FARMACIA COMUNITARA. PERSONALUL FARMACIEI.ATRIBUTIIFarmacia comunitara este unitatea sanitara care asigura asistenta n ambulatoriu a populatiei cu medicamente, produse igienico-cosmetice, dispozitive medicale, plante medicinale si produse din plante medicinale, suplimente alimentare si n care se executa prescriptii magistrale si oficinale.Personalul de specialitate este compus din: - farmacisti; - farmacisti specialisti; - farmacisti primari; - farmacisti rezidenti; - doctori farmacisti; - asistenti de farmacie; - asistenti principali de farmacie Farmacia este condusa de farmacistul-sef care desemneaza si un nlocuitor al sau pe perioadele absentei sale din farmacie. Farmacistii rezidenti sau studenti n farmacie si asistentii de farmacie aflati n stagiu de practica pot desfasura acti-vitate n farmacie sub ndrumarea farmacistilor specialisti sau primari.COMPARTIMENTAREA FARMACIEI.ncaperile farmaciei se mpart n doua categorii:a) ncaperi de lucru, n care sunt incluse urmatoarele: oficina (camera de eliberare a medicamentelor); receptura; laboratorul; boxa sterila; laboratorul pentru analiza medicamentelor; birou; camera de garda; spalatorul; grup social;b) ncaperi de depozitare: depozitul; pivnita.29. FARMACIA CU CIRCUIT NCHIS- COMPARTIMENTARE Farmacia de circuit nchis asigura asistenta cu medicamente de uz uman pentru bolnavii internati n spitale din reteaua sanitara proprie a Ministerului Sanatatii si a altor ministere, institutii si asociatii cu retea sanitara proprie precum si pentru ambulatoriu n cadrul programelor nationale de sanatate, conform legislatiei n vigoare.Farmacia trebuie sa cuprinda urmatoarele ncaperi:a) o ncapere destinata primirii si eliberarii condicilor de prescriptii medicale. b) oficina, destinata pregatirii condicilor de prescriptii medicale;c) receptura, destinata prepararii formulelor magistrale si oficinale;d) laboratorul care dispune de sursa de apa, gaz si electricitate. Receptura si laboratorul pot fi organizate si n aceeasi ncapere daca spatiul, tipul de preparate si volumul de activitate permit acest lucru;e) spatiu destinat instalarii distilatorului, prevazut cu sursa de apa potabila;f) spalatorul destinat spalarii veselei si ambalajelor de uz farmaceutic;g) depozitul, care cuprinde:- una sau mai multe ncaperi destinate depozitarii medicamentelor, dintre care cel putin una trebuie destinata depozitarii solutiilor perfuzabile;- spatii sau zone destinate depozitarii dispozitivelor medicale;- spatii sau zone destinate produselor returnate din sectii sau, dupa caz, retrase din stoc n vederea casarii sau returnarii catre depozite;- spatii special amenajate pentru pastrarea substantelor inflamabile si volatile;- spatiu dedicat pastrarii medicamentelor pentru studiu clinic;h) biroul, farmacistului-sef;i) vestiar si grup sanitar.FARMACIA-DEPOZIT. ARANJAREA MEDICAMENTELORFarmacia este unitatea sanitara n care:- are loc manipularea medicamentelor fiind veriga de legatura ntre depozitul farmaceutic sau chiar producator si pacient sau alti cumparatori;- se prepara forme oficinale si retete magistrale;- sunt depozitate temporar (pna la eliberare) medicamentele, substantele medicamentoase, ceaiuri, cosmetice si tehnico-medicale n conditiile prevazute de lege.Localul farmaciei trebuie sa corespunda unor exigente impuse de legislatia n vigoare si anume:- sa aiba ncaperi bine luminate, uscate si cu ventilatie corespunzatoare;- sa dispuna de ncalzire sau aer conditionat astfel nct sa fie respectate urmatoarele temperaturi n diferite ncaperi:? 18-20?C n oficina si ncaperile de lucru;? 15-18?C n depozit;? 6-15?C n pivnita;- si sa fie situata la parterDepozitul este o ncapere prevazuta cu rafturi sau dulapuri pe care sunt aranjate, n functie de criteriile indicate si n oficina, substantele, produsele tipizate, preparatele oficinale, tehnico-medicale, ceaiurile etc. Tot n aceasta ncapere este importanta existenta unei mese pe care se pun temporar medicamentele pna la receptie, respectiv pe care se pregatesc coletele pentru beneficiari. n aceasta ncapere este importanta existenta caietului de defectura, n care se noteaza medicamentele lipsa.La fel ca in oficina, medicamentele sunt aranjate pe rafturi sau n dulapuri dupa mai multe criterii:- intensitatea efectului terapeutic si anume: ? medicamente puternic active n dulapul Separanda, n functie de forma farmaceutica si n ordine alfabetica;? medicamentele obisnuite (anodine) pe rafturi n functie de forma farmaceutica, de asemenea n ordine alfabetica;- gradul de vandabilitate (cele mai vandabile la ndemna pentru a evita miscari inutile);- n functie de categoria de produse (tehnico-medicale, cosmetice, ceaiuri, medicamente eliberate pe prescriptii, OTC);? n functie de calea de administrare (extern sau intern)FARMACIA.ACTE DE INTRARE, ACTE DE IESIRE A MEDICAMENTELORActe de intrare : Intrari de medicamente de la producatori. Intrari de medicamente de la alte farmacii. Intrari de medicamente prin elaborari. Intrari de medicamente pe baza de proces verbal de plusuri constatate la inventar. Intrari de medicamente prin restituiri de la patul bolnavului. Intrari de medicamente pentru experimente.Acte de iesire : Iesiri cu plata numerar. Iesiri cu plata prin virament, prin banca sau sistemul decontarilorAlte iesiri.. 1. RETETA. GENERALITATI. INVOCATIO.INSTRUCTIO Medicamentele se prescriu n functie de diagnosticul stabilit de medic pe imprimate speciale numite ordonante medicale sau prescriptii medicale. Prescriptia medicala sau reteta trebuie scrisa citet, fara corecturi deoarece este un act special, care n situatii speciale poate deveni document medico-judiciar. Cuvntul reteta deriva din limba latina de la verbul recipio, care nseamna a lua, a primi.Redactarea retetei se face n limba romna sau latina nefiind permis ntocmirea partial n limba romna si partial n latina.Reteta se compune din urmatoarele parti:- superscriptio (inscriptio);- invocatio;- prescriptio;- signatio sau instructio;- subscriptio;- adscriptio.Invocatio A doua parte a retetei si reprezinta modul de adresare a medicului catre farmacist si este reprezentat prescurtat prin Rp care nseamna ia.Superscriptio Este prima parte a retetei (antetul tiparit al retetei) cuprinznd:- denumirea institutiei;- numele bolnavului;- datele personale ale bolnavului;- numarul fisei medicale;- diagnostic etc.Invocatio A doua parte a retetei si reprezinta modul de adresare a medicului catre farmacist si este reprezentat prescurtat prin Rp care nseamna ia.PrescriptioReprezinta prescriptia propriu-zisa n care sunt nsirate ingredientele din compozitia preparatului. Prescrierea ingredientelor si a cantitatilor se face n limba latina utiliznd genitivul partitiv pentru numele substantelor si acuzativul plural pentru cantitatea substantelor (exceptie facnd cantitatile de substante sub 1 g, ca de exemplu:- acuzativ singular (gramma = gmma unum ? 1 g);- acuzativ plural (grammata = gta duo ? 2 g).n afara de exprimarea n grame se mai pot utiliza si exprimari n alte unitati de masura, cantitati, ca de exemplu: mililitri, picaturi etc. Pentru cantitatea de substanta folosim una sau doua zecimale, de exemplu: 3,00; 2,55; 150,0.La substantele puternic active si toxice cantitatile se vor prescrie n litere, iar n paranteza se scriu cantitatile n cifre, utilizndu-se submultiplii gramului, ca de exemplu: cgta duo (0,02), mgta unum (0,001).Cnd utilizam cantitati care sunt multiplii ai unitatii de baza, prescrierea se face utiliznd cifre romane, de exemplu: M f. Pulvis No X; guttas No V; Supp No X.Cnd avem prescrise doua sau mai multe ingrediente n aceeasi cantitate se utilizeaza prescurtarea aa = ana partes = cantitati egale.Cnd adaugam vehiculul la cantitatea indicata se utilizeaza indicatia ad. Solutiile se prescriu n grame utiliznd exprimarea m/m cu exceptia medicamentelor parenterale la care cantitatea este indicata n mililitri utiliznd exprimarea m/v. Pentru substante se utilizeaza denumirea oficiala din F.R. X (pentru cele oficinale) iar pentru cele neoficiale D.C.I. (denumire comuna internationala).Instructio (signatura)Cuprinde indicatiile date de medic farmacistului, indicatii legate de: modul de preparare, de forma dorita, modul de etichetare si modul de eliberare. Aici putem ntlni urmatoarele exprimari:- Misce fiat solutio = Amesteca si fa solutia;- Misce fiat pulvis (M.F. pulv. prescurtat) = Amesteca si fa pulberi;- Dentur tales doses No X (D.t. dos. prescurtat) = Da asemenea doze.nainte de a cntari substantele, cantitatile prescrise se nmultesc cu cifra indicata n exprimarea No X sau No XXX.- Divides in doses equalis indica o prescriptio divisa si se ntelege ca dupa cntarirea cantitatilor si obtinerea cantitatii totale de forma farmaceutica acesta se va diviza n doze individuale n functie de indicatia acestei expresii.Dupa preparare medicamentul se eticheteaza corespunzator n functie de forma preparata (D.S. = Dentur, signetur = da si eticheteaza). ntotdeauna modul de utilizare a preparatului este scris pe eticheta n limba materna a pacientului utiliznd cifrele arabe chiar si atunci cnd administrarea se face n picaturi.Subscriptio Cuprinde, n afara de parafa si semnatura medicului si unele indicatii ca:- cito = imediat- statim! = urgent- periculum in mora = pericol de ntrziere;- verte = ntoarce reteta.La depasirea dozelor maxime medicul este obligat sa scrie pe reteta expresia sic volo = asa doresc.Adscriptio (Adnotatio)Reprezinta completarile pe care farmacistul le face pe reteta si anume:- pretul;- data;- semnatura farmacistului;- stampila farmaciei;- cantitatea si felul excipientului utilizat la preparare n situatia cnd medicul scrie q.s. = quantum satis = ct este necesar, sau n alte situatii;- izotonizantul utilizat;- edulcorantul utilizat;- vehiculul utilizat.2. ELIBERAREA MEDICAMENTELOR IN FARMACIA CU CIRCUIT NCHISIn cazul in care medicamentul nu este eliberat in ambalajul original, se va conditiona intr-un ambalaj propriu pe care se trece denumirea exacta, concentratia/unitate si cantitatea eliberata.Nu se foloseste acelasi ambalaj pentru 2 medicamente sau mai multe.Pentru acelasi bolnav toate medicamentele se vor pune intr-un ambalaj mai mareVor fi eliberate numai de catre personal sanitar autorizat in acest scop si care raspunde pe baza de semnaturaDIFERENTELE NTRE FARMACIE SI DROGHERIEUnitatile farmaceutice sunt: farmacia de circuit deschis (comunitara), farmacia de circuit nchis (de spital), depozitul farmaceutic si drogheria. Farmacia de circuit deschis (comunitara) este unitatea sanitara care asigura asistenta in ambulatoriu a populatiei cu medicamente, produse igienico-cosmetice, dispozitive medicale, plante medicinale si produse din plante medicinale, suplimente alimentare si n care se executa prescriptii magistrale si oficinale. Depozitul farmaceutic este unitatea sanitar; care are ca obiect de activitate distributia angro a medicamentelor, incluznd: procurarea, stocarea, supravegherea calitatii si transportul acestora. Drogheria este unitatea sanitara care detine si elibereaza populatiei, n ambulatoriu, numai medicamentele care, potrivit legii, pot fi eliberate fara prescriptie medicala, plante si produse din plante care nu sunt supuse legilor speciale, suplimente alimentare, produse igienico-cosmetice si dispozitive medicale. Farmacia va cuprinde: oficina, receptura-laborator, depozitul si grupul sccial. Amplasamentul localului drogheriei aceleasi conditii ca si la farmacii. Drogheria trebuie sa cuprinda obligatoriu patru ncaperi: oficina, depozitul, grupul social si biroul asistentului de farmacie-sef. In ceea ce priveste personalul de specialitate care si desfasoara activitatea n farmacie acesta poate fi compus din farmacisti, farmacisti specialisti, farmacisti primari, farmacisti rezidenti, asistenti de farmacie si asistenti principali de farmacie avnd autorizatie de libera practica, farmacia fiind condusa de catre farmacistul-sef. In cazul drogheriilor, personalul de specialitate al acestora poate fi compus din asistenti de farmacie si asistenti de farmacie principali cu autorizatie de libera practica, iar drogheria este condusa de asistentul de farmacie-sef.Organizarea dect si dotarea farmaciei si drogheria prevede obligativitatea ca localul farmaciei si al drogheriei sa fie amplasat n asa fel nct sa asigure accesibilitatea tuturor pacientilor potentiali, inclusiv a persoanelor n vrsta, cu copii sau cu handicap, farmaciile sa aiba un spatiu suficient destinat activitatii de preparare, iar pereti pardoseala si dulapurile sa fie acoperite cu materiale usor lavabile. De asemenea, actul normativ impure ca regula respectarea unor conditii de iluminare, temperatura de umiditate n farmacie si n drogherie, care sa raspunda cerintelor de conservare impuse pentru medicamente sau celelalte produse eliberate de farmacie att si n drogherie.Farmacia de circuit deschis. Compartimentare, personal de specialitate si auxiliar- Farmacia de circuit deschis trebuie sa functioneze ntr-un local bine amplasat, la parter, pentru asigurarea conditiilor optime de lucru si de accesibilitate. - Este unitate sanitara care asigura asistenta medicala n ambulatoriu cu produse medicamentoase, igieno-cosmetice si plante, produse parafarmaceutice, medicamente de uz veterinar, n care se executa prescriptii magistrale si oficinale. - Localul farmaciei trebuie sa ndeplineasca urmatoarele conditii: sa aiba ncaperi suficient de luminate, uscate, bine ventilate, sa aiba o temperatura de minim 18C n oficina si n camera de receptura si 14C n depozit. - O farmacie de circuit deschis este formata din: oficina, receptura, laborator, depozit, spalator, grup sanitar, camera de garda, biroul farmacistului. - Personalul care face parte dintr-o farmacie este urmatorul: diriginte, farmacist, asistent de farmacie, operator calculator, contabil, menajera. ETICHETAREA MEDICAMENTELOR Substantele solidePastrarea substantelor solide se face n functie de proprietatile fizico-chimice a substantelor, si anume:- n borcane cu dop rodat, colorate pentru substantele medicamentoase sensibile la lumina;- n borcane de material plastic sau cutii de tabla cu nchidere ermetica pentru substante delicvescente, higroscopice sau efluorescenten functie de toxicitatea substantelor medicamentoase, acestea se pastreaza n urmatorul mod:a. substante anodine cu doze maxime de ordinul gramelor care se pastreaza pe rafturi (mese de receptie) n ordine alfabetica, la 2-3 cm distanta ntre borcane si 1-2 cm de la marginea raftului, avnd etichete la care denumirea substantei este trecuta n limba latina (conform Farmacopeei Romne n vigoare) cu litere negre pe fond alb;b. substante puternic active cu doze maxime de ordinul centigramelor care se pastreaza n dulapul Separanda avnd etichete la care denumirea substantei este scrisa n limba latina cu litere rosii pe fond alb;c. substante toxice si stupefiante avnd doze de ordinul miligramelor care se pastreaza n dulapul Venena, iar pe eticheta denumirea substantei medicamentoase se scrie n acelasi mod, n limba latina, cu litere albe pe fond negru. n afara de aceasta eticheta toxicele si stupefiantele au etichete aditionale cu cap de mort si pot avea nscrise dozele pentru o data sau pentru 24 de ore.Substante moiAceste substante se pastreaza n vase de portelan, de plastic, etichetarea fiind facuta n acelasi mod ca si la substantele solide, iar pentru manipulare se utilizeaza spatule, patentule etcSubstante lichideAceste substante se pastreaza n vase de sticla, colorate sau incolore, cu dop rodat n functie de caracteristicile substantei respective. Depozitarea si etichetarea se face n acelasi mod ca si la substantele solide, iar la manipulare se respecta urmatoarea regula: totdeauna substanta se va turna din ambalaj pe partea opusa a etichetei pentru a evita patarea acesteiaETICHETAREA MEDICAMENTELOR ELIBERATELa medicamentele eliberate in farmacii:- denumirea medicamentului- data prepararii- perioada de valabilitate (7-10 zile) pentru medicamentele magistrale si 4-6 zile pentru medicamentele oficinale.La medicamentele industriale si cele oficinale se mai scrie pe eticheta:- cantitatea, greutatea, volumul.- pentru substante toxice - cap de mort.- pentru specificitate INTERN eticheta cu margine albastra/fond alb.- pentru EXTERN margine rosie pe fond alb.Pe lnga aceste etichete mai pot fi utilizate si etichete speciale, ca de exemplu: A se pastra la rece, A se agita, Otrava etc.n cazul medicamentelor oficinale pe eticheta se scrie denumirea preparatului n limba latina, data prepararii si semnatura preparatorului.n cazul preparatelor magistrale pe etichete se scrie numarul de reteta din Registrul de copiere a retetelor, modul de administrare, cantitatea de produs, data prepararii si semnatura preparatorului.SEPARANDA SI VENENAIn dulapul Separanda sunt pastrate substante puternic active cu doze maxime de ordinul centigramelor ,avnd etichete la care denumirea substantei este scrisa n limba latina cu litere rosii pe fond alb;In dulapul Venena sunt pastrate substante toxice si stupefiante avnd doze de ordinul miligramelor, iar pe eticheta denumirea substantei medicamentoase se scrie n acelasi mod, n limba latina, cu litere albe pe fond negru. n afara de aceasta eticheta toxicele si stupefiantele au etichete aditionale cu cap de mort si pot avea nscrise dozele pentru o data sau pentru 24 de ore.PREVEDERI ASUPRA ELIBERARII SI FOLOSIRII STUPEFIANTELOR stupefiante. Substantele din aceasta categorie sunt depozitate n dulapul Venena. Manipularea acestor substante este reglementata de legislatia n vigoare. Pentru stupefiante avem Legea nr. 73/1969 mpreuna cu alte completari ulterioare. La prescriptiile continnd medicamente sau substantei medicamentoase din grupa stupefiantelor eliberarea se va face pe baza de retete cu timbru sec pe care se va elibera doza maxima pentru 3 zile. n cazul depasirii dozei pentru o data sau pentru 24 ore dar fara a depasi doza maxima pentru 3 zile farmacistul va lua legatura cu medicul pentru clarificarea situatiei.OPERATII FARMACEUTICE CU CARACTER GENERAL SI OPERATII CU CARACTER SPECIFICMateriile prime sunt transformate in preparate farmaceutice cu ajutorul diverselor operatii.Operatiile cu caracter general sunt : cantarirea, uscarea , maruntirea si pulverizarea, amestecarea, dizolvarea, filtrarea si sterilizareaOperatiile cu caracter specific sunt : granularea, comprimarea, acoperirea comprimatelor. In industria farmaceutica se aplica tehnologii speciale la obtinerea capsulelor, supozitoarelor, a medicamentelor de aerosolizare etc.CANTARIREA SUBST FARMACEUTICE SOLIDELa cntarire se vor respecta urmatoarele aspecte practice:- cntarirea se va face numai cu balante functionale, avnd verificarea tehnica.- n afara unor indicatii speciale, cntaririle se fac cu o precizie de 0,01 g.- cnd avem indicatia exact cntarit s-au se cntareste exact cntarirea trebuie facuta laalanta analitica.- cnd substantele sunt prescrise n parti (prescurtat p) o parte va fi asimilata ca fiind 1g.- alegem balanta potrivita cantitatii de cntarit.- pentru cantitatile sub 0,05 g se utilizeaza pulberi titrate (pulberi diluate 1/10 sau 1/100 pentru exactitatea cntaririi).ntotdeauna se verifica punctul de echilibru al balantei nainte de cntarire.Pentru cntarirea substantelor solide se pun pe cele doua talere (n situatii n care nu cntarim direct n vasul tarat) 2 tecturi sau 2 cartele de plastomeri egale iar substantele se scot din borcan cu ajutorul linguritei de metal sau plastic si se pun pe talerul drept (pe talerul stng fiind greutatile).Talerul drept se va controla tinndu-se ntre degetele arator si mijlociu al minii stngi pentru a evita supradozarea.CANTARIREA SUBST FARMCAEUTICE LICHIDE Lichidele se cantaresc in flacoane sau, daca lichidul respectiv trebuie transvazat,operatia se face in capsule de portelan sau patentule emailate. Tara vasului in care se cantareste se face de obicei cu alice de plumb.Dopul borcanului sau sticlei cu care se lucreaza se aseaza in timpul cantaririi cu varful in sus, pentru ca partea sa interioara sa nu vina in contact cu masa. Substantele vascoase se vor cantari in capsule emailate sau de portelan, de unde pot fi scurse. Balanta va fi ferita de miscari bruste, operatia de cantarire facandu-se cu multa grijaREGULI PRACTICE PT CANTARIRECantarirea se va face cu balante functionale avand verificarea tehnica efectuata.Cantarirea se face cu o precizie de 0,01gCand avem indicatia Exact cantaritsau se cantareste exact, cantarirea trebuie facuta la balanta analitica.Inainte de cantarire se verifica punctul de echilibru al balantei Lichidele se vor cantari in sticle sau vase de laborator tarate.Cantarirea substantelor vascoase se face in patentule sau in capsule de portelan cu ajutorul spatulei.Pentru substantele solide, se pun pe cele 2 talere, tecturi de hartie sau cartele de plastomeri egale, iar substantele se scot din borcan cu lingurita si se pun pe talerul drept.USCARE, METODE SI SCOP Uscarea este procesul de ndepartare totala sau partiala a umiditatii din diferite substante solide, lichide sau gazoase.Uscarea se realizeaza pentru urmatoarele scopuri: asigurarea conservarii unor produse (vegetale sau animale), alterabile n prezenta umiditatii; obtinerea unor forme farmaceutice, ca extractele uscate; usurinta la manipulare si transport; posibilitatea obtinerii unor forme farmaceutice ca de exemplu: comprimate, granulate etc.n practica farmaceutica uscarea se aplica att la produse solide, lichide ct si cele gazoaseUscarea lichidelor care contin substante fixe n solutie poate fi obtinuta prin:- pulverizare, atomizare sau nebulizare- Uscatorul cu cilindru- Liofilizarea (n vid, criodesicarea) Metode de uscare a solidelora. Uscarea la aer.b. Uscarea la cald.c. Uscarea la vid.d. Uscarea cu ajutorul substantelor deshidratante. e. Distilarea azeotropa..f. Uscarea prin iradiere termicaUSCAREA SOLIDELOR-SCOP, USCAREA IN ETUVAUscarea este procesul de ndepartare totala sau partiala a umiditatii din diferite substante solide, lichide sau gazoase.Uscarea se realizeaza pentru urmatoarele scopuri: asigurarea conservarii unor produse (vegetale sau animale), alterabile n prezenta umiditatii; obtinerea unor forme farmaceutice, ca extractele uscate; usurinta la manipulare si transport; posibilitatea obtinerii unor forme farmaceutice ca de exemplu: comprimate, granulate etc.La substantele solide apa se ndeparteaza prin evaporare la o anumita temperatura.Produsele solide supuse uscarii sunt substante medicamentoase, produse vegetale sau preparate care constituie etape intermediare ale fabricarii medicamentelor ( uscarea granulatelor inaintea comprimarii).Etuvele. Sunt aparate confectionate din metal cu pereti simpli sau dubli n interiorul carora se gasesc rafturi. Etuvele pot fi ncalzite electric sau cu gaz, temperatura mentinndu-se constanta n interiorul etuvei cu posibilitati de reglare, n functie de materialul supus uscarii si avnd un termometru care indica aceasta temperatureUSCAREA PRODUSELOR VEGETALE Uscarea este procesul de ndepartare totala sau partiala a umiditatii din diferite substante solide, lichide sau gazoase.Uscarea produselor vegetale nu se face complet ci pna la umiditatea de echilibru care este specifica substantelor; la produsele vegetale 10%.Pentru a putea fi pastrate timp ndelungat, plantele sau organele plantelor care au fost recoltate trebuie sa fie bine uscate.Este util a men?iona ca eficien?a terapeutica a plantelor medicinale rezida n conservarea principiilor active.La realizarea acestui deziderat, un rol capital l are uscarea plantelor n condi?ii potrivite, fara ca acestea sa-?i piarda culoarea ?i mirosul lor natural. Plantele recolatate se ntind n strat sub?ire pe pnza sau hrtie alba, pe foi de cort sau gratare cu nuiele ?i se usuca ct mai repede posibil la umbra sau n ncaperi calde, ventilate(40 C)La soare se pot expune pentru uscare flori albe, radacini, scoar?a.La umbra se vor usca flori colorate, frunze frunze, muguri.Fructele se usuca de obicei rapid la temperaturi ridicate (ex.cuptor).Pentru depozitare se folosesc doar ambalaje din hrtie sau pnza.Se apreciaza ca valabilitatea plantelor odata uscate este de aproximativ 1-2 ani, dupa care acestea pierd din proprieta?ile curative.MARUNTIREA DROGURILOR IN FARMACIEMaruntirea este operatia care presupune un cost energetic exterior (dependent de rezistenta materialului) care actionnd asupra fortelor de coeziune din cadrul materialului realizeaza divizarea unui corp solid n particule mai mici.Scopul maruntiriiMaruntirea este necesara din urmatoarele considerente:- pentru a usura manipularea substantelor;- pentru o resorbtie mai buna;- pentru a marii viteza de reactie;- pentru asigurarea omogenitatii pulberilor compuse;- pentru a mari viteza de dizolvare, uscare, extractie etcPULVERIZAREA LA MOJAR Pulverizarea este operatia prin care corpurile solide sunt reduse n fragmente foarte mici, pna la dimensiuni coloidale. Pulverizarea se poate realiza prin: lovire (aplicnd lovituri perpendiculare pe substanta respectiva) sau prin triturare efectund o miscare circulara de apasare n sens invers acelor de ceasornic.n farmacie aceasta operatie se realizeaza cu ajutorul mojarului si pistilului (pentru pulverizare fiind indicat mojar a carui pereti prezinta porozitate).Dupa pulverizare substanta se cerne prin sita indicata iar un eventual reziduu se pulverizeaza din nou. Conform FR X substanta se pulverizeaza fara reziduuPULVERIZARE-DEFINITIE, SCOPPulverizarea este operatia prin care corpurile solide sunt reduse n fragmente foarte mici, pna la dimensiuni coloidale.Pulverizarea se poate realiza prin: lovire (aplicnd lovituri perpendiculare pe substanta respectiva) sau prin triturare efectund o miscare circulara de apasare n sens invers acelor de ceasornic.In farmacie, prin pulverizare, substantele medicamentoase solide sunt transformate in particule de dimensiuni standardizate care alcatuiesc pulberea.Obiectivele pulverizarii ( scopul):? Asigurarea omogenitatii preparatelor farmaceutice solde? Imbunatatirea absorbtiei substantelor active? Favorizarea extractiei produselor vegetale?AMESTECARE-DEFINITIE, SCOP, METODEAmestecarea este operatia fizica prin care se urmareste realizarea unei distributii uniforme a componenetelor unui amestec de produse solide, lichide, gazoase. Amestecarea urmareste obtinerea unor sisteme disperse omogene, nsa perfect omogene nu pot fi considerate dect solutiile. Un grad de omogenitate mai mult sau mai putin avansat l au emulsiile, pulberile si aceasta n functie de modalitatile de lucru.Metode de amestecare:- agitare (pentru lichide);- dispersare (pentru lichide care contin o faza dispersata);- malaxare pentru forme de consistenta semisolida (unguente);- omogenizare pentru sisteme grosiere.Amestecurile omogene se obtin prin:- agitare (cu aplicabilitate la lichide);- amestecarea (cu referire la formele farmaceutice solide sau semisolide)DIZOLVAREA-FACTORI CARE O INFLUENTEAZADizolvarea este operatia care consta in diviziunea fizico-moleculara a substantelor cu ajutorul unei faze lichide intermediare numita solvent. Rezulta un amestec omogen fizic si chimic numit solutieFactorii care influenteaza dizolvarea sunt : cei care conditioneaza solubilitatea si cei care intervin in viteza de dizolvare.Solubilitatea este proprietatea unei substante de a se dizolva ntr-un solvent sau amestec de solventi: Foarte usor solubil, Usor solubil, Solubil, Putin solubil, Foarte putin solubil, Greu solubil, Foarte greu solubil, Practic insolubil.Factorii care influenteaza solubilitatea substantei: Structura chimica a substantei si a solventului, Marimea si forma particulelor de substanta medicamentoasa, Polimorfismul, Temperatura, pH-ul, Adaosul de aditivi.Factori care influenteaza viteza de dizolvare: Aria suprafetei de contact, Difuziunea.DIZOLVAREA-MOD DE EFECTUARE A OPERATIEIDizolvarea este operatia care consta in diviziunea fizico-moleculara a substantelor cu ajutorul unei faze lichide intermediare numita solvent. Rezulta un amestec omogen fizic si chimic numit solutie.Exista doua moduri de dizolvare:? Dizolvare simpla sau completa? Dizolvare extarctiva sau partiala, care se aplica preparatelor obtinute prin extractiveFILTRAREA-DEFINITIE, MECANISME, OBIECTIVE (103)Filtrarea este operatia de separare a particulelor solide dintr-un sistem polidispers care contine n amestec particule solide si o componenta fluida rezultnd un lichid transparent numit filtrat si o parte solida retinuta pe hrtia de filtru.Mecanismele filtrariiRetinerea particulelor solide se face prin urmatoarele mecanisme:- printr-un fenomen mecanic cnd pe hrtia de filtru sunt retinute particule solide cu diametrul superior porilor materialului filtrant.- printr-un fenomen fizic de adsorbtie cnd se retin particule cu diametrul inferior porilor materialului filtrant.Obiectivele filtrarii- obtinerea unui lichid limpede fara particule solide amorfe, cristaline sau coloidale sau de picaturi lichide insolubile- obtinerea substantei retinute de filtru- indepartarea microorganismelor dintr-o solutie apoasa care trebuie sa fie sterila( filtrare sterilizanta)CONDITII NDEPLINITE DE O MEMBRANA FILTRANTAFiltrele au doua caracteristici importante:- porozitatea este definita prin diametrul mediu al porilor- debitul de filtrare care poate fi determinat prin formula lui Hagen-PaiseuilleMembrane filtrante- Au diametrul porilor foarte mic, ntre 0,1-100 ?m, pot fi de origine naturala sau sintetica si sunt semipermeabile opunnd rezistenta la filtrare. Pentru a avea un randament corespunzator se utilizeaza suprapresiune MATERIALE FILTRANTE Filtrarea este operatia de separare a particulelor solide dintr-un sistem polidispers care contine n amestec particule solide si o componenta fluida rezultnd un lichid transparent numit filtrat si o parte solida retinuta pe hrtia de filtruA. Materiale filtrante fibroase : Hrtia de filtru, vata, vata de sticla.B. Materiale filtrante poroase: Placile de sticla poroasa, bujiile filtrante.C. Materiale filtrante sub forma de tesaturi: Tifonul , pnza de bumbac , flanela, tesatura de in, lna, fibre, fibre viniliceD. Membrane filtranteCLARIFICAREAClarificarea este operatie de separare a particulelor fine dintr-un lichid n situatiile n care filtrarea nu da rezultate satisfacatoare. Clarificarea consta n nglobarea substantei de separat n materiale coagulante sau adsorbante ca de exemplu materiale de natura albuminoidica sau pulberi insolubile, iar particulele retinute se ndeparteaza prin filtrare. Se utilizeaza la clarificarea siropurilorClarificarea se poate realiza prin mijloace chimice, fizice si biochimice- Clarificarea prin mijloace fizice se realizeaza utiliznd urmatorii agenti de clarificare: Hrtia de filtru, Carbunele activ , Caolinul , Talcul , Carbonatul bazic de magneziu, Albumina .- Clarificarea prin mijloace chimice : Alcoolul este folosit pentru clarificarea mai ales a solutiilor extractive apoase.- Clarificarea prin mijloace biochimice: Are la baza o reactie enzimatica si se utilizeaza mai ales la clarificarea siropurilor naturalDECANTAREADecantarea este operatia de separare dintr-un amestec a componentei lichide de cea solida dupa precipitare pe baza diferentelor de densitate.Aceasta operatie poate fi utilizata n diferite situatii si anume:- cnd cantitatea de sediment este mare;- filtrarea este anevoioasa;- pentru spalarea unui precipitat;- pentru separarea lichidului extractiv de produsul vegetal extras;- ca operatie preliminara filtrarii.DECOLORAREADecolorarea este operatia prin care se ndeparteaza total sau partial culoarea unei solutii. Operatia se poate realiza n trei moduri:1. Decolorare fizica2. Decolorarea chimica3. Decolorarea opticaEVAPORAREAEvaporarea este trecerea unui lichid n stare de vapori si spre deosebire de fierbere (unde are loc n toata masa lichidului) acest fenomen se produce la suprafata lichidului. Timpul ct are loc evaporarea depinde de diferiti factori:- temperatura;- suprafata de evaporare;- gradul de saturare a atmosferei cu vapori;- presiune din ncapere;- agitarea lichidului etc.Tipuri de evaporare :- Evaporarea spontana- Evaporarea cu ajutorul caldurii- Evaporarea cu ajutorul caldurii si viduluiSTERILIZAREA-DEFINITIE, METODE Sterilizarea este operatia prin care sunt distruse sau ndepartate toate organismele vii n forma vegetativa sau sporulata de pe un obiect sau un produs.Sterilizarea este obligatorie n urmatoarele situatii:- pentru preparate administrate parenteral (injectii, perfuzii etc.);- pentru preparate oftalmice;- pentru preparate farmaceutice (pulberi, suspensii; unguente) care se aplica pe rani, pe arsuri sau pe pielea sugarului;- pentru forme farmaceutice la care conservarea se poate realiza doar n absenta microorganismelor (antibiotice, produse opoterapice etc.);- pentru instrumentar si diferite materiale medico chirurgicaleMetodele de sterilizare utilizate n practica farmaceutica se pot mparti n urmatoarele grupe:- metode fizice;- metode chimice;- metoda aseptica.n F.R. X sunt oficiale patru metode de sterilizare si anume:- sterilizarea cu vapori de apa sub presiune;- sterilizarea prin caldura uscata- sterilizare prin filtrare,- sterilizare cu gaz.ROLUL STERILIZARII Sterilizarea este o exigenta fundamentala pentru a evita infectiile la administrarea medicamentelor si trebuie inteleasa ca o notiune absoluta. Sterilizarea inseamna eliminarea germenilor care se pot inmulti.Starea sterila este definita de absenta microorganismelor vii.Conform FR X, sterilizarea este operatia prin care toate microorganismele vii sub forma vegetative si sporulara sunt omorate sau indepartate de pe un obiect sau produs.Succesul sterilizarii depinde de natura microorganismelor si de rezistenta lor la agentul de sterilizare.STERILIZAREA-SCOP, METODE TERMICE DE STERILIZARESterilizarea este operatia prin care sunt distruse sau ndepartate toate organismele vii n forma vegetativa sau sporulata de pe un obiect sau un produs.Metode termice- sterilizarea cu vapori de apa sub presiune;- sterilizarea cu aer cald;- sterilizare prin ncalziri repetate;- sterilizare prin ncalzire la 1000C, 60 minute;- flambarea. STERILIZAREA-SCOP, METODE NETERMICE Sterilizarea este operatia prin care sunt distruse sau ndepartate toate organismele vii n forma vegetativa sau sporulata de pe un obiect sau un produsMetode netermice- sterilizare prin filtrare;- sterilizare cu ultrasunete;- sterilizare cu raze ultraviolete;- sterilizare cu radiatii ionizateASEPSIA-METODA DE PREPARARE A MEDICAMENTELOR Asepsia = Sterilizarea este operatia prin care sunt distruse sau ndepartate toate organismele vii n forma vegetativa sau sporulata de pe un obiect sau un produs.Sterilizarea este obligatorie n urmatoarele situatii:- pentru preparate administrate parenteral (injectii, perfuzii etc.);- pentru preparate oftalmice;- pentru preparate farmaceutice (pulberi, suspensii; unguente) care se aplica pe rani, pe arsuri sau pe pielea sugarului;- pentru forme farmaceutice la care conservarea se poate realiza doar n absenta microorganismelor (antibiotice, produse opoterapice etc.);- pentru instrumentar si diferite materiale medico chirurgicale.n F.R. X sunt oficiale patru metode de sterilizare si anume:- sterilizarea cu vapori de apa sub presiune;- sterilizarea prin caldura uscata- sterilizare prin filtrare,- sterilizare cu gaz.APARATURA SI USTENSILELE FOLOSITE IN PRACTICA FARMACEUTICA n receptura poate exista o mica boxa sterila pentru aparatul de distilat sau pentru prepararea colirelor si, de asemenea, un spalator pentru spalarea recipientelor.Aparatura prezenta n receptura :- aparate si ustensile pentru cntarire si masurare (balante, cilindrii gradati, pipete, mensuri gradate);- ustensile necesare pentru prepararea formelor farmaceutice (mojare, pistile, capsule de portelan, patentule, presa pentru supozitoare, pilular etc.);- materiale pentru ambalare si pregatirea medicamentelor pentru expediere (sticle, borcane, pungi, etichete, tecturi, capsule de hrtie, capsule amilacee, flacoane cu dop, picurator etc.).CONDITII PE CARE TREBUIE SA LE INDEPLINESCA BALANTELEO balanta pentru a fi utilizata trebuie sa ndeplineasca urmatoarele conditii:Sa fie sensibila - sensibilitatea este exprimata prin acea greutate minima raportata la ncarcatura maxima pe care balanta o poate sesiza.Sa fie stabila sa se echilibreze ct mai rapid dupa balansare.Sa fie justa (exacta) daca se schimba doua greutati egale pe cele doua platane sa ramna n echilibru.Sa fie fidela cntarind diferite mase indiferent de pozitia de pe platan sa fie necesara aceleasi greutati pentru echilibrare.B. Conditii de pastrare a balantelorPentru mentinerea performantelor tehnice la pastrarea balantelor trebuie respectate urmatoarele conditii:- sa nu fie expuse unor variatii mari de temperatura si umiditate;- curatirea platanelor, prghiilor, cutitelor se face cu materiale textile fine;- balantele sa fie ferite n timpul exploatarii de socuri mecanice, avnd grija ca totdeauna n timp de repaus sau la ncarcarea talerelor balanta sa fie n pozitia nchis;- balantelor li se impune o verificare cel putin anuala, cnd pot fi rezolvate si alte aspecte tehnice de ntretinere (ungerea coloanelor nichelate etc.);- cumpana de mna se pastreaza n cutii sau suspendata cu ajutorul dispozitivului inelar ntr-un cui fixat pe un cadru.MASURAREA MEDICAMENTELOR LICHIDE....Pentru masurarea lichidelor trebuie tinut cont de urmatoarele aspecte:- alegerea unui vas potrivit raportat la cantitatea de lichid masurata;- masuratorile trebuie facute la temperatura indicata pe vasul gradat;- pentru exactitatea masuratorii citirea volumului se face la baza menisculuiVase utilizate :1. Mensura2. Cilindru gradat.3. Balon cotat.4. Pipeta: cu bula, pipete biureta.5. Biuretele.GRANULAREA Granulele sunt preparate farmaceutice solide, constituite din particule de forma neregulata, vermiculara, cilindrica sau sferica care contin substante active si substante auxiliare destinate administrarii interne.Prin granulare se realizeaza amestecurile de pulberi in particule de o anumita forma, avand ca rezultat micsorarea volumului, imbunatatirea proprietatilor de curgere si a compresibilitatii.Sub forma de granulate se prelucreaza de obicei substantele medicamentoase utilizate n doze mai mari ca: vitamine, tonice, extracte vegetale etc., iar continutul de substanta activa este n general 10-20%.DISTILAREA-APARATURA, SPATIIDistilarea este operatia prin care un lichid se transforma n starea de vapori n urma fierberii urmata de condensare ca urmare a dirijarii vaporilor printr-un refrigerent. Distilarea se utilizeaza n diferite scopuri:- purificarea lichidelor;- separarea unui lichid n partile componente, n functie de temperatura de fierbere.Se pot distila doar lichide care nu se descompun la fierbere.Distilatoarele utilizate n farmacie pot fi mpartite n trei categorii n functie de pozitia pe care o ocupa refrigerentul fata de cazanul de distilare si anume:- per latus (cnd cazanul si refrigerentul sunt alaturate);- per ascensum (cu refrigerentul montat deasupra cazanului de distilare);- per descensum (cu refrigerentul montat sub cazanul de distilare).Distilatoare utilizate n industrieA. Distilator cu efect simpluB. Distilatorul cu efect dubluC. Distilatorul cu termocompresieAPA DISTILATA - APARATURA NECESARA PREPARARE Apa distilata este solventul cel mai utilizat n practica farmaceutica fiind constituentul de baza al organismuluiDistilatoarele utilizate n farmacie pot fi mpartite n trei categorii n functie de pozitia pe care o ocupa refrigerentul fata de cazanul de distilare si anume:- per latus (cnd cazanul si refrigerentul sunt alaturate);- per ascensum (cu refrigerentul montat deasupra cazanului de distilare);- per descensum (cu refrigerentul montat sub cazanul de distilare)MEDICAMENTUL-DEFINITIE, MODALITATI DE PREPARAREPrin medicament ntelegem o substanta medicamentoasa, o forma farmaceutica sau un produs tipizat care poate fi administrat bolnavilor dupa o anumita posologie si folosit pentru prevenirea, ameliorarea, vindecarea sau diagnosticarea unor suferinte.Nu orice substanta medicamentoasa este medicament, ci pentru a deveni medicament este importanta o anumita dozare, prelucrare n forma, astfel nct sa poata fi administrata bolnavilor ceea ce presupune de cele mai multe ori utilizarea pe lnga substante medicamentoase a substantelor auxiliare ca de exemplu: excipienti, corectori (gust, miros, pH), adjuvanti, izotonizanti, conservanti), vehicule etc.Nu orice forma este medicament. Sunt forme farmaceutice care nu pot fi considerate medicamente deoarece nu pot fi utilizate ca atare (ca de exemplu: tincturile, extractele etc.)Modalitati de preparare : dizolvare, pulverizare, comprimare si se obtin :- solutii;- pulberi - comprimatePreparare in farmacie : La primirea retetei, farmacistul va citi cu atentie reteta, verificnd substantele medicamentoase, dozele maxime admise daca e cazul, existenta substantei n farmacie, posibilitatea prepararii, taxeaza reteta si o nainteaza pentru preparare.n cazul lipsei unei substante medicamentoase, substituiri se pot face doar cu substantele care au actiunea terapeutica identica de exemplu: fosfat de codeina cu clorhidrat de codeina etc.Nu se permite prepararea a doua sau mai multe retete deodata.Aparatura pentru cntarire trebuie sa fie verificata conform dispozitiilor legale.Dupa prepararea retetei conform regulilor tehnice dependente de forma prescrisa si proprietatile fizico-chimice ale ingredientelor, preparatul se ambaleaza si se eticheteaza corespunzator. n farmacie exista un Registru pentru copierea retetelor n care este copiata fiecare reteta preparata. MEDICAMENTUL- DEFINITIE, CLASIFICARE DUPA MODUL DE FORMULAREPrin medicament ntelegem o substanta medicamentoasa, o forma farmaceutica sau un produs tipizat care poate fi administrat bolnavilor dupa o anumita posologie si folosit pentru prevenirea, ameliorarea, vindecarea sau diagnosticarea unor suferinteClasificare dupa modul de formularea. Medicamente oficinale, sunt formule oficinale n farmacopee, avnd formule fixe, bine puse la punct, mod de preparare si n general se gasesc preparate n farmacii.b. Medicamente magistrale sunt medicamente preparate pe baza unor formule stabilite de medic, avnd n general o conservabilitate mai mica si se prepara n cantitati mici n functie de nevoie.c. Medicamente industriale (tipizate) au formule fixe, stabilitate, posibilitate de control avnd diferite denumiri (D.C.I. sau denumirea producatorului) si sunt preparate n industria de medicamente sau n laboratoare de microproductie. Aceste medicamente trebuie sa corespunda exigentelor impuse de farmacopee sau fisele tehnice. Denumirile produselor tipizate figureaza n Nomenclatorul de medicamente (publicatie de specialitate cu aparitie anuala)MEDICAMENTE INDUSTRIALE-AVANTAJEMedicamente industriale (tipizate) au formule fixe, stabilitate, posibilitate de control avnd diferite denumiri (D.C.I. sau denumirea producatorului) si sunt preparate n industria de medicamente sau n laboratoare de microproductie. Aceste medicamente trebuie sa corespunda exigentelor impuse de farmacopee sau fisele tehnice. Denumirile produselor tipizate figureaza n Nomenclatorul de medicamente (publicatie de specialitate cu aparitie anuala).Un medicament ajunge sa fie preparat la scara industriala si apoi eliberat la nivelul farmaciilor numai daca detine Licenta de fabricatie si Certificatul de Inregistrare.Avantaje : sunt stabile putand fi pastrate si folosite mai mult timp dupa fabricatie.MEDICAMENTE ALOPATEMedicamente alopate (majoritatea medicamentelor) sunt medicamente care actioneaza n mod antagonic asupra bolii si n obtinerea acestora este respectat principiul lui Hipocrates Contraria Contraris curanturMEDICAMENTE MAGISTRALEMedicamente magistrale sunt medicamente preparate pe baza unor formule stabilite de medic, avnd n general o conservabilitate mai mica si se prepara n cantitati mici n functie de nevoieMEDICAMENTE OFICINALE Medicamente oficinale, sunt formule oficinale n farmacopee, avnd formule fixe, bine puse la punct, mod de preparare si n general se gasesc preparate n farmaciiEXCIPIENTI FOLOSITI LA PREPARAREA FORMELOR FARMACEUTICE SOLIDEExcipientii pot fi de diferite proveniente: minerala, vegetala sau de sinteza.Excipientii trebuie sa ndeplineasca cteva conditii:- grad de finete avansat;- sa fie sterilizabili;- sa fie hidrofobi;- sa nu fie un mediu prielnic pentru dezvoltarea microorganismelor.Excipientii utilizati se pot clasifica dupa urmatoarele criterii:B1. Dupa starea fizica:- excipienti lichizi;- excipienti moi;- excipienti solizi.B2. Dupa rolul ndeplinit:a) Excipienti aglutinati (adezivi, lianti) : ? sirop de glucoza;? sirop simplu;? mierea de albine;? mucilagul de metilceluloza, C.M.C. Na, Tragacanta;? unguent de glicerina (conform F.R. X);? polietilenglicoli;? unt de cacao;? excipient cu drojdie de bereb) Excipienti dezagreganti sunt excipientii care n prezenta apei si maresc volumul contribuind astfel la dezagregarea pilulelor n tractul digestiv. n acest scop se pot utiliza: amidonul, glicerina etc.c) Excipienti diluanti sunt utilizati n prescriptii n care substantele active sunt prescrise n cantitati mici, cantitatea lor fiind insuficienta pentru a obtine pilule de 0,2-0,3 g.d) Excipienti adsorbanti sunt utilizati pentru prescriptiile n care sunt substante lichide sau moi si contribuie la obtinerea unei mase plastice care se poate modela corespunzator. n acest scop se pot utiliza: pulberi vegetale, amidon, caolin etc.e) Excipienti consperganti sunt pulberi fine care sunt adaugate dupa rotunjirea pilulelor si au scopul de a mpiedica aderenta pilulelor. Ca excipienti consperganti se utilizeaza: pulberea de licviritie, pulberea de licopodiu, carbonat de calciu etcMATERIALE SI ARTICOLE DE CONDITIONAREConditionarea medicamentelor include conditionarea primara si conditionarea secundara ( ambalarea)Conditionarea primara are loc imediat dupa preparare si consta in introducerea formei farmaceutice intr-un recipient adecvat. Conditionarea are rol de :-De protectie (izoleaza si pastreaza medicamentul n timp)-Functional (faciliteaza utilizarea)-De identificare si de informare (eticheta cu denumirea, indicatiile de utilizare, precautiile necesare etc.)Calitatile recipientului:-rezistent la-un domeniu larg de temperatura-un domeniu larg de umiditate-influenta luminii-mbatrnire-la microorganisme-rezistenta mecanica adecvata-sa mpiedice patrunderea de lichide si gaze-sa nu reactioneze fizic sau chimic cu medicamentele pentru a nu altera-puritatea-calitatea-continutul n substanta medicamentoasaTipuri de recipient:- Recipiente bine inchise : ? sticle cu dop pt preparate lichide? Flacoane de sticla sau plastomer prevazute cu capace pt pulberi,granulate, capsule, comprimate? Tuburi metalice sau plastomer pt unguente- Recipiente bine inchise prevazute cu sistem de picurare- Recipient inchise etans:? Fiole si flacoane sticla pt preparate injectabile sterile? Flacoane din sticla sau plastomer pt preparate perfuzabileRecipientul de conditionare secundara (ambalarea)-De cele mai multe ori sunt realizate din carton inscriptionat-Nu are influenta directa asupra stabilitatii si conservariiPermit:-manipularea-transportul-identificarea-informarea bolnavuluiSOLUTII MEDICAMENTOASE PT ADMINISTRARE ORALAPreparatele lichide ( emulsii, suspensii) , dar mai ales solutiile se preteaza la o posologie individualizata. Dozele de medicament lichid se adapteaza masei corporale precum si dozajului progresiv sau regresiv. Preparate multidoza se administreaza in volume diferite in functie de natura substantelor active. - Administrare sub forma de picaturi pt solutiile subst puternic active- Administrare cu lingurite speciale sau alte ustensile gradate- Administrare cu masuri aproximative : lingura, lingurita Preparate unidoza sunt conditionate in :- Fiole cu solutii buvabile- Flacoane cu capacitate mica 5-10ml- Plicuri metalicePreparatele unidoza sunt avantajoase datorita exactitatii dozarii, utilizarii simple, protejarii continutului, identificarii fiecarei doze in momentul administrariiExemple : Siropuri, Potiuni, Forme reconstituite, Solutii buvabileCLASIFICAREA SOLUTIILOR MEDICAMENTOASE DUPA MODUL DE ADMINISTRAREDefinitie: sunt preparate farmaceutice lichide care contin una sau mai multe substante active dizolvate intr-un solvent sau amestec de solventi si sunt destinate administarii interne sau externe.Solutiile medicamentoase sunt sisteme disperse omogene, constituite dintr-un mediu de dispersie lichid in care sunt dispersate omogen substante active solide, lichide sau gazoase.Dupa modul de administrare : Medicamente de uz intern sunt medicamentele care se administreaza per oral iar etichetarea se realizeaza avnd etichete cu chenar albastru pe fond alb si specificatia INTERN.Medicamente de uz extern sunt preparate medicamentoase administrate pe piele sau mucoase ca de exemplu: unguente, badijonaje, picaturi pentru ochi, supozitoare, sprayuri, supozitoare etc. la care eticheta are chenar rosu pe fond alb si avnd specificatia EXTERN.Medicamente parenterale (injectabile, perfuzabile) se administreaza parenteral avnd eticheta cu chenar galben pe fond alb si specificatie INJECTABIL.REGULI PRACTICE DE PREPARARE A SOLUTIILORSolutiile medicamentoase sunt preparate farmaceutice lichide, care contin una sau mai multe substante active dizolvate ntr-un solvent sau ntr-un amestec de solventi si destinate administrarii interne, externe sau pentru prepararea altor forme farmaceutice. Solutiile medicamentoase au ca solventi: apa, alcoolul, glicerolul sau uleiuri vegetale.F.R. X prevede prepararea solutiilor prin dizolvarea substantelor medicamentoase n solventi potriviti si completarea la masa specificata (m/m). Dupa dizolvare, daca este cazul, solutiile se filtreaza.n general la prepararea solutiilor, initial se dizolva substantele mai greu solubile urmnd apoi cele cu solubilitate mai ridicata iar substantele volatile, aromatizantii, colorantii se adauga la sfrsit.Solutiile se pastreaza in recipiente bine inchiseSOLUTII INJECTABILE PERFUZABILE - CONDITII PE CARE TREBUIE SA LE NDEPLINEASCA Preparatele perfuzabile sunt solutii apoase sau emulsii U/A, izotonice sterile si apirogene care se administreaza intravenos n volume de 100 ml sau mai mari cu ajutorul unui dispozitiv de perfuzare.Pentru obtinerea preparatelor injectabile este nevoie (n afara de conditii speciale de preparare care sa asigure sterilitatea), de substante active, respectiv auxiliare de calitate deosebita care sa se preteze la administrari parenterale.Conditii pe care trebuie sa le ndeplineasca :- Substantele medicamentoase fiind introduse direct sub diferite forme n circuitul sanguin trebuie sa fie foarte pure fizico-chimic si microbiologic; astfel perfuziile se izotonizeaza si in functie de substantele medicamentoase se aduc la pH apropiat de 7,4 si la o compozitie ionica cat mai apropiata de lichidele organismului- Solutiile perfuzabile trebuie sa fie limpezi, practice lipsite de particule in suspensie- Emulsiile perfuzabile , dupa agitare, trebuie sa aiba un aspect omogen si nu trebuie sa prezinte nici un semn de separare a fazelorPREPARATE PERFUZABILE-DEFINITIE, CLASIFICARE Preparatele perfuzabile sunt solutii apoase sau emulsii U/A, izotonice sterile si apirogene care se administreaza intravenos n volume de 100 ml sau mai mari cu ajutorul unui dispozitiv de perfuzare.Clasificarea perfuziilor n functie de utilizarea lor: - Perfuzii pentru restabilirea echilibrului hidro-electrolitic;- Perfuzii pentru restabilirea echilibrului acido-bazic;- Perfuzii cu substante energetice;- Perfuzii folosite n metabolismul reconstituant;- Perfuzii nlocuitoare de plasma;- Solutii pentru dializa peritoneala si hemodializaCOMPONENTELE SOLUTIILOR - SUBSTANTE MEDICAMENTOASE, SOLVENTISolutiile sunt constituite din subsatnte active si constituenti. Pentru a se asigura o preparare corespunzatoare a solutiilor trebuie sa se cunoasca proprietatile fizico chimice ale substantelor care urmeaza sa se dizolve si cel ale solventilor. Substantele medicamentoase solide constitue principalele componente ale solutiilor,deoarece acestea imprima actiunea terapeutica. Vehicului este constituit din solventul propriu-zis, alaturi de alte componente cum ar fi de exemplu: siropurile adaugate pentru ndulcire.Substante medicamentoase. Substantele active solide constituie de obicei faza dispersata a unei solutii. Cea mai importanta caracteristica pentru obtinerea solutiilor este solubilitatea. Constitutia chimica a substantelor poate da indicatii asupra solubilitatii. Sarurile minerale si organice sunt n majoritatea lor solubile in apa si insolubili hidrocarburi, uleiuri, cloroform, eter. Alcoolii sunt solubile ntre ei ca si uleiurile si esentele. Esterii sunt solubile n acetat de etil.Solventii, in general solventii sunt substrante lichide care pot face ca substantele solide sa capete starea lichida. Se spune ca solventul dizolva solidul.Solventii folosi n practica farmaceutica pot fi mpartiti n 3 grupe:- Apa, alcool etilic, alcool metilic, glicerina,- Acetona, cloroform, alcool amilic, eter acetic, eter etilic;- Benzen, sulfura de carbon, benzina, ulei de terebentina, ulei de parafina.Solventii ntrebuintati la prepararea solutiilor trebuie sa fie bine definiti din punct de vedere chimic si puri sa aiba putere de dizolvare fatade substantele active, sa fie stabili si inerti din punct de vedere chimic, sa fie incolori.CLASIFICAREA SOLUTIILOR DUPA NATURA SOLVENTULUISolutiile medicamentoase sunt preparate farmaceutice lichide, care contin una sau mai multe substante active dizolvate ntr-un solvent sau ntr-un amestec de solventi si destinate administrarii interne, externe sau pentru prepararea altor forme farmaceutice.Dupa natura solventului- solutii apoase;- solutii alcoolice;- solutii glicerolate;- solutii uleioase;- solutii cu solventi anhidri: propilenglicol, polietilenglicolSOLVENTI-ULEIURI VEGETALE SI MINERALEUleiuri vegetale. n practica farmaceutica se utilizeaza diferite uleiuri vegetale: ulei de floarea soarelui, ulei de ricin, ulei de migdale, ulei de masline, ulei de seminte de dovleac etc.Uleiurile vegetale sunt fluide la 200C, limpezi, de culoare galben deschis, fara miros (sau miros slab caracteristic), vscoase cu densitate mai mica dect apa. Exista si uleiuri vegetale solide la 200C (exemplu uleiul de cacao). Uleiurile vegetale sunt insolubile n apa si n alcool dar solubile n majoritatea solutiilor apolare (benzen, cloroform, tetraclorura de car etc.). Uleiurile vegetale au dezavantajul ca se autooxideaza (rncezesc) datorita prezentei legaturilor duble n moleculele acizilor esterificati cu gliceroluUleiuri minerale. Dintre uleiurile minerale cel mai utilizat este uleiul de parafina. Uleiul de parafina contine un amestec de hidrocarburi parafinice saturate si se obtine prin distilarea fractionata a petrolului.Este un lichid incolor, fara gust, fara miros, solubil n solventi apolari (benzen, cloroform, eter etc.) si foarte greu solubil n alcool si nemiscibil cu apa.Se amesteca n orice proportie cu uleiurile grase (cu exceptia uleiului de ricin) ct si cu uleiuri volatile.Parafina lichida administrata intern are efect laxativ iar extern se utilizeaza pentru preparate topice fiind foarte bine tolerat pe epitelii.SOLVENTI - CONDITII PE CARE TREBUIE SA LE NDEPLINEASCAAlegerea unui solvent corespunzator este dependenta de scopul terapeutic urmarit ct si de solubilitatea substantelor active. Un solvent potrivit trebuie sa ndeplineasca urmatoarele conditii:- sa corespunda exigentelor calitative impuse de F.R. X sau alte stasuri;- toleranta buna;- inertie chimica si farmacologica;- sa asigure stabilitatea substantelor;- sa nu corodeze recipientul;- sa fie miscibil cu mucusul si sa nu influenteze negativ miscarea ciliara;- sa fie economic.SOLUTII OFICINALE-CONSERVAREMedicamente oficinale, sunt formule oficinale n farmacopee, avnd formule fixe, bine puse la punct, mod de preparare si n general se gasesc preparate n farmacii. Solutiile medicamentoase sunt preparate farmaceutice lichide, care contin una sau mai multe substante active dizolvate ntr-un solvent sau ntr-un amestec de solventi si destinate administrarii interne, externe sau pentru prepararea altor forme farmaceutice. Solutiile medicamentoase au ca solventi: apa, alcoolul, glicerolul sau uleiuri vegetale. Conservarea solutiilor are loc n recipiente bine nchise.Solutiile trebuie sa-si pastreze calitatile si efectul terapeutic pe toata perioada de valabilitate.EXEMPLE DE PREPARATE OFICINALEMedicamente oficinale, sunt formule oficinale n farmacopee, avnd formule fixe, bine puse la punct, mod de preparare si n general se gasesc preparate n farmacii? apa oxigenata? tinctura de iod? alcool iodat 1%? mixtura mentolata? iodul iodurat? glicerina boraxata? talc mentolat? alcool boricat ? pasta cu apa? solutie de Rivanol 1%? sirop simplu? solutie de albastru de metil? alcool camforat? unguent cu sulfSOLUTII-AVANTAJE, DEZAVANTAJESolutiile medicamentoase sunt preparate farmaceutice lichide, care contin una sau mai multe substante active dizolvate ntr-un solvent sau ntr-un amestec de solventi si destinate administrarii interne, externe sau pentru prepararea altor forme farmaceutice. Solutiile medicamentoase au ca solventi: apa, alcoolul, glicerolul sau uleiuri vegetale.AvantajeSolutiile sunt nu numai cea mai veche forma ci si preparatul cel mai utilizat de bolnavi, administrabil pe toate caile de administrare.Solutiile prezinta multe avantaje si anume:- administrare usoara;- dozare exacta a substantei active (omogenitate);- biodisponibilitatea foarte buna;- efect rapid;- utilizare cu succes n pediatrie, fiind usor de dozat;- permit prelucrarea substantelor higroscopice, delicvescente si a celor care formeaza amestecuri eutectice lichide;- permit utilizarea de aromatizanti, edulcoranti, coloranti, corectori de miros si gust;- evita actiunea iritanta asupra tractului digestiv (stomac etc.) actiune prezenta la unele comprimate, sau pulberi deoarece sub forma de solutii se evita prezenta unor concentratii mari de substanta activa ntr-un anumit punct;- solutiile pentru uz extern permit administrarea uniforma a substantelor;- solutiile se preteaza la fabricarea si conditionare automata. Dezavantaje- stabilitate mica (apa este un mediu bun pentru reactii chimice);- volumul si masa solutiilor este mare ceea ce presupune cost ridicat, la transport, spatii de depozitare mari;- solutiile pot fi usor invadate de microorganisme ceea ce impune adaugare de conservantiPICATURI PENTRU URECHE- DEFINITIE, pH, CONSERVARE Picaturile pentru ureche sunt preparate farmaceutice lichide sub forma de solutii, emulsii sau suspensii destinate administrarii n conductul auditiv extern (F.R. X)Picaturile pentru ureche sunt o parte a medicamentelor otologice. n afara de picaturi se mai utilizeaza diferite alte forme, ca de exemplu: unguente sau chiar forme solide care sunt instilate, pulverizate sau introduse n conductul auditiv extern.pH-ul favorabil este cuprins ntre 5-7,5Picaturile pentru ureche sunt conditionate n recipiente bine nchise de capacitate cuprinsa ntre 5-25 ml confectionate din sticla sau material plastic si prevazute cu dop picurator. Flaconul cu solutie se eticheteaza corespunzator utilizndu-se si diferite etichete aditionale de exemplu: - A se pastra la loc racoros- A se pastra ferit de lumina etc.E2. Baile auriculare se administreaza n cantitati mari pna la umplerea conductului auditiv extern de acea prepararea si conditionarea lor presupune respectarea unor reguli strictePICATURI PT URECHI-DEZAVANTAJE Picaturile pentru ureche sunt preparate farmaceutice lichide sub forma de solutii, emulsii sau suspensii destinate administrarii n conductul auditiv externDezavantaje. - formele utilizate trebuie ncalzite la temperatura corpului;- nu totdeauna se poate asigura un contact prelungit cu mucoasa conductului auditiv;- solutiile apoase nu totdeauna sunt eficiente;- uneori solutiile pot transporta infectia in zonele nvecinate (sinusuri);- uneori solutiile nu sunt miscibile cu secretiile urechii mentinndu-se o umiditate crescuta factor care favorizeaza aparitia infectiilor microbiene sau fungice.n general, solutiile apoase sunt indicate n afectiuni nesupurative, iar solutiile uleioase se vor evita pe ct posibil.ERINE-DEFINITIE, pH, CONSERVARE Picaturile pentru nas sunt preparate farmaceutice lichide, sub forma de solutii, emulsii sau suspensii destinate administrarii pe mucoasa nazala. n afara de picaturi pentru nas, pentru tratamentul mucoasei nazale se utilizeaza si alte forme. Formele utilizate n acest scop sunt numite medicamente rinologice. Dintre formele rinologice utilizate frecvent amintim: erine (picaturi pentru nas), aerosoli, unguente, sisteme pulverulente sau sisteme bioadezivepH-ul: optim este cuprins ntre 6-7,5.Conservare :Medicamentele rinologice lichide se ambaleaza n recipiente bine nchise prevazute cu un sistem de picurare, depozitate la loc racoros si ferit de luminaAPE DE GURASunt solutii apoase, hidroalcoolice, destinate mentinerii sanatatii mucoasei bucale sau utilizate chiar n scop curativ. Pentru obtinerea acestei forme se utilizeaza urmatoarele ingrediente:- substante active (antiseptice, deodorante, antiinflamatoare, astringente sau antestezice locale) dizolvate singure sau mpreuna cu alti auxiliari ntr-un solvent potrivit. Pentru prepararea aceste forme utilizam substante ca: acid boric, acid benzoic, timol, eucaliptol etc.- iar ca solventi: apa, solutii hidroalcoolice (ntre 500-800) si uneori cu adaos de glicerol.Modul de utilizare a formei este prin mentinerea n contact cu mucoasa bucala un anumit timp urmata de eliminarea apei de gura si clatirea cavitatii bucale.SOLUTIA DE ACID BORICRp -Acid boric 2g-Apa solu?ie- 100gSe dizolva acidul boric n apa la fierbere ?i dupa racire, solu?ia se completeaza ?i se filtreaza prin hrtie de filtru .n concentra?ie de 2-3% acidul boric poate recristaliza prin racire( nu se folose?te).Are ac?iune antiseptica .Solu?ia se prepara extemporae (la nevoie) ?i n cantita?i mici, deoarece este invadata de microorganisme .Prezentrare: cristale lucioase,translucide.Este folosit ?i ca agent conservant de colire. SOLUTIA DE ALBASTRU DE METILENRp/ Methylthioninii Chloridum..1g Aqua destillata..99g- Solutia se prepara prin dizolvarea 1g albastru de metil in 99g apa distilata la temperatura de fierbere.- Proprietati: albastrul de metil se gaseste sub forma de cristale sau pulbere cristalina verde inchis cu luciu metalic, fara miros, cu gust slab amar- Actiune terapeutica: analgezic si dezinfectant, creste capacitatea de oxidare a sangelui- Indicatii : infectii ale conjunctivitei, mucoasei bucale- Mod de administrare : extern sub forma de solutie 1%, pensulatii ale mucoaselorConservare: ferit de lumina.SER EFEDRINAT 0.5%Rp:Clorhidrat de efedrina...........................................................................0,5gSer fiziologic qs ad....................................................................................100gMf.-solutie(instilatii nazale)Ds.-externClorhidratul de efedrina se prezinta sub forma de cristale acidulare,incolore sau pulbere alba cristalina, cu gust amarui, fara miros,solubila in apa.Dupa cntarire efedrina se pune ntr-un pahar Erlenmeyer sau alt vas potrivit peste care se adauga solventul indicat n prescriptie agitndu-se pna la dizolvare. Dupa obtinerea solutiei aceasta se ambaleaza n flacoane cu dop picurator de culoare bruna, etichetate externActiune:vasoconstrictoare,este un decongestionant nazal folosit pentru instilatii nazale.Indicatii: sinuzite , rinite,etc. ,pentru adulti si copii peste un an Conservare si depozitare: solutia se conditioneaza intr- un recipient prevazut cu dop picurator, la "Separanda".SER EFEDRINAT 1%Rp:Clorhidrat de efedrina....................................................................................1g Ser fiziologic ...................................................................................qs ad.100gMf.-solutie(instilatii nazale)Ds.-externClorhidratul de efedrina se prezinta sub forma de cristale acidulare,incolore sau pulbere alba cristalina, cu gust amarui, fara miros,solubila in apa.Serul fiziologic este o solutie de clorura de sodiu (NaCl)0,9%.Preparare:se cantareste clorhidratul de efedrina si se dizolva cate putin cu serul fiziologic.Actiune:vasoconstrictoare,este un decongestionant nazal folosit pentru instilatii nazale.Indicatii: sinuzite , rinite,etc. ,pentru adulti si copii peste un an Conservare si depozitare: solutia se conditioneaza intr- un recipient prevazut cu dop picurator, la "Separanda".SOL.PROTARGOL 1% ; PREPARARE. INDICATIIRp/ PROTARGOL 1g APA DISTILATA q.s. ad. 100 g Preparare: Protargolul ( proteinatul de argint ) se presara deasupra apei si se agita pina la dizolvarea completa.( tehnica de preparare ,, per descensum). Se filtreaza prin vata ; se aduce la 100g si se ambaleaza in sticle bine inchise , ferite de lumina.Indicatii: extern , picaturi in nas; actiune antiseptica , decongestionanta.SOLUTIA DE CITRAT DE MAGNEZIU(LIMONADA ROGE)FR X.PREPARARE; INDICATIIRp/ACID CITRIC 25gCARBONAT BAZIC DE MAGNEZIU 15gSIROP DE LAMAIE 50gAPA DISTILATA ad.350gM. f. sol D.s. internPreparare: se dizolva acidul citric in 200 g apa incalzita la,se adauga treptat si sub agitare carbonatul bazic de magneziu; dupa incetarea degajarii bioxidului de carbon Solutia calda se filtreaza prin vata sau tifon peste siropul de lamiie cintarit in flaconul de expeditie sise complecteaza cu restul cantitatii de apa. Amestecul obtinut este numit limonada si contine 40g citrat de magneziu.Indicatii: purgativ usor; se administreaza la interval de jumatate de ora ,cite 2 linguri.SOLUTIE ALCOOLICA DE IOD IODUAT(T-RA DE IOD).PREPARARE.Rp/IOD 2,00gIODURA DE POTASIU 5,00gALCOOL 50% q.s. ad. 100,00gM.f. sol. D.S. ext.Preparare: Iodul si iodura de potasiu cntarite si triturate mpreuna se dizolva mai nti n 30g alcool de 500 si se completeaza cu restul de alcool de 500 la 100 g. Se conserva n recipient incolore, bine nchise , la ,,Separanda,, . Este o solutie limpede, bruna, cu miros characteristic de iod si de alcool.Observatii: Iodura de potasiu ajuta la dizolvarea iodului. Iodul se cntareste cu lingurita de os sau plastic.Indicatii: piodermite, dermato-micoze. Are actiune antiseptic, micostatica, revulsiva.SOLUTIO AETHACRIDINI LACTICI 1%. (solutie rivanol)RivanolRivanolum 0,lgAqua destillata 99,9g- Rivanolul este solubil in apa la cald. Ca atare l vom dizolva n apa fierbinte (nu la fierbere) se completeaza la 100g si se filtreaza.- Antiseptic, micostatic si bactericid, neiritant si netoxic, indicat n piodermite, eczemele infectate, stomatite si dermatite micotice. - Se administreaza sub forma de comprese umede, gargarisme, spalaturi. - Forma de pastrare:- sticla cu dop de pluta sau dop de plastic, nvelit n ceolofanSOLUTIE IOD IODURAT FORTE ( Solutie Lugol ) Iod 5gIodura de potasiu 10gApa distilata 85g- Iodul si iodura de potasiu se dizolva n 5g apa si dupa dizolvarea solutia se dilueaza cu restul de apa, adaugata n portiuni mici si agitnd continuu. - Se prezinta ca o solutie limpede de culoare brun-rosiatica cu miros caracteristic de iod. - Se pastreaza n flacoane bine nchise la adapost de lumina la "SEPARANDA". - Antitiroidian, antisclerozant, caustic, antiseptic si micostatic cu actiune topica indicata n ateroscleroza, unele afectiuni tiroidiene, dermatomicoze. - Se administreaza intern sub forma de picaturi, extern - tamponari.SOLUTIE ALCOOLICA DE IOD IODURAT TINCTUR DE IODIodum 2giodura de potasiu 3gAlcool 50 lOOg Iodul si iodura de potasiu se dizolva ntr-o cantitate mica de alcool 50, apoi se completeaza la 1 OOg cu restul de alcool diluat. Solutia alcoolica de iod iodurat este numita impropriu tinctura de iod, denumire traditionala- Concentratia n iod a solutiei alcoolice de iod iodurat variaza dupa diferite farmacopei ntre 2 -10%.- Dizolvarea iodului se produce mai usor ntr-o solutie concentrata de iodura de sodiu care apoi se dilueaza cu alcool, lodura de sodiu are si rolul de stabilizant, deoarece mpiedica formarea acidului iodhidric. - Solutie limpede, de culoare bruna, cu miros de iod si alcool. -Este antiseptic, micostatic cu actiune topica si revulsiv, prescris n piodermite si dermatomicoze sub forma de tamponari.ALCOHOLUM DILUTUM (alcoool diluat cfm. Fr.X)ACOHOLUM 67,5 gAQUA DESTILLATA 32^ g -Lichid incolor, limpede, cu miros caracteristic si gust arzator. - Se amestecam orice proportie cu apa, acetona si glicerina. Se foloseste n farmacie la prepararea tincturilor si extractelor. - Intern actioneaza ca excitant, stimulent general si nervos, formeaza vehiculul unor potiuni. Extern este revulsiv si antiseptic, fiind prescris sub forma de compresii, lotiuni si frictii.. SOLUTIO HYDROGENII PEROXYD DILUTA (APA OXIGENATA)- Apa oxigenata. Solutia diluata de peroxid de hidrogen contine 2,85- 3,2% peroxid de hidrogen.- Se ntrebuinteaza apa distilata deoarece apa potabila descompune repede peroxidul de hidrogen, mai ales datorita urmelor de fier care catalizeaza descompunerea. Prin descompunere totala 1 ml solutie dezvolta lOml oxigen (apa oxigenata de 10 volume). - Solutia de peroxid de hidrogen este limpede, incolora, fara miros, cu gust slab metalic si cu reactie slab acida. - Se pastreaza n vase de sticla neutra si ferite de contactul cu dopuri de pluta sau cauciuc, ferite de lumina si la loc racoros.- Caldura o descompune rapid, iar lumina accelereaza descompunerea. - Antiseptic, hemostatic local, decolorant, dezodorizant, este indicata n tratamentul local al diverselor plagi, n otite, angine(gargara), n dermatologie la decolorarea pielii sia parului. - Se prepara n cantitati mici, la nevoie.Solutie efervescentaSolutia Ibicarbonat de sodiu 4gsirop simplu 15gapa distilata q.s. ad lOOgSolutia IIacid citric 3.5gsirop citric 15gapa distilata q.s ad lOOg - Contine 95-105 % hidrogen carbonat de sodiu (solutia I) si 95-105% acid citric (solutia II) fata de cantitati prescrise. - Bicarbonatul de sodiu se dizolva intr-o sticla n apa si se adauga siropul simplu. - De alta parte n alta sticla se dizolva acidul citric n apa si se adauga siropul de lamie. Daca este nevoie se filtreaza. - Solutii limpezi care prin amestecare produc efervescenta.- Solutia 1 are un gust dulce-sarat, iar solutia a II-a are gust dulce-acru si miros de lamie. - Se foloseste ca antivomitiv. Farmacopeele mai vechi denumeau solutia efervescenta limonada gazoasa sau potiunea Riviere.Solutiile alcoolice sunt preparate lichide care au ca vehicul alcoolul etilic n care se dizolva diferite substante anorganice sau organice, uleuiri volatile, rezine, etc- Spirturile sunt preparate obtinute prin dizolvarea unor uleuri volatile sau produse aromatice n alcool de diferite concentratii (n general de 80). Astfel se pot exemplifica: spirt de menta, spirt de melisa, spirt de mustar, spirt camforat - Alcoolatele sunt preparate extractive alcoolice, obtinute prin macerare si distilare din plante proaspete sau uscate care contin uleiuri volatile. Sunt lichide incolore, limpezi, volatile mai usoare ca apa, au miros aromatic puternic, care l mascheaza pe cel al alcoolului. La adaugarea de apa se tulbura. Solutiile alcoolice sunt preparate care contin substante medicamentoase dizolvate n alcool de diferite concentratii (sol. alcoolica de iod iodurat, etc). - Elixirele sunt medicamente lichide care contin o anumita proportie de alcool alaturi de apa si glicerina, vehicolul folosit pentru dizolv unei substante aromatice sau medicamentoase. Aceste preparate se administreaza intern. Alcoolul etilic intrebuintat la prepararea medicamentelor este un lichid lim incolor, volatil. Diluarea alcoolului n ceie mai multe cazuri, se utilizeaza amestecuri de alcool si apa, de diferite concentratii. - Pentru preparatele oficinale, unde se utilizeaza alcool diluat, fara sa se specifice concentratia, Farmacopeea prevede sa se foloseasca alcool de 70. Solutiile alcoolice se prepara prin dizolvarea sau amestecarea substantelor active cu alcool de anumita concentratie si prin distilarea sau antrenarea cu vapori de alcool a principiilor volatile. Sunt lichide incolore sa slab colorate si cu mirosul caracteristic al componentelor. Solutiile alcoolice surt mai stabile dect cele apoase. Solutiile hidroalcoolice diluate pot suferi fermentati acetica, sub influenta microorganismelor si n prezenta agentilor atmosferici. -Se pastreaza n vase de sticla bine astupate, ferite de lumina si caldura. Solutiile alcool se folosesc ca medicamente, pentru uz intern, n scop terapeutic sau ca agenti de aromatizare si pentru JZ uxternn gargarisme, frictiuni, linimente.Solutiile alcoolice se obtin prin dizolvarea substantelor n alcool de diferite concentratii. Cnd nu se prevede concentratia alcoolului se utilizeaza alcool 96% v/v, iar cnd se prescrie alcool diluat se utilizeaza alcool 70% v/v. Exemple : Solutia de alcool iodat, Solutia de alcool boricat, Solutia de alcool camforat, Solutia de alcool mentolatALCOOLUL BORICAT- COMPOZITIE,CONCENTRATIE, INDICATIIRp / Acidum boricum..4gAlcoholum..96g- Preparare : Acidul boric se dizolva in 96g alcool pe baie de apa la cald. Se obtine o solutie limpede, incolora, cu miros specific.- Proprietati : acidul boric se gaseste sub forma de lamele cristaline, lucioase,cu aspect sidefat, grase la pipait sau sub forma de pulbere cristalina alba, fara miros, cu gust slab acru.- Conservare : in flacoane bine inchise. Se gaseste in colire ca si conservant.Actiune terapeutica : antiseptic.ALCOOLUL IODAT-PREPARARE, INTREBUINTARIRp/ Iod.1g Alcool.99g- Se prepara per descensum (iodul se pune intr-un saculet de tifon care se suspenda la suprafata vasului ce contine alcool.Iodul ncepe sa se dizolve treptat difuznd n alcool. Deoarece straturile superioare vor avea dizolvata o cantitate mai mare de iod, vor fi mai grele dect straturile inferioare motiv pentru care straturile se vor inversa. De aceea se amesteca usor timp de 2 ore).- Prepararea se considera terminata cand toata cantitatea de iod din saculet este dizolvata.- Indicatii : dezinfectii ale pielii, campului operator, in dermatoze. ALCOOL CAMFORAT 10%.PREPARARE.INDICATIIRp/CAMFOR 10,00gALCOOL 70,00gAPA DISTILATA q.s.ad. 100,00gM.f. sol. D.S. ext.Preparare: Camforul cntarit pe o tectura se adduce la mojar si se tritureaza. Alcoolul se cntareste ntr-un vas tarat. Se dizolva n el camforul triturat, apoi se adauga apa cntarita. n portiuni mici si sub agitare. Solutia obtinuta se filtreaza. Se conserva la loc racoros, n sticle bine nchise, etichetate cu eticheta pentru uz extern.Observatii: La preparare trebuie respectata ordinea de preparare, altfel dizolvarea facndu-se foarte greu. Daca se adauga o cantitate mai mare de apa dect cea prevazuta n reteta, camforul precipita. Este o solutie limpede cu miros characteristic. Indicatii: n frictiuni, comprese umede, lotiuni, ca revulsiv n dureri reumatismale, gripa, raceli, calmant al pruritului, antiseptic cu actiune locala n diverse afectiuni dermatologice, degerarturi si cosmetic.ALCOOL MENTOLAT 1%Rp/ MENTOL lg ALCOOL DILUAT 99gSe prepara alcoolul diluat conf. tabelelor alcooImetrice(67,5 ml alcool concentrat, 32,5 ml apa distilata). Se dizolva mentolul in alcool. Solutie limpede incolora, cu gus si miros pronuntat de menta. Se conserva n flacone bine nchise, la loc racoros, ferit de lumina. Se folosesc extern afectiuni dermatologice nsotite de purit comprese inhalatii; .la temp obis se volatilizeaza .APE AROMATICE-DEFINITIE, PREPARARE, EXEMPLE Sunt preparate lichide apoase de uleiuri volatile destinate a fi utilizate ca atare sau ca vehicul la prepararea unor medicamente de uz intern sau extern.Apele aromatice pot fi obtinute n urmatoarele moduri:- distilare si antrenare cu vapori de apa, a uleiurilor volatile din plante;- diluarea apelor aromatice hidroalcoolice concentrate obtinute industrial;- dizolvarea uleiurilor volatile n apa: dizolvarea directa; dizolvarea cu talc (F.R. IX); dizolvarea cu ajutorul agentilor tensioactivi- dizolvarea uleiurilor volatile n alcool urmata de diluarea acestor solutii cu apaExemple apa de menta, apa de fenicul, apa de melisa, apa de tei.SOLUTII EXTRACTIVE APOASE.. Solutiile extractive apoase sunt preparate farmaceutice lichide obtinute prin extractia unor produse vegetale cu ajutorul apei. Din aceasta categorie fac parte macerateleinfuziile si decocturile.Macerarea consta din tratarea produsului vegetal maruntit cu cantitatea de lichid prescrisa si mentinerea la temperatura obisnuita un anumit timp, agitnd din cnd n cnd, dupa care solutia se separa.Timpul de extractie variaza, fiind prevazut n Farmacopee pentru extractie apoasa de 30 minute, iar pentru extractia alcoolica de 10 zile. In farmacie opeartia de macerare cu apa se face n vase de sticla, de portelan sau de metal smaltuit, de forma cilindrica. In timpul operatiei vasele trebuie sa fie acoperite. Maceratele trebuie pastrate n sticle de culoare nchisa si la loc racoros. Se prepara la nevoie.Infuzarea se aplica la extragerea produselorvegetale care au tesuturi friabile: flori, frunze, ierburi.- Produsul vegetal maruniit n mod corespunzator se umecteaza timp de 5 minute cu 3 parti apa. Dupa aceea se adauga restul de apa ncalzita la firbere si se mentine n baia de apa n firbere timp de 5 minute. Dupa 30 de minute se filtreaza prin vata, completndu-se la greutatea ceruta prin spalarea rezidului cu apa si filtrarea prin acelasi filtru. Solutia extractiva obtinuta se numeste infuzie.Decoctia este operatia de extractie n care produsul vegetal se umecteaza mai nti cu apa rece apoi se adauga restul de apa n fierbere si se mentine n baia de apa n fierbere, dupa care solutia extractiva se strecoara fierbinte. Operatia se aplica pentru extragerea produselor vegetale cu tesuturi tari (radacini, rizomuri, scoarte sau frunze, coriacee). Infuziile si decocturile sunt preparate farmaceutice asemanatoare, deosebire constnd in aceea ca decocturile se obtin prin fierberea drogului vegetal cu apa pe cnd infuziile se obtin prin actiunea apei la o temperatura mai moderata.SOLUTII EXTRACTIVE APOASE- DEFINITIE SI ENUMERARE (117)Solutiile extractive apoase sunt preparate farmaceutice lichide obtinute prin macerarea, infuzarea sau decoctia produselor vegetale cu apa obtinndu-se: macerate, infuzii sau decocturiMACERATUL-DEFINITIE, PREPARARE, CONSERVAREMaceratul este o solutie extractiva apoasa - preparat farmaceutic lichid- obtinut prin macerarea produselor vegetale cu apaMacerarea se aplica pentru extragerea substantelor vegetale termolabile si a mucilagiilor (radacina de nalba, seminte de in).Conform F.R. X macerarea se realizeaza astfel: peste produsul vegetal maruntit si spalat sub jet de apa, se adauga cantitatea de apa prevazuta si se pastreaza la temperatura camerei timp de 30 minute agitnd de 5 -6 ori. Lichidul obtinut se decanteaza si se filtreaza prin vata, filtratul completndu-se la masa prevazuta prin spalarea reziduului cu apa fara a-l presa. Daca solutia extractiva rezultata depaseste 100 g se adauga un amestec de 75 mg nipagin si 25 mg nipasol pentru fiecare 100 grame solutie rezultata.Pentru efectuarea acestei operatii se pot utiliza vase de sticla (pahar Berzelius), vase din portelan nchise cu capace potrivite sau vase din tabla smaltuite. Toate aceste vase trebuie sa aiba gtul larg fiind acoperite n timpul operatiei de extractieSolutiile extractive apoase se prepara n cantitati mici (doar la cerere) si se pastreaza la temperaturi ntre 80-150C.Pe eticheta preparatului se va trece pe lnga indicatiile de administrare, data prepararii, numele preparatorului si indicatiile: A se pastra la rece si A se agita nainte de utilizare.DECOCTUL -DEFINITIE, PREPARARE, CONSERVAREDecoctul este o solutie extractiva apoasa - preparat farmaceutic lichid- obtinut prin decoctia produselor vegetale cu apa.Decoctia: se utilizeaza pentru substantele active din produsele vegetale care contin tesuturi lemnoase (radacini, rizomi, scoarte, fructe de coriacee). Decoctia se realizeaza astfel: peste produsul vegetal adus la gradul de maruntire corespunzator se adauga 3 ml apa distilata pentru fiecare 1g produs vegetal lasndu-se n contact 5 minute pentru umectare. Dupa umectare se adauga restul apei ncalzita pna la fierbere aducndu-se vasul pe baia de apa (de asemenea ncalzit la fierbere) unde se mentine timp de 30 de minute sub ncalzire continua. Dupa extractie solutia extractiva fierbinte se filtreaza prin vata completndu-se la cantitatea prevazuta prin spalarea cu apa si stoarcerea reziduului. Cnd solutia extractiva depaseste 100 de grame pentru fiecare 100 grame solutie extractiva se adauga 75 mg nipagin si 25 mg nipasol. Pentru extractia produselor vegetale care contin alcaloizi se adauga apa acidulata cu: acid citric, acid clorhidric sau acid tartric n parti egale (m/v) cu continutul de alcaloizi din produsul vegetal luat n lucru. Exceptie de la aceasta regula face scoarta de china la care se adauga 1,5 ml acid clorhidric pentru fiecare 1 g alcaloizi. Pentru produsele vegetale cu continut n saponine acide greu solubile n apa se adauga 1 g de bicarbonat de sodiu pentru fiecare 10 g produs vegetal. Obtinerea solutiilor extractive apoase se poate realiza si prin diluarea solutiilor concentrate fabricate industrial cnd exista aceasta posibilitateSolutiile extractive apoase se prepara n cantitati mici (doar la cerere) si se pastreaza la temperaturi ntre 80-150C.Pe eticheta preparatului se va trece pe lnga indicatiile de administrare, data prepararii, numele preparatorului si indicatiile: A se pastra la rece si A se agita nainte de utilizare.SITE FOLOSITE LA PREPARAREA DECOCTULUI Decoctia este metoda de extractie care se utilizeaza pentru substantele active din produsele vegetale contin tesuturi lemnoase (radacini, rizomi, scoarte, fructe de coriacee).Se utilizeaza sitele 2-3TINCTURI-MOD DE PREPARARE. CONSERVARE Tincturile sunt preparate farmaceutice lichide sub forma de solutii alcoolice, hidroalcoolice sau eteroalcoolice obtinute prin extractia produselor vegetale. Pentru prepararea tincturilor F.R. X prevede trei metode:- macerare;- macerare repetata;- percolare.Produsul vegetal adus la gradul de maruntire prevazut la monografia respectiva este degresat nainte de umectare (daca e cazul). Solventul folosit la extractie este n general alcool dilut. n unele cazuri alcool dilut acidulat sau alcool de diferite concentratii n functie de produsul vegetal supus extractiei. Raportul dintre produsul vegetal si solvent este de 1/10 (m/m) pentru tincturile preparate din produsele vegetale care contin substante puternic active, si 1/5 (m/m) pentru tincturile preparate din alte produse vegetale. Tincturile cu stabilitate redusa se prepara prin dizolvarea extractelor uscate sau prin diluarea extractelor fluide.F.R. X indica conservarea tincturilor n recipiente de capacitate mica, bine nchise, ferite de lumina. Tincturile ambalate n cantitati mai mari de 250 g se conserva la temperaturi ntre 8-150C. Au un termen de valabilitate de 1-2 ani.Exemple :- tinctura de balsam de Tolu ( obtinuta in farmacie prin macerare)- tinctura de matraguna- tinctura anticolerina ( sub forma de picaturi )Majoritatea tincturilor se prepara industrial.PREPARAREA INFUZIILORSolutiile extractive apoase sunt preparate farmaceutice lichide obtinute prin macerarea, infuzarea sau decoctia produselor vegetale cu apa obtinndu-se: macerate, infuzii sau decocturiInfuzarea. Se utilizeaza la extragerea componentelor active din produsele vegetale care contin tesuturi friabile (flori, frunze, ierburi).Conform F.R. X infuzarea se face n urmatorul mod:- produsul vegetal maruntit se umecteaza n prealabil timp de 5 minute. Umectarea se face adaugnd pentru fiecare gram de produs vegetal 3 g apa. La produsele vegetale care contin ulei volatil umectarea se face cu 0,5 ml alcool dilut pentru fiecare gram produs vegetal (exceptie facnd florile de tei unde umectarea se face cu apa)Florile de tei au pe lnga uleiurile volatile si mucilagii care precipita n prezenta alcoolului. Frunzele de digitala nu se vor umecta ci se vor trata direct cu apa fierbinte pentru a evita hidroliza glicozidelor cardiotonice. Dupa umectare se completeaza cu apa la masa prevazuta cu apa ncalzita la fierbere pna la masa prevazuta lasndu-se produsul vegetal n contact cu solventul timp de 30 de minute n conditiile n care pierderile termice sa fie minime. Dupa 30 de minute solutia extractiva se filtreaza prin vata completnd-se la masa prevazuta prin spalare cu apa sau stoarcerea reziduului. La fel ca si la macerate cnd solutia extractiva depaseste 100 de grame pentru fiecare 100 grame solutie extractiva se adauga 75 mg nipagin si 25 mg nipasol. Pentru prepararea infuziilor se utilizeaza infuzoare de portelan cu pereti grosi, gradate n interior si care asigura o racire lenta a solutiilor extractiveMETODE DE OBTINERE A PREPARATELOR VEGETALEInfuzia obtinuta prin mentinerea n contact a plantelor cu apa, la o temperatura ridicata, timp de 1530 de minute;practic se procedeaza n felul urmator : organele de plante se pun la nmuiat cu 3 volume de apa timp de 5 minute, apoi se adauga volumui prescris de apa clocotita, lasndu-se n contact timp de 1530 de minute, dupa caz, vasul fiind acoperit ; dupa acest interval de timp se strecoara, reziduul se stoarce, ceaiul astfel obtinut urmnd sa fie consumat imediat sau n decurs de 1224 de ore dupa preparareDecoctul solutie obtinuta prin fierberea produselor vegetale, timp de 15 30 de minute (15 minute pentru partile aeriene si a organelor care contin mucilagii si 30 de minute pentru scoarte, sau partile subterane). Dupa fierbere se filtreaza fierbinte, reziduul se stoarce si se completeaza pna la volumul prescris, cu apa clocotita.Maceratul este o solutie obtinuta prin tratarea produsului vegetal maruntit cu solvent (apa, alcool, otet, ulei) la rece sau la cald, un anumit timp, urmnd apoi ca extractul sa fie filtrat, utilizndu-se supernatantul strecurat. Macerarea la rece se face, n general, cu apa, alcool, vin, otet. Macerarea la cald se face cu solventul ncalzit la 4060C, n general la o temperatura inferioara aceleia la care solventul fierbe.Tinctura : solutie preparata prin macerare, folosindu-se ca solvent alcoolul, deci este un macerat alcoolic, uneori hidroalcoolic, administrndu-se sub forma de picaturi.PREPARATE FARMACEUTICE OBTINUTE PRIN EXTRACTIE Solutiile extractive din plante sunt preparate care contin componente extrase din produsele vegetale cu ajutorul solventilor prin metode care sa asigure o extractie corespunzatoarePrin extractie se pot obtine urmatoarele tipuri de preparate: e1. solutii extractive apoase macerate, infuzii, decocturi; e2. solutii extractive alcoolice sau hidroalcoolice (tincturi); e3. extracte vegetale care n functie de consistenta pot fi fluide, moi sau uscate; e4. specii medicinale sau ceaiuri sunt amestecuri de plante cu apa preparate ex tempore de catre bolnav sau preparate conform prescriptiilor magistrale; e5. preparate opoterapice sunt extracte din produse biologice (organe, glande, tesuturi animale etc.) e6. digestii sunt solutii extractive uleioase obtinute prin extractia la cald; e7. extracte cu alergene sunt produse obtinute prin extractie din diferite plante si utilizate n urmatoarele scopuri: - diagnosticul diferitelor forme de alergii, - pentru desensibilizare n diferite manifestari alergice minore. CONDITIONAREA SI CONSERVAREA PRODUSELOR VEGETALEConditionarea produsului vegetal cuprinde o serie de operatiuni prin care produsele vegetale uscate sunt aduse in conditiile cerute de normele de calitate. O prima operatie care se executa este cea de uniformizare a umiditatii produsului vegetal. Dupa uscare produsele vegetale au o umiditatea scazuta fiind friabile, unele dintre ele faramitandu -se la cea mai mica atingere. Pentru a preintampina aceste inconveniente dupa uscare produsele vegetale sunt pastrate 2 3 zile intr-o camera de depozit in care se mentine o umiditate constanta de 24 26%.In aceasta perioada au loc o uniformizare a umiditatii, astfel produsele vegetale absorb apa din atmosfera si devin elastice.O alta operatie este cea de selectionare in urma caruia produsele vegetale sunt aduse la gradul de puritate cerut de Farmacopee. Pentru aceasta se indeparteaza partile alterate, mucegaite sau degradate in timpul uscarii, corpurile straine si impuritatile mecanice (praf, pamant). De asemenea tot in cadrul conditionarii produsele vegetale sunt aduse la gradul de maruntire dorit: in toto - intregiMATERII PRIME VEGETALE Plantele medicinale reprezinta una dintre cele mai importante surse de materii prime pentru prepararea medicamentelor. In functie de gradul de prelucrare a produselor vegetale avem:- Produse vegetale ca atare : flori, frunze, radacini- Produse vegetale sub forma de pulberi- Produse vegetale prelucrate prin extractie- Substante active izolate in stare pura din plante ( digitalina, digoxina, chinina etc) TIPURI DE EXTRACTEExtractele vegetale sunt preparate farmaceutice lichide, moi sau uscate obtinute prin extractia produselor vegetale cu diferiti solventi urmata de evaporarea partiala sau totala a solventului si aducerea masei reziduale sau a pulberii la concentratia sau la consistenta prevazutaConform F.R. X extractele se prezinta astfel:Extractele fluide sunt lichide limpezi, colorate, cu miros si gust caracteristic componentelor produsului vegetal din care s-au preparat. Extractele fluide sunt miscibile cu solventul utilizat la preparare si se tulbura la amestecarea cu apa.Extractele moi sunt preparate vscoase, semisolide, colorate, cu aspect uniform (ntinse pe o placa nu trebuie sa prezinte particule solide).Extractele uscate se prezinta sub forma de pulberi, cu aspect uniform sub forma de lamele sau masa spongioasa care se pulverizeaza usor si sunt higroscopicem - taiat pulveratum - pulverizatPentru taierea radacinilor si