Organizarea Activitatiilor si Serviciilor in Turism.doc

8/10/2019 Organizarea Activitatiilor si Serviciilor in Turism.doc

1/35

Curs 1

Organizarea activitatiilor si serviciilor in turism

1. Notiuni introductive. Cadrul organizatoric al turismului pe plan mondial si inRomania.2. Agentii economice de turism si modalitati de operare.3. Serviciile turistice. Definire, clasificare si tratare.

Conceptul de turism! si turist!"#timologia cuvantului turism! ne trimite la radacinile sale din lim$ile greaca si

latina. % l$. graca & tournos! cu acceptiune de % l$ 'atina turnus! voia( in circuit

Acesta sta la $aza cuvantului francez tour! ) calatorie, miscare in aer li$er,drumetie in circuite, de unde deriva notiunile de tourisme! & gudtul de a voia(a sitouriste! & persoana care calatoreste pentru propriul agreement. Desi imprumutati dinlim$a franceza, termenii englezi tour! *)calatorie scurta, e+cursie si to tour! *%maiales cu sensul de a face ocolul unei tari sau a unei regiuni mari au avut impactul celmai puternic, coincizand cu perioada de intensificare a calatoriilor de agreement ale

$ritanicilor in #uropa *in special in -ranta din prima (umatate a sec. al /000 &lea.Ca fenomen social%economic in continua amplificare, turismul a fost o$iectul

unor incercari de definire si evaluare care de$uteaza spre sfarsitul sec al 0 &lea.1 & #. u4 -reuler considera turismul ca un fenomen al timpurilor moderne$azat pe cresterea necesitatilor de refacere a sanatatii si sc5im$are a mediuluiincon(urator, pe trezirea si cultivarea sentimentului pentru frumusetile naturii.

Caracterul economic al turismului este su$liniat de profesorul 6elgian #dmond7icard *181 prin relevarea aportului financiar al calatorilor straini la venitul directsau indirect al locuitorilor tarilor in care se deplaseaza.

6ritanicul -. 9. Oglivie *1833 considera ca sunt turisti persoanele aflate ladepartare de casa penrtu o perioada ce nu depaseste un an si care c5eltuiesc $ani inacele locuri fara sa%i castige.

Caracterul temporar precum si cel nelucrativ al deplasarilor sunt considerateconditiile de $aza ale actului turistic.

Cele 2 aspecte sunt integrate intr%o definitie mai ampla, ela$orate de elvetianul9. :unzi;er in 18


2/35

deplasarea si se(urul nu sunt motivate de o sta$ilire permanenta si o activitate lucrataoarecum!.

0n 183>, 'iga Natiunilor ?nite a adoptat o definitie generala pentru turistulinternational" este orice persoana care se deplaseaza pentru o durata de cel putin 2. Oficiul de pu$licitate% pregateste planurile pu$licitare, inc5eie contracte, ela$oreaza te+tile de

pu$licitate scrisa si are in gri(a redactarea si sditarea pu$licatiilor agentiei *pliante,

$rosuri, serviciiarile agentii de turism dispun de tipografii proprii.

+ersonalul agentiei de turism:Din e+punerea structurii organizatorice reiese multitudinea profesiilor care se

interfereaza in cadrul active al acesteia"1. 7ersonalul administrativ%conta$il & director, (uristi, conta$ili, casieri

2. 7ersonalul de ordine si ingri(ire & paznici, personae de service & categorieindispensa$ila, marimea numerica variaza foarte mult in functie de importantaagentiei

3. 7ersonalul te5nico%operativ & acestuia ii revin sarcini legate de ela$orareaitinerariilor, pac5etului de servicii, prezentarea lor in pu$licatii provizorii, intocmireadevizelor estimative ale costului, rezervarea tuturor serviciilor ce urmeaza sa fie

prestate turistului *transport, cazare, masa, altele

desi rolul geografului in conte+t apare ca foarte important, prestarea lui este insa

redusa. De aceea se selecteaza personal destinat vanzarilor sau de la g5isee care arecontact direct cu clientii si care tre$uie sa indeplineasca o serie de conditii"

% cunoasterea detaliata a serviciilor% cunoasterea de idiome *lim$i straine% sa inspire incredereF simpatie% sa se adapteze cererilor clientului% sa intuiasa ps5i5icul clientului

1


19/35

7ersonalul te5nico%operativ este coordonat de directorul et5nic, tre$uie sa fie $unorganizator, cu e+perienta in activitate, cunoscator al pietei turistice, vor$itor deidiome *lim$i straine


20/35

% natura si categoriile serviciilor prestate% conditiile si tarifele la cre vor fi prestate serviciile% durata acordului% alte clauze

2. -urnizori de servicii secundare *corespondentii% 2 agentii de voia( sunt in raport de corespondentaE cand una dintre ele

furnizeaza propriile ei prestatii clientilor celeilalte agentii sau vinde in zona(urisdictionala a acesteia

% acordul se face scris% se poate defini ca 0 corespondenta acea agentie care asista clientele altei agentii

sau vinde serviciile organizate de aceasta

Curs B

=our Operatorii *=.O.

=our Operatorii *=.O. reprezinta intreprinderi cu rol operativ esential in turismindeose$i prin organizarea pac5etelor de servicii si prestarea partiala a lor. ?niicomercializeaza serviciile turistice ale altor prestatori. Din aceasta perspectiva =.O.importanti sunt atat agentii economice intermediare cat si prestatorii directi. #i aurolul de engrosisti a industriei turistice. 7rodusul lor principal este tour%ul impac5etat

prin care ofera servicii de transport, cazare, servicii de alimentatie, precum si serviciicomplementare & agrement, divertisment, vizite, plim$ari cu diferite mi(loace detransport si servicii au+iliare.

7ac5etele speciale pot sa fie a+ate pe tratament $alnear sau activitati deose$ite*croaziere. 7retul unui pac5et de servicii turistice este mai avanta(os pentru clientdecat suma preturilor acelorasi servicii care pot fi comandate si platite separate. 0n

plus, se realizeaza o mai $una integrare si fluiditate a prestarii lor. Sunt 2 tipuriprincipale de pac5ete de servicii"

+achetul vacantei& de tip se(ur & avand ca destinatie o statiune cu cazare si

masa la 5otel, cu atractii si conditii legate de orizontul local, vizeaza indeose$i statiunilitorale, montane, su$montane, iar preturile sunt moderate Tour!ul cu ghid & se desfasoara pe un itinerariu, de o$icei circuit cu

densitate relative ridicata de o$iective turistice, fiind condos de 1 g5id *sau 2 care seocupa de $una desfasurare a calatoriei si ofera e+plicatiile necesare pe traseu.

=.O. sunt interprinderi mari integrate pe verticala si e+tinse pe orizontala fiindprincipalii producatori de voia(e forfetare. Dispun de filiale, agentii si agenti atat in

2


21/35

interiorul tarii proprii cat si in tari straine de interes turistic. Cei mai multi emit cartide credit proprii si cecuri de calatorie =:OAS COO & a desc5is drumul insistemul respective inca din 1


22/35

MA7AN CR#A=0/# =O?RS & pe langa MA7AN A0R'0N#S A=#9AU :O'0DAUS din S?A #=C =RA/#' C'?6 CANAD0AN 7AC0-0C Canada /#N=?R#

=ot ca si =.O. activeaza si companii maritime organizatoare de croaziere careofera pe vapoare toate serviciile esentiale"

CARN0/A' & S?A ROUA' CAR066#AN NOR/#0AA CR?0S#

Acordarea de licente agentiilor economice din turism

&icenta de turismeste un document prin care se atesta capacitatea agentiei deturism de a efectua servicii in conditii de calitate si siguranta pentru turisti inconformitate cu reglementarile interne si acordurile internationale la care a aderat tara.

7entru Romania"

&icenta de turism > categoria A > se acorda agentiilor de turism care aucapacitatea sa desfasoare urmatoarele activitati"

% organizarea de pac5ete de servicii in domeniul turismului intern si international% vanzarea catre turisti a pac5etelor de servicii proprii si a celor contractate de laalti agenti din turism & licentiati

% se se ocupe de rezervarea si comercializarea serviciilor de cazare, masa,transport, agrement, tratament $alnear, asistenta turistica

% sa prezinte o serie de servicii au+iliare si complementare

&icenta de turism > categoria 9& se acorda agentiilor care opereaza numai indomeniul turismului intern si presteaza aceleasi activitati ca si in cazul licentiatiilor decategoria A

0n vederea licentierii o agentie de turism tre$uie sa indeplineasca o serie decriterii minime intre care se pot mentiona"

% sa detina documentele legale de constituire% sa ai$a prevazut in o$iectul de activitate prestarea de servicii turistice% sa fie inregistrate in Registrul Comertului% sefulFmanagerul agentiei sa fie posesor de $revet pentru turism

22


23/35

% personalul agentiei sa fie calificat si cunoscator de lim$i de circulatieinternationala

% sa ai$a un corp de g5izi calificati% referitor la starea si aspectul cladirii sa fie corespunzatoare, sa permita acces

usor, suprafata comerciala sa fie peste B mV% sa ai$a un fond de garantie% sa utilizeze mi(loace de transport clasificate% sa asigure servicii de cazare si masa numai in unitati clasificate% sa editeze pliante turistice% sa afiseze la un loc vizi$il preturile si comisioanele practicate% sa utilizeze vouc5ere de tip contractare si decontare a aran(amentelor turistice% sa dispuna de mo$ilier adecvat si mi(loace de consum'icentele se o$tin pe $aza unei documentatii intocmite de agentia de turism.Documentarea avizata de Organul de =urism Mudetean se transmite Organizatiei

Nationale de =urism, apoi se alcatuieste o comisie te5nica & specialisti din inister,reprezentanti ai organismelor profesionale. Acesta comisie studiaza licenteleacordateFeli$erate, ele sunt vala$ile pe o perioada de @ ani apoi tre$uie reinoite.

&icentele se afiseaa in incinta agentiei la vedere"Nerespectarea conditiilor de licenta se sanctioneaza cu suspendarea temporara

sau definitive de..act.

9revetul

6revetarea persoanelor fizice care conduc o activitate turistica. 6revetul pentruturism constituie actul prin care se atesta capacitatea profesionala a personalului si

posi$ilitatea morala a acestuia.6revetele se eli$ereaza pentru managerii agentiilor de turism, ai 5otelurilor,

motelurilor, campingurilor, satelor de vacanta si ai ca$anelor. Se acorda pentru 2functiuni"

anageri in activitati de turism Directori de agentie de turism de categoria 6 si ca$anieriCriteriile minime pe $aza carora se eli$ereaza $revetul se refera in principal la

cetatenie si la pregatirea profesionala a persoanei. 0n privinta catateniei tre$uie sa fieroman, sau daca este strain, tre$uie sa ai$a domiciliul sta$il permanent in Romania.

7regatirea profesionala presupune mai multe variante in functie de nivelul scoliia$solvite si vec5ime"

% sa fie a$solvent de invatamant superior, cu vec5ime minim de 1 an sis a ai$acurs de formare manageriala in turism

23


24/35

% daca este a$solvent al unor cursuri postliceale in domeniul turismului sidomeniului 5otelier, tre$uie sa ai$a vec5ime in turism de minim 2 ani si curs deformare manageriala

% aceleasi conditii in cazul in care este a$solvent de liceu cu profil turistic% pentru orice fel de liceu este nevoie de vec5ime de 3 ani G cursul de formare

menageriala7e langa acestea mai este nevoie de recomandare favora$ila de la ultimul loc de

munca in domeniul turismuluiE sa ai$a cazier (udiciar al$.Se intocmeste o documentatie, $revetele sunt vala$ile pe o durata nelimitata c5iar

daca se sc5im$a locul de munca.O$tinerea licentei si $revetului este reglementat prin :.. 23F21.

Curs >0nstrumente de plata in turism

Alaturi de plata in numerar a consumului de servicii si $unuri turisticeinregistreaza o e+tindere continua. Cateva forme de decontare alternative"

Cecurile de calatorie& sunt emise de $anci, companii de turism, companiide transport *aeriene cu scopul inlocuirii $anilor lic5izi. ecanismul utilizarii lorconsta in ac5itarea acestora de catre $eneficiar istitutiei care l%a emisE apoi

posi$ilitatea cererii platilor oricarei $anci care cumpara astfel de cecuri. 6ancileplatitoare isi recupereaza $anii reemitand cecurile $ancii care l%a emis si vandut.

Datorita cresterii diversitatii cecurilor s%au intensificat preocuparile legate deuniformizarea lor si implicit o crestere a gradului de securitate.

Subtipuri ale cecurilor de calatorie%

'urocecurile& se gasesc su$ forma unor carnete de cecuri in al$, dar si culimita de suma, acoperite de disponi$ilul din contul desc5is la $anca emitenta

% sunt insotite de o carte de garantie ce cuprinde elemente de protectie pentru furt

si falsificare% asigura $ancii platitoare incasarea certa a $anilor Cecurile I(A& nu se ac5ita in totalitate de catre $eneficiar la primire, dar

diferenta este acoperita din contul acestuia, desc5is la $anca emitenta% reprezinta un rezultat al concurentei $ancilor americane fata de cele europene% asimilat categoriei cecurilor este 0nternational one4 Order & emise de marile

societati turistice din area 6ritanie si S?A

2


25/35

% o$tinerea cecurilor de calatorie se poate realiza direct de la $ancile sausocietatile emitente, respectiv indirect de la alte institutii care primesc astfel de cecuriin consignatie #+" $ancile romane

oucher turistic & este o garantie de plata emisa de o agentie de voia(turistic si pe care sunt inscrise numele turistului, perioada de se(ur, serviciile turisticeordonate, sumele pe categorii de servicii si totalul lor

% caracteristica esentiala a lor reprezinta atat comenzile cat si mi(loacele de plataa serviciilor, serviciile comandate nu pot fi conservate in $ani

% serviciile prestate sunt diverse, ele pot fi clasificate prin vouc5ere particulare*pentru transport, cazareE dupa modul de organizare se diferentiaza"

vouchere pentru voia&e individuale

vouchere in 'rup insotit

% la emiterea lui este necesara rezervarea anticipata a serviciilor inscrise in el,indicarea tarifelor serviciilor ce vor fi prestate si incasarea contracostului acestuia

% dupa onorarea sau prestarea serviciilor, furnizorul acestuia trimite agentieiemitente originalul vouc5erului luat de la client sau duplicatul pe $aza caruia seincaseaza contravaloarea lor prin $anca

Cartile de credit sau cardurile& forma de su$stituire si reducere a utilizariimonetarului fiind introduce pentru prima data in S?AE dupa anii WB si in #uropa de/est

% au cunoscut o e+tindere ireversi$ila

% continua lor diversificare pentru acoperirea unor operatiuni variate a dus laaparitia mai multor tipuri de carduri dupa facilitatile oferite

=ebit cardul& retragerea de numerar *CAS: CARD, efectuarea platii unor$unuri si servicii, dar numai in limita disponi$ilitatilor din contul personal

Credit cardul& permite ac5izitionarea $unurilor, serviciilor sau retragereade numerar in limita unui plafon presta$ilit, prin desc5iderea unei linii de credit

(tore cardul& cartile de magazine! emise de marile lanturi de magazine inscopul cresterii vanzarilor si a asigurarii loialitatii din partea clientilor prin facilitatile

de plata oferite *efectuarea cumparaturilor oricand, ac5itarea datoriei se face in rate,rapidE este o varianta a Credit card Cardul de garantare a cecului& garanteaza suma de plata inscrisa pe C#C,

care are acoperire in contul personal al utilizatorului Cardul multifunctional & de o$icei De$it Card G alte functii *Carte de

arantare a Cec%urilor

2@


26/35

(mart card& permite derularea unor tranzactii mult mai sop5isticate decatcardul cu $anda magnetica, pentru ca este un circuit integrat cu microprocesor simemorie semiconductoare ce prelucreaza local toate informatiile necesare derulariiunei tranzactii

0n functie de emitent cardurile pot fi" Carduri bancare & de $anci, grupate pe < nivele de comple+itate dupa

posi$ilitatile de operare *de la %3 Carduri private & ale comerciantilor, eli$erate de marile lanturi de

magazine Carduri emise de institutii internationale specialiate & ce se

individualizeaza pe piata in calitate de proprietari de marca & /0SA0N=#RNA=0ONA'E AS=#R CARDE #?RO CARDE A#R0CAN #7R#SS,

D0N#RS C'?67e langa langa utilizarea cardurilor in viata si activitatile cotidiene, acestea au un

rol tot mai important in conte+tual operatiunilor de plata in turism. Cu a(utorul lorturistii au posi$ilitatea ac5itarii consumatiei la restaurante, $aruri, pot ac5izitionalucruri, $ilete, pot inc5iria masini *altele, pot opera plati *cazarea, la unitatileaffiliate companiilor emitente ale cardului.

7e formulare speciale se inregistreaza numarul cartii de credit, numeleposesorului si confirmarea de catre acesta prin semnatura a platii.

Curs Serviciile turistice

Definitie si integrare"0n general serviciile sunt rezultatul activitatilor utile, prestate de institutii si

persoane, destinate sa satisfaca necesitatile materiale sau spirituale ale individului saugeografiei umane. Avanta(ele serviciilor pot fi procurate si indirect prin intre$uintareaunui $un pentru care $eneficiarul a do$andit dreptul de folosinta *#+" dreptul de a

calatori, de a folosi ec5ipamente inc5iriate. Serviciile nu se concretizeaza intr%unprodus de sine statator ) caracterul imaterial. Serviciile sunt grupate in sectorultertiar.

Specificitatea serviciilor turistice, prin gama lor larga *agrement, divertisment,tratament, info%cultura integreaza intr%un proces unitar domeniile foarte diferite cuorganizarea destinatiei. O trasatura mult accentuata a serviciilor turistice comparata cu

2B


27/35

altele este suprapunerea temporala a produsului si consumului, deci nestocabilitateacare rezulta si din caracterul imaterial.

7rin sensi$ilitatea la con(unctura pietii, prin adaptarea conditiilor la evolutiacererii si prin fluctuatiile senzoriale caracterizeaza fenomenul turistic ) grad mare de

perisa$ilitate si dinamism.0ntegrand elemente foarte variate prestatia turistica se caracterizeaza printr%o

mare comple+itate, aceasta este conditionata si de contactul nemi(locit prestator &consumator.

Calitatea sau clasificarea fortei de munca are un rol decisiv in turism, iarc5eltuielile de munca vie sunt mai mari decat in alte ramuri. Notiunea de serviciuturistic tre$uie inglo$ata in cea de produs turistic" +rodusul turistic este rezervatasocierii potentialului turistic si a serviciilor specifice care%l pun in valoare.

Din p de v al functionalitatii se pune in evidenta o perioada de via$ilitate, unciclu de viata al produsului turistic. Are @ faze"

1. -aza conceperii produsului turistic, $azata pe prospectarea pietei2. 'ansarea si acceptarea lui pe piata *oscilatii, esperimente si crestere lenta a

vanzarilor3. Cresterea accelerata a vanzarilor


28/35

traseu, servirea mesei in locurile cele mai potrivite G servicii au+iliare, o$tinereavizelor, operatiuni legate de $aga(e, sc5im$ valutar.

% servicii legate de se(ur % se(urul turistic reprezinta un comple+ 5eterogen deservicii turistice de la prestatii cu caracter vital" cazareGmasa, servicii deagrementGdivertisment, servicii au+iliare

?n loc prioritar il au serviciile de tratament" $alneo%medical

Caracterul apartenentei la turism a serviciilor oferite conduc la o departa(arerelativa in servicii specificeE situatie reflectata in S0C=A *clasificarea standardinternationala a activitatilor din turism facuta de ON=.

Dupa momentulsi forma cercetarii

1. Servicii solicitate spontan de catre turist, anterior calatoriei caracteristice

turismului organizat sau semiorganizat2. Servicii solicitate spontan, fie in momentul a(ungerii la destinatie, fie pe traseuE

predomina in cadrul turismului individual sau in grupuri mici neorganizate

=ipurile particulare de turism% recreativ% curativ presupune categorii specifice de servicii% culturalServicii recreative" agremenet, divertisment

Servicii curative" $alneo%medicinaleServicii culturale" info%cultural

Criteriul principal se impune prin caracterul sau fundamental si estestructurat pe serviciile prestate in turism

1. Servicii de organizare si promovare a programului turistic sunt primele inordinea derularii. 0ntegreaza activitati complese, premergatoare actului propeiu%zis. Se

$azeaza pe o strategie coerenta de mar;eting *prospectarea pieteia conceperea de oferte turistice

$ activitatea de informare a clientilor potentiali prin editarea de materialeinformative" g5iduri, pliante pu$licitare, pu$licitate si prin retea cu pu$licul

c demersuri pentru organizarea efectiva a programului turistic" ac5izitionarea deproduse turistice de la prestatori individual sau in asociatii de turism *AN=#C,rezolvarea serviciilor de trasee si la destinatie, procurarea documentatiei de calatorie,inc5irierea ec5ipamentelor pentru turismul specializat. odelul de derulare sisatisfacere a activitatilor mentionate sunt conditii de $aza a reusitei produsului turistic.

2


29/35

2. Servicii turistice de $azaa transport turistic & rutier, aerian, feroviar, naval, special. Asigurarea legaturilor

intre ariile emitente si centrele receptoare de turisti$ cazarea & satisface necesitatea de odi5na prin innoptari, dar si prin petrecerea

conforta$ila a unui segment de timp din durata se(urului. Diferentierea formelor decazare se face dupa gradul de confort

c servicii de alimentatie & retea variata de unitati de alimentatie pu$lica petraseele turistice, c5iar la $ordul mi(loacelor de transport, in locul destinatiei, prinretauratie 5oteliera

3. Servicii cu caracter special & caracterizeaza tipurile de turism cu specific maipronuntat, cel curativ, sportiv, rural, festivalier, de congrese. Serviciile de tratament$alnear, cura 5idro%minerala si climato%terapie *cele mai importante apartin statiunilor

turistice


30/35

Cu toate eforurile facute de


31/35

% cele mari & 2 & 1. locuri% foarte mari & peste 1. locuri

#+" %Las Vegas: 8 ;A$= > @. camere% HI&T


32/35

-oarte importanta este eficienta economica a activitatilor 5oteliere. Apreciereaacesteia se face prin prisma rezultatelor cantitative si calitative, o$tinute in unitati decazare, in acest scop se utilizeaza un sistem de indicatori partiali sau sintetici"

1. C5eltuielile de circulatie & contul activitatii 5oteliere si se impart in"a c5eltuieli conventionale constante, generate de faptul ca 5otelul este desc5is

*functiona$il indiferent de gradul de ocupare$ c5eltuieli varia$ile ce decurgca urmare a ocuparii reale efective a unitatii, care

depind de coeficientul de ocupare +

2. Coeficientul de utilizare a capacitatii de cazare

N inp N inp ) numar innoptari C? ) %%%%%%%%%%%% Y 1

N p N p ) numar paturi

7e plan mondial coeficientul mediu de utilizare este intre @%BJ.

3. Renta$ilitatea & masoara eficienta activitatii ce sintetizeaza rezultatele finaleprin marimea profiului o$tinut dupa acoperirea tuturor c5elruielilor. 7e langa pondereaprofitului se poate aprecia si prin venitul fi+ la 1. lei RON fonduri fi+e sau profirulrealizatFanga(at


33/35

+ ) coeficientul de ocupare

Curs 1

Servicii de alimentatie0ndustria ospitalitatii reprezinta un ansam$lu de activitati ce presupune adapostirea

si 5ranirea persoanelor aflate in afara zonei de resedinta. 7entru multi potentiali turistigastronomia reprezinta un element de $aza in relatia destinatiei turistice. #a a generat oforma de vacanta denumita vacanta gastronomica. Sunt renumite cateva circuite" 0talia*vinuri, Spania, ermania, -ranta *Circuitul $ranzei, Circuitul vinului, Circuitulsampaniei!.

Se apreciaza ca serviciile de alimentatie pu$lica sunt prezente in toate formele devacanta si reprezinta cam 3J din c5eltuielile totale. Sunt considerate ca servindnevoile turistilor toate unitatile de alimentatie, din 5oteluri, statiuni turistice si de petraseele turistice consacrate.

Din p de v al continutului si derularii serviciilor de alimentatie, ele se realizeazaprin 3 procese"

1. 7roductia & este compara$ila cu cea a industriei alimentare *c5atering, diferentaeste in scara mult mai redusa la care se realizeaza, aceasta fiind facuta prin comandae+presa. ama sortimentala depinde de unitatile, de posi$ilitatile te5nice si calificarea

personalului.2. Comercializarea & presupune e+istenta unor spatii adecvate, personal specializat

si conditii igienico% sanitare si de am$ianta.

S%a constat ca doar o parte din turisti prefera pensiune completa. area ma(oritatedoresc sa%si aleaga singuri locul si timpul de servire a mesei. 0n relatie cu activitateaturistica glo$ala e+ista cateva elemente care definesc serviciile de alimentatie pu$lica"

% tre$uie sa fie prezente in toate momentele principale ale derularii vacantei *c5iarsi in mi(locul de transport

% aceste servicii tre$uie sa se adapteze cerintelor clientelei *conrinut, organizare

#+" turismul international & este necesar sa fie oferite atat preparate ale unei$ucatarii internationale cat si specifice zonei vizitate. 0n se(ururile de tratament regimulalimentar nu tre$uie sa afecteze negativ rezultatul tratamentului $alneo%medical

Ca si in alte domenii si in serviciul de alimentatie are loc o tendinta deindustrializare, acest proces se numeste c5atering. Acest serviciu are o serie de avanta(e"

% reducerea personalului si a sezonalitatii utilizarii fortei de munca

33


34/35

% satisfacerea cererii de consum in perioadele de varf ale sezonului% constanta calitatii preparatelor% im$unatatirea calitatii serviciilor% simplificarea gestiunii

Dezavanta(e"% uniformizarea ofertei% costuri ridicate de transport% costuri de am$alare, pastrare, depozitare

=ipuri de unitati de alimentatie" Restaurantul & aparut prin sec. /0 si desemna un aliment care potoleste

foamea *o fierturaSensul de local specializat in vanzarea alimentelor care refac organismul l%a primit

la inceputul sec. 0 & -ranta. 0n prezent restauratia evolueaza in 2 distinctii"1. tinde sa raspunda functiilor de desfacere, 5ranind un numar cat mai mare de

persoane2. constituirea si dezvoltarea unei restauratii de inalta tinuta, care ofera unei

clientele pretentioase o am$ianta deose$ita, produse de inalta calitate, rare, $auturicele$re.

Sectorul de alimentatie pu$lica din cadrul industriei 5oteliere aduce L 2%2@J dinincasarile totale ale industriei 5oteliere fiind al 2%lea ca importanta din functia decazare. Dupa stilul de operare se disting < tipuri de unitati de alimentatie in cadrul unui

5otel" Resturantul clasic Resturantul specializat & ofera permanent o gama restransa de produse

specifice Coffe%6arul & $auturi alcoolice, patisserie, racoritoare Snac;%6ar & preparate fast%food si $auturi

Sistemul meselor oferite odata cu cazarea este organizat dupa 3 planuri"1. 7lan Amarican & poate fi complet *3 meseGcazare sau modificat *2

meseGcazare2. 7lan Continental & mic%de(unGcazare3. 7lan #uropean & dupa care tariful reprezinta doar inc5irierea camerei, iar

mmesele sunt platite separate

0n 5oteluri se practica room%service care presupune unele dificultati in deplasareaalimentelor si productivitatea redusa a lucratorilor.

3


35/35

?nitatile de alimentatie integrate in cele de cazare se clasifica odata cu acestea"Corelatia" % 5otel

Organizarea Activitatiilor si Serviciilor in Turism.doc

Documents

Transcript of Organizarea Activitatiilor si Serviciilor in Turism.doc