J -

A n u l X X rans-\ 0 S * 7

Caransebeş. 25 Decemvrie e v.. I 'J05 Nr. 52

O r g a n al E p a r h i e i gr. or. r om. a C a r a n s e b e ş u l u i A P A R E D U M I N E C A

P r e ţ u l a b o n a m e n t u l u i : Pentru Aus t ro-Ungar ia pe an 10 coroane

„ P C ' 8 a n »

„ România şi s t i ă ina ta te pe an 14 l iane l e aii 7 „

P r e ţ u l i n s e r t i u n i 1 o r Peftţru publicaţ iuni olicioase, concurse , edicte

ele. publicate de fi ovi. dacă conţin pâftă la 1-50 Jc cuvinte (i c o r , pâna 1« 200 de cuvinte H cor.

de aci in sus 10 coroane

Corespondin ţe le se ad re sează redac ţ iuni i „ F O A I A D I E C E Z A N Ă "

iar lumii de prenumera ţ iune şi inserţiunile la A I) M IN I Ş T B A Ţ I U N E A

Librăriei şi Tipografiei diec. în Ca ransebeş

Nr. 137 Preş. ex 1905.

N I C O L A E din îndurarea lui Dumnezeu Episcop al Eparchiei greco-

orientale române a Caransebeşului. D a r ş i p a c e d e l a D u m n e d e u T a t ă l şi D o m n u l n o s t r u I i s u s C h r i s t o ' s .

Iubit cler şi popor! Spre Vitleem sunt îndreptaţi ochii noştri sufleteşti astădi, iubiţilor, şi acolo în iesle.4

pesterei vedem pe Màntuitoriul lumei, pe Domnul nostru [feţii Christos, ca pe un prunc în scutice înfăşiat. Şi este cu neputinţă ca sé nu privim noi astădi spre Vitleem, spre pejşterea, carea a primit pe Mântuitoriul Iisus, şi sé nu fim înălţaţi sufleteşte astădi, când serbăm sfânta Naştere a Domnului nostru Iisus Christos, cu carea a resărit ktmei lumina cunoştinţei.

Da, lumina cunoştinţei a resărit lumei, şi acéslà lumină a împrăştiat întunere) ; ce cuprinsese omenimea. La radele acestei lumini s'a schimbat spre bine chipul de gâij re aJ omenimei; omenimea a început a se desvolta pe temelia cunoştinţei adevăratului Dur medeu şi a învăţaturilor Lui. Şi acéslà desvoltare a fost binefacétóre omenimei, căci ea a părăsi t calea cea întunecosă a înstrăinării de Dumnedeu şi a apucat pe calea luminată de lumina cuno­ştinţei de Dumnedeu. ,

Sé serbăm deci cu vrednicie, iubiţilor, sărbătorea Naşterei Domnului nostru ' Iisus Christos; sé o serbăm cu cuget curat şi cu bucurie sufletescă. căci prin Naşterea Lui ne-a resărit lumina cunoştinţei ; prin Naşterea Lui s'a împrăştiat. întunerecul, ce a domnit multe vécuri; prin Naşterea Lui ni-s'a pregătit calea mântuirei. Prin Naşterea Lui, Dumnedeul cel adevărat a luat chip omenesc, pentru ca să ne scape de robia păcatului strămoşesc.

Să o serbăm astfel deci, ca sé avem folos sufletesc pentru viaţa nòstra pămentescă şi cea vittóre. De aceea şi eu, Archiereul vostru, după datorinţa mea archierescă şi din dra­gostea, ce o am pentru voi, iubiţii mei hi sufleteşti, vin în mijlocul vostru, ca sé serbăm duchovniceşte sfânta serbatóre a Naşterei Domnului nostru Iisus Christos şi pentru ca sé avem foióse sufleteşti din împreună-sărbarea nòstra, vă voiu vorbi de astădată, iubiţilor, despre aceea, ce în dilele nòstre mai mult ne apasă şi ne îngrijeşte.

» Vedeţi dam ca.se umblaţi cu paza, nu ca nişte neînţelepţi, ci ca cei înţelepţi, folosind timpul,

pentrucă di/e/e sunt rele", diee sfântul apostol Pavel' în cartea sa câtrâ Efeseni şi aceste cuvinte le adresez şi eu vouă, iubiţii mei. în adever, dilcle sunt rele; trăim timpuri grele şi dacă căutăm s e aflăm causa cdilelor rele, a timpului greu, acesta o vom alia în împrejurarea, că oamenii nu păşesc pe calea luminată de lumina cunoştinţei, se îndepârteza dela învăţăturile Domnului nostru Iisus Christos, se îndepărteza de biserică. Acesta o putem constata la cea dintâiu pli­vire împrejurul nostru.

Dară de unde vine, că ne depărtam de biserica? Vine d c acolo, că ştiinţa lumescă începe se se opună religiunei şi prin urmare bisericei; ea caută numai se afle contraste, eră nu puncte de întâlnire cu religiunea, cu biserica; se respândesc scrieri contrare bisericei şi servitorilor ei, contrare religiunei; se respândesc vorbe de acelaş fel. Reul apoi care resultă d e aci este cu atâta mai mare, cu cât se află. mulţi omeni, cari, puţin luminaţi fiind, nu se pot redica la o judecată seriosă, proprie, ci cu o orecare îngâmfare îşi însuşesc şi lăţesc retăci-rilc acelor omeni, cari fac ştiinţă lumescă, lipsită de religiune. şi este ştiut, că fără religiune nici un stat nu se pote susţinea şi aşa aceia, cari luptă contra bisericei, nimicesc chiar basa organisaţiunilor sociale.

îndepărtarea dela biserică vine mai departe de acolo, că omenii se lasă din ce în ce tot mai mult conduşi de interesele lumeşti, de interesele lor personale. Dara interesele personale sugrumă pe cele sufleteşti. Interesele lumeşti, interesele personale aduc cu sine multe pecate, aşa de esemplu : mândria, iubirea dc sine, lăcomia, furtişagul, care degenerezâ şi în omoruri, minciuna, ura, carea produce desbinări şi altele. ^Aceste fesă ii/rste Domnul ba septe sunt lucru­

rile, ce-i sunt în urîciune: ochi mândri, (adecă mândria), limba mincinoşii, şi mâni, ce varsă sânge

nevinovat; inima, ce unelteşte gânduri rele, picidrele, cele grabnice a /ace reu; martorul mincinos, care

" 'Uri IIIi»chin' <!)' cj'-/ •''-•>. •e'ijn.'.'n des-binsir! îitfye fvifi," — d i c e î n ţ e l e p t u l S o l o m o n

Si dacă am adus înainte aceste pecate iubiţilor, le-am adus pentrucă de unile d i n •acestea este copleşit mai cu deadinsul acela, carele umblă numai după interesele sale proprii. M l copleşit de interese lumeşti, de interesele sale proprii, acela nu a r e în vedere răspunsul, ce 1-a dai MAntui iorTui Iisus legiuitoriului fariseu la întrebarea, care porunca este mai mare în lege? pSUS adecă a respuns: *Se iubeşti pe Domnul Dumnedeu/ teu din to'/ă inima ta şi din tot

siindiK1 \*cu $l din iot cugetul teu. Acesta este cea mai mare porunca. Eră a doua şi asemenea, acesteia

/ este: iubeşti pe dcaprdpcle teu ca pe tine însuţi".

) Dacă am fi însufleţiţi de iubirea lui Dumnedeu şi a deapropelui, atunci nu ar domni astădi neajunsurile sociale. Dara în lipsa iubirei, ceea ce este urmarea depărtărei dela învăţătu­rile Mântuitorului şi astfel dela biserică, a prins redacini reul social d e astădi, care tinde la răsturnarea organisaţiunilor sociale, la înstrăinarea credincioşilor dela Dumnedeu. în locul iubirei se iveşte desbinarea între fraţi.

Acestea sunt cele m a i d c frunte împrejurări, cari produc înstrăinare de biserică. . % i: * * * '

Se naşte acum întrebarea iubiţilor, ce c de făcut pentru d e a împedeca reul? Res-punsul ni-1 dă însuş sfântul apostbl Pavel cu cuvintele: „Vedeţi dară ca se umblaţi cu paza nu

ca neşte iieînţelepţi, ci ca cei înţelepţi, folosind timpul". Se umblaţi dară în aceste timpuri grele, ca cei înţelepţi, şi fiindcă începutul înţelepciunii este nica lui Dumnedeu, se umblaţi în frica izvoritâ din iubirea fiiască cătră Dumnedeu,. Tatăl nostru cel ceresc, folosind timpul aşa, ca prin fap­tele şi cuvintele vostre, prin viaţa vostră se premăriţi pe Dumnedeu.

Dc aci urmeză, ca se nu ve depărtaţi de învăţăturile nostre creştineşti, de biserica nostră; se nu daţi ascultare celor ce sub felurite forme sc apropie de voi şi caută se ve cla­tine credinţa vostră, clevetind asupra bisericei şi asupra aşedeminteior ei. De astfel de omeni se vC păziţi iubiţilor, căci Qive înţeleptul Solomon: „ Om dc nimica, înrenîăţit este, cel ce umblă,

cu gura cleve/itdrcu.

l 'U A I .\ m-: 10 !.Z A N A

Tôte popôrele se nésuesc ea se înainteze in ştiinţa şi cultură. Nesmintit 'deci şi noi trebue sé ne silim, ca se înaintăm în ştiinţă şi cultură, dară în ştiinţa şi cultura cea adevé-rată, petrunsă de religiositate şi moralitate. De aci u r m e z i pentru noi îndatorirea, ca cu tôte puterile sé sprijinim aşedemintele nôstre bisericeşti, şcolele nôstre confesionale, pentruca: „aur ţi mărgăi itare multe sunt, dară cel mai scump lucru sunt buzele înţelepte", dice înţeleptul Solomon. Astfel lucrând, câştigăm un bun povcţuitoriu pentru viaţă, adecă minte sânătosă, carea ne fe­reşte de a cădea în cursele altora şi ne face sé cunoştem binele adevérat, sé deosebim bi­nele de rêu. , „

Pentru că, după cum am dis mai nainte, interesele lumeşti, interesele personale încă sunt causa timpurilor nôstre grêle, se arată trebuinţa, ca sé ne desbrăcăm de aceste interese şi viaţanostră sc o îndreptam după porunca: „iubeşte pe deaprăpele teu, ca însuţi pe tine". Iu­birea deaprôpelui, dacă vé povăţueşte, nu are loc desbinarea între voi ; eră unde nu este des-binare, creşte puterea. Nimica nu slăbeşte mai mult pe un popor, ca tocmai desbinarea. Des­binarea, dupăcum s'a dis, o ureşte Dumnedeu ; ea a nimicit popôre şi împerăţii, era bunaîn-ţelegere a întărit popôrele.

Mie, iubiţii mei iii sufleteşti, îmi zace mult la inimă bunăstarea voştră sufletescă şi trupescă, căci sum după chemarea şi darul lui Dumnedeu Archipăstoriul vostru şi de aceea ve îndemn cu deadinsul : fiţi trezi şi înţelepţi, iubiţi-ve umil ' pe altul şi desrădecinaţi dintre voi tôte cele ce produc desbinări. Voi ti'ebue se ve iubiţi unul pe altul, căci sunteţi fraţi atât după credinţa vôstrà creştină, cât şi după sângele vostru. Prin iubire sunteţi una întru tôte şi aşa tôte lucrările vôstre vor înainta. '„Nici un cuvent /eu se nu lesă din gma vds'tră, ci nu­mai cuvent bun, spre zidire după trebuinţă, ca se împărtăşască l/ar, celor ce aud," după cum dice sfântul apostol Pa vel. Iubindu-vé şi astfel ajutorându-vc unii pe alţii, tôte reutăţile tim­pului se vor frânge, ca valurile mării de stâncile neclătite.

Unde lipseşte iubirea şi ajutorarea împrumutată, acolo prinde rădecini desbinarea; desbinarea, carea produce nefericiri. De aceea şi sfântul a.postol Pavef aice: '>>'Tă'ţâ amărăciunea, si mânia şi Urgia şi strigarea şi hula se se redice delà voi, împreună, cu iotă irutatea, fiţi unul cat a altul buni, îndurători, iertând unul altuia, precum si Dumnedeu v-a iertat în Chriştds".

în felul acesta veţuind se ajută interesele generale, séu obşteşti, în cari îşi a& a d ă -postire şi cele personale, tocmai precum în o familje, carea ajungând Ia bunăstare ş.^ c o n _ ducerea înţeleptă a părintelui familiei, pe lângă ascultarea de densul a membrijjL, f a m j _ liei. fiecare membru al familiei se simţeşte bine. Dacă îi merge familiei bine, nu h\nç şi singuraticilor membri ai familiei.

* ' jyj0̂ ' * Am arétat în cele de până acuma causa relelor, cari ne îngreuna în timpul ele acum

şi am arétat şi aceea, ce e de făcut ca se putem trece cu uşurinţă prin timpul acesta greu. Este scris că : trebue se vină scandilă în lume, vai însë de acela prin care vine scţindi/a.

Şi spiritul timpului de astădi e aşa, încât se află de aceia, cari doresc sé producă de/jinări, voind se între în mijlocul vostru, cu momeli, cu făgădueli, cu clevetiri asupra bisericëi, reli-giunei şi asupra servitorilor ei, căci iarăşi scris este : bate-voiu păstoriul si se va risipi turptm. Se nu afle aceştia, iubiţii mei, uşă deschisă în inimile vôstre, căci dupăcum s'a dis în alt loc: » Om de nimica, înrăutăţit este cel ce umblă cu gura c/evefit<>re«.

împrejurul bisericëi nôstre strămoşeşti sé ne adăpostim cu toţii şi conformându-ne viaţa după înveţăturile ei, se căutăm a ne afla mântuirea sufletescă şi cea pămentescă.

Remâne acum se ve mai îndemn, iubiţii mei, cu deadinsul, sé puneţi la inimă cu­vintele mele archiereşti, izvorîte din iubirea cea mare, ce o am cătră voi, ca Archipăstorul vostru. Sé le puneţi la inimă şi se urmaţi lor, spre binele vostru al tuturora şi spre binele fiecăruia dintre voi.

Puneţi-le la inimă şi bucuraţi-ve astâdi de sfânta scrbătore a Naşterei Domnului şi păşiţi înainte pe calea vieţii, luminaţi fiind de lumina cunoştinţei.

După acestea poftindu-vc tuturora se petreceţi în pace sfintele serbători ale Naşterei Domnului, şi împărtăşindu-ve binecuvântarea mea archierescă suni

Al vostru tuturor

C a r a n s e b e ş la sărbătorea Naşterei Domnului 1905

de tot binele voitoriu

ZESTicolste P o p e a m . p . Episcop.

C R Ă C I U N .

Vrăbiile sburlitc 'n pene dorm la streşina cu sloi, Pe când soarele trezeşte picurii cu mers greoi. Salcâmul de lângă casă, nu-l poţi vedea de alb ce-i Şi strălucc 'n pomoroacă, ca într'o mare de schintei. Ceriu-i limpede. Prin aer rătăceşte câte-o stea, Lunecată de pe casa dintre pulberea de nea.

Totul pare a fi din vremuri amorţit pentru vecie, Dacă nar curmă tăcerea, cântece de bucurie. Crai cu steaua călătoare, cu Irozi si cu păstori,

-Tălu^'i cu faţ'aptriusă, ţurr~ă~-&i colindători; Centri de fiinţe blânde, şi cu mima curată Câiiiă plini de bucurie: „O ce veste minunată . . " Mărire întru cele înnalte, pace pe pământ Şi intre oCH>ienl învoire, că s'a născut Domnul Sfânt. Şi mişcarea mereu creşte, toţi gătiţi, cu ce-i mai bun Căci c ziua\veseliei — sărbătoarea lui Crăciun.

Suflete, de-ipi simţit dorul să le avânţi în lumi visate, *et£şli^\Hgă steaua de pe feţele curate

Şi cu glasul ce resună tu te înnalţă tot mai sus, Ca să poţi cuprinde taina Întrupării lui Isus.

Măria Cioban

Când -a venit plinirea vremii, a trimis Dumnezeu pe Fiul său.

Graiurile pforocilor încetaseră de patru sute de ani. Poporul ales al lui Dumnezeu şi toate neamurile pământului se abătuseră dela calda dreptăţii şi apucaseră pe calea nelegiurilor. Nu eră adevăr, nici iubire, nici cunoştinţa de Dum­nezeu pe pământ. Jurământul strâmb, minciuna şi uciderea, furtul şi desfrânarea se lăţiseră. Nici o împărăţie, nici o ţară, nici un neam n'a putut

să se ferească de căile rătăcirii, toţi fără deo­sebire erau duşi ca de valurile unui râu puter­nic cătră adâncul pierzării. Tristă privelişte ! . . Intunerec acoperiâ pământul şi negură peste oameni; întunerecul neştiinţii şi al păcatelor în-cunjurâ întreg pământul; inimile erau reci, în-ghioţate, pentru că din ele lipsiâ dragostea faţă de aproapele; popoarele zăceau în întuneroc şi în umbra morţii . . . în acest amar de vreme câtă durere nu s'a adunat în inima bietei ome-nimi, care se sbăteâ asemenea unui vâslaş în undele puternice ale păcatului, câtă dorinţă dupa un Mântuitor, care să o scoată la limanul dorit!

Când cupa amărăciunii se umpluse pâna sus, când păcatul se părea că cuprinsese în stă­pânire lumea întreagă, atunci sosi „plinirea vremii<',

împărăţia August. Răsboaiele încetaseră de doisprezece ani; pacea eră generală. . . în ceasul de tăcere, când săbiile se odihneau : în valea Vitleemului se pogoriâ întunerecul unei nopţi li­niştite de Decemvrie. Din întunerecul acelei nopţi însă răsare lumina. Cel făgăduit, întru care se vor binecuvânta toate neamurile pă­mântului; acela, căruia prorocii i-au dat numele de „Părinte veşnic" şi „Domn al păcii'1: Prunc s'a născut noauă şi s'a dat noauă/ Dumnezeu întru nemărginita sa bunătate a zis a doaua oară, ca odinioară la facerea lumii: »Să fie lumină/« Şi noauă ni-a răsărit „soarele dreptăţii" ; poporul, care se află în întunerec, vede lumină mare, şi celor cari şedeau în ţinutul şi în umbra morţii, le răsare lumina, pentriică: Hrislos se naşte!

Fii binecuvântată, noapte sfântă, în care ce­rul s'a pogorît pe pământ, ca să înnalţe pă­mântul la cer! Care noapte se poate asemănă cu tine, ceea-ce ni-ai dăruit lumina, dragostea şi i'ieaţal? îngerii saltă cu bucurie şi vestesc „pace pe pâmă?it" şi vintre oameni 6unăvoire«; păstorii, aceşti sevitori ai servitorilor, aleargă să se în-

I-o A ! A I.» I R'C I- Z A N A 5

chine aceluia, care le aduce şi lor niântuirea ; „magii, împăraţii Persiei" se sârguesc sa aducă daruri împăratului împăraţilor. Iui Jlristos luminii celei adevărate. . .

Două mii de ani — aproape — s'au stră-curat de atunci, şi creştinii in fiecare an prâz-nuese pomoniroa acelei nopţi sfinte în acest timp de iarnă, ca şi cum ar voi să însemne, că pre­cum noaptea întunecoasă face loc luminii, precum frigul îndărătnic al iernei trebue să facă loc drăgălaşei primăveri, pe braţele căreia se naşte vieaţa, — aşa şi acest praznic a alungat noaptea lunga şi întunecoasă, noaptea păcatului, care — nainte de venirea lui Hristos —- îşi întinsese umbrele sale asupra lumii întregi, din care însă ni-a răsărit „soarele dreptăţii", care a topit ghiaţa ce acoperiâ inimile omonimii.

Dar . . . duhul vremii s'a schimbat. Starea lumii de azi prea samână cu noaptea înfiorătoare dinnaintea venirii lui Hristos. Lumina cea adevă­rată, venind în lume, în lume este, dar lumea nu o mai cunoaşte; toată scriptura şi le^ea cea dumnezeească şi învăţătura cea sudată de Dumnezeu, se nesocoteşte; numai cu numele şi cu cuvintele cinstita evangelie şi adevărata cre­ştinătate o poarta oamenii; manile spre toată răpirea şi lăcomia sunt nevoitoare; picioarele grabnice şi îndrăzneţe spre toată nedreptatea şi alergarea cea rea, gata a merge şi a călca partea fraţilor şi a mancă pe săraci; gura, care este organul sfintelor rugăciuni şi al cuvintelor, a devenit organ a toată ruşinea şi vorbei ne­buneşti, călcării de jurământ, clevetirii şi hulirii de Dumnezeu; ochii şi toate simţurile peste mă­sură s'au umplut de desfrănare şi toată necurăţia,

De aceea, în aceste zile sfinte, la acest praznic al păcii şi al dragostii, să ne curăţim simţirile şi să ne deschidem inimile, ca să stră­lucească într'ânsele lumina cea nestricăcioasă a eunoştinţii de Dumnezeu; să ne deschidem ochii gândului nostru spre înţelegerea evangeliceştilor învăţături ale Mântuitorului Hristos! Ca in acea­stă zi mila şi adevărul s'au întimpinat, dreptatea şi pacea s'au sărutat, adevărul din pământ a răsărit şi dreptatea din cer a privit! De aceea să strigăm cu maica noastră biserică: Htistos se naşte, măriţi-// . . Cântaţi Domnului tot pământul! . .

P. Bizerea

f Ioan Nemoian.

în 1 Ianuariu 1906 st. n. a t recut la cele veş­nice advocatul Ioan Nemoian, b inecunoscut nu numa i aici în Caransebeş ci în tot Banatul . Cu dânsul a dis­

păru t din mijlocul nost ru o figura p r e g n a n t ă a socie­tăţii noas t re — un bărbat , care mul te a suferit în vieaţa sa.

S'a născu t la anul 1847, în c o m u n a Agadiciu. unde părintele său Avram a fost preot. Şcoalele ele­menta re române le-a î nvă ţ a t în comuna sa na ta lă cele e lementare ge rmane in Oraviţa, gimnaziul în Lugoj Timişoara. Beiuş şi Debreţin, unde a depus şi exame­nul de matur i t a te şi unde cu pu ţ ină în t rerupere ur­mând studii le juridice a absolvat şi a depus examenul de jude în anul 1871. După aces t e x a m e n a fost nu­mit sub-notar la comitetul Câraş-Severin, mai târziu la t r ibunalul din Lugoj. La s tă ru in ţe le episcopului Popasu a părăs i t cariera începu tă şi pent ru a u r m a studiile teologice şi pedagogice a mers la Lipsea şi la Geneva. In anul 1874 a fost n u m i t profesor la ins t i tu tu l nostru clerical, iar in 1876 şi la ins t i tu tu l nost ru pedagogic, la care a funcţionat p â n ă la anul 1882. Atunci a re-îmbrâ ţ i şa t cariera jur idică şi la anul 1884 a deschis cancelerie advocaţ ială . Dela 1891 —1896 a fost şi pri­mar al oraşului Caransebeş , în care ca l i ta te s'a d i s t i n s /

prin conscienţ iozi ta te cunoscu tă tu turora . La 1896 re-t răgându-se dela aces t post şi-a con t inua t până la moar te p raxa da advocat , luând par te pe lângă aceea la toa te mişcări le noas t re înd rep ta te spre înna i ta rea binelui obştesc.

î n m o r m â n t a r e a a avu t loc la 2 Ianuar ie 1906 st. n. luând par te un public n u m ă r o s din toate stra­turile societăţii .

Ceremoniile funebra/e le-a s - s ' ^ ş i t Păr in te le! Stoian cu az is tenţa preoţ ' lor eeorgo Pe t rescu şi Q\ Buru. Cântăr i le funebrale le-a execu t a t corul e'--dela ins t i tu tul teologic şi pedagogic sub c j clericului de cursul III, Jurca, şi corul Ret cântăr i . Au par t ic ipat în corpore şi toţi elev tu tuli nostru diecezan. La m o r m â n t dl adv j Bozgan a ţ inut o frumoasă cuvân ta r e fuS care îşi ia adio dela iubitul său coleg.

Fie-i ţărâna uşoară şi memoria binecuvântat

V a r i e t ă ţ i Redacţional. Din consideraţ iuni mai î n l l t e Re-

dac ţ iunea foii noas t re a s i s t a t deocamda tă a j -ont inuâ publicarea articolului ..Moralizatori modern i" .

Mişcarea naţionala română în Basarabia face mari progrese. Pentru Duminecă sun t convocaţi la Chişineu fruntaşii români . Pr int re altele vor cere guvernului şcoli româneşti, permisiunea de a se face slujba bisericească în limba română, de a semenea ş; desbateri le la ins tanţe le judecătoreş t i din Basarabia să fie făcute în l imba română .

Societatea studenţilor în teologie din Bu­cureşti are onoare a aduce la cunoş t in ţă , că şi-a const i tu i t astfel Comitetul pent ru anul 1905—1906; Domnul Dr Constant in Chiricescu, Preşed in te de onoare,

F O A I A D I E C E Z A N A

ca Decan al facultăţii de teologie, potrivit s ta tu te lor societăţii . Domnul Marin D. Preoţescu. preşedinte act iv; dl Nicolae Papad ima , v icepreşedin te ; dl Marin V. Po-pescu-Recea, cassier; dl Constanst in Prov'ianu, biblot"ear; dl Dimitrie D. Petrescu-Zoiţa, secretar general ; dl Va-leriu Iordăchescu şi dl Constant in Chifu secretari de ş.'-d inţă ; dl Vasile I. Constant inescu, dl Alexandru H. Simionescu şi dl Cons tant in Duinitrescu membri comi-siunii de control.

f Alexandru Vasilieviciu, bă t rânul şi vene­rabilul nostru concetă ţean, a reposat Joi î n . 8 Dece­mvrie v. I. c. în vârs tă de 75 ani. Reposatul , o figură modestă , b lândă şi nepre tenţ ioasă , s'a bucura t în ora­şul nost ru de s impati i generale în toate cercurile sociale. Dovadă despre aceas ta e publicul, care; s'a grăbit sâ-i deie ult imul onor, petrecâudu-1 la locul de vesinicâ odihnă. Cu Alexandru Vasilieviciu s'a coborit o buca tă din vechiul Caransebeş în mormânt . El a fost unul din puţinii noştri concetăţeni , pe cari oraşul nostru de astăzi i-a moşteni t ca pe unele relicvii s cumpe din clasi­cele vremi ale Caransebeşului de odinioară. Fie-i me­moria vecinică şi ţ ă r â n a uşoară !

t Emilia Popp năse. Doblitzky, soţia d-lui Paul Popp, maior în pens iune din Caransebeş , a, re­posa t în 15,28 Decemvrie în mod repentin în e ta te de 67 ani. î n m o r m â n t a r e a a avu t loc S â m b ă t ă în 17/30 Decemvre, la care a luat par te mul ţ ime mare de public, între cari P. S. Sa Domnul Episcop Nicolae Popea, î. P. C. Sa Pâr. Arh imandr i t F. Musta etc, Fie-i t.eşrâna uşoară şi memoria b inecuvân ta tă ,

Octavian Goga, cel mai nou şi admi ra t poet tru, a fost primit în zilele t recute de Maj. Sa

^mâniei în audienţă , care a durat o oară. ost pr imit foarte afabil, ba Regina i-a p romis duce poeziile în limba germană . La s tă ru in ţa

cea mai înna l tâ societate românească din . poetul Goga a ţ inut o conferenţâ publică

îuna i iuea unui public imens, care a resplât i t prin bo­gate ap iause pe conferenţiar.

Ap^l. Asociaţ iunea pentru l i teratura română şi cul tura l poporului r o m â n ' , se adresează şi de a s t ă da tă că t ră publicul român cu rugarea, ca sa part icipe şi în anul aces ta la r ă scumpăra r ea felicitărilor de Anul-Nou în f .vorul Muzeului istoric şi etnografic al români lo r din regatul ungar . Consemnarea răscumpă­rărilor de felicitări se va publica a t â t în ziare, cât şi în o mică edi ţ iune ocazională, cari pe ziua Anului-Nou se va t r imi te tu turor acelora, -cari vor contribui sub aces t titlu la fondul Muzeului. Fiind t e rmina t şi inaugura t splendidul pa la t al Muzeului istoric şi et­nografic r idicat de „Asociaţ iunea" noas t ră în Sibiiu, şi având acum a-1 înzes t ra în mod demn şi corespun­zător frumoasei sale meniţ iuni , — sperăm că apelul „Asociaţ iunei" va fi î n t âmp ina t şi de as tă -da tă în toa te cercurile preocupate de înna in ta rea cul turală , a popo­rului nostru, cu bunăvo in ţă şi însufleţire îndoită, ca

şi pe aceas tă cale să se dee „Asooiaţiunii" noas t re posibili tatea de a realiză in condiţ iuni câ t mai demne o veche dorinţă a obştei româneş t i .

Onoratele comune bisericeşti şi particularii, cari restează cu abonamentul la „FOAIA DIECE­ZANĂ ' ori pentru alte lucruri cumpărate delà sta­bilimentul nostru diecezan, sunt rugaţi ca în inte­resul lor propriu si biiruiească a-şi achita cât mai curând datoria, pentru ca să nu fim siliţi a încassà delà dânşii pretensiumle noastre pe calea procesului, prin ceea-ce li s'ar cauza nu­mai spese fără trebuinţă.

Administraţia Tipografiei şi Librăriei diecezane

Bibliografii A a p ă r u t :

„ E C O N o m i A " • = escelenta foaie economică-ilustrată = ce apare în Caransebeş sub direcţ iunea d-lui magis t ru si lvanal Alexandru Diaconovich. Nr. 1 din anul II, a re

următorul sumar : Pe pragul anului al doilea, de Redacţ iune. — In-

venţ iunea d-lui 0. Ţăran . — Despre folosul albinelor, de preotul loari Jucos (cu i lustraţ iuni) . — Planta ţ iun i le silvice. — Adăpătoare pentru viţei (cu i lustraţ iuni) . — Creşterea galiţelor în t impuri le vechi. — Căprioara, gazela codrilor noştri, vânatul şi prăsirea ei, de ma­gistrul Alexandru Balaş (cu i lustraţ iuni) , — Sfaturi din economia de casă. — Varietăţi. —. Pos ta Redac-ţ iunii . — Preţurile în pia ţă la 1 Ianuai iu 1906. — Anunţuri . — „Economia" apare odată în lună şi cos tă numai 4 cor. pe an. — 0 r ecomandam cu toa tă căldura.

„Luceafărul", revistă pentru l i teratură şi ar tă , apare de două ori pe lună sub direcţia d-l'or A. Ciura, O. Goga şi O. C. Tâslăuan, în Budapesta (IV, Molnâr u. 10). Anul IV, Nr. 23—24 are următorul c u p r i n s : Thanatos , de Al Ciura ; Mângâiere. (La o pre t inâ) poe­zie de Măria Cunţan ; Atât mi-a r ă m a s . . . (poezie) de Măria Popovic i ; Dascălul Vintilă, de I. Agârbicean ; Tăcere, (poezie) de Z Bârsan ; Ada-Kaleh, de G. C. Ionescu ; Secerişuri (poezie), de A. Toma ; Victimele Peşteri i Ialomicioara, de Vasile P o p ; Verde, frunza-i verde, (poezie), de G. P ru t ; Din „Mănăstirea Argeşului" : Visul lui Manole (muzică) de I. Mureşian ; Cron ică ; Dări de s a m ă şi not i ţe bibliografice. I lus t ra ţ iuni : Con-cepţ iunea Măriei de Murillol Madonna Sixt ină de Ra-ffael, şi portretul componis tului nostru de muzică Iacob Mureşan.

i u A i a D I E C E Z A N A

Concurse Pent ru iiŢţtfcgirea definitiva a postului de învă­

ţă tor la şcoala "ort. rom. din Macedonia, protopresbi-teratul Cracovei, cu termin de recurgere de 3 0 de zile

Dotaţia anua lă :

1 Salar in bani 600 cor. 2. Pentru lemne 80 cor., din cari 40 cor. pentru

încălzirea sa lei de învă ţământ .

3. Pent ru par t ic ipare la adunarea generală şi la conferinţe 20 cor.

4. Pent ru scr iptur is t ică 10 cor. 5. Locuinţă liberă cu grădină de legumi în platul

şcoalei. şi . 6. Lela înmormântă r i unde va ti poftit 1 cor.,

când part icipă cu corul 2 cor.

"Pen t ru serviţii p res ta te înainte fie ocuparea ace­stui post, comuna bis. nu acoadă nici un fel de einoluinent.

învăţă torul ales e îndatora t să facă souoţile cul­tului şi bisericii, să poarte a g e i i d 'le comitetului şi sinodului parohial . Pentru aces te pr imeşte din lada s. biserici 10 cor.

Reflectanţii cu cualifica ţi uno bună sun t poftiţi a se prezenta în s. biserică spre a-şi a r ă t a d e s t e n t a tea în cân ta re şi tipic în.tr'o Duminecă sau sărbătoare , nu îllSă î ^ i O T T J r r ^ i S h u ' d ^ W 1 1 •— L ~—'—' ~

Cei dexteri în muzica ins t rumenta lă şi în con­ducerea corului vor fi preferiţi.

Rugări .e de concurs , adresa te comitetului parohial să se subş tea rnă Prea On. Oficiu protopresbiteral ort. rom. din Ciacova.

Macedonia din şedinţa comitetului parohial dela 24 August 1905 • 2—3 | 6 0 |

George Mărgineanţu m p. Petru Goanţă m. p. prcşed. comit . not. comit.

în conţelegere cu protopresbiterul t ractual .

Pe baza ordinaţ iunei Venerabilului Consistoriu die­cezan ddto 15 Noietnvrie 1905 Nr. 3656 Se. ex. 1905 se escrie concurs pentru ocuparea definitivă a postului de învă ţă tor la şcoala confesională gr. or. din Ramna protopreşbi tera tul Bocşa-mont. cu termin de recurgere de 30 de zile dela p r ima publicare în „Foaia diece­zană" .

Emolumente le sun t :

1. Salar anua l în bani 600 cor. 2. 15.63 bl (25 rncţi) cereale >.„ grâu şi 1 / , cu­

curuz solvite în na tu ră şi a n u m e 2 oche grâu şi 2 oche cucuruz de fiecare fum.

3. Pent ru 16 mFJ l e m n e ' pe sarna învăţă torului 60 cor. 80 fii.

4. Pen t ru 12 m f j lemne pe s a m a incălzirei salei de î n v ă ţ ă m â n t 45 cor. 60 fii.

5. Diurne pent ru conferinţele învăţă toreş t i şi adu­narea generală 30 cor.

6. Pen t ru scr iptur is t ică (i cor. 7. Cortel liber cu 2 chilii, cuhnă, cămară etc. şi

cu grădină pent ru legumi de 800^J st. 8. Un estravi lan de 8 0 0 ^ stânjeni . 9. Dela înmormântă r i , unde va fi poftit 80 fii. Pent ru serviţii pres ta te in al te comune nu să

acoardă nici un émolument . învăţă torul ales este îndatora t a pur t a can tora tu l

în şi afară de biserică, a compune socoti le bisericeşti ale cultului şi fondurilor p recum şi al te agende ale comitetului şi sinodului parohial .

Reflectanţii ia aces t post au a ş i subş terne re­cursele lor provăzute cu documente le necesare, adre­sa te comitetului parohial din Ramna , Prea Onoratului Oficiu Protopresbi teral în Bocşa-mont. şi a se p rezen ta în vre-o Duminecă sau să rbă toare în sf. biserică din loc,

Ceice vor dovedi cunoş t in ţe în muzica instru­menta lă şi sun t apţi de a conduce cor vocal, vor fi preferiţi.

Ramna , din şedinţa comitetului parohial ţ i nu tă în 11,24 Decemvrie 1905.

Ioan Pincu [62] 1—3 Ioan Pascu preş . corn. parohial not. corn. parohial

îu conţelegere cu mine: Maxim Popoviciu, protopresb.

Pen t ru întregirea definitivă a postului îr toreso dela şcoala confesionala gr. or. rom. din i » Dubos, protopreşbiteratul Buziaşului se,;' cu termin de 30 zile de recurgere dela care in „Foaiadiecezană". . . - \

Kmolumentele împreuna te cu aces t pc(

1. Salariu în bani gata 540 cor. 2. Două jughere p ă m â n t extravi lan, al căr/"

anual este 60 cor. 3. Locuinţă liberă cu grădină de V jug-

legume. 4. Lemne pent ru învăţă tor 30 cor. 5. Pent ru conferinţa învăţ. 10 cor. 6. Drept de păşuna re din izlazul con

două jughere. 9. Dela înmormântăr i , unde va fi poftit,' Pent ru serviţii p res ta te în alte comune,,

biser icească nu acoardă nici un emolumen t . | Alesul învă ţă tor este înda tora t pe lângă! ,

cantoratului în şi afară de biserică a pur ta şi scrip­tur is t ică comitetului şi sinodului parohial şi a compune socoţîle bisericeşti şi de cult,

Concurenţii sun t poftiţi a. se prezenta în vre-o Duminecă sau sărbă toare în s. biserică spre a-şi a r ă t a des ter i ta tea în cân ta re şi tipic ; iar recursele adresa te comitetului parohial să le subş t ea rnă P rea On. Oficiu protopresbi teral gr. or rom. în Buziaş.

Dubos, din şedinţa comi te t parohial ţ i nu t ă la 13 Noemvrie 1905. 1 — 3 Î6» '

Isaia Suru m. p. p r e ş . c o r n . p a r o h i a l .

în cor

Petru Goanţă m. p corn. parohial.

otopresbiter.

\

s

Cel mai frumos şi totodată cel mai multămitor dar de Crăciun pentru copii şi fete şi dame este:

C A R T E D E R U G Ă C I U N I fi

C â n t ă r i b i s e r i c e ş t i întocmită (în format mic)

Cu binecuvântarea Prea Sânţiei Sale = Domnului Episcop Diecezan =

N I C O L A E P O P E A Preţul: — după cum este hârt ia şi legătura — dela

50 fileri până la 10 coroane.

Se poate procura dela Librăria diecezană, Caransebeş

Telefon comitat. 467. Anulintemeiei ii 1895.

ICi9 iCi K a r o o s f a b r i c a n t d e t r ă s u r i

Timişoara-Fabric (Temesvâr-(rvărvâros), i Strda „Trei-regi" (Dreikonigsgas.se) %

Nr. 14. (Csa proprio) .

Mare depozit de trăsuri noi şi vechi Lu­

crări de făurit, rotărit, lăcuit şi şelărit,

precum şi reparaturi se primesc cu preţ

Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z ieftin I Z Z Z Z Z Z Z Z Z 9—12 [54]

2 S H

pi I l I l I l I

u 01

E i a i = i 5 H ì = i t=iBEl

t i Î N T R E P R I N D E R E D E CREDIT V E R Ş E Ţ ( V E R S E G Z ) s t r . p e ; i i f l 6 9

I n p r u m u t u r i - H i p o t e c a r e pe pământuri şi edificii:

C r e d i t - P e r s o n a l pentru funcţionari, comer­

cianţi ş i industriaşi.

ui -

U Ui

Pe lângă în taonlare cu du ra t ă de 10—70 ani. Banca n 'are dreptul a abzice îm­prumutu l datoraşul însă ori şi când

poate replăti restul.

Pe lângă prenotare pe sa­lar, giranti ori deposit do hărţ i de valoare. Pe res t imp

de 2—20 a n i .

Convertire favorabilă al împrumuturilor vechi şi scumpe. — Legături avanta joase cu primele bănci din ţeară (între altele şi cu ins t i tu te renumi te din Sibiiu) şi ex tern i ta te . Prospecte şi informaţiuni pe lângă marcă pent ru răspuns . — Representanţ i reali pr imim in

toate comunele. 4—26 [56]

S B S E Î ^ c i S B S H S E ' i E i B S B S H S B i

II s II n u n 11 a u a i i n i i n ii a u n i i n u ii

u i i î i a i î i i a j i i i i ! I a a i i i

S