r e *

Anul XIX C a l a t / ; - e s , 5 D e c e m b r e <:. v . , 1904 Nr. 49

O r g a n a l E p a r h i e i gr. or. r om. a C a r a n s e b e ş u l u i A P A R E D U M I N E C A

P r e ţ u l a b o n a m e n t u l u i : Pentru Austro-Ungaria pe an 10 coroane

„ » pe V. an 6 ' „ România şi străinătate pe an 14 franc: > » , . . » ...» pe 1 i 'an 7 »

P r e ţ u l i n s e r ţ i u n i l o r Pentru publicaţiuni oficioase, concurse edicte

etc. publicate de 3 ori, dacă conţin până la 150 de cuvinte 6 cor , până la 200 de cuvinte 8 cor.

de aci în sus 10 coroane

Corespondinţelc se adresează redacţiunci i W „ F O A I A D I E C E S A N Ă "

iară banii de prenumeraţiune şi inserţiunile la A D M I N I S T R A Ţ IU N E A

Librăriei şi Tipografiei dice. în Caransebeş

Lecţiuni din Religiune 2 0 . I s u s ş i t i n ă r u l a v u t

Mateiu 19, 16—26. Mc. 10, 17—27. Lc. 18, gelia din Dumineca 12. şi 30. după Rusalii). '

18—27. (Evan-

Ţinta

Să vedem : cum un tinăr bogat merge la Isus să-l întrebe ceva.

Ce-I va fi m â n a t pe t inărul bogat la Isus ? De b u n ă s e a m â că nu năcazur i le şi grijile zilnice, pen t t rucă în aceas tă viaţă el nu pu tea să aibă nici un năcaz ; de ce nu ? Era bogat. Din ce cons ta bogăţia lui ? (Case frumoase, bani, p ă m â n t u r i mul te unde s ă m ă n â bucate , t u r m e de oi, boi, vaci, cămile . . . ) Cum era el îmbrăca t? Ce m â n c a şi ce bea el ? Pes te tot ce fel de viaţă ducea el ? în bucurii, p e t r e c e r i . . . în aceas t ă via ţă pămân­tească a şada ră nu-i l ipsea nimica. După moar te încă voeâ să-i fie bine. El ştia, că după viaţa aceas ta pă­mân tească , va u r m a o a l tă viaţă mai frumoasă, mai fericită, pe o al tă lume, „tinde -nu este durere, nici scârbă, nici suspinare, ci viaţă fără de sfârşit", viaţă vecinică; el mai şt ia şi aceea că nu toţi vor avea par te de viaţa vecinică. Cine n u ? (Păcătoşii) . Deci cu toate că t inărul era bogat, el nu se s imţea pe deplin fericit, pen t rucâ îl chinuia o grijă foarte mare ; a n u m e ? Grija, cum ar pu tea ajunge în împără ţ i a ceriurilor, la viaţa de veci. Ce în t rebare îşi va fi pus el deci de mai mul te o r i? (Ce să faci tu, c u m să începi, ca să poţ i ajunge în în ceriu ?) Şi ca să fie mai sigur, va fi în t reba t pe învăţaţ i i poporului său, cari ş t iau aces t lucru ; a n u m e pe cine va fi î n t r eba t ? P e farisei şi căr turar i . Ce respuns va ti pr imit el dela aceş t i a? Să păzeşt i poruncile şi t radi ţ iuni le ce le păzesc farisait şi cărturari i , şi a tunci vei ajunge în ceriuri. Toate aces tea le va fi păzi t t inărul . El a ş ada ră ştie şi calea pe care poate ajunge la fericirea adevăra tă . Care e acea c a l e ? . . . E uşoară aceas t ă cale o r i e g r e a ? Dacă facem clScl, Cel fariseii (cf. ist. „vameşul şi fariseul")

— cari cău tau cele mai uşoare porunci şi credeau că au împlinit pe cele mai grele, cari se re ţ ineau, numa i dela faptele oprite (ucidere, furt, j u r ă m â n t s t r â m b etc.), — aşa e uşor a împlini legea, dar e fără nici un folos ; dacă însă le ţ inem ca şi Isus, care zicea că chiar şî gânduri le rele s u n t păcate , — a tunc i împli­nirea e foarte grea. adeseori cu nepu t in ţ ă (Exemple !)

Cum se va fi gândi t t inărul bogat a sup ra ace­stui l u c r u ? . . . Cum va fi ţ inut el porunc i le? Nu a făcut n imărui râu,, n 'a furat, n 'a ucis ; a făcut milo­stenie, a zis rugăciunile prescrise, a post i t a da t ze-ciueaiă, etc . I-a fost - Iui grea să ţ ină a o r a n o U q în

•chipul aces ta (ca şi fariseii)? N u ; pen t rucă a a v u t toa te cele ce-i t rebuiau, n 'a a v u t lipsă să ia lucrurile altora, ear când a fâcut milostenie a pu tu t să dee câ t de mul t săracilor, pen t rucă a avu t de u n d e . . . Şi totuş, cum se va fi s imţi t el, de se duce h I sus să-l î n t r e b e . . . ? Ţinerea pruncilor în felul fariseilor nu 1-a pu tu t îndestuli , el nu se s imte fericit, s imte că aceas t ă cale nu-1 poa te duce la f e r i c i r e . . . De ce merge el tocmai la Isus să întrebe despre aces t luc ru? Va fi auzi t despre Isus şi despre î nvă ţ ă tu ra lui. Ce-i vor fi povest i t oamenii despre I s u s ? Ce a observat t inărul din povestirile oameni lor? —• Ce-şi va fi g â n d i t ? (Eu am auzi t dela farisei şi căr turar i , cum poate, ajunge omul în ceriu ; eu însă voiu în t rebă şi pe Isus, pe noul profet, poate că mai aud ceva şi dela el). Şi ce a făcut t i nă ru l ? S'a dus la Isus. Şi ce în t rebare a p u s lui Isus ? (Ce să fac, ca să a m par te de viaţa vecinică ?). Oare ce-i va r ă spunde Isus ? Care-i calea ce-i va recomanda-o I s u s ?

Să vedem.

II a) Isus încă i-a r e spuns t inărului mai întâi ceva ,

ca şi oda tă fariseii şi c ă r tu r a r i i ; cum a zis da ră Isus ? Ţine poruncile ! Ca să fie mai sigur, t inărul îl î n t r eabă î n d a t ă : „Car i?" Isus i-a spus a tunc i porunca VI. Cum a zis deci I s u s ? — Tinărul a făcut din cap dând semn, că a păzi t aceas tă poruncă. De ce ? — Isus i-a n u m i t mai depar te porunca VII. Cum s u n ă a c e a s t a ? — Tinărul

F O A/) A D lKQJ^S iA , ]^ , A

ear a făcut din cap. Isus îi s p u n e pojunçarVIIL Care e a c e e a ? —. Tînârul face semn, că a pàzit-o. De ce?,.—. Isus îï n u m e ş t e p o r u n c a IX şi V 1 ; cum s u n ă . aces t e porunci ? Tinărul dă din . cap, a ră tând că şi a c e s t e porunci le-a păzit. Mai la Urmă recapi tulează.Isos cele 6 porunci din u r m ă ( V — X ) : cum zice dec i? „Să iu­beşti pe aproapele tău , ca pe t ine î n s u ţ i ! " Şi la aceas t a t inărul 'face din cap. De c e ? Ascultaţ i acum, cum ni se sptin aces te lucruri în S.-Scr iptură !• ' .

în vremea aceea,, apropiatu-sa^cMră-Isus un tinăr oarecarele.inchinându-se lui şi zicând: nînMjţăţomle> bune ce voiu face să moştenesc viaţa vecinică ?" Ear Isus a zis lui : „Ce-mi zici bun? Nimenea nu este bun fără numai unul Dumnezeu. Ear de voeşti să intri în viaţă, păzeşte poruncile*'. Zis-a lui: „Cari?" Isus a zis: „Poruncile şti: să nu ucizi, să uu fi desfrânat, să nu furt, să nu fi mărturie mincinoasă, cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta, să iubeşti pe aproapele tău ca pe tinè însuţi."

R e p r o d u c e r e . Aprofundare materială : De ce a veni t t inăru l

î a I s u s ? Cum se s imţea e l? 'Neliniştit ;' el nu a f l ă î n -destul i re în bunur i le pământeş t i , ci è s t ăpân i t de o dor in ţă "niai . îna l tă ; el r ecunoaş te slăbiciunile sale s u f l e t e ş t i ! C u m s'a a r ă t a t el prin a c e a s t a ? Umilit, să rac cu duhul , înse toşează după drepta te . Cum crede el că va pu tea ajunge la viaţa vecinică ? Prin o bine­facere. !Ce voeşte el să-i s p u n ă I s u s ? Ctire binefacere îi p l a c e . l u i .Dumnezeu în deosebi, 'f " J x. : ' :--b^ tCe , I,Oefft ,.^ûs "riiai în tâ i ' delà - t ihàr? ; S ă tină"

poruncile': Delà cine a mai auzi t ' t inărul aces t r e spuns? Delà farisei şi căr turar i . "Ce gândeş te el 'despre respun-sul lui I s u s ? Ceea ce mi-â spus Isus, mi-au spus şi fariseii şi căr turar i i "mai na in te de el ; aces tea .le-am şi păzi t eu. De aceea ce i-a r e spuns lui Isus tmërul şi ce 1-a î n t r e b a t ? (Toate aces tea le-am păzi t din ti­netele m e l e ; ce încă îmi mai l ipseşte?) De ce mai adauge t inărul şi în t rebarea : „ce-mi mai l ipseş te?"

', El voèste să arate , că â făcut totul pentru ' feri­cirea sa ; dacă însă aceas t a ' m a i a t â r n ă delà vr 'un lucru mici voeşte să-l împl inească şi pe acesta . Ce sfat sfat îi va da oare I s u s ? : . . Ascu l t a ţ i !

Ear tinărul respunzâud a zis lui: „învăţăţoruie, toate acestea le-am păzit din tinereţele mele; ce încă îmi lipseşte!?" Ear Isus căutând spre el, l-a iubit pe dânsul, şi i-a zis lui: „încă una îţi lipseşte; de voeşti să fi desăvârşit mergi vinde-ţi averile tale şi le dă săracilor, şi vei avea comoară în cerm, şi vino ur­mează mie."

R e p r o d u c e r e . Aprofundare materială şi .psihologică.

• Isus a r a t ă t inărului tot calea cea veche, îi dă r e spunsu i cel vechiu (în loc de cel nou : „Crede mie, şi urmează-mi !"). Oare de c e ? Ca să cerce p e tinăr,.. că oare află el des tul de s igură aceas tă cale. La în-

') Pentru a ajuta memoriei copiilor, se recomandă a scrie p e

tablă un 6, un -7, 8,'9 şi un 5, îndată ce Se numeşte respectiva poruncă.

cepu ţ s'a m i r a t t inărul de respunsui aces ta vechiu, ce i-l dă renumi tu l învăţă tor . C o r e s p u n d e t i n ă r u l ? Pen t ru ce a pu tu t respunde t inărul , că toa te poruncile le-a ţ inu t ? Fiindcă el . î n t f a d e v ă r şi-a da t si l inţa a observa legile, a se feri de p ă c a t mai greu ; el n 'a ; omorât , . \. . , a făcut milostenie , s c u r t zis, el n 'a săvârş i t nici o faptă opri tă în lege, nici n 'a în t re lăsa t a face vr 'una din cele porunci te prin lege. Toate aces tea însă cum- le-a păzi t el ? Ca şl fariseii ; avea „dreptatea externă", dar nu p e . cea a d e v ă r a t ă (punea pond numai pe fapte, nu şi pe sim-ţeminte) .

Isus „începe a-1 iubi, — vede unTndivid îngrijat de mân tu i r ea sufletului şi voeşte sâ-i ajute, să-1 scape de ră tăc i rea fariseismului (de a cupr inde numai va­loarea ex t r insecă a poruncilor), de aceea voeşte să-i scoa tă la iveală toată, profunzimea şi g reu ta tea legii („Să iubeşti pe aproapele : . . .") şi to todată să-1 cerce ( ispi tească) , -cât de serios ş i de, ta re ţ ine el la iubirea de Dumnezeu şi de aproapele . . . Pen t rucă , daca în-t r ' adevâr iubeşte pe aproapele ca pe s ine însuş, a tunci el t rebue să fie* pregătit , ca prin averile sale să le p regă tească şi săracilor şi nenorociţi lor o a s e m e n e a bucurie, cum şi-a procura t sieşi p a n ă aci. Do aceea Isus îi. z i c e : „încă una îţi lipseşte"; a n u m e ? „De voeşti să fi desăvârşit, mevgi vinde-ţi averile . . . " De pe ce a p u t u t cunoaş te Isus, că t inărul a re averi ? De pe îmbrăcămin te . Nu cumva voeşte Isus să An-spă imân teze pe t inăr prin aces te .yqr.be?, ,L^ ( i njci . . f uo . i caz, căci hi se' spune, oă „l-a iubit şi zise tui..'1}

Aşadară pent ru ce cere Isus aces t l u c r u ? Ca .să ispi tească pe tinăr, să-1 examineze, că oare e dystiij de t a re credinţa lui, că iubeşte pe Dumnezeu şi pe aproapele, ca p e sine însuş ; de aceea îi şl a r a t ă pa r ­tea cea măi grea din jertfa ce are s'o aducă. (Oare Isus 1 avea t rebu in ţă să ispi tească pe t i n ă r ? Nu căci el e a totş t iutor- P e n t r u ce l-a ispt i t deci ? Ca să-1 în­tă rească şi mai mul t în c redin ţă . . , , Cf. ispitirea, lui Avram). Şi ce promite Isus t inărului în schimbul ave­rilor p ă m â n t e ş t i ? „Comoară în cerm", a d e c ă : mul-ţ ă m i t a şi rugăciunile, celor pe cari i-a a ju ta t , . conş t i in ţă curată , , lucru p lăcut Iui. Dumnezeu." Ş L — deoarece n imenea nu poate ajunge la fericire n u m a i prin' o sin­gură faptă bună. şi numai a şa deoda tă să zboare la ceriu, — el prin aceas ta s'ar fi u şu ra t de a d e v ă r a t a şi m a r e a grijă pen t ru câş t igarea împărăţ ie i ceriurilor şi pen t ru calea cea adevărată şi sigură ce duce Ia ceriu, căci ş t ia a c u m acea cale s igură :. urmarea după Hristos.

c) Ce va face t inărul ? — (Aci se dă teren fan-taziei copiilor. Unii vor- zice :. Tinărul bogat va vinde toate averile sale, bani-i va împăr ţ i săracilor şi el va u r m a lui Isus. Alţii vor zice : Tinărul nu va urmă, lui Isus, pen t rucă a tunc i el nu-şi va mai pu tea pet rece îh viaţă,. Va fi ;,sarac de bani — ca şi învăţăceii lui Isus.) Ascultaţ i d a r ă să vedem cine are drep ta te ! •

Ear tinărul auzind cuvântul,. s'a d u s -întristat, că avea avuţii multe. Şi văzând Isus, că s'a. întristat,

căutând a zis învăţăceilor săi•: „Antin,g'răesc vouă, că cu anevoe vor întră în împărăţia lui Dumnezeu Cei ce au avuţii". Şi învăţăceii se-spăimântau de cuvintele lui- ; ear Istis earâş respunzând a zis lor: „Fiilor, cât de anevoe este să între înttu împărăţia lui Dumnezeu cei ce se înered în avuţii. Şi earăş grâesc vouă, că mai lesne este a trece cămila prin urechile acului, decât bogatul a intra întru împărăţia lui Dumnezeu!"

Ear învăţăceii auzind, mat mult se îngrozeau1

zicând unul cătrâ altul: „Şi cine poate să se mântu-ească?" Şi căutând Isns la dânşii a zis:„ La oameni aceasta este cu neputinţă, ear la Dumnezeu toate sunt cu putinţă".

R e p r o d u c e r e. Petru Buzera.

• , (Va urma)

pentru întemeerm unui muzeu istoric ^ etnografic 'în-• • • Sibiiu. • ' • •••

Ori-ce popor conştiu cu tendenţă de a pun^ 'te­melii tari viitorului său şi deâ-şi asigură o desvol'tafe, sănătoasă a individualităţii sale etnice, este dator a se cunoaşte pe sine din toate punctele de vedere.

Fără acest puternic factor al cunoaşterii de s ine suntem, lipsiţi de busola, care să îndrepteze spre o ţ&ntă StgurăT'toate Manifestaţiunile vieţii noaabre'.^^bliee.r

Multe şi variate sunt mijloacele pentru a ne cunoaşte, şi între acestea loc de frunte ocupă şi in-sft&tuţiunea culturală: „Muzeul istoric-etnografie".

Numeroase alte trebuinţe neamânavere au împe-decat până acuma pe factorii noştri competenţi deia înfiinţarea acestei instituţiuni culturale de primul rang în anul acesta — cu ajutorul lui Dumnezeu şi spre bucuria generală •— se va termină frumosul edificiu ar* „Muzeului" şi astfel poporul român va avea, mân-gâerea a fi făcut începutu l 'pe^ru crearea unei noue instituţiuni din cele mai importante.

Este deci sos i t timpul, ca să ne gândim şi la cuvenita înzestrare şi aranjare ă acestei case.

în două direcţiuni va trebui să se desvoalte aeeast^ instituţiune. .

Una, care să se extindă, asupra trecutului nostru. Acest trecut — oricât a fost de vitreg — -totuş cu­prinde pentru noi multe momente înălţătoare, cari formează nu numai nişte plăcute amintiri, ci mai ales şi un izvor de încredere în puterile proprii şi de spe­ranţe în un viitor mai bun.

Chiar secularele suierinţe ne sunt un îndem pu­ternic de stăruinţe pentru idealuri, un factor puternic pentru nUtrirea spiritului naţional.

Deoparte deci trebue să ocupe loc în această secţiune istorică toate obiectele, chemate a ne rea­minti momente din viaţa bărbaţilor noştri mari şi providenţiali şi din faptele măreţe ale trecutului nostru ; iar de altă parte trebue să afle aicia loc tot, ce se

refere la traiul original şi patriarhal; al poporului nostru', şî mai ales uneltele, sculele şi obiectele, cari încep a dispărea, făcând loc Inoiiilor irrfltiinţate de civilisaţiuneâ, câte străbate în 'ce le mâi ascunse col­ţuri a l e vieţii popoarelor. '

; " Astfel muzeul va deveni deoparte un adevărat aîtar pentru cultivarea tradiţiunilor naţionale, un ade* văţât templu pentru conservarea urmelor despre vechiul traiu ş i 'despre stadiul cultural al părinţilor şi strămo­şilor'"noştri,/şi preste tot pentru păstrarea tuturor KjficviUbr dela înaintaşi, cari pentru noi trebué să fbi-meze o scumpă moştenire.'

[. Cursul natural al progresului nu se pqate opri ; él schimbă în Calea sa mult viaţa popoarelor.

Desvoltarea unui popor însă numai' atunci este normală şi sănătoasă, când înaintarea se bazează pe temeliile probate alé .trecutului, ţinând cont de toate însuşirile sufleteşt şi trupeşt, cari formează ereditatea dela antecesori.

In acest - scop trebue deci să culegem, să păstrăm; încă până mai e timp tot ceea-ce este ameninţat să dispară pentru totdeauna. ^Necesitatea devine cu atât mai iminentă, cu cât suntem expuşi" Ia mai . multe influinţe străine, cari iute corcesc traiul ünuii popor, aplicat spre imitarea lucrurilor observate la străini.

0 a doua secţiune a muzeului nostru are să ne presenteze o instruativă icoană etnografică* despre în­treagă vieaţa actuala' a poporului nostru. în ţbţiramii ei , d© r^anifeş|^ţiun.e3 i sc^ţâiid^ndeoşebi (îa iveală adele note, cari caracterisează traiul specific a! poporului românesc, cari. formează cvinteserjţa individualităţii salo etnice, cu un cuvânt toate productele, cari denoată însuşirile sufleteşti şi trupeşti mai marcante jale po- %

porului, şi manifestaţiunile caracteristice ale cugetării, lucrării şi ale întregei sale vieţi. Nu pot fi uitate cre­dinţele, datinile, obiceiurile_ la ocazii triste şi vesele, cântări, dansuri, muzică, portul, obiecte de folos, de lux, şi toate, particularităţile topografice, de interes, fie istoric, romantic, etc. 1 '

Cunoaşterea în pături Cât mai largi a creaţiunilor spiritului românesc, a productelor de industrie ş i artă română, nu numai va mări' încrederea în puterile şi talentele poporului, va deştepta o mândrie naţională, ci — salvănd multe dintre productele ndastre cele. mâi artistice din gura înstrăinării, — va mijloci, ca — păstrând fondul original, şi poporal al acelor pro-, duete, — să dăm culturii noastre ulterioare o desvol-tare izvorîtâ din pământul propriu, să desvoltăm şi perfecţionăm productele în forma veche, în stilul ro- \ mănesc.

Trecutul nostru, deşi bimilenar, a păstrat pos­terităţii puţin de tot. Soartea vitregă, la care a fost expus cercatul popor român, şi ne mai auzitele tern-pestăţi, câte a âu trecut preste capul lui, au nimicit aproape toate urmele acestui trecut.

Cu atât mai preţioase trebue să ne fie acele , lucruri, câte se vor mai fi aflând prin diferite pârţi şi pe la diferiţi inşi. I

4 F O A I A D I E O E S A N Á

Viaţa ac tua lă a poporului nostru cupr inde însă Momente p rea in teresante , varii şi a t răgă toare , cari pot sâ-1 .prezenteae în ia ţa lumii ca pe un popor în-eâ rca t de mul te însuşir i şi darur i impună toa re , să-i m ă r e a s c ă s t ima ş i " respec tu l în faţa străini lor ; iar pe el 'Săd î ndemne , a ţ inea cu îndoi tă tărie la tot ce es te al său.

* # •*

Mânecând deci dela aces te adevăru r i , a v e m cu toţii da to r in ţa a dezvoltă, mai a les a c u m Ia început , cea mai vie act iv i ta te pen t ru înzes t ra rea cuveni ta a muzeulu i nos t ru istoric şi etnografic.

Cei-ee posed obiecte de valore istorică, pă s t r a t e din t recutul poporului nos t ru mal aprop ia t saii ' mai î n d e p ă r t a t s ă se g răbească deci a le depune în aces t muzeu, unde vor deveni aceea -ce t rebue să fie: un mijloc de în tăr i re a conşt i inţe i " n a ţ i o n a l e şi un buri comun â î neamulu i întreg.

Iară alţii să ofere muzeului to t felul de scule de p rovenien ţă româpeaseă , ' car i mer i t ă a face pa r t e diu colecţiunile unui muzeu naţ ional , şi a căror privire ar face c ins te neamului , ori obiecte, cari pre­z e n t ă ce v'a caracter is t ic din via ţa poporulu nost ru .

In a c e a s t ă pr ivinţă fîe-cine poa te face muzeulu i u n serv i t nepreţui t , căci adese-ori şi îii cele mai de jos s t ra tur i , ale poporului aflăm obiecte aproape fă­ră nici! C valoare reală, da r ă fgarte pre ţ ioase din p u n c t de vedere istoric, areheologic şi etnografic, căci s u n t • s emne le ' ca rac t e r i s t i ce ale unei vieţi pa t r ia rha le în apunere .

Ar t rebui să nu exis te că r tu ra r român , ca re să nu l e g răbească a căută , a câşt iga , a p rocura şi .tri­mi te ceva pent ru museul etnografic, mai a les acum, când acela se află în formare şi astfel dela toţi fiii intel igenţi ai neamulu i a ş t e a p t ă cuven i t a împodobire şi completare , spre a pu t ea deven i câ t mai curând o a d e v ă r a t ă oglindă fidelă a poporului nos t ru din patr ie , o adevăra tă casă românească , care cu depl ină încre­dere să poa tă deschide uşile sale on-şi-cui.

Din şedinţa Comitetului central al Asoeiaţinnii pentru literatura română si cultura poporului român' ţinută în Sibitu la 28 Iulie 1904.

V a r i e t ă ţ i • • . \ : .

, S o c i e t a t e a dV l e c t u r ă „ I o a n P o p a s u " a ti­nerimii s tudioase dela ins t i tu tu l teo}.-ped. din Caransebeş a ţ i nu t în presara s. Andreiu şed in ţa publică, anun­ţ a t ă în nr. t r ecu t al foii noas t re , în memoria marelui arhiepiscop şi metropolí t Andreiü baron de Şaguna . Publ ic a les era deja in sa la reuniunii de cân tă r i în frunte cu I P . C. S. păr in te le a rh imandr i t v icar epis-copesc Filaret Musta, P. C. S. D. protosincel Dr. Iosif Badescu, preşedinte le comuni tă ţ i i de avere Cons tan t in Burdia, corpul profesora l dela ins t i tu te le noastre , amploiaţ i dela comuni t a t ea de avere şi ma­

gis t ra t ş i a l ţ ă jn te leg in ţă r o m â n ă din loc şi împre­jurime, când ăpă re P. S: S. Domnul Episcop diecesan Nicolae Popea. Mumur de s t ima şi venera ţ iune s t r ăba t e sa la la vederea bunului Episcop, care a venit în mij­locul nos t ru , c â l a , o l a l t ă să n e ' re înprospă tăm me­ritele dascălului Lui şi să ne în tăr im în propusul de a u r m ă conştiirjţios calea des ignată de Marele Şaguna . Diser ta ţ iunea in te resan tă şi ins t ruc t ivă a teologului R. Ancuşa, în care se sch i tază vieaţa, ac t iv i ta tea şi meri tele marelui Şaguna a fost punctu l cu lminan t al programului des tul de bine întocmit . Diser tantul a sa t i s făcut aş teptăr i lor publicului. Declamatorii : I. Belcota, P . Olde ş i î . Sâcoşan "au dovedi t t a len t dec-clamatoric , da r le l ipseşte scoală, în care i-a în t recu t P. Mâgdescu. Cântăr i le corale au fost corct execu t a t e . Publicul doritor de a sen ieneâ producţ iuni a resplă t i t cu ap lauşe pres ta ţ iun i le t inerimii . .

D i s t i n c t i u n e . Domnul Constantin Burdia, pre­şedintele Comuni tă ţ i i d e averej es te dist ins ' din par tea Maestăţ i i Sale cu ordinul „Franc i sc Iosif". ;

N e d r o l o g . Ecatdrina Trăită născ. Boborony a adormi t în Domnul Ia 12 Decemvrie 1904, la oarele 2 d u p ă mezul nopţii , în e ta te de 4 5 , de ani . Rămăş i ţe le p ă m â n t e ş t i s 'au aşeza t în cimiteriul bisericii gr. or. din Ora viţa în 14 Decembre 1904 (nou) la oarele 2 d u p ă ameazi . Pe ţ eposa t a 6 deplâng :• Ilie Trăilă soţ, Blanca, Ana, Sabin, Delia! Măria şi Emilia copii şi a l te n u m â r o a s e rudenii . — Odihnească în pace!

• Br. Alexiii Mangiuca,. advoca t în Oraviţa, a reposa t în 28 Noemvrie după un morb greu ş i , îndelun­gat în vâ r s t ă de 43 de ani. — Fie-i ţarina uşoară!

C o n v o c a r e , Domnii membr i i ai casinei r o m â n e a din loc su« t rugaţi a par t ic ipa la Adunarea generală ordinară ce se va ţ inea conform § 14 al Sta tu te lor Duminică în 12/25 Decemvrie a. c. în sa la casinei române , Oidkiea de z i : 1. Rapor tu l despre s ta rea societăţii 2. Raportul ' câssarului 3. Alegerea comite­tului 4. S ta tor i rea bugetului pe anul viitor. 5. Pro­puner i - even tua le . C a A s e b e ş în 4,17 Decemvrie. Ni­colae Marin vicepreşedintele casinei.

B î u l ţ a m i t a p u b l i c ă . La fondul de ajutorare „Ioan Popasnii au binevoit a contr ibui din incidentul zilei onomas t i ce I lus t r i ta tea S# Dl colonel Nicolae Marin ,cu 20 cor., iar' Mult S t imatu l Domn Nicolae J u m a n c a cu 1Q cor., Esp r imăm marini moşilor donatori şi pe ca lea aceas t a cele mai s incere mul ţămir i . Dr. Iosif Oîariu preşedinte , Iosif Bălan cassier.

— Mult Onoratul Domn Constantin Burdea, prezidentul Comunităţ i i de avere, ţ a dărui t pe s eama in te rna tu lu i pedagogic 2 metr i l emne '• de ars . P r i m e a s c ă măr in imosul donator mu l ţ ami t a noas t ră pe aceas t ă cale. Caransebeş ia 30 Noemvrie 1904. — Patriciu Drâgătina, directorul ins t i tu tu lu i pedagogic, Petru Buzera, prefectul i n t e r n a t u l u i ; :

D a r e d e s e a r n ă . Tot pen t ru zidînda capelă la locul de perigrinaj n u m i t „Peatra scrisă11 ne-a colectat şi d-1 forestier Constantin Pepa din Caransebeş dela "

# F O A I A DI E C E S A N A 5

următor i i : Cons tan t in Pepa forestier din Domaşnia, Ilie Ciolan din Borlovenii-vechi, Mihaiu Suciu Caransebeş , câ te 2 coroane ; loan Adam Caransebeş, Ilie Românu Do-maşniă , Adam Mengiu, Verciorova, Alecsandru Benghia Domaşnia , Hrach Iosif Weidehtbă'l, loan Klier Caran-sebeşul-nou, Nestor Suru Goleţ, loan Lungocea Caran­sebeş câ te 1 c o r o a n ă ; Nicolae Roşe ţ Caransebeş 60 fileri; Pet ru Stoichescu Teregova, loan Mutin Petroş-niţa, Ilie Rain- Sadova-noauă. câ te 50 fileri ; Moise Vadrariu Caransebeş , loan Borchescu Borlovenii-vechi, Romulus Adam Zerveşti , Nicolae Ursulescu Borlo va, Zahar ie Ursulescu Borlova, Pe t ru Şandru Mèhadica, Todor Şandru Caransebeş^ Lazar Cucuruz Borlova, Ion Ianoşel Rueni, He rmán Burian Lindenfeld, «Nicolae Epure Dalboşeţ, Grigorie Serafín P ă t a ş , loan Branda Cornia, câ te 40 fileri. Pes te tot nea colectat ; 21 cor. 30 fii. II. Dl* primforestier Stachie Popoviciu din Bozoviciu ne-a colectat delà următor i i : S tachie Popoviciu Bozo­viciu 3 coroane ; î sa ia Iovescü, Vue Bihoi ambii din Bozoviciu, Iosif Novacoviciu Gerboveţ, Ilia Valuşescu P u t n a câ te 1 coroană ; Nicolae Uscatu Dalboşeţ, Sa­m a d a Ruja Prigor câ te 50 fileri ; Demetr iu Iovescu Bănia, David Andrei Bozoviciu, Dernetriu Sch . . . . din Prilipeţ, Iancu Popoviciu Borlovenii-vechi, Mihail Ţunea Şopotul-vechi, Ilia Terian P ă t a ş , Pe t ru Boldea Borlove-niu-nou, Novac Velcota Şopotul nou câte 40 fileri ; loan Mila Bozoviciu 30 fileri ; Iosif Goanţa Moceriş, Nicolae Matar inga Prilipeţ, Nicolae Radulea Rudaria , Marcu Murgu Rudaria, , Stefan Marin Dalboşeţ câ te 20 fileri, Pes t e tot ne-a colec ta t , 12 coroane 50 fileri. III. Domuul Dimitrie Popopovicjtţ din Topleţ ne-a co­lectat delà u r m ă t o r i i : Biserica gr. or.. Dimitrie Popo­viciu Topleţ câ te 2 c o r o a n e ; Iosif Baltian, Romul Pêrvu învăţător , Nicolae Spetan, George Vior toţi din Topleţ, N. Talpeş din Barza câ te 1 coroană ; Dima Apostoviciu Topleţ 60 fileri ; Grigorie Breduran . Bêrza 50 fileri; Pe t ru Stoica, Pe t ru Vr , loan Bornuz, Simeón Cara iman. Nicolao Spătar iu , Toma Băltean, N. Ardelean, loan Ardelean, loan Vlasie, Nicolae Doro­ban ţ toţi din Topleţi, Hrelia Iancu, Simeón Tătucu, Ilia Breduran, Nicolae Graor, Relia Wesè l toţi din Bêrza câ te 40 fileri, Pes te tot ne-a co lec ta t : 15 coroane 70 fii. IV. Dl preot Constantin Vlăducean din Plugova ne-a colectat delà următori i : Biserica gr. or. 2 c o r o a n e ; Constant in Vladucean preot, Dimitrie, Gherghinescu înveţă tor 1 coroană,- Dimitrie Dragulescu pr imar comunal 50 fileri ; loan Muntean 80 fileri ; Iacob Stoi­chescu 22 fileri ; Pe t ru Dragulescu, ; George Cristescu, Luca Drăgan, Ni ţa Dragulescu, Pe t ru Milos, Danilă Tabugan, P a u P a n d u r u câte 20 fileri; Iancu P a u d u r u 15 fileri ; Alecsandru Cristescu suplent , Fi lip Cris tescu suplent , Filip Cristescu, Nichefor Stolojescu, Cons tan t in Adamescu, Pavel Dragulescu, Matei Hora, P a u Milos, Trăilă Vădianu, Ilia Milos, Trifu Verdeţ, Ion Cristescu, Cons tan t in Adamescu , Meilă Dragulescu, Pave l Pervu-lescu câte 10 fileri. Pes te tot ne-a colectat : 8 coroane 35 fileri. — Ilie+Pepa, parohul Armenişului .

S o c i e t a t e a a c a d - t e o l . „ A c a d e m i e o r t o d o x ă " din Cernăuţ la a d u n a r e a genera lă ordinară, ţ i nu t ă Marţi în 29 Noemvrie st. n. a. c , s'a consi tui t pe anul

admin is t ra t iv al XXI 1904/1905 în modul u r m ă t o r : p r e z i d e n t : Ioan Berariu, secre ta r I ( e x t e r n e ) : Aurel ian Mihaescul, secre ta r II ( i n t e rne ) : Adrian Soroceam Secţ ia l i terară : prez identul secţiei ş t vice-pre2rdent I : Avram Imbroane , referent ş i bibliotecar : Gavriil Străi­nul, ad ia t şi e c o n o m : Ilie Păsăi lâ . Secţ ia m u s i c a l ă : prezidentul secţiei şi vice-prezident I I : Emil ian de Tăutul , Adiatul II şi c a s a r : Vladimir de Tomiuc.

Bibliografie Dr. theo!., George Popoviciu : Istoria Românilor

Bănăţeni. Lugoj 1904. Edi tura autorului , 8°, pag . 424. Pre ţu l 6 cor. (7 lranci). Se poate procura deta „Tipo­grafia şi Librăria diecezană" în Caransebeş .

Onoratele comune bisericeşti şi particularii, Gari restează cu ohonamentul la „FOAIA DIECE­ZANĂ" ori pentru alte lucruri cumpărate defa sta­bilimentul nostru diecesan, sunt rugaţi, ca în inte­resul lor propriu să bineuoească a-şi achită cât mai curând datoria, pentru ca să nu fim siliţi a încassâ dela dânşii pretensiunile noastre pe căţea procesului, prin ceea-ce li s'ar cauza nu­mai spese fără trebuinţă-

A d m i n i s t r a ţ i a

T i p o g r a f i e i ş i L i b r ă r i e i d i e c e z a n e

în edi tura T i p o g r a f i e i şi Librăriei d i ecezane din C a r a n s e b e ş ' â ' ' apă ru t „CALENDARIUL ROMÂNULUI pe a n u l c o m u n d e l a Chri-S t o s 1905". Pre ţul 50 bani (25 cr.) P e l ângă partea calendaristică, însoţită de Poveţe-economice, Prevestirea timpului, şi Notiţe, Calendariul con ţ ine : -

Cronologia, Genealogiile casetor domnitoare, Tabela taxelor ăevfostă şl telegraf, • -apoi Şematismul diecezei Caransebeşului a v â n d în frunte o biografie cu por t re t a P r e a Sânţitului Domn Episcop Nicolae Popea. Partea literară c u p r i n d e : Din ale neamului ?wstru (u rmare din anul t recut) ; Mihail Popoviciu (cu po r t r e t ) ; Ştefan cel Mare; Legende despre Ştefan cel Mare; Sărbătoare (schiţă); Coriolun Bredicean (cu por t re t ) ; Viaţa în Albania; Biserica catedrală din Caransebeş (cu icoană) ; Dimitrie Brumariu (cu po r t r e t ) ; Cei doi fraţi; Datini, din cari izvoreşte sărăcia la poporul roinân, şi combaterea lor; Trăilă Sttoiescu (cu po r t r e t ) ; Rozuna Doamna

F O A I A DIECES. AN A

florilor (poveste); Prâmul, Partea economică cuprinde: Creşterea vitelor; Despre daturile urzicilor. Urmează apoi Sfaturi, Casa oraşului din Caran­sebeş, Poezii, felurimi, Consemnarea târguri fot din Ungaria si Ardeal. Anunţe.

Concurse P e baza decisului Venerabilului Consistor diecezan

d t tb 28 Octomvrie 1904 Nr. 2797 B. se escrie concurs pen t ru ocuparea postului de cape lan pe lângă parohu l Ioan Popoviciu senior în c o m u n a de clasa III d ih co­m u n a B o c ş a R o m â n ă , p ro topresbi tera tu l Bocşa Mon­tană , .cu t e rmin de 30 zile dela p r ima publicare;

Emolumente le î m p r e u n a t e cu aces t post. s u n t 1 ' 3

din veni te le parohia le ş. a. d i n :

1. Se s iunea parohială,

2. Birul parohial ,

3. Venitele stol are înda t ina te . J u m ă t a t e din aces te veni te are a beneficia vă­

duva p reo teasă a fostului capelan conform § 8 din „Regulamentu l pen t ru parohi i" .

Concurenţ i i a u a sub te rne petiţ i i le ins t rui te con­form s ta tutului ; organic şi Regulamentu lu i pen t ru parohii şi ad re sa t e comite tului parohial , P . On. Oficiu proto­presbi teral din Bocşa-montană .

în fine .concurenţ i i d i n a l te c o m u n e sun t poftiţi a se p rezen ta în vre-o Duminecă ori să rbă toare în s. b iser ică spre a-şi a r ă t a des te r i t a tea în cân ta re şi ora­torie, cu încuv in ţa reâ prealabi lă a protopresbi terului t r ac tua l .

Bocşa-română din şed in ţa comitetului parohial ţ i nu t ă în 7 Noemvrie 1904. 3—3 [65]

C o n s t a n t i n M o r a r i u I a n c u I ş f a n S t a n preşed. comit. ~ not. comit.

în conţelegere cu mine : MacsimPopoviciu protopresbi ter .

P e baza ordinaţ iunei Ven. Consistor diecezan ddto Octomvrie a. c. Nr. 3520 Sc. ex 1904, se escrie concur s pen t ru ocuparea postului de învă ţă to r la classa Il-a de nou desch isă din c o m u n a V l a i c o v e ţ , protopresbi te ra tu l Versetului , cu te rmin de 30 zile dela p r ima publ icare in „Foaia Dicezană" . ,

Emolumente le împreuna t e C u aces t post sun t : ,

1. Salar anual 600 cor. ' 2. Pen t ru a d u n a r e a genera lă 20 cor, 3. Pen t ru conferinţele învăţă toreş t i 20 cor. 4. 8 metr i l emne pen t ru învă ţă tor , 56 cor. 5- Dela fiecare î n m o r m â n t a r e unde va fi c h e m a t

1 cor. 6. Cvartir g ra tu i t şi grădină de legumi. 7. Pen t ru sc r ip tur i t i că 10 cor.

* P e n t r u serviţii p re s t a fe in alto comune, c o a m a biser icească nu acoa rdă nici un emolument .

Recurenţ i i au a-şi subş te rne recursele lor P r e a On. Oficiu protopresbitacaL al> tractuluL Veşe ţ în BUziaş, fiind ad re sa t e comitetului parohial din Vlaicoveţ.

Dela recurenţ i se pofteşte, ca îna in te de alegere să se pres in te în vre-o Duminecă sau să rbă toa re în st . biserică spre a-şi a r ă t ă des te r i t a tea în cân ta re şi t ipic, da r nici de c u m in ziua de alegere.

Vlaicoveţ, din şed in ţa comitet , par. ţ i n u t ă in 20 Augus t 1904. [2—3] 67 M e i l ă U r e c h e m p . G e o r g e P o p o v i c i m. p .

preş. corn. par, " ••• notar, comit. par. In conţelegere cu mine : Ioan Pepa adm. protopres-

', bi teral .

P e baza înaltei ordinaţ iuni consist , ddto 16 Iulie a, c. Nr. 2472 Şc. pen t ru ocuparea definitivă a postului-învâ ţă to resc la şcoala confesională gr. ort. r o m â n ă din D e n t a , protopresbi tera tul Ciacovei, se escrie con­curs cu te rmin de recurgere de 30 de zile dela p r ima publ icare în „Foaia Diecezană" .

Emolumente le î m p r e u n a t e cu aces t pos t s u n t : 1. Salar anua l în bani 600 cor. 2. Pauşa l de lemne numa i pen t ru învă ţă to r 75

cor. (Pent ru încălzirea salei de î n v ă ţ ă m â n t se î n g r i j e ş t e

c o m u n a bis:) 3. Scr ipturrs t ica 10 cor, 4. Adunarea genera lă 20 cor. 5. Coferinţele învă ţă toreş t i 20 cor. ;

6. P u r t a r e a agendelor comitetului şi sinodului parohial 20 cor.

7. Facerea socotelelor de cul t 20 cor. 8. La înmormân tă r i unde va fi poftit 1 cor. 9. Cortel. liber cu 2 chilii, cămară , cu ină po-

drum, grajd, şopru şi cocină. 0 g rad ină de legumi in­t ra vi lană şi a l ta es t rav i lană de 443 st.H).

Alesul învă ţă to r este înda to ra t a p u r t ă canto-ra tu l în şi afară de bise*ricâ şi a ins t ruâ pe elevi în cântăr i le bisericeşti fără a l tă r emunera ţ iune .

Pen t ru serviţiile pe r s t a t e în al te comune , c o m u n a bisericească nu acoardă nici un emolument .

Dela recurenţ i se pofteşte a se p resen ta cu în­cuvi in ţa rea prealabi lă a protopresbi terului t r ac tua l în vr'o Duminecă sau să rbă toare în s â n t a biserică — însă n u în ziua de alegere — spre a-şi a r ă t a deste­r i ta tea în c â t a r e şi în tipic.

Doritorii de a ocupa aces t post se îndrumă a-şi t r imi te recursele — adresa te comitetului parohial — P r e a Onoratului Oficiu protopresbi teral gr. ort. r omân în Ciacova, comita tu l Temeş .

Denta din şed in ţa comitetului parohial ţ i n u t ă la 21 Noemvrie 1904. 2—3 [68]

S i l v i u C o l o j o a r ă S p i r i d o n C r i s t a preşed. com. par. not. cem. par.

în conţelegere cu Oficiul protopresbi teral .

EO.ĂIA DIE<2 Éâà*#à

Pe baza ordinaţiunei Ven. Consistor diecezan ddto 5 Noemvrie i 9 0 4 Nr. 3844 S. ex. 19G4 pentru ocuparea definitivă a postului învăţătoresc déla şcoala noastră confesională gr. or. romană din Ş t a n i Q r a - r o -m a n ă , protopresbiteratul Buziaşului, devenit vacant prin pensionarea învăţâtoriului Teodor Puţcoyiciu, co­mitetul parohial escrie concurs cu termin de 30 de zile de recurgere dela prima publicare in „Foaia Diecezana" pe lângă următoarele emolumente : • 1. Salar in, bani gata 600- cor.- • -

2'.. Pentru 20 meteri de lemne, şi anume 12 rri. pentru învâţâtpr (60 c ° r 0 Şi 8 m. pentru scoală.

3. Pentru conferinţă şi adunarea gen. a reuniunei înveţătoreşti 24 cor.

4; Pentru scripturistiea*12 cor.

5. Pentru. participarea la in morman tări, unde va fi poftit, 40 bani.

. 6 . Cvartir cu două, chilii, cuină ş i 'grajd , cu o grădină pentru legume de 500 st.n v :

7, Pentru facerea socoti lor do cult, precum .si pentru purtarea agendelor comitetului şi sinodului parohial 10 cor. .

Alesul învăţător este deobligat a purta cantoratul in şi afară de biserică şi a învăţa tinerimea, respective şcolarii şl. cântarea bisericească.

Serviţiile prestate in alte comune din partea-

nou alesului învăţător, comuna bisericească nu Ie ia în considerare şl xiu le rebonifică. '

,. , - Acei învăţători ori preparanzi absolvenţi, cari voesc k • reflectat Işu acest , post învăţătoresc, au 'a-şi inaintâ recursele Prea Onoratului Oficiu protopresbiteral din Buziaş fiind adresate comitetului parohial din Stamora-rorhână.

Recurenţii au a se arăta, în vro-o Duminecă ori sărbătoare Ja s. biseiâcă spre a-şi dovedi desteritatea in cântare şi tipic, dar nici decâVin ziua de alegere.

• Din şpdijiţa coraitetulnj parohial gr. or. .rom,, ţinută la 3 .Octomvrie 1904,(..2-

V a i e r i u P e t r o v i c i , / preşedinte. ; _ '• • .

In conţelegere ctf m i n e : Ioan Pepa protopresbiter,'

- 3 [66] T e o d o r P u t e o v i c i

notar.- ... .....

în Librăria diecezana din Caransebeş • s e p r imeş t e .

~ a o î o v ă ţ ă c s l = din familie bună şi c a r e a r e cel pu$h 3 C l a s e

g i m n a z i a l e o r i c i v i l e .

Administraţia ezanfi C a r

A apărut şi se poate comanda la Librăria diecezană din Caransebeş

o O ©

t i

© © U OH

U O

•i-i C3

a ©

CARTE DE RUGAGIUHI

C â n t ă r i b i s e r i c e ş t i întocmită

Cu binecuvântarea Prea Staţiei* Sale ™ Domnul Episcop diecezan occ

NICOLAE POPEA de

Dr. Petru Barbu

L_J

Caransebeş, 1904 Tipografia şl librăria diecezană

*n ^i^i 11* 1i» ii \

C U P R I N S U L

Datorinţele vieţii religioaşe-morale ale creştin nului drepteredincios . . . . . . . . 1—12

Rugăciunile dimineţii . . . : . . ;. . . . 13—22-Rugăciunile sântei Liturgii . . . . . . . 28—56 Rugăciuni la sânta Mărturisire . . . . . . 57—64 Rugăciuni la'1 sânta Cuminecătură . . . . 65—70 Rugăciunile mesei 71—76 Rugăciunile Vecerniei 77—82 Rugăciunile spre somn . . .i 83—86:

• Felurite rugăciuui . . . . . . . . . . . . : 8 7 - J 9 6 !

Cântări bisericeşti: Poliele*ilh Troparele învi- . ... > erii pe glas 5, Treptele, Cântarea Născă­toarei de Dumnezeu, Laudele, Troparele şi condacele învierii pe 8 glasuri, Tropa­rele şi condacele unor sărbători mari, Irmoăsele, Phcesnele, Catavasiile Bunei-vestiri . . . . j . .•••>••• 97—144

Cântece,de stea şi colinde. - .: . . . . . 145—160

a o 3 SO

O

N

•O a o. © H p . O

i I Car tea b roşa tă 5 0 fii., legată, 6 0 sau 8 0 fii., ' * • } t ipă r i t ă pe hâr t ie foarte' fină; broşa tă : 1 c o r . , l e g a t ă : 3 — 2 0 c o r .

8 F O A I A D l F C E S A N A 9

Mersul Trenuri lor Valabil dela 1 Octomvrie 1904

Budapesta, ga ra de ves t (ny. p . u.) — Orşova S t â n g a D r e a p t a

p. I—III.

P. I—III

A. I—II

M. I—III

P. I—III

Or. Ex. I. S t a ţ i u n i l e

Or. Ex. I.

P. I—III

M. I—III

P. I—III

A. I—III

P. I - I I

815 IfO

8<b 531

230 802

6 5 0

52H 1130

4 : «

p. Budapesta s. s. Timişoara-Josefin p.

1250 8ŞÎ

7 1 5 .

9 4 5

125 754

740 153

210 3 «

615 8̂ 3

815 9 2 4

734 9 0 1

44â 5 Î 5

p. Timişoara-Josefin s. s. Logoj p.

753 6 4 «

. 7 4 3 705 507

733 620

112 1131

843 7 Ş

150 602

150 6 0 2

202 ' 125Î

3 1 0 *

639

Joia Şi

Dumi­neca

s. Buziaş-Băi p. s. M. Ilie p.

Mercuria Ş'

Dumi­neca

150

8 « 1152

3 W »

1252/

639 720 744 202

843 7 Ş

150 602

150 6 0 2

202 ' 125Î

3 1 0 *

639

Joia Şi

Dumi­neca

p. M. Ilie s. p. Buziaş-Băi s.

Mercuria Ş'

Dumi­neca

150

8 « 1152

3 W »

1252/

639 720 744 202

402 5 1 1

8|Ş

831 s. 9 «

929 1015

1209

125S

4 1 1

450 543 639

9 1 8

1023 1 2 2 1

1247 1 1 0

138

547 626"

828 , 8 5 9

p. Logoj s. p. Caransebeş s. p. Domaşnia-Cornia s. p. Iablaniţa s. p. . Bâile-Erculane s. s. Orşova p.

644 6«Ş

3 « 315

6 1 1

5 1 »

333 3 0 2

233 156

1057 10Ji 858 735

5 0 2

p . 4 ^

609 5 2 1

4| i 3 4 9

327 258

1123 1024

844 810 733 655

* Dela Margina

Budapesta ga ra de vest (ny. p . u . ) — Timişoara-Josefin — Baziaş

M. I—III.

P. I—III.

P. I—III

P. I—III I—III I—III S t a ţ i u n i l e

P. I—III

P. I—III

P. I—III

P. I - III

P. I—III.

M. I—III.

830 230 531 SC 2 .

6501 10*0 " 5 2 0 ~

815 148

830 230 531 802

p. Budapesta g. de vests. s. Timişoara-Josefin p.

.125 754

7 1 0

93Ô 7 4 O

153 7 1 5

945 715 945

125 Ì40 731 930

830 843

8*6 8 Ì

605 617

1 0 0 0

1012 215 227 :8Ş8'

p: . Timi^parqşjoseftn. s. s. Chişoda ' • p.

657 645

' 917 ' . 905

130 118

805 7Ş3

725 7 T 2

715 7 0 2

s. 1030 s. 1021 5 2 0 5 5 2 p. Buziaş-Băi s. 1030 , • 1025 p. 552 p. 5 2 O

618 645

1013 -1040

228 • 255

• 838 9Ô4

p. Chişoda • s. s. iebej p.

644 616

904 837

.117 1249

751 724

930 453 1015

Banloc: 1 0 1 0

s. Boca p. p. Boca . s.

5 I 8

930 Ciacoya 1015

453 520 -•

650 7 0 1

1044 1056

3 0 0

3 1 2

905 9 1 7

p. Jebel s. s. Voitec " p.

614 602.

834 823

1242 ( 1230

7 I 6

7 Ò 4

8 1 0

950 340 5 < «

404 6 1 . 8 : - . .

95Ï 1127

1015 uşŞ

4 1 0

602

s. Gataia p. s. N.-Bocşa . p. p. N.-Bocşa s. p. Gataia s.

508 34Ô 9 ^ 810

1127 •. 951

618 4Ó4

6 0 2

4 Ï Ô

1155 1015

-, ; •

707 808

1 1 0 1

12'7 SIV' 433

9 2 1 .

I O 2 Ţ

p. Voitec s. s. Verset p.

5 5 5

4 5 Î

820 716

1222 1118

656 556

1250 1 3 E 0

341 330

123 9 Ş 2 ,

V

S. Timiş-Cubin p. s. Panciova p. p. Panciova s. p. Timiş-Cubin s.

330 3 4 1

12~0 1250

140 200 952

1023 818 845

1232 103

4 4 3

5 1 4

1029 1053

p. Verset s. s. Jasenova p.

4 4 3

4 1 4

7 O 6

637 1113 1044

546 515

1120 256

844 820

7 2 2

1042 1055 315

12Ş5 s. Oraviţa p. s. Anina p. p. Anina s. p. Oraviţa s.

225

256 H»

820 4 4 4

3 «

1Q55 1046

7 2 2

851 925

1 1 0

150 1058 11Ş5

p. Iasenova s. s. Baziaş p.

4 O 6

328 630 550

1036 959

505 430

Observări : Oarele, ce stau de a stânga staţiunilor, să se citească de sus în jos ; iar cele ce stau de a dreapta de jos în sus-Timpul dela 6 oare dimineaţa până Ia 5 oare 59 minute sara este însemnat cu sublimarea minutelor. Or. Ex. = Trennul Orient-Expres A. = Tren Accelerat, P. = Tren de persoane, M. = Tren mestecat. în, rubrica staţiunilor : s. = sosesce şi p. = pleacă.