarea "aselor.

omplicatii(recoce- legate de e"olutia in sine a focarului de fractura #desc'iderea fracturii -;infectie$, trombo!a, emboli

7


8/16

Tardi"e- legate de imobili!area la pat, mai ales a bolna"ilor "arstnici- escare, acuti!area unei bronsite cronice

nfectii urinare, modificari in e"olutia unei fracturi

ocaleenerale

ratament(

Conser"ator( metode de imobili!are eterna fara inter"entie c'irurgicala.C'irurgical(

In focar inc'is( inlatura riscul formarii unei infectii- tia metalica in canalul medular

In focar desc'is( placa cu suruburi- transformam o fractura inc'isa intr-una desc'isa

ista 2 principii de ba!a(=econstituirea anatomica a osului afectat.

:entinerea po!itiei pana la aparitia consolidarii.

incolo de tratament bine facut trebuie sa a"em in "edere recuperarea#reinsertia socioprofesionala$. Oigenoterapia

perbara calus mineral primiti"*matur- 21 !ile- pacienta la 1,5 luna s-a dus la ser"iciu.

8


9/16

rtopedie, traumatologie curs 2

2.octombrie.2011

tudiul elementului osos in focarul de fracturaau!ele deplasarii fragmentelor osoase(

)gentul "ulnerant( forta, energia care produce traumatismul, actionea!a independent de re!istenta biomecanic

ructurilor pe care le afectea!a#indiferent care este structura mobila, important este sc'imbul de energie care se prod

ntre cele doua entitati$ intre ele are loc un sc'imb de impulsF#impuls$4m#masa$ "#"ite!a$

%ortele care se de!"olta in organism in unele tesuturi tind sa depaseasca re!istenta unor tesuturi care nu isi ma

ot pastra structura

ontu!ia cerebrala difu!a repre!inta de!agregarea creierului pe arii largi unde apar 'emoragii difu!e pe suprafete inti

n afara de energia care a produs traumatismul si care continua sa isi eercite fortele si asupra fragmentelor din focaractura. Oasele sunt brate de parg'ie care functionea!a in ba!a inserctiilor musculareF !onele unde se cumulea!a

ectorul de portantaF punctele de spriin situate in articulatiiF dar daca pe un os situat distal a"em puctul de insertie al

nui musc'i, acel musc'i trebuie sa aiba si o origine care este situata pe osul proimalF dincolo de terminatiile tendine gasesc arii largi de masa musculara care acopera diafi!ele sau metafi!ele. )ceasta este dilacerata in momentul in c

pare o fractura, o parte ramanand pe un fragment si una pe cealalta parte a fragmentului, stimulul dureros pro"ocand

ontractura sau o contractie in"oluntara la ni"elul musculaturii care se diriea!a in doua parti, niciodata in masura

c'i"alenta.fractura desc'isa sau de os mare implica riscul de deplasari secundare, nedorite generate de mobili!area intertesti"

acientului, de multe ori mai noci"a pentru pacient.

eplasarea in fractura complica foarte mult tratamentul, apare necesitatea rearanarii fragmentelor. a o fractura faraeplasare sunt nenumarate clipele prin care fractura se poate deplasa secundar, care sur"ine ulterior si poate sa fie

ccidentala sau iatrogena.

eplasarea fracturilor este clasificabila(Deplasarea prin incalecare #miscare si contramiscareF biceps-fleie,triceps-etensie$

:iscarea coerenta#prin care se produce lucru mecanic$, care are o anumita forta si "ite!a, pornita si oprita la dorinta

are o initia!a, se face prin contractia grupei care face fleia si relaarea grupei care face etensia. ucru mecanic esat de miscarea i!ometrica.

urerea din focarul de fractura "a influenta musculatura din toate grupele musculare din ur datorita unei miscari de

ontractie in"oluntara. +ste sfasiata musculatura,#dupa cate"a !ile musculatura se obisnuieste cu noua natura prin

daptabilitate$ amplifica contractia si amplifica durerea, marind deplasarea4;scurtarea aparenta a segmentului de

membru

n E !ile apare cicatricea musculara, fibra musculara se obisnuieste cu noua lungime si reducerea nu se mai poate fac

Deplasarea paralela, luam in considerare fragmentele principale de fractura. )ele celor doua fragmente sunt

aralele

Deplasarea prin angulareDeplasarea rotatorie

Deplasarea diastatica- cele doua fragmente se indepartea!a unul de celalalt #fractura trans"ersala de rotula si

actura de olecran$Deplasarea complea, combinata, mita

ustarea musculaturii este un lucru noci" si a"em miloace de a pre"enii, etensia continua. In fracturi importante la

"elul membrului inferior, cand pacientul are si le!iuni abdominale sau craniene, etensia este contraindicata, deoar

re capacitatea de a agra"a starea pacientului.icatri!area apare inainte de repo!itionarea fragmentelor in po!itia normala. %ragmentele trebuie sa se suprapuna pe

uprafata de cel putin 80>.

fectarea "asculara este dubla( locala, a "aselor mici, locale de la ni"el tisular. =uperea produce o 'emoragie internaare poate de"eni eterna in ca!ul unei fracturi desc'ise. Cantitatea de sange din focarul de fractura este plecata din

stemul circulator, deci sangele este pierdut c'iar daca se afla in interiorul corpului, iar ec'ilibrul poate sa de"ina

"ident. )ceasta cantitate de sange se numeste 'ematom fracturar, care poate sa aiba "olum "ariabil.

9


10/16

ractura de ba!in este o fractura pe un os lat, spongios iar 'ematomul contine peste un litru, iar in fracturile comple

oate sa depaseasca un doi litri. C'eagul se re!oarbe, iar fierul se reciclea!a. O pierdere de aceasta an"ergura in scur

mp generea!a semne si simptome de anemie post'emoragica acuta.aloare

ete

Ta'icardie

tare lipotimica

:ucoase uscate

ematomul de fractura este autolimitant in sensul ca un bolna" cu resurse se reec'ilibrea!a in scurt timp, fie autat in

a!ul pierderilor mari, fie bolna"ul se re'idratea!a si in cate"a ore isi re"ine in aproimati" 8 ore, sau mai repede ina!ul substantelor adu"ante.fectarea "aselor mari( arterele mari, femurala sau afectarea unui "as mare din alt sistem sau aparat, care se asocia!a

actura.

emoperitoneul este iritant si poate sa dea contractura musculara. Daca apar de!insertii me!enterice, odata cu necro!

ntestinului, apare si oclu!ia. e face terapie de substitutie, tensiunea este instabila.a ni"elul ner"ilor(

)fectarea trunc'iurilor ner"oase

e!area de tip neuroapraia- cea mai usoara le!iune, le!iunea de tip contu!i"- o lo"itura conduce la perturbar

mai ales in "asa ner"orum, se produce intai acel stupo al capilarelor care se inc'id apoi se desc'id, urmata de edem,

ulburari de metabolism. =ecuperarea se face cu restitutio ad integrum, 2 principii acti"e(

Clasic- cate"a !ile administrarea de corti!on#in formele umede de gonartro!a lic'idul se etrage, se administrprofos apoi se face substitutie cu 'ialuronat de &a$

6itaminele de tip A care auta la accelerarea "indecarii substantei ner"oase

Oigenoterapie 'iperbara-reabilitare mult mai rapida

)onotomesis-ruperea aonilor in interiorul masei ner"oase- apar in traumatismele prin elongare-ramane teac

c'Bann deoarece este alcatuita din sfingolipide care este elastica. =ecuperarea poate sa dure!e pana la 8 luni, dar gr

e functionalitate scade.

&eurotomesis-sectionarea ner"ului4;parali!ie sau aneste!ie pe teritoriul ner"ului respecti", se corectea!a

micric'irurgical. %unctionalitatea de poate relua in proportii de peste 50 >.a ni"elul tegumentului( #Cauc'oi$

De gradul I

laga de desc'idere este punctiforma sau are pana in 10 mm diametru #plaga produsa de penetrarea unui glonIn ca!ul unei fracturi desc'ide punctiforme daca tratamentul plagii se face corespun!ator ea poate sa fie tratat

rtopedic si traumatologic ca si o fractura innc'isa, dar cea care nu a fost tratata c'irurgical in primele < pana la 8 ore

considerata infectata ad initio, ad o"o.

De gradul II

&u depasesc diametrul de circa 10 cm, sau au suprafata de circa 10 cm

tri"irea tesuturilor moi sa fie de !ici de cm, c'iar daca plaga este punctiforma

De gradul III

Desc'idere foarte mare cu*fara lipsa de substanta #a"ulsia a partilor mor-cu lipsa se substanta$

6ariante in care se asocia!a cu le!area elementelor "asculo-ner"oase

rtopedie,traumatologie curs


11/16

uatii(

Incomplete, cu resturi ligamentare si capsulare4;luatie regulata

Completa, in care sunt distruse toate elementele de ancorare4;luatie neregulata

terno-claviculara# acromio-claviculara

"terno-claviculara# acromio-claviculara#disunctie$. :eniscurile sunt menite sa imbrace capetele osoase,

gamentele sunt situate anterior, posterior. )mbele !one intalnesc tipuri de luatii in functie de gra"itate( #luatie petro-sternala$

radul 1-bresa capsulara cu a"ansare de cati"a mm

radul 2-iesirea totala a cla"iculei din articulatie

radul -capatul cla"icular este liber si capabil de deplasari mult mai mari ori anterior fara de stern si foarte rosterior fata de stern, care in conditii de continuare a traumatismului poate sa interese!e organele mediastinale. Treb

a se rupa si ligamentele coraco-cla"iculare.

%ascuculul cla"icular al C: trage deoarece are o contractura pro"ocata de durere, necontrolata si "a ridica

a"icula, care se "ede sub tegumentDpd" clinic, semne si simptome-durere, tumefactie, esc'imo!a, impotenta functionala, pre!ente in di"erse

roportii.

In ca!ul diunctiei acromio cla"iculare apare o treapta #semnul clapei de pian$. Tratamentul este in functie de

radul de luatie

terno-claviculara:

radul 1- se operea!a numai la sporti"i in general

radul 2-operatia este bine"enitaradul - absolut obligatorie mai putin la batranii carora le poate fi pusa "iata in pericol.

a luatia retro-sternala, inter"entia este formal indicata indiferent de gradul de luatie.

=epunere sangeranda, reducerea pe cale c'irurgicala, uneori doar suturandu-se, dar poate sa aiba un anumit g

e instabilitate si poate sa apara o artro!a posttraumatica. %iarea capatului osos respecti" de"ine o necesitate. e insbrosa din capul cla"iculei pana in manubruil sternal urmata de sutura capsulei si a ligamentelor. e imobili!ea!a

acientul pentru 2, , < saptamani, apoi se etrage materialul.

Daca o articulatie este imobili!ata mai mult decat este ne"oie, aceasta se 'ipotrofia!a. #artrosinte!a$

cromio-claviculara:

radul 1( se operea!a la sporti"i

radul 2(se inter"ine c'irurgical

radul ( obligatoriu, in functie de pacient=efacerea capsulei si a ligamentelor ofera contentie dar nu totala deoarece apar ligamentele coraco-cla"icular

u pot fi suturate. e "irea!a un cip osos de pe acromion pe cla"icula sau se pune un surub de pe cla"icula pe coracoutem sa mi!am pe o constructie fibroasa secundara ce inlocuieste ligamentele rupte.

capulo-umerala

+ste foarte frec"enta deoarece are loc pe o articulatie cu foarte mare mobilitate. uprafata acoperita cu cartila

ste suprafata totala destinata articulariit4 de contact cu osul "ecin #se atinge cu epifi!a "ecina$ J de re!er"a #po!itii destinate cand oasele au un alt ung'

uprafata de contact, cu cat este mai mare, articulatia este mai stabila #dp cu stabilitatea$

uprafara de re!er"a #ip cu suprafata de contact$ #este dp cu mobilitatea$

Gcapul 'umeral poate satisface glena in toate po!itiile4; articulatie mobila, stabilitate mica

Capsula si ligamentele ant sup si postlena, se mareste c fara sa miscore!e r. e marginea glenei s-a des"oltat un burelet care pe sectiune este un

artila triung'iular, ca un guler si care transforma glena intr-o suprafata mai mare de contact, crescand stabilitatea

rticulatiei

:usculatura rotatorie interna este mai puternica decat musculatura rotatorie eterna

resiunea atmosferica apasa capul in glena cu o forta foarte mare

uatiile in aceasta !ona sunt regulate in general.

uatie posterioara- este de fapt o subluatie. +ste o rotatie interna eagerata.

uatie inferioara- luatia in catarg

uatia antero-interna. emne(deltoidul se prabuseste spre "-ul destoidian #semnul epoletului$ semnul abduct

astice a lui Aerger are si "aloare diagnostica

11


12/16

)ntero-interna etracoracoidiana

)ntero-interna infracoracoidiana

)ntero-interna intracoracoidiana

racturile(

tat luatiile cat si fracturile au loc acolo unde conditiile sunt fa"orabile, pornind de la structura care sufera le!iunea

ana la forta care o produce.

uncte slabe(

In luatii, articulatiile in sine repre!inta puncte slabe pentru le!iunile de acest tipOsul are o structura adaptata pentru functia de parg'ie nu are pe toata suprafata aceiasi structura, iar aranarea

a"eelor repre!inta un punct slab.

a ni"elul cla"iculei, unirea partii con"ee cu partea conca"a repre!inta un punct fi. )cest os este supus

"asipermanent unor forte de compresie sub actiunea carora curburile incep ca se accentue!e, si se rupe la ni"elul de

ntalnire a celor doua curburi. :aoritatea fracturilor se petrec in 1* milocie

a ni"elul colului scapular

Colul c'irurgical al 'umerusului

T=)7:)TI:++ :+:A=77I 7+=IO=

#1?.10.2010- stagiu ortopedie- pre!ent$+I7&+) 7:)=77I- determinate de pre!enta articulatiei scapulo-'umerala, de tip condilartro!a, articulatie

mobila, care merge de mana cu instabilitatea

Ksustinerea membrului superior- articulatia posterioara cu partile moi ele toracelui.

Kle!iuni parti moi entorsii si luatii #art. terno-cla"iculara,scapulo-'umerala, si LLLLLLLL., fracturile$

:O=T)&T(

o!itia in care se afla umarul atunci cand se intampla traumatismul.

7M)TII+

a ni"el cap. cla"iculacla"icula c'aracter si rol

- miscari#10-20 grade$

=TIC7)TII+ C)6IC7+I- dispun de elemente de stabili!are( capsula articulara dar si ligamentele.

=T. )C=O:IO-C)6IC7)=)- 2 ligamente coracocla"iculare( conoid si trape!oid

ompresiune laterala asupra umarului sau toracelui in general pot lua ambele articulatii.

7M)TII-defenicie- diferenta intre entorsii si luatii

+:)&)=I( :+C)&I: D+ CO&D7C+=+( trauma mecanica ce supune articulatia la miscari dincolo de limitormala conferita de ligamentele anatomice.:+C)&I: D+ +N)=+( miscari care fortea!a si capsula si ligamentele care le le!ea!a.

&TO=I+ +MIT) )&) D+ ) D+6+&I 7M)TI+

I%+=+&T)( in entorsie nu eista parasirea articulatiei la unele din elementele osoase, pana cand in luatii, elemen

soase parasesc articulatia, deteriorea!a tesutul din fata lui si gaseste alt loc, care se numeste po!itia luata.

7M)TII+- pierderea starii de congluentaa articulatiei, prin parasirea din articulatie la una din e pifi!e , lucru care e intampla nici o data in entorsie .

I%IN) 7&D+ +)C) I C)T D+ :7TP12


13/16

depinde de lungimea legaturilor capsulolegamentare.

+ista "arianta ca sa se rupa legaturile, atunci a"em luatie neregulata.

D+))=+) 7M)TI+I

grade de luatii, stadii

directia de luare- cap. int.-presternal- retrosternal

-cap et.- daca se rupe legaturile, cla"icula se ridica, din cau!a musciului C:#contractie$

nes a facem o radiografie in ortostatism.

K=uperea comleului ligamentar coracocla"icular 4 luatie de gradul III.+:&+ I I:TO:+ I&%):)TO=II=O6OC)T+ D+ O=IC+ T=)7:)TI:

KedemKtumefactie

Kdurere

Kimpotenta functionalaKpre!enta e"entual a unei ec'imo!e

TO)T+ )C+T+) 7&T I&T)&IT+ I I& 7M)TII I I& %=)CT7=I.

)=TIC7)=IT)TI+ 7M)TI+I T+=&OC)6IC7)=+

K=+T=OT+=&))- etreme de periculoasa-intepaturapericard sau cordul,sau le!area pleurei#cau!a- capul intern

a"iculei$. Tratament c'irurg. Obligatoriu, indifferent de grad. %acem radiografie de profil.K=+T+=&))-semn clapa de panaP# nu sunt sigur daca am scris bine aici$

K7M)TII+ D+ =)D I- tratate conser"ator, cei cati"a mm de deplasare, nu repre!inta o c'iestiune maora. &u ee"oie de inter"entie c'irurgicala.

K7M)TII+ D+ =)D II- cap. art. plecat din articulatie, dar mai pastrea!a legaturile. Tratament- discutabil. &u

fectata functia intregului organism.K7M)TII+ D+ =)D III- de regula se operea!a. +ceptie- personae "arstnice la care inter"entia poate fi riscan

ata. Operatia- refacerea congluentei articulare. e face fiare rudimentara,minimala. %acem legare intre capetele

rticulatiei. Imobili!am art. de scurt timp#1


14/16

aparat de fiat articulatiei scapulo'umerala#burulet glenoidian$ K creste act. a stabili!. prin marirea a )), fara sa

fere limitare serioasa a miscarilor.

ONITI) C)77I 37:+=) 7M)T %)T) D+ +&)(

$ luatia post-cel mai frec"enta. Capul posterior fata de glena.

$ uatia inf- subglenoid.$ uatia ant.#anterointerna$

KC)I%IC)=+) + =)DIO=)%I+

u cat musculature e mai puternica cu atat capul merge mai spre interior.

CO&TI&7)=+( 7M)TI) )C)7O37:+=))

#1H.10.2010-stagiu ortopedie-pre!ent$

uatia e primita ca urgenta

ece e urgentaPKdeplasarea oaselor#epifi!e$.

Kdurerea

Kpierdere la dreptul de domiciliu

=)T):+&T7 7M)TI+I(

Kreaducerea epifi!ei luatei in po!itia ei corecta in articulatie si mentinerea ei in aceasta postura redusa pana

catri!area ligamentelor#1


15/16

uperea unor elemente de contentie articulara.

dupa readuceri apare fenomenul de luatie recidi"anta- se formea!a o alta ca"itateKpunga A=O)-

)=T:)&&Kcum ar fi loc pt a 2 articulatie.nci!ura :))I&+#:)3+I&$-nu mai e posibil sa se puna la locepifi!a 'umerala pt ca pe suprafata epifi!ei

ormea!a o formatiune cu aspect de canal, se mananca osul, care da posibilitatea epifi!a sa iese linistit din articulatie

lena nu mai poate sa tina epifi!a la locul ei normal.

%)CT7=I+ 7:)=77I

$%=)CT7=) D+ C)6IC7)

KTI7=I D+ %=)CT7=I-1$ fara deplasare

2$cu deplasareKT=)T):+&T( os de osificare membranara4cla"icula. Tot se face pe seama perostului.

$tratarea conser"ator al fracturilor de cla"icula-incercam acest tratament.

$c'irurgical- nr. fracturilor esuate mult mai mare decat la cele neoperate.

KT=)T):+&T7 CO&+=6)TO=- repo!itionarea fragmentelor la locul lor, readucerea si imobili!area. =eaduce

ara aneste!ie. lasarea pacientului pe scaun, spriinim genunc'iul intre cele 2 scapule, apuca, umerele pacientului dipate in fata si facem actiune in sus si innapoi. Imobili!area se face cu bandaul Ratson-SonesK"ine pe partea anteri

umerilor,trece deasupra, se incrucisea!a interscapular sub ni"elul cefei#aspect de un ? culcat$. Aandaul nu trebuie s

e prea strans in aial. Aandaul Ratson se tine -< saptamani, pana cand apare stabili!are prin calos fibros.

KT=)T):+&T7 C3I=7=IC)- %ractura desc'isa-fractura trebuie operata.amenintarea de desc'idere-fragmentul nu a reusit sa iese prin piele, dar o

inge si formea!a o !ona de necro!a. +"olutie ( fractura inc'isa K fractura desc'isaKoperatie.

ituatia de interpo!itie periostica sau musculara- pastrea!a o dostantaonstanta intre fragmente, fara sansa sa se apropie!eKoperatie.

KC7: + %)C+ I&T+=6+&TI) C3I=7=IC))-inci!ie la ni"elul cla"iculei, se LLLLLL..capetele,se

ntroduce o brosa prin piele, iese prin deltoid, brosa se indoaie la capul etern, pt a asigura imobili!area brosei.

%=)CT7=+ D+ C)7)Klo"ituri puternice din spate in fata asupra umarului.

Kdeplasari de 10-15 grade#mici$.

Kpartea lata a scapulei, care sta aplicata pe grila costal se poate fractura, dar in general e foarte bine proteata.Kfractura acestei !one plata a omoplatului se petrec in ca!ul unor politraumati!me. &u au semne caractere ca si

acturile la osele lungi. )"em pre!enta unor ec'imo!e !ona sugesti"a. ot apar dureri. Aanda Dessoult- saptamani

%=)CT7=I+ +MT=+:IT)TII 7+=IO)=+ ) 37:+=777I

#CO C3I=7=IC) 37:+=)$

Kpacienti cu osteoporo!a- mai frec"ent si mai riscant.Ksub margo suprafetei articulare a capului4col anatomic.

Kcol c'irurgical situat la ba!a capului intre cele 2 tubero!itati.Kfractura ingrenata

Kdeplasarea prin angulare-cu cotul in abductie, fie in"ers- ung'iul, cotul in adductie.

:)&+6=) AO3+=- fracture cu deplasari mai mari, capul ramane in glena, epifi!a pleaca. )par toate semnele si

mptome obisnuite pt fracturi. ub regiunea deltoidiana apare un sant-O6IT7=) D+ TOO=. De!"oltarea ec'imo

ro"ocata de acumularea 'ematomuluiK +C3I:ON) I& OI&D)-fata in fata, cea de pe brat apare sip erace#3+&&+7I&+&+&3I&$+C3I:ON)$. %oarte rar poate apare in luatii scapulo-'umerale neingliate,

par aceste ec'imo!e, dar foarte rar.

15


16/16

=)T):+&T7 C3I=7=IC)- osteosinte!aintre cap si diafi!a. Imobili!are banda Dessoult -< saptamani urm

e perceperea unei recuperari.

=)T):+&T CO&+=6)TO=-fracturi fara deplasare sau deplasare ingliabile. Imobili!are aproimati" < saptamaersoane cu osteoporo!a imobili!are 8 saptamanicu controale saptamanale#"alabil si pt tratamentul c'irurgical$.

Ortopedie Iuliana

Documents

Transcript of Ortopedie Iuliana