orca_share_media1433241812492
3
REVISTA DACIA LITERARĂ- MANIFESTUL ROMANTISMULUI ROMÂNESC Revista „Dacia literară” apare la Iaşi, în 30 ianuarie, anul 1840, sub directa îndrumare a lui Mihail Kogălniceanu şi va fi interzisă chiar după primul număr, căci, prin chiar numele ei, revista se adresează românilor din toate cele trei ţări, într-un moment politic dificil, în care unirea nu era încă posibilă. Autorul îşi expune această intenţie în mod lămurit şi plastic, afirmând că revista „va fi un repertoriu general al literaturii româneşti, în carele, ca într-o oglindă, se vor vede scriitori moldoveni, munteni, ardeleni, bănăţeni, bucovineni, fieştecarele cu ideiile sale, cu limba sa, cu chipul său.”. această deschidere către toţi românii reprezintă primul pas către clădirea unei literaturi şi a unei limbi unitare. În spiritul acestei recomandări de va dezvolta la noi literatura preromantică (momentul paşoptist) şi romantică. Programul estetic al romantismului românesc, din Introducţia lui Mihail Kogălniceanu, se întemeiază pe idei care vizează formarea unei literaturi naţionale. Autorul acestui articol porneşte de la o observaţie simplă: în cultura română domină traducerile din literatura străină şi chiar dacă recunoaşte că abem nevoie de modele, totuşi „dorul imitaţiei s-a făcut la noi o manie primejdioasă, pentru că omoară în noi duhul naţional. Această manie este mai ales covârşitoare în literatură. Mai în toate zilele ies de sub teasc cărţi în limba românească. Dar ce folos! Că sunt numai traducţii din alte limbi şi încă şi acelea de-ar fi bune. Traducţiile însă nu fac o literatură”. Un alt aspect care decurge de aici este subliniat în acelaşi articol. În schimbul traducerilor, Kogălniceanu propune căutarea subiectelor într-un spaţiu românesc. Astfel, el recomandă ca
-
Upload
shirleylaurel -
Category
Documents
-
view
215 -
download
2
description
n
Transcript of orca_share_media1433241812492
REVISTA DACIA LITERAR- MANIFESTUL ROMANTISMULUI ROMNESC
REVISTA DACIA LITERAR- MANIFESTUL ROMANTISMULUI ROMNESC
Revista Dacia literar apare la Iai, n 30 ianuarie, anul 1840, sub directa ndrumare a lui Mihail Koglniceanu i va fi interzis chiar dup primul numr, cci, prin chiar numele ei, revista se adreseaz romnilor din toate cele trei ri, ntr-un moment politic dificil, n care unirea nu era nc posibil. Autorul i expune aceast intenie n mod lmurit i plastic, afirmnd c revista va fi un repertoriu general al literaturii romneti, n carele, ca ntr-o oglind, se vor vede scriitori moldoveni, munteni, ardeleni, bneni, bucovineni, fietecarele cu ideiile sale, cu limba sa, cu chipul su.. aceast deschidere ctre toi romnii reprezint primul pas ctre cldirea unei literaturi i a unei limbi unitare. n spiritul acestei recomandri de va dezvolta la noi literatura preromantic (momentul paoptist) i romantic.
Programul estetic al romantismului romnesc, din Introducia lui Mihail Koglniceanu, se ntemeiaz pe idei care vizeaz formarea unei literaturi naionale. Autorul acestui articol pornete de la o observaie simpl: n cultura romn domin traducerile din literatura strin i chiar dac recunoate c abem nevoie de modele, totui dorul imitaiei s-a fcut la noi o manie primejdioas, pentru c omoar n noi duhul naional. Aceast manie este mai ales covritoare n literatur. Mai n toate zilele ies de sub teasc cri n limba romneasc. Dar ce folos! C sunt numai traducii din alte limbi i nc i acelea de-ar fi bune. Traduciile ns nu fac o literatur. Un alt aspect care decurge de aici este subliniat n acelai articol. n schimbul traducerilor, Koglniceanu propune cutarea subiectelor ntr-un spaiu romnesc. Astfel, el recomand ca scriitorii s fructifice episoadele eroice din istoria noastr, s transfigureze artistic frumuseile naturii i s prelucreze folclorul autohton. Acestea vor deveni principalele preocupri ale preromanticilor i romanticilor notri: Istoria noastr are destule fapte eroice, frumoasele noastre ri sunt destul de mari, obiceiurile noastre sunt destul de pitoreti i de poetice, pentru ca s putem gsi i la noi sujeturi de scris, fr s avem pentru aceasta trebuin s ne mprumutm de la alte naii.
Implicai n revoluiile democratice de la 1848, majoritatea scriitorilor din aceast perioad manifest interes pentru ideile lui Koglniceanu, contribuind decisiv la cldirea unei literaturi moderne: compuneri originale i vor umple mai toate coloanele. Este cazul primei nuvele romantice i istorice din literatura noastr, Alexandru Lpuneanul, de C. Negruzzi, nuvel inspirat din istoria medieval a Moldovei.
Totodat, Koglniceanu pune pentru prima oar problema unei critici obiective, iar n acest sens el vorbete despre o interpretare direc a scriiturii i despre o critic fcut fr ur i prtinire: Critica noastr va fi neprtinitoare; vom critica cartea, iar nu persoana. Aceasta va duce implicit la constituirea unui adevrat sistem de valori.
Unul dintre cele mai importante deziderate exprimate de Koglniceanu n acest articol introductiv, n pur spirit paoptist, este unificarea noastr ca popor, literatur i limb : elul nostru este realizarea dorinei ca romnii s aib o limb i o literatur comun pentru toi.
i rubricile revistei, anunate n acest program, sunt de interes. Koglniceanu, dup ce face o analiz a tuturor revistelor ce apreau la momentul respectiv (Albina romneasc, Curier etc), pe care le gsete politice i cu color local, concepe publicaia sa n patru pri: n prima vor fi publicate compuneri originale ale conlucrtorilor foaiei; a doua parte va cuprinde scrieri publicate n alte ziare romneti; partea a treia va fi dedicat criticii literare, iar n ncheiere vor fi prezentate informaii culturale diverse i tot ce poate fi vrednic de nsemnat pentru publicul romn.
Revista i articolul lui Koglniceanu nu vor rmne fr ecou n epoc i reprezint, deopotriv, certe reuite n plan estetic, dar i experiene artistice ale cror rezultate se vor vedea mai trziu. Introducia lui Koglniceanu a contribuit la crearea curentului naional i a deschis drumul literaturii noastre moderne. n acest sens, Paul Cornea afirma: Marea nsemntate a programului Daciei literare nu rezid n ceea ce corecteaz, ci n ceea ce aduce nou. Esenial e promovarea hotrt i deplin consecvent a directivei naionale i populare n literatur.
