Organizarea Cercetarii Geomorfologice Pe Teren

8/15/2019 Organizarea Cercetarii Geomorfologice Pe Teren

1/19

1. Organizarea cercetarii geomorfologice pe teren. Obiect de studiu. Obiective.Noțiuni introductive.

Organizarea cercetarii geomorfologice pe teren.

•Obiectul de studiu

• – relieful cu componentele sale

•-cunoașterea detaliilor care există n teren

•-modul n care pot ! realizate activitățile de cercetare

•"otalitatea activităților care sunt necesare la realizarea unui studiugeomorfologic

•#mpică at$t activitățile de cercetare geomorfologică propriu-zise c$t și pe celede deplasare spre diferite areale geogra!ce

•De ce cercetare?

A cerceta =

•%ercetarea este căutare& uneori accidentală& de noi cunoștințe și se desfășoarăde regulă n cadrul disciplinelor academice.

•'rin de!niție& activitatea de cercetare se referă la producerea de noicunoștințe& care pot ! noi numai dacă sunt recunoscute ca atare pe planinternațional. (n caz contrar& nu poate ! vorba de o activitate de cercetare& ci dedocumentare.

Obiective)

•%unoșterea realității terenului•*tilizarea unor ec+ipamente și metodologii

•%uanti!carea datelor despre teren

•,ealizarea de materiale științi!ce

Noțiuni introductive)

•"eren

•%ercetare

•c+ipament•,ealizarea concretă a activităților

•'relucrarea și editarea datelor

•"oate sunt n str$nse legături

e ce e important să cunoaștem terenul / suportul geomorfologic0


2/19

"erenul reprezintă suportul mediului natural 'e acest suport se dezvotă proceselegeomorfologice

"erenul reprezintă suportul activităților antropice

ste necesar să i cunoaștem tainele& conexiunile care există ntre elemente&

impactul asupra mediului și societății și să le valori!căm n studii științi!ceenomenele geomorfologice modelează n permanență terenul

ste nevoie să i cunoaștem elementele componente)

-localizare – de ce și unde apare acest fenomen0

-dimensiuni – c$t de importantă este amploarea pe care o are0

-mod de manifestare& evoluție – cum este dinamică n timp și spațiu 2trecut&prezent& viitor30

-consecințe – ce pagube sunt0 riscurile pe care le implică0

-eventuale măsuri – este necesar și poate ! stopat0 ce amena4ări trebuiescrealizate0

•%um se pot realiza aceste activități de studiu0

5. 'lani!care și organizarea activității de cercetare. %erințe. tape.ocumentare.

%e reprezintă activitatea de cercetare0

O modalitate de cunoaștere n amănunt și profunzime a realităților care se regăsescpe suportul geogra!c.

SCOP COGNITIV

Nimic nu poate suplini nsă contactul vizual direct& perceperea directa a elementelorsociogeosferei

•%unoa6terea nemi4locita a realită7ilor sociogeosferei

•%rearea unor deprinderi practice

•ezvoltarea capacitătii de investigare

•Obiectivele formativ-educative 6i recreative

Cunoaşterea nemijlocita a realităţilor socioeos!erei "e teren #e$cursie %e stu%iu&•-no7iuni geogra!ce generale precum deal&c$mpie& munte& platou& delta& gro+otiș&alunecare& torent& vale& mla6tină& dune& așezare& infrastructură& combinat siderurgic&poluare etc8

•-no7iuni geogra!ce regionale care de!nesc trăsărturile geogra!ce complexe aleunor teritorii naturale 2%arpați& obrogea& 'iemontul 9etic& elta unării3 sauadministrative 2:unicipiul ;ibiu&


3/19

•no7iuni geogra!ce individuale ce particularizează un singur obiect geogra!cprecum =$rfu :oldoveanu& %erna& etunata& >rcul de triumf& %etatea ?ran& etc3.

•-sunt metodele cu e!cien7a mare pentru nvă7area prin descoperire& prin contactuldirect cu elementele geogra!ce

•"otodată& pe durata excursiei pot ! observate consecin7ele unor procese naturaledesfă6urate recent 2surpare sau alunecare de teren& formarea unui con de de4ec7ie&apari7ia unor rigole sau ravene& formarea de c+iciura& etc3. ;urprinderea unoradintre acestea la pu7in timp dupa producere poate contribui la n7elegerea unorprocese de tip cauză-efect 6i a complexită7ii interac7iunii dintre elementele mediuluinatural& dintre acesta 6i activitatea umană.

Crearea unor deprinderi practice

•trebuie să contribuie la formarea unor deprinderi practice speci!ce unor disciplinegeogra!ce.

•nseamnă cel mai perfec7ionat laborator @naturaA& din care trebuie sa seselec7ioneze AinstrumenteleA adecvate scopului propus& unde pot ! efectuate maimulte opera7iuni)

•observa7ii 6i măsurători simple sau mai complexe

•-dob$ndirea obi6nuin7ei de orientare cu busola& cu ceasul de m$nă sau după unelerepere din teren8

•-folosirea +ăr7ilor topogra!ce& orientarea lor& pozi7ionarea unor elemente din terenpe +artă sau identi!carea n teren a unor elemente !gurate pe +artă prin semneconven7ionale sau reduse la scară8

•-efectuarea de măsurători de distan7ă& aprecieri de năl7imi ale unor elemente dinteren8

•-realizarea de observa7ii directe asupra unor forme sau procese geomorfologice&recunoasterea unor elemente faunistice sau Buoristice& efectuarea de măsurătoridiverse8

•iecare dintre acestea sau ansamblul lor constituie elemnete suplimentare care auun rol important n formarea 6i consolidarea cuno6tin7elor geomorfologice șigeogra!ce generale.

Dezvoltarea capacitătii de investigare

%ontactul nemi4locit cu procesele naturale stimuleaza curiozitatea& dorin7a decunoa6tere !ind un bun prile4 pentru crearea 6i dezvoltarea unor aptitudini necesare n actul complex de cercetare 6tiin7i!că& asigur$nd astfel premisele unei viitoarecariere de cercetător& indi!rent de orientarea profesionala a acesteia.

-dezvoltă spiritul creativ8

-stimulează g$ndirea concretă& 6tiin7i!că8


4/19

'rocesele intelectuale implicate n cercetarea realită7ii geogra!ce& geomorfologice)

-observa7ia spontană 6i/sau observa7ia diri4ată8

-percep7ia corectă a unor forme 6i procese din natură dar 6i rela7iile deinterdependen7ă dintre acestea8

-formularea ipotezei& moment care presupune elaborarea unei explica7ii cauzale pebaza celor mai probabile interrela7ii ntre elementele de observare 6i n absen7a unuimaterial experimental8

-veri!carea ipotezei de lucru !e prin explica7iile competente ale profesorului& !e prinefectuarea unor experimente simple care să con!rme sau să in!rme ipoteza delucru8

Observa7ia diri4ată este coordonată permanent de către profesor 2șeful ec+ipei decercetare3 n func7ie de tema sau obiectivul ales8

-prelucrarea 6i interpretarea rezultatelor observa7iei& proces care ncepe atunci c$nd

dispunem de suma datelor de observare posibile& iar suportul material al acestoraeste necesar pentru declan6area procesului de interpretare.

Obiectivele formativ-educative şi recreative (în funcție de tematică)

•>plica7iile de teren 6i excursiile au un scop instructiv. le pot 6i trebuie săcontribuie la conturarea laturii afectiv-atitudinale& put$nd să asigure n acela6i timp6i condi7iile optime pentru recreere 6i odi+nă.

•iferitele compartimente ale procesului instructiv –educativ 2cuno6tin7e – atitudini– sentimente – convingeri – comportament& etc.3 sunt ntr-o str$nsă interdependen7ă6i formeazăun ntreg& iar prezentarea lor separată are doar o ra7iune didactică.

xcursiile sunt doar o prelungire spre natură 6i societate a procesului de nvă7ăm$nt& iar pe durata acesteia se modi!că ponderea unor metode 6i apar noidisponibilităti educative.

•'rin atmosfera lor speci!că 2atmosfera de excursie3& participan7ii sunt sco6i dincadrul formal& rigid al procesului de nvă7ăm$nt pe care l completeaza n acela6itimp. le sunt propice sc+imbului liber de idei& manifestării mai libere apersonalită7ii 6i a!rmării individuale. (n timpul excursiei sc+imbul de idei ntreparticipan7i este mai liber& se produce o confruntare directa ntre acestia. ;edezvolta deci spiritul de creație& de competi7ie& de socializare.

•;c+imbul de idei& ineditul& ncarcatura emotivă& uneori aventura sau senzationalul&

dezvolta camaraderia& spiritul de ec+ipă& ncrederea n for7ele proprii. fortul 6iuneori priva7iunile contribuie la dezvoltarea voin7ei& iar contactul direct cu naturaduce la n7elegerea acesteia la dob$ndirea unei atitudini preventive fată de aceasta.

•'rin multitudinea 6i complexitatea situatiilor de comunicare interpersonala 6ipsi+o-socială care apar pe parcursul excursiei geogra!ce& acestea contribuie n moddecisiv la dezvoltarea armonioasa a personalitătii& la o mai rapida integrare socială&la formarea unui spirit civic& etic 6i moral sanătos.


5/19

PLANIFICAREA ŞI ORGANIZAREA ACTIVITĂȚII DE TEREN

%erin7e care fundamentează organizarea activitățiilor de teren 2excursiei3

• >sigurarea tematicii& a metodelor& a con7inutului 6tiin7i!c

• %ontinuitatea 6i gradarea organizării

• >ccesibilitatea itinerarului& a metodelor folosite

• isponibilitatea membrilor& omogenitatea grupului

• ,ezultatele științi!ce& dar și asigurarea func7iei recreative 6i satisfacereaintereselor participan7ilor

'TAP'(' P(ANI)IC*+II ,I O+GANI-*+II ACTIVIT*.II D' T'+'N

•;tabilirea subiectului temei de cercetare

•ocumentarea

•>legerea metodologiei de lucru

•>legerea zonei& !xarea itinerarului& a ec+ipamentelor 2de cercetare și personal36i a etapelor de deplasare

•>plicarea metodelor de cercetare pe teren

•iverse alte modalități de investigare pe teren 2imagini& sc+ițe& observa7ia3

•'relucrarea rezultatelor și valori!carea lor

•;tabilirea subiectului temei de cercetare

•;ubiectul de cercetare se stabilește n funcție de ceea ce ne interesează să aBămdespre tematica geomorfologică 2geogra!că3

•ste necesar să cunoaștem problemele fundamentale generale și prticulare despresubiect& locul și modalitățile de desfășurare& ce metode sunt necesare spre a !utilizate& dacă și cum au fost abordate p$nă acum& accesibilitatea ec+ipamentelor2unde și dacă există disponibile& !nanciară& pe teren3

Documentarea

Studierea materialului bibliograc

-Documentarea bibio!ra"c# are n vedere studierea literaturii referitoare la zona

de desfă6urare a temei alese spre studiu 2excursiei3 6i trebuie sa includa cuprioritate zona de vizibilitate directă& dar 6i cadrul geogra!c mai larg care nu poate! perceput direct.

-Literatura !eo!ra"ca !enera#$ lucrările de baza pentru teritoriul ,om$niei.monogra!i zonale sau ale unor localită7i& volumele din seria 9eogra!a ,om$niei&


6/19

-Literatur# !eo!ra"ca %&eciai'at#) "ematica alesă poate depă6i cadrulgeogra!c general urmărind aprofundarea unor procese sau forme particularegeomorfologice& geologice& +idrogra!ce& climatice& de mediu. 'entru excursiiletematice se vor studia 6i lucrările de pro!l publicate n revistele de specialitate2studii geomorfologice& Citoralul rom$nesc& elta unării& pe6terile din zona 'adi6-

%etă7ile 'onorului& etc3& cu caracter regional 2,elieful ,om$niei3& volume rezultateprin publicarea unor teze de doctorat 2;tudiul geomorfologic al :unților ,etezat3&sau din lucrări cu pro!l tematic 2,elieful glaciar din :un7ii agăra6& ,elieful carstic&%arstul din :un7ii 'ădurea %raiului& 'e6teri din ,om$nia& ,elieful eolian din eltă3.

-Literatur# (in (i%ci&inee )nru(ite$ datele geologice existente n lucrărileregionale caracterizeaza un teritoriu extins si& de cele mai multe ori se limiteaza lageneralită7i. lementele structurale 6i litologice din lungul unor trasee& localizarea 6icaracterizarea aBorimentelor reprezentative sau pozi7ia punctelor fosilifere 6i faunacon7inuta de acestea pot ! precizate din lucrările geologice la fel cum datele despre+idrogra!e& climă& Boră 6i fauna vor ! extrase din literatura specializată.

-G*i(urie turi%tice$ sunt foarte utile deoarece concentrează ntr-un volum redus&informa7ii destul de cuprinzătoare despre mediul natural 2geologie& relief&+idrogra!e& climă& Boră vegeta7ie& faună3& despre componenta umană 6i economicaa peisa4ului 2popula7ie& a6ezări& economie3. #n acest tip de literatură ponderea revine

nsa prezentării detaliate a unor trasee 2marca4& durată& descriere& obiectiveturistice& etc3& informa7ia oferită depă6ind cu mult cadrul strict geogra!c. 'entrucompletarea datelor se poate apela 6i la literatură din domeniile istoriei& ar+eologiei&etnogra!e 6i folclor& etc.

2#nforma7ia trebuie completata cu cea referitoare la așezări& infrastructură& alteobiective de pe traseu monumentele istorice& de ar+itectura laica 6i religioasa& cuaspecte referitoare la obiceiuri& folclor& etc.3.

Anai'area *#r+ior a materiauui ,oto!ra"c i aero,oto!rammetric

escrierea geogra!că sau textul de prezentare a traseelor nu pot nlocui niciodată+arta. :aterialele cartogra!ce diversi!cate n func7ie de con7inut& destina7ie oriscară reprezintă o excelentă sursa de documentare 6i o baza gra!ca de lucru.

-.#r+ie to&o!ra"ce 2scările 1) 1D.DDD8 1) 5E.DDD8 1) ED.DDD3& imagini satelitare șiaeriene 2la diferite scări3) au meritul de a asigura percep7ia de ansambluluisuprafe7ei topogra!ce. %u a4utorul acestora se pot ob7ine date suplimentare asuprareliefului& +idrogra!ei& așezărilor& căilor de comunica7ie 2poteci 6i drumuri comunaleneincluse n trasee3 6i permit localizarea 6i determinarea unor pante accentuate 6i a

diferen7elor de nivel de pe traseu. le oferă baza topogra!că pentru realizarea unormateriale gra!ce utile desfă6urării excursiei 2sc+i7e detaliate asupra traseului&blocdiagrame& structura re7elei +idrogra!ce3 dar 6i baza de lucru pentru activită7i decartare geomorfologică& pedologică& biogeogra!că etc3.

-.#r+ie turi%tice) nso7esc g+idurile turistice sau sunt editate separate. ;tudierealor asigură percep7ia ansamblului re7elei de trasee& raporturile dintre acestea 6iposibilitatea combinării lor& oferind simultan date de ordin oro+idrogra!c& av$nd


7/19

pozi7ionate 6i cele mai importante obiective turistice. atorita scărilor mici la caresunt editate 21) ED.DDD – 1) 1DD.DDD3 nu oferă decat informa7ii foarte generaledespre relief& +idrogra!e& distribu7ia vegeta7iei& etc.

-.#r+ie %&eciai'ate 2geologice& +idrologice& climatice& pedologice& biogeogra!ce3asigură completarea volumului de date cu cele de pro!l. e exemplu& de pe o +arta

geologică 1) ED DDD se pot realiza pro!le n lungul traseelor& pro!le pe care datelegeologice referitoare la litologie 6i structură vor ! redate generalizat& elimin$ndu-sedetaliile de specialitate& greu de perceput 6i inutile pentru un geograf. ;eprocedeaza identic 6i pentru realizarea unor pro!le pedologice sau biogeogra!ce nlungul traseului ales.

- Ata%e – ,omania - >tlas ,utier) lucrarea este editată la scara 1) FDD DDD 6i estefoarte necesară pentru analizarea posibilită7ilor de deplasare spre-dinspre zona dedesf6urare a excursiei dar con7ine 6i informa7ii importante din alte domenii 3 oro-+idrogra!e& unită7i de relief& localită7i& obiective turistice importante3.

Consultarea unor lucrări specializate geomofologice!

#mplică găsirea unor informații referitoare la)

- tematică&

-arealul ales&

- geomorfologia generală și locală&

- factori care inBuențează procelese geomorfologice&

- ce s-a studiat p$nă n prezent despre temă& rezultatele existente&

- utilități& instrumente și aplicații ale metodologiei alese&

- ce este necesar să facem n etapele de lucru și implicit pe teren

- rezultate scontate – de ce e necesar ceea ce facem0

Ae!erea 'onei/ "0area itineraruui/ a ec*i&amenteor 1(e cercetare 2i&er%ona3 i a eta&eor (e (e&a%are

upă precizare ascopul 6i tematicii de cercetare 2excursiei3& metodologiei& trebuie săstabilească etapele de lucru n continuare)

-zona de desfășurare& alegerea zonei 6i itinerarului situarea localită7ii de re6edin7ă nteritoriu 6i durata totala disponibilă& forma de deplasare.

-;tabilirea etapelor de deplasare și activități de cercetare n funcție deinfrastructura existentă 2turistică3 de pe traseu& anotimp 2condițiile meteorologicelocale3& nivelul de dotare cu ec+ipament al participan7ilor.

-;tabilirea necesarului de instrumente 6i materiale de cercetare

-materiale cartogra!ce generale și tematice


8/19

-instrumente 6i materiale pentru orientare 6i măsurători topogra!ce 29';& stațietotală& busolă3.

-instrumente 6i materiale pentru efectuarea de cartări 6i măsurători speci!ce.

-aparatul fotogra!c 6i camera video

-alte instrumente nesecare pentru activitățile științi!ce

;tabilirea necesarului de ec+ipament personal6i colecvtiv

Necesarul de ec+ipament este dictat n principal de modalitatea de masa 6i cazarepentru care se optează& anotimp& de durata excursiei 6i de mi4locul de transportutilizat. >stfel& o tabara de corturi determina cre6terea exponen7iala a cantită7ii deec+ipament individual& a celui colectiv si a necesarului de alimente n func7ie dedurata.

>lte instrumente 6i materiale. necesare pentru ec+iamentul colectiv.

•>legerea metodologiei de lucru - (n funcție de tematica propusă& trebuie să alegemmetodologia existentă n domeni& pe care să o putem nvăța și utiliza& să !emodernă& să ne !e accesibilă 2să avem resursele personale / ale ec+ipei& !nanciare&de accesibilitate pe teren3 și care să se preteze cel mai bine la ceea ce dorim sărealizăm.

"C#$%&'" S$ '&"*$&+"

•e adecvarea 6i calitatea ec+ipamentului utilizat depinde randamentul& siguran7a6i confortul individual 6i colectiv pe durata excursiei& deci reu6ita acesteia. >legereaec+ipamentului este determinata de) caracteristicile naturale ale itinerarului 2tipulde relief& gradul de di!cultate& zona geogra!ca3& anotimpul8

•gradul de umanizare 6i infrastructura turistica de pe traseu 2prezen7a localită7ilor&st$ne& refugii& cabane38

•modalitatea de deplasare 2pe 4os& cu un mi4loc de transport& mixt38

• particularitătile individuale 6i de grup.

Ec*i&amentu !enera

Imbr#camintea trebuie sa !e comodă& u6oara 6i rezistenta. #n func7ie de rolul pecare l are aceasta va ! confec7ionata din 7esăturile arti!ciale - polar 2@te+niceA3&bumbac 6i l$nă!ind utilizate pentru calită7ile lor +idrofuge.

Len4eria (e cor& va ! aleasa exclusiv din 7esăturile arti!ciale& bumbac sau mai rardin l$nă& ambele materiale asigur$nd un transport bun al aerului 6i căldurii

Ciora&ii vor ! confec7iona7i din 7esăturile arti!ciale& bumbac& plu6ati 2pentru aabsorbi mai bine transpira7ia3& iar 6osetele numai din l$nă moale& lungimea acestoravariind n func7ie de preferin7ă sau de tipul de pantalon utilizat.

Imbracamintea &entru a%i!urarea &rotec+iei termice


9/19

"rebuie sa !e comodă& sub7ire sau ceva mai groasa 2n func7ie de anotimp 6ialtitudine3 6i trebuie sa acopere cea mai mare parte a corpului mai ales n anotimpulfriguros& deoarece)

-Poare – ușoare cu glugă și volum mic

-*n pulover de l$na-:ai multe straturi sub7iri 2maieuri& tricouri sau pulovere3 au un efect termoizolantmult mai puternic dec$t un singur strat 2un singur pulover3 cu aceea6i grosime.

-O &u,oaic# este obligatorie iarna sau c+iar 6i vara n zonele alpine 6i subalpine ncare pot cădea ninsori n lunile iulie-august

-5in(%to&&er 2tricou mai gros din bumbac& mbracat peste un pulover de l$na& va! mai e!cient pe timp de v$nt3.

-6u&ra&antaon %ub+ire& 2din f$6 impermeabil3& Gindstopper sau gore-texprevăzut cu fermoare laterale& poate ! mbracat rapid 2n caz de nevoie3 peste

pantalonul de tura sau peste trening.Imbracamintea &entru &oaie7

"rebuie sa !e confec7ionata& de preferin7ă& din !ere sintetice – gore –tex. :aterialeleturnate& sau p$nzele cauciucate trebuie evitate. xista materiale specialeimpermeabile care asigura transportul aerului dinspre corp spre exterior dar caresunt impermeabile.

-&eerinee un!i& prevăzute cu glugă& confec7ionate din f$6& su!cient de largipentru a nu st$n4eni mi6cările 6i pentru a acoperi 6i rucsacul sunt cele mai indicate.

8nc#9#mintea>re o importan7ă maxima& de con,ortu i %i!uran+a pe care ne-o ofera depinz$ndreu6ita deplasării. 'anto!i de sport 2gen >didas3 sunt potrivi7i numai n anotimpulcălduros& pe traseu neaccidentat sau pentru dublarea g+etelor. 'entru toatecelelalte anotimpuri sunt recaomandate g+etele u6oare de sport& g+etele de muntesau bocanci de munte 2confec7iona7i din gore-tex sau piele3& sa prote4eze glezna&talpă Bexibilă 6i aderentă.

"oate tipurile utilizate trebuie sa !e n acord cu anatomia labei piciorului& să permitautilizarea unor 6osete mai groase 6i sa !e rodate n ture de ora6 nainte de a le folosi

n excursie.

Ec*i&amentu (e &rotec+ie termic#

>cest gen de ec+ipament& negli4at mai ales de către ncepători sau nlocuit cuobiecte din gospodărie 2folii de plastic& buret& pături3 are o importan7ă deosebita nanotimpul rece sau vara& n zona alpină& n condi7ii meteorologice deosebite.

Pu,oaica

ste de nenlocuit n turele mai lungi care se desfă6oara n zona alpina. a7aexterioară este confec7ionata din f$6& de regulă impermeabil sau semipermeabil& iar


10/19

cea interioara dintr-un material mai sub7ire. *nele modele au un strat textilintermediar cusut alternativ de cele două fe7e 2cusătură caldă3 *mplutura estealcătuita din puf de g$scă& dar poate ! folosita 6i !bra de poliamidă. O pufoaicăbună nu depă6e6te 1&H – 5 Ig 6i asigură o protec7ie termică su!cienta la temperaturide –5D-5E o%.

Foia (e auminiu %au %acu termore:ectant

enumite 6i saci de salvare& sunt confec7ionate dintr-un material sintetic sub7ire 6irezistent& căruia i se aplica pe ambele păr7i 2prin suBare3 un strat de aluminiu2argintiu sau auriu3. ;unt destinate protec7iei termice a corpului unui accidentat saupentru situa7ii de +ipotermie& folia reBect$nd HD J din căldura corpului& iar sacul&KEJ.

Ec*i&amentu (e tran%&ort

Ruc%acu

ste de nenlocuit n excursii pentru transportarea ec+ipamentului& mbrăcămi7ii 6imaterialelor. ouă tipuri mai importante sunt utilizate n prezent pentru turism)

-cu cadru exterior 2tot mai rare38 prezinta avanta4ul ca men7in sacul departe decorp& diminu$nd astfel transpira7ia dar au un grad ridicat de instabilitate si nupermit controlul centrului de greutate al corpului n timpul transportului8

-cu cadru interior 6i centură de !xare pe 6old 2centura ventrala de !xare3& ntr-ogamă variata de forme& dotări exterioare 2buzunare& c+ingi pentru folia izopren saucort& etc3& culori& volum total& etc.

Ca alegerea uni rucsac& caracteristicile individuale 2talie& greutate corporala& v$rstă36i nivelul de antrenament vor condi7iona forma 6i capacitatea acestuia. 'entru

confort pe durata transportului 6i randament trebuie ales un model perfect adaptatla anatomia individuală 6i la năl7imea spatelui.

,ecomandări utile pentru aran4area 6i transportul rucsacului)

;acul de dormit se a6eaza la bază& impreună cu unele obiecte de ec+ipament inutilepe durata zilei8

>limentele vor ocupa o pozi7ie centrală& sau vort ! plasate n treimea inferioară& cuexcep7ia celor care

se pot deteriora datorita presiunii8

;ub capacul rucsacului vor ! a6ezate pelerina de ploaie sau de v$nt& un pulover&mănu6ile 6i căciuli7a - a8

#n buzunarele exterioare vor ! aran4ate obiectele cu utilizare curenta pe duratadeplasării 2trusa igienică& trusa sanitara& busola& materiale fotofgra!ce& carnetul deteren& dulciuri 6i sandGic+-uri& etc8

;patele trebuie prote4at prin intermediul +ainelor de obiectele dure - b8


11/19

olia termoizolantă poate ! plasată n interior& pe circumferin7a sacului& iarec+ipamentul 6i alimentele vor !aran4ate n interior8

"oate obiectele din interiorul sacului vor ! introduse pe categorii& n pungiimpermeabile separate8

Nu trebuie agă7ate obiecte pe exteriorul sacului acestea pot ! pierdute sau se potagă7a& dezec+ilibr$ndu-ne8

%ortul se transporta n interiorul sacului& demontat 2be7ele pot ! plasate la exterior3- c8 corturile mici 21-5 persoane3 pot ! plasate la exterior sau sub capaculrucsacului.

Ec*i&amentu &entru cam&are

Cortu

-ste un element de atractivitate pentru grup& asigur$nsd un contact nemi4locit cunatura.

-Cocul de amplasare a cortului sau a taberei de corturi trebuie sa corespundăurmătoarelor cerin7e)

-să !e adăpostit de v$nt& caderi de pietre& inunda7ii sau avalan6e8

-sa aiba n apropiere o sursa de apa 6i lemne8

-suprafa7a terenului sa !e c$t mai neteda 6i pe c$t posibil cu pantă de 5-F grade&su!cienta pentru

-a aisgura scurgerea apelor pe timp de ploaie.

-;a nu !e situat pe conul de mpră6tiere al unor toren7i& n denivelări negative aleterenului sau pe terenuri mlă6tinoase& sa !e plasat n afara zonelor care pot !afectate de caderi de pietre.

6ateaua termoi'oant# 1i'o&renu37 >re rolul de a izola corpul de sol n timpulodi+nei. ste confec7ionată din spuma poliuretanică cu izolare celulară 6i nlocuie6tecu succes vec+ile saltele pneumatice.

6acu (e (ormit. ste necesar pentru situa7iile de noptare n refugii sau n cort 6itrebuie sa !e u6or 6i călduros. :odelul trebuie ales n func7ie de caracteristicileindividuale& de tipul de excursii pe care inten7ionăm să le facem& dar 6i de greutatea6i gradul de izolare termică pe care l asigură. orma de sarcofag& umplutura de puf sau poliamidă 6i cusătura caldă& trebuie preferat& deoarece oferă confort și lipsa depierderi de căldură.

Ate materiae7 ormitul la cort este o modalitate atractiva 6i ieftina de cazare darnecesita un minim de materiale pentru asigurarea unui confort acceptabil) primus&veselă 2aluminiu 6iLsau mase plastice3& tac$muri 2inox& plastic& lemn3& sursă delumină 2lampa cu acetilenă sau butan3& primus 2cu butan& cu neofalină& spirtiera cuspirt solid3& folie impermeabilă pentru protec7ia baga4elor pe timp de noapte& trusăsanitara& etc.


12/19

Acce%orii ;e%timentare i materiae utie &e (urata unei e0cur%ii --bluzasub7ire de f$6 pentru v$nt& căciuli7a de munte confec7ionată din l$na& banda pentrupăr& manu6ile 2cele cu un deget sunt mai călduroase3& parazăpezi& 4ambiere& bețe desc+i& bidon de apă& etc. -primus& set de vase& cea6că 6i tac$muri& briceag& etc. -trusamedicala minimala 2dezinfectant& fa6e elastica& pansament& aspirina& leocoplast&

vitamine& calciu& paracetamol& furazolidon& cremă de soare& cele utilizate de !ecarein parte3& etc. -lanternă cu baterii de rezerva& aparat fotogra!c& -+artă 2turistică&generală3& busola& caiet de teren& binoclu& stații de emisie – recepție& etc.-ec+ipamentul speci!c necesar activităților de cercetare – +ărțile de bază 2topo&satelitare& ortofoto& etc.3& 9';& caietul de teren& tipuri de busole& alimetru&clinometru& !șe 2speci!ce pt !ecare tip de analiză& pt sc+ițe – +$rtie milimetrică&folie de protecție3& stație totală& miră& burg+iu& senzori / vopsea& țăruși& accesorii2accumulatori și baterii de rezervă& bandă de izolat& catter& reportofon/ aparatvideo3& etc.

ORGANIZAREA TAlimentele trebuie prote4ate de

animalele domestice 6i sălbatice. e6eurile 6i gunoaiele sunt depozitate n saci dinmaterial plastic& iar cele combustibile se ard. 'entru dormit este necesară folosireaunui izopren 2saltea termoizolantă3 6i a unui sac de dormit personal& corespunzătoranotimpului 6i altitudinii zonei dar 6i particularită7ilor individuale.

>lte materiale. ormitul la cort este o modalitate atractivă 6i ieftină de cazare darnecesită un minim de materiale pentru asigurarea unui confort acceptabil.numerăm c$teva dintre acestea) primus& veselă 2aluminiu 6iLsau mase plastice3&sursă de lumină 2lampa cu acetilenă sau butan3& etc.

Organizatorul excursiei 6i asumă benevol responsabilitatea penrtu securitateagrupului deci este nevoit să-6i ia toate măsurile de prevedere pentru evitareaincidentelor 6i accidentelor. e aceea& sunt necesare instructa4e pre-aplicație șirealizarea unor tabele cu semnături de @Cuat la cunoștințăA& care să previnăevenimente nedorite 2care oric$nd pot apărea3.

De&a%area )n con(i+ii (e iarn#

"e+nica mersului depinde de tipul de zăpadă& de grosimea acesteia& decaracteristicile terenului 6i& nu n ultimul r$nd& de ec+ipamentul de care dispunem.


13/19

-ă"a%a a!/nată astupă poteca& marca4ele turistice 6i neregularită7ile terenului& iarpiciorul se afundă cu u6urin7ă reduc$nd viteza de deplasare. %$nd stratul estefoarte gros& naintarea devine obositoare mai ales pentru cel care @bateA primeleurme8 la intervale scurte de timp acesta trebuie nlocuit.

-ă"a%a tasată este favorabilă at$t deplasării pe 4os& mai ales c$nd bocancul lasa o

urmă abia scc+i7ată care asigură un plus de stabilitate pe pantă& c$t 6i pe sc+iuri.

Z#&a(a cu cru%t# care se formează sub ac7iunea v$ntului sau după o scurtaperioada de dezg+e7& se rupe sub greutatea corpului& mu6c+ii picioarelor !ind intenssolicita7i pentru amortizarea 6ocului. 'ersoana care se deplasează n fa7ă trebuie saaleagă un pas cu lungime mai redusă& convenabilă at$t penmtru ea c$t si pentrucoec+ipieri.

Z#&a(a moae este o zăpada @greaA care aderă la ncăl7ăminte sau la sc+iuri&deoarece se mbibă treptat cu apă& ncetine6te ritmul naintării 6i udă

ncălăl7ămintea. 'e pantele expuse pericolului de avalan6e se va circula c$t maiaproape de pere7ii de st$ncă& iar traversarea n lungul pantei 2numai c$nd este strict

necesar3 se face de către o singură persoană& păsind u6or& fără salturi evit$ndstrigătele și mersul n șir indian.

=A&icarea meto(eor (e cercetare &e teren

-%oncomitent cu observarea pe teren& se pot aplica și metodele de cercetare alese

-"rebuie ca acestea să !e făcute cu c$t mai mare seriozitate& pentru a evita erorile&claritate – pentru a ! ulterior ușor de prelucrat n laborator& concrete& concludente -Organizarea activității de cercetare trebuie să !e mpărțită cu sarcini către toțimembrii ec+ipei și coordonată& astfel nc$t să nu existe diferențe de colectare adatelor& utilizare a instrumentelor de lucru& de aplicarea& completarea datelor n

caietele de teren& tabele sau !șe.Di;er%e ate mo(ait#9i (e in;e%ti!are &e teren 1ima!ini/ %c*i9e/ob%er;a+ia3 Concomitent cu acti;it#9ie (e cercetare &ot " e,ectuate 2i atein;e%ti!a9ii$

-#magini fogra!ce sau video8

-;cițe a4utătoare – croc+iu – cu diferite aspecte de localizare& care să supliniască cuunele detalii informațiile culese8

-Notițe n carnetul de teren și pe probele luate8

-%ompletări de !șe& tabele& date pe +ărțile de lucru. "oate au scopul de a realiza oc$t mai complexă activitate de cules date și de a a4uta la nțelegerea și prelucrareaulterioară a datelor

Ob%er;a+ia este un P Qprocedeu al cunoa6terii 6tiin7i!ceR&

-proces con6tient&

-modalitate de cercetare 6tiin7i!că


14/19

-instrument didactic&

-ntre a privi& a contempla 6i a observa exista diferen7ieri ma4ore&

-metodă de cunoa6tere

>c7iunea de observare poate ! directă& atunci c$nd se derulează n natură& sauindirectă& c$nd se desfă6oară n laboratoarele.

Observarea directă a naturii& a realității geomorfologice se realizează n teren 6ipresupune concentarea aten7iei asupra unui obiect& proces sau ansamblu de obiectenaturale. imensiunile 6i dispunerea acestora n spa7iu& singular sau n ansambluride forme& impun folosirea unuia sau a mai multor puncte de observare dispuse peun traseu ales.

Observa7iile directe

1.Observa7ii elementare geogra!ce / geoorfologice

5.Observa7ii asupra principalelor elemente de mediuF.Observa7ii asupra unor sisteme simple

.Observa7ii stiin7i!ce aprofundate

-metodologia de lucru) tipul de observa7ii 6i măsurători& instrumentele folosite&modul practic de lucru cu acestea& nscrierea datelor n carnetul de teren&prelucrarea 6i interpretarea lor8

-interac7iunea dintre diferitele componente ale unui sistem rolul unor subsistemegeogra!ce n cadrul sistemului de rang superior8

-aspecte referitoare la starea mediului ca urmare a activită7ii antropice 6ivulnerabilitatea la poluare sau c+iar nivelul de poluare8

-aspecte de ordin practice.

Observa7iile indirecte pot precede observarea din teren 6i n acest caz au unimportant rol de documentare. ;tudierea +ăr7ii topogra!ce& a fotogra!ilor sau aimaginilor !lmate & observarea pe +artă 6i lucrul pe aceasta poate succede excursiapentru a transpune pe ea observa7iile de teren 6i pentru a stabili raporturile spa7ialecorecte dintre diferite obiecte. #n această activitate sunt foarte utile 6i sc+i7elematerialele fotogra!ce 6i video realizate la fa7a locului.

actori care inBuen7eaza calitatea observa7iei

)actori o0iecti1i2

-condi7iile de vizibilitate care diferă n func7ie de anotimp& starea vremii 6i oraobservării. Observa7iile la disten7e mari sunt favorizate n zilele geroase de toamnă&iar vara& dupa precipita7iile matinale c$nd solul 2roca3 sunt reci iar evapotranspira7iaredusa8


15/19

-gradul de deformare perspectivă& cu at$t mai mare cu c$t ne situăm mai departede obiectul observat.

)actori su0iecti1i2

-de reprezentativitatea punctului din care se face observarea directă depinde

corectitudinea 6i valoarea datelor pe care le ob7inem. *nele forme de relief de maridimensiuni nu pot ! observate integral dintr-un singur punct& percep7ia acestoranecesit$nd alegerea unor puncte succesive plasate aproximativ pe contur.

-*ng+iul de vedere

-%apacitatea de percep7ie 6i experien7a individuală

-:odul n care este diri4at procesul de observare.

NO>I?NI/ IN6TR?@ENTE ŞI @ETODE DE ORIENTARE PE TRA6E?

De&a%area cu a4utoru *#r+ii i bu%oei


16/19

sexagesimale 2D-FMDD38 n grade centesimale 2D-DDg3& n miimi 2D-MD3 ;ensul degradare a cadranului 9radare normală sau dextră 2n sens orar& adica spre dreaptafa7ă de zero3 9radare inversă sau senestră 2spre st$nga fa7ă de zero3 >ccesoriisuplimentare Orice tip de busolă poate ! utilizat n timpul unei excursii& eventualeleinconveniente !ind determinate de dimensiuni& greutate sau dispozitive anexe.

#ndiferent de tipul de busolă folosit& este necesar ca nainte de folosire sa se facăurmătoarele veri!cări) =erticalitatea pivotului acului 2cele două v$rfuri trebuie saindice valori diferen7iate cu 1HD D 2busole sexagesimale3 sau cu 5DDg 2busolecentesimale38 :agnetizarea corecta a acului8 'ozi7ia punctelor cardinale pe cadran8eplasarea libera a acului 6i stabilizarea rapida a oscila7iilor acestuia8 'rezențaobiectelor metalice.

Orientarea *#r+ii

Orientarea *#r+ii cu a4utoru bu%oei

Opera7iunea se desfă6oara prin orientarea laturilor verticale ale cadrului +ăr7ii 2carematerializeaza direc7ia nord sud de pe +artă3 pe direc7ia nord- sud determinată cu

a4utorul busolei)

13la busolele cu cadran mobil& se roteste cadranul p$nă c$nd direc7ia nord – sud depe acesta este paralelă cu una din laturi8 la busolele cu cadran !x paralelismuldintre doua laturi 6i direc7ia nord – sud de pe cadran este asigurat prin construc7ie8

53se a6ează latura busolei pe cadrul +ăr7ii astfel nc$t cele doua direc7ii nord 2cel depe +arta 6i cel de pe busolă3 să !e orientate n acela6i sens8

F3se men7ine busola n aceasta pozi7ie 6i se rote6te +arta 2odata cu busola3 p$năc$nd acul busolei se suprapune peste direc7ia nord-sud de pe cadran& cu nordul lanord8

3se !xeaza +arta n aceasta pozitie 6i se executa observa7iile din teren 6i se facmăsuratorile pe +arta cu a4utorul busolei.

Orientarea *#r+ii cu a4utoru unor re&ere (in teren

'rocedeul este aproximativ 6i se folose6te atunci c$nd nu dispunem de o busolă. ;eidenti!ca direc7ia aproximativa a nordului după pozi7ia soarelui. ;e identi!că marialiniamente naturale 2linie de culme sau de v$rfori& un r$u a cărui direc7ie decurgere o cunoa6tem& margine de pădure3& arti!ciale 2cale ferată& 6osea& linie de

nalta tensiune sau telefonie& limita de planta7ii3 sau localită7i ale caror denumire ocunoa6tem 6i reorientăm +arta utiliz$nd pozi7ia acestora.

Cocalizarea unor repere din teren cu a4utorul +ăr7ii Cocalizarea n teren a obiectelorgeogra!ce !gurate pe +artă este o opera7iune care se poate face din vedere& atuncic$nd acestea sunt importante 2v$rfuri& n6euări& r$uri& localită7i& cai ferate& liniielectrice etc3 6i u6or vizibile& după orientarea +ăr7ii. %$nd dimensiunile obiectuluicăutat sunt reduse sau exista forme asemănătoare n acela6i plan sau n planuridiferite& pentru evitarea erorilor trebuie parcursa urmatoarea succesiune deopera7iuni) -determinarea punctului de sta7ionare n modul prezentat anterior8-măsurarea pe +artă a ung+iului sub care se vede reperul ales din punctul de


17/19

sta7ionare 2cu un raportor sau cu a4utorul busolei38 -măsurarea distan7ei gra!cedintre punctul de sta7ionare 6i reper 6i transformarea acesteia n distan7ă orizontala

n func7ie de scară8 -stabilirea cu a4utorul busolei a direc7iei n care trebuie săcăutăm reperul 6i localizarea acestuia

Orientarea cu a4utoru !*i(urior turi%tice i a marca4eor

9+idurile 6i +ăr7ile turistice prezinta aspecte regionale sau la scara teritoriuluina7ional făra a putea acoperii multituduinea de obiective existente

9+idurile turistice nso7ite de +ăr7i amănun7ite au următoarele avanta4e)

-prezinta cele mai importante obiective cu valoare turistica8

-ofera o imagine de ansamblu asupra teritoriului abordat8

-prezinta descrieiri ale traseelor 6i ofera informa7ii detaliate despre cele maiimportante obiective.

@arca4ee turi%tice;unt semne conven7ionale ale căror culori 2ro6u&galben& albastru& toate aplicate peun fond general alb3& forme 2cerc& triung+i& banda verticală& cruce3 6i semni!ca7iesunt standardizate pe plan interna7ional. in combinarea celor trei patru forme&realizate n trei culori& rezulta un numar total de 15 tipuri a caror semni!ca7iegenerala poate ! sintetizata astfel)

bandă ro6ie ST traseu pe creastă / interBuviu principal& limita de bazin +idrogra!csau drum de apropiere spre cabane8

banda albastră sau galbenă ST drum /poteca de legătura ntre trasee secundare8

triung+i ro6u sau albastru ST drum/poteca de legatură ntre trasee principale8isc /cerc ST traseu important care se intersectează cu mai mult de trei trasee.

"eoretic& marca4ele 2executate la dimensiunile 6i n forma standardizată3& trebuieplasate pe ambele pă7i ale traseului astfel nc$t să !e vizibile @de la unul la altulA nambele direc7ii de deplasare.

#nforma7ii utile despre traseele turistice trebuie culese din g+idurile turistice& de lacabane& de la personalul turistic cali!cat& de pe panourile 6i tabli7ele de la intrarea

n traseu 6i se vor referi la durata de parcurgere n ore& grad de di!cultate& pericole&anotimpul n care nu pot ! parcurse& variante de ie6ire din traseu 6i posibilită7i decazare inexistente n g+iduri& etc

@eto(e to&o!ra"ce

Drumuirea

•rumuirea este o linie poligonală fr$ntă& n care pozi7ia reciprocă a punctelor estedeterminată prin măsurători de distan7e ntre punctele de fr$ngere 6i măsurătoriung+iulare n punctele de fr$ngere a traseului polUgonal


18/19

@#%urarea un!*iurior ;erticae

*ng+iurile verticale se măsoară n !ecare punct de sta7ie n ambele pozi7ii alelunetei& at$t spre punctul din spate& c$t 6i spre punctul din fată al traseuluipoligonal.

%$nd vizarea se face la năl7imea instrumentului n ambele sensuri& se va facemedia determinărilor& lu$ndu-se sensul ung+iului vertical n sensul de parcurgere aldrumuirii.

%$nd vizarea se face la năl7imi diferite 2situa7ie destul de frecvent nt$lnită nteren3& medierea se poate realiza numai la diferen7ele de nivel determinate nambele sensuri.

Ni;ementu

Ra(ierea

@eto(e !eoo!ice

•"ipologia ma4oră și locală litologică și de structură pt !ecare tip speci!c de relief șiproces actual

•>naliza +ărții geologice – litologie 2pt relieful petrogra!c3& structură 2pt. reliefulstructural3

•;tudii geo!zice 2de suprafață3- metode magnetometrice& electromagnetice&geradar& investigații video8 2de subteran3 – fora4e

@eto(e !eomor,oo!ice

•V>,"> 9O:O,OCO9#%W

Preucrarea re'utateor 2i ;aori"carea or

•upă etapa de teren datele trebuiesc prelucrate cu atenție 2etapa de laborator3&iar rezultatele pot ! valori!cate prin realizarea de materiale științi!ce – pentrusesiuni științi!ce – prezentări& postere – articole cu conținut științi!c& general& despecialitate geomorfologic sau de popularizare.

De%crierea !eo!ra"c# 1!eomor,oo!ic#3

#ndiferent de valoarea rezultatelor observării acestea trebuie valori!cate prin

prelucrare 6i consemnate prin descriere& pentru a deveni accesibile si altora.#mportan7a descrierii& rigorile acesteia 6i mi4loacele folosite sunt relevate de ;imion:e+edin7i. %$teva reguli ale metodei descrierii)

1.escrierea trebuie să !e exactă& obiectivă 6i comparativă. 'entru aceastadescrierea trebuie completata cu elemente cantitative reprezentate gra!c& cu sc+i7e6i +ăr7i. Cimba4ul trebuie să !e precis& iar termenii geogra!ci folositi să !e corec7i.ste necesar ca !ecărei no7iuni să-i corespundă un singur termen& bine de!nit 6i c$tmai larg acceptat.


19/19

5.escrierea trebuie să !e istorico-evolutivă& adică să prezinte 6i etapelecercetărilor anterioare n succesiune temporală 2istorică3 dar mai ales sa surprindăevolu7ia formelor 6i proceselor naturale n succesiunea lor geocronologică.

F.escrierea trebuie să !e analitică& sintetică 6i explicativă 6i să se bazez curigurozitete pe o explicare cauzală.

.escrierea trebuie sa !e estetica 6i simplă& evit$nd frazele complicate& 6imetaforele& aleg$nd deci un stil c$t mai sobru 6i mai u6or de n7eles.

Organizarea Cercetarii Geomorfologice Pe Teren

Documents

Transcript of Organizarea Cercetarii Geomorfologice Pe Teren