Jurffimfref;e Fu$t;rrniide pretutindeni

MAtlTArr P0vEsTrT0ar

Interviu cu JEFF KINNEY . . . 4ALEX MOLDOVAN

LAURA CRUNggRCO fetiSd care nu vrea sd creascd

prea mqre l0

HORrA CORCHE$

MATEr sAvrrHAmN

lurnalulluiGaston . . .rZ

UCENICII SCNIITONI

RAMI-MIHAI CRISTESCU .

O bandd desenatd a viefii mele

vrvrANA peNTrzrcA

Jurnal de basm

ANASTASIA TINDECHETransformarea

COPIII DIN CLASA A III-A DE LA $COALAGIMNAZIALA NR.TT3, BUCURE$TICe mi s-aintdmplat azi . . a8

RADU BUCAN $I IULIAN OLENIUCOexcursiehilard ....3rANDREI IOAN DROC

Fabrica de chei 3{i

AMELIA CIMPOE$UEu SiJurni

MARIA MIRUNA SOLOMONPagini din jurnalul uneifete nehotdrdte

DRAGO; MIHAI STOICAinformd, de sdrbdtori

EMMA CRISTIANA MORALunea cea istovitoare

VALI MOCIORNITA

JurnalulunuialtpuSti ......8rcABRTEL cAnrAnBscuJurnalul pietrei de ldngdrdu 55

39

48

5E

ERIN HERA SUSANYI

Cu Puforina, la;coald

FABIAN MARTINO petrecere - surprizd

SARA ZAPODEANU

Jurnal dininimd

SCORI,N CNONICANII,ON

COPIII DIN CLASA AV-A DE LA COLEGIULNATI ONAL,,MI HAI EM INESCU", BIJZAIJ.Greg este un bdiat cool,

care vrea sd aibd mu1chi

6tr

64

,itlr::,.ii::i f.,l'li ti.il:r!:::li i:l::l :i:t::,lrr:l

rOYI$TITONI

ffi #m*$$ffi ffidffir# $-gffi wffi#ffi sffi ffitr#ffisffiffip

pr#ffi ffiffiffiwI,flURfi GNUNBENG

trffialut,

De-abia am agteptat si ajung acasl sI iqipovestesc ce s-a intAmplat azi. Tu ;tii obsesiamea gi sper ci mlcar tu mi inlelegi. Asta e. imie frici de crescut. $i nu m5 refer la crescutul ininilfime. Mi uit in fiecare zi la oamenii maridin jurul meu gi nu imi place deloc cevid. Chiarcred ci e o problemi gravi. Pe mine ce mI spe-rie cel mai tare este ci de la o zi la alta apar maimulli oameni din acegtia periculos de mari.Doar azi de exemplu, de la mine de acasl pAnila Kogilniceanu (patru stalii de troleibuz), amreperat cu u;urin!5 cinci flinle din astea - eu lezic omari. Se vedea cu ochiul liber (ce o fi aiaochi liber? Habar n-am) cI sunt exagerat demari. ii puteai identifica dupi hainele terne qi

comune, dupi privirea in gol, lipsa de chef devia!5, plictiseala qi acreala care li se citea pefege. Eu nu gtiu cum de algii nu ii vid. gtii ci euam tot incercat si fac ceva - am pus-o pe mamasi scrie o carte despre asta (Sd cre1tem mici).Am dat sfoarl in fari pe Facebook. Dar singurigi, slavi domnului, mic5, nu pot salva lumea. Nuii pot salva pe oameni daci ei nu i;i doresc asta.Deocamdati nici computerul nu ii recunoaqtepe omari. $tii ci te respect gi dupi fiecare pa-ginS dau ,,spelling" ca sI imi giseascl gregelilede scris. Ce si vezi... laptopul nu recunoagtecuvAntul,,omar'1 imi zice si scriu,,homar"! Da'eu nu mi las.

Si i1i povestesc ce am ficut azilagcoali. Aminventat un experiment. Am adus de acasl ofloricici in ghiveci pe care a primit-o mama de

Ei bine, nu o si ifi vini si crezi ce s-a intAmplat.Prima ori am avut romAn5. Avenit profa. fi-ampovestit despre ea. Super tipl - rAde cu noi, nepune si facem mici scenete, reciti, ne di si ci-tim din Ordinul povestitorilor qi Fabuloy'a. Nicinu igi dai seama cAnd trece timpul cu ea. Dupiori floarea de la fereastrl era bine mersi. Adoua orI a fost de mate. Teroare... Isoscela gcoliinoastre iar ne-a certat, iar ne-a dat lucrare decontrol ;i ne-a ameninfat cu corigenfe. Aqtep-tam toli cu sufletul la gurl si sune de pauzi. Eibine, crede-m5, dupi ora de mate mi uit la floa-rea de pe pervaz gi ce sI vezi? Floarea pur qi

simplu s-a uscat. A chelit. I-au cdzut petalele.i1i dai seama * profaa uscat floarea cu gAndurileei negre, cu nervii ei, cu obsesiile ei, cu noteleei mici. Mi-a pirut riu de floare gi mi-am datseama ci nu pot si sacrific gi alte flori ca slvidcum sunt ceilal1i profl - adici si am dovada claricI ceea ce intuiesc eu este adevirat. Dar ifi daiseama... omarita, cum ii spun eu, face r5u;i flo-rilor! Oamenii futia care au crescut prea multsunt de-a dreptul periculosi pentru naturi. imiinchipui ci gi animalele suferi in preajma lor.Cogmarul meu este ci o si ajung ca ei.

Mi tot gAndesc ci ar fi util daci a; putea faceun fel de portret-robot al unui omar. SI il dis-tribui prin orag cu mesajul ,,Daci semeni cu el,ai griji. Egti PREA mare". Poate ci micar ag

sensibiliza populafia la aceasti probleml pecare o ignorS. Doar ci nu e simplu de flcut unportret-robot. Dqi au unele semnalmente co-mune - in special prMrea in pimAnt gi acreala -,sunt foarte multe feluri de oameni prea mari. inprimul rAnd sunt gi femei, gi birbali, ;i gragi, si

r martie. Am pus-o la fereastra de lAngi catedri.

slabi, gi romAni, gi romi. Pe urmi am observat cIexistiomarul gofer- unul care mergecugeamull5sat;i cu muzica dati la maximum, claxoneazidin orice, nu lasi pietonii si treaci pe trecereade pietoni, parcheazi unde are chef; omarulpieton - cel care merge cu capul in pimAnt,deseori vorbegte la mobil, dacl il intrebi cevape stradi nu ili rispunde; omarul plrinte - pestradi sau la serviciu nu ai zice ci e omar, darinrelafia cu copilul lui are cAteva obsesii: sI nubei sucuri, si mai pui un rAnd de haine pe tine,si ili faci temele; omarul cu cAine - acesta nustrAnge mizeria de pe jos qi i;i trage bietul c6inein lesd doar cum vrea el; omarul vAnzitor - i1iindeasl cumpiriturile alandala in sacogi gi nudi restul; omarul de mall - intrl la f,lm qi foq-neste punga de floricele in disperare ;i mai givorbegte la mobil dupl inceperea filmului; oma-rul profesor... doar la mine la ;coali ag zice cIjumitate dintre prof, au semne de omariti. Maigrav e cI uneori pofi si fii indus in eroare. Sub

SH}INI]I, POVISTITOffIION 3

masca unui om zAmbitor (eu le zicpufogi dstora) .

poate sta un omar in devenire. pAni gi unii bu-nici te pot pecili. Par pufogi ;i cAnd fi-e lumeamai dragl incep cu teoriile despre cum sd nufaci aia, nici cealaltS.

Cel mai frici imi este cI intr-o bunl zi o sI se

ascundi un omar in corpul unui copil. Asta mi rr

sperie cu adevirat. $tiu sigur ci cei mici sunt :.,

imuni la omaritS. Dar fiind mic nu te prea pofiapira. Nici nu vreau si mI gAndesc cum ar fi sI

prieteni ai mei. Sau, doamne feregte, la mine!Cei mai penibili, dupi mine, sunt cei mari

care incearci sI nu fie prea mari apelAnd la in-jecliile cu botox, liposucfii, implanturi de pir.Pe bune, sunt absolut caraghio;i cum vor ei sifie fotogopali cu orice pref. Eu de abia agteptsI imi apari ni;te riduri - e chiar cool sI nu aifala aga de intinsi ca o gelatin5, dar sI ai cevaexperiente de via!5 cu care si te lauzi sau de caresi te plAngi. Mie ce mi se intAmpls? Mai nimic. l

e1#&

l&FeT$*

*s

,r*f *4 ie.,frw*&r, ,Yl*l ffi& An4 F|{:€&Ce srrt*o-"" '%!

(ElA iq$ gAe ffar pr$s{ FEffi.s.c6,5a Ltpntr D€ E cre!,Il *,J pft,urn .Brfr/|*{|, .w - mDM"$

Mnr$Tffrr r01itsTlT0mr

$coali, lecfii, meditalii, inot, pisilogeali... ;i iargcoal5... Nici micar nu m-am pupat pAni acumcu un biiat. De abia a;tept sd cresc. Da - vreausI cresc, dar nu vreau sd ajung mare -, gtiu ciunii nu pricep diferenla. Treaba 1or.

Mulli cred ci am inventat chestia asta culupta impotriva crescutului excesiv doar aga, ca

si ies cumva in eviden!5. Nici vorbi. Eu chiarcred ci omenirea este intr-un mare pericol. Eu

chiar cred c5 problemele despre care se tot dis-cuti pe la televizor - rizboaie, Brixit (este cI nugtii ce e asta? Hai cI igi spun. Ne-a zis profa de

istorie: iegireaAngliei din UE!), coruplia - toatear putea sI fie rezolvate dacl am putea stipAniepidemia de omaritS. Daci cei care se ocupi cuchestiile astea ar fi rezonabil de mari gi in niciuncaz cu semne de omaritS. Uite, de exempluacum e unul in SUA - Donald Trump. Vrea sIdevini pregedintele 15rii ;i este clar de la o pogtlcI e omar. Jigneqte femeile, rivalii din cursa elec-

toralS, pe cei din alte !5ri mai sirace. Pii daclajunge pregedintele SUA e vai de noi. De aia zic

- eu chiar simt ci e foarte important pentru cei

din jurul meu si faci eforturi sI nu se maturizezeprea tare. Eu cred cI ar trebui inci din gcoal5 sine predea cursuri de crescut mic sau de crescutatAt de mare cAt trebuie. Mami... iqi dai seama

ce bine ar fi daci ar inlocui orele de mate cu asa

ceva!

I1i povesteam ci azi numiram omarii din tro-leibuz. Una dintre doamnele pe care Ie-am bi-nuit de omariti vorbea la mobil gi spunea ,,Ofmi doare sufletul..." $tii, mi gAndesc cI poateasta e ceva comun tuturoromarilor - pe oamenii5;tia prea mari ii doare cumva sufletul... a$a cummI doare pe mine glezna pe care mi-am sucit-ola baschet. Sau poate ci sufletul incepe si tedoari cAnd creqti pur gi simplu, nu neapiratcAnd creqti prea mult? Oi trdi qi oi vedea! Pe

mAine. Si imi fii pumnii - dau testul Cambrid-ge... de asta depinde un nou mobil.

Laura Griinberg este profesoari, inslnu predi lavreo;coali sau liceu, ci la Uni-versitatea din Bucuresti. Are o meseriefoarte interesantl - este sociolog. $i, inacelaqi timp, scrie eirli pentru copii. in2014 a publicat la Editura Arthur Sd uep-tem mici, o carte care, dincolo de povegtilepe care le confine, este gi un studiu de so-

ciologie (imaginari sau nu). Astfel, Lauraa descoperit omarita - boala crescutului inexces, a descoperit remedii impotriva aces-

tei boli, a inventat omarii gi omicii, iar acumne-a trimis un fragment din jurnalul unuiomic care se teme sI nu cumva si se trans-forme intr-un omar.

,i;