Organizare şi funcţionare

8/16/2019 Organizare şi funcţionare

1/43

CUPRINS

Organizare şi funcţionare ...................................................................2

Scurt istoric .......................................................................................3

Atribuţiile S.P.C.L.EP...................................................................................4

Relaţii ierarhice............................................................................................

Relaţii !e colaborare.....................................................................................

Eta"ele "rocesului !ecisional #n instituţia "ublic$%%%%%%%%%..&

Siste'ul general !e organizare a e(i!enţei "ersoanelor............................)3

Elaborarea şi e'iterea actelor a!'instrati(e.............................................)*

Actele şi !e'ersurile necesare "entru obţinerea c$rţii !e i!entitate.........)+

Elaborarea si a!o"tarea,e'iterea actelor a!'inistrati(............................2

Proce!ura contenciosului a!'inistrati(.....................................................3)

Cariera funcţionarului "ublic ....................................................................33

Cheltuielile efectuate !e instituţiile "ublice................................................3

Concluzii......................................................................................................4-

Pro"uneri......................................................................................................4)

ibliografie...................................................................................................42

1


2/43

Organizare şi funcţionare

Literatura din perioada interbelică fundamenta noţiunea de serviciu public pornind de la

nevoile sociale pe care le satisfăcea statul, serviciul public fiind mijlocul prin care administraţia

îşi exercita activitatea.

Sensul noţiunii de serviciu public este acela de activitate organizată de autorităţile

comunale, orăşeneşti, municipale şi judeţene, destinată a satisface cu caracter de permanenţă

interesul general, în condiţiile regimului juridic de drept public.

utem afirma că serviciul public ca dimensiune a administraţiei publice locale se

caracterizează prin ! continuitate, egalitatea tuturor în faţa lui, un regim juridic dominat de

regulile dreptului public în spatele cărora se află o autoritate a administraţiei publice.

"ctivitatea de evidenţă a persoanelor reprezintă ansamblul operaţiunilor realizate pentru

înregistrarea şi actualizarea datelor cu caracter personal ale cetăţenilor rom#ni, necesară

cunoasterii populaţiei, mişcării acesteia, comunicării de date şi informaţii instituţiilor publice,

persoanelor fizice şi juridice interesate, precum şi pentru eliberarea documentelor necesare

cetăţenilor rom#ni în relaţiile cu statul, cu persoanele fizice şi juridice.

$videnţa persoanelor şi activităţile de eliberare a actelor de identitate se realizează decătre %nspectoratul &aţional pentru $videnţa ersoanelor din cadrul 'inisterului "dministraţiei

si %nternelor, denumit în continuare %.&.$.., si de către serviciile publice comunitare de

evidenţă a persoanelor.

%nspectoratul &aţional pentru $videnţa ersoanelor (%.&.$..) şi serviciile publice

comunitare de evidenţă a persoanelor răspund de organizarea, funcţionarea, păstrarea şi

exploatarea evidenţelor pe care le deţin, organizate în cadrul *egistrului &aţional de evidenţă a

persoanelor, denumit în continuare *.&.$.., din cadrul Sistemului &aţional %nformatic de

evidenţă a populaţiei, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

$videnţa persoanelor se realizează la nivel central de către %.&.$.., iar la nivel local de

către serviciile publice comunitare de evidenţa a persoanelor, pentru cetăţenii romani care au

domiciliul sau reşedinţa în raza proprie de competenţă teritorială.

+


3/43

La nivel local, *egistrul &aţional de $videnţă a ersoanelor (*.&.$..) este constituit din

ansamblul datelor personale ale cetăţenilor rom#ni domiciliaţi ori care au reşedinţa în raza

teritorială de competenţă a serviciului public comunitar local de evidenţă a persoanelor şi în

localităţile arondate la acesta.

Scurt istoric

n *om#nia, evidenţa persoanelor a luat fiinţă în anul 1--, prin înscrierea în evidenţa a

tuturor locuitorilor ţării şi eliberarea actelor de identitate tuturor rom#nilor care au împlinit v#rsta

de 1/ ani.

nscrierea în evidenţa persoanelor s0a realizat prin întocmirea unor fişe personale care au

constituit evidenţa locală şi centrală, datele înscrise în aceste fişe fiind actualizate, în sistem

manual, ca urmare a modificărilor intervenite în statutul civil al cetăţenilor, în cazul scimbării

domiciliului ori al eliberării unui nou act de identitate.

n anul 1--2, s0a impus ca o necesitate modernizarea evidenţei persoanelor, astfel înc#t a fost

reglementat şi s0a realizat, prin preluarea în sistem informatic a datelor existente în fişele deevidenţă locală manuală, înfiinţarea *egistrului &aţional de $videnţa a ersoanelor ca principala

parte componentă a Sistemului &ational %nformatic de $videnţă a opulaţiei.

*egistrul &aţional de $videnţă a ersoanelor reprezintă ansamblul datelor cu caracter

personal ale cetăţenilor rom#ni rezultate în urma procesării automate, într0o concepţie unitară, în

scopul cunoaşterii numărului, structurii şi mişcării populaţiei pe teritoriul ţării.

"cesta funcţionează în sistem descis servind ca suport unic pentru furnizarea de date, în

condţiile legii, pentru toate sistemele informatice care prelucrează date nominale privind persoana

fizică.

pentru constituirea serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor în subordinea

consiliilor locale, judeţene şi al municipiului 3ucureşti prin reorganizarea serviciilor de

4

http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/1949http://ro.wikipedia.org/wiki/1990http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Modernizarea&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Registrului_Na%C5%A3ional_de_Eviden%C5%A3a_a_Persoanelor&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Sistemului_National_Informatic_de_Eviden%C5%A3%C4%83_a_Popula%C5%A3iei&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Registrul_Na%C5%A3ional_de_Eviden%C5%A3%C4%83_a_Persoanelor&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Legehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/1949http://ro.wikipedia.org/wiki/1990http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Modernizarea&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Registrului_Na%C5%A3ional_de_Eviden%C5%A3a_a_Persoanelor&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Sistemului_National_Informatic_de_Eviden%C5%A3%C4%83_a_Popula%C5%A3iei&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Registrul_Na%C5%A3ional_de_Eviden%C5%A3%C4%83_a_Persoanelor&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Lege


4/43

5inerea evidenţei persoanelor prezintă o deosebită importanţă pentru statul rom#n, în

sensul cunoaşterii şi individualizării tuturor cetăţenilor ţării, de la data naşterii, al desfăşurării

corespunzătoare a multiplelor raporturi dintre instituţiile statului şi cetăţeni, în realizarea

drepturilor şi obligaţiilor ce revin at#t unora, c#t şi altora, pentru monitorizarea mişcării

populaţiei pe teritoriul ţării şi, nu în ultimul r#nd, pentru a veni în sprijinul structurilor

'inisterului "dministraţiei şi %nternelor care desfăşoara activităţi în scopul prevenirii şi

combaterii infracţiunilor, precum şi al instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării, siguranţei

naţionale, ordinii şi liniştii publice şi justiţiei.

6otodată, evidenţa persoanelor şi actele de identitate servesc cetăţenilor pentru a face

dovada identităţii, cetăţeniei rom#ne, a adresei de domiciliu şi a celei de reşedinţă, necesare la

valorificarea drepturilor şi obligaţiilor prevăzute în 7onstituţie, facilitează variatele raporturi juridice între persoanele fizice şi oferă informaţiile necesare pentru a fi identificaţi membri de

familie, alte rude sau persoane despre care nu se cunosc date de ani de zile.

$videnţa cetăţenilor rom#ni cu domiciliul în ţară se ţine dupa principiul locului de

domiciliu al acestora, iar al cetăţenilor rom#ni cu domiciliul în străinătate dupa principiul

ultimului domiciliu avut în ţară şi dupa reşedinţa declarată în *om#nia.

Atribuţiile ser(iciului "ublic co'unitar

local !e e(i!enţ$ a "ersoanelor

n baza prevederilor art. l al. (1) din 8.9. nr. :;+221 0 privind înfiinţarea, organizarea şi

funcţionarea serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor, cu modificările şi

completările ulterioare, şi ale art.l alin. (1) din


5/43

Serviciul ublic 7omunitar Local de $videnţă a ersoanelor are următoarele atribuţii

principale!

• întocmeşte, păstrează, ţine evidenţa şi eliberează, în sistem de gişeu unic,

certificatele de stare civilă, cărţile de identitate şi cărţile de alegător=

• înregistrează actele şi faptele de stare civilă, precum şi menţiunile şi modificările

intervenite în statutul civil, în domiciliul şi reşedinţa persoanei, în condiţiile legii=

• întocmeşte şi păstrează registrele de stare civilă, în condiţiile legii=

• întocmeşte, completează, rectifică, anulează sau reconstituie actele de stare civilă,

precum şi orice menţiuni făcute pe actele de stare civilă şi pe actele de identitate, în

condiţiile legii=

• actualizează, utilizează şi valorifică *egistrul local de evidenţă a populaţiei, care

conţine datele de identificare şi adresele cetăţenilor care au domiciliul în raza de

competenţă teritorială a serviciului public comunitar respectiv=

• furnizează, în cadrul Sistemului &aţional %nformatic de $videnţă a opulaţiei,

datele necesare pentru actualizarea *egistrului ermanent de $videnţa opulaţiei=

• furnizează, în condiţiile legii, la solicitarea autorităţilor şi instituţiilor publice

centrale, judeţe şi locale, agenţilor economici ori a cetăţenilor datele de identificare

şi de adresă ale persoanei=

• întocmeşte listele electorale permanente, în colaborare cu structurile teritoriale ale

7entrului &aţional pentru "dministrarea 3azelor de >ate de $videnţă a

ersoanelor=

• constată contravenţiile şi aplică sancţiuni, în condiţiile legii=

• rimeşte cererile şi documentele necesare în vederea eliberării paşapoartelor

simple, permiselor de conducere, certificatelor de înmatriculare a veiculelor şi le

înaintează serviciilor publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor,

respective serviciilor publice comunitare regim permise de conducere şi

înmatriculare a veiculelor, prin intermediul serviciului public comunitar judeţean

de evidenţă a persoanelor=

/


6/43

• primeşte de la serviciile publice comunitare competente paşapoartele simple,

permisele de conducere, certificatele de înmatriculare a veiculelor şi plăcile cu

numere de înmatriculare a veiculelor pe care le eliberează solicitanţilor=

• ţine registrele de evidenţă pentru fiecare categorie de documente eliberate=

• îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite prin reglementări legale.

Relaţii ierarhice

"t#t funcţionarii publici c#t şi personalul contractual sunt obligaţi să se conformezedispoziţiilor date de funcţionarii cu funcţii publice de conducere cărora le sunt subordonaţi

direct, cu excepţia cazurilor în care apreciază că aceste dispoziţii sunt ilegale. n asemenea

cazuri, funcţionarii publici şi personalul contractual are obligaţia să motiveze în scris

refuzul îndeplinirii dispoziţiei primite. >acă funcţionarul public care a dat dispoziţia stăruie

în executarea acesteia, va trebui să o formuleze în scris, în această situaţie dispoziţia va fi

executată de cel care a primit0o.

n realizarea sarcinilor de serviciu, funcţionarii publici se pot adresa numai şefului ieraric

direct, în situaţia în care funcţionarul public primeşte sarcini de serviciu de la un şef ieraric

şefului său direct, acesta are obligaţia de a informa şeful direct despre aceasta.

Relaţii de colaborare

n îndeplinirea prerogativelor cu care este investit, Serviciul ublic 7omunitar Local de

$videnţă a ersoanelor cooperează cu celelalte servicii publice subordonate 7onsiliului Local al

municipiului 3otoşani, cu direcţiile din cadrul aparatului propriu, cu structuri din cadrul

'inisterului "dministraţiei şi %nternelor şi colaborează, pe probleme de interes comun, potrivit

prevederilor actelor normative în vigoare, cu autorităţile publice, societăţi, agenţi economici,

precum şi cu persoane fizice.

?


7/43

Eta"ele "rocesului !ecisional #n instituţia "ublic$

>ecizia este un proces de scimbare a realităţii, a resurselor naturale, financiare şi umane

de care dispune unitatea, de alegeri raţionale dintre alternative.

n elaborarea deciziei trebuie să avem în vedere!

• acţiunea=

• un rezultat unic cuantificabil=

• un interval de timp=

• investiţia maximă pentru atingerea scopului.

Cerinţe ale deciziei administrative:

• să fie fundamentată ştiinţific=

• să aibă un caracter realist=

• să intervină în timp util=

• să fie integrată în ansamblul deciziilor administrative adoptate anterior=

• să fie oportună.

Deciziile care se pot lua în cadrul instituţiei sunt de mai multe tipuri:

1) n funcţie de nivelul ieraric pe care se afla decidentul!

• decizii de nivel superior, fundamentate de către preşedinte, parlament, guvern=

• decizii de nivel mediu, fundamentate de regulă de instituţiile administrative situate

pe nivelul mediu al managementului=

• decizii de nivel inferior, fundamentate în instituţiile publice de funcţionari publici ai

instituţiilor şi autorităţilor administraţiei locale situate pe nivelurile inferioare ale

structurilor organizatorice din administraţia centrală şi locală.

+) n funcţie de orizontul de timp la care se referă!

@


8/43

• decizii administrative pe termen nelimitat (deciziile fundamentate la nivel de

parlament şi guvern care îmbracă forma decretelor, legilor, ordonanţelor de urgenţă

etc.)

• decizii administrative pe termen lung, (fundamentate la nivelul administraţiei

centrale şi locale).

• decizii administrative pe termen mediu, (fundamentate la nivel de guvern, dar şi la

nivelul administraţiei locale).

• decizii curente, (fundamentate la toate nivelurile sistemului administrativ şi care

vizează orizonturi scurte de timp).

4) n funcţie de amploarea sferei decizionale a decidentului!

• decizii integrale, care se adoptă din iniţiativa decidentului, un posibil reprezentant al

administraţiei locale, fără a fi necesar avizul unor funcţionari publici de pe nivelul

ieraric superior, respectiv administraţia centrală.

• decizii avizate, a căror aprobare şi aplicare sunt condiţionate de avizarea de către

funcţionarii publici de pe nivelul ieraric superior. Se adoptă în mod expres la

nivelul administraţiei locale, şi la nivelurile medii ale structurii sistemului

administrativ.

) n funcţie de numarul persoanelor participante la procesul de fundamentare!

• decizii de grup, care se fundamentează la nivel central şi local al administraţiei, la

elaborarea acestora participă mai multe persoane reunite în birouri, comisii sau

consilii, ministere, guvern, parlament.

• decizii individuale sunt fundamentate cu precădere la nivelul administraţiei locale.

/) n funcţie de competenţa decidentului!

• decizii executorii, care au caracter practic şi sunt fundamentate numai de autorităţile

administrative.

:


9/43

• decizii de administrare, care au caracter teoretic pentru că urmăresc procesul de

management, prin desfăşurarea unor activităţi de planificare, organizare,

coordonare, gestionare, control şi prin modul de aplicare a conţinutului deciziilor în

procesul de realizare a obiectivelor managementului public.

Categoriile de participanţi la undamentarea !i adoptarea deciziilor

administrative:

%. >upă modul implicării în procesul decizional!

• funcţionarii publici implicaţi direct=

• funcţionarii publici implicaţi indirect=

• cetăţenii consultaţi şi;sau specialişti implicaţi direct şi;sau indirect.

%%. >upă nivelul administrativ pe care se situează în structura!

• funcţionari publici din administraţia centrală=

• funcţionari publici din administraţia locală.

7onţinutul principal al procesului decizional îl reprezintă selectarea unei alternative dintre

cele aflate la dispoziţia decidentului. ntr0un demers analitic, se pot stabili următoarele elemente

proprii oricărui proces decizional!

a" #biectivul sau obiectivele deciziei$

8biectul unui proces decizional este reprezentat de nivelul propus a fi realizat pentru

un anumit criteriu.

b" Decidentul %individual sau colectiv"$ $ste cel care selecteaza una dintre

variantele posibile.

c" &ulţimea variantelor decizionale %alternativele' strategiile"$

%dentificarea şi stabilirea acestora constituie o etapă de maximă importanţă înfundamentarea deciziei. 8miterea unor variante posibile sau includerea în lista

acestora a unor variante nerealizate pentru organizaţie, poate afecta de la început

calitatea deciziei.

d" &ulţimea criteriilor decizionale$ $ste reprezentată de punctele de

-


10/43

vedere ale decidentului, cu ajutorul cărora acesta izoleaza aspecte de

realităţi din organizaţie în cadrul procesului decisional.

7riteriile de decizie se caracterizează prin mai multe niveluri

corespunzătoare diferitelor variante şi;sau stări ale condiţiilor obiective. 6oate

aceste niveluri pot constitui obiective posibile de realizat din punctul de

vedere al criteriului respectiv.

Luarea în considerare într0o situaţie decizională a mai multor criterii trebuie

să se facă ţin#nd cont de posibilitatea analizării şi sintetizării criteriilor,

precum şi de interferenţa acestora.

e" &ulţimea consecinţelor criteriilor de apreciere$ rin analiza fiecărei

variante posibile în raport cu fiecare criteriu de aplicare, se obţine un anumit

nivel al criteriului pentru fiecare variantă." Starea naturii$ %st(ri de condiţii obiective"$ $a explică ansamblul

condiţiilor interne şi externe ale organizaţiei care sunt influenţate sau

influenţează decizia cadrului de conducere.

g" )impul$ $ste considerat de cei mai multi teoreticieni ca o altă componentă

a procesului decizional, însa, în sensuri diferite! trecerea timpului de la

adoptarea pana la aplicarea deciziei, între momentul colectării informaţiilor,

al elaborării şi executării deciziei etc.

$laborarea şi fundamentarea deciziilor reprezintă un proces, întrucat presupune mai multe

etape ce grupează activităţi specifice. 7onţinutul, numărul şi ordinea etapelor de elaborare a

deciziilor depind de natura abordării decizionale.

12


11/43

Identiicarea !i deinirea problemei

*olul decidentului în această primă etapă, constă în identificarea problemei

decizonale şi diferenţierea ei de o alta nedecizională!

• problema decizională poate fi una generală, rezolubilă prin folosirea unor reguli şi

principii cunoscute, poate care le0a mai aplicat în situaţii anterioare=

• problema ce urmează a fi soluţionată, are un caracter general şi repetitiv=

• a treia situaţie problematică este cea a evenimentului de excepţie, unic şi foarte rar,

care nu poate fi rezolvat pe baza regulilor şi principiilor existente=

• problema decizională poate fi manifestare timpurie a unui nou gen de probleme

generale.

Criteriile de decizie sunt puncte de vedere ale decidentului cu ajutorul căora punctează

aspecte ale realităţii organizaţionale.

7riteriile de decizie se caracterizează prin mai multe niveluri corespunzătoare.Aiecare

nivel corespunzător unui criteriu de decizie reprezintă tot at#tea obiective posibile. 8biectivul

11


12/43

unui proces decizional, din punctul de vedere al unui criteriu este tocmai nivelul propus a fi

realizat pentru acel criteriu.

n această etapă, decidentul trebuie să ţină seama de posibilitatea divizării criteriilor,

precum şi de dependenţa sau independenţa acestora.

>ouă criterii sunt independente daca alegerea unui obiectiv din punctul de vedere al unui

criteriu nu are absolut nici o influenta asupra alegerii obiectivului, din punctul de vedere al

celuilalt.

*legerea variantei optime este etapa cunoscută sub denumirea de Bdecizia propriu0zisăC

deoarece in cadrul ei corespund anumite consecinţe. 'ulţimea consecinţelor este reprezentată

de ansamblul rezultatelor potenţiale ce s0ar obţine potrivit fiecărui criteriu de decizie şi fiecăreistări a condiţiilor obiective prin aplicarea variantelor decizionale. &umărul consecinţelor

corespunzătoare unei variante este dat de numarul de criterii de decizie luat în considerare.

>eterminarea consecinţelor este o activitate de prevedere, ea influenţ#nd în mare măsură

alegerea variantei optime.

>eoarece nu întotdeauna nu se cunosc stările condiţiilor obiective, uneori, se impune

stabilirea mai multor consecinţe pentru fiecare variantă corespunzătoare fiecărui criteriu.

*plicarea variantei optime

>upă ce a fost aleasă linia de acţiune, deci s0a adoptat decizia, urmează redactarea,

transmiterea şi aplicarea acesteia. n această etapa, un rol deosebit revine decidentului, în ceea

ce priveşte motivarea şi transmiterea deciziei luate.

7u c#t reuşeşte să motiveze mai mult din punctul de vedere al eficacităţii decizia luată, cu

at#t realizarea acesteia de către subordonaţi se desfăşoară în condiţii mai bune."tunci c#nd executantul nu este convins de eficacitatea deciziei, el nu participă cu toată

capacitatea sa la realizarea acestei decizii.

+valuarea rezultatelor

1+


13/43

rocesul decizional se înceie cu etapa de evaluare a rezultatelor obţinute cu obiectivele

propuse în scopul depistării abaterilor. $tapa are un rol deosebit, retrospectiv, dar mai ales

prospectiv, în sensul că pe baza ei se trag concluzii pentru viitor, pentru un nou ciclu al

procesului managerial, ciclu care trebuie să se desfăşoare la un nivel calitativ superior.

>intre toate elementele de analiză, intuiţia, cunoştinţele şi experienţa conducDtorului sunt

foarte importante pentru deciziile ce trebuiesc luate. e langă acestea, un rol important il are

modul raţional prin care sunt utilizate mijloacele de luare al deciziilor.

Siste'ul general !e organizare a e(i!enţei "ersoanelor

$videnţa persoanelor se realizează la nivel central de către %.&.$.., iar la nivel local de

către serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor, pentru cetăţenii rom#ni care au

domiciliul sau reşedinţa în raza proprie de competenţă teritorială.

>in punct de vedere structural, activitatea de evidenţă a persoanelor este organizată

astfel!

• %.&.$.. gestionează, în sistem informatizat, evidenţa cetăţenilor rom#ni cu

domiciliul sau reşedinţa în *omâia, în cadrul *.&.$.., asigur#d organizarea,

coordonarea şi controlul metodologic al activităţii serviciilor publice comunitare de

evidenţă a persoanelor, judeţene, locale, al municipiului 3ucureşti, respectiv ale

sectoarelor municipiului 3ucureşti, în condiţiile legii=• serviciile publice comunitare judeţene şi al municipiului 3ucureşti de evidenţă a

persoanelor, gestionează, în sistem informatizat, evidenţa cetăţenilor rom#ni cu

domiciliul sau reşedinţa în unităţile administrativ0teritoriale respective, în cadrul

componentei judeţene a *.&.$.., asigur#d organizarea, coordonarea şi controlul

14


14/43

metodologic al activităţii serviciilor publice comunitare locale de evidenţă a

persoanelor, respectiv ale sectoarelor municipiului 3ucureşti=

• serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor, organizate la

nivelul municipiilor, al sectoarelor municipiului 3ucureşti, al unor oraşe şi al unor

comune, gestionează, în sistem informatizat, evidenţa cetăţenilor rom#ni cu domiciliul

sau resedinţa pe raza lor de competenţă, în cadrul componentei locale a *.&.$..

Structura R$N$+$P$

*.&.$.. reprezintă ansamblul datelor cu caracter personal ale cetăţenilor rom#ni, rezultate în

urma procesării automate, într0o concepţie unitară, în scopul cunoaşterii numărului, structurii şi

mişcării populaţiei pe teritoriul *om#niei.

La nivel local, *.&.$.. este constituit din ansamblul datelor personale ale cetăţenilor

rom#ni domiciliaţi ori care au reşedinţa în raza teritorială de competenţă a serviciului public

comunitar local de evidenţă a persoanelor şi în localităţile arondate.

Componenta local( a R$N$+$P$ este constituit( din urm(toarele elemente:

• evidenţa locală manuală a cetăţenilor rom#ni cu domiciliul sau resedinţa pe raza

de competenţă, întocmită încep#d cu data de 1/ iulie 1-- şi actualizată p#nă la data de

1 iulie +222, aflată în conservare la nivelul serviciului public comunitar local de

evidenţă a persoanelor= aceasta este constituită din fişele de evidenţă locală ale

cetăţenilor rom#ni, pentru persoanele cu acte de identitate, separat de cele fără acte de

identitate, cartate strict alfabetic, pe sexe si medii (urban sau rural), precum şi fisele

persoanelor decedate, ale celor care au renunţat ori cărora li s0a retras cetăţenia rom#nă

sau au dob#dit statutul de cetăţean rom#n cu domiciliul în străinătate, cartate strict

alfabetic, fără a se ţine cont de sex şi de mediu=

• evidenţa locală informatizată, constituită încep#d cu data de 1 iunie 1--+ şi

actualizată de serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor=

• evidenţa buletinelor de identitate eliberate, pe baza de registre 0 exemplarul %%=

1


15/43

• evidenţa cărţilor de identitate, a cărţilor de identitate provizorii, a adeverinţelor de

identitate şi a buletinelor de identitate în care s0a aplicat cea de0a doua fotografie, pe

baza de registre, într0un singur exemplar=

• exemplarul %% al cărţii de imobil, constituit pe bază de fişe de apartament,

întocmite şi actualizate p#nă la data de 1 iulie +222, ţinute în mape speciale şi

organizate pe străzi, în ordinea crescătoare a numerelor, pentru imobilele cu destinaţie

de locuinţă=

• exemplarul %% al cărţii de imobil, pentru unităţile de ocrotire şi protecţie

socială, cămine, internate sau alte locuri de cazare în comun, cu excepţia unităţilor de

cazare turistică, întocmit şi actualizat p#nă la data de +2 iulie +222=

• evidenţa actelor şi faptelor de stare civilă, precum şi a menţiunilor operate pe

marginea acestora, înregistrate de structurile de stare civilă ale unităţilor administrativ0

teritoriale de pe raza de competenţă a serviciului public comunitar de evidenţă a

persoanelor, pe baza de registre 0 exemplarul %.

Elaborarea şi e'iterea actelor a!'instrati(e

"ctul administrativ constituie o actegorie de acte juridice adoptate sau emise în principal

de autorităţile şi persoanele care îşi desfăşoară activitatea în administraţia publică, precum şi

în instituţiile publice şi regiile autonome, fiind o modalitate de lucru a acestora prin care se

asigură realizarea sarcinilor care revin administraţiei publice. &oţiunea de adoptate se foloseşte

pentru actele juridice care sunt rezultatul deliberării într0un organ colegial iar noţiunea de

emise, pentru cel care provin de la o autoritate actel administrative sunt acte juridice, adică

manifestări de voinţă făcute în exerciterea funcţiei executive a statului în scopul de aproduce

anumite efecte juridice, a căror realizare este garantată prin posibilitatea de a recurge la forţa de

constr#ngere a statului în condiţiile prevăzute de normele juridice în vigoare. "ctul administrativ este principala formă prin care se realizează administraţia publică şi

constă într0o manifestare expresă de voinţă, prin care se crează, se modifică sau se sting

raporturi juridice de drept administrativ.

1/


16/43

,nregistrarea !i actualizarea datelor privind persoana izica

&ecesitatea identificării persoanei fizice este at#t de ordin general, în sensul că societatea

însăşi are interesul ca fiecare component al ei să poată fi identificat, în multiple raporturi

juridice la care participă, c#t şi de ordin personal, individual, pentru că fiecare om, în calitatea

sa de participant la diversitatea raporturilor de drept, este direct interesat să se poată

individualiza în aceste raporturi.

n ceea ce priveşte mijloacele de identificare a persoanei fizice avem în vedere, în primul

r#nd numele, domiciliul şi starea civilă. &umele ne permite să recunoaştem şi să desemnăm o

persoană, domiciliul ne indică unde acea persoană poate fi gasită, iar starea civilă stabileşte

identitatea juridică a persoanei.

*tribuirea codului numeric personal

7odul numeric personal (7.&..) individualizează o persoană fizică şi constituie singurul

identificator pentru toate sistemele informatice. >eşi este elementul de identificare cel maisigur, codul numeric personal nu este un element al stării civile, potrivit art.121 alin + teza a

doua din 'etodologia pentru aplicarea unitară a dispoziţiilor Legii nr. 11-;1--? cu privire la

actele de stare civilă care stabileşte că modificarea codului numeric personal atribuit greşit se

face pe cale administrativă, nu judecătorească.

La înregistrarea naşterii în registrele de stare civilă, persoanei fizice i se atribuie un cod

numeric personal, denumit 7.&..

7odurile numerice personale sunt generate de 7entrul &aţional >e "dministrare a 3azelor

>e >ate rivind $videnţa ersoanelor (7.&.".3.>.$..), care emite si distribuie anual listele

corespunzătoare către serviciile publice comunitare judeţene de evidenţă a persoanelor, respectiv

al municipiului 3ucuresti.

7.&.. este alcătuit din 14 cifre, av#nd următoarea structură!

0 o parte semnificativă, alcătuită din @ cifre, care exprima sexul, secolul si data

1?


17/43

nasterii, sub forma S""LLEE, av#nd următoarea semnificatie!

S reprezintă sexul si secolul în care s0a născut persoana si poate fi!

• 1 pentru persoanele de sex masculin născute între anii 1-2201---=

• + pentru persoanele de sex feminin născute între anii 1-2201---=

• 4 pentru persoanele de sex masculin născute între anii 1:2201:--=

• pentru persoanele de sex feminin născute între anii 1:2201:--=

• / pentru persoanele de sex masculin născute între anii +2220+2--=

• ? pentru persoanele de sex feminin născute între anii +2220+2--.

**--.. reprezintă data naşterii şi cuprinde ultimele doua cifre ale anului naşterii (""),

luna naşterii, cu valori între 21 si 1+ (LL), şi ziua naşterii, cu valori între 21 si +:, +-, 42 sau 41,

după caz (EE)= 0 o parte secvenţială, formată din / cifre sub forma FF&&&, cu următoarea semnificaţie!

// reprezintă secvenţa atribuită judeţului sau sectorului în care s0a născut persoana ori în care

avea domiciliul sau resedinţa în momentul acordării 7.&..=

NNN reprezintă un număr de secventa (între 221 si ---), repartizat pe puncte de atribuire,

prin care se diferenţiaza persoanele de acelaşi sex, născute în acelaşi loc şi cu aceeaşi data de

naştere (an, luna, zi)=

0 o cifra de control (7) atribuită de calculator, care permite depistarea eventualelor erori de

înlocuire sau inversare a cifrelor din componenţa 7.&..

7.&.. se preia din listele precalculate, emise potrivit legii, şi se înscrie în actul de naştere

de către structurile abilitate.

Gerificarea operaţiunilor de atribuire şi de înscriere a 7.&.. revine serviciului public

comunitar de evidenţă a persoanelor, sub coordonarea %.&.$..

Soluţionarea cazurilor de coduri numerice personale duble sau eronate se realizează de

către 7entrul &aţional >e "dministrare a 3azelor >e >ate rivind $videnţa ersoanelor

(7.&.".3.>.$..), în colaborare cu serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor.Hn nou 7.&.. se atribuie aceleiaşi persoane în una dintre următoarele situaţii!

• actul de nastere a fost rectificat, fiind modificate datele care intra în structura

7.&..=

• rubrica din certificatul de nastere în care se înscrie 7.&.. a fost completată

1@


18/43

• eronat=

• 7.&.. a fost atribuit gresit=

• solicitantul si0a scimbat sexul=

•

exista neconcordante privind 7.&.. n situaţiile prevăzute la art. ? alin. (/) din 8rdonanta de urgenta a 9uvernului nr.-@;+22/

privind evidenţa, domiciliul, reşedinta si actele de identitate ale cetăţenilor rom#ni, aprobată cu

modificări şi completări prin Legea nr. +-2;+22/, personalul serviciului public comunitar de

evidenţă a persoanelor comunica noul 7.&.., cu adresa scrisă, structurii de stare civilă care a

înregistrat naşterea, în vederea înscrierii acestuia în actul de naştere.

Actele şi !e'ersurile necesare "entru obţinerea c$rţii !e i!entitate

1) Pentru eliberarea c(rţii de identitate la împlinirea vîrstei de 12 ani sau a primei

c(rţi de identitate pentru cet(ţenii care au dobîndit3redobîndit cet(ţenia rom4n($ 'inorul, însoţit de unul dintre părinţi sau, după caz, de reprezentantul său legal, de

persoana desemnată din cadrul centrului specializat aflat sub autoritatea serviciului public de

asistenţă socială ori de persoana căreia i0a fost încredinţat în plasament, are obligaţia să

solicite, în termenul prevăzut de lege (1/ zile de la împlinirea vîrstei de 1 ani), eliberarea

cărţii de identitate, prezentînd la gişeul serviciului public comunitar de evidenţa persoanelor

următoarele documente!

a" cererea pentru eliberarea actului de identitate, completată=

b" certificatul de naştere al minorului, în original şi copie=

c" actul de identitate al unuia dintre părinţi sau al reprezentantului

legal=

d" documentul cu care părintele sau reprezentantul legal face dovada

adresei de domiciliu, în original şi copie=

1:


19/43

e" certificatul de căsătorie al părinţilor sau, după caz, otărîrea

judecătorească de divorţ, definitivă şi irevocabilă, în cazul în care

părinţii sunt divorţaţi, în original şi copie=

" citanţa reprezentînd plata contravalorii cărţii de identitate,

respectiv @ lei=

g" timbru fiscal sau citanţa care face dovada acitării taxei

extrajudiciare de timbru, respectiv lei.

entru minorul care, deşi a fost încredinţat prin otărîre judecătorească unuia dintre

părinţi, locuieşte statornic la celălalt părinte, se solicită declaraţia de consimţămînt a părintelui

căruia i0a fost încredinţat, din care să rezulte că este de acord ca în actul de identitate al

minorului să fie înscrisă adresa la care acesta locuieşte statornic. "ceastă declaraţie poate fi

dată la gişeu, în prezenţa personalului serviciului de evidenţa persoanelor, iar în situaţiile încare părintele nu se poate prezenta la gişeu, declaraţia trebuie să fie autentificată la notarul

public, sau după caz, la misiunea diplomatică a *om#niei din statul în care acesta se află.

n situaţia în care eliberarea primului act de identitate este solicitată după împlinirea

v#rstei de 1: ani, pe lîngă documentele amintite la punctele a) I g) se va mai prezenta

declaraţia unuia dintre părinţi ori a unei terţe persoane, din care să rezulte faptul că identitatea

declarată în cererea de eliberare a actului de identitate, coroborată cu imaginea preluată ori cu

fotografia ataşată cererii, aparţine solicitantului. "ceastă declaraţie se dă în prezenţa personalului serviciului de evidenţa persoanelor, care primeşte cererea de eliberare a actului de

identitate.

Persoanele care au dobîndit3redobîndit cet(ţenia rom4n( depun cererea pentru

eliberarea primului act de identitate la Serviciul de evidenţă a persoanelor pe raza căruia

locuiesc, prezentînd următoarele documente!

a" certificatul constatator eliberat de 'inisterul Fustiţiei ori de misiunile

diplomatice sau oficiile consulare ale *om#niei în străinătate, original şi două copii= în

cazul minorilor care au împlinit vîrsta de 1 ani şi nu sunt înscrişi în certificatul constatator

care atestă dobîndirea cetăţeniei rom#ne de către unul dintre părinţi, aceştia sunt îndrumaţi

pentru clarificarea cetăţeniei=

1-


20/43

b" certificatele de stare civilă ale solicitantului, naştere şi căsătorie dacă este

cazul, precum şi cele ale copiilor săi cu vîrsta mai mică de 1 ani, care dobîndesc cetăţenia

rom#nă împreună cu părinţii, în original şi copie. n vederea obţinerii certificatelor de stare

civilă rom#neşti, se solicită transcrierea certificatelor de stare civilă procurate din

străinătate la Serviciul public de evidenţa persoanelor al sectorului 1 al municipiului

3ucureşti=

c" documentul cu care se face dovada adresei de domiciliu, în original şi copie=

d" un document cu fotografie, cu care solicitantul poate face dovada identităţii,

respectiv! paşaport, permis de conducere, act de identitate străin, în original şi copie=

e" citanţa reprezentînd plata contravalorii cărţii de identitate, respectiv @ lei=

" timbru fiscal de lei.

+) +liberarea c(rţii de identitate ca urmare a e5pir(rii actului de identitate

anterior$

n aceste situaţii cetăţeanul va prezenta la gişeul serviciului de evidenţa persoanelor,

următoarele documente!

a" cererea pentru eliberarea actului de identitate=

b" actul de identitate expirat împreună cu cartea de alegător în situaţia

persoanelor care au primit odată cu cartea de identitate expirată şi cartea de alegător=c" certificatul de naştere în original şi copie=

d" certificatul de căsătorie, în cazul persoanelor căsătorite sau al soţului

supravieţuitor, în original şi copie=

e" otărîrea de divorţ definitivă şi irevocabilă, după caz, în original şi copie=

" certificatul de deces al soţului;soţiei decedat;decedată, în cazul soţului


g" documentul cu care se face dovada adresei de domiciliu (extras de carte

funciară, contract de vînzare0cumpărare, adeverinţă de la registrul agricol pentru cetăţenii

din mediul rural, etc.)=

h" citanţa reprezentînd plata contravalorii cărţii de identitate, respectiv @ lei=

i" timbru fiscal sau dovada de acitare a taxei extrajudiciare de timbru în

valoare de lei.

+2


21/43

6" +liberarea c(rţii de identitate ca urmare a schimb(rii domiciliului

n această situaţie, cetăţeanul la scimbarea domiciliului, se va prezenta în termen de

1/ zile la gişeul serviciului de evidenţa persoanelor cu următoarele documente!

a" cererea pentru eliberarea noului act de identitate=

b" actul de identitate în care era înscris veciul domiciliu, precum şi cartea de

alegător în cazul persoanelor care au primit acest document=

c" certificatul de naştere în original şi copie=

d" certificatul de căsătorie, în cazul persoanelor căsătorite sau al soţului


e" otărîrea de divorţ definitivă şi irevocabilă, după caz, în original şi copie=

" certificatul de deces al soţului;soţiei decedat;decedată, în cazul soţuluisupravieţuitor, în original şi copie=

g" documentul cu care se face dovada adresei de domiciliu (extras de

carte funciară, contract de vînzare0cumpărare, adeverinţă de la registrul

agricol pentru cetăţenii din mediul rural, etc.).

>eclaraţia scrisă a găzduitorului de primire în spaţiu, însoţită de actul de proprietate al

acestuia, pentru persoanele care solicită scimbarea domiciliului la o altă persoană fizică=

această declaraţie va fi dată de proprietar în faţa lucrătorului de la serviciul de evidenţa persoanei pe verso la cererea pentru eliberarea cărţii de identitate.

>eclaraţia de primire în spaţiu a găzduitorului pentru persoanele din mediul rural se poate

da în faţa lucrătorului de la postul de poliţie din acea localitate, de asemenea în faţa notarului

public ori a funcţionarului misiunii diplomatice sau oficiului consular al *om#niei.

n situaţia cînd solicitantul nu poate prezenta documentele referitoare la locuinţa unde

locuieşte efectiv, din diverse motive, va da o declaraţie pe proprie răspundere care va fi însoţită

de nota de verificare a poliţistului de ordine publică, prin care va certifica existenţa

respectivului imobil şi faptul că solicitantul locuieşte efectiv la adresa declarată.

h" 7itanţa reprezentînd plata contravalorii cărţii de identitate, respectiv @ lei=

i" 6imbru fiscal sau dovada de acitare a taxei extrajudiciare de timbru în

valoare de lei.

+1


22/43

2" +liberarea c(rţii de identitate ca urmare a pierderii' deterior(rii sau a

distrugerii actului de identitate anterior' sau a urtului acestuia

n această situaţie cetăţeanul se va prezenta în termen de 1/ zile de la pierderea, furtul,

deteriorarea sau distrugerea documentului de identitate la gişeul serviciului de evidenţa

persoanelor cu documentele înscrise la punctul B4C. e lîngă aceste documente va mai

prezenta !

a" dovada eliberată de unitatea de poliţie unde a fost reclamat furtul =

b" un document emis de instituţii sau autorităţi publice I paşaport, permis de

conducere, legitimaţie de serviciu, livret militar ori diploma de absolvire a unei instituţii de

învăţămînt, cu fotografie de dată recentă, în original şi copie =

c" actul de identitate deteriorat =

d" citanţa reprezentînd plata contravalorii cărţii de identitate, respectiv @ lei=e" timbru fiscal sau dovada de acitare a taxei extrajudiciare de timbru în

valoare de lei.

7" +liberarea c(rţii de identitate ca urmare a modiic(rii numelui !i3sau

prenumelui titularului' ca urmare a c(s(toriei' divorţului' schimb(rii numelui

sau prenumelui pe cale administrativ(' rectiic(rii actului de stare civil('

modiic(rii datelor de na!tere ori a locului na!terii' ori a prenumelui p(rinţilorsau a schimb(rii se5ului

n aceste situaţii solicitantul se va prezenta în termen de 1/ zile la serviciul de evidenţa

persoanelor unde va prezenta pe lîngă documentele prevăzute la capitolul B4C o dovadă care să

ateste una din situaţiile prezentate (certificate de stare civilă, dispoziţia de scimbare a numelui

şi;sau prenumelui pe cale administrativă sau otărîrea judecătorească definitivă şi irevocabilă

după caz).

8" +liberarea c(rţii de identitate provizorii

entru eliberarea cărţii de identitate provizorii, solicitantul se va prezenta la serviciul de

evidenţa persoanelor cu documentele pe care le poate prezenta, pentru a face dovada numelui,

stării civile, cetăţeniei rom#ne, a adresei de domiciliu.

a" cererea pentru eliberarea actului de identitate =

++


23/43

b" trei fotografii mărimea 4; cm, avînd la bază o bandă albă de @ mm=

c" citanţa reprezentînd plata contravalorii cărţii de identitate provizorii,

respectiv 1 leu=

d" timbru fiscal sau dovada de acitare a taxei extrajudiciare de timbru în

valoare de lei.

9" +liberarea c(rţii de identitate la solicitarea cet(ţenilor rom4ni cu domiciliul în

str(in(tate care doresc s(0!i schimbe domiciliul în Rom4nia

n această situaţie solicitantul se prezintă la serviciul de evidenţa persoanelor pe a cărui

rază teritorială este situat imobilul unde doreşte să0şi stabilească domiciliul şi va prezenta!

a" cererea pentru eliberarea actului de identitate ca urmare a scimbării

domiciliului din străinătate în *om#nia=b" certificatul de naştere, în original şi copie=

c" certificatul de căsătorie, în cazul persoanelor căsătorite sau al soţului


d" otărîrea de divorţ definitivă şi irevocabilă, în original şi copie=

e" certificatul de deces al soţului;soţiei, decedat;decedată în cazul soţului

supravieţuitor, în original şi copie =

" documentul cu care se face dovada adresei de domiciliu (extras de cartefunciară, contract de vînzare;cumpărare, adeverinţă de la registrul agricol pentru cetăţenii

din mediul rural, etc.)=

g" paşaportul rom#nesc valabil sau expirat ori certificatul constatator privind

dobîndirea cetăţeniei rom#ne emis de 'inisterul Fustiţiei sau de misiunile diplomatice şi

oficiile consulare ale *om#niei din străinătate, în original şi copie= pentru paşaport sunt

necesare fila informatizată şi filele destinate aplicării vizelor şi ştampilelor autorităţilor de

frontieră, în original şi copie.

h" actul de identitate şi;sau paşaportul eliberate de autorităţile străine, în

original şi copie= pentru paşaport sunt necesare copii ale filei informatizate şi ale filelor

destinate aplicării vizelor şi ştampilelor autorităţilor de frontieră=

i" taxa consulară acitată la 7$7 în valoare de 1 lei=

" citanţa reprezentînd plata contravalorii cărţii de identitate, respectiv @ lei=

+4


24/43

;" timbru fiscal sau dovada de acitare a taxei extrajudiciare de timbru în

valoare de lei.

7ertificatele de stare civilă prezentate de solicitant trebuie să fie emise de oficiile de

stare civilă rom#ne, iar pentru otărîrile judecătoreşti privind statutul civil al titularului,

procurate în străinătate şi investite cu formulă executorie, se prezintă copii traduse şi legalizate.

Solicitanţii a căror naştere sau căsătorie nu a fost înregistrată în registrele de stare civilă

rom#ne, vor solicita transcrierea certificatelor de stare civilă obţinute în străinătate atît pentru

ei, cît şi pentru copiii minori.

n situaţia în care numai unul din părinţi îşi scimbă domiciliul din străinătate în *om#nia,

împreună cu copiii minori, este necesar consimţămîntul celuilalt părinte, dat în formă autentică

la notarul public, sau copia otărîrii judecătoreşti prin care copiii au fost încredinţaţi părinteluicare îşi scimbă domiciliul în *om#nia, situaţie în care se depune o copie a otărîrii

judecătoreşti rămasă definitivă, irevocabilă, investită cu formulă executorie.

7ererea completată cu date inexacte sau omisiuni şi neanexarea (în funcţie de situaţie) a

documentelor menţionate, nu poate fi aprobată.


25/43

n situaţia în care solicitantul nu deţine act privind titlul locativ, înceiat în condiţiile de

validitate prevăzute de legislaţia rom#nă în vigoare, găzduitorul, sau după caz, reprezentantul

său legal îşi va exprima consimţămîntul prin completarea rubricii corespunzătoare din cererea

pentru înscrierea în actul de identitate a menţiunii privind stabilirea reşedinţei, în prezenţa

personalului serviciului de evidenţa persoanelor, sau printr0o declaraţie dată în faţa poliţistului

de ordine publică, a notarului public ori a funcţionarului misiunii diplomatice sau oficiului

consular al *om#niei.

-) +liberarea C$I$ %c(rţii de identitate" pe baz( de procur( se face prezent#nd

următoarele acte!

a" cerere tipb" procură specială eliberată de autoritatea rom#nă din ţara respectivă pe care

se regăseşte fotografia persoanei pentru care se solicită eliberarea actului de identitate şi încare să fie clar specificate toate motivele pentru care se doreşte un nou act de identitate!expirare, prescimbare, furt, scimbare de domiciliu, scimbarea numelui, J (în original)

c" o fotografie identică cu cea de pe procură care să aibă aplicată pe verso

ştampila autorităţii rom#ne emitentă a procurii

d"

certificate de stare civilă (originale K copii) e" dovada adresei de domiciliu

0 pentru mediul urban, un document care atestă proprietatea sau folosinţa

spaţiului de locuit (extras de carte funciară sau actul de vînzare0cumpărare a

locuinţei 0 la contractul de construire trebuie şi procesul verbal de predare0

primire a locuinţei)

0 în mediul rural, adeverinţă de la primărie

" declaraţie de consimţăm#nt, dată în faţa lucrătorului de la gişeu de către

titularul;titularii spaţiului, legitimat;legitimaţi cu actul de identitate original şi copie

g" actul de identitate (original K copie) al persoanei împuternicite

+/


26/43

h" actul de identitate veci

i" cartea de alegător, dacă e cazul

Elaborarea şi a!o"tarea,e'iterea actelor a!'inistrati(e

"ctul administrativ sau actul de drept administrativ (cele doua noţiuni exprimă acelaşi

conţinut) face parte din categoria formelor concrete de realizare a administraţiei publice

producătoare de efecte juridice. 7#nd spunem ca o forma concretă de activitate produce efecte

juridice, întelegem că aceasta dă naştere, modifică sau stinge raporturi juridice. n această

categorie mai pot fi incluse şi contractele administrative.

"ctul administrativ reprezintă o manifestare de vointă făcuta în scopul naşterii,

modificării sau stingerii raporturilor juridice, a cărei realizare este garantată prin forţa de

constr#ngere a statului sau constată situţii juridice reglementate de lege.

rintr0un act administrativ iau naştere drepturi şi se stabilesc noi obligaţii sau se sting

unele veci. >e asemenea, pot fi refuzate pretenţii juridice, pe care le formulează persoanele

fizice sau juridice în faţa organelor administraţiei publice. 7aracterul de act administrativ pe care îl are refuzul manifest sau tacit de satisfacere a

pretenţiei juridice formulate de o persoana fizica sau juridica în faţa autorităţilor administraţiei

publice, decurge din interpretarea dinamica a principiului legalităţii care guvernează activitatea

organelor administraţiei publice. otrivit acestui principiu, persoanele administrative au dreptul

+?


27/43

de a acţiona pe baza şi în executarea legii, dar şi obligaţia de a face în condiţiile prescrise de

lege. %nacţiunea acestora este, în interpretarea dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. //;+22

privind contenciosul administrativ, asimilată actului administrativ nelegal şi poate face obiectul

unei acţiuni la instanţa judecătorească specializată.

%n sens formal0material, desprindem următoarele trăsături ale actului administrativ!

a) "ctul administrativ este forma juridică principală a activităţii organelor administraţiei

publice. "ctul administrativ ne apare, ca una din formele cu semnificaţie juridică prin care

organele administraţiei publice îşi realizează competenţa, implicit sarcinile. "ctul administrativ

este, însă, forma cea mai importantă, aceasta datorită unor aspecte de natură calitativă I forţa

efectelor juridice pe care le produce – şi nu unor aspecte de natură cantitativă I ponderea pe

care o ocupă. b) "ctul administrativ este o voinţă juridică unilaterală

rin această trăsătură se urmăreşte, pe de o parte, includerea actului administrativ în sfera

actelor juridice, iar pe de altă parte, delimitarea actului administrativ de operaţiunile tenico0

administrative, respectiv de operaţiunile tenico0productive. 7a atare, actul administrativ ne

apare ca fiind exteriorizarea voinţei interne a unui organ al administraţiei publice de a produce

în mod direct efecte juridice, adică de a da naştere, a modifica sau a stinge drepturi şi obligaţii.

c) "ctul administrativ are un regim juridic specific, în centrul căruia se află Legea

contenciosului administrativ (Legea nr.//;+22).

+@


28/43

"ceastă trăsătură a actului administrativ ne ajută să deosebim actul administrativ, care este

emis în special de organele administraţiei publice, de actele de autoritate specifice altor

categorii de organe.

%ndiferent cum privim administraţia în sfera activităţii publice, ca scop sau ca mijloc, ea

nu este singura activitate publico0statală, iar actul administrativ nu este singurul act de

autoritate, dar este singurul act de autoritate atacat în contenciosul administrativ. 7iar şi actele

administrative care nu pot forma obiectul unei acţiuni, fiind exceptate, au atare statut pentru că

tot Legea 7ontenciosului administrativ îl prevede. "şa se explică de ce regimul consacrat de

Legea contenciosului administrativ, în consonanţă, evident, cu principiile 7onstituţiei, devine un

element obligatoriu al demersului teoretic de delimitare a trăsăturilor actului administrativ, ca

specie a actului juridic.

Categorii de acte administrative

7ele mai importante criterii de clasificare a actelor normative sunt!

a) >upă natura juridică , acestea pot fi !

• acte administrative de autoritate , care se adoptă sau se emit de către o autoritate

publică 0 legislativă, executivă, judecătorească 0 în mod unilateral, pe baza şi în

vederea executării legii, în scopul naşterii, modificării, sau stingerii unor raporturi

juridice=

• acte administrative de gestiune, acestea se înceie de serviciile publice

administrative cu persoanele fizice şi juridice şi privesc buna gestionare a

domeniului public al statului sau al unităţii administrativ I teritoriale.

"ceste acte sunt bilaterale, cuprinz#nd două manifestări de voinţă (a serviciului public şi a

unei persoane fizice sau juridice).

• actele administrative jurisdicţionale, acestea se emit, în mod unilateral de organele

de jurisdicţie administrativă anume abilitate de lege şi soluţionează conflicte apărute

între servicii publice şi particulari.

+:


29/43

b) >upă competenţa materială pot exista!

• acte administrative cu caracter general, acestea se adoptă sau se emit de autorităţile

administraţiei publice care au competenţa materială generală. >in această categorie

fac parte! decretele reşedintelui *om#niei, otăr#rile şi ordonanţele 9uvernului ,

otăr#rile consiliilor judeţene şi cele a consiliilor locale, unele ordine ale prefecţilor

şi unele dispoziţii ale primarilor=

• actele administrative de specialitate, acestea sunt emise de organele de specialitate

ale administraţiei publice centrale şi ale administraţiei publice locale. >in această

categorie fac parte ordinele şi instrucţiunile emise de miniştri şi conducătorii

celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, alte acte emise de

aceştia, cum ar fi ! regulamente, îndrumări, circulare, norme metodologice, precumşi cele emise de conducătorii serviciilor publice descentralizate ale ministerelor şi ale

celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale.

c) >upă competenţa teritorială, actele administrative pot fi!

• actele administrative adoptate sau emise de organele administraţiei publice

centrale (decretele reşedintelui *om#niei , otăr#rile şi ordonanţele 9uvernului,

ordinele şi instrucţiunile miniştrilor şi ale conducătorilor celorlalte organe despecialitate ale administraţiei publice centrale). "cestea produc efecte pe întreg

cuprinsul ţării=

• acte administrative adoptate sau emise de autorităţile administraţiei publice

locale (otăr#ri ale consiliilor judeţene şi locale, dispoziţiile primarilor, ordinele

prefecţilor, precum şi actele emise de conducătorii serviciilor publice

descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe de specialitate ale

administraţiei publice centrale). "ceste acte produc efecte în limitele unităţiiadministrativ0teritoriale în care funcţionează autorităţile care le emit.

d) >upă gradul de întindere al efectelor juridice, actele administrative sunt!

+-


30/43

• acte administrative normative, care produc efecte cu caracter general şi impersonal

(>ecrete ale reşedintelui *om#niei, otăr#ri şi ordonanţe ale 9uvernului,

instrucţiuni, regulamente şi altele asemenea ale miniştrilor şi ale conducătorilor

celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, otăr#rile

consiliilor judeţene şi locale, precum şi ordinele prefecţilor şi unele dispoziţii ale

primarilor)=

• acte administrative individuale, care produc efecte numai către persoane fizice sau

juridice determinate. >in această categorie pot face parte! decretele emise de

reşedintele *om#niei, ordinele miniştrilor şi ale conducătorilor celorlalte organe de

specialitate ale administraţiei publice centrale, actele emise de conducătorii

serviciilor publice descentralizate, ale ministerelor şi ale celorlalte organe de

specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi cele emise de preşedintele

consiliului judeţean şi de către primar=

• acte cu caracter intern ( care la r#ndul lor pot fi normative sau individuale).

-egalitatea !i oportunitatea actelor administrative

Legalitatea este principiul care determină activitatea organelor administraţiei publice –

actul administrativ fiind forma principală a acestei activităţi, dar şi limitează activitatea

acestor autorităţi cemate să organizeze executarea şi executarea în concret a legii, în limitele

prevederilor acesteia.

osibilitatea de apreciere acordată organelor administraţiei publice trebuie să se

realizeze în limitele legalităţii, refuzul nejustificat şi excesul de putere antren#nd răspunderea

organelor administraţiei publice în condiţiile Legii contenciosului administrativ.

"ctivitatea de verificare a legalităţii actelor administrative ale autorităţilor administraţiei

publice locale are în vedere ca, în procesul de elaborare şi redactare a actelor administrative,

să fie respectate două categorii de condiţii de legalitate, prevăzute at#t în actele normative în

vigoare, c#t şi unanim acceptate de literatura juridică de specialitate, respectiv!

a" condiţii de ond: actele administrative să fie emise cu respectarea competenţei materiale

şi a competenţei teritoriale, în condiţiile şi la termenele expres prevăzute de actele

42


31/43

normative care reglementează domeniul de activitate ce face obiectul măsurii adoptate de

autoritatea administraţiei publice locale=

b" condiţii de orm(' actele administrative să aibă formă scrisă, să conţină, at#t în

preambul, c#t şi în dispozitiv, toate informaţiile necesare pentru a identifica autoritatea

emitentă, destinatarul actului, măsura adoptată, termenul şi condiţiile în care se execută

măsura dispusă, sigiliul autorităţii sau ştampila, numărul actului şi numărul de înregistrare

al actului administrativ, data emiterii etc.

7onstatarea unor elemente de nelegalitate ale actului administrativ verificat atrage

incidenţa prevederilor art. 4 alin.1 din Legea 7ontenciosului "dministrativ nr.

//;+22,republicată, respectiv introducerea acţiunii la instanţa de contencios administrativ

competentă.

Proce!ura contenciosului a!'inistrati(

7ontenciosul administrativ este definit de către Legea contenciosului administrativ nr.

//;+22 ca fiind Cactivitatea de soluţionare, de către instanţele de contencios administrativ

competente potrivit legii organice, a litigiilor în care cel puţin una dintre părţi este o autoritate

publică, iar conflictul s0a născut fie din emiterea sau inceierea, după caz, a unui act

administrativ, în sensul prezentei legi, fie din nesoluţionarea în termenul legal ori din refuzul

nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim.C

41


32/43

n legea //;+22 art.1 precum şi în art./+ alin.1 al 7onstituţiei înt#lnim! Cpersoana

vătămată într0un drept al său ori într0un interes legitim, de o autoritate publică, printr0un act

administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptăţită să obţină

recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului şi repararea pagubei.C

>e asemenea în alin.+ se precizează! Ccondiţiile şi limitele exercitării acestui drept se stabilesc

prin lege organică.C

6ipurile de contencios administrativ!

• obiectiv 0 Ccontra actului administrativC, legalitatea obiectivă a unui act

administrativ• subiectiv0 acesta are în vedere drepturile subiective ale persoanelor fizice şi

juridice

• contenciosul in anulare0 oferă dreptul judecătorului să anuleze actul actul atacat.

'odificarea Legii nr. //;+22 prin Legea nr. +?+;+22@, a fost impusă de!

•

lipsa coerenţei legislative în domeniu, determinată de multitudinea actelor normative existente

• lipsa clarităţii actelor normative în domeniu şi limitarea accesabilităţii determinate.

• de modificările succesive ale legislaţiei specifice.

• lipsa sistematizării regulilor, care să guverneze activitatea autorităţilor

administraţiei publice, în aşa fel înc#t sistemul normativ să fie înţeles de toţi şi, prin

urmare, să fie în mod facil controlabil

•

lipsa unei terminologii unitare• lipsa coroborării regulilor, conceptelor şi instituţiilor juridice specifice procedurii

administrative cu cele proprii contenciosului administrativ.

4+


33/43

"rt. alin.1 CLegalitatea unui act administrativ unilateral poate fi cercetată oric#nd în

cadrul unui proces, pe cale de excepţie, din oficiu sau la cererea părţii interesate. n acest caz,

instanţa, constat#nd că de actul administrativ depinde soluţionarea litigiului pe fond, va sesiza

prin înceiere motivată instanţa de contencios administrativ competentă, suspend#nd cauza.C

&u este supusă niciunei căi de atac înceierea de sesizare a instanţei de contencios

administrativ, însă înceierea prin care se respinge cererea de sesizare poate fi atacată odată cu

fondul.

"rt. alin. + C%nstanţa de contencios administrativ se pronunţă, după procedura de

urgenţă, în sedinţă publică, cu citarea părţilor şi a emitentului. n cazul în care excepţia de

nelegalitate vizează un act administrativ unilateral emis anterior intrării in vigoare a legii de

modificare, cauzele de nelegalitate urmează să fi analizate prin raportare la dispoziţiile legaleîn vigoare la momentul emiterii actului administrativ.C

"rt. alin. 4 CSoluţia instanţei de contencios administrativ este supusă recursului, care se

declară în termen de / zile de la comunicare şi se judecă de urgenţă şi cu precădere.C

"rt alin. C n cazul în care instanţa de contencios administrativ a constatat nelegalitatea

actului, instanţa în faţa căreia s0a ridicat excepţia va soluţiona cauza, fără a ţine seama de actul

a cărui nelegalitate a fost constatată.C

&u pot fi atacate în contenciosul administrativ!

a) actele administrative ale autoritătţlor publice care privesc raporturile acestora cu

arlamentul=

b) actele de comandament cu caracter militar=

c) actele administrative pentru modificarea sau desfiinţarea cărora se prevede, prin lege

organică, o altă procedură judiciară.

44


34/43

d) "ctele administrative emise pentru aplicarea regimului stării de război, al stării de asediu

sau al celei de urgenţă, cele care privesc apărarea şi securitatea naţională ori cele emise

pentru restabilirea ordinii publice, precum şi pentru înlăturarea consecinţelor calamităţilor

naturale, epidemiilor şi epizootiilor pot fi atacate numai pentru exces de putere.

Cariera funcţionarului "ublic

n activitatea autorităţilor administraţiei publice, de organizare a executării legii şi deexecutarea în concret a acesteia se impune cu necesitate reaşezarea relaţiilor de muncă pe principiul calităţii, integrităţii şi competenţei profesionale.

ncadrarea pe o funcţie publică de execuţie sau de conducere se face potrivit prevederilor Legii nr.1::;1--- privind Statutul funcţionarilor publici, cu modificările şi completărileulterioare.

romovarea, în condiţiile legii, a persoanelor încadrate în funcţia de debutant, precum şi acelor care au absolvit studii la nivel superior în specialitatea în care îşi desfăşoară activitatea seface prin transformarea postului pe care acestea sunt încadrate într0un post de nivel superior.

7ondiţiile privind angajarea, promovarea, eliberarea din funcţie, precum şi drepturile şiobligaţiile funcţionarilor publici sunt cele stabilite prin lege şi regulamente.

ersoanele alese în funcţii de demnitate publică, primarul şi viceprimarul, secretarul

municipiului, precum şi personalul de conducere numit, sunt obligaţi să asigure organizarea

muncii şi crearea condiţiilor necesare desfăşurării normale a activităţii fiecărui funcţionar

public.

7ariera în funcţia publică cuprinde ansamblul situaţiilor juridice şi efectele produse, care

intervin de la data naşterii raportului de serviciu p#nă în momentul încetării acestui raport, în

condiţiile legii.

'odalităţile de dezvoltare a carierei în funcţia publică sunt promovarea într0o funcţie

publică superioară şi avansarea în gradele de salarizare corespunzătoare funcţiei publice

deţinute.

4


35/43

8rganizarea şi desfăşurarea concursurilor pentru recrutarea funcţionarilor publici,

evaluarea performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici, precum şi

evaluarea funcţionarilor publici debutanţi, se desfăşoară în conformitate cu actele normative în

vigoare.

n vederea dezvoltării carierei funcţionarilor publici, instituţiile publice au obligaţia să

identifice şi să aplice, împreună cu reprezentanţii funcţionarilor publici, în condiţiile legii,

instrumente de motivare morală şi materială a funcţionarilor publici, şi să sprijine iniţiativele

privind dezvoltarea profesională individuală a acestora.

7alitatea de funcţionar public este incompatibilă cu orice altă funcţie publică dec#t cea în

care a fost numit, precum şi cu funcţiile de demnitate publică. Auncţionarii publici nu pot

deţine alte funcţii şi nu pot desfăşura alte activităţi, remunerate sau neremunerate. Auncţionarul

public poate candida pentru o funcţie eligibilă sau poate fi numit într0o funcţie de demnitate

publică.

*aportul de serviciu al funcţionarului public se suspendă pe durata campaniei electorale,

p#nă în ziua ulterioară alegerilor, dacă nu este ales şi p#nă la încetarea funcţiei eligibile sau a

funcţiei de demnitate publică, în cazul în care funcţionarul public a fost ales sau numit.

otivit


36/43

c" egalitatea de şanse, prin recunoaşterea vocaţiei la cariera in funcţia publică a oricărei

persoane care îndeplineşte condiţiile stabilite potrivit legii=

d" profesionalismul, principiu potrivit căruia exercitarea funcţiei publice se face cu

respectarea principiilor prevăzute de lege=

e" motivarea, principiu potrivit căruia, în vederea dezvoltării carierei, autorităţile şi

instituţiile publice au obligaţia să identifice şi să aplice, în condiţiile legii, instrumente de

motivare morală şi materială a funcţionarilor publici, precum şi să sprijine iniţiativele

privind dezvoltarea profesională individuală a acestora=

" transparenţa, principiu potrivit căruia autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia de a

pune la dispoziţie tuturor celor interesaţi informaţiile de interes public referitoare la carierain funcţia publică.

romovarea este modalitatea de dezvoltare a carierei prin ocuparea unei funcţii publice

superioare vacante.

romovarea poate fi!

a" definitivă, atunci c#nd funcţia publică superioară se ocupă prin concurs sau examen, încondiţiile prevăzute de prezenta otăr#re=

b" temporară, atunci c#nd funcţia publică de conducere sau, după caz, funcţia publică

corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici se ocupă pe perioada determinată, în

condiţiile legii.

Auncţionarilor le sunt garantate libertatea de opinie, libertatea de exprimare (cu condiţia

respectării principiului neutralităţii şi a obligaţiei de rezervă), libertatea de asociere, libertateasindicală, dreptul la grevă.

Cheltuieli efectuate !e instituţia "ublic$

4?


37/43

7eltuielile publice reprezintă modalităţi de reprezentare şi utilizare a fondului bănesc

bugetar în vederea satisfacerii necesităţilor generale ale societăţii.

'ărimea celtuielilor publice diferă de la o ţară la alta şi de la o perioadă la alta, structura

celtuielilor publice fiind puternic influenţată de structura de clasa a societăţii. "desea, nici

partidele politice nu au o structura omogena şi nu rareori puterea politică se exercită de către

un guvern (respectiv consiliile provinciale, departamentele municipale ori comunale) de

coaliţie din care fac parte reprezentanţi ai mai multor formaţiuni politice, cu interese nu

întodeauna convergente. n astfel de situaţii, deşi organele executive, centrale şi locale sunt

monocolore, există o opoziţie puternică iar politica promovată este o politică de compromis.

>e asemenea, un stat care şi0a dob#ndit independenţa politică şi care este preocupat de

dezvoltarea sa economică şi de aparare a suveranităţii sale naţionale, la dimensinarea şidirijarea celtuielilor publice va stabili unele priorităţi şi optiuni, altele dec#t un stat puternic

industrializat.

rin celtuiele publice statul acoperă necesităţile publice de bunuri şi servicii considerate

prioritare în fiecare perioadă. 7eltuielile publice exprimă relaţii economico 0 sociale în formă

bănească care se manifestă între stat, pe de o parte, şi persoane fizice şi juridice, pe de altă

parte, cu ocazia repartizării şi utilizării resurselor financiare ale statului, în scopul îndeplinirii

funcţiilor acestuia. 7onţinutul economic al celtuielilor publice se află în str#nsă legătură cudestinaţia lor, unele celtuieli publice exprim#nd un consum definitiv de produs intern brut, iar

altele o avansare de produs intern brut.

7eltuielile publice înglobează!

0 celtuieli publice efectuate de administraţiile centrale de stat, dinfondurile bugetare şi extrabugetare=

0 celtuielilor colectivităţilor locale ale unităţilor administrativ teritoriale=

0 celtuielile organismelor internaionale din resursele publice prelevatede la membri acestora=

0 celtuielile finanţate din fondurile asigurărilor sociale de stat$

4@


38/43

7eltuielile publice nu înseamnă acelaşi lucru cu celtuielile bugetare. 7eltuielile publice

se referă la totalitatea celtuielilor efectuate în domeniul public prin interiorul instituţiilor

publice care se acoperă fie de la bugetul statului fie din bugetele proprii. 7eltuielile publice

înseamnă numai acele celtuieli care se acoperă de la bugetul administraţiei centrale de stat,

din bugetele locale sau din bugetul asigurărilor sociale de stat. 7eltuielile bugetare sunt

celtuieli publice dar nu toate celtuielile publice sunt celtuieli bugetare.

Clasifcarea cheltuielilor publice se eectuează în baza mai multor

criterii. Cel mai

recvent se olosesc următoarele tipuri de clasifcări:

a) clasiicarea administrativ( cunoaşte mai multe variante, ce diferă una de alta

datorită criteriului pus la bază!

0 instituţional (structura celtuielilor publice se va întocmi în dependenţă de

ministere)=

0 administrativ0teritorial (reprezintă distribuţia celtuielilor publice între judeţe,

oraşe, raioane).

b) clasiicarea economic( are în vedere influenţa pe care o exercită asupra economiei

diferite categorii de celtuieli publice. "ceastă clasificare cunoaşte mai multe variante!

0 celtuieli pentru salarii şi alte drepturi de personal=

0 celtuieli materiale pentru întreţinere şi funcţionare=

0 celtuieli de transfer (pentru persoane fizice şi juridice)=

0 celtuieli pentru investiţii.

c" Clasiicarea inanciar( se efectuează în dependenţă de momentul şi modul în care

celtuielile publice afectează resursele financiare şi le grupează în următoarele categorii!

0 celtuieli definitive I finalizează distribuţia resurselor financiare publiceşi înglobează celtuielile atît cu caracter de investiţii, cît şi cu caracter de

funcţionare=

0 celtuieli temporare I de regulă, se reflectă în operaţiunile de trezorerie!

acordarea de împrumuturi, finanţarea rambursării împrumuturilor primite etc.

0 celtuieli virtuale sau posibile I reprezintă celtuieli pe care statul se

4:


39/43

angajează să le efectueze în anumite condiţii! în cazul acordării unor garanţii

pentru împrumuturi.

d" clasiicaţia dup( rolul cheltuielilor publice în reproducţia social( pot fi! celtuieli

publice negative (reale) şi celtuieli publice pozitive (economice)

e" clasiicaţia olosit( de instituţiile specializate ale #$N$U$ pe criteriile!

- funcţională (celtuielile publice sunt împărţite în celtuieli pentru! servicii publice,

apărare, educaţie, sănătate, securitate socială, locuinţe şi servicii comunale, recreaţie,

cultură şi religie, acţiuni economice, alte scopuri)

0 economică (celtuielile publice reprezent#nd un consum final şi celtuielile publice înscopul formării brute de capital).

*naliza eicienţei cheltuielilor publice se face raport#nd eforturile financiare la efectele

măsurabile (prezente sau estimate) ale finanţării de către stat a unor obiective de interes public.

"tunci c#nd primul termen al acestui raport cunoaşte un decalaj de ritm adică, în ciuda

creşterii şi diversificării nevoilor cetăţenilor pentru bunuri publice, resursele financiare menite

să aciziţioneze aceste îmbunătăţiri nu cresc în acelaşi ritm apare o insuficientă

permanentizată a resurselor. $valuarea eficienţei celtuielilor publice este responsabilitatea

factorilor de decizie ai aparatului politic, fiind realizată prin utilizarea indicatorilor conţinuţi în

bugetul anual şi în programele pe termen mediu şi lung.

Se poate obţine o eficienţă a celtuielilor care să ducă, implicit, la bunăstare socială dacă se

înt#lnesc următoarele condiţii! există posibilitatea alegerii, dintre mai multe alternative, a variantei celei

mai ieftine în raport cu efectul final obţinut asupra serviciului (ce se dorea îmbunătăţit)= are loc o

modernizare în producerea serviciului, care maximizează utilitatea resimţită de consumator= preţul plătit

pe acest serviciu c#t şi costul în utilizare să fie minime= contextul economico0social să fie predictibil pe

perioade de timp îndeajuns de mari.

4-


40/43

entru o evaluare anticipată a eficienţei sunt elaboraţi indicatori previzionali ce

direcţionează în avans activitatea economică pentru obţinerea unor avantaje maxime de pe

urma resurselor financiare ce urmează a fi investite. $ste necesar ca modelele de analiză să ia

în considerare etapele valabile pentru orice proiect sau obiectiv ce este propus spre îndeplinire

adică! studiu, realizare, exploatare astfel înc#t să se aleagă acea variantă a etapelor anterior

menţionate care prezintă cel mai avantajos raport între cost şi beneficii.

Ainanţarea celtuielilor curente şi de capital ale serviciilor publice comunitare se asigură

din venituri extrabugetare şi din subvenţii de la bugetele locale, judeţene, respectiv al

municipiului 3ucureşti, dupa caz.

%nspectoratul, respectiv serviciile publice comunitare, gestionează în regim extrabugetar,

conform legii, veniturile încasate din activităţile de eliberare a documentelor, prin valorificarea

formularelor utilizate în procesul de eliberare a acestora şi prin furnizarea, în condiţiile legii, a

datelor referitoare la persoană, precum şi din donaţii şi din sponsorizări.

6axele de eliberare a documentelor şi de furnizare a datelor din registrele administrate de

serviciile publice comunitare şi de %nspectorat sunt unice pentru întregul teritoriu naţional şi seaprobă prin ordin al ministrului administraţiei publice, la propunerea %nspectoratului, în

condiţiile legii.

'ateriile prime necesare in vederea producerii documentelor, tipariturile speciale si tenica de

calcul utilizate in activitatea de evidenta a persoanei se acizitioneaza de %nspectorat, in

conditiile legii.

Concluzii

2


41/43

Serviciul ublic 7omunitar Local de $videnţă a ersoanelor 3otoşani are ca obiect de

activitate eliberarea actelor de identitate pentru cetăţenii rom#ni, precum înregistrarea şi

actualizarea datelor cu caracter personal ale cetăţenilor rom#ni, necesare cunoaşterii populaţiei,

mişcării acesteia, comunicarea de date şi informaţii instituţiilor publice, persoanelor fizice şi

juridice interesate.

"ctivitatea serviciului s0a desfăşurat în conformitate cu prevederile legale în vigoare care

reglementează specificul muncii de evidenţă a persoanelor.

7a obiective majore pe anul +212, Serviciul ublic 7omunitar Local de $videnţă a

ersoanelor 3otoşani îşi propune continuarea cel puţin la nivelul actual de calitate şi eficienţă,

deservirea cetăţenilor care solicită serviciile acestora.

>e remarcat ar fi activitatea de colaborare cu unităţile sanitare şi de protecţie socială în

vederea punerii în legalitate a persoanelor din aceste centre neînregistrate în starea civilă sau fărăact de identitate la împlinirea v#rstei de 1 ani, de asemenea, au fost efectuate acţiuni cu staţia

mobilă în diferite localităţi arondate şi la persoane cu andicap care nu se pot deplasa la sediul

serviciului pentru a fi fotografiate.

n ceea ce priveste atitudinea funcţionarilor publici în relaţia cu cetăţenii aceasta a fost

amabilă, politicoasă şi răbdătoare.

8 importanţă deosebită în ajutorul angajaţilor este utilizarea, în cadrul sistemului

informaţional a unor mijloace moderne de prelucrare a informaţiilor care îmbunătăţeşte

calitatea serviciului.

7a şi dificultăţi sesizate în cadrul serviciului s0au înt#lnit activitatea pe linie de evidenţă

îngreunată datorită unui vid legislativ existent în anumite perioade de la înfiinţarea acestor

structuri şi în mod special al normelor metodologice de aplicare a legislaţiei pe linie de

evidenţă.

n contextul cooperării interinstituţionale s0a constatat o colaborare uneori insuficientă cuinstituţii din administraţia publică, în ceea ce priveşte îndeplinirea obiectivelor specifice

acestui domeniului de activitate.

1


42/43

Pro"uneri

n îndeplinirea prerogativelor cu care este investit, Serviciul ublic 7omunitar Local de

$videnţă a ersoanelor 3otoşani trebuie sa cooperează permanent cu celelalte structuri ale

rimăriei, ale 'inisterului "dministraţiei şi %nternelor, %nspectoratul &aţional pentrtu $videnţa

ersoanelor, 7onsiliul Fudeţean 3otoşani, >irecţia Fudeţeană de $videnţă a ersoanelor

3otoşani şi de asemenea să colaborează pe probleme de interes comun, potrivit prevederilor

actelor normative în vigoare, cu autorităţile publice, societăţi, agenţi economici, precum şi cu

persoane fizice.

/L/O0RA1/E

*ntonie Iorgovan '')ratat de drept administrativ=' vol$ II' ed$ a III a' +d$ *ll >ec;'

>ucure!ti' ?@@?

&ircea Preda '')ratat de drept administrative roman' +d$ -umina -e5'

+


43/43

>ucure!ti' 1AA8' pg$ 1@6

Iulian Văcărel, Finanţe publice, Ed$ didactic( !i pedagogic(' Bucureşti,

2001, cap. 5,

pg. 147-174

-+B+ nr$1@7 din ?7 septembrie 1AA8 privind evidenţa populaţiei !i cartea de identitate

-egea nr$ 7723?@@2 contenciosul administrativ

#RD#N*N* nr$

Organizare şi funcţionare

Documents

Transcript of Organizare şi funcţionare