Orientare Scolara Si Profesionala

7/21/2019 Orientare Scolara Si Profesionala

1/32

PROBLEME GENERAL-TEORETICE ALE

ORIENTARII SCOLARE SIPROFESIONALE (CA ETAPA INITIALA A

ORIENTARII IN CARIERA)

1.1 Delimitari coce!t"ale

1.1.1. Orietarea #colara #i !ro$e#ioala i

#e# cla#ic

Orientarea scolara si profesionala (OSP) este definita, traditional, ca unsistem de actiuni educationale, pe care le intreprind factorii responsabili, in

vederea sprijinirii elevului in alegerea unei scoli, unei profesiuni, care sa sepotriveasca personalitatii sale, si care, totodata sa fie solicitata de societate. Inaceasta acceptie, orientarea scolara este o premisa pentru orientareaprofesionala iar orientarea profesionala constituie o finalizare si o validare aorientarii scolare. Prin OSP se urmareste folosirea rationala a resurselorumane . ()

In ictionar e!plicativ de psi"ologie colara OSP este definita astfel # sistem de actiuni si influente care se e!ercita asupra elevilor in vedereaoptiunii cat mai corecte pentru o anumita scoala (forma de invatamant) sipentru o anumita profesiune care sa asigure, in cat mai buna masura,

satisfacerea trebuintelor personale si a celor sociale, potrivit cu interesele,aspiratiile si aptitudinile fiecarui tanar. ()Studiind componentele esentiale ale pedagogiei, Ioan $ontas include

OSP in cadrul componentelor complementare ale acesteia, alaturi de #% educatia permanenta &% cercetarea pedagogica &% managementul educational.'utorul defineste OSP drept un sistem coerent si dinamic, de

principii, actiuni si masuri, prin care un individ sau un grup sunt indrumati(ajutati) sa%si aleaga (sa opteze pentru) o anumita scoala, corespunzatorinclinatiilor, aptitudinilor si aspiratiilor proprii, in scopul dezvoltariipersonalitatii, respectiv pentru o anumita profesie si pentru integrarea social%utila. ()

Sorin ristea defineste OSP din perspectiva continutului si dinperspectiva metodologica a acestei activitati comple!e # OSP reprezintaansamblul actiunilor optionale si consultative realizate prin modalitatipedagogice, generale si speciale, subordonate, din punct de vedere alcontinutului, dimensiunii te"nologiceaplicative a educatiei, iar din perspectivametodologica, activitatii de asistenta psi"opedagogica si sociala a cadrelordidactice, elevilor si parintilor, proiectata la nivelul sistemului de invatamant. ()

in perspectiva continutului OSP este un sistem al dimensiuniite"nologice a educatiei, care vizeaza formarea%dezvoltarea capacitatilorgenerale si specifice ale elevilor de aplicare a cunostintelor in diferite conte!te


2/32

psi"o%sociale.in perspectiva metodologica OSP este un subsistem al activitatii de

asistenta psi"opedagogica a cadrelor didactice, elevilor si parintilor, care serealizeaza la nivelul sistemului de invatamant.

OSP se inscrie in cadrul mai larg al activitatii de asistenta psi"o%pedagogica desfasurata in unitati cone!e ale invatamantului preuniversitar de

nivel teritorial si zonal () #a) centre de asistenta psi"o%pedagogica a elevilor, cadrelor didactice

si parintilor, care functioneaza in fiecare judet si in municipiul $ucurestib) cabinete de asistenta psi"o%pedagagica a elevilor, cadrelor

didactice si parintilor, care functioneaza interscolar pe zone ale judetului simunicipiului $ucuresti.

In aceste centre se desfasoara o activitate de orientare comple!a sipermanenta a actorilor educatiei (elevi, cadre didactice, parinti) proiectatade specialisti in pedagogie, psi"ologie, sociologie, cu statut de profesor%consilier sau de psi"opedagogul scolar.

Obiectivele generale ale acestor centre sunt #a) asistenta psi"ologica a actorilor educatiei (mai ales activitatea de

cunoastere a elevilor)b) asistenta pedagogica a actorilor educatiei (mai ales activitatea

de indrumare metodologica a profesorilor)c) asistenta sociala (activitatea de orientare scolara, profesionala si

sociala a actorilor educatiei , in vederea elaborarii unor decizii optime lanivel scolar, profesional si social)

In sens larg ORIENTAREA consta in punerea copilului in situatia de adovedi ca stie sa judece o imprejurare, sa o analizeze, sa o integreze in

conte!tul din care face parte, adoptand fata de ea o anumita pozitie, oatitudine constienta si motivata de argumente convingatoare.

Presupunand cantarirea si e!aminarea unor conditii, descifrarea unorpremise si consecinte, precum si luarea unei atitudini intr%o interventie decisa,orientarea se diversifica in forme de orientare scolara, profesionala, sociala,familiala etc., fiecare fiind un aspect particular al acelorasi calitati generale sitrasaturi de personalitate. Orientarea (de orice natura ar fi ea # scolara,profesionala, sportiva) se inscrie in dinamica devenirii umane ()

O e!aminare sumara a mecanismelor care stau la baza orientarii nearata ca este vorba despre un act comple!, multiconditionat, cu numeroase

necunoscute. Orientarea este atat gandire si evaluare rationala cat siafectivitate si spontaneitate ()Orientarea presupune #% capacitatea de anticipare, de previziune si de proiectare a

unor mijloace si masuri necesare unui scop% capacitatea de a intrezari rezultatul unei actiuni si urmarile

asupra conduitei ulterioare' vorbi despre orientare inseamna a vorbi in acelasi timp despre

educatie. ele doua procese se interconditioneaza si sunt complementare.O*I+-'*+' este rezultatul unei e!periente individuale si a unui proces de

educatie & +'-I' este influentata de modul in care orientarea (cadimensiune importanta a individului) capata valente formative. 'tat educatiacat si orientarea angajeaza persoana in ansamblul ei.


3/32

+ducatia imprima orientarii virtuti deosebite si o transforma in factoride autoeducatie, iar orientarea o data dovedita o calitate importanta apersoanei (o trasatura generala, o caracteristica a personalitatii) are pretentiasa dirijeze comportamentul in orice imprejurare.

. Salade arata ca un tanar la /0%/1 ani trebuie sa aiba formatadeprinderea de a e!amina cu competenta o situatie noua, mai ales una care ii

angajeaza viitorul, de a formula o judecata si de a decide in mod independent(de a formula o optiune motivata).

'ceasta se poate realiza prin e!ersarea elevilor in rezolvareaproblemelor ce se pot ivi in activitatea lor, luand in considerare ansamblulfactorilor educativi.

2Sub formele ei originale, orientarea precede educatia , dar in data cea intrat sub incidenta acesteia , ea devine un proces constient, motivate siintegrat in ansamblul influentelor pe care le e!ercita aceasta (educatia) asuprapersoanei.2 ()

' fi orientat inseamna, in sens larg, a fi rational, a sti sa cantaresti, a

alege intre multiple alternative pe cea adecvata.'m spus mai sus ca putem vorbi de o orientare sociala, etica,

profesional, filosofica. ar cel mai consacrat este in literatura psi"opedagogicatermenul de orientare scolara si profesionala.

'ceste atribute (scolara si profesionala ) adaugate notiunii deorientare precizeaza domeniul, particularizeaza sensul si circumscriu aria ei deintrebuintare.

OSP are doua laturi corelate #% orientare scolara% orientare profesionala

+volutiv, privind lucrurile, cele doua laturi ale orientarii scolare siprofesionale, initial paralele si relative independente, au devenit simultane.

Orientarea scolara si orientarea profesionala reprezinta laturi aleaceluiasi proces % procesul de orientare % ce are ca finalitate integrarea scolarasi apoi cea socio%profesionala a individului. ele doua componente ale OSP serealizeaza atat una in continuarea celeilalte, cat si in interactiune.

Orice actiune orientata in directia orientarii scolare se face prin prismaorientarii profesionale, vizand realizarea unei sarcini a acesteia, dupa cumorientarea profesionala este o continuare fireasca a celei scolare.

Orientarea scolara, ca latura ce precede, conditioneaza si favorizeaza

orientarea profesionala, reprezinta activitatea de indrumare a elevilor spreunitatile de invatamant care corespund in cea mai mare masura aptitudinilor siintereselor lor si directiilor dezvoltarii sociale.

In 3ocabulaire de ps4c"opedagogie et de ps4c"iatrie de l5enfant orientarea scolara este definita astfel # orientarea copilului spre forma deinvatamant care sa%i dezvolte la ma!im posibilitatile () In continuare *. 6afonprecizeaza ca orientarea scolara si are loc in diferite perioade ale vietii uneipersoane (copilului) #

% o prima orientare se face la nivel prescolar, in acest caz copiiiau decizia orientarii, singuri sau ajutati de un specialist

%

orientarea la intrarea in scoala primara% orientarea la intrarea in liceuOrientarea scolara pregateste orientarea profesionala, care nu se poate


4/32

face cu succes decat atunci cand tanarul a atins un nivel suficient dematuritate.

Intensificarea activitatii de orientare scolara si profesionala are loc, deregula la nivelul anilor scolari care marc"eaza sfarsitul si inceputul ciclurilor deinvatamant. Orientarea scolara pregateste orientarea profesionala, care nu sepoate face cu succes decat atunci cand tanarul a tins un nivel suficient de

maturitate.Intensificarea activitatii de orientare scolara are loc, de regula, la

nivelul anilor scolari care marc"eaza sfarsitul si inceputul ciclurilor deinvatamant (clasa a I3%a, a 3%a, a I7%a si a 7I7II%a).

'sa cum arata 8. 9igau balansul sau trecerea de la orientarea scolarala cea profesionala se produce pe masura apropierii unui ciclu de invatamant ceprezinta si potentiale iesiri din sistemul de educatie si formare (sfarsitulinvatamantului obligatoriu, a scolii profesionale si de ucenici, liceului, scoliipostliceale, facultatii etc.)

Orientarea scolara are o importanta capitala in decursul vietii

individului. +a evita pierderea unui timp pretios. 'numite aptitudini nu se potdezvolta dupa pierderea perioadei optime de dezvoltare. 'stfel ea favorizeazadezvoltarea personalitatii individului.

Orientarea scolara poate interveni atunci cand un copil intampinadificultati in urmarea cursurilor desfasurate in scoala normala. 'cest copil va fiorientat, dupa o evaluare temeinica, spre invatamantul special.

Orientarea scolara se refera concret la alegerea tipului de scoala care%iva permite tanarului sa se realizeze optimal cel mai bine.

Orientarea scolara% scria 8. ebesse% constituie problema alegeriistudiilor sau a ramurilor de studii care pot fi imbratisate de catre copil sau de

catre tineri la o anumita varsta, astfel incat ei sa urmeze acele institutii deinvatamant care se potrivesc cel mai bine cu capacitatile, , cu gusturile siansamblul personalitatii lor. ()

'legerea tipului de scoala presupune cunoasterea e!acta a reteleiscolare, a tipurilor de licee, specificului fiecaruia, a sectiilor, profilelor pentrucare pregateste, a conditiilor de admitere si a perspectivelor pe care le oferaterminarea studiilor.

Pregatirea pentru alegerea scolii presupune nu numai initierea in tainele procesului de alegere, ci si inarmarea elevilor cu cunostintelenecesare formularii unei optiuni constiente.

Paul Popescu eveanu defineste (in ictionar de Psi"ologie )orientarea profesionala astfel # 'ctiunea de indrumare a persoanei catre oprofesiune sau catre un grup de profesiuni, in conformitate cu aptitudinile sauinclinatiile sale . Orientarea profesionala tinde sa gaseasca pentru fiecareindivid ocupatia, profesiunea cea mai potrivita. 'utorul precizeaza incontinuare # pe un plan mai larg orientarea profesionala reprezinta o actiuneorganizata de repartitie, dupa criterii obiective, a energiei umane spre diferitesectoare de activitate sociala, tinzand ca prin realizarea interesului colectiv safie satisfacuta necesitatea de valorificare a persoanei. ()

In acest mod ea contribuie pe plan social la realizarea ec"ilibrului

dintre cererea si oferta de potential uman, ceea ce inseamna, pe plan personal,siguranta drumului ales. Se subliniaza astfel cele doua sarcini de baza aleorientarii profesionale #


5/32

a) gasirea pentru o persoana a profesiunii celei mai adecvatecapacitatilor sale

b) satisfacerea cu personal a tuturor ramurilor profesionale pe plannational

eci orientarea trebuie sa se faca nu numai in functie de individ ci si infunctie de cerintele societarii.

in punct de vedere al individului, orientarea trebuie sa%i asigureconditii prielnice dezvoltarii personalitatii si sa%i ofere satisfactii in munca. inpunct de vedere social important este ca orientarea sa raspunda unor obiectiveeconomice, astfel incot prin valorificarea potentialului de care dispunepersonalitatea umana sa se asigure cresterea productivitatii muncii.

Orientarea profesionala urmareste stabilirea unei corespondenteoptime intre individ si profesiune. In mod traditional, adolescentul era orientatspre o meserie ce corespundea cel mai bine capacitatilor si gusturilorpersonalitatii sale. 'sa cum precizeaza . Sillam4 in ictionar depsi"ologie # O data cu progresul te"nicii, cu aparitia de noi profesii,

adolescentii sunt orientati catre un sector profesional, pentru ca ei sa poataprimi o pregatire generala suficienta care sa le permita recalificarea cu usurintadaca lucrul acesta devine necesar. ()

upa 8. 9igau, orientarea profesionala este procesul ma!imeisincronizari dintre aspiratiile personale si cele sociale cu privire la munca,privita ca sursa de satisfactii individuale si ca mijloc de progres economicgeneral. ()

'cest proces presupune competenta, invatare, pregatire profesionalacontinua, competitie, selectie, asumarea de responsabilitati. e aceeaorientarea profesionala nu trebuie sa se rezume doar la informarea elevilor

asupra profesiunilor e!istente, ci trebuie sa duca la dezvoltarea de atitudinipozitive a acestora fata de ele, sa%i determine sa manifeste preocupari legatede profesiunea preferata.

6egat de orientarea profesionala ictionnaire actuel de l5 education defineste notiunea de orientare profesionala colectiva (group vocationalguidance) # difuzarea de informatii concrete si de sfaturi de orientare unorgrupuri de persoane avand nevoi profesionale identice. ()

O definitie sintetica (ce cuprinde ambele aspecte ale orientarii) estedata in 3ocabulaire de pedagogie moderne # orientarea este activitateacare permite unui individ sa aleaga un anumit tip de invatamant (in functie de

aptitudinile, aspiratiile sale, de elementele constitutive ale personalitatii sale) %orientarea scolara sau o anumita meserie % orientarea profesionala. ()CONCL%&II

Orientarea scolara, impreuna cu orientarea profesionala constituie unsistem de actiuni. +le sunt a!e ale aceluiasi proces, cu aceeasi finalitate, a!e cese presupun si se interconditioneaza reciproc. 'ctiunile indreptate in directiaorientarii scolare se fac prin prisma orientarii profesionale, dupa cum aceastadin urma reprezinta continuarea fireasca a celei scolare. Orientarea devinesimultan scolara si profesionala . ()

ele doua laturi formeaza un continuu, aceasta fiind si motivul pentru

care se vorbeste despre ele ca despre un singur concept.ota definitorie a orientarii asupra careia insista tot mai multspecialistii este caracterul ei educativ.


6/32

Orientarea nu mai este un simplu proces psi"odiagnostic si deindrumare profesionala, ci este in esenta o actiune educativa care realizeazapregatirea psi"ologica pentru alegerea profesiunii. OSP este un demers in modesential de natura educativa pentru ca educatia si orientarea sunt doua functiiale scolii complementare, dar distincte.

Orientarea ne apare astfel ca o componenta intrinseca a actiunii

educative. Includerea ei in actiunea educativa, se justifica prin convergentafinalitatii lor. 'tat orientarea cat si educatia vizeaza dezvoltarea personalitatiiumane. 'ceasta nu inseamna ca ele se confunda sau se suprapun. 'ctiuneaeducationala are in vedere dezvoltarea personalitatii umane in concordanta cucerintele idealului educativ, pe cand orientarea urmareste dezvoltarea acelorcomponente ale personalitatii care sa%i permita individului realizarea uneioptiuni scolare si profesionale potrivite posibilitatilor sale si cerintelor impusede continuarea studiilor si e!ercitarea profesiunii.

'stfel educatia si orientarea ne apar ca doua laturi componente aleaceluiasi proces # pregatirea individului in vederea integrarii sale socio%

profesionale. in aceasta cauza, subliniaza I. icola, caracterul permanent aleducatiei presupune cu necesitate caracterul permanent al orientarii . () 'stfelorientarea nu se refera doar la o etapa din viata omului si nu se face o datapentru totdeauna. *eorientarile sunt necesare astazi pe tot parcursul vietiidatorita evolutiei te"nicilor, stiintelor, meseriilor. +le au devenit posibile printr%oeducatie neintrerupta.2 ()

Indrumarea elevilor in alegerea studiilor sisau profesiunii, ca obiectivfundamental al OSP , este o activitate foarte comple!a si care implica o mareraspundere a tuturor celor implicati.

Sintetizand realitati si date foarte diferite % realitatea personalitatii

umane, caracterizata prin aspiratii, interese, capacitate, motivatii si realitateasociala, cu dinamica si legitatile ei proprii % OSP se realizeaza cu succes numaicand sunt reunite preocuparile specialistilor din domeniile care au ca obiect destudiu aceste doua realitati # pedagogi, sociologi, juristi, psi"ologi, economisti,medici etc. 'cestia impreuna cu factorii educationali, trebuie sa indrume tineriispre acea profesiune in care ei pot obtine ma!imum de performanta.

Succesul activitatii de OSP depinde de articularea optima a datelordespre personalitatea elevului cu datele furnizate de realitatea sociala lamomentul dat.

In stransa legatura cu notiunea de orientare trebuie definite si

conceptele de # preorientare profesionala, reorientare scolara si profesionala,selectie scolara si profesionala.In ictionar de orientare scolara si profesionala preorientarea

profesionalaeste considerata ca o etapa ce precede orientarea profesionalasi care consta in depistarea aspiratiilor si capacitatilor elevilor care le suntnecesare in viitoarea profesiune, asistenta acordata elevului pentru a seautocunoaste si a se autoorienta. ()

Preorientarea profesionala se caracterizeaza printr%o alegere maigenerala, prin optiunea pentru un anumit tip de scoala sau pentru o anumitaramura de activitate, urmand ca optiunea pentru o singura profesiune sa se

faca la absolvirea scolii. in acest motiv unii pedagogi considera ca scoala sepreocupa indeosebi de orientarea scolara si preorientarea profesionala,orientarea profesionala propriu%zisa ramanand in sarcina unor servicii de


7/32

specialitate, care isi desfasoara activitatea in cooperare cu scoala.Reorientarea scolara si profesionalaeste definita in aceeasi lucrare ca actiuneintreprinsa de cel in cauza (sau de factorii responsabili) in vederea sc"imbariioptiunii sau profesiei initiale, pentru restabilirea ec"ilibrului dintre om siactivitate (profesiune). ()

*eorientarea poate fi generata de #

factori personali (constatarea ca profesiunea nu corespunde cu aspiratiile,aptitudinile, interesele proprii)

factori social%economici (disparitia profesiunii respective)

alte cauze (modernizarea profesiunii, retribuirea)

*eorientarea scolara si profesionala nu este un esec al consilierii, ciconsecinta inevitabila a miscarii sociale, a dinamicii profesiunilor a muncii, adezvoltarii te"nologice, a mobilitatii profesionale in plan teritorial, national, asc"imbarii sistemului de valori, interese si motivatii ale individului ca urmare adezvoltarii personale.Selectia scolara consta in retinerea dintr%un contingent de candidati la o

scoala de grad superior (liceu, facultate) a celor cu rezultatele cele mai bune laprobele date (lucrari scrise, e!amene orale, , teste etc.). Selectia actioneaza cuatat mai drastic cu cat s%a facut o orientare scolara mai slaba. ()Selectia profesionala consta in alegerea dintr%un grup de candidate la oprofesiune a celor mai capabili (din punct de vedere al cerintelor profesiei incauza). *ezultatele ei sunt conditionate de orientarea scolaraprofesionala. ()

:"idul metodelogic al OSP arata ca selectia profesionalapresupune alegerea (pe baza unor metode ca # e!amene de cunostinte, teste,probe) dintr%un grup de persoane pregatite profesional, a acelora careintrunesc, la un nivel superior, cerintele profesiunilor sau ale locurilor de munca

vacante.Precizarea continutului acestui concept s%a facut pentru a evita

eventualele confuzii cu orientarea profesionala, selectia profesionala referindu%se la un grup de persoane care au deja o profesie.

+. laparede subliniaza e!trem de sugestiv diferenta dintre cele douasituatii # 'vem orientare profesionala atunci cand e vorba de a alege ocariera pentru un individ si avem selectie profesionala cand alegem individulpentru o anumita cariera. ()

;rontierele dintre selectia si orientarea profesionala nu sunt suficientdelimitate, ambele activitati utilizand multe te"nici comune pentru detectarea

aptitudinilor individuale.In tabelul urmator am surprins doua dintre cele doua activitati #

SELECTIE ORIENTARE

*I-+*II + I;+*+-I+*+1. D"rata

Selectia este o evaluarerapida (intr%un timp limitat alcaracteristicilor individului)

Orientarea este unproces indelungat (de

investigare a personalitatii

umane)'. Oiecti"l "rmarit

'lege din mai multi auta o profesie pentru


8/32

indivizi pe cel corespunzatore!ercitarii in bune conditii a unei

profesii

un individ

*. Potetial"l i+ii+"l"i

Selectia valorica lama!imum potentialului

individului

Orientarea utilizeazarational acest potential

,. Eame"l !#iolo/icin vederea OSP este facut in cu totul alt scop decat cel de

selectie organizat in intreprinderi

Intreprinderea urmaresteo selectie comparativa# alegereacelui mai corespunzator dintr%unnumar mare de candidati pentru

o anumita profesiune

+!amenul de aptitudinipentru OSP este un mijloc de a

recomanda o profesiuneadecvata pentru persoana care

solicita un sfat in aceastaprivinta

0. Cali$icati"l a!tia!t - S$at"l +e orietare

Selectia se finalizeaza cucalificativul aptinapt

In OSP acest calificativnu e!ista (el nu are nici o

relevanta pentru OSP). OSP seinc"eie cu un sfat de orientare

pe care persoana consiliatapoate sau nu sa%l urmeze.

2. Pre3eta #a" a#eta criteriilor

Selectia impune criteriide la inceput OSP presupune luarea inconsiderare a biografieiindividului, comportamenteloracestuia (interpretarea lor, a

opiniilor dirigintelui etc.)

1.1.'. Orietarea #colara #i !ro$e#ioala i

#e# mo+er

OSP trebuie sa tina seama nu numai de trasaturile psi"oindividuale alecelor orientati, ci si de particularitatile perioadei in care se face orientarea, defaptul ca piata fortei de munca este foarte pretentioasa si oscilanta, iar somajulpoate oricand sa puna individul in situatii neasteptate si dificile. e aceea, inprocesul de orientare fiecare tanar trebuie indrumat sa%si aleaga profesia catmai potrivita cu propriile trasaturi si sa se pregateasca temeinic pentru a oe!ercita. In acelasi timp, el trebuie sa fie pregatit psi"ologic pentru a%sisc"imba la nevoie nu numai locul de munca ci si profesia.

In acest conte!t OSP de tip clasic lasa locul, din ce in ce mai mult,

2sfatului de orientare2 si consilierii psi"ologice, care are in vedere sugerarea,oferirea unor solutii dinamice in perspectiva unor reorientari din mers in caz denevoie.


9/32

*ealitatea practica a activitatii recente si a celei viitoare in acestdomeniu justifica din ce in ce mai mult consiliera carierei si consiliera scolara siprofesionala si mai putin OSP. onsideram ca aceste concepte acopera maie!act ceea ce inseamna acest domeniu.

In viziunea lui :". -omsa 2Orientarea carierei desemneaza unansamblu de actiuni educationale cu multiple implicatii psi"ologice, sociale,

economice, medicale, ergonomice, etice etc. +a are ca obiectiv fundamentalpregatirea elevilor pentru alegerea studiilor si profesiunii, pentru integrarea lorfunctionala in viata social%productiva. 'ceasta pregatire trebuie sa permitaelevilor efectuarea unor optiuni (scolare sisau profesionale) corecte si realiste,in conformitate cu sistemul de aspiratii, dorinte, interese, cu potentialulindividului (nivel de pregatire, aspiratii, aptitudini, deprinderi etc.) si cucerintele vietii sociale (necesarul fortei de munca in diverse sectoare deactivitate).2

'stfel orientarea carierei ne apare ca o actiune permanenta de dirijarea procesului de formare a personalitatii fiecarui elev in parte, in directia

realizarii unei concordante intre#% ceea ce vrea (sistemul de aspiratii, dorinte, preferinte)% ceea ce poate (cunostintele, abilitatile, capacitatile de care

dispune)% ceea ce trebuie sa faca elevul (oferta de munca, cerintele vietii

sociale).In S', incepand cu anii /


10/32

evenimente ale vietiiIn 2ictionar de OSP2 este definita notiunea de cariera profesionala ca

fiind 2traseul parcurs de o persoana in profesarea unei activitati pentru care s%a pregatit, trecand prin diverse functii, posturi si roluri.2 'stfel, in carieradidactica cineva poate ocupa diverse posturi (educator, invatator, asistent,lector, conferentiar) sau diverse functii (director, inspector, decan rector etc.).

In acest sens mai strict, cariera ne apare ca o succesiune de profesiuni,indeletniciri, pozitii pe care le are o persoana in decursul perioadei de activarea vietii.

Spre deosebire de notiunea de cariera, cea de cariera profesionala serefera strict la perioada activa a vietii (de la intrarea pana la iesirea dinprofesie), la rolurile profesionale indeplinite de individ in aceasta perioada.

'sa cum subliniaza insa 8. 9igau, in societatea actuala % date fiindmodificarile structurilor cunoscute pietei muncii, ale raporturilor intre cerere sioferta, introducerea te"nologiei informatice % un management rational alresurselor umane trebuie sa%si asume si o dimensiune morala# respectarea

dreptului individului de a e!ercita o profesie si, in acelasi timp, de a%si trai cudemnitate viata.

'stfel, practica consilierii carierei dezvolta un model "olistic deabordare a individului si a problemelor sale sub toate fatetele identitatii, insituatii de viata (acasa, la scoala, la locul de munca, in comunitate) si cu toatestilurile de relationare practicate de%a lungul e!istentei.

. Super preia definitia data de S"artle unei profesiuni, considerand%o #2un grup de ocupatii si functii similare, functia fiind data de un grup de sarcinice trebuie indeplinite de o persoana.2. +l arata ca psi"ologia traditionala destudiere a profesiunilor, prin metodele utilizate, inclusiv teste psi"ometrice,

ofera informatii statice despre caracteristicile persoanelor care e!ercita oanumita profesiune. Psi"ologia profesiunilor nu ne ofera date, nu ne comunicanimic despre dinamica ocupationala a unei persoane. +l propune inlocuireapsi"ologiei profesiunilor cu psi"ologia carierei. 'ceasta din urma se bazeaza pemetodele si te"nicile folosite in psi"ologia profesiunilor, dar aduce un nou modde abordare, un punct de vedere dinamic, evolutiv. Psi"ologia cariereiconstruieste un mod de abordare, un punct de vedere dinamic, evolutiv.Psi"ologia carierei construieste un 2model al carierei2 in care primeazainteresul pentru evolutia profesionala.

In acest conte!t, Super utilizeaza conceptul de cariera, inlocuindu%l pe

cel de profesiune, si il defineste ca 2o succesiune de profesiuni, indeletniciri sipozitii pe care le are o persoana in decursul perioadei active a vietii.2In viziunea lui Super definitia carierei se poate e!tinde dincolo de

limitele perioadei active de viata, incluzand si functiile prevocationale si postvocationale, asa cum sunt cele specifice elevilor (care se pregatesc pentruviata activa) si pensionarilor (care s%au retras din viata activa, dar care potavea roluri de colaboratori, suplinitori etc.).

In 2ictionar de termeni specifici in orientarea carierei2 editat de'sociatia nationala de orientare vocationala din S', din /


11/32

% presupune testarea conceptiilor individului si transformarea lor inconformitate cu realitatea inconjuratoare, astfel incat acea persoana sa poateobtina satisfactii si sa desfasoare o activitate benefica societatii

ORIENTAREA CARIEREI% consta din acele activitati si programe prin care indivizii sunt ajutati

in asimilarea si integrarea cunostintelor, a e!plerientei, in corelatie cu#% autointelegerea % care include cunoasterea personalitatii si

raportarea acesteia la personalitatea altora% intelegerea mecanismelor de functionare a societatii % si deci a

acelor factori care contribuie la sc"imbarea permanenta a acesteia, incluzandaici si atitudinea fata de munca

% constientizarea rolului pe care%l poate juca timpul liber in viatapersonala

% intelegerea necesitatii e!istentei unei multimi de factori cu rolactiv in planificarea carierei

% intelegerea necesitatii informarii si a abilitatii de obtinere asuccesului si a satisfactiei in activitatile de munca, dar si in activitatiledesfasurate in timpul liber

% invatarea procesului de luare a deciziilor in algerea si dezvoltareacarierei

'sa cum arata 8aria 8agdalena Blein, utilizarea conceptului de2orientarea carierei2 nu constituie o simpla inlocuire semantica, ci implica noiconotatii in ceea ce priveste activitatea consilierului.

'stfel se contureaza si obiectivele principale ce trebuie avute in vedereatunci cand se desfasoara activitatea de orientare a carierei. upa

CerrDramer O$I+-I3+6+ urmarite sunt#a) ezvoltarea procesului de luare a decizieiOrientarea carierei are in vedere ajutarea clientilor in crearea

deprinderilor de luare a deciziilor, dar si a definirii, intelegerii, utilizarii specificediferitelor alternative optionale.

b) ezvoltarea conceptiei despre sineeciziile si planurile implica conceptia despre sine a celui consiliat. e

aceea este necesar ca prin activitatea de orientare a carierei, elevul sau adultulsa fie ajutat sa constientizeze faptul ca autointelegerea este o etapaimportanta pentru fiecare in cadrul procesului de luare a unor "otarari privind

prezentul sau viitorul profesional.Informatiile despre ocupatii trebuie sa cuprinda, pe langa continutulmuncii, salarizarea si modalitatea in care activitatea respectiva se coreleaza cuinteresele, aspiratiile, valorile individuale.

c) *elationarea stilurilor de viata, a valorilor, a modului de petrecerea timpului liber, a educatiei cu profesiameseria

u se poate face o alegere ocupationala fara a lua in considerarenivelul de educatie, implicatiile sociale sisau personale cerute de aceaocupatie, valorile personale.

d) 6ibertatea alegeriioptiunii

OSP trebuie sa se autolimiteze la consiliere, sfatuire, recomandare,lasand loc totdeauna pentru libera optiune, alegere sau decizie a individului.e) ezvoltarea fle!ibilitatii si a capacitatii de adaptare la sc"imbare


12/32

Orientarea carierei trebuie sa ajute indivizii sa tina cont ca atunci candisi fac planuri, cand isi stabilesc scopuri pe care intentioneaza sa le atinga,cand isi fi!eaza traseele de parcurs, sa aiba in vedere o anumita fle!ibilitate aplanurilor, scopurilor, activitatilor, sa le e!prime pentru a fi cat mai siguri dereusita.

8. 9igau foloseste termenul de 2consiliere5, considerand ca formula

consilierea carierei sau consiliere si orientare scolara si profesionala acoperamai e!act ceea ce inseamna sau ceea ce ar trebui sa fie acest domeniu.

In sens larg OSI6I+*+' reprezinta o actiune comple!a prin care 2seurmareste sugerarea modului de a proceda sau a modului de comportare cetrebuie adoptat intr%o situatie data sau, in general, in viata si activitateacotidiana.5

OSI6I+*+' SO6'*' este un proces intensiv de acordare 2aasistentei psi"opedagogice elevilor, studentilor si celorlalte persoane implicatein procesul educational (profesori, parinti, autoritati scolare).5

'ctiunile de consiliere nu trebuie confundate cu lectia sau cu alte forme

de organizare a activitatii didactice. 'sa cum subliniaza :". -omsa, 2consilierea(individuala sau de grup) nu se preda, ci se face in cabinetul de consiliere subforma unor sedinte (interviuri) de lucru practice, in cadrul carora se dezvoltaun tip special de relatie % relatia de consiliere.5

onsilierea asigura asistenta individului in e!plorarea si intelegereapropriei identitati, il sprijina in dezvoltarea unor strategii de rezolvare aproblemelor si de luare a deciziilor.

In consiliere s%au conturat 4 directii de abordare a problemelor cu carese poate confrunta individul pe parcursul evolutiei sale#A. Interventia in situatii de criza

B. Interventia ameliorativaC. PreventiaD. Interventia formativa si de dezvoltare

*olul consilierii scolare este unul proactiv, ceea ce inseamna ca eaincearca prevenirea situatiilor de criza personala, educationala si sociala aelevilor. Scopurile consilierii se ating prin informatii, discutii de lamurire,incurajare, prelucrarea in comun a deciziilor.

upa C. Sc"aub si B. :% EenFe consilierea se acorda in domeniuleducatiei, in cel profesional, de studiu si marital.

Inc"eiem aceste elemente introductive cu privire la consiliere cu

definitia data de *.G. StroHing#2onsilierea inseamna multe lucruri. +a este o te"nica de informare sievaluare. +a este un mijloc de a modifica comportamentul. +a este e!perientade comunicare. ar mai mult decat atat, ea este o cautare in comun a sensuluiin viata omului, cu dezvoltarea dragostei, ca element esential. Pentru mine,restul este lipsit de importanta, daca nu e!ista actiunea de cautare a sensuluivietii, intr%adevar, aceasta cautare este insasi viata, iar consilierea este numaio intensificare speciala a acestei cautari.5

+ste vorba de o definitie operationala, dar cuprinzatoare, care puneaccent pe descoperirea de sine a celui consiliat.

In literatura de specialitate, legat de consilierea cu privire la alegereaprofesiunii sau a stabilirii viitorului profesional, intalnim o multitudine deformule sau e!presii# consiliere profesionala, consiliere educationala,


13/32

consiliere privind cariera, consiliere scolara si profesionala., consilierevocationala.

2ictionarul e!plicativ de psi"ologie scolara5 defineste consiliereascolara si profesionala drept un 2ansamblu de sfaturi, sugestii, propuneri pecare o persoana specializata (psi"olog sau pedagog) le prezinta elevilor inscopul unei corecte OSP.5

Consilierea privind cariera asista individul in rezolvarea problemelorlegate de cariera.

Pentru C. Sc"aub consilierea profesionala este o 2forma generala apregatirii in vederea alegerii profesiunii, prin acordarea de sfaturi tinerilor sieducatorilor.5

Consilierea vocationala este unul din elementele orientariiprofesionale, care consta in ajutorul acordat unei persoane pentru stabilireaunui proiect profesional sau a unui plan de cariera.

onsilierea vocationala cuprinde activitati destinate sa ajute persoanasa%si aprecieze valoarea, sa%si defineasca obiectivele personale, sa alcatuiasca

un plan de cariera pe care sa%/ revizuiasca periodic, in lumina progreselorefectuate.

onstatam astfel ca literatura psi"opedagogica utilizeaza diverseformule pentru a desemna activitatea de orientare. 'stfel, astazi se vorbestedespre consilierea, orientarea si educarea carierei. intre acestea, cele mainimerite ni se par a fi cele propuse de 8. 9igau# consiliere si orientare scolarasi profesionala si consilierea carierei. 'ceste sintagme cuprind in sfera lor atataspectele clasice, traditionale ale activitatii de OSP, cat si cuceririle cele mai noiale acestui domeniu.

Intre aceste doua activitati apar insa diferente de nuanta. 'ctivitatea

de orientare scolara o precede pe cea profesionala, ambele fiind componenteale consilierii si orientarii pentru cariera. 'ctivitatea de orientare scolara secentreaza mai ales asupra celor care intra in noi etape de formare initiala&activitatea de orientare profesionala se adreseaza prioritar elevilor aflati inultimele clase ale scolii de orice nivel (care nu vor sa continue studiile), dar sicelor care cauta un nou loc de munca sau doresc sc"imbarea acestuiaonsilierea si orientarea pentru cariera au in vedere ambele aspecte.

Procesul consilierii si orientarii scolare si profesionale poate viza maimulte aspecte de natura#

. cognitiva % furnizarea de informatii, invatarea te"nicilor de cautare a

unui loc de munca. afectiva % ameliorarea imaginii de sine, formarea unei atitudinipozitive fata de munca

. actionala % luarea deciziei, planificarea si punerea in practica aoptiunii pentru cei interesati de acest domeniu, se pune problema diferenteidintreCo#ilierea #colar-!ro$e#ioala #i co#ilierea carierei

In linii mari, ambele procese de consiliere au aceleasi caracteristici siobiective de baza. nele elemente le diferentiaza totusi#4Co#ilierea tra+itioala ia in consideratie mai in detaliu problemele

psi"ologice si emotionale, pune accent pe relatia directa consilier%beneficiari,pe modul particular de comunicare cu acestia.5 ()4Co#ilierea carierei da mai mare importanta informarii, evaluarii cantitative


14/32

si calitative a resurselor profesionale ale clientilor, abordarii globale a vietiiacestora, facandu%se o mai realista si naturala legatura intre lumea internasi cea e!terna a indivizilor, cu mediul social, economic si cultural in caretraiesc.5

Prin caracterul sau mai cuprinzator, notiunea de consiliere a carierei sipractica ce decurge de aici raspund pe deplin e!igentelor si prioritatilor actuale

ale indivizilor si societatii.+!ista o serie de conotatii mai putin favorabile care sunt asociate

activitatii de OSP 'stfel, termenul de orientare implica pentru client un anumitdirijism, un act de manipulare. a reactie la acest aspecte, se observa tendintade a prefera termenului si continutului de orientare pe cel de consiliere.E+"catia !etr" cariera include, deseori, si subiecte care nu sunt aparentdirect legate de e!ercitarea unei profesii# viata de familie, educarea copiilor,petrecerea timpului liber, modul de a face fata situatiilor dramatice.

oncluziionsilierea si orientarea scolara si profesionala este un proces subtil de

invatare, care%l pregateste pe individ pentru sc"imbare si readaptare si nu%/considera doar un receptor pasiv de informatii.

2onsilierea si orientarea scolara si profesionala vizeaza informarea siconsilierea persoanelor cu privire la alegerea rutei scolare si profesionale,considerata de catre individ, in mod motivat, ca optima pentru sine si carepoate sa%i aduca acestuia satisfactii si un nivel de trai decent, afirmarepersonala si sociala, performanta profesionala si participare la viata publica.5 ()

1.'. Pro$e#i"ea - cale +e ite/rare a

tierilor i iata #ocial-!ro+"ctia

;inalitatea OSP este integrarea socio%profesionala a indivizilor.Pro$e#i"ea este calea principala de integrare a tineretului in viata social%productiva. 'sa cum spune I. icola# 2Profesiunea face jonctiunea intre individsi societate.5 ()

Profesiunea este un atribut al civilizatiei, prezentand modificari peparcursul timpului. +a presupune e!istenta unui sistem de pregatire, oricat derudimentar ar fi acesta.

Profesiunea este legata de munca si ea apare in urma celor 4 mariprocese de diviziune a muncii cunoscute in evolutia societatii umane#

'. Diviziunea naturala a muncii - este bazata pe criteriul fiziologic si see!ercita in conformitate cu o serie de diferente fiziologice intre oameni. +a agenerat ocupatii care nu solicitau specializare.

$. Diviziunea sociala a muncii in eneral - care a dus la aparitiaspecializarii pe ocupatii (agricultura, industrie etc.)

. Diviziunea particulara a muncii - care a dus la aparitia meseriilor. Diviziunea muncii pe operatii - activitatea de e!ecutie este divizata

pe operatii. in perspectiva sociologica, profesia poate fi definita ca 2un

subgrup social generat de o etapa istorica a diviziunii sociale a muncii,implicand un mod specific de viata si relatii interumane (in cadrul grupului siintre grupuri de acest tip).5 ()


15/32

In viziunea lui I. 8arginean, profesia este 2tipul de activitate sociala cese e!ercita pe baza unei pregatiri profesionale, a unei calificari.5 ()

Profesia reuneste combinatia speciala de cunostinte, priceperi sideprinderi necesare pentru indeplinirea unei munci.

*. 6egendre confera un sens mai restrans notiunii de profesiune,definind%o drept o activitate cu caracter intelectual, care necesita cunostinte si

competente de nivel inalt, de regula ac"izitionate in cadrul invatamantuluisuperior, in domenii precum# drept, medicina, fizica, matematica, psi"ologieetc. ()

Pentru I ragan, profesiunea este 2o forma de activitate socialapermanenta si specializata5 prin care tanarul raspunde necesitatilor sociale,asigurandu%si in acelasi timp sursele de venit si mijloacele de e!istenta.'utorul subliniaza in continuare ca orice profesiune presupune o pregatire inprealabil (teoretica si practica) ce se realizeaza intr%o forma institutionalizata(scoli, licee, facultati) sau in cadrul practicarii ei la locul de munca.

+ste semnificativa observatia pe care o face psi"ologul Super#

2Profesiunea nu este doar un mijloc de a%ti castiga e!istenta, dar si un mod deviata, un rol social5, idee care largeste intelesul notiunii de profesiune. ()

na din cerintele revolutiei stiintifice contemporane o constituiemarirea numarului de profesiuni si aparitia specializarilor. 'stazi este practicimposibil sa cunoastem cu precizie numarul profesiunilor si specializarilore!istente pe tot globul pamantesc.

O consecinta a progresului te"nico%stiintific o constituie ingustareaobiectului unei profesiuni. and aceasta restrangere depaseste anumite limite,se ajunge la specializari in cadrul profesiunilor. Profesiunea se constituie dine!ercitarea unor operatii distincte. 2Specializarea reprezinta profilarea pe o

operatie sau un grup distinct de operatii in cadrul unei profesiuni.5 ()Specializarile se fac in interiorul profesiunii, avand un caracter de profunzime.u cat o profesiune este mai comple!a, cu atat poate avea mai multespecializari.

In legatura cu lumea profesiunilor, un fenomen important ce trebuiediscutat il reprezinta dinamica profesiunilor. 'ceasta este o 2caracteristica aprofesiunilor constand in evolutia, modernizarea si intelectualizarea lor.5 ()

8obilitatea profesiunilor are loc atat pe verticala (cronologic), cat si peorizontala (in continut)#

sub aspect cronoloic, apar profesiuni noi, se diversifica unele din

cele e!istente, iar altele dispar (de e!emplu, peste jumatate din profesiunileactuale nu e!istau la inceputul secolului nostru) sub aspectul continutului, modificarile au in vedere modernizarea

profesiunilor#% cresterea caracterului stiintific al pregatirii profesionale si al

practicarii profesiunii% te"nicizarea profesiunilor% sc"imbarea raportului dintre munca fizica si munca intelectuala in

favoarea celei din urma% ingustarea ariei cuprinse in obiectul profesiunii

% sc"imbarea semnificatiei profesiunilor in raport cu cerintele societatiiinamica profesiunilor ridica probleme deosebite pentru OSP. Sc"imbareaprofesiunii pe parcursul vietii sau modificarile ce apar in interiorul aceleiasi


16/32

profesiuni impun o alta optica a OSP. In acest sens subliniem doua aspecte#% orientarea profesionala nu se inc"eie odata cu dobandirea unei

pregatiri, ci continua si dupa aceea% individul (elevul, adolescentul) nu mai este orientat catre o singura

meserie, ci catre o familie de meserii, catre un sector profesional, astfel incatsa poata primi o pregatire generala suficienta care sa%i permita recalificarea cu

usurinta, daca acest lucru este necesar.2ictionnaire actuel de l5education5 defineste familia de meserii ca fiind

un grup de profesiuni care necesita cunostinte, aptitudini si o pregatire(calificare) asemanatoare sau analoage. ()

+ste necesar sa facem referire si la notiunea de ocupatie. 'ceasta are osfera de cuprindere cu mult mai larga decat profesiunea. +a se refera atat lafunctiile pe care le poate ocupa cineva, cat si la activitatile e!traprofesionale.

I.ragan intelege prin ocupatie 2aspectul concret al unei profesiuni,desfasurarea ei efectiva.5 ()E. +ste necesara, de asemenea, pentru alegerea scolii de urmat, o i$ormare

#colara. +levului trebuie sa i se ofere date despre reteaua scolara, conditiilede admitere in diferite tipuri si grade de invatamant, continutul si finalitateastudiilor etc.F. Selectia #colara care se face prin e!amenele de absolvire si concursurilede admitere (dar si natural, pe parcursul scolarizarii).G. Pre/atirea !ro$e#ioala se desfasoara in diferite tipuri de scoli, cudiferite profile, grade si modalitati de pregatire profesionala (liceu, scoalaprofesionala invatamantul superior).

Pregatirea profesionala presupune#a) instruirea profesionala, care presupune#

. instruire teoretica (acumularea de cunostinte teoretice despecialitate)

. instruire practica (formarea deprinderilor, priceperilor, aptitudinilorspecifice profesiunii ce se invata)

b) educatia profesionala, care presupune#. formarea interesului si pasiunii pentru profesia studiata. inzestrarea cu calitatile etico%profesionale necesare formarii

specialistului (responsabilitate profesionala, disciplina muncii, dorinta deperfectionare etc.)5. Selectia !ro$e#ioala - alegerea candidatului care prezinta in cel mai inalt

grad calitatile necesare pentru profesiunea data.I. In urma calificarii si selectiei profesionale, tanarul trece in etapa de!racticare a !ro$e#i"ii.6. 6a inceputul acesteia, tanarul parcurge o etapa de a+a!tare !ro$e#ioala7in care ia contact cu realitatile de la locul de munca, cu colectivul de munca,cauta sa le inteleaga si sa li se incadreze. 'daptarea profesionala este mailunga sau mai scurta in functie de corectitudinea selectiilor prin care a trecutproaspatul calificat, de calitatea pregatirii sale profesionale.8. rmeaza in final ite/rarea !ro$e#ioala7 care este adaptarea completa laprofesiune si la cerintele ei, la conditiile socio%economice in care se practica ea.

-anarul trece de la statutul de elev la statutul profesional dobandit prinintermediul profesiunii.D. Salade identifica @ faze ale integrarii profesionale#


17/32

Debutul profesional sau acomodarea initiala la normele, valorile,e!igentele grupului de munca

!aiestria profesionala este faza superioara in care performanteleobtinute sunt nu numai ridicate, dar si de o calitate deosebita +a presupune unrol consolidat in cadrul colectivului si o vasta cultura profesionala.

Creativitatea profesionala este treapta cea mai inalta a integrarii,

care se manifesta prin initiativa, inventivitate, inovatii produse in profesiune ()Studii marcante in domeniu au stabilit anumiti indicatori care e!prima

gradul superior al integrarii profesionale#% succesul si satisfactia in munca% stabilitatea profesionala% atasamentul fata de institutia respectiva% participare la progresul in domeniul profesional, in inventii,

inovatii, perfectionari.

D. Interarea psi"osociala este treapta superioara la care se realizeaza si se

afirma un individ. +a se bazeaza pe integrarea profesionala si presupunelargirea si adancirea sistemului relatiilor sociale. +a are doua laturicomplementare#

. socializarea % se manifesta prin acceptarea si valorificarea in folosulcomunitatii a potentialului actional %creativ al individuluipersonalizarea % se e!prima prin interiorizarea valorilor pe care societatea leofera si le impune omului ca subiect concret.CONCL%&II

Procesul de integrare a individului in profesie si in viata sociala sedesfasoara in actiuni si faze indelungate, incepand de la primii ani de scoala,

continuand pana la cei de e!ercitare a profesiunii.'ceste faze si actiuni sunt strans legate intre ele, dar fiecare are

specificul si importanta sa, precum si numerosi factori de care depind.

Click hereCity guide Lo-co.org

1.*. Prici!iile OSP

Principiile OSP sunt norme care g"ideaza factorii implicati in activitatea


18/32

practica de orientare a carierei elevilor si, totodata, cerinte ce trebuierespectate de acestia, conferind acesteia un caracter stiintific. +le au fostformulate pe baza generalizarii e!perientei pozitive in practica orientarii si arezultatelor cercetarilor efectuate in domeniu.S. Cri#tea enumera Jprincipii fundamentale#

. Principiul corelarii actiunilor tuturor factorilor #SP (scoala, familie,

comunitate educationala, nationala, teritoriala, locaKa).OSP este operacolectiva a mai multor factori care trebuie sa colaboreze strans intre ei.$. Principiul corelatiei dintre aspiratiile, interesele si capacitatile elevului sicerintele vietii sociale (in plan economic, politic, cultural). onform acestuiprincipiu, eficienta OSP este conditionata sub aspect socio%economic de masurain care optiunile elevilor sunt in concordanta cu nevoia de munca a societatii.erespectarea principiului poate genera aparitia unui dezec"ilibru intrenecesarul fortei de munca in diferite sectoare ale vietii sociale si optiunileelevilor%. Principiul &auto'formarii, &auto'dezvoltarii, &auto'determinarii elevului in

procesul orientarii. onform acestui principiu elevul trebuie sa fie fauritorulpropriei sale perspective scolare si profesionale.4. Principiul preatirii psi"opedaoice a elevilor si parintilor in vedereaaleerii studiilor si profesiunii si a definitivarii sfatului final de #SP. 'cestprincipiu permite prevenirea fenomenelor de indecizie, a lipsei de realism inalegerea studiilor si profesiunilor de catre elevi.(. Principiul valorificarii trasaturilor pozitive ale fiecarui personalitati. Principiuleste aplicabil indeosebi in cazul orientarii elevilor cu deficiente de adaptare, acelor cu dificultati de invatare si in cazul elevilor cu "andicap.Till #i Camo"lat (/


19/32

$. onsilierea si orientarea trebuie sa se faca in concordanta cu sistemul deinterese, motivatii si aptitudini ale individului.%. 'sigurarea si respectarea libertatii de a decide cu privire la propria carieratrebuie permanent avute in vedere.4. onsilierea si orientarea trebuie sa tina seama de trasaturile depersonalitate. caracterul sistemul de valori, atitudinile celui consiliat fata de

realitatea socio%economica si culturala in care traieste.(. onsilierea si orientarea trebuie sa fie 2dinamica5 si 2convergenta5, adica saactioneze pe mai multe planuri, in anumite etape de varsta. +a trebuie sa fiemai activa in zonele de rascruce, acolo unde alternativele de optiune sunt mainumeroase.*. onsilierea trebuie sa fie un proces continuu, iar continutul sau sa fieadaptat etapei de dezvoltare a individului (in clasele mici se face orientare siconsiliere scolara, ulterior orientare si consiliere profesionala).+. onsilierea si orientarea scolara si profesionala trebuie sa dea individuluiprilejul unei dezvoltari personale.

. Pentru a fi eficienta, consilierea si orientarea presupune o pregatireprealabila (trezirea interesului pentru anumite activitati, motivarea pentruatingerea telurilor asumate, formarea unei atitudini pozitive fata de carieraprofesionala, e!ersarea deprinderilor si abilitatilor).. 'ctivitatea de OSP trebuie sa fie sustinuta, in mod continuu si specific, detoate disciplinele de invatamant.). $eneficiarii activitatii de OSP trebuie informati asupra situatiei socio%economice in plan national, regional, local si avertizati asupra evolutieiprobabile a pietei fortei de munca (interne si internationale).

. OSP trebuie sa fie dominant pozitiva, adica sa valorifice si sa se

a!eze pe trasaturile pozitive ale fiecarei personalitati si nu pe restrictiile,constrangerile e!terne sau pe "andicapuri, mizandu%se mult pe resurseleadaptative si compensatorii ale indivizilor.)$. OSP trebuie sa tinda spre obtinerea unei concordante intre ceea ce poate,ceea ce doreste si ceea ce trebuie sa faca individul.

)%. onsilierea vocationala trebuie sa cultive motivat si permanentideea ca, pe parcursul vietii active, formarea continua, sc"imbarea traseuluiprofesional, utilizarea sistemului de cunostinte, priceperi si deprinderi in alteconte!te de munca sunt episoade oricand posibile si uneori c"iar necesare. Intermeni restransi, principiile consilierii si orientarii scolare si profesionale se pot

rezuma astfel#). /ducatia aleerii$. Promovarea autodeciziei in orientare%. Concordanta interna si e0terna a aleerii scolar-profesionale4. Actiune pozitiva si continua(. Desc"idere spre dezvoltare personala1 &)

1.,. F"ctiile OSP

;unctiile OSP sunt sarcini ce revin factorilor OSP. 'cestea sunt#

). 2unctia investiativa % consta in investigarea (cercetarea) elevilor, aprofesiilor si a cerintelor vietii sociale$. 2unctia informativa - consta din informarea elevilor si a parintilor asupra


20/32

problemelor pe care le pune OSP%. 2unctia formaliv-educativa - consta in formarea elevilor in vederea alegeriiadecvate (conform cu structura personalitatii) si realiste a scoliiprofesiei ()

;unctiile OSP au fost clasificate in diverse moduri. O perioada lunga detimp a predominat clasificarea ce propunea 0 tipuri de functii#.E+"catioala

.Per#oala

.Sociala

.Pro$e#ioala'sa cum arata :" -omsa, 2dezavantajul unei astfel de clasificari rezida

in faptul ca nu tine seama de comple!itatea interrelatiilor specifice naturiiumane.5 ()

n dezec"ilibru la nivelul personalitatii are multe fatete, care se pote!prima simultan in aspectele educationale, personale si sociale ale vietiiindividului. eci, problemele individului se suprapun si se intrepatrund darindividul nu poate merge pentru o problema data la un consilier, iar pentru alta

la un alt consilier.O clasificare a functiilor orientarii care se bucura astazi de o apreciere

generala este cea propusa de Boos Beufauver (l


21/32

elevilor. onsilierul scolar are un rol esential in aceasta functie de adaptare,prin contributia sa la dezvoltarea curriculum%ului. 6ucrand in mod constant cuelevii, consilierul scolar le cunoaste abilitatile, aptitudinile, profesiunea care%iasteapta in viitor onsilierul scolar este, deci, persoana care poate oferi datelenecesare ce se pot constitui ca o baza de gandire a curriculum%ului. ncurriculum care nu tine seama de opinia consilierului scolar va esua in

indeplinirea functiei sale.-e"nicile folosite de consilier in indeplinirea functiei de adaptare a

orientarii sunt inventarul individual si studiile de urmarire a subiectilororientati. atele obtinute prin aceste te"nici ofera autoritatilor scolare o bazape care se pot initia si pune in practica sc"imbarile din programul scolar.

'sa cum arata S. ristea, functiile OSP vizeaza actiunile de investigare%informare%formare a celor care trebuie orientati 'utorul identifica @ functii aleOSP#1. Cunoasterea psihopedagogica si sociala a elevilor in calitatea lor deobiectal educatiei.

'.Informarea scolara si profesionalaa tinerilor in vederea reintegrarii loroptime in toate etapele educatiei (2ciclurile vietii5).*. Stimularea procesului de adaptare sociala continua a celui orientat,prin valorificarea deplina a trasaturilor pozitive ale personalitatii umane.

;unctiile OSP se concretizeazain obiectivele OSP.

1.0. Factorii OSP

OSP este un proces comple! si de lunga durata, iar eficienta sadepinde de calitatile factorilor care participa la realizarea obiectivelor sisarcinilor acestui domeniu

Printre acesti factori enumeram# invatatorul, dirigintele, psi"ologulscolar, colectivul pedagogic, familia, mass%media, opinia publica, prieteni sicunoscuti, intreprinderile sponsorizante si, mai ales, centrele judetene deasistenta psi"opedagogica, care realizeaza importante activitati de OSP sicoordoneaza cabinetele interscolare si scolare de orientare.SCOALA

'vand in vedere comple!itatea OSP, precum si durata ei in timp,factorul principal in aceasta activitate, care trebuie realizata pe baze stiintifice,este scoala. Pornind de la ideea ca orientarea este, in esenta, o actiune

educativa ce vizeaza dezvoltarea personalitatii umane, inseamna a acceptafaptul ca scoala reprezinta principalul factor al OSP.

rmarind infaptuirea imperativelor idealului educativ, scoala realizeazaimplicit si orientarea. *esorturile psi"ologice ale orientarii sunt puse infunctiune de activitatea educativa desfasurata in scoala.

'paritia si manifestarea aptitudinilor nu se face de la sine si in modsimultan. Procesul de invatamant si celelalte activitati asigura conditii prielnicepentru depistarea si dezvoltarea aptitudinilor, pregatind terenul pentruorientare. e asemenea, se considera ca atitudinile au o pondere din ce in cemai mare in cadrul procesului orientarii. 'sa cum spune :. aron, 2motivatia

pentru profesiune (pentru practicarea profesiunii respective) devine un criteriude selectie.5 ()

In acest conte!t, scolii (prin factorii sai educativi) ii revine formarea la


22/32

elevi a unor motivatii pozitive (interese, atitudini etc.) si a unor trasaturi decaracter (perseverenta, fermitate, putere de munca), care%si vor puneamprenta asupra e!ercitarii oricarei profesiuni.

Scoala dispune de posibilitati nelimitate in vederea formarii acestora.oua sunt mijloacele esentiale de care dispune scoala pentru realizareaobiectivelor si sarcinilor orientarii#

A.Str"ct"ra iatamat"l"iB.Proce#"l +e iatamatA.Str"ct"ra iatamat"l"i este 2baza obiectiva a OSP. +a poate facilita saufrana desfasurarea eficienta a procesului de orientare.5()

in acest motiv s%au adoptat masuri care prevad o ampla diversificarea invatamantului, pentru a pune structurile scolare in serviciul orientariielevilor. 'spectele mai importante ale acestei diversificari in tara noastraconstau in#

a nivelul invatamantului primar, alaturi de scolile obisnuitefunctioneaza scoli de muzica, de sport, de coregrafie si arte plastice, iar pentru

copiii cu deficiente (motorii, senzoriale, mintale etc.) functioneaza scolispeciale.

a nivelul invatamantului imnazial, diversificarea este data dediferentiere. 6a nivelul planului cadru sunt cuprinse disciplinele care constituietrunc"iul comun, dar si aria curriculara a disciplinelor optionale prin care seasigura elevilor parcursuri diferentiate. Se mentioneaza de asemeneaactivitatile e!tracurriculare (cercurile te"nice, stiintifice, literare, artistice), lacare elevii pot participa in functie de aptitudinile si interesele lor.

a nivelul invatamantului liceal si profesional, incepand cu anulscolar /


23/32

personalitatii care sa conduca elevii spre efectuarea unor alegeri adecvate sirealiste si, in cele din urma, la o integrare socio%profesionala optima.

Obiectivele OSP pot fi grupate in doua mari categorii#1. Obiective generale - sunt valabile pentru intregul proces al

orientarii, la toate nivelurile si la toate etapele sale. In aceasta categorieincludem obiective de genul urmator# formarea unor atitudini pozitive fata de

munca, formarea interesului pentru e!ercitarea unor activitati social%utile,pregatirea elevilor pentru adaptari socio%profesionale continue etc.

2. Obiective specifice - se situeaza la nivelul ciclurilor de invatamantsi al ariilor curriculare. +le se a!eaza pe modalitatile de valorificare acontinuturi lor instructive si educative in scopurile orientarii.. iatamat"l !re#colar este implicat in mod indirect in realizareaobiectivelor orientarii. ate fiind caracteristicile psi"osociale aleprescolarului, la nivelul invatamantului prescolar se introduc % prinintermediul jocului % primele elemente de munca in scopul formarii unorcapacitati, priceperi, deprinderi practice

Prin rolurile asumate in diferite jocuri, copilul prescolar ia contact cudiferite aspecte care particularizeaza si caracterizeaza diferite profesiuni.'sigurarea unei corelari optime intre munca si joc constituie calea principala derealizare a obiectivelor orientarii in invatamantul prescolar. 'ceasta corelareintre munca si joc in cadrul gradinitei se realizeaza prin doua modalitaticoncrete#

. activitatile manuale

. activitatea in cercuri.iatamat"l !rimar reprezinta faza initiala in formarea intereselor scolaresi profesionale care vor sta mai tarziu la baza alegerii scolii si profesiunii. 'cest

ciclu de invatamant debuteaza ca prima etapa a orientarii in plan scolar,intrucat la inceputul clasei intai, pe baza unor e!amene medicale si psi"ologice,copiii cu deficiente senzoriale, mentale etc. sunt indrumati spre scoli specialede profil. -ot in aceasta etapa sunt e!primate primele optiuni, in functie deaptitudinile copiilor, pentru unitatile scolare cu program special de muzica, arteplastice si coregrafie.

6a nivelul invatamantului primar, actiunile de orientare devin maicomple!e si mai diversificate, atat in ceea ce priveste obiectivele urmarite, catsi modalitatile de realizare.. iatamat"l /ima3ial % acest ciclu de invatamant reprezinta de fapt una

dintre etapele esentiale ale orientarii, intrucat elevii isi aleg filiera, profilul sispecializarea la nivelul liceului sau scolii profesionale. e asemenea, tot inaceasta perioada are loc si orientarea spre un anumit grup de profesiuni. esimai sunt posibile, in continuare, unele reorientari, totusi aceasta prima alegereeste "otaratoare pentru viitorul profesional al tanarului..iatamat"l liceal % in aceasta etapa a orientarii, cadrele didactice trebuiesa sustina demersul elevilor pentru aprofundarea cunostintelor in domeniilepreferate de ei si sa le canalizeze interesul pentru cunoasterea problematiciisocial%economice si, indeosebi, a ofertei sociale. +le trebuie sa constientizezefaptul ca, in masura in care vor pune accentul pe metodele formative in

procesul de orientare a carierei, va creste ponderea elevilor care vor alegestudii academice si activitati profesionale concordante cu profilul sispecializarea liceului urmat. O astfel de concordanta este avantajoasa atat


24/32

pentru individ, cat si pentru comunitatea sociala.8utatiile survenite in ultimele decenii pe ansamblul vietii social%

economice si indeosebi in sfera productiei si invatamantului presupune dinpartea scolii asumarea de sarcini sociale noi, fapt care%i mareste importanta,prestigiul si eficienta.

'sa cum arata 8. 9igau 2scoala trebuie sa%si dezvolte un sistem propriu

de urmarire a rutei scolar%profesionale a fostilor sai elevi, dupa ce parasescunitatea si realizarea de legaturi functionale de comunicare cu alte unitatiscolare, intreprinderi, diferite categorii de angajatori.5 ()

aca un elev, cu prilejul evaluarilor curente din scoala, demonstreazaca are bune cunostinte si aptitudini, faptul nu inseamna, cu necesitate, caacest tanar, intr%un conte!t de munca, va avea aceleasi performante, ci ca areperspective mai bune sa fie eficient in activitate.

Scoala, ca factor principal al OSP, este pusa in fata unui fenomencaruia trebuie sa%i faca fata, prin identificarea unor solutii optime. el maiimportant aspect al lumii moderne este acceleratia ei. O consecinta a rapiditatii

cu care totul se transforma, este uzura accelerata a cunostintelor. 'ceastainseamna ca invatamantul capata o noua infatisare.

n copil care intra in prezent in scoala va absolvi in mod oficial o formade educatie si formare profesionala dupa A, ani destudii. In acest timp progresele din domeniul stiintei sau in plan socio%culturalvor fi si ele considerabile, iar 2scoala nu le va putea integra in curriculum decatcu o anumita intarziere, necesara sedimentarii adevarurilor perene stabile.5 ()

ontinutul formarii va deveni si el perisabil, iar absolventii, pentru adeveni eficienti in viitoarele locuri de munca, vor fi nevoiti sa mai efectueze sialte stagii suplimentare de formare necesare la debutul angajarii.

O cariera profesionala de ?J%0= de ani de munca va insemna cunecesitate reorientari profesionale, reveniri in sistemul de formare profesionalapentru perfectionareaactualizarea cunostintelor.

'ceasta este o realitate de care trebuie sa tinem seama cand negandim la conditiile de predare din invatamant si la formarea tinerilor invederea alegerii studiilor si profesiunii. Se pot trage doua concluzii#. i#tr"ctia (care transmite cunostinte) trebuie sa rezerve un loc educatiei(care formeaza oamenii)

. e+"catiatrebuie sa fie permanentaevansandu%si epoca, :aston $erger surprinde magistral aceste

realitati, valabile astazi mai mult ca oricand#2In lumea noastra plina de acceleratie, trebuie sa pregatim tineretulpentru o serie de sarcini pe care nu le putem prevedea cu e!actitate. 'ceastainseamna ca educatia trebuie sa aiba intaietate fata de simpla instructiune u%iputem invata pe copiii nostri tot ce vor avea de stiut in rastimpul celor @=%0=de ani de activitate profesionala, fiindca nu stim inca in ce va consta ea&deoarece in afara de aceasta, o importanta parte a cunostintelor care peste @=de ani vor fi indispensabile, nu au fost inca descoperite pana astazi. Omulmodern va trebui sa invete toata viata. eci sarcina pedagogilor este de aforma omul si nu numai de a%/ instrui. 3a trebui sa%i dam acel cap bine

organizat pe care *abelais il recomanda drept tel pedagogilor epocii sale.5 ()'tunci cand se vorbeste de o scolarizare ce este relevanta pentrudezvoltarea carierei, se au in vedere anumite categorii de competente pe care


25/32

scoala trebuie sa le dezvolte la un nivel performant si care sunt cerute pe piatamuncii.

*aportul S 'S al epartamentului 8uncii din S' (/


26/32

'cest demers se poate realiza si prin efectuarea de vizite in potentialelocuri de munca viitoare, de intalnire informale cu oameni de diferite profesii,inclusiv parinti ai elevilor, lectura, analiza si comentarea unor biografii alepersoanelor cu succes profesional % confirmat social % in anumite domenii.

Scoala dispune de posibilitati nelimitate in vederea organizarii unorastfel de activitati

FAMILIAna din preocuparile cele mai de seama prezenta in viata parintilor

inca de cand copiii sunt mici se opreste asupra viitorului profesional al copiilor.atorita acestei preocupari, in multe cazuri, familia joaca un rol decisiv inalegerea profesiunii copilului.

Pentru a delimita cat mai precis rolul familiei in sistemul factorilororientarii, I. icola face distinctie intre influentele familiei si actiunea eieducativa.

1.0.'. I$l"etele $amilieiercetarile e!perimentale din practica educationala (. Salade, 8.

:"iviriga, 8. *euc"lin) releva faptul ca desi scoala are rolul conducator inprocesul orientarii elevilor, totusi familia este factorul care e!ercita influentacea mai mare. in punct de vedere al influentelor pe care le e!ercita asupraorientarii, familia ocupa locul intai in ierar"ia celorlalti factori. ;amilia isiimpune, prin diferite cai si mijloace, conceptiile si aspiratiile sale cu privire laalegerea studiilor si a profesiunii de catre copii.

u toate acestea, nu intotdeauna influentele familiei suntfundamentate din punct de vedere psi"ologic si social. e multe ori dorintele sioptiunile profesionale ale copiilor sunt, de fapt, dorintele parintilor, pe carecopiii fie si le%au insusit constient, fie le accepta fara a mai judeca dacaalegerea este potrivita sau nu.

Intre membrii familiei (mama, tata, copil) se creeaza, in problemaalegerii profesiunii, cateva tipuri de relatii#

/. O prima categorie de relatii in alegerea profesiunii copilului este ceain care e!ista o corespondenta de pareri doar intre el si unul din parinti inaceasta situatie, de multe ori, sansa de a avea cuvantul "otarator o areparintele cu cea mai mare autoritate in familie si profesiunea pe care o vaurma (sau va incerca sa o urmeze) copilul este cea propusa de el.

ar problema aici nu este care dintre parinti sa "otarasca alegereadefinitiva, ci care dintre aceste alegeri este mai potrivita.

?. Situatia cand parintii sunt de acord intre ei ca fiulfiica sa urmeze oanumita profesiune, dar copilul doreste cu tarie o alta profesiune sau altdomeniu profesional.

Si aici problema este# alegerea cea mai buna, cea mai potrivitacopilului este cea facuta de el sau cea a parintilorL -rebuie sa invinga alegereacea mai potrivita. aca nici una dintre alegeri (nici cea a parintilor, nici cea acopilului) nu este corespunzatoare, trebuie sa se renunte la ambele in favoareacelei bune, pe care o vor cauta in colaborare cu scoala.

'deseori insa in asemenea situatii primeaza dorinta parintilor, acestiaavand suficiente mijloace de autoritate si constrangere pentru a se impune infata copilului. aca alegerea lor nu este cea mai buna, cel care va suferi mai


27/32

mult va fi copilul.@. ;iecare din cei trei membri ai familiei se gandeste la o alta

profesiune. In asemenea situatii, discutiile in contradictoriu sunt frecvente siele dureaza adeseori pana in preajma concursurilor de admitere, ceea ceimpiedica nu numai buna alegere, dar si pregatirea pentru concurs.

0. Se intalnesc si situatii cel putin bizare, cand se alege in pripa o

profesiune, la care nici unul din membrii familiei nu s%a gandit din timp. Inaceste cazuri sunt frecvente sc"imbarile in alegere, care au ca efectimpiedicarea pregatirii corespunzatoare, imposibilitatea concretizarii, delimitariisi stabilirii intereselor profesionale ale copiilor.

J. Situatia in care parintii nu se implica deloc in alegerea profesiuniicopilului, manifestand o totala neglijenta fata de acest proces.

1. +!ista si o relatie favorabila unei rezolvari corecte a alegeriiprofesiunii copilului# atat acesta, cat si ambii parinti sunt de acord asupraprofesiunii de urmat. 'ceasta corespondenta, cu atat mai mult daca esterealizata din timp si daca alegerea este potrivita, asigura conditii favorabile

reusiteioncordanta celor trei factori ai familiei in alegerea unei profesiuni este

favorabila numai in cazurile in care aceasta alegere este corespunzatoare,adica numai daca particularitatile copilului corespund cerintelor impuse deinsusirea si practicarea profesiunii respective.

+ste de dorit ca toate celelalte relatii sa evolueze inspre aceasta dinurma intr%un timp util, nu cu intarziere, in acest scop, parintii trebuie sa deadovada de intelegere si de spirit de cooperare in rezolvarea unei probleme acarei importanta este "otaratoare pentru viitorul copilului.

2riteriile5 pe care le au in vedere parintii in influentarea alegerii

carierei copiilor se refera la#5 siguranta si viitorul profesiei pe piata fortei de munca

durata studiilor pentru a atinge un astfel de obiectiv (timp in caretanarul este dependent material de familie)

costurile financiare (ta!e ale educatiei) avantajele materiale asteptate pozitia sociala oferita de profesie

5 potentialele riscuri ale muncii in e!ercitarea profesiei () dorinta de implinire prin copii a unor visuri profesionale pe care

parintii nu le%au putut realiza

dorinta de a asigura copiilor o profesiune superioara celei pe care oau parintii dorinta ca nivelul profesional atins de parinti sa fie mentinut de copil traditia familiei ()6a copii, insa, in etapele de varsta mai mici, sunt predominante

2criterii5 afectiv%motivationale, dar treptat locul acestora este luat de2argumente5 mai practice si consistente.

onstatam astfel ca influentele familiei in ceea ce priveste orientareascolar%profesionala a copiilor imbraca forme diferite de manifestare#

'. 'titudini parentale neutre, de neinterventie, totul fiind lasat pe

seama copilului$. 'titudini parentale puternic autoritare, cand parintii inteleg sasolutioneze problema impunandu%si punctul lor de vedere fara a lua in seama


28/32

particularitatile, inclinatiile, interesele si posibilitatile copiilor. 'titudini de tip compensator (5de realizare prin copii5). 'titudini parentale de intelegere, de cooperare in rezolvarea unei

probleme a carei importanta este "otaratoare pentru viitorul copilului8odelele comportamentale ce tin de munca si care sunt ve"iculate in

familie (de apreciere sau, dimpotriva, de depreciere a propriei profesii sau a

altora) vor fi preluate si de copii, contribuind, treptat, la conturarea alegerilorlor.

Parintii transfera, uneori, copiilor, nemultumirile lor profesionale,stereotipurile cu privire la munca (grea, banoasa, sigura, murdara, deprestigiu) sau propriile aspiratii nerealizate, faptul avand efecte nefavorabileasupra acestora in alegerea si realizarea carierei.

8. 9igau surprinde o serie de caracteristici ale mediului socio%culturalactual al dezvoltarii copilului, care isi pun amprenta asupra alegerii cariere.;amilia contemporana nu mai pastreaza toate caracteristicile avute in trecut.Parintii fiind angajati in munca, transfera institutiilor o buna parte din obligatiile

si misiunile lor fata de proprii copii. opiii sunt dusi la cresa sau pleaca lascoala si sunt singuri pana seara tarziu, cand familia se reuneste. easemenea, in familie nu se mai comunica prea mult. In aceste conditii statutul si ponderea figurii parentale sunt afectate. 'ltepersoane se impun universului social si psi"o%afectiv al copilului# cercul deprieteni, figuri publice, eroi din filme. *ezonanta in planul intern (alpersonalitatii copilului) a acestor caracteristici specifice mediului socio%culturalal dezvoltarii sale determina 2patern%uri comportamentale foarte diferite inceea ce priveste decizia cu privire la cariera.5 ()3om intalni astfel alegeri#

. social-orientate % prestigiu, succes, pozitie

. altruiste - sprijinirea familiei, a categoriilor defavorizate (bolnavi, persoane"andicapate etc.)

. eoiste6autonomi % confort personal, castig material, munca usoara sifara responsabilitati.reactive6frustrante % alegerea unui traseu profesional opus dorintei celor cucare este in conflict

. conformiste -acceptarea solutiei gasite de adulti si plierea aspiratiilorin acest sens

. "edonice narcisiste % motivate prin placerea de sine, riscul,romantismul, satisfactia furnizata, viata usoara.

1.0.*. Acti"ea e+"catia a $amiliei

Practica moderna a consilierii si orientarii nu poate lasa in afara actiunii

sale si implicarea in activitate a parintilor. 'ctiunea educativa a familiei esteinsa eficienta numai cand intre cei doi factori e!ista o concordanta in ceea cepriveste obiectivele urmarite. 'ctiunea educativa a familiei in directia OSP este


29/32

posibila numai pe fondul colaborarii ei cu scoala. olaborarea dintre scoala sifamilie nu se reduce doar la informarea reciproca cu privire la tot ceea ce tinede orientarea copilului, ci presupune si inarmarea parintilor cu toateproblemele pe care le comporta aceasta actiune.

'tributiile familiei in domeniul OSP sunt, in mare, aceleasi cu alecelorlalti factori implicati. ifera insa cadrul educational si mijloacele folosite.

O sinteza mai cuprinzatoare a acestor atributii poate fi realizata pebaza contributiilor aduse in teorie si in practica orientarii in tara noastra de '."ircev, . Salade, 8. :"iviriga.

l. unoasterea copiilor si formarea capacitatilor de autocunoastere siautoapreciere obiectiva.

8ajoritatea cercetarilor psi"ologice si pedagogice atesta faptul cafoarte multi parinti isi cunosc fals copiii. +i dau dovada de subiectivism inaprecieri. e aceea, scoala trebuie sa sprijine parintii pentru cunoasterea mairealista a resurselor personale ale fiilorfiicelor, semnificative pentru o cariera.a modalitati si mijloace de cunoastere a personalitatii copiilor in familie, pot fi

utilizate mai ales& observatia, convorbirea si analiza rezultatelor activitatiiscolare.

Pentru dezvoltarea la copil a capacitatii de autocunoastere siautoapreciere obiectiva, parintii pot folosi diverse procedee#

% sinceritatea si obiectivitatea aprecierilor facute in legatura cuposibilitatile copiilor. Parintii nu trebuie sa%si insele copiii cu laude nejustificate,dar nici sa%i demobilizeze cu e!igente e!agerate.

% compararea autoaprecierilor copiilor cu aprecierile celor din jur (rudecolegi, prieteni)

?. Informarea scolara si profesionala in familie

ercetarile din domeniul OSP au aratat ca informatiile tinerilor cuprivire la reteaua scolara si la lumea profesiunilor si cerintele vietii sociale suntdestul de sumare. a urmare, copiii trebuie ajutati sa se informeze asuprascolilor, profesiunilor, asupra necesarului fortei de munca (pietei fortei demunca). Parintii trebuie sa se informeze impreuna cu copiii despre ofertele deeducatie, formare, angajare.

oua sunt modalitatile principale de informare scolara si profesionala infamilie#

'. -ransmiterea directa de catre parinti a unor informatii despre scoli,profesiuni si necesarul fortei de munca in diferite sectoare de activitate.

'ceasta cuprinde diverse cai si mijloace de informare directa#% cunoasterea profesiunilor practicate de parinti% parintii trebuie sa prezinte copiilor profesiunile altora (pe care le

cunosc din intreprinderile sau institutiile in care lucreaza)% o serie de informatii utile pot oferi rudele si cunoscutii familiei. In

cazul profesiunilor necunoscute de cei din familie, parintii se pot documenta inlegatura cu domeniile de activitate care%i intereseaza pe copii, prin contactuldirect cu unii dintre specialistii cunoscuti sau prin consultarea unor carti,brosuri, indrumatoare scolare.

$. indrumarea copiilor ca sa se informeze in mod independent. 'ceasta

consta din stimularea si facilitatea activitatilor independente de informarescolara si profesionala a copiilor. +a se poate realiza printr%o serie de cai simijloace specifice#


30/32

% lectura (literatura beletristica, de popularizare stiintifica etc.)% presa cotidiana% studierea indrumatoarelor anuale pentru admiterea in scolile

profesionale licee si facultati% vizionarea filmelor (artistice, documentare), a jurnalelor de

actualitati, a emisiunilor de radio si televiziune dedicate orientarii elevilor,

vizitarea muzeelor, e!pozitiilor.@. +ducarea intereselor, inclinatiilor si aptitudinilor copiilor in familieaile si mijloacele de informare scolara si profesionala descrise mai sus

constituie totodata modalitati de educare a intereselor copiilor fata de diferiteforme de pregatire scolara si profesionala si fata de anumite domenii deactivitate.

n rol important in cultivarea acestor variabile de personalitate si maiales al inclinatiilor si aptitudinilor il are insa organizarea unor activitati practicein timpul liber al copiilor. 'ceste activitati permit descoperirea a numeroaseinclinatii si aptitudini si contribuie totodata la dezvoltarea acestora. Printre cele

mai accesibile activitati la care pot fi antrenati copiii in familie amintim#participarea alaturi de parinti la anumite reparatii te"nice, la unele muncicasnice, la ingrijirea unor culturi agricole etc.

'ctivitatile practice desfasurate in mici laboratoare sau ateliereimprovizate acasa sunt mijloace eficiente de formare a deprinderilor practice,de dobandire de cunostinte despre diverse profesiuni, de educare a intereselor,inclinatiilor, aptitudinilor copiilor (laboratoarele si atelierele de electrote"nica,foto, aeromodele, modelaj, pictura, sere de flori si zarzavaturi).

Parintii trebuie sa%si indrume copiii sa urmeze diverse cercuri (te"nice,artistice, literare, de limbi straine etc.) ce functioneaza in scoala si in afara ei.

0. +ducarea dragostei si a atitudinii pozitive fata de munca mjamilie$azele atitudinilor pozitive fata de munca se pun de timpuriu in cadrul

familiei, in general, atitudinile parintilor devin treptat si ale copiilor. Importanteste sa%i convingem pe copii de semnificatia sociala a muncii, de faptul camunca este atat o conditie a e!istentei umane, cat si o necesitate de ordinspiritual, ca nu e!ista munci injositoare, dupa cum nu e!ista nici profesiunisuperioare sau inferioare, injositor pentru fiinta umana este sa nu munceasca.

Principalele modalitati prin care familia poate forma si educa atitudinilepozitive fata de munca la copii sunt#A. !unca efectiva in cadrul familiei - munca (practica si intelectuala) este atat

o metoda eficienta de educatie, cat si un mijloc de pregatire psi"ologica acopiilor pentru activitatea scolara si profesionala.'ntrenand copiii la diferite munci in cadrul gospodariei, le formam

deprinderile de munca practica, precum si obisnuinta de a munci'tribuirea de sarcini la nivelul familiei, antrenarea copiilor in activitati

cu insemnatate si responsabilitate duce treptat la obisnuirea cu munca siresponsabilitatea 'cest lucru va interveni mai tarziu ca factor pozitiv inmomentul optiunilor scolare si profesionale.B. /0emplul parintilor - poate influenta, in mod frecvent, atitudinile copiilorfata de munca si fata de diferite profesiuni.

upa cum se stie, copiii privesc profesiunile cu 2oc"ii parintilor5.'dmiratia parintilor pentru unele tipuri de scoli si pentru unele profesiuni saulipsa de interes si dispretul fata de altele se transmit la copii prin imitatie opiii


31/32

imita, constient sau inconstient, atat actiunile, cat si atitudinilor parintilor sauale altor membri ai familiei.

J. ;ormarea unei motivatii superioare, care sa stea la baza optiunilorscolare si profesionale

in diversele cercetari din domeniul OSP reiese faptul ca foarte multielevi pun la baza optiunilor pe care le fac motive inferioare ce tin de profitul

material, mediul urban de practicare etc. !otivele superioare, de ordin social%moral (dorinta de a fi util societatii, de a realiza lucruri importante pentrucomunitate etc) detine o pondere redusa in ierar"ia motivatiei care sta la bazaalegerii studiilor si profesiunii de catre elevi.

Or, tocmai aceste motive constituie determinantele esentiale aleoptiunii OSP.

8otivele social%morale il ajuta pe copil sa depaseasca starile dene"otarare sau fenomenele de indecizie si il orienteaza spre optiuniprofesionale adecvate si realiste. 'ceste motive il vor ajuta mai tarziu petanarul absolvent in actiunea de adaptare la profesiunea aleasa, precum si in

cea de depasire a dificultatilor impuse de eventuala nevoie a sc"imbariiprofesiunii.GR%P%L DE PRIETENI

+!ista in orice tanar o nevoie puternica de a face parte dintr%un grup.:rupul de prieteni % ca si cel familial % ii ajuta pe copii sa%si contureze propriaidentitate si modul de relationare sociala. -otodata, grupul are si o puternicaforta terapeutica si de reglare, efect evidentiat in anumite situatii dramatice.

:rupul de prieteni ai unui elevtanar are o reala valoare pozitiva desprijinire a socializarii si dezvoltarii comunicarii cu altii, de intarire asentimentului de securitate personala, de sprijin emotional in situatii de stres,

de refugiu in caz de conflicte cu alte persoane (parinti, profesori, autoritati).u toate acestea, multi parinti vad in grupul de prieteni ai copilului,

mai degraba, un inamic decat un aliat. u negam e!istenta unor grupurilideriai grupului care au o influenta negativa asupra 2discipolilor5. u toate acestea,in asemenea cazuri, sunt copii care stiu cand sa se retraga dintr%un astfel degrup, au puterea sa fie selectivi, sa se opuna sau sa nu participe la actiunidelictuale in grup. eintelegand aceste aspecte, adesea parintii incearca sa%iindeparteze pe copiii lor de grupul de prieteni, considerat nociv sau distructiv.

*eactia naturala a copiilor in situatia unei dezaprobari agresive este deaparare, de adeziune mai puternica la grupul refuzat de parinti. :enul acesta

de situatii sunt, adesea, provocarile cele mai semnificative ale consilieriiindividuale.:rupul de prieteni are rolul de a asigura trecerea de la grupul familial

(cu un numar restrans de persoane) la grupul social larg. ()

MASS-MEDIAOrientarea presupune informarea tuturor celor antrenati in realizarea ei

(parinti, profesori, copii) asupra scolilor si profesiunilor ce ar putea constituiobiectul optiunilor. 8ijloacele mass%mediei detin un rol important in acest sens.'vantajul acestor mijloace (radioul, televiziunea, filmul, presa, diverse

indrumatoare si materiale tiparite) consta in aceea ca ofera informatiipretioase, intr%o forma accesibila, unui numar mare de beneficiari cu privire ladiverse aspecte % psi"opedagogice, medicale, sociologice, economice % pe care


32/32

le solicita o profesiune sau alta. Influenta lor se poate repercuta direct asupraalegerii propriu%zise sau indirect asupra pregatirii psi"ologice.

u toate acestea, specialistii sunt de parere ca mijloacele mass%medieinu rezolva problema informarii, interventia scolii pentru dirijarea ei inconcordanta cu particularitatile individuale ale elevilor si cu cerintele societatiiimpunandu%se cu necesitate. ()

ORGANI&ATIILE DE COPIII SI TINERETPot juca si ele un rol important in OSP. 2'ctivitatile organizate de

aceste organizatii, concepute in spiritul antrenarii elevilor cu aceleasi interesesi aptitudini, prin caracterul lor accentuat aplicativ si atractiv, fac pregatireapsi"ologica si practica pentru diferite domenii de activitate.5 ()%NITATILE ECONOMICE SA% SOCIALE

Pot avea un rol activ in orientarea elevilor prin#% statutul lor pe plan local% solicitarile de forta de munca pe structuri de profesiuni si niveluri de

pregatire

% favorizarea informarii profesionale, reprezentand cadrul dedesfasurare a vizitelor sau intalnirilor cu specialistii.

Orientare Scolara Si Profesionala

Documents

Transcript of Orientare Scolara Si Profesionala