Anul XXXVI. Caransebeş 3 Ianuarie st. v. (16 Ian st. n.) 1921 Nr. !

Organul eparhiei or todoxe române a Caransebeşului A P A R E D U M I N E C A

P r e ţ u l a b o n a m e n t u l u i : J>e un an . 1 8 Lei Pe jumălate de an 9 „ P e un pătrar de an 4' , , Un număr 35 bani

M a n u s c r i p t e l e , c ă r ţ i l e , r e v i s t e l e , p u b l i c a ţ i i l e p e r i o d i c e s a u z i a r e l e car i a u s c h i m b u l c u „ F O A I A D I E C E Z A N Ă " , s e t r i m i t p e a d r e s a : V . L O I C H t Ţ A , r e d a c t o r în C a r a n s e b e ş , iar ban i i d e p r e n u m ă r a ţ i u n e şi r n s e r ţ i u n i : afiministra-ţ iuni i „Tipograf ia şi Librăria d i e c e z a n ă " in C a r a n s e b e ş ( j u d e ţ u l C a r a ş - S e v e r i n ) , Telefon Nr. 3 0 .

M a n u s c r i p t e l e nu s e î n a p o i a z ă .

P r e ţ u l i n s e r ţ i u n i l o r : Pentru publicaţiuni o f i c ioase , concurse 1 , ed ic te etc. publ icate de 3 ori, dacă conţ in până la 150 de cuv inte 10 Lei, până la 200 de cuv inte 15 Lei, de aci în s u s 20 Lei.

Nicolae, din i n d u r a r e a lui D u m n e z e u a r h i e p i s c o p a l bisericii" o r t o d o x e r o m a n e d i n T r a n s i l v a n i a ş i m i t r o p o l i t al r o m â n i l o r o r t o -

d o x i d i n A r d e a l , B ă n a t , C r i ş a n a ş i M a r a m u r ă ş . -

Iubii ului cler şi popor: Har şi milă delà Dum­nezeu Tatăl şi delà Domnul nostru [sus Hristos.

„Poporul celce şedea întru întunerec a văzut lumină mare şi celor ce şedeau în laturca şi în umbra moţii, lumină a răsărit lor." Matei 4. 16.

Cu mare dor am aşteptat să sosească aceste săr­bători ale Naşterii celei după trup a Domnului şi Mân­tuitorului nostru Isus HristoS, pentrucă fiind ele cele dintâi sărbători mari de când cu voia lui Dumnezeu am Cost învrednicit să urc scaunul de arhiepiscop şi mitropolit ni sfintei noastre biserici ortodoxe române de dincoace de Carpaţi. — îmi dau fericitul prilej de-a Vâ trimite, deodată cu arhiereasca mea binecuvântare, şi euvânţu | meu de dragoste şi de părintească purtare de grijă, Vouă iubiţilor mei fii sufleteşti.

Vreau să ştiţi, iubiţii mei, că ceeacc m'a îndemnat să primesc în manile mele toiagul 'dc păstorire, a fost. pe lângă încrederea în Dumnezeu, a cărui chemare am ascultat-o în inima mea, dragostea dc-a sluji sfintei noastre biserici şi neamului nostru românesc, lucrând la binele şi la mântuirea sufletească a 'Voastră, iubiţilor. Că prin ce altceva aşi putea să dau rost mai înalt chemării mele de părinte sufletesc, decât prin munca din care să rodească fericirea Voastră, cari sunteţi bucuria şi mângăierea vieţii mele de aici înainte''? Drept aceea, toate gândurile şi toate silinţele ce le v.iiu putea întrupa în fapte, catrâ Voi vor l'i îndreptate, şi rog pe bunul Dumnezeu ca numai până atunci să-ini tina vieaţa pe pământ, până eâ-id voiu putea să-mi împli­nesc această făgăduinţă cu care-mi mărturisesc sufletul înaintea Sfnţiei Sale.

Vouă. iubiţilor mei, nu vă cer decât un singur lucru, şi şi pe acesta spre folosul vostru cel mai mare: iubiţi biserica şi aşezăminfeh ei, primiiidu-i cu credinţă învăţăturile şi nrmăndu-i cu râvnă pavelele. Intru aceasta stă toată vrednicia Voastră de fii credincioşi ai sfintei noastre biserici, care este mama cea bună a noastră a tuturora. înaintaşii noştri până în cele mai îndepărtate vremuri, la sânul cald al acestei mame iubitoare şi-au găsit scăpare în năcazuri, alinare , în suferinţe şi curaj in mijlocul -nedreptăţilor ce-au avut să le induie. i'ii învăţaturile ei, in dulcea noastră limbă

.tălmăcite, şi au luminat mintea şi prin „mângaerea scripturilor şi-au întărit nădejdea"- --- ..ştiind c i năcazul

răbdare lucrează, iară răbdarea iscusinţă, iară inscusinţa nădejde, iară nădejdea nu ruşinează" (ep. cătră Romani !•">, 4 ; 5, 4). Şi nădejdea nu i-a ruşinat. De tăria cre-ciîhţii lor, ca de-o stâncă nebiruită s'au sfărmat unel­tirile vrăjmaşilor, şi prin încrederea dintre turmă şi păstor strângându-şi rândurile moşii şi strămoşii noştri, şi-au apărat sufletul şi toate comorile lui.

Roadele acestor mari virtuţi ale înaintaşilor noştri le culegem noi astăzi, lată, a treia oară prăznuim săr­bătoarea Naşterii Domnului şi Mântuitorului nostru Isus Hristos împreună cu fraţii noştri de-un sânge şi de-o lege de pretutindeni, strânşi cu toţii sub acoperemântul aceleiaşi patrii libere •-- România-Mare. Cu inimile pline de bucurie, dând laudă şi mulţumită lui Dumnezeu pentru toate cele ce ne-a făcut nouă. repeţim împreună cu evanghelistul Mateiu cuvintele prorocului Isaia, cari s'au împlinit şi pentru no i : „Poporul cel ce şedea intru iutnuerec a văzul lumină unite şi celor ce şedeau iu laturca şi iu umbra titOj'fii, lumină a răsărit lor".

Da. iubiţii mei, dupa lungi veacuri de întunerec ni-a răsărit şi nouă lumină mare, lumina libertăţii naţi­onale, de care un popor are lipsă neapărată, ca de aerul pe carc-l înghiţim cu toţii, ca să-şi poată desvolta puterile de viaţă şi darurile cu cari 1-a înzestrat Dum­nezeu. Să preţuim deci libertatea .şi să ne însufleţim de ca. Dar in acelaş timp să nu uităm, că mai presus de libertate stă felul cum ştim sa facem întrebuinţare de ca. Libertatea deschide larg porţile Vieţii, -•- dar vrednicia ta, ca şi a neamului ajuns la libertate din care faci parte tu, se arata abia .atunci când dai dovezi că ştii să-ţi alegi bine drumurile pe cari mergi in viaţă. AŞtfel şi vrednicia româneasca, scăpată la libertate, acum a sosit timpul să arate ce poate. Şi se va arăta prin. Cehii cum fiecare din noi işi Va întocmi şi işi va îndruma vieaţa s;i în toate privinţele, şi cum neamul nostru întreg va şti să-şi clădească cu trăinicie casa sa cea nouă, patria sa întregită cu jertfe atât de mari. Acest gând trebuc să ne apese inimile eu o grea răs­pundere, căt'i de aici înainte soartca noastră în manile noastre s'a pus şi prin vrednicia ori nevrednicia noastră ne vom atrage binecuvântarea ori blestemul urmaşilor noştri.

Eu ani încredere, că ne vom şti ridica cu toţii la înălţimea misiunei mari pe care a incrcd'nţat-o Dum­nezeu în aceste timpuri neantului nostru românesc —•' şi prin vieaţa noastră, prin faptele şi jertfele noastre Voiţi face c i acest neam să se asamene bărbatului ' înţelept din evanghelie, „care şi a zidit casa sa pe m piatră şi s':i bătut vânturi întemeiată pe

^ogorat pi<>a'C şi au lovit casa piatra" (Matei

şi au venit r.uin şi au aceea şi nu a căzut, că era r , JM- 'Io). Am încredere,

F O A I A D l f i O I Î Z A N Â Nr. 1

că aşa vom face, pentrucă, vorbind cu sfântul apostol Pavel: „Voi toţi fiii luminei ' sunteţi şi fiii zilei; nu sun­tem ai nopţii, nici ai întunerecului" (1. Tcsaloniceni o, o). Popor creştin chiar dela obârşia sa — lumina vieţii noastre e lumina lui Hristos. Ea ni-a luminat cărările în trecut şi tot ea trebue să ne lumineze drumul mai ales de aici înainte. Şi aş», în mijlocul frământărilor noastre 1 de tot felul, în vârtejul silinţelor noastre spre înaintare şi a luptelor înteţite pentiu a birui greutăţile zilelor de azi, deodată cu sărbătoarea solitoare de pace a Naşterii Domnului soseşte la noi Domnul insuşi şi ne z ice : Eu suni lumina lumii; celce vine după mine nu va umbla întru înlunerec, ci va avea lumina vieţii" (Ioan 8, 12).

Cine nu va asculta această chemare r! Ştiţi, iubiţilor, ce înseamnă lumina soarelui pentru

vieaţa de pe pământ. Deodată cu ivirea celor dintâi raze ale lui, vieaţa, care în decursul nopţii amuţise în linişte şi în tăcere, se trezeşte, totul se pune în miş­care şi omul — această coroană a făpturilor — îşi urmează cu sârguinţâ lucrul manilor şi lucrul minţii sale iscoditoare. Lumina a fost fapta cea dintâi a Zidi­torului şi fără ea s'ar stinge, s'ar curma orice vieaţa de pe pământ.

Vedeţi, ceeace este lumina soarelui pentru vieaţa pământului, aceea este Hristos Mântuitorul nostru pentru vieaţa sufletelor noastre. Căci unde pătrunde Hristos Domnul cu lumina Lui, acolo puteri proaspete şi în­viorătoare intră în suflete, izvoare ele vieaţă nouă, luminoasă şi sănătoasă se deschid înlâuntrul lor şi îndemnuri spre fapte bune şi virtuţi alese încolţesc în cuprinsul lor. Gândiţi-Vă spre ce culmi înalte ne chiamă cuvântul Lui şi ce noian de bunătăţi revarsă în inimi

, ilarul Lui! Să spună Petru şi loan şi' Pavel şi ceialalţi apostoli ai Domnului ; să spună şirul lung al sfinţilor şi mucenicilor creştinătăţii; să spună mulţimea mare a celor îndureraţi şi năpăstuiţi ai sorţii; să spună, în sfârşit, toţi ceice de-a lungul veacurilor au trăit în duhul Lui şi au fost încălziţi de lumina Lui. Căci F), Domnul şi Stăpânul vieţii noastre, pe cei slabi îi face tari, celor desnădăjduiţi le dă nădejde, pe cei bolnavi cu trupul şi bolnavi, cu sufletul îi tămăduieşte, p e păcă­toşi îi face sfinţi, pe cei încătuşaţi în patimi îi eliberează. Pretutindenea pe unde străbate lumina Lui, o nouă vieaţă se trezeşte printre oameni şi popoare, căci El le dă tuturora bucurie de vieaţă, spor la muncă, tărie în suflet, lumină în minte şi nădejde îa izbândă, lntr 'ade-văr încă nimeni nu s'a apropiat înzadar de Hris tos! Prea puţin au ascultat oamenii cuvintele Lui, prea puţin cugetăm şi noi cu gândurile Lui, prea puţin sim­ţim cu inima Lui, prea puţin ne pătrundem de duhul Lui şi primim lumina Lui.

E sărbătoarea Naşterii Domnului. Cuvântul meu arhieresc pe care Vi-1 trimit la această sărbătoare, iubi­ţilor mei fii sufleteşti, acesta e s t e : Să ne întoarcem ia Hristos, Domnul şi Mântuitorul nostru! El vine la noi, Intru ale sale vine şi aşteaptă ca ai săi să-1 cuno ască şi să-1 primească. Deci faceţi loc pentru Hristos în inimele Voastre, chiar dacă ar trebui să deşertaţi toate cele ce sunt în ele. Când corabia e în primejdie, corăbierii aruncă în mare şi lucrurile cele mai preţioase ce se găsesc într 'ânsa. Să facem şi noi asemenea ; să aruncăm din lăuntrul nostru toate lucrurile deşerte de cari ne-am legat cu inima ş i ' s ă primim - pe Hristos Mântuitorul în casa sufletelor noastre, dând dovadă că suntem — după cuvintele Scripturii': — „neam ales, preoţie împărătească, rod sfânt, poporul înoirii, ca să vestiţi bunătăţile celui ce V a chemat pe voi dintru întunerec la minunata sa lumină" (I. Petru 2, 9). Cea

mai mare dintre acele bunătăţi este iubirea; deci iubiţi-Vă unul pe altul şi ajutaţUVâ în năcazurile şi lipsurile Voastre cu iubire frăţească, căci : „Cel ce,zice, că este in lumină şi pe fratele său urăşte, întru întu­nerec este până a c u m ; cel ce iubeşte pe fratele său, in lumină petrece şi sminteală întru dânsul nu este" (1. loan 2, 9 — 19). Gândiţi totdeauna cele bune unul de?pre altul, încunjuraţi toate vorbele şi pricinele la vrajbă şi neînţelegere, ascultând înţeleptul cuvânt pe care Majeslatea Sa gloriosul şi iubitul nostru Rege I-a spus acum de curând celor din sfatul ţării şi printr'ânşii tuturor cetăţenilor patriei noas t re : Puneţi la o parte certurile, sfârşiţi cu desbinările, fiii buni Români!" Fiţi cu încredere cătră toţi sfătuitorii Voştri la bine, îndeosebi cătră preoţii şi învăţătorii Voştri. Des-chideţi-Vâ inimele cu milostivire faţă de cei năpăstuiţi pe urma răsboiului, îndeosebi purtând grijă de sărmanii copii orfani, de văduve şi invalizi, ca să le uşuraţi durerea vieţii lor. „Şi pe lângă acestea" încheind cu apostolul neamurilor — „fraţii mei, câte sunt adevărate, câte sunt cinstite, câte sunt drepte, câte sunt curate, câte sunt iubite, câte sunt de bună laudă, ori ce faptă bună şi ori ce laudă, acestea să gândiţi. Cele ce aţi învăţat şi aţi luat şi aţi auzit şi aţi văzut, acestea să le faceţi şi Dumnezeul păcii va fi cu Voi" (Filipeni 4, 8 - 9 ) ,

Aceste sfaturi şi poveţe părinteşti am ţinut să Vi le pun la inimă, iubiţilor mei, cu ocazia marelui praznic al Naşterii Domnului şi Mântuitorului nostru Isus Hristos, rugându-Vă să le primiţi cu aceeaşi dragoste cu care Vi le-am trimis eu şi să le faceţi să rodească spre binele şi fericirea Voastră. Când bunul Dumnezeu îmi va ajuta, voiu veni şi de faţă la Voi, căci aceasta mi-e dorinţa, ca să Vă cunosc şi să Vă vorbesc faţă la faţă, bucurându-mă împreună cu Voi. Dar şi până ce-mi voiu putea împlini aceasta dorinţă fierbinte, rog pe atot milostivul Dumnezeu să Vă aibă sub scutul mântuirii şi să coboare asupra Voastră tot darul şi toate binecuvântările Sale cele bogate ca să sporiţi în toate cele bune, iar aceste sfinte sărbători şi cele urmă­toare ale Anului-Nou şi ale Botezului Domnulu, să le petreceţi în pace, sănătate, mulţumire, bucurie, şi să Vă învredniciţi a le ajunge întru mulţi şi fericiţi ani. Amin. .

Impărtăşindu-Vă arhiereasca Noastră binecuvân­tare, am rămas

Sibiu, la sărbătorile Naşterii Domnului din anul 1920.

Al Vostru al tuturor de tot binele voitor

Nico lae Bălan arhiepiscop şi mitropolit.

Sfaturi pentru tineret (Continuare)

Sfaturi îndeobşte pentru tineri

2. -Siliti-va să-L cunoaşteţi bine pe Usus Hristos

Lucrul de căp i ten ie în legea c reş t inească es te cunoş t in ţa depl ină a lui I isus Hr i s tos . Câ tă v r e m e vă l ipseş te cunoş t in ţa aceas ta , z a d a r n i c e r ă m â n toa te îndemnăr i l e mele şi toa te sil inţele voas t r e .

Nr. 1 F O A I A D I E C E Z A N A Pag ina 3

D a r t r ebue să vă spun că pe Iisus Hr i s -t o s n u - L cunoş t i , d acă ştii numai istoria vieţii Lui celei sfinte, ci îl cunoşt i abia a tunci , când îl s imţeşt i ca pe cel mai s c u m p şi mai sfânt odor al sufletului tău, şi mereu năzuieş t i să-ţ i îndrepţ i toa te cl ipele traiului numai d u p ă voia Lui. Când ştii hotărâ t că gândeş t i to t ­deauna , vorbeş t i t o t d e a u n a şi făptuieşti tot­d e a u n a numai a şa cum vrea I isus Hr i s tos , atunci poţi z ice că îl cunoşt i pe Mântui toru l tău şi eşti pr ietenul Lui, fiindcă EI s ingur z i c e : „voi prietenii Mei veţi fi, de veţi face toate câte vă poruncesc vouă11 ( loan 15, 14). Eu vă î ndemn dară , iubiţ i lor t ineri, s i l i ţ i -vă-cum z ice apos tu l Pave l — să -L cunoaş te ţ i pe Iisus Hr i s tos „şi puterea învierii Lui, ase-mănându-vă cu moartea Lui" (Fil ip. 3 , 10). Eu vă î ndemn să vă întăriţi în Iisus Hr is tos aşa , încât să puteţi z ice : Hr i s tos es te pacea şi tăr ia mea, viaţa şi rnângăerea mea , Doftorul şi Păs to ru l meu, Mântu i toru l şi D u m n e z e u l meu !

D e ce vă î n d e m n eu a ş a de s tărui tor la aces t l u c r u ? P e n t r u c ă numai în I isus Hr i s tos locuieş te toa tă pl ini rea (Co los . 1, 19), numai în El îşi află sufletul nos t ru dep l ină mul ţămire pent ru toa te t rebu in ţe le sale . Noi singuri nu avem nici d rep ta te , nici pace , nici m â n g ă e r e , nici curaj , nici r ă b d a r e , nici pu te rea de a t rece nepăta ţ i de p ă c a t e prin răutăţ i le lumii acesteia.- Numai în Iisus Hr i s tos aflăm milă, pace , în ţe lepc iune , d rep ta te , sfinţenie şi m â n ­tuire . Noi pu tem face fapte b ine p lăcu te lui D u m n e z e u numai a tunci , când ne înc redem cu totul în Iisus Hr i s tos . Numai a şa sun tem depl in înarmaţ i pent ru lupta vieţii, şi numai a şa vom învinge. Adevăra t a taină a tăriei şi şi sănătăţ i i şi înaintări i sufletului pe ca lea binelui es te să trăieşt i numai în Iisus Hr is tos , să te uiţi numai la El şi să-ţ i cauţi în El toa tă pu te rea . Apos to lu l Pave l zice : „eu toate le pot în Hristos cel ce mă întăreşte" (Fil ip. 4, 13).

Iubiţilor t ineri , eu vă îndemn şi vă rog şi vă înda to re sc , grijiţi din răspu te r i ca I isus Hr i s tos să fie c o m o a r a cea mai sfântă a suf­letului vost ru , mergeţ i numai la El, dacă vreţi să ajungeţi la sfârşitul cel bun al vieţii voas t re . La or ice t r ebu in ţă cel dintâi p a ş al vost ru să fie înd rep ta t căt ră Hr i s tos . Vă t r ebue sfat p r i e t e n e s c ? Hr i s tos es te cel mai bun pr ie ten, căci El ş i-a pus „viaţa Sa pentru prietenii Săi" ( loan 15, 13). Vă simţiţi voi nevrednic i din pr ic ina p ă c a t e l o r ? Nu vă temeţ i , că D o m ­nul z i c e : „de vor fi păcatele voastre ca mohorâciunea, ca zăpada le voiu albi, şi, de vor fi ca roşeala, ca lâna le voiu face albe" (Isaia 1, 18). Vă simţiţi voi slabi de a-I

u r m a ? N'aveţ i frică, că El vă va da pu te re să fiţi fiii lui D u m n e z e u , vă va da pe Duhu l Sfânt ca să locuiască în voi, vă va da duh d rep t şi inimă înoită . Vă pr ic inuiesc griji multele voas t re s l ă b ă c i u n i ? Nu vă temeţ i , că nu e nici un duh necura t pe care Iisus Hr i s tos să nw-l poa tă izgoni , nu e nici o neput in ţă pe care EI să n 'o poa tă v indeca . Şi, dacă vă nel in iş tesc oarecar i îndoiel i , scu tura ţ i -vă de ele, că doa ră Iisus zice : „veniţi la Mine toţi cei osteniţi şi însărcinaţi şi Eu vă voiu odihni pe voi'" (Mat . 11 , 28) , şi tot El z i c e : • „pe cel ce vine la Mine nu-l voiu scoate afară" ( loan 6, 37 ) . I isus c u n o a ş t e depl in inima fiecărui tânăr , c u n o a ş t e toa te ispi tele şi greută ţ i le voas t re şi a re milă de or ice s l ăb i ­ciune a voas t ră . Voi nu veţi avea nici o d e s -vinuire, dacă veţi pă răs i pe cel mai bun Prie ten al vost ru , pe Mântui torul lumii întregi .

Ascul ta ţ i deci de îndemnu l meu : dacă vă e d ragă viaţa, sili ţ i-vă să -L cunoaş te ţ i pe Iisus Hr i s tos cât se poa te mai mult şi mai b ine , şi îndrepta ţ i tot traiul numai d u p ă voia Lui !

3 . Nu uitaţi că voi nu aveţi nimic mai scump decât sufletul vostru.

Sufletul vos t ru e v e c i n i e El c meni t să t ră iască fără sfârşit . L u m e a as ta a re să t reacă oda tă . „Pământul şi lucrurile cele de pe dânsul vor .arde" (2 Pe t ru 3 , 10). Se tot ap rop i e v r emea , „timp nu va fi mai mult" (Apoc . 10, 6 ) , dar pent ru sufletul vost ru t impul nu va înce ta nici­oda tă .

Iubiţilor t ineri , dep r inde ţ i -vă cu gândul să trăiţi mai a les pent ru sufletul vos t ru şi numai pent ru el să aveţi grija cea mai mare . Nici un loc şi nici un lucru, nu e b u n pentru voi, dacă el a d u c e s t r icăc iune sufletului vos t ru . Nici un pr ie ten şi nici un om nu vă foloseş te , d a c ă lui nu-i p a s ă de sufletul vos t ru . Cine îţi p ă g u b e ş t e p e r s o a n a ori ave rea ta, acela te p ă g u b e ş t e numai în ch ip t recă tor , iar c ine cea rcă să-ţ i p ă g u b e a s c ă sufletul, ace la îţi e d u ş m a n u l cel mai rău.

G â n d e ş t e că tu nu eşti aici în lume n u m a i ^ ca să mănânc i , să bei , să-ţi saturi poftele t ru ­pului , să lucrezi , să dormi , să vorbeş t i , să râzi , să te veseleş t i , şi mai pe scur t să gândeş t i numai la v r e m e a de acum, ci eşti aici ca să te depr inz i mai a les cu vecinicia . T r u p u l tău e numai locuinţa sufletului tău nemur i tor , şi ar fi cea mai m a r e bat jocură , dacă tu ţi-ai face s u ­fletul rob t rupului şi nu trupul rob sufletului.

Iubiţilor t ineri , D u m n e z e u nu se uită ori de a re un om haine f rumoase , averi mari şi ranguri înal te . El nu se uită nici la ştiinţa noas t ră , nici la f rumuseţa t rupului nos t ru , nici la i scus in ţe le noas t r e deoseb i t e , ci se uită nu -

Pagina 4

mai la o s ingură p o d o a b ă , ^ n u m e la sfinţenia sufletului sau la ferirea lui de or ice păca te , câ tă v r e m e pe t r ece el aici pe p ă m â n t î m p r e u n a t cu t rupul . Nu uitaţi a ce s t lucru de căp i ten ie î Diminea ţa , la a m e a z ă z i , s e a r a şi în toa tă cl ipa să vă în t rebaţ i n e c u r m a t : es te sufletul meu fru­m o s îna in tea ochi lor lui D u m n e z e u ? Nu l-am. pă ta t eu cu oarecar i p ă c a t e ? Nu i-am în tune ­cat lumina s f in ţen ie i? Gândi ţ i la vestitul zugrav din vech ime , X e u x e , care , fiind în t reba t de ce m u n c e ş t e a şa de mult la zugrăvi tul unei icoane , a da t r ă s p u n s u l : „eu zugrăvesc pentru vecinicie!11

Zugrăvi ţ i şi voi toa te cuge te le , vorbe le şi f ap­tele vieţii voas t r e aşa , încâ t i coană sufletului vos t ru să r ă m â e sfântă x pen t ru vecinicie , n e -u i t ându-vă la ceea ce zic oameni i , ci numai la împl in i rea voiei Iui D u m n e z e u . Tră i ţ i numai pen t ru f rumuseţa sufletului vost ru , că vine ziua, în ca re tot omul va fi a p ă s a t de cea mai ch i ­nu i toa re î n t r e b a r e : fi-va sufletul meu mântuit Ori ba? X . (Urmează) "

Neamul nostru românesc e ameninţat de cea mai mare primejdie.

Conferinţă ţinută la Cernăuţi de preotul C. Morariu în ziua de 4 Decemvrie 1920.

Doamnelor şi Domnilor!

Neamul nostru românesc/e ameninţat de cea mai marc primejdie, dacă, în urma unirii sale teritoriale şi politice, nu-i va succede să fie deplin unit şi în privinţa sufletească. Acesta este înţelesul ' pe scurt al conferinţei - mele enunţate pe astăzi prin bunăvoinţa fraţilor membri din societatea „'Academia ortodoxă". Mă bucur din inimă că v'ăţi adunat aici; şi deci vă rog să mă aseultaţL . • r ' •

Omul nu are nimic mai scump decât suflety.1 său. De aceea zice Isus Hris tos : „Ce ar fplosi omului, de ar dobândi toată lumea, dar îşi "va pierde sufletul său ? Sau ce schimb va da ceriul pentru sufletul său ? (Mat. 16, 26). Un suflet omenesc — zice stântul Ioan Gură de aur — are înaintea lui Dumnezeu mai mare preţ decât soarele, luna şi toate stelele la un loc. De ce ? Pentrucă sufletul nostru este suflarea dumnezeească, şi mai ales el este în noi „chipul lui Dumnezeu", deşi nu în starea lui dela început, şi ar fi rămas „asemănarea lui Dumnezeu", dacă Adam şi Eva n'ar fi păcătuit. Sufletul nostru este izvorul tuturor suferinţelor, cugetă­rilor, voinţelor * şi - faptelor noastre, pentrucă _ numai el simţeşte, cugetă, voeşte şi făptueşte. Sufletul este câr­maciul întregii npastre vieţi. Dar prin păcatul strămoşesG, simţirea, cugetarea şi voia omului s'au întunecat şr au slăbit. Va să zică sufletul nostru, în starea lui firească, nu e sănătos, ci bolnav, şi chiar de aceea lucrul cel cel mai de căpitenie al fiecăruia din noi . este, să pur­tam neadormită grijă mai ales de îndreptarea şi insă-nătoşarea sufletului, pentrucă avere mai scumpă decât dânsul nu avem alta.

Cu adevărat, sfântă c vorba unui genial bărbat care a z i s : Sfântă rdtiduialâ, bogată iu binecuvântare! Căci numai buna rânduială e chizeşia vieţii, ba c. chiar însăşi viaţa, pe când nerânduiala ştim că duce in mod fatal numai decât la pustiire şi la moarte. Înţelegem dar prea bine că mai ales sufletul nostru trebuie să su afle in bună rânduială, mai ales el trebuie curăţit, cu deosebită grijă de toată _ tina şi rugina, dacă e vorba să rămâie izvor cu totul limpede şi curat, din care să curgă numai fapte de viaţă, nu insă şi de moarte.

Cel mai bun mijloc, care slujeşte pentru curăţirea, îndreptarea ş\ însănatoşarea sufletului, a fost, este şi-va fi totdeauna cuvântul, menit să-1 înţdepţeaseă pe om şi mai ales să-1 împodobească cu cununa evlaviei sau'sfinţeniei, singura vrednicie adevărată şi neperitoare a vieţii sale. Dar numai cuvântul curat omenesc nu-1 'poate" înţelepţi deplin pe nimeni şi mai ales nu-i poate da nimărul podoaba evlaviei sau sfinţeniei, pentrucă zice Sfânta Scriptură: „De va şi fi cineva tJeplin între fiii oamenilor (se 'nţelege .in înţelepciunna umanistică), dar îi va lipsi înţelepciunea cea dela Tine (Doamne), întru nimic se va socoti" (Intel. Sol. 9, (>). Cuvintelor „întru nimic se va socoti" li dă adevăratul înţeles Isus Hristos zicând: „Eu sunt viaţa, voi sunteţi mlădiţule; cel ce rămâne în Mine şi Eu în el, acela aduce roadă multă, că fără de Mine nu puteţi face nimic. De nu va rămânea cineva în Mine (adecă de nu va asculta de -cuvântul Meu), se va scoate afară ca mlădjţa şi se va usca,-ş i o vor aduna, şi o vor băga în foc şi va arde" (Ioan 5—7). Unde-i dar înţelepciunea care dă viaţă sufletului ? Omul „va trăi cu tot cuvântul care iese din gura lui Dumnezeu" (5 Moîsi 8, 3). De aceea ..ascultă cuvântul Domnului şi V I U va fi sufletul tău" (Ierem. .'->8, 20), „pentrucă viu este cuvântul lui Dum­nezeu şi lucrător şi - mai ascuţit decât toată sabia ascuţită de amândouă părţile, şi străbate până ta des­părţirea sufletului şi a duhului şi a m adulărilor şi a măduvei, şi este judecător cugetelor şi gândurilor inimii" (Evrei 4, .12).

Primejdiile tuturor primejdiilor sau bolile tuturor bolilor omeneşti sunt păcatele, pentru stârpirea cărora nu s'a inventat şi nu se va inventa în veci mijlocul potrivit de nici o cul tură ' sau înţelepciune curat ome­nească şi de nici un mexlic lumesc. In privinţa aceasta, după vorba Sfintei Scripturi, afară de un singur medi­cament, toate celelalte nu ajută nimic. „Nici iarbă nici unsoare, ci (numai) cuvântul Tău (Doamne) le vindecă toate" (Intel. Sol. 16, 12).

Vedem prin urmare că cultura curat umanistică are mai întâi cusurul, că ea absolut nu e în stare să stăpânească păcatele. Şi noi ştim doară că unde păca­tele sunt mai încuibate, acolo şi moartea îşi are rolul cel mai important, pentrucă plata păcatului este moartea.

Dar cuvântul numai curat umanistic sau înţelep­ciunea sau cuitura numai curat umanistică mai are şi alt cusur mare, anume că ea nu-i poate da nimărui nfei pacea sufletească. Şi apoi se ştie că, aibă un om toate bunătăţile *lumii, dacă îi lipseşte lui numai pacea sufletului, el se simţeşte, cel mai nefericit. Iată de ce spiritele cele mai luminate, cercând să afle taina păcii sufleteşti, mereu şi-au muncit mintea cu întrebările: Ce suntem noi-? De unde venim ? La ce . trăim ? Ce rost au suferinţele noastre in lumea • aceasta şi după ce trecem dintr'jhsa, unde ne ducem? La ' întrebările acestea atât de vajnice, cei mai înţelepţi, pe temeiul cuvântului curat omenesc, n 'au putut răspunde altfel decât „ignorabimus", adecă să nu ni mai batem capul, înzadar, că răspuns la acestea întrebări nu vom afla nici odată. Faţă cu această neputinţă a înţelepciunii

Xr. 1 Bagi na 5

curat-omeneşti , singur numai cuvântul credinţei creştine, singura" numai ' înţelepciunea dumrtezeeascâ ui da răs­punsul cel mai lămurit şi deplin mulţămitor.

- A n u m e la întrebarea: Ce SUnte t t l noV? „Isus Hristos ui r ă spunde : Suntem „Jiii Tatălui 'celui clin certuri* AMHI. o , 45), dacă ni petrecem viaţa de aici in s f inţenie , căci „de nu vă veti pocăi, loli vc{i pev'i" (L,uca. ÎS, o). „Doamne, Tatăl nostru e<li Tu iar noi lină<, lucrul manilor Tale toţi" (Isaia 64, 8).

La întrebarea: De unde ven im ? N i s e răspunde: De la „izvorul vieţii" (Ierem. 17, 18). „Cei ce Te pă­răsesc pe line (Doamne) să se .ruşintze,- cei ce se de­părtează dela Tine pe pământ să se scrie, că au pără­sit izvorul vieţii, pre Domnul" (lerem.' 17, 13).

La întrebarea La ce trăim ? Ni se răspunde : Ca să plinim „voia lui Dumnezeu : sfinţirea noastră''. (1 Tesal. 4. 3) „in toată viata" (1 Petru 1, 15), şi să fugim „de păcat ca ele faţa şarpelui", ca „că dinii de leu sunt dinţii lui, cari omoară sufletele oamenilor''' (Îs. Şir. 2 1 , 2 şi 3). „Bucea să-urmaţi cu toţii şi sfiu-. tenia, fără de care nimeni un ,va vedea pe Domnul" (Evrei }2. 4), -

La întrebarea: Care es te rostul s u f e r i n ţ e l o r ' noastre în l u m e a a c e a s t a ? Ni-se r ă s p u n d e : Păti­mind noi aici orice neajunsuri în râvna noastră după ' sfinţenie ni se făgâd.ueşte: „Năcazul nostru de acum, curând trecător şi uşor, lucrează in noi -vecinicâ şi peste măsură mare mărire" (2 Corint. 4, 17), că „cele ce ochiul n'an văzul şi urechea nan auzit şi la inima autului n'au intrat, acelea ie-a gătit Domnul celor ce-L iubesc pre Elu (1 Corint. 2, 9).

La întrebarea: U n d e ne ducem, după ce pă­răsim lumea aceas ta? Isus Hr i s tos ,n i răspunde cu toată hotârîrea că ne ducem ori la ., viaţa (cea fericită) de veci" ,ori la „munca de veci" (Mat. 25, 46), fiecare „după faptele sale" (Rom. 2,. 6). • > ' . , - •

Cele spuse până aici ne conving deplin, că toate Academiile, toate Universităţile, toate şcolile de price grad şi specialitate, mai pe scurt toate-iastituţit inile de creştere curat umanistică din *lumea întreagă nu a-ufit în, stare, să li deie oamenilor adevărata pace sufle­tească,, şi mai ales nu sunt în stare să-i reţie de pe povârnişul atât de lunecos şi primejdios care dă în pră­pastia păcatelor şi a morţii. ~ . '"'

•Omul cel atât de scump, încât neamul nostru, în tot trecutul său de aproape două mii de ani, n 'a avut şi nu are âdtul ca dânsu l ; omul acela fenomenal şi enigmatic, care şi-a răstignit şl îşi restigneşte toate clipele traiului pe crucea muncii pentru 'binele obştesc al tuturor fraţilor săi, pentru dragostea cărora i-se închi­seră porţile câ să nu mai vie nici la noi, dar mila Celui de sus i le-a deschis larg spre toate părţile pământului românesc ; omul acela pe care numai nemernicii îl pot gratifica cu atribute, de cari rămâi adânc indignat câ-nd le vezi anuncate pe hârtie, iar cei cu judecată dreapta sunt pătrunşi de un adânc respect numai când aud rostindu-se numele Iui; omul acela zice în primarticolul diri Nr. 40 al foii sale „Neamul românesc pentru p o p o r 4 , anul curent, pag: 646 şi 6 4 7 : „Ţara noastră, pentru cinstea şi mărirea căreia s'a vărsat atâta sâilge şi s\i cheltuit agonisita de atâţia ani, ba ani putea' zice şi de veacuri, e azi în mâi mare primejdie decât oricând". Şi „Duşmanii cei ma i răi ai ţării to t noi suntem", adecă mai ales noi intelectu- • alii români. Cu ce suntem cei mai răi? E • banal să o mai spun : cu păcatele noastre ! Căci a petrece in păca te înseamnă a se lăsa înghiţit de viu, de intunerecul morţii. Zice doară Sfânta Scriptură; „Dumnezeu este lumină

şi nici un intunerec nu este in El. De vom zice că împărtăşire avem cu Dânsul .şi in întuneric umblăm, minţim" (1 Ioan 1, 5 şi -6). „Că ce iinpârtâtjire a're dreptatea cu fărădelegea ?-Sau ce împreunare are lumina cu intunerecul? Sau ce unire are Hristos cu Velîar?" ( 2 Cor. 1 4 - 1 6 ) . „Fiii mei acestea scriu vouă ca să nu păcătuiţi... Celce ureşte pe fratele" său in întuneric este şi in întuneric umblă, şi nu ştie încotro merge, că in­tunerecul a orbit ochii lui" (l Ioan 2, 1 şi 11). „Celce nu iubeşte...-petrece in moarte" (1 Ioan, 3 , 14).

Ce atu fost noi Românii odată şi ce^ am ajuns, sa lini astăzi, despre aceasta dau aice numai câteva dovezi :

(Urmează)

ŞT I E I - - " . ;

Tuturor colaboratorilor $î cetitorilor „Foii Diecezane" li ti^uiitem cele iiiai sincere doriri de bine de Anul nou 1921.

Sărbătoarea Naşterii Domnului a fost praz nuită cu deosebită solemnitate in catedrala episcopiei noastre. Atât la utrenie cât şi la s. lilurgie a servit:. Prea Sfinţia Sa părintele episcop Dr. losif Tr . Badescţi, azistat fiind de I. P. C. Sa părintele: arhimandrit şi vi­car episcopesc FrtaretMusta, de protopresbiterii S. Şandru şi O. Petrescu, de presbiterii T.,Şandru şi D. Socineanţu şi de protodiaconul Dr. Cornel Cornean. In cursul' s. liturgii, la priceasnâ, părintele catichet T , Şandru a cetit înţeleaptă şi prima pastorală de Crăciun a Prea Sfinţiei Sale părintelui episcop. Iosif.

în z iua Tăierii împrejur a D o m n u l u i a servit s. liturgie în catedrala noastră P. O. U. proţopres-biter -A.. Ghidiu, azistat ,da protopresbiterii S. Şandru, G , Petrescu, presbiterii T. Şandru, Virg. Musta şi de pro­todiaconul S. Evuţian. Cătrâ sfârşitul s. liturgii P. O. D. protopop A. Ghidiu face Cronica anului 1920, relevând ca fapta cea mai importantă a anului espirat înălţarea în scaunul episcopesc a P. S. Sale părintelui episcop Dr. losif" Tr. Badescu. Din tronul arhieresc apoi P.- S._ Sa părintele, episcop, în" cuvinte bine simţite, urează credin­cioşilor săi un fericit nou an cu împărtăşirea binecuvân­tărilor arhiereşti pentru prosperarea lor. .

După s.. liturgie toate autorităţile şi instituţiunile locale în frunte cu senii lor, in număroase deputaţîuni, se prezintă la reşedinţa episcopească urând arhipăstoru-Jui „An nou fericit" şi zile îndelungate.

După recepţiunîle dela reşedinţă, nuniăroşi stimă- -mâtori şi prietini ai părintelui arhimandrit şi vicar epi­scopesc Filaret Musta, se prezintă la locuinţă sa, urân-du-i şi I. P. Sv Sale un „An nou fericit".

O n o m a s t i c a P. S. Sale. Serbându-şi P. S. S a :

părintele episcop Dr. Iosif Tr. Badescu m ziua ii treia de Crăciun onomastica sa, fiii săi credincioşi ca şi capii confesiunilor străine s 'a ir prezentat P. S. Sale spre' a-i

Pagina 6 Nr. 1

esprima caldele lor doriri de bine. în numele Conzisto-r i u l u i ş i a tuturor institutelor diecezane felicită pe P. S. Sa, părintele arhimandrit şi vicar episcop. Filaret Musta, iar în numele tuturor instituţiunifor de învăţământ şi culturale, directorul şcolii normale llie Orzescu. P. S. Sa plin de emoţiune mulţămeşte peatru felicitările ce i-se aduc, asigurând pe toţi de sincera şi părinteasca sa dragoste. —

Starea ep i scopulu i R. Ciorogariu . Episcopul R. Ciorogariu se află în spitalul Colţea. R a n a ' s e vindică încet dar sigur. P. C. Sa, este îngrijit de dna Hortensia Cosnia şi de dna Ispravnic din Arad, nepoata dânsului. După ce rana se va închide, urmează să i-se facă ope­raţia, adecă să-i pună la loc bucata de os, de vre-o 3—4 cm. pe care i-a rupt-o bomba. Dupăce se va Vin­deca şi de operaţia aceasta şi osul se va prinde la loc, P. C. Sa va putea părăsi spitalul şi probabil se va în--toar te acasă la Oradea-mare /£n ori-ce caz după recon-valescenţă, IV G. Sa va fi sfinţit de arhiereu la Sibiiu, iar după sfinţire va fi instalat cu mare potnpă în scau­nul său episcopesc din Oradea-mare. (Dac. Traiană)

t Cassian R. Munteanu. Publicistul de valoare şi scriitorul de talent, Dl Cassian R. Munteanu, depu­tatul circumscripţiei Bocşa Montană, a murit în floarea vieţii sale după lungi şi chinuitoare suferinţi, Joi în 13 Ianuarie n, 1921 în Lugoj. Înmormântarea i-sa făcut Sâmbătă in 15 Ianuarie n. a, c. Cu adormitul în Dom­nul se coboare în pământ, prea fără de vreme, o fru­moasă energie românească din Bănat, care ar fi putut li de folos neamului nostru prin scrisul său şi nobleţă ce caracteriza întreaga sa fiinţă. Bunul . Dumnezeu să-i facă" parte în ceata drepturilor săi şi să-1 odihrîteascâ în pace. . • > •

Genera lu l Coartdă. Dl general Coandă, preşe­dintele Senatului, este deplin vindecat de rănile suferite cu ocazia criminalului atentat dela Senat. Dl general Coandă, după redeschiderea sesiunii parlamentare, va prezida din nou Senatul .

1821. Aniversarea de o sută. de ani dela răscoala lui Tudor Vladimirescu care ne-a adus desrobirea de sub. lunga plagă fanariotă, cu alungarea domniei greceşti din principate, se va comemora printr'o mare serbare naţională care va avea loc la 2b Februarie a. c. în Bucureşti. In acest scop s'a format un comitet de doamne sub presidenţia M. Sale Reginei, care în colaborare ou Liga culturală va conlucra la reuşita acestei serbări. S'a trimis tuturor prefecţilor jo adresă prin care sunt rugaţi să formeze delegaţiuni de câte 5 doamne sau domnişoare din -fiecare'judeţ? cari să vină in Capitală pentru această sârbare, cu costume naţionale, caracteristice judeţului. S'au luat măsuri pentru găzduirea acestor delegaţiuni in Bucureşti, Cu începere dela 17 Februarie, se va ataşa la toate trenurile principale spre Bucureşti câte u u , va­gon special pentru delegaţiuni. Adresa de încartiruire: S. Mândrescu, Str. general Dona, nr. 12.

T o a t e taxe le la C- F. R., conform unei ordi-naţiuni a direcţiunii generale a C. F . R. din Bucureşti,

cu începerea de 15 Ianuarie anul 1921 vor fi urcate din nou cu 2 0 % .

Călătoria în Iugos lav ia . Pentru înlesnirea că­lătoriei în Iugoslavia, s'a hotărît înfiinţarea unei eomi-siuni stabile în Timişoara, compusă din Români şi Sârbi. Comisiunea aceasta se va ocupa cu permisele de călătorie imediată şi de durată scurtă, cari se vor eli­bera de urgenţă fără multe formalităţi.

Congresu l extraordinar al învăţător i lor din Ardeal, Bănat, Crişana şi Maramureş este~ convocat pe ziua de 23 Ianuarie 1921 la Cluj. La ordinea, zilei va fi chestiunea Casei învăţătorilor şi chestiunea sala­rizării unificate.

Pentru r idicarea unei statui lui Avram lancu , în Cluj, consiliul orăşănesc de acolo a votat

"~suma de 50,000 lei. Toate contribuinle pentru acest scop se vor adresa cornisiunii instituite în Cluj pentru adunarea fondurilor necesare pentru ridicarea stătutei. '

Cronica culturală şi literară. Reproduce in di\ „Tel. Român"' în fruntea „F.

£>." prea frumoasele şi mult grăitoarele cuvinte arhie­reşti ale I. P. S. Sale părintelui nostru mitropolit

,Nicolae,cu cari învăţatul, ierarh salută penlruxîntâia dată turma credincioşilor săi cu prilejul s. sărbători ale Naşterii Domnului şi Mântuitorului nostru Isus Hristos.

Pomul orfanilor noştri. Miercuri, în preziua Aju­nului Naşterii Domnului d. a. Ia ora -l, s'a şârbat pontul de crăciun al orfanilor noştri de războiu în sala festivă a liceului^ „Traian Doda" din Ioc. Public mult, ,cu pre­zenţa P. S. Sale părintelui episcop Dr. Iosif T r ; Badescu şi a tu tu ro r ' autorităţilor noastre militare şi civile; a venit să se bucure de bucuria orfanilor noştri Ia împăr­ţirea ofrandelor de crăciun, dăruite cu inimă bună şi largă de cetăţenii de toate categoriile ale oraşului nostru. Sunt multiple prilejurile şi ocaziile unde mâna darnică a iubitorului, şi milostivului poate alina năcazuri şi sufe­rinţi cu plămădirea şi rodirea propriei sale bucurii su­fleteşti, dar credem c â r â s p l a t a binefacerilor inimilor în­durătoare nu poate rodi nicăiri mai cu sfinţenie şi cu duioşie, ca în ochii micuţilor şi golaşilor noştri orfani. O spunem aceasta cu toată inima muiată in lacrimi, pentrucă am văzut în acea după amează în preajma pomului cu luminile aprinse, cum ochii stingheri şi uitaţi ai celor ce se apropiau cu mâni sfioase , şi t remurânde pentru primirea panii, hainelor şi ghetelor, darurile trimise de Moş Crăciun, reflectau divină feTicire copilărească, mulţumire, recunoştinţă şt dor de păr inţ i ' c e " nu mai sunt... Şi această răsplată ajunge, ea trebue să ne facă deapururi mai milostivi şi mai buni, căutând şi mai mult in viaţa noas t ră : uitarea şi suferinţa! Damele, mamele orfanilor în această zi (Dna presidentă Măria Dr. Lăbonţiu, Dna colonel P. Qobriceanu, Dna advocat Dr. Morariu, Dna director G. Neamţu ş. a.), împreună cu ceilalţi factori (Dnii colonel T. Romanu, coloneLP. Dobriceanu, Corpul bravilor ofiţeri ai regimentului nos­tru de casă, primarul F . Pauck, medie Dr. V. Budin-ţian, directori S. Evuţian şi G. Neamţu, prof. lancu Câlţun ş. a.) care' au ostenit mult pentru adunarea ş t împărţirea

Nr. 1 F O A I A D I E C E Z A N Ă Pag ina 7

prinoaselor, aibă în inima lor pacea lui Hristos şi scumpa ' mângâiere, că au lucrat în numele Domnului, iar mari-

nimoşilor donatori, cei 48 orfani miluiţi, prin scrisul nostru, li esprimă mulţămită, rugând pe bunul Dumne­zeu să li răsplătească darur i fe lor curate ! Actul serbării

. s'a. desfăşurat în cadrul unui vast "program din cuprin­sul căruia remarcăm cuvântul Dnei presidente Măria Dr. Lăbonţiu, conferinţa Dlui colonel T . Romanu de-spfle rostul societăţii I. O, V. şi drăgălaşele declamări ale Dşoarelor Ica Lăbonţiu şi Gabriela Dobriceanu, "Laudă i-se cuvine şi famfarei noastre miltare pentru precisele ei cântări orhestrale;

* -

Conferinţele „Clubului Didactic". în. lumea prea pronunţatelor noastre preocupări şi griji t recătoare, în­stăpânite în mod fatal de pe urma enormei scumpiri de

' Jtrai ce avem să îndurăm, conferinţa Dlui asesor conzis-tCffial Aurel Moaca, ţinută în 20 Dec. v. 1920 în cadrele "„Clubului Didactic" la liceul „Traian Doda", „Despre viaţă şi 'moarte" ^ a avut meritul de a ne fi putuf t ranspune; pentru o clipă măcar, într'rj ordine de viaţă eu ^ e a l e rosturi de pregătire pentru adevărata viaţă ce va să vie după adormirea noastră, dincolo de mormânt.f Potrivită fondului conferinţei a fost recitarea din opera neuitatului nOstţa P. Cerna. Poetul bucovinean, I. Gh. CostinescH,-ne-& cetit apoi din frumoasa sa acti­vitate literară': cântece originale, traduceri şi cântece poporale în grai bănăţenesc, ; din bogata colecţiune, de poezie poporala, pe care a adunat-o cu sirguinţă de

-âlbmă din ţinutul Oraviţet de pe t impul profesoratului său lai liceul .„General Drăgâlina" din Oraviţa. Publicul a răsplătit pe harnicul şi neobositul muncitor în .câmpul culturii noastre naţionale ou repetate sublinieri de plă­cere şl ropote de aplauze. Studentul licean Filăret Barbu a fost foarte bine în tălmăcirea „Baladei" nemuritorului Ciprian T o r u m b e s c u ca şi • în esecutarea Menuette-ului lut Beethoven. Posedând o tehnică îngrijită şi abilă, căldură în interpretare, tirtărul ¥ . „ Barbu perfecţionân-du-se^încă, ne împrumută- toa tă "nădejclea 'bună ce o le­găm de viitorul s ău muzical. Aducerea aminte de ma­rele artist Ciprian Porumbescu, ni este tuturor Româ­nilor b pioasă datorie, şi ne pare bine că „Clubul nostru didactic* i-a reîmprospătat-numele.

^ . . * " '

Calendarul Românuim. A ^apărut vechiul şi cu­noscutul „Calendarul .Românului" , având • după partea calendaristică şi genealogia casej noastre domnitoare în partea pr imă, şeniatisinul bisericii ort.-orientale române din mi t ropol ie-ş i special ăl diecezei Caransebeş, iar în partea a doua_o bogată materie literară. Partea literară b deschide Un-sJ9endid tablou al augustei, noastre fa­milii domnitoare, după care urmează reproducerea su­blimului scris <âl- M. Sale iubitei ' n o a s t r e Regine Măria: „Deia inima mea l&'inirha lot" ...«şi „Copi lul-meu" din., minunata şi sfânta carte a Suverane i : „Gânduri şi icoane din vremea războiului". Piesa• eţoică, . noapte la Oituz" a scriitorului nostru bănăţan de talent M. .Gaşpar, face cinste autorului şi este cea mai potrivită lectură pentru desyoltarea dragostei de ţâră şi de-neam în rândurile sătenilor noştri, cari de multe ori n 'au altă lectură în tot cursul anului decât bietul c a l i n d a r ; . . Este tristă constatare, dar aşa este şi, de aceea grija mare ce trebuie s'o avem la întocmirea calendarelor. „Calen­darul Românului" caută să corespundă şi prin celelalte bucăţi literare acestui rost cultural al calendarelor ro­mâne . Folosi tor . pentru cetitori este studiul Dlui referent Aurel Moacă despre „Reforma agrară" . Preţul

-&.-Lei. Se capătă la Librăria diecezană din Caransebeş.

însemnăm tradiţionala şi foarte folositoarea datină a ziarelor de dincoaci de munţi de a servi cetitorilor săi bună literatură de s. serbători. Cei mai de seamă şi mai cunnscuţi scriitori ce-i a v e m : N. lorga, Ion Gorun, G. -Bogdan-Duică, S. Puşcariu, I. Lupaş, 1. Agârbieeanu, Al. Ciura, N. Crainic, Lucian Blaga, E . Pitiş, C. Hodoş , Volbură Poiană, Dr. G. Ciuhandu, Vjctor Stanciu, au ilustrat şi în aces t -an ca şi alte daţi cu preţiosul-lor scris coloanele ziarelor:_ Gazeta Tran­silvaniei, Patria, Dacia Traiană, Voinţa, şi Românul.

Nr. 3 0 5 8 Şc. ex 1920. . > • • — • —

Fund. Nicolae Popea.

CONCURSE. Pentru conferirea ünui ajutor de 244 iei din '„Fun-

daţiunea Nicolae Popea" se escrie concurs cu termin de 30 de zile dela prima publicare în~ Foaia Diecezana.

La acest ajutor poţ reflecta învăţăcei români ortodox^ cu purtare .morală bună dela orice meserie sau industrie, asemenea sodaH talentaţi , cu purtare morală bună, precum şi sodali morali şi cruţâtori, cari vor începe meserie de sine 'stătătoare, pteferindu-se învăţăceii şi sodalii în branşa librăriei, tipografiei şi compactoriei.

Cererile de concurs sunt a se adresa Consîstoriului diecezei gr. or. române â Caransebeşului; fiind instruate cu următoarele documente alăturate în original sau copii autentice. .

1. estras de botez, provăzut cu. ,adeverinţă clin partea preotului local competent, că concurentul şi acum . aparţine;bisericii grA or. române din metropolia noastră .

2. atestat de sărăcie dela antistia comunală, vidi-mat şi de preotul Moca! despre starea "materială••• şi so­cială a" concurentului şi a părinţilor săi ,

- 3 . testimoniL şcolare şi eventuale atestate de ser­viciu despre progresul şi purtareasrnorală din anii trecuţi.

Caransebeş, din şedinţa plenară a Consîstoriului diecezan, ţinută în 28 ©ctomvrie (.1 Noerrfvrie) 1920.

, Episcopul diecezan

Dr. los i f Tr. Badesctr m, p.

în urma morţii preotului Teodor Ciolocâ',"'^"escrie . concurs cu termin de 30 de zile socotit defafc'prima

publicare în „Foaia Diecezană", pentru înd&plinirea ' postului de preot în comuna .Sipet de clasa.; a M-a.

E m o 1 u m-e n t e : - -

1. Una sesiune parohială constftffttqsţe din 32 jugere.

2. Birul şi stola iizuată. W 3.- Alegândul preot va avea însuşi să se îgşgrijască

de cvartir. ' r%-Petiţîunile sunt a se inainta, adresate comitetului

. parochial, Prea Gn. Domn^protopresbiteţjioan^Şfepa în Buziaş. r:

Recurenţii au a se presenta 'în vre-o .©uminecâ sau sărbătoare în sfânta biserică, spre a-şi arăta deşte- ' ritatea îrl cântare şi oratorie, dar numai cu prealabila

Pagina 8 F O A I A D I E C I Ï Z A N A Nr. 1

încuvinţare a Preaon. domn protopresbiter tractuai, insa nici decum în ziua de alegere.

Sipet, din şedinţa coniC" parohial, ţinută la 21 8 Martie' 1920. " 2 -:!

T o m a P o r u m b P e t r e G o a n ţ ă preşed. corn paroh. not. corn. paroh.

In conţelegere cu mine loan Geţia adm. protop.

Pe baza ordinului Venerabilului Consistor diecezan de d d t o : 2 Iunie 1920 Nr. 1409 B, ex. 1920 se escrîe concurs pentru" ocuparea postului de cafelan in parohia de clasa a ll-a Goruia , protOpresbiteratul Oraviţei cu termin de 30 de zile dela prima publicate pe lângă următoare le :

IC m o l u in e n t e.

1. 1 J parte din două sesiuni constătoare cu 60 jugere.

2. Vo parte din birul parohial listtât in natură cu 1") chilograme.

3. '/a parte din stola uzitată. 4. l / 2 parte din venitele accindentale. 5. Din două plaţiuri un plaţ estravilan. Pentru cortel are a s e îngriji încă viitorul capelan.

Doritorii de a acupa acest post sunt poftiţi a ş i înainta petiţiile de concurs comitetului parohial prin oficiul protopopesc din Oraviţa, şi- a se presenta in sfânta biserică în vre-o Duminica sau sărbătoare spre a-şi arăta desteritatea în cântare şi oratorie.

Dat din .şedinţa comitetului parohial, ţinută la 22 Iunie 1920. 2 -3

Mateiu P o p o v i c i u m. p preşed. corn. paroh.

in conţelegere cu mine :

G h e o r g h e S t e f a n m. p.

not. coni paroh.

Cornel Sie/an adm. protopr.

Pentru ocuparea definitivă a postului invâiălorcsc delà şcoala confesională gr. or. română din M a c i o v a , protopresbiteratul Caransebeşului, se escrie concurs cu termin de 30 de zile delà - prima publicare in ,. Foaia Diecezană".

Emolumentele sunt următoarele :

1. Salar delà comuna bisericească prin repartiţiune anuală 000 Lei.

2. Eventuale gradatami sunt asigurate din partea statului.

.">. Pentru conferinţă 10 Lei. 4. Pentru adunarea generală 10 Lei. 5. Pentru scripturistica 5 Lei. 0. Pentru facerea socoţilor cultului şi a bisericii

2-5 Lei. ' : ' •-7. Dela înmormântări unde^va fi poftit 1 Leu. 8. Locuinţă în natură cu grădină de legume.

Alesul învăţător este îndatorat a instrua tinerime.) şcolară în cântarea bisericească şi a o conduce la bise­rică, iar pentru purtarea cantoratului în s. biserică pri­meşte 12 nr. Q de lemne, precum şi ,"> jugere şi 800 [~\ pământ în folosinţă, după care va avea însuşi să plă­tească darea recerută de lege.

Recurenţii au sâ-şi înainteze rugările adresate co­mitetului parohial din Maciova, Prea On. Oficiu protopres biteral din (Caransebeş, cu a cărui prealabilă învoire se' pot prezenta în comună spre a-.şi arăta desteritatea in tipic şi cântarea bisericească.

Maciova din şedinţa comitetului parohial ţinută în 2 I") August 1920.

1 '! loan Borlovan m. p. preot şi preşed. corn. paroh.

In conţelegere cu protopreshiterul tractuai.

Cel mai bun calendar din părţile noastre es te

Calendarul Românului C u m p ă r a ţ i C a l e n d a r u l R o m â n u l u i , c a i c eu

o es t indere de 150 pagini cos tă 6 L e i şi

cu a c e s t pre ţ vi se t r imite f r a n c o de

L i b r ă r i a d i e c e z a n a d in C a r a n s e b e ş .

FIUL LUI ANTONIU NOVOTNY turnătorie d e clopote

şi fabrică de s c a u n e de fier pentru clopote

T i m i s o a r a - F a b r i c »

5 2 Calculări de preţ se trimit gratuit .