Orase_sociologie_urbana

8/3/2019 Orase_sociologie_urbana

1/47

18.0ra!jeLiviu Che/cea

IntroducereTeorii socloloqlce despre eraseMorfologia oraselorSuburbanizareaDezindustrializarea: tranzitia de la orasele industriale la orasele cu econornlede serviciiGentrificareaOrasele postindustriale !?i industriile creative

iIII

IntroducereOrasele sunt rezultatul uuor forte dintre cele mai diverse, care actioneaza simultan.Daca .sinuciderea putea fi privita de Emile Durkheim ca un fapt social explicabil prinalte fapte sociale, aparitia unui cartier, demolarea unei parti din oras pentru a seconstrui altceva, dezvoltarea unor noi cai de acces, aparitia unor noi zone industriale,Iocuirea insalubra, suburbanizareaetc, nu pot fi analizate doar prin prisma faptelorsociale, .Astfel de transformari ale oraselor sunt rezultatul unor procese economice(formarea pietelor, organizarea transportului interurban, existenta capitalului siinvestitiilor etc.), al unor actiuni politice (aprobarea in consiliile municipale, acceptuldeciziilor privind fiscalitatea diu punctul de vedere al Iocuitorilor etc.), dar si alplanificarii folosirii terenului urban de catre urbanisti ~i arhitecti (parcelarea tere-nutui, dotarea cu utilitati, spatii eornerciale, scoli, aceesibilitate etc.). Studiuloraselor~j al lumilor urbane constituie obiectul de studiu al sociologiei urbane. Dorneniiledisciplinare cele mai apropiate de sociologia urbana sunt geografia socials (felul incare oamenii folosesc spatiul) i urbanismul (felul in care orasele sunt proiectate).Domeniul soeiologiei urbane cuprinde terne destul de variate: formarea i functio-aarea cartierelor si comunitatilor, folosirea spatiului urban, formarea locului, deterito-rializarea si reteritorializarea anumitor activitati din cadru1 oraselor, drepturile de


2/47

740 CONFIGURArumediu (poluare tonica, a apei, a aerului etc.), genul si societatea, gentrificarea, formareaghetourilor, orasele globale, locuirea, Iocuirea informala, persoanele rara adapost,imigrantii, economia .informala, spatii masculine si spatii feminine din orase, viata denoapte, relatia dintre automobil, mobilitate ~ipedestrii in orase, formarea suburbiilor,investitiile imobiliare, ciclurile de crestere si criza in investitiile imobiliare, violentasi criminalitatea urbana t. Capitolul acesta trateaza numai cateva teme; cei interesatide alte subiecte pot consulta cartile recomandate in bibliografia suplimentara,Multe din lucrurile care se petree in spatiul fizic al oraselor sunt influentate deprocese economice. Orasele sunt de multe ori privite ca extensiuni sociale aleproceselor economice ~ipolitice ce au loc la nivel regional; national sau global. Spredeosebire de inceputurile sociologiei urbane, in special al studiilor de comunitate dinScoala de la Chicago, accentul in ultimii 20-30 de ani la nivel teoretic s-a deplasatspre relatia dintre dinamica sociala locala si transformarile economice ~i politiceregionale sau globale. in acest sens, un sociolog afirma ca "trebuie relationat ce seintampla in erase eu schimbarile de amploare la nivel international't ', Un alt sociolog,mergand in aceeasi directie, scria ca "ora~ele sunt extensii fizice ale pietelor si aleactiunilor statului. Ceea ce vedem si abstractizam drept oras este 0 retea fizica defabrici, birouri, scoli ~i drumuri, toate legate de functia primara de acumulare acapitalului ~ivulnerabile la deeaderea prin devalorizare":'. Astfel de acumulari decapital in forma fizica a oraselor atrag, de asemenea, concentrarea mijloacelor Ieconsum (magazine, depozite) si a functiilor de reproducere a fortei de munca -recreere, odihna.rscoli, parcuri etc.

Teorii sociologice despre orasePrimii care au studiat orasele nu au fost sociologii ~i nici macar oameni cu'amb'~-universitare", Ei erau reformatori sociali din secolul al XIX-lea din Anglia, Franta ~Statele Unite care doreau sa fad vizibila saracia existenta in orasele industriak:pentru ochii celor care aveau putere politica ~i econornica. Atunci cand stu: .oraselor a fost abordat inrr-o maniera academica, optiunea a generat un numar marede studii, Dintre autorii clasici sunt de mentionar : Max Weber, Georg Simmel,Friedrich Engels, Robert Park, David Harvey, Walter Benjamin, Henry LefebvreS a consideram in continuare elementele importante formulate in studiile lor G!-autorii "clasici ".

1. Gottdiener, Mark i Budd, Leslie, 2005, Key Concepts in Urban Studies, Lomira: Sage,2. Flanagan, William G., 1993, ContemporaryUrbanSociology, Cambridge: Cambridge Uni

Press, p. 77.3. Walton, John, 1993, Urban Sociology: The Contribution and Limits of Political EC I : r : : : n ; : : ' l ; [ .Annual Review of Sociology, vol. 19, pp. 301-320, p. 308.4. Parker, Simon, 2004, Urban Theory and the Urban Experience.' Encountering the ':_

Londra: Routledge.


3/47

ORASE 741

Georg SimmelGeorg Sinunel a fost eel mai important sociolog care a scris despre erase la sfarsiuilseeoluluial XfXvlea si inceputul secolului xx. Importanta lui este data atat depropriile analize, catsi de influenta pe care a avut-o asupra sociologilor americanidin Scoala de la Chicago. EI a pomit de la constatarea ca intensitatea schimburilorsociale si economice cotidiene din erase este mult mai mate decat in lumea rurala.De asemenea, mobilitatea, intensitatea evenimentelor c a t ~i diversitatea actorilorsociali sunt foarte diferite fata de orasele mici sau de sate.in acest context, locuitorii oraselor mari tree prin ceea ce se cheama supra-stimularea senzoriala, adica 0aglomerare a mesajelor transmise de simturi. Aceastabombardare eu stimuli (imagini, lumini, oameni, zgomot, contacte fizice etc.) setransforma in indiferenta, atirudine blazata, dar i cult al spatiului privat, rezultat dinnevoia de retragere din tumultul strazii. lata ce spune in acest sens Simmel :Aglomerarea rapida a imaginilor, discontinuitatea radicala vizibila dintr-o singura privire

i surpriza impresiilor - acestea sunt conditiile psihologice pe Care metropola Ie creeaza,Cu fiecare traversare a strazii, eu tempo-ul jmultiplicitatea vietii economice, ocupationale i sociale, orasul creeaza un contrast adanc cu ofaselele mici i cu viata rurala in eeea cepriveste fundatia senzoriala a vietii psihice",Pe l a n g a atitudinea de blazare pe care locuitorii oraselor mari 0 dezvolta, culturaurbana mai permite juca doua trasaturi importante. Una dintre acestea este anonimatul,

adica faptul ca pentru a trai intr-un astfel de mediu nu este nevoie de legaturi soeialeputernice, ele fiind mediate de bani, mat degraba deeat.de trasaturi ale persoanei.Oarnenii pot merge la cumparaturi sau sta in cafenele rara a fi obligati sa inter-actioneze eu ceilalti, Cea de-a doua trasatura, legata de prima, este individualizarea,care este permisa in mediuI urban ~irac.uta posibila de diviziunea socials a muncii,foarte avansata in erase. Individualizarea din mediul urban este insotita, potrivit luiSimmel, decmecanisme de organizare a complexitatii", cam fac posibila functionareaoraselor. Simmel mentioneaza ca principalul mecanism il constituie banii, careintegreaza persoanecupreocupari diferite, dar i explozia eeasurilor de buzunar insecolul al XIX-lea ~iinceputul secolului XX.

Simmel ~i orasele contemporane: neua "cl.,lltura urbana"a centrului Bucurestlutui

in ultirnii cativaani, atat la nivel dlscurslv, prin retennts explicite, cat ~i prindiferlte practici sociale, a aparut 0 cultura urbana noua, juvenila, ludica si dez-inhibata. "Cultura urbana" este pe buzele multora. Celebrata, Ietisizata, fare. a fiprea clar la ce se refera, aceasta realitate culturala ~i discursive e prezenta Inmulte feluri. Modalitatea In care aceasta se manifesta urmeaza, In linii marl,analiza lui Georg Simmel dinlucrarea sa Metropola i viet menta/a (1905).1 0 0 +

5. Simmel, Georg, [1905] 1950, The Metropolis and Mental Life, in The Sociology ofGeorgSimmel, tractus, editat si eu 0 introducere de Kurt H. Wolff. Glencoe, Ill.: Free Press, p. 410.


4/47

742 CONFIGuRARI, . . . .Potrivit lui Simmel, orasele de dimensiuni mari produc mal multe schimbari alerelatiel dintre individ -~i societate. Viata urbana permite individualizarea, prlneliberarea de puterea societatii ~i de apasarea trecutului. Datorita lntensltatilschimbului social cotidian (de la scanarea fetelor pe strada pana la hoinarealaaparent fara scop), dar~i a celui economic mediat de bani, densitatea contactelorsociale sporadice este foarte ridicata. Orasele, potrivit lui Simmel, permit anonimatul.Explozia cafenelelorsi a vietii publice de trotuar sunt bune exemple in acestsens.I n orasele mari, de ~semenea, utllizarea spatiulul, ritmul timpului ~idensitateaactorilor sociali se maresc substantial. .Retragerea din spatiile'in care indivizii sunt suprastrirnulatl senzorial sunt tocmaispatiile in care apar forme noi de raportare a invidizilor urbani la societate.Cultul anonirnitatii, de exemptu, produce fenomene culturale noi, ferite de ochiicurlosi ~i unebri incrlrninatori ai societatii. Petrecerile underground, in spatitabandonate ~ifolosite interinitent (industriale, case vechi) sunt un bun exemplu.Intr-un alt registru, dar raspunzand la aceeasl chemare a anonlrnltatii sunt ~ispatlile care permit evaziunea din "zgomotul" strazii, Anonirnitatii Iicorespundei 0alta temporalitate, rnanitesta In explozia de spatii slow time. Ceainariile,!argurile de mancare tradttionala sau cererile insist'ent~ pentru spatii pietonale..chernartle" retro (in ceea ce priveste hainele. patrimoniul sau trecutul urban loeal)sunt tocmai expresii ale dorlntei de sustragere din tempo-ul ridicat al strazii.Viata urbana despre care a scris Simmella inceputul secolului XX era. asa cumsunt i orasele din zilele -noastre. parte din societatea de consum. intre aceaperloada ~i zilele noastre, au avut loc schimbari semnificative in ceea ce privesteconsumul, in sensu I oa productla i consumul de rnasa au facut loc productlei ~iconsumului de ni~a. Trecerea de la organizarea fordista a economiei (capita-lismul organizat) a fost reorqanizata din anii '70 In ceea ce numim astazi post-fordism. Accelerarea ritmului de productie In organlzarea posttordista a fosttnsotita de cresterea timpului de rulaj al consumului. Aceasta s-a transformattntr-o atentls mai mare acordata model. Dupa cum au semnalat divers! autori",In postura Sade generatoare de gusturi i consurnatori, rnodaa dus la celebrareadiferentei, efemeritatii, spectacolului, hipermobilitatii gusturilor. lntre altele, aceastaa dus la reducerea ciclului de viata al produselor prin cresterea vitezei inovatiei~i cautarea perpetua a noului Tnconsum.Tendintele identificate de Simme! se manifesta tnsa la fer de puternic ~i astazi,Individualizarea din spatiul urban a devenit regula- In sfera hiperconsumuluipostfordist. Ideii de dlferentiere ~iprestigiu din perioada eonsumului de rnasa is-a adauqat un consum mai putin social. mai individualist. mai interiorizat.intanqibil, bazat pe experienta ~iernotii, potrivit lui Gilles Lipovestsky (FericireaParadoxa/a: Eseu asupra societetii de hiperconsum). Spatiile sustrase tumultuluistrazu abunda de persoane .unicat", De la spatiul urban asteptarn sa ne tacamai independenti ~i mal rnobili, sa ne provoace senzatii, sa ne taca sa trairnexperiente nol,Spatiile urbane noi sunt In pr'imul rand furnizoare de semne mai deqraba decatde lucruri eu valoare de tntrebutntare. Ceainarille, de exempfu, sunt produse de, . . . . i

6. VeziHarvey, David. 2002, Conditia postmodemitiqii : 0 cercetare asupra originilor schimbiiriiculturale, Timisoara : Amarcord.


5/47

ORASE 743-.cererea de confort.psihic, dearmonie interioara !,>ide aspiratle subiectiva catreTmplinirea personals, dupa cum magazine gen Body Shop sau multe oferte dearnenajari de interior sunt expresia cautarij de dezvoltare personala, intelep-ciunea orlentala, noile splritualitati, ghiduri de fericire sau de Intelepciune.Lipovestsky suqereza ca nolle spatii de consum sunt .farmacii ale fericiril",avand d?-a face acum cu expansiunea pietei sufletului, a echi1Jbruluii a stimeide sine. Inmod asernanator, hoinareala prin diverse parti ale orasului, sarbatoritacotidian prin videoclipuri, bloguri, explorari urbane !,>ialte forme culturale, plaseazamobilitatea individuala in interiorul noii culturi urbane.M ax WeberWeber a fost, de asemenea, interesat de erase. Avand teorii si metode cu totul diferitece cele ale lui Simmel, Weber a fast interesat de rolul si functia istorica pe careorasele le-au avut in aparitia capitalismului. Spre deosebire de Simmel, Weber nu adiscutat orasele contemporane lui. Weber a avut a abordare istorica si comparativa,folosind exemple din Antichitate sau feudalism si din zone geografice diferite precumEuropa, China, Asia, Orientul Apropiat. Weber a ajuns la concluzia ca orasele liberedin Europa feudal a au incurajat aparitia pietelor i a capitalismului, iar cele "preben-diale" I-au descurajat (prebendial insernnand folosirea delegata a proprietatii statului).Weberspune ca, pentru a fi considerate erase, asezarile trebuie sa aiba autonomiepolitica si administrativa, pe langa criteriul ocupational. Din punctul de vedere aleconomiei, Weber spune ca locuitorii oraselor se caracterizeaza prin faptul ca traiescdin corner; i piete si nu din agricultura, Iata ce spune Weber in acest sens :

Pentru a constitui 0 comunitate urbana cu adevarat, 0 asezare trebuie sa etaleze 0 dorninatie arelatiilor comerciale si de schirnb, iar asezarea, pe ansamblu trebuie sa aiba urmatoareletrasaturi : 1. Sa fie 0 fortificajie : 2. Sa fie 0 piatli; 3. Sa alba un tribunal propriu si legislatieautonoma ; 4. Sa fie 0 forma de asociere; 5. S a posede autonomie si autocefalie ~iastfel saaiba 0 administratie la a carei alegere sa participe burghezii".Weber a mai discutat i felul in care pot fi clasificate asezarile, vorbind despreorase productive, comerciale, princiare, mercantile, gamizoane sau forturi.

Reform atorii sociali din secolul al XIX-leaChiar dad Simmel i intr-o anurnita masura Weber au influentat foarte mult studiuloraselor pentru 0 perioada de timp, primele studii empirice i-au precedat cu catevazeci de ani. Dupa cum am afirmat mai sus, ele erau efectuate de oameni cu diferiteangajamente politice militante. Realitatea de la care porneau reformatorii sociali era

7. Weber, Max, 1958, The City, tradus : ; ; i editat de Don Martindale ~iGertrud Neuwirth, NewYork: Free Press, p. 81.


6/47

744 CONFIGURARIcit orasele industriale in faza lor de crestere din secolul al XIX-lea au generat, dincauza lipsei interventiei statului ~i a primariilor, conditii de viata mizere pentru unnumar mare de locuitori. Era yorba in principal de probleme legate de sanitatie, delocuirea insalubra ~i de poluare, generate de ocuparea spontana a terenurilor si depracticile oneroase ale proprietarilor de locuinte ieftine ~isubstandard. Ideea reforma-torilor era ell daca cei din clasa de mijloc existenta, in erase ar cunoaste acesterealitati, soarta celor dezavantajati s-ar irnbunatati, Astfel de reformatori au documentatpartile mai intunecate ale oraselor industriale. Cativa, cum ar cazul lui CharlesDickens, Emil Zola, Victor Hugo sau Herman Melville aveau mai degraba orientariliterare, in timp ce multi altii i~iculegeau cu rigoare observatiile lor empirice, Printreacestia din urma se numara Henry Mayhew care a seris 0 serie de reportaje intr-unziar britanic (Morning Chronicle) prin care a descris lumea cartierelor ~ipersonajelorsarace din Londra, Acestea au fost reunite ulterior intr-un volum publicat in 18618,unde Mayhew prezinta viata personajelor de strada din Londra, scriind despre vaga-bondaj, docheri, casele de inchiriat ieftine, artistii de strada, cosari, dresorii de animale,aziluri de noapte, fotografii ambulanti, s.a.m.d, Pentru fiecare astfel de personaj colectiv,Mayhew ofere a statistici, descrieri, precum ~i reproduceri ale conversatiilor purtate,

'j'I'l:1> ADT,t;.nODn;n l'AUl'Ell Sl'HHr;T~~WEEI'l'llJ.

Figura 1. Maturiitor de strada din Londra. Gravurd din cartea lui Mayhew,Londra Labor and the Labor Poor, 1861, p. 2627. Mayhew; Henry, 1861, London Labor and the Labor Poor: The London Street Folk, Londra:Clowes and Sons.


7/47

ORASE 745

Un alt reformator social rara ambitii academice, de asemenea din Marea Britanie,a fost Charles Booth. Timp de 15 ani el a adunat sistematic date despre conditiile deviata din Londra (Life and Labor of the People in Londra), in speranta ca vaidentifica "relatiile numerice pe care saracia, mizeria i depravarea Ie au cu veniturilesi confortul comparativ" si ca "va descrie conditiile generale in care traieste fiecare. clasa sociala'": Aproximativ acelasi lucru are loc catre sfarsitul anilor 1800, proiectesimilareexistau i in Statele Unite, unde venirea masiva si continua de imigranti, dari discriminarea rasiala a negrilor au produs cateva studii nonacademice foarte binedocumentate. Este cazullui Jacob Riis, un imigrant danez care a trecut el insusi prinmomente de pauperitate extrema, dar care a ajuns jurnalist si angajat al politiei.Folosindu-se de inventarea blitz-ului cu pudra de magneziu, el a facut numeroasefotografii i descrieri asemanatoare cu cele ale lui Mayhew, centrate pe tipurilesociale ale locuitorilor marginali. Orasul pe care l-a descris a fost New York, maiprecis zona cea mai aglomerata si saraca din perioada sfarsitului secolului al XIX~lea,Lower East Side, cartierul unde se stabileau prima oara imigrantii recent veniti inAmerica. Lucrarea sa, denumita How the Other Half Lives', a urgentat programele 'sociale ale municipalitatii si statului New York 10. Despre mediul pe care I-a descrisRUs consultati site-ul Tenement Museum (www.tenement.org) amplasat chiar inLower East Side, iar despre istoria New York-ului consultati site-ul Museum of theCity of New York (www.mcny.org).

Figura 2. Fotografie realizii de Jacob Riis, sfarsitu! anilor 1800, New York,infafi~iind copii din Lower East Side.8. Booth in Parker, S., 2004, op.cit., p. 33.9. Riis, Jacob, [1890]1901, How the Other Half Lives, New York: Charles Scribner's Sons.10. Merryfield, Andy, 2002, Metromarxism : A Marxist Tale of the City, Londra : Routledge, p. 37.


8/47

746 CONFIGuRARIEtnografii urbane ~i Scoala de fa ChicagoDesi astfel de reformatori beneficiau de 0cunoastere solida a unor realitati punctuale,sociologia urbana a fost conturata si institutionalizata in America la inceputulsecolului XX de cativa universitari cu traiectorii destul de diferite, Ei s-au grupat injurul Facultatii de Sociologic de la Universitatea din Chicago, 0 institutie de invatamfmtrecent deschisa (In 1892) prin donatia magnatului petrolier John D. Rockefeller.Perioada de glorie a studiilor urbane la Chicago a durat pana in anii 'SO, reunind unnumar mare de cercetari empirice. Numele mai cunoscute au fost Robert Park,Ernest Burgess ~i Louis Wirth, desi lista autorilor interesanti este mult mai lunga.Desi exista variatii intre studiile si viziunea acestora, ele au in comun faptul caarticolele si studiile lor erau 0 fuziune inrre reportajul de investigatie, teorii inspiratedin biologie (ecologia) Si etnografia urbana (folosirea metodelor de teren). in general,atitudinea fata de oras a celor din Scoala de Chicago era antiurbana, privind oraseleca probleme ~ipatologii,

Robert Park a fost mai intai reporter, iar mai apoi a studiat in Germania subcoordonarea lui Georg Simmel. Multe din conceptele Scolii de la Chicago au fostinspirate din teoriile ecologiste. Asa cum innatura intalnim zone ocupate de anumitespecii, Park a crezut ca orasele pot fi impartite in "zone naturale" , care sunt ocupatede "specii" urbane. "Zonele naturale" sunt concentrari de activitati i ocupatii similare.Astfel, teritoriile urbane care gazduiesc industria sau zona centrala de afaceri,ghetourile etnice, comunitatile de irnigranti, boemii sau personajele tranzitorii, toateacestea forrneaza zone naturale. Ocupantii acestor zone formau, potrivit metaforelorecologice, "specii" urbane, adica grupuri sau comunitati omogene, care au constiintade sine ca fiind diferite de altii,Pe hinga descrierea intensiva a acestor comunitati, Park spunea ca studiilesociologice trebuie sa ia in considerare relatiile care se formeaza intre ele. Acesterelatii pot fi de invadare, simbiozii sau succesiune, termeni specifici abordariiecologice. Echilibrul dintre specii este asigurat prin aceleasi forte ca si speciile Innatura - in acest sens vorbim despre ecologie urbana. Astfel, speciile urbane celemai puternice I~i vor asigura zonele cele mai bune. Acesta este cazul activitatilorcomerciale si de serviciu care se amplaseaza in zone le centrale. Dad sporestecompetitia pentru spatiu, speciile vor invada zonele naturale ale altor specii decatcele proprii. De exemplu, ghetourile cu populatie saraca pot "invada" zonele. claseide mijloc, existand astfel 0 "succesiuIle" a speciilor,Dad Park a accentuat relatiile dintre grupuri Si felul in care este generata ordineain peisajuI pestrit al oraselor, Ernest Burgess a fost mai degraba interesat de felul incare se grupeaza activitatile si comunitatile umane in erase. EI este eel mai cunoscutpentru modelul concentric al cresterii oraselor (vezi "Morfologia urbana"), prin careBurgess sustinea ca geografia oraselor poate fi inteleasa ca mai multe cercuriconcentrice, cu cladiri Si activitati separate (vezi subcapitolul urmator "Morfologiaurbana"). Spre deosebire de argumentele de tip rasial sau genetic care predominauin perioada respectiva in societatea americana. in privintaexplicatiilor deviantei sociale,Burgess sustinea cit nu bagajuI genetic, c a t locul unde traiesc indivizii determina


9/47

ORASE 747

comportamentul acestora. De exemplu, in zona "de tranzitie" (inelul al doilea,compus din zone industriale si detranzit feroviar), se gasesc cele mai muIte fenomenedeviante, Devianta nu se datoreaza individului sau grupului de care apartine, catzonei din oras in care acesta traieste,Cateva din ideile lui Simmel sunt destul de vizibile in felul in care Wirth vedeafunctionarea oraselor, EI credea cii orasele se bazeaza pe anonimitate, superficialitatesipe caracterul tranzitoriu al relatiilor umane. Datorita dimensiunilor mari, oraseniinu pot cunoaste toti ceilalti oraseni, In aeest context, are Ioc treeerea de la "relatiileprimare" Ia "relatiile secundare". Orasenii interactioneaza nu ca indivizi, ci caoameni care performeaza roluri. Interactiunea (eu vanzatorii, eu colegii de munca,cu soferii), nu rezulta in relatii primare, personale, Relatiile personaleale locuitorilordin orase devin superficiale $i tranzitorii, deoatece viata urbana este marcata de utili-

tarism si eficienta. Dincolode aceste trasaturi, densitatea $iheterogenitatea rezidentilorii face pe oarneni sa traiasca in grupuri omogene, ceea ce produce un mozaic atlumilor urbane. Aspectul de mozaic de lumi, precum $1barierele dintre ele, conducela segmentarea vietii urbane, Studiul sau, Urbanism as a Way of Life", unde se gasescmulte din aceste idei, este unuI din textele-cheie in formarea sociologiei urbane.Etnografiile urbane mai vechi si mai noiCe aveau in comun acesti autori era practica cercetarii de teren, Ia fata IocuIui, acolounde fenomenele sau grupurile vizate isi duceau existenta. in acest sens, Robert Parkafirma ca :

Antropologia, ca ~tiinta despre om, a fost preocupata pl\na in prezent cu studiul oamenilorprimitivi. Dar omul civilizat este la fel de interesant ca obiect de investigatie. Viata urbana sicultura sunt mai variate, mai subtile ~imai complicate. Aceleasi metode de observatie rabdatoarepe care antropologi precum Boas sau Lowie Ie-au folosit pentru studiul vietii si a manierelorindienilor americani pot fi folosite cu mai mult succes in investigarea obiceiurilor, credintelor,practicilor sociale ~i a conceptiilor generale des pre viatJi predominante In Mica Italie sau InNorth Side In Chicagn'P,Rezultatul acestor indemnuri de studiu empiric a fost un numar mare de cercetari

despre "speciile" urbane $i "zonele naturale" (inspiratia conceptuala din biologieeste evidenta), Un alt efect a . fost impamanrenirea unei traditii sociologice a studiilorde teren in mediul urban, 0 tendinta care a ramas pana astazi, eu autori notabili.Dintre autorii vechi merita amintiti Nels Anderson", care a scris despre muncitoriitadi.domiciliu.fix care treceau prin Chicago pentru a schimba trenurile cand se deplasaude la un loc de munca la altul; Frederic Thrasher" care a analizatorganizarea interna,11. Wirth, Louis, 1938, Urbanism as a Way of Life, The American Journal of Sociology, vol. 44,nr. 1, pp, 1-24.12. Park, Robert E., 1925, The City: Suggestions for the Investigation of Human Behavior in the

Urban Environment, in Robert Park si Ernest Burgess (coord.), The City, Chicago: Universityof Chicago Press, p. 3.

13. Anderson, Nels, 1923, The Hobo, Chicago: University of Chicago Press.14. Thrasher, Frederic, 1927, The Gang, Chicago: University of Chicago Press.


10/47

748 CONFIGuRArutipologiilesi raspandirea teritoriala a gastilor din Chicago; Paul Cressey care a studiatcomercializarea companiei feminine la scolile de dans din zona de tranzitie" sau, inalta carte, tehnicile folosite de escrocii financiari marunti.

Studiile acestea au continuat sa fie produse si in decadele urmatoare ~i continuasi in prezent. Lista este lunga, insa merita amintite The Street Corner Society (scrisade Whilliam Foote White in 1943) despre viata "baietiIor de cartier" dintr-o z O n a dinBoston. El a analizat viata tinerilor italo-americani din Cornerville - numele fictivdat cartierului italian. Viata acestora se petrecea in principal pe strada, mai degrabadecat in casa (de exemplu petreceau mai mult timp pe strada decat cu nevestele sauprieteneIe). El a descris structura ~i functionarea acestui grup in care a ajuns sa fieacceptat dupa numeroase "gre~eli" de conduita, Un alt studiu similar este eel realizatde Herbert Gans, denumit Urban Villagers, efectuat de asemenea in Boston si totdespre italieni americani. Gans a descris de asemenea comportamentul Iocuitorilor,formele lor de asociere, diferentele dintre tinerii care mergeau la colegiu si cei orientatispre "coItul strazii". Mai recent, exista studii excelente despre microdinamica vietiiin cartierele sarace din diferite erase americane, juxtapuse pe fundalul inegalitatilorstructurale. Elijah Anderson descrie felul in care viata de strada din zonele de ghetoueste condusa de uti "cod" informal, in care respectul este castigat prin raspunsulrapid, adeseori violent la orice forma de amenintare sau jignire (Code of the Street:Decency, Violence and the Moral Life of the Inner City). Anderson afirma ell daca insocietatea obisnuita indivizii i~i obtin stima de sine din mai muIte sfere (locul demunca, familie, prieteni, consum etc.), in lumea ghetoului, lipsita de oportunitati,respectul vine din viata de strada, 0 alta cercetare etnografica in prelungirea acestorstudii este Sidewalk, scrisa de Mitchell Dunier, in careanalizeaza lumea vanzatorilorstradali din cartierul new-yorkez Soho. Acestia vand reviste ~i carti culese din gunoi.Dunier a petrecut aproape cinci ani impreuna cu acestia, integrandu-se in grupul de20 de vanzatori (unul dintre ei chiar i-a scris prefata Ia carte).

Teorii marxiste despre orasDesi exista 0 istorie indelungata a studiilor marxiste despre orase, incepute custudiile lui Friedrich Engels in Manchester la mijlocul secolului al XIX-lea, teoriiIemarxiste pornesc de la insatisfactia faUl.de teoriile ecologiei urbane, Ele s-au impusin principal din anii '70. Dad cei din Scoala de la Chicago priveau locuitorii ca"spedi", iar cartierele ca "zone naturale", teoriiIe marxiste accentueaza in generalfaptul ca felul in care este mediul construit si locul pe care 11ocupa indivizii in erasesunt expresia cautarii profitului ~i uneori a relatiilor de subordonare economica sipolitica. Analiza sociologica de tip marxist se mai gaseste si sub numele economiepolitica, studii care sunt interesate de distributia bogatiei in societate ~i de felul incare deciziile autoritatilor pub lice reflecta interesele claselor sociale. Acest tip deanaliza este aplicat in multe alte ramuri ale sociologiei; in cazul sociologiei urbaneintrebarile frecvente sunt: Cum sunt influentate deciziile luate de municipalitati de

15..Cressey, Paul, 1932, The Taxi-Dance Hall, Chicago: University of Chicago Press.


11/47

ORASE 749catre investitorii imobiliari? Cum are loc competitia pentru spatiu intre diferitegrupuri din oras ? Cum influenteaza firmele de investitii imobiliare deciziile deurbanism i viata cotidiana a locuitorilor urbani ?

Teoriile marxiste in general au ignorat orasele!", insa in ultimele decade alesecolului XX multi sociologiau descoperit eli problemele, modul de abordare marxistsi analiza urbanistica dau rezultate foarte bune cand se inralnesc, Un autor nota ca"pentru 0 perioada [sfarsitul anilor '60, inceputul anilor '70] 0 buna parte din eelmai bun urbanism era facut de marxisti ~ieel mai bun marxism de urbanisti" 17. Ingeneral, teoriile marxiste acorda 0 problema sporita spatiului, inegalitatilor (sociale,de Iocuire, de putere politica municipala), se axeaza pe transformarile epocale (deexemplu, aparitia sau disparitia orasului industrial) ~iincearca sa priveasca oraseleca fiind rezultatul condensat al modului de productie dominant intr-o societate.

Friedrich Engels, contemporanul si prietenul lui Marx, a scris doua carti despreerase. Prima, The Condition of the Working Class in England, a deseris in principalfelul in care functionarea economiei capitaliste din perioada industriala produce infiecare oras mare unde industria a patruns, cartiere sarace, lipsite de servicii municipaleprecum salubrizarea, amenajarea drumurilor etc. Aceste cartiere erau cartiere muncitoresti,Orasul pe care Engels I-a studiat era Manchester, unde a petrecut multe ore mergand prinaeeste cartiere, imprietenindu-se cu unii locuitori sau intrand in locuinte. Imagineasa despre orasul modern era foarte surnbra, Se spune ca Engels afirma ca Dante afost ultimul poet al perioadei medievale i primul al timpurilor moderne'", Carteacontine atat formulari eu enunt general, cat si deserieri concrete ale interioarelorcaselor sau strazilor. Intr-o alta carte a sa despre problemele urbane, The HousingQuestion, Engels spunea ca solutia oferita de muncipalitatile din tilrile capitaliste lalipsa locuintelor i la conditiile insalubre de locuire a fost. doar de a muta problemadintr-o parte in alta a orasului, nicideeum sa 0 rezolve.Unul din numele importante este David Harvey. Geograf prin formare, britaniedin nastere, dar profesor american de aproape 40 de ani, Harvey a scris cartiimportante, citite si citate ill toate stiintele sociale (de exemplu, Conditia Postmo-dernitilfii). El este interesat de relatia dintre folosirea spatiului si functionareaeconomiei capitaliste. Geografia produsa de oameni si, in particular, orasele suntlocuri unde are loc acumularea de capital. Felul in care orasele sunt planificate siremodelate porneste de la crearea unei infrastructuri materiale pentru productia,circulatia, schimbul si consumul de marfuri, Peisajul ~i tesurul urban sunt model atede schimbarile econornice. Cautarea profitului deseneaza geografii noi, in continuatransformare. Geografiile veehi sunt abandonate, iar cladirile demolate intr-un procesde "distrugere creativa". Procese urbanefoarte diverse pre cum suburbanizarea,dezindustrializarea sau restructurarea, gentrificarea i regenerarea reorganizeazaaproape total structura spatiala a oraselor, Aceasta transformare a peisajului fizic areloe pentru a-i compatibiliza profitul si pentru accelerarea sa.16. Katznelson, Ira, 1992, Marxism and the City, Oxford: University of Oxford Press, p. 29.17. Merryfield, 2002. op. cit.; p. 5.IS. Ibidem. p. 37.


12/47

750 CONFIGuRARIExista multe studii irnportante pentru acest mod de a privi orasele. John Logan siHarvey Molotch'", de exemplu, au analizat felul in care se creeaza in multe eraseamericane "coalilii urbane de crestere", adica grupuri de oameni de afaceri, proprietari

ai unor companii de utilitati publice si politicieni locali. Astfel de coalitii, in momen-tele in care orasul in care se afla intra in declin, lanseaza campanii de promovare incompetitia interurbana, pentru a evita ca irrvestitiitor lor sa i~ipiarda valoarea. Altenume importante insociologia urbana sunt: Walter Benjamin, Henri Lefebre, ManuelCastells, Guy Debord sau Marshall Berman. Sunt stiluri diferite de analiza, dar toatesunt provocatoare si merita citite. Multe din aceste studii sunt foarte folosite inteoriile despre societatile postrnodeme, in studii culturale sau de sociologie in general.

Morfologia oraselorFelul in care orasele se extind, precum ~i felul in care activitatile se desfasoara ininteriorul lor depinde de multi factori, printre careamintim istoria construirii, factoriipolitici, religiosi, economici, de relatiile de proprietate asupra terenului urban,reliefullocal, precum ~ide accidentele istorice sau catastrofe (incendii, inundatii etc.).Dincolo de acestea exista cateva regularitati care se regasesc la un numar mare de erase,in sensul cit anumite activitati tind sa se amplaseze in anumite parti ale oraselor,Felul in care se structnreaza zonele urbane specializate depinde de valoarea pamantului,accesibilitatea ~i istoria cresterii urbane/". Exista mai multe variante de reprezentarea modului incare arata morfologia (structura) oraselor, Cele mai cunoscute sunt modeleleconcentrice, sectoriale si polinucleare. Un alt tip de analiza care descrie amplasareaacestor industrii este panta substitutiei chirie-centralitate. Le voi discuta pe fiecarepe rand, incheind cu cateva precizari despre particularitatile oraselor socialiste,

Modelul concentric (sau zonal)A fost elaborat de catre Ernest Burgess pornind de la cazul orasului Chicago. Ideea saera foarte simpla, si anume ca orasele se dezvolta spre exterior, pornind din zona centralasi formand 0 serie de zone concentrice. El a identificat cinci zone cu caracteristicispeciale, cu activitati, compozitie sociala, cladiri i probleme sociale distincte".Zona centrala este ocupata cu sectorul de servicii, in special birouri, comert ; dupaaceea exista "zona de tranzitie", ocupata de locuinte ieftine, depozite, fabrici vechi,gari ~i autogari, spatiu de extindere a zonei centrale. Cel putin pentru cazul orasuluiChicago, "zona de tranzitie" era ocupata, din punct de vedere uman, de imigrantirecenti, personaje tranzitorii ~i grupuri instabile, mai degraba decat de familii19. Logan, John si Harvey Molotch, 1987, Urban Fortunes: The Political Economy of Place,Berkeley: University of California Press.20. Vezi studiul de caz "EvoluIia centrului istoric al Bucurestiului",21. Burgess, Ernest, The Growth of the City: An Introduction to a Research Project, in RobertPark ~iErnest Burgess (coord.), 1925, The City, Chicago: University of Chicago Press.


13/47

ORASE 751

"a!?ezate". Aceasta zona era denurnita de Burgess zona de viciu, datorita faptului caaici se gaseau multe bordeluri, hoteluri ieftine i ,,coli" de dans22 "Zona de tranzitie"la inceputul secolului XX reunea cateva din zonele cele mai sarace din Chicago, acolounde se aflau imigrantii chinezi, irlandezi, precum i lucratorii germani Siest-europeni(in special polonezi si cehi) care lucrau in eadrul Abatoarelor Union Stockyard (aicisi-a dezvoltat aetivitatea faimoasa activista Jane Adams in eadrul institutiei HullHouse). Dupa aceasta "zona de tranzitie", urma 0zona de locuinte muncitoresti subforma de locuinte colective in cladiri eu mai multeetaje. Spre deosebire de "zona detranzitie", aceasta nu era 0 zona de viciu, ci mai degraba fermata din comunitatietnice stabile, eu institutii comunitare bine puse- la punet (carciumi comunitare,biserici, societatide intrajutorare etc). Dupa aceasta, urma 0 zona ocupata de clasade mijoe, fermata din case unifamiliale. in fine, eel de-al cincilea cere era format dindoua tipuri de locuitori, Amplasat la marginea orasului, acest cere contine a multinavetisti, Cealalta categorie era forrnata din easele de lux ale claselor de sus, careincepeau sa fuga de tumultul oraselor. Burgess mentiona ca, de obicei, aceasta zonase formeaza cam la 0 ora distanta fata de centru, aceasta specificatie fiind, in modevident, valabila pentru cazul orasului Chicago de la inceputul secolului XX.

2. Zona de tranzitie: depozite, tabrlel veehi, gari ( 4. Locuinte ale clasei de rnijloc )L Zona centralii de afaceri: birouri, cladiri lnalte

3. Locuinte rnuncitore~ti mpnofarniliale ieftine 5.a. Locuinte de lux, suburbii5 . b . L ocu in te a le n av etistilo r

Figura 3. Modelul concentric22. Vezi, de exernplu, studiul etnografic TaxiDance Hall de Paul G. Cressy-


14/47

752 eONFlGuRARIValoarea acestui model rezida mai degraba in functia sa euristica, decattnfidelitatea sa. Nu trebuie interpretat prea literal, in sensul de tras e l l eompasul. In

primul rand, el a fost conceput pentru orase cu densitatemare a locuirii, undepredomina transportul pedestru sau public, mai degraba decat eu automobilul,Incepand eu anii '50, automobitul a deseentralizat semnificativ activitatile urbane. Inspecial industria Si locuirea 8-a11 "scurs" in exteriorul oraselor, In al doilea rand,Burgess a zis ca rnodelul se apliica atunci cand nu exista "factori de opozitie", adicaobstacole topografice cum ar fi de exemplu dealurile. De asemenea, modeluI nu seaplica atunci cand exista fa't'tpri de atractie (de exemplu, lacuri sau cursuri de apa).in plus, odata .cu aparitia. t i a n S j 1 f@ T t u l u i public, multe erase au luat forma de stea, maidegraba decat de cercuri, elongate de-a lunguI strazilor principale unde existatransport cu tramvaiul. Un alt lucrn care ramane este ca modalitati similare defolosire a orasului tind sa fie gasitela aceeasi distanta deeentru. Ele se grupeaza nuin forma de inel continuu, ci sub forma de petece. De asemenea, pe Hinga distantapropriu-zisa, In unele cazuri mr distanta structureaza amplasarea aetivitatilor, citimpul si costul de dilatorie hitre eentru ~idiverse patti ale orasului,

MODELUL CONCENTRIC MODELUL SECfORIAL

IT ]D D .. MODELUL POLICENTRIC

1. ZONA CBNTRA-LA DE AFACERI'2. ZONA DE TRANZITIE(DEPOZITE, INDUSTRIE USOARA)3. ZONA DE LOCUINTE IEFTINE4. ZONADE LOCUINTE PENTRUCLASA DE MULoe5, ZONA DELOcuINTE DE LUX6. INDUSTRIEGREA7. ZONA DE AFACERI DE. .MARGINEs. SUBURBIE REZIDENTIALA.9..SUBURBIE INDUSTRIALA10. zONA DE NAVETISTI

Figura 4. Modelele teoreticepropuse pentru structura oraselor occidentale(adaptare dupii Harris si Ullman, 1945, p. 13)


15/47

ORASE 75~

Teoria sectotialaUn alt model elaborat cativa ani rnai tarziu de catre un economist (Homer Hoyt)sugera ca, odata ce anumite functiuni au aparut in zona de langa centrul orasului,aceste diferente se perpetueaza pe masura ce orasul se extinde". Pe masura ce orasulse extinde dinspre centro spre periferie, zonele se transforma in sectoare, fasii, de-alungul cailor principale de acces. El se aplica eel mai bine la zonele rezidentiale sia fost folosit mai degraba la explicarea extinderii zonelor rezidentiale decat Iastructura de ansamblu.a orasului, De exemplu, odata ce 0 zona rezidentiala bogatas-a format, cele mai scumpe locuri pentru case noi, luxoase, vor f i in apropiere,Rezultatul este .c a zona de case de lux se grupeaza 'intr-o fii~ie din.oras, mai degrabadecat in inel. Un astfel de proces se poate observa destul de clar in Bucuresti in zonade nord, suprapunand in t imp zona de la nord de P iata R omana pana la zonele undes-a construit in localitatile din partea de nord a orasului dupa 1990. Se poate observa~i felul in care s-an format fostele zone industriale ale Bucurestiului, de-a lungulcailor ferate care plecau de Ia garile din eras (Filaret, Gara de Nord sau Obor).Teoria policentr ic iiChauncy Harris si Edward Ullmarr" au sugerat ca orasele nu se dezvolta nici subforma de cercuri, nici sub forma de "felii de tort", ci prin nuclee de crestere careproduc un aspect de stuctura.celulara, Gruparea acestorcelule este influentata de patrufactori. Un factor e~te accesibilitatea, care se refera la faptul cil anumite activitatinecesita facilitati specializate (industria fata de cursul de apa, caile ferate sauaeroporturi; zona centrala de afaceri ca punct de accesibilitate maxima pentru totirezidentii orasului), De exemplu, in Statele Unite exista chiar 0 "proasta practica" aamplasarii industrrilor poluante in cartierele dominate de minoritati, datorita faptuluidi acestea SUIlt mai slab reprezentate in structura politica locala, fenomen denumit"rasism demediu ,,25. Al doilea factor se refera la compatibilitatea folosirii terenului,in sensul ca anumite activitati se grupeaza deoarece heneficiaza unele de altele. Deexemplu industria "grea" (deprelucrare), donrinatd de forta demunca masculina, vaavea in apropiere industrie usoara dominata de fQrtilde munca feminina si ambele voravea in apropiere 0 zona de locuit, eel de-ai treilea factor este incompatibilitateafolosirii terenului, Exista anumite activitati caresllnt incompatibile. Un caz deincompatibilitate este alaturarea industriei "grele" ~i a zonelor cu locuinte de lux. Pelanga descrierea aces tor factori de grupare a nueleelor urbane, modelul respectiv maienumera eateva regularitati cum ar fi faptul ca, logl)itltele ieftine sunt amplasatedeparte de locul de' munca sau c a . zonele cu padur! favcrizeaza locuintele de lux sau23 . Harris, Chauncy ~iEdward Ullman, 1945, The Nature of Cities, The Annals oj the AmericanAcademy of Political and Social Science, 242, pp. 7-17.24,[bidem.25. Chavis, Benjamin, 1991, The Historical Significance and Challenges of the First National

People of Colour Environmental Leadership Summit, in Proceedings of the First NationalPeople of Colour Environmental Leadership Summit, Washington, DC. United Church ofChrist Commission for Racial Justice.


16/47

754 CONFIGURARlca industria grea e atrasa de terenurile ieftine. In fine, a aWi idee cuprinsa in acestmodel este ca istoria locului este importanta, in sensul ca destinatiile initiale aleterenului se mentin intr-o mare masura in limp.

Capacitatea dea plati chirie

Comert

Industrie

Case monofamil ia leAgricultura

Distanta fata decentru

Figura 5..Panta substiuqiei distantd/chirie elaborate de Charles Colby

Curba de substitutie distarua/chirieUn alt tip de cunoastere privitor la forma ~i structura oraselor este analiza curbei desubstitutie densitate/chirie, elaborata de Charles Colby. El a analizat c u m distantafata de centru rezulta in activitati, constructii ~idensitate a locuirii diferite. Modelulsau insista ca accesibilitatea si densitatea populatiei sunt coreIate cu chiria ~ipretulterenului. Unele activitati trebuie Sa aiba loc in zonele centrale, cu accesibilitatemaxima (comertul), in timp ce altele pot avea loc oriunde (agricultura). Forte centrifugeindeparteaza anumite activitati de centru, datorita congestiei de trafic si pretuluipamantului,


17/47

ORASE 755

Structura oraselor soclallsteModelele descrise mai sus nu se aplica tuturor oraselor. Orasele din Iosteletarisocialiste, printre care se afla ~i Romania, au evofuat pe alte coordonate inperioada socialista. Chiar daca unele elements prezente In aceste modele aufost valabile pana in anii '50, dupa aceasta perioada au existat alte principii deurbanism. Confiscarea terenurilor din erase, migratia puternica, Incercarea dereducere a disparitatllor intraurbane au fost doar cateva din principiile care augenerat realitati urbane ce contureaza un model specific ~i existents unui .orassocialist". .Orasul socialist" a fest descris de sociologii ~j geografii RA French;;i F.E. JanHamilton 7ntr-un volum (denumit chiar in acest fel) publicat in 1979, dincare prezint cateva fragmente:R A. French :;;iF. E. JanHamilton, 1979, The Socialist City, Chichester and NewYork: John Wiley and Sons..Tesutul orasului presocialist a fest subiectul adaptarii functionale Janevoile ~iidealurile noii societati socialiste. Natlonalizarea a facilitat rationallzarea folosiriiterenurilor in centrele oraselor care nu au fost distruse. Cornertul :;;1alte functiicentrale au fost shuffled 7n jurul piatetelor centrale i de-a I.ungul strazilorcelor mai importante, cu procese de invadare i succeslunes". Concentrareapentru a atinge economia de scala a dus la largirea-suprafetelor comerdale dedicateunei anumite functi! lntr-un anumit Ioc, prin extinderea functiei Tnspatiile vecine.Aceasta a presupus mutarea fostelor functii Tnalta parte, ~i astfel randurile demagazine aflate anterior Tn competitle care vindeau produse identice au fostsubtiate. [... ] Unele spatii vacantate TntimpuJ ratlonalizarii au fost ocupate deactlvitati anteriortinute la distants de economia burqheza, dar care aveau unstatut ridicat in timpul socialismului. Astfel de locuri centrale Tnerase mari saumid precum Zagreb, Leszno sau lasi : , ? i In special tn eele care au obtinut statusreqional-adrnirristrativ au fost partial invadate de functiunl politico-culturaleprecum muzee, biblioteci i orqaniaatii de partid, politiee ?i sindicale sau delibrarii, care aveau mult mai mult prestigiu ~i piete mai mari ea urmare a progra-melor gratuite ~iextinse de educatie i a preturilor scazute ale publicatillor," (p. 213),,[... ] Un al doilea set de diferente intre orasele sovietiee ~iorasete occidentaleeste eel al structurii spatiale a functillor. Aceasta se vede atunci cand lncercamsa aplicarn modelele de structure vestice la orasele sovietice,. Moscova deexemplu. Cu siquranta 0 harta ar putea sugera la prima vedere ca teoria luiBurgess de structuri concentrice ar putea avea relevanta pentru Moscova, dinmoment ce strazile sunt dispuse tntr-un pattern de cercuri concentriee slradlale.De~i in teorie ?i in practice puterea sovietica arnplaseaza In zonele centraleacele functil care servesc Intreaga populatle a orasului, cum arfi adrnlnistratia,cladirile comereiale ;;i de diverstisment, gradul de concetrare este mult mai micdecat In cazul orasului occidental." (p. 90),,[... ] Teoria sectoriala a lui Hoyt nu se aplica niei ea mai bine, dincolo de unanumit grad de amplasamente industriale de-a Jungul cailor ferate, un elementdin perioada prerevolutionara, estompat 7n prezent de noile amplasamenteindustriale." (p. 91),,[... ] Teoria nucleilor multipli a lui Harris iii Ullman, fiind rnai putin Iormalizata ~imal flexlbila, ar putea in anumite cazuri sa alba relevanta mai mare. Totusi,

1 0 . +


18/47

756 CONFIGuRARI

"-+dispersia i amestecul functillor fac.chlarsi acest model greu de aplicat. ProfesorulHarris Insusi lmi spunea ca cvartalele sau chiar cornunitatile construite In URSSde institutii speciale precum fabricile, academiile de stiinte, universitatile s.a.m.dnu se tncadreaza in teo ria nucleelor separate, deoarece nu sunt in generalcomunitatl tntregi cu identitati separate. Microraionul este 0 unitate celulara, darca 0 unitate planlficata de rnarirrre fixa nu este un nucleu de crestere." (p. 92).Principalul motiv pentru care nici una dintre aceste teorii clasice ale structuriiurbane nu este in Intregime satisfacatoare este ca diferitele zone ale orasuluisovietic sunt In general slab diferentiate prin functie, atat la nivel macro, cat imicro. La un nivel macro se poate spune, ca a generatizare ampta, ca Tntoatepartile orasului exists functii rezidentiale, industriale i de servicii. Chiar i lnregiunea central a a Moscovei, In cadrul inelului Sadovaya, existao qarna variatede industrii; acestea includ nu numai activitatile centrale oblsnuite cum ar fitipografiile sau manufacturile de haine i contectli, dar de asemenea fabrici rnaride textile, metalurgie i constructil de masini." (p. 94)"in orasele vestice, nucleul central tinde sir aiba putini rezidenti, In toate oraselesovietice, centrul are 0 functie rezidentiala importanta. Intr-adevar, departe de afi un eentru "mort", practic neloeuit noaptea, este de obieei partea cea maipopulate a orasutul. In acest sens, in orasele sovietice nu se gasete 0 zonacentrala de afaceri, in sensul strict al cuvantului. Anumite lnstltutii administrativemajore, cum ar fi consiliul rnunicipal sau cornitetul central de partid sunt In modnormal amplasate in centru, insa nu exista 0 zona unde birourile au eliminattoate celelalte activitati (cum e cazul In City-ul din Londra), sau vreo zona undeentertainment-ul l comertul au reusit 0 performanta asernanatoare. [... ] Existatotusi 0trasatura de zona centrala In aproape fiecare eras sovietic, indiferent demarirne i acesta este aspectul ceremonial, In special paradele care cornerno-reaza 1 Mai ~i aniversarea Revolutiei din octombrie. [ ... ] Chiar i cladirilecomerciale etaleaza a concentrare scazuta, au exceptia locurilorunde a lnceputinainte de 1917 [ ... ]. Outlet-urife socialiste speciale nu sunt nicidecum amplasatecentral; unele sunt gasite in suburbiile de margine reeente. [ ... ] La 0 scala, redusa, de asemenea, in cadrul microregiunilor noi, magazinele sunt rareoriconcentrate Tn zone comerciale. Din contra, ele sunt dispersate la parterulblocurilor de locuit - amestec functional [a nivelul eel rnai loealizat. Drept rezultat,nevolle de curnparare irnplica deplasari destul de mari [... J " (p, 95), , [ . . . ] I n orasul sovietic, dezirabilitatea unui amplasament in terrnenr de accesibi-litate sau amenajare nu este reflectata in nivelul chiriei. Nu este posibil sa seconstruiasca un [model bazat pe] valoarea terenului pentru orasul sovietic [... ]Unicitatea orasului sovietic Tn ceea ce priveste diferentierea functionala estedublata de lipsa sa de segregare sociala." (p. 96)

Comerlui in orasele moderneLa fel ca ~i industria, in epoca moderna, comertul a fost foarte prezent in erase informe specifice. Dupa construirea suburbiilor i democratizarea automobilului,comertul a inceput s a migreze spre periferii, Pana atunci insa, productia de masa a


19/47

ORASE. 757bunurilor de. consum incurajata de fordism, presupunea un consum de rna-sa, adicaun nurnar mate de consumatori, concentrati in aglornerari urbane cu densitate mare.lnainte de constructia masiva de autostrazi si de "automobilizarea" oraselor americane";in perioada secolului al XIX-lea ~i inceputul secolului XX spatiile comerciale celemal mati ~i mai nnmeroase erau concentrate in zona centralade afaceri, Acolo,cladirileerau ocupatecu magazine la etajeleinferioare, iar la cele superioare se aflauaglomerari de servicii. Cu exceptia hotelurilor, existau putine cladiri de locuit. Deobicei, aceste zone contineau multe magazine de haine, bijuterii, mobila, pre-cum sicomert de proximitate (de exemplu, tutun) si restaurante. Zona centrala de afaceriatragea clienti din toate zonele orasului, din suburbii, precum ~idin oraseleleaflatein hinterland-ul (zona merropoiitana) oraselormari. Circulatia intensaa oameniloravea.loc datorita intersectarii tuturor mijloacelor de transport intraurbane, in acestezone s-au construit magazine universale fgeneralstore);1n directa legatura cuconsumul de masa ~i cu demooratizarea luxului in randu! claselor de rnijloc'",Mergand spre m arginea orasului din zona centrala de afaceri, existau gruparieomerciale situate la marginea acesteia, care deserveau in principaloamenii caredoreau sa evite zona centrala deafaceri, Spre deosebire de zona cemrala.vacestelocuri nu atrageau oamenii din tot orasul, desi cumpararea in aceste zone implica dernulte oricalatoria pe distante lungi. Ele s-au dezvoltat Ia intersectia zonelor principalede transport, in special acolo unde mersul pe josera rnai intens.

Nivelul inferior al structurii comerciale era format dirt axele majore de patrunderein zonele rezidentiale. Ele urmau axele principale de transport public ~i caile deiesire din oras, care erau indezirabiledin punctul de vedere al locuirii, acestea Diindatat a rte re comerc ia le , c a t ~i de transport. Des i clientela lor depindea de oameniicare participau la trafie, existenta mai multor spatii de parcare reducea posibilitatilede congestie a traficului, cum era cazul i n centrul de afaceri. Din acest punct devedere, suceesul acestor artere depindea deoamenii careparticipau la traficul inspre~i dinspre oras.Mai apoi, la nivelul cartierelor exista strada prineipala de comer]. Clientelaacestor magazine este fermata aproape exclusiv din randul locuitorilordin carrier,iar modalitatea lor de transport este, in principal, pedestra. Ele iau forma unor straziparalele, eu magazine de legume ~i frucre, carne, lutrerupte de farmacii ~imagazinede bunuri easnice. La nivelulcel mai mic existaa aglernerari izolate de magazine incartierele rezidentiale. Ele aveau un caracter cQmpitnhentar, mai degraba decat unulcompetitiv, i se aflau la intersectia unor strazi de carrier pe care exista care unmagazin de legume ~ifructe, unul de carne, 0badirNe siun restaurant de dimensiunimici. Dupa cum se poate observa, modul de organizare acorhertului atragea populatiadinspre peri fe rie spre cen trul orasu lu i, 0 tendintiLcare, dupa cum voi descrie m ai jos,a fost radical inversata dupa anii '50-'70, odata cu expansiunea zonelor rezidentialesuburbane,26. VeziProudfoot, Malcolm J., 1937, City Retail Structure, Economic Geography, vol. 13(4),pp. 425-428. .27. Despre aparitia magazinelor universale, vezi capitolul 4 din Corrigan, Peter, 1997, TheSociology of Consumption, Londra: Sage.


20/47

758 CONFIGURARI

Amplasarea industriei fn orasMulte orase din Europa, SUA, dar i alte zone ale Iumii s-au dezvoltat enorm lasfarsitul secoIuIui al XIX-lea, prin construirea de fabrici i ateliere. Chiar daca acumactivitatile industriale nu mai sunt atit de prezente in peisajul urban, datorita treceriila economia de servicii, industria a influentat evolutia zonelor urbane. Cum erauamplasate formele de distributie a industriei in cadrul acestor erase centralizate ? Eleau fost analizate de geografia sociala si de sociologia urbana. In general, concluziala care au ajuns este ca, desi pot fi identificati cu usurinta cativa factori (arterele detransport, prezenta pietelor locale/intraurbane, reglementarile de zonificare), esteimposibil sa se genereze un model unic, datorita activitatilor diferite in industriidiferite si datorita istoriilor urbane foarte specifice fiecarui ora28.Cateva generalizaride rang mediu pot fi totusi facute.In ceea ce priveste primul factor, se poate spune ca modul dominant de transportal bunurilor in diferite perioade ale epocii industriale a avut tendinta sa concentrezein jurul sau activitatile industriale, in special in industriile "grele". La inceputul ereiindustriale, malurile raurilor au atras industria datorita costului redus al transportuluipe apa, Aceste nuclee au fost mai apoi inglobate odata cu expansiunea oraselor".Dezvoltarea mijloacelor de transport pe caleaferata la mijlocul i in a doua jumatatea secolului al XIX-lea a facut ca zonele din jurul garilor sa atraga atit activitatimanufacturiere, cit si de depozitare. Acesta este si cazul zonelor industriale dezvoltatein jurul garilor Pilaret, Obor si, intr-o anumita rnasura, al Garii de Nord dinBucuresti. In ceea priveste transportul auto, voi descrie mai pe larg efectele profundepe care le-a avut asupra amplasarii industriei, Momentan, mentionez doar di efectulautornobilului asupra oraselor a fostmutarea siturilor industriale Iamargineaoraselorsau In suburbii. Aceasta are de-a face ~i cu faptul ca tehnologia actuala tinde sa.incurajeze arhitectura pe orizontala, mai degraba decat pe verticala a fabricilor'". Acelasigen de forte care "imping" industria in afara orasului sunt generate ~ide aeroporturi,care tind sa fie 0 "ancora" foarte stabila pentru multe activitati industriale.

Pe langa acesti "magneti" puternic reprezenrati de caile de acces, exista si tipuride amplasamente care tin mai putin seama de transport. Este vorba de initiativeexcentrice, sprijinite de industriasi filantropi si paternalisti in acelasi timp, care auconstruit suburbii industriale (cum este cazul lui Henry Ford, cu fabricile din BatonRouge, statuI Michigan). Pe langa fabricile propriu-zise, in aceste suburbii au aparut i case pentru muncitorii companiei". La noi, oastfel de initiativa a fost sustinuta deuzinele lui Malaxa (actuale "foste" Republica), care in anii '30 a construit uncomplex unitar in zona Stadionului National.

o alta generalizare se refera la faptul ca, desi fabricile tind sa se grupeze in zonedesemnatespecial pentru acestea, exista unele industrii, cum ar fi cea alimentara(fabrici de paine, mori si fabrici de inghetata) care sunt intalnite adesea in zonele28. Scargill, Ian David, 1979, The Form of Cities, New York: St. Martin's Press, p. 123.29. Ibidem, p. 124.30. Ibidem, p. 125.31. Ibidem, p. 124.


21/47

ORASE 759

rezidentiale'". Acesta pare sa fi fostcazul fabricilor de paine din zona de nord-est aBucurestiului, grupate in zona Stefan eel Mare (Comerciala, Olmazu, Moara luiAssan). In aceeasi situatie s-au aflat si fabricile de textile, care, datorita consumuluiredus de apa sau energie, sunt mai putin constranse sa se mute in zone industriale.Adesea, aces tea au fast construite in zone rezidentiale, adica aproape de forta demunca" .Speeuland, se poate spune c a aeesta a fostsi cazul fabricii Tricodava dincartierul bucurestean Drumul Taberei.

Exemplele amintite sugereaza existenta unui alt factor eare influenteaza localizareaindustriilor, Acesta este reprezentat de natura pietelor, Daca 0 anumita fabricadeserveste consumatori care sunt dispersati geografic, atunci decizia de localizare areputina importanta, existand 0libertate mai mare de alegere". Furnizorii din industriaalimentara sau furnizorii de echipamente dome stice se adreseaza pietelor descentra-lizate dinpunct de vedere geografic. Situatia opusa este eea a pietelor eentralizate,earaeterizate prin producatori foarte specializati, eu un numar redus de beneficiari,existand tendinta ca primii s a se aseze langa cei din Urma35; Este eazul industriilorhigh-tech, care ofera obiecte obtinute din cercetare-dezvoltare unui numar mic defirme, pe care acestea din urma le produc ulterior In serie, pentru piete descentralizate,nationale sau globale.

Studiu de caz: Evolutia centrului istoric al BucurestiuluiMajoritatea oraselor de dimensiuni mari au amplasate in centru serviciile finan-ciare :;;iadministrative. I n multe erase europene .centrul" reprezinta suprafataorasulul de dinaintea ci~iilortransportului de sine :;;iadesea este situat in interiorulunui inel de terminate de cai ferate. Principala caracterlstica a centrului esteaccesibilitatea din toate pal\ile orasului !?igazduie:;;te functiuni (activitatl) precumcornert, adrninistratie publica, teatre, salJ despectacol (:;;i in trecut cinemato-grafe). Comertul atrage un nurnar mare de clien~idin oras si din zonele suburbane.Terenurile din centru suntfoarte divizate, lipsind de obicei parcelarile nefolosite.Suprautilizarea duce !?i la expansiunea pe verticala, eazul extrem fiind eelaloraselor americane. 0 alta caracterlstlca a lor este ca ln competitia dintrepopulatie :;;i corner] - cornertul a ea:;;tigat. Datorite avantajelor evidente, de. obicei exista competitie foarte mare pentru aceste terenuri si cladiri. Incepandcu sfarsitul secolul al'XIX-lea, populatia centrelor oraselor a fost in scadere, InLondra, de exemplu - populatia din centrul financiar a evoluat in felul urmator:1851 -128.000; 186.1-112.000; 1871 -7,2.000; 1921 - 13.000; 1961- 5.000.Birourile amplasate in centru beneficiaza de un numar mare de vizitatori potentiali.Oe-a lungul timpului, in special insecolul al XIX-lea, in centrele istoriee s-au

- . . .32. Ibidem, p. 125.33. Ibidem, p. 126.34. Jordan-Bychhov, Terry et al., 2002, The Human Mosaic.' A Thematic Introduction to CulturalGeography, New York: W.H. Freeman & Co, pp. 432A44.35. Ibidem.


22/47

760 CONFIGuRARI

1 0 0 +amplasat cartiere financiare in centru.deoarece contactul personal dintre lucratorfbancari era important. lata cateva citate despre acest fenomen scrise de Guver-natorul Bancii Nationale a Romanlel, Mugur lsarescu, cu prilejul rnanifestarilorocazionate de cea de-a 125-a aniversare a Banci: Nationale, 2005"De ce [s-a infiintat Banca Nationala] tn strada Upscani? Fllndca aid se conturasedeja un centru comercial-financiar. La sfarslt de secol XIX, cele mai circulateartere din centrul orasulut erau Calea Moqosoaiei, Lipscanii i strazlle dinimediata apropiere. Zona era ocupata, in epoca, de rrenurnarate hanuri, case decorner], case de schimb, tipografii, redactll de ziare, hoteluri. La intersectiastrazii Lipscani cu Calea Mogo~oaiei se afla, inca din 1874, palatul SociehWi deasigurare "Dacia" i, in lmediata 'apropiere, chiar pe Calea Moqosoatet [CaleaVictoriei] era situat primul sediu al Casei de Depuneri i Consernnatlunl, ridicatin 1874. Toate aceste firme erau posibilii clienf ai Bancii Natlonale, Soar fi gasitin Bucurestii acelui timp un loc mai potrivit? Fara tndoiala ca nu. Cornunicatiile,aflate abia in stadiul de embrion, erau greoaie.".lar securitatea transporturilor nu putea fi asigurata. $i cum cele mai frecventeoperatiunl bancare erau legate de scontarea titlurilor, a cambiilor, negustoriivenind la banca cu sacul plin de polite i plecand cu sacul plin de bani, s-aimpus i la noi, ca i in alte tari, mult mai devreme, concentrarea tntr-o zonarestransa a institutiilor comerciale i financiare. Aici sMalnaltat Palatul BanciiNatlonale, dand stralucire clty-utut bucurestean, Sala de rnarmura, care astazlgazdUfe:;te Muzeul BNR, era amenajata pentru operatiuni Tnstil vechi: 0 rnasamare, din lemn masiv, cu caurnan, tocuri, sugative, pentru completat titluri; ~ighiee unde duceai polita, se aplica rata scontului i primeai banii. Operatiuneaprinclpala, scontul comercial, impunea cunoasterea pletei, a oameniJor ~i aafacerllor, Acolo, 'in city, bonitatea clientllor era usor de verificat. De altfel, primeleconturi curente de scant au avut un caracter individual.""De prin 1900 inca, in perimetrul Upscanilor sMaprodus un puternic proces detransformare. Au aparut Bursa i Camera de Cornett. S-au lnfiintat nurneroasesocietati de asigurare ; ; 1 banci care parca se intreceau sa-si construlasca re;;e-dintele in apropierea bancil centrale"..Este posibil ca bancile marl s a revina Tnzona? N"ar f in spiritul timpului. Astazi,numai turnul BCRse 'inaIta in apropierea Bancli Nationale. Turnul BRD-SG afost ridicat in Plata Victoriei, Alpha Bank i HVB s-au mutat in zona Televiziune -Plata Charles de Gaule. Nicaieri in lume, astazi, bancile mari nu mai stau langaBanca centrale".Surse: Centrul flnaclar-bancar al Capitatei. Discursul domnului Mugur lsarescu,guvematorul Bancf Nationate a Romaniei, cu prllejul rnanifestaritor ocazionatede cea de-a 125-a aniversare a Bancii Nationale, 2005 .

Transportul si morfologia urbanaSoarta oraselor a depins totdeauna de transport. Transportul interurban a influentatierarhia oraselor, adica importanta pe care un eras 0 detine in sistemul localitatilor


23/47

ORA~E 761

dintr-o anurnita tara. Modalitatile de deplasare intraurbana a oamenilor, despre carevorn discuta in continuare, au influentat forma ~istructura lor. In functie de tipul detransport, putern vorbi de forte centrifuge si centripete in felul in care se aglomereaza~i concentreaza geografic activitatile urbane. Un exemplu de forte centripete eratransportul cu cai sau eel pedestru. Majoritatea locuitorilor urbani merge au pe jos lamunca la inceputul erei industriale. Majoritatea cladirilor erau concentrate in zonecompacte, rnici ca dimensiuni. In majoriratea centrelor industriale timpurii, pana ladezvoltarea transportului public pe sine, fabricile erau multietajate si inconjurate delocuintele muncitorilor, tocmai ca expresie a valorii mari a proximitatii.

Transportal pe cai ferate a influentat forma oraselor. Caile ferate au legat diferitelocalitati mici cu orasele invecinate de dimensiuni mari, cum a fost cazul fostelorlocalitati Catelu sau Herastrau. Acestea sunt in prezent carriere bucurestene, dar intrecut, pana sa fie legate cu Gara Obor, erau localitati de sine statatoare. Deasernenea, transportul de sine a extins orasele, mai ales c a uneori garile erauconstruite in spatiu deschis, cum a fost cazul Garii Filaret din Bucuresti, construitain 1869 in camp deschis pe Dealul Filaretului. Ulterior, garile au reprezentat zone decrestere urbana, in jurul lor dezvoltandu-se fie fabrici, fie case, fie amandoua.

Tramvaiele au fost chiar mai importante pentru morfologia urbana decat caile ferate.Primele tramvaie, cele trase de cai, au fost introduse in Paris in 1820 si Londra in 1830.Pe teritoriul actual al Romaniei, primele tramvaie au fast introduse 1a Timisoara, fiindproduse la 1869, iar mai apoi in Bucuresti in 1871. In ultimulsfert al secolului;11XIX-lea au aparut tramvaiele electrice mai ieftine si deci accesibile unor categoriimai largi de persoane decat tramvaiele cu cal. Efectul introducerii tramvaielor a fastconcentrareaexpansiunii urbane de-a Iungul bulevardelor care contineau linii de tramvai,producand ceea ee mentionam anterior i anume erase in forma de stea. Tramvaieleau extins si, eel putin pam. la aparitia automobilului, au facut posibila aparitiasub-urbiilor. De obicei, expansiunea spre exterioruI orasului a unei linii de tramvai era inso!i,dide constructii pe 0 fasie de pana la 800 de metri perpendicular pe linia de tramvai..Transportul ieftin cu ajutorul tramvaielor a produs mobilitate si flexibilitate

rezidentiala, Dad pana la aparitia tramvaielor lucratorii industriali erau deobiceiangajati din randul locuitotilor cartierului, odata cu aparitia lor, ei puteau fi selectatii din randul eelor care locuiesc la distante mai mari. Tramvaiele la inceput, iar maiapoi automobilele, au dus .la separarea activitatilor in zone predominant industrialesi zone predominant sau exclusiv rezidentiale. Intr-o anumita masura transportulpublic a dus si la segregare rezidentiala. Daca cei din clasele de sus se puteaudeplasa individual catre casele lor din suburbii-gradina, cei din c1asele de rnijloc(avocati, comercianti) stateau de-a lungul strazilor ell transport public. Dad illclasele de mijloc regula era ca barbatul era aducator de venit, iar femeile eraucasnice, in randul claselor de jos situatiaera alta, in sensul ca ambii soti lucrau.Aceasta facea ca familiile din clasele de jos s a prefere zonele unde liniile tramvaielorse intersectau, pentru a se putea deplasa in directii diferite. Politicile de taxare acalatoriilor influenteaza, de asemenea, amplasarea oamenilor in orase. Daca se taxeazadiferentiat in functie de distanta, va exista a tendinta de concentrate a constructiilormai aproape de centru; in timp ce un pret uniform, indiferent de distanta, dueea laextinderea oraselor spre exterior.


24/47

76 2 CONFIGuRARIAutomobiIele ~iautobuzele au avut ca principal efectasupraoraselor incurajarea

"impra~tierii" lor. In special automobilele sunt forte puternic centrifuge. La inceput,, autobuzele au unit rutele tramvaielor, actionand ea elemente complemenrare, Ele aupermis o relatienoua eli industria din suburbii si cu forta de Jllunca suburbana intarile occidentale, iar in ceea priveste tarile cornuniste, au permis practicareanavetismului din comunele invecinare centrelor industriale. Ulterior autobuzele auintrat in concurenta cu tramvaiele ( 1 . 1 1 Bucuresti au existat rramvaie pe traseul PiataVictoriei - Plata Romans, Universitate - Unirii pana in 1961, cand au fost inloouitede autobuze). In ceea ce privesre automobilele, ele au capacitatea de a produceflexibilitate a optiunilor de depHlsa;r:e, dar in egala masura si congestie si alteprobleme, Ele au avut tendinta sa' extinda orasele spre exterior, umpland Ia inceputcu case portiunile dintre axele radiale deservite anterior de .tramvaie, ducand laextinderea suburbiilor, asa cum voi descrie mai jos. Sintetizand, se poate spune ca,daca in epoca preindustriala transportul pedestru a produs 0dezvoltare concentrica,transportul pe sine a dezvoltat 'sectorial orasul, in timp ce automobilul a dus la 0morfologie concentrica si sectoriala (de-a lungul aselor radiale) si ulterior, odata euaparitia autostrazilor, .la evolutia concentricasi formarea subcentrelor urbane.

Suhurbanizareain secolul trecur, mcepand eu anii i50, au existat doua procese majore care au afectatorasele occidentalecdezindustrializarea sisuburbanizarea, ambele strans legate degeneralizarea automobilului ca mod principal de transport. Recensamantul din 1990din SUA indica faptul ca.majoritatea populatieidin aceasta t a r a locuieste in suburb ii,dupa ce, la mijlocul seeolului Iocuisera in erase. Desi in mornentul aparitiei lor insecolulal Xl'X-lea suburbiile emu parti aleoraselor, incepand cu anii '50 ele au avuttendinta s a devinadin ce in ce mai independente deoras. Cum .a contribuit sub-urbanizarea la transformarea radicala a oraselor industriale? Dezvoltarea masiva asuburbiilor in multe orase arriericane-si occidentale prezinta 0 inversare specta-culoasa fata desecolul al XIX-lea. Aparute pentru prima oara in Londra si apoiintalnite, in multe erase americane i englezesti din secolul al XIXAea, suburbiilefunctionau ca sateliti ai nucleului urban central, ca zone-gradina privilegiate, lipsitede industrie, de corner; de dimensiuni.mari ~ide aglomerarea specifics oraselor. Unexemplu similar in Bucuresti ar fi casele "de la Sosea", din zona Kiseleff, construitela distanta de centrul orasului din zona Unirii la sfarsitul secolului al XIX-lea i.inceputul secolului XX.

Piina spre mijlocul secolului al XIX-lea, ecologia urbana a oraselor occidentalenu separa casa de locul de munca. Comerciantii locuiau deasupra magazinului, iarbancherii i~idesfasurau tranzactiileacasa'", Locuitorii bogati se stabileauin centru,36. Jackson, Keneth, 1985, Crabgrass Frontier: The Suburbanization of the United States,Oxford: Oxford University Press, p.. 15 ; Fishman, Robert, 1987, Bourgeois Utopias: TheRiseand Fall of' Suburbia, New York: Basic Books, p. 21; Johnson, Paul, 1972, A Shopkeepers'Millenium: Society and Revivals in Rochester, New York1815-1837, New York: Hill and Wang.


25/47

ORASE 763

iar eei saraci la periferii, desi diferentierea pe clase sociale nu a fost prea puternicain orasele preindustriale ", cum nu a fost nici specializarea comerciala, rezidentiala sauindustriala a zonelor oraselor". Datorira aglomerarii acestui tip de oras, familiile cusiguranta financiara au incercat sa se "refugieze" in zone-gradina, eu case individualece reflectau aecentul sporit pus pe spatiul privar".Inca. erase pedestre Ia aparitia primelor suburbii, acestea s-au extins foarte multodata cu aparitia transportului in comun. Orase precum New York; Philadelphia sauBoston s-au extins mult spre exterior datorita acestui bun colectiv, facand posibil pentrumulti loeuitori accesulatat la zona comerciala centrala a oraselor, cat si la zonele maiIinistite de la marginea oraselor'". Suburbiile au capatat astfeI 0 alta semnificatiesociala odata eu retragerea din oras. Daca in orasul preindustrial centrul oraselorreprezenta respeetabilitatea i prestigiul, marginile dinafara "cetatilor" erau asociatecu excluziunea morala - prostitutia, cei neacceptati in bresle, minoritatile etnicestigmatizate'". Treptat, odata cu aparitia oraselor industriale si mai ales a celorpostindustriaIe, centrele oraselor au inceput sa fie asociate cu delincventa, lipsastabilitatii (vezi conotatiile morale negative si de pericol ale spatiilor de tranzitpreeum garile), poluarea, aglomeratia, in timp ee zonele de la margine, dintre orassi sat, erau considerate ca respeetabile. Mai mult dedit aceasta inversare, suburbiileau sters limitele, "pragurile" dintre oras si nonoras erau strict delimitate, neexistandrestaurante, magazine si alte functiuni de tranzit asociate axelor ce parasesc orasul'",Pe Ianga cresterea pe verticala a centrelor oraselor (in special a celor din SUA ~Manhattan este cazul extrem), orasele industriale si-au dezvoltat treptat carriere ilocalitati satelit, lipsite de industrie i comert ~i care depindeau de metropoleleinconjuratoare pentru functiile economice, culturale sau administrative. Legaturadintre oras si suburbii prin functiile pecare orasul Ie oferea suburbiilor, dar ~iprintransportul in comun, a durat pana spre anii '50-'60 in America. Daca inainte deaceasta perioada suburbiile erau populate de familii bogate, dupa aceasta data aparsuburbiile construite cu case standard, din materiale prefabricate. Acest lucru a fostfacilitat de constructia masiva de autostrazi, care a decongestionat orasele, precumsi de aparitia caselor de locuit ieftine produse intr-un mod fordist, destinate consu-mului de rnasa. Primul factor avea de-a face cu generalizarea automobilului iI1 socie-tatile avansate economic si cu nevoia de drumuri care Sapermitadeplasarea flexibila,limitataanterior de traseele fixe ale transportului in comun, eel de-al doilea fenomen,, al locuintelor unifamiliale produse pe banda rulanta, a fost initiat prima oara deAbraham Levitt, un antreprenor american care, lmpreuna ou fiii sai, William si Alfred,au industrializat productia de case.Tacand-o accesibila claselor de mijloc si chiarcelor din mediul muncitoresc. Intre 1947 si 1951 el a construit 17.000 de case pe

37. La noi, acest model se poate recunoaste in spatiul construit din zona Lipscani.38. Fishman, op.cit., p. 22.39. Flandrin, Jean-Louis, 1979, Families in Former Times: Kinship, Household and Sexuality,New York: Cambridge University Press.40. Jackson, op.cit., p. 13.41. Ibidem, p. 15.42. Ibidem, pp, 14-15.


26/47

764 CG,NFIGuRARI

niste terenuricultivate anterior eu cartofi din Long Island, in apropierede NewYork43. Locuite de aproximativ 82.000 de oameni, casele din Levittown emu foarteconvenabile din punct de vedere financiar, datorita faptului ca avansul era platit prinprograme federale, iar ratele erau asigurate decatre guvern in cazul neplatii?". Rateleerau rnai mici decat ar fi pliltit .familiile pe chirie inoras, lucru posibilsi datoritafaptului ca cea maimare parte a componentelor erau preasamblate inainte de aajunge pe santierele de conserucjie.

Acest mod de a democratize accesul la case unifamiliale suburbane a continuatfoarte sustinut si dupa 1950.1nparalel cu rnutarea locuintelor i a industrieiin afaraoraselor, functia comerciala ascentselor oraselor s-a redus, la nlndulsau.In seeolulal X;IX-lea, rnagazinele stradale de diIpeflsiun,i mici si magazinele universale din centruloraselor" au intrat intr-un declia PlltetniC ~nfat


27/47

765

centrale din SUA si, inrr-o anumita masura, din Europa In ultimii 20 de ani. Ele 1 1 1 , lse gasesc numai in SUA, ci si innordul italiei48 sau Marea Britanie.Suburbii Zona metropolitans

administrativeale orasuluiTehnoburbie

Figura 6. Amplasarea nucieuiui urban at orasulut in raport cu suburbiile,zona metropolitand i tehnoburbiileProcesul de suburbanizare a generat crize financiare enorrne pentru multe erase'americane din perioada anilor'70 i '80, abandonul urban masiv al unor zonerezidentiale i industriale (Harlem si Bronx in New York, cea mai mare parte aorasului Detroit, 0 buna parte din Pittsburgh'; erase prscurn Manchester, Liverpoolsau Sheffield in Marea Britanie, Barcelona in anii '70 si '80, regiuni miniere dindiverse tad europene), ineapacitatea politiei de aasigura ordinea ~ireducerea unor

servicii, precum bancile sau educatia, din 1ips:~de populatie. Rarefierea locuitorilormutati in case unifamiliale In suburbii, dar i a eelsr din-nucleele oraselorindustriale,a creatpeisaje urbane ostile traficului pedestru, dar a afectat si densitatea deinteractiune specifica vietii urbanesi in care "exis:,ta puriniisuprapunere geograficacu oarneni din afara cercului imediat al indivizilor't''". Fenomenul suburbanizarii dinorasele postsocialiste nu a fostaproape deloc studiat, Unul din putinele texte este alurbanistelor Vera Marin i Andreea Matache. lam catey a fragrnente.

48. Gospodini, Aspa, 2006, Portraying, Classifying and Understanding the Emerging Landscapein the post-industrial City, CitieS,Yo1.23(5), RP.311-330.49. Cope, Mitch, 2004, inDetroit Time. inShrinking Cities - Complete Works 1, Aachen: Arch,Verlag Gmbh, p. 12.


28/47

766 CONFIGURARI

"Sa locuim bine!" bine, dar cum? Oespre tranzltia locuirii:de la apartamentul bloc la loculnta indivlduala,

de Vera Marin o i Andreea Matache.Acest text a pornit de la 0 intrebare dificila ~i delicate: ce anume a putut generaagresivitatea ~i lipsa de coerenta ce se manifesta tntr-o majoritate covarsitoarea locuintelor individuale construlta dupa 1990? Pornim de la premiza conformcarela multi dintre cei care locuiesc azi in aceste noi constructii au fost veciniide bloc care au reusit sa piece din apartamentele regimului comunist. [ .. .]".Neajunsurile locuirii la bloc forrneaza 0 lista nesfarsita care depinde extrem detare de fiecare context in parte. Fiecare bloc este poveste unlca, dar putem saamintim cateva probleme cu un caracter oarecum general la care credem careactioneaza prin opozitie majoritatea celor care reusesc sa-si faca posibilaiesirea catre alternativa locuintei individuale. Enurnerarn astfellipsa de intimitate(observatla reciproca lntre vecini dar ! ? i proasta izolatle fonica tntre aparta-mente); obstacolele insurmontabile ale necesltatii de a lua decizii la comun privindreparatiile ~iTmbunatatirile care ar putea fiaduse blocului (lipsa obiectivelorcomune, problemele financiare ale vecinilor ...), dispute T n utilizarea spatiului dinjurul blocului (Iipsa spatiului de pareare, aproprierea abuziva a spatiilor verzipentru gradinile de zarzavat ale ve.cinitor mai apucatori): i nu In ultimul rand,egalitatea impusa de faptul ea posibilttatile de marcare a identitatii catre exteriorse reduc la alegerea ul?ii de intrare in apartament.""Sa presupunernca, pentru fiecare caz in parte, specificitatea este data demodul Tncare se stabileste un echilibru dinamie intre aceste doua categorii detendinte. Unii sublecti prezinta poate 0 sensibilitate mai mare la ceea ce le-aadus biocul ca problema. altii sunt ceva mai putin incrancenaf 1?isunt gata saadmita ca apartamentul de bloc a functionat bine in trecut, dar ca acum sunt tnalta etapa a vietii lor 1?ica daca tot 0'pot taee, vor construi 0 casa pe pamant,dar ca apartamentui de la bloc era bun (0 locuinta eu ceva confort, un loc at lorcare era usor de qestionat, locut unde si-au crescut copii, Tntr-o zona cu careajunsesera sa se oblsnuiasca). Azi tnsa, ei fac parte dintr-o alta categoriesociala, aceea a noilor Tmbogatiti, noua elita urbana. I n opinia sociologului, Zygmunt Bauman, eomunitatea este echivalenta rneoiului siqur iar inexistentalui implica Tnlocuireacornunitafii cu identitatea, deci cu absenta celuilalt [Bauman,Zygmunt, 2001, Comunitatea. Ceuteree sigurantei lntr-o fume nesigura, Ploiesti:Editura Antet] - acest proces de individualizare a locuintei se face cel maladesea printr-o anvelopanta forrnala, construita aleatoriu Tntr-un spatiu urbantara identitate, Tn care noii locuitori mai pastreaza din formate de existentarnentalitafile create prin loeuirea la bloc, Upsa relationar!i dintre spatiul public~i spatiul privat, anularea relatiilor de vecinatate, lipsa spatiilor cu utilitatecornuna (spatii verzi pentru loisir, trotuare, squaruri etc.), exploatarea maxima asuprafetei terenuritor In vederea unor speculatii imobiliare sunt 0 parte dinefectele renuntarii la comunitate, Astfel, daca blocurile pot fi considerate unamalgam de unicitati identitare suprapuse pe verticala, In care indivizii suntconstransl sa coexiste tntr-un eadru dat, cartierele de vile reprezinta, intr-unsens metaforic, rasturnarea imaginii lor tipizate, T n care 0 cateqorle socialafermata din indivizi care Irnpartasesc aceleasi valori este dispusa pe orizontala

l.-_ia_r_s_p_a_t_iu_l_n_u_m_,a_i_s_t_e_u_n,I~ment ,de c~i~~:_e_''' - . . _ . . I


29/47

ORASE

~ .Extinse 1 1 1 rnajoritatea cazurilor pe fostele terenuri aqricole din custodia localita-tiler rurale, nolle cartiere rezidentiale nu sunt exclusiv un colaj de.exprimari, cireprezlnta lntr-o oarecare masura i ? i negocierea lntre cerlntele beneflciarilor ~iconditiile specifice loturilor destinate edificarii. Constatarn Insa ca neqociereanu este una echilibrata: oarecum indiferent fat~ de caracteristicHe parcelei pecarese construleste, reqasirn prea multe volume excesiv de mari (probabil careactle la lipsa de spatiu din apartamente, dar ~i din dorlntade manifestare afortei constructive, a potentei proprietarului), prea multe articulari furictionaledezastruoase (partlurile derivatedin planuri deapartament carers Ii se dubleazasupratetele sau chiar Ii se tripleaza atunci ahd este verba d.e'spatlile din zonadE:!zi), garduti cat mai Inalte ~i catmal bogat decorate.cutori.stridente, amertajaripeisaqere de rnari pretentii-rdar care ajung safie de onaivitate dezarmanta),materiale pretioase folosite inadecvat, elemente decorative care trebuie.sa sustinaideea de prestigiu (arcade, balustri, coloane cu sau tara Ironton) etc. [...J "

Dezindustrializarea : tranzitia de Ia orasele industrialela orasele co economie de serviciiMulti teoreticieni din stiintele sociale ~ economie, sociologie, urbanism, antropologiesau studii culturale - vorbesc despre transforrnarisubstantiale ale economiilor capi-taliste occidentale din ultimele trei-patru decenii dinspre societatea industriala, carea. provocat reflexia parintilor fondatori aisociologiei, catre 0 societate postindus-triala5D sau de la regimul fordist deasnmulare la regimul postfordist" . Daca acceptamc a economia care a produs orasele industriale ale Europei si Americiide Nordincepand C1). a doua jumatate a secoluluial XrX,lea s-a transformat fundamental, estede a~teptat ca si tesutul urban al acestor erase se va schimba,

Pe langa mutarea industriei din nucleele urbane in suburbiile oraselor din "centuramanufacturiera" ,in SUA multe facilitiW de produetie au fosrtransferate, incepand cuanii '50, si in "ceIitura soarelui". Cuprinsa intre,:stratede pe Coasta de Est, precumGeorgia, Carolina de Sud, Florida, si California pe Coasta de Vest, state slabpopulate si aride, sosirea industriei din "centura manufacturiera" a echivalat cu 0revolutie industriala intarziata pentru statele sudice. Inventarea aerului conditional apermis desfasurarea activitatilor eeonomice pe toata perioada anului, Lipsa sindica-telor i orientarea procapital a politicienilor 100a11, impreuna cu cheltuielile militaremasive in aceasta zona, au dus la bunastarea economicaa unor state precum Texas50. Ben, Daniel, 1968, The Comming of Post-industrial Society, New York: Basic Books; Harvey,

2002, op.cit. ; Lash, Scott i Urry, John, 1994" Economies of Sign and Space, Londra: Sage.51. Tipu1 de economii care apar in urma acestor transformari au fost descrise sidenumite indiverse feluri : economii postfordiste, postindustriale, postmoderne, postcolective, "al.cincileaciclu Konratiev",

767


30/47

768 CONFIGuRARl~iCalifornia, dar ~i la dezvoltari industriale mai mult sau mai putin efemere'". Incepandeu anii '70, industria a parasit si aceasta zona, fiind mutata de firme in tari mai putindezvoltate. .

Confruntate eu asemenea tendinte, multe municipalitati si-au dezvoltat strategiide "retentie"a industriei sau de reconversie a spatiilor industriale abandonate. Inunele eazuri, au aparut eonfliete intre interesele rezidentiale i cele manufaeturiere,in sensul cii aparitia de ansambluri rezidentiale noi pe anumite platfonne industrialea creat probleme suplimentare pentru fabrieile ee inca functionau, datorita cresteriivalorii de taxare a terenului urban. Odata eu ridicarea pretului terenului, expansiuneafinnelor devine foarte dificila.vdatorita achizitionarii de catre agentii imobiliari+'.Mai mult, proximitatea geografica a functiunilor urbane a introdus constrangeri supli-mentare pentru fabrici.icare tineau de orarul de lucru, spatiile de parcare, produce reade deseuri, constructia de garduri de protectie'". Uneori, aceasta poate duce la crestereacheltuielilor de operate, facand din relocare 0decizie atractiva. Un studiu realizat in1998 asupra firmelor care paraseau Chicago indica faptul ca 21 dintr-un total de 24au facut-o din cauza imposibilitatii de a se extinde'". In mod similar, un sondaj inrandul finnelor care paraseau Londra pentru suburbii in anii '60 indica faptul caacesta era motivul pentru 2 din 3 cazurf".Motivele pentru care industria s-a reamplasat in afara oraselor au fost legate detrecerea de la transportulpe calea ferata la eel auto.ide scaderea costurilor de munca,precum ~ide trecerea de la fabricile construite pe verticala la fabricile construite peorizontala, pentru care orasele devenisera neincapatoare". Rata de transfer a industrieispre suburbii a fost un proces diferentiat, Faetori precum provenienta locala saunationala a materiilor prime ori caracterul local sau national al pietelor pe care leserve au fabricile au influentat ritmul dezindustrializarii nucleelor urbane. Astfel,datorita proximitatii fata de zac:amintele de carbune si de sistemul foarte bun dediferate, otelariile din orasul Pittsburgh au ramas in aceleasi locuri unde au fostconstruite la sfarsitul seeolului al XIX-lea pana in momentul in eare proprietariile-au inchis complet, Un alt factor a fost eel al pietelor carora le erau destinatebunurile industriale, Procesul de delocalizare depinde de earacterul national saulocal al acestor piete. Intr-oprima faza (pentru SUA, pana catre sfarsitul anilor '50,inainte de constructia rnasiva de autostrazi), finnelecare deserveau pietele locale aleoraselor (de exemplu, produse alimentare, depozite de legume, abatoare) s-au pututmuta in suburbii. Aceasta mutare a fost posibila datorita transportului convenabil cuautomobilul in .interiorul oraselor, Pe de alta parte, firmele care deserveau pieteleregionale sau nationale nu puteau beneficia de aceeasi libertate de a se muta in afara52. Friedman, Tami, 2003, "A Trail of Ghost Towns across Our Land"; The Decline of Manu-

facturing in Yonkers.New York, in Cowie, Jefferson si Heathcott, Joseph (coord.), Beyond theRuins.' The Meanings of Deindustriatizaiion, Ithaca; Cornell University Press, p. 27.53. Fitzgerald, Joan si Green Leigh, Nancey, 2002, Economic Revitalization.' Cases and Strategiesfor City and Surburb, Thousand Oaks; Sage, p. 109.54. Ibidem.55. Ibidem, p. 119.56. Scargill, Ian David, 1979, The Form of Cities, New York; St. Martin's Press:57. Fishman, 2000, op.cit., p, 203.


31/47

ORASE 769oraselor, fiind legate de spatiile din proximitatea garilor ~i a depozitelor dinvecinatatea cailor ferate".Un al factor care a influentat decizia de relocare a firtnelor in suburbii a fostgradul de specializare a muncii'", Nu exista 0 relajie cauzala simpla, in sensul cadecizia depinde mult de natura activitatii industriale. Astfel, unele firme pot rarnanein oras datorita faptului ca beneficiaza de forta de muaca ieftina, Acesta a fost, ~iintr-o buna masura inca este, cazul industriei textile din New York, care a beneficiatde influxuri constante de imigranti cu indemanari minimale, dispusi sa reaIizezemunci simple i repetitive, gata sa lucreze pentru putin si sa locuiasca in conditii nudintre cele mai favorabile. Pe de alta parte, firmele care angajeaza munca necalificatapot gasl astfel conditii avantajoase in orasele-satelit din jurul aglomerarilor urbane,cum este cazul depozitelor sau firmelor de dimensiuni mici din industria alimentara.

Parasirea oraselor de catre firmele industriale a fost influentata i de modalitatilenoi de organizare a productiei, Aici este yorba de aparitia sistemelor de tipul just intime (JIT) , care genereaza un numar scazut de bunuri, pe baza de cornanda aclientului, mai degraba decat pentru stocuri cear fi vandute ulterior. Sistemele deacest tip necesita spatii operationale mici, datorate lipsei locurilor de depozitare,care in fabricile fordiste ocupau mult spatiu'", Desi multe din unitatile de productiede tipuljust in time au fost construite in suburbii, au existat modalitati de transformarea fabricilor mai vechi in parcuri eu mai multe facilitati de product

Orase_sociologie_urbana

Documents

Transcript of Orase_sociologie_urbana