Optimismul calea spre succes17.05.2011 de Noni Calivita Las un raspuns

Zi de zi, nenumarati oameni se gandesc cu pesimism la viitorul lor si, din pacate, multi dintre ei nu beneficiaza de un mediu pozitiv sau de sprijin din partea semenilor. Dar tu faci parte dintr-o mare comunitate de oameni pozitivi, din familia CaliVita, si astfel te poti bucura de un sprijin deosebit in zilele in care simti ca optimismul ti s-a evaporat. Daca esti inconjurat de persoane pozitive si fericite si iti place ceea ce faci, inseamna nu doar ca duci o viata fericita, ci si ca esti mult mai eficient si poti trai mai mult. Studiile stiintifice au demonstrat ca persoanele care au o atitudine pozitiva, care pun pasiune in ceea ce fac si au vise de indeplinit traiesc cu 7-10 ani mai mult decat restul. Un alt beneficiu al optimismului este respectul de sine, care, la randul sau, te poate ajuta sa atingi succesul in tot ceea ce faci. Pentru a ne pastra o atitudine pozitiva trebuie sa evitam gandurile si sentimentele negative. Cei care isi pot schimba gandurile isi pot schimba si viata. In aceasta perioada dificila, oamenii au nevoie mai mult decat oricand de persoane optimiste, ca sa se poat atasa de ele si sa incerce sa-si imbunatateasca perspectiva de ansamblu asupra vietii. Voi, toti cei care aveti o atitudine pozitiva si sunteti optimisti, faceti un serviciu extraordinar semenilor vostri! Radiind optimism, ii ajutati sa isi salveze vietile, sperantele si visurile! Optimismul si sanatatea O serie de studii recente au demonstrat ca persoanele optimiste si cu o atitudine pozitiva prezinta un risc redus de aparitie a bolilor si ca sunt, in general, mai sanatoase decat restul. Optimismul poate fi, deci, folosit pentru prevenirea bolilor! Ca efect al gandurilor noastre, diferiti hormoni si substante chimice sunt eliberate in fluxul sanguin. Aceste substante ne pot influenta nivelul de energie, dispozitia si starea generala, avand astfel un impact important si asupra performantei noastre de la locul de munca si de acasa. Nu

exista niciun dubiu ca mintea si corpul sunt inseparabile: gandurile ne pot influenta organismul, si invers. De asemenea, aceasta inseamna ca ne putem modela cum dorim viata si viitorul. Secretul fericirii Accepta trecutul si inchide poarta acestuia. Traieste prezentul cu satisfactie. Indreapta-te spre viitor cu o atitudine pozitiva. Fa pasi concreti catre o viata mai sanatoasa si mai prospera. Sunt convins ca doar ce facem acum si in viitor conteaza! Nu trecutul ne determina viitorul, ci doar gandirea noastra pozitiva si pasii concreti pe care ii facem! Secretul succesului in afaceri Optimistii sunt deschisi la minte si la inima. Iar ceilalti vad si simt acest lucru si sunt atrasi de persoanele optimiste. Daca esti optimist, oamenii te vor considera atragator, iar aceasta calitate te va ajuta sa iti dezvolti afacerea CaliVita cu si mai multa eficienta si sa duci o viata de calitate. Atitudinea si comportamentul pozitiv te ajuta nu doar sa iti atingi scopurile personale, ci, in acelasi timp, te fac sa te simti foarte bine! Importanta dorintei de a invinge Astazi expertii considera ca succesul nu este doar rezultatul dorintei de a invinge, ci si al dispozitiei indispensabile de a face tot ce-ti sta in putinta pentru a-l atinge. Cei care isi doresc sa cunoasca succesul trec imediat la actiune si fac ceea ce e necesar pentru succes, daca e posibil chiar astazi! Optimistii duc o viata plina de speranta In orice situatie ne-am afla, trebuie sa incercam sa ne pastram gandirea pozitiva si sa ne modificam actiunile intr-un asemenea mod incat sa fim energici, sanatosi si plini de speranta. Unii spun ca oamenii care spera prea mult sunt naivi. Ei bine, cu riscul ca toti scepticii din lume sa ma considere naiv, eu tot imi voi trai viata cu speranta, optimism si cu inima deschisa! Imi place sa-i consider pe membrii nostri tot atatea faruri care emit o lumina pozitiva catre ceilalti. Cu multi ani in urma, am hotarat sa fiu o lumina calauzitoare pentru altii. Vreau sa schimb in bine vietile celorlalti si, astfel, sa traiesc chiar eu o viata mai fericita si mai prospera.

Gery G. Hargitai, Presedinte Calivita 0 inima vesela este un bun medicament,a scris un rege intelept al Israelului antic, cu circa 3000 de ani in urma (Proverbele 17:22). In prezent, medicii sunt de acord cu aceste cuvinte inteleple, inspirate de Dumnezeu. Insa multi dinlre noi poale ca nu sunt din fire veseli. Putini sunt cei care nu ajung coplesiti de presiunile vietii cotidiene ce genereaza dezamagire si ne fac sa fim pesimisti. Cu toate acestea, cercetari recente au dezvaluit ca, in pofida problemelor vietii, merita sa fim optimisti. Optimismul este definit drept atitudine a omului care priveste cu incredere viata si viitorul; tendinta de a vedea latura buna, favorabila a lucrurilor (Dictionarul explicativ al limbii romane). Cum reactioneaza o persoana optimista cand are un esec? Nu crede ca totul se termina aici. Aceasta nu inseamna ca refuza sa vada realitatea ci dimpotriva inseamna ca o accepta si analizeaza lucrurile. Apoi, daca situasia ii permite, ia masuri ca sa schimbe sau chiar sa imbunatateasca lucrurile. In schimb, o persoana pesimista se invinovateste adesea pentru necazurile ei. Ea se gandeste ca nu se mai poate remedia nimic si ca totul s-a intamplat pentru ca este incompetenta, ca nu arata bine ori ca nu face nimic bun. Ca urmare, se resemneaza si nu mai intreprinde nimic. Ne afecteaza optimismul sanatatea si bunas-tarea? Da! O echipa de specialisti de la Clinica Mayo din Rochester (Minnesota, SUA) a efectuat un studiu pe un lot de peste 800 de pacienti, timp de 30 de ani. Concluzia studiului? Persoanele optimiste au o sanatate mai buna si traiesc mult mai mult. De asemenea, cercetatorii au constatat ca optimistii fac fata mai bine stresului si sunt mai putin predispusi la depresie. Totusi, nu e deloc usor sa fii optimist intr-o lume in care problemele par sa se inmulteasca. Nu este surprinzator ca multora le e greu sa gandeasca pozitiv. Ce se poate face? Mai jos veti gasi cateva sugestii care v-ar putea fi utile. Desi buna dispozitie nu vindeca bolile, ea poate totusi contribuie la o sanatate mai buna si la o viata plina de satisfactii. Iata ce spune Biblia: Toate zilele celui nenorocit sunt rele, dar cel cu inima multumita are un ospat necurmat. Proverbele 15:15 Cateva sugestii pentru a fi mai optimisti

Cand iti vine in minte gandul ca nu te vei putea bucura de ceva sau ca nu vei reusi sa faci un anumit lucru, respingel imediat! Gandeste-te mai degraba ca vei avea succes Cauta sa gasesti placerea in ceea ce faci. Indiferent de munca pe care i efectuezi, straduieste-te sa gasesti acele aspecte legate de ea care iti aduc satisfactii. Alege-ti prietenii dintre cei care privesc viata cu optimism Cand poti schimba lucrueile, actioneaza. Dar cauta sa accepti situatiile pe care nu le poti schimba. Noteaza zilnic trei lucruri frumoase care ti s-au intamplat.

Studiile de psihologie pozitiva au aratat ca o atitudine pozitiva , impreuna cu o conceptie optimista si o gandire pozitiva au capacitatea de a ne ameliora sanatatea si a ne darui o mai mare fericire . Se pare ca , atunci cand ai o atitudine pozitiva fata de viata , ai mai mari sanse de a trai mai mult si mai bine , dar si de a te bucura intr-o mai mare masura de succes. Ce este atitudinea ? Atitudinea reprezinta o pozitionare mentala fata de un mod de gandire sau traire , sau o orientare personala catre credinta ta intima .O atitudine pozitiva este , asadar , tendinta generala de a fi optimist si increzator in realizarea sperantelor tale. Puterea gandirii pozitive O atitudine pozitiva si o gandire optimista aparute timpuriu in viata pot prezice o stare buna de sanatate si capacitatea de a trai intr-un mod fericit.Un studiu realizat la Universitatea din Harvard a aratat o corelatie stransa intre gandirea optimista a studentilor si sanatatea de care s-au bucurat mai tarziu, dupa varsta de 40 de ani. In cartea sa , Un abecedar in psihologia pozitiva , Christopher Petersen subliniaza ca optimismul are beneficii demonstrate , iar pesimismul ne incarca cu dificultati Optimismul a fost intotdeuna legat de o stare de spirit pozitiva si un bun moral , de perseverenta si capacitate de rezolvare eficienta a problemelor , de o cariera reusita in studiile universitare , atletism , armata si succes politic , popularitate , sanatate si chiar o viata mai lunga si eliberare de orice fel de trauma. Chiar daca ai fost pesimist si ai avut o gandire negativa de-a lungul unui mare interval de timp , niciodata nu este prea tarziu sa iti schimbi modul de gandire si sa te bucuri de beneficiile unei atitudini pozitive. Caracteristicile atitudinii pozitive si optimismului Optimistii cred ca sunt meniti sa intalneasca in viata numai lucruri bune si, din aceasta cazuza , lucrurile bune apar , in general , in calea lor.Daca , in schimb , li se intampla ceva rau , optimistii sunt inclinati sa creada ca acesta este doar un accident izolat , o anomalie sau ceva care le-a scapat de sub control ; optimistii sunt convinsi ca asa ceva nu se va mai intampla si ca lucrurile vor merge mai bine in viitor. Gandirea pozitiva necesita practica Daca esti o persoana ale caror prime ganduri despre intelesul unui lucru sau eveniment intamplat au o tenta negativa , ar trebui sa te incurajeze faptul ca primul pas catre o atitudine pozitiva si o gandire pozitiva consta in a-ti permite inca un gand despre lucrul sau evenimentul respectiv.Gandurile sunt sub controlul nostru.Modul tau pesimist de gandire reprezinta o obisnuinta , iar obisnuintele pot fi schimbate.

Atunci cand iti surprinzi un gand pesimist despre un eveniment din viata ta , mai intai trebuie sa evaluezi realitatea.In ce a constat evenimentul ? Care sunt faptele (si nu temerile tale interioar ) ? Intr-o urmatoare etapa , trebuie sa te gandesti la o explicatie alternativa a evenimentului si la evenimente viitoare.Atunci cand masina ta veche incepe subit sa scoata un zgmot suspect , te poti cufunda intr-o atitudine pesimista , gandindu-te la cat de scumpa va fi reparatia, sau poti apela la atitudinea optimista , spunandu-ti ca poate o mica reparatie va rezolva problema. Incearca sa urmezi acest tipar de gandire , repetandu-ti zilnic o afirmatie precum : Atunci cand am un gand negativ , trebuie sa evaluez faptele si sa ma gandesc la alternative pozitive care se conformeaza , de asemeni, faptelor. Daca practici sistemul de gandire pozitiva descris mai sus , in curand, acest tip de atitudine va incepe sa apara in tine in mod natural.La un moment , ai putea fi uimit de descoperirea ca , pur si simplu, incepi sa te simti mai bine prin inglobarea acestei atitudini pozitive. Va fi necesar , cu timpul, sa inveti sa folosesti afirmatiile pozitive , care iti pot intari atitudinea pozitiva. Mecanismul de dezvoltare personala ar putea fi exprimat prin urmatoarea formula : Gandire pozitiva + afirmatie pozitiva = atitudine pozitiva Afirmatiile pozitive si exersarea atitudinii O afirmatie este un declaratie, o intarire sau o afirmare a unei puternice credinte.Folosirea regulata a afirmatiilor pozitive consolideaza gandirea pozitiva si poate infrange efectele unei anterioare atitudini negative.Folosirea zilnica a afirmatiilor pozitive poate fi o eficienta cale de antrenament personal atunci cand structura generala a afirmatiei este bine inteleasa si utilizata. Ce este o buna afirmatie pozitiva ? Structura unei astfel de afirmatii este de o importanta vitala. Daca cuvintele folosite nu sunt potrivite , afirmatia poate avea un efect advers. Primul si cel mai important lucru care trebuie stiut despre o eficienta afirmatie este ca ea trebuie sa fie construita la persoana intai.Orice afirmatie pozitiva puternica incepe cu prenumele Eu. O a doua cerinta este una care le da batai de cap multor oameni : afirmatia trebuie sa fie la timpul prezent.In caz contrar , potentialul afirmatiei este cu mult diminuat.

Cu cateva exceptii , primele doua cuvinte ale afirmatiei trebuie sa fie Eu sunt.Cuvintele Eu sunt incorporeaza prima persoana si timpul prezent , conferind afirmatiei un puternic inceput.Un exemplu de afirmatie eficienta poate fi : Eu sunt o persoana pozitiva. In acest punct , multi oameni fac o mare greseala.Intrucat nu se comporta inca ca o persoana pozitiva , ei incearca sa evite timpul prezent , preferand o declaratie mai slaba , de genul : Voi incerca sa fiu o persoana mult mai pozitiva. Daca vei citi aceste doua exemple cu voce tare , vei simti imediat diferenta de energie si forta. Incarcatura emotionala si afirmatia puternica zilnica Oamenii insufletiti de sentimente pot ingloba cu o mai mare usurinta o afirmatie zilnica.Pasiunea emotionala de a atinge un obiectiv reprezinta o inepuizabila sursa de energie si furnizeaza hotarare in relizarea unui tel.Declaratia Eu sunt poate fi o afirmatie ferma si emotionala / pasionala. Declaratia de tipul Voi incerca este numai una a sperantei si a visului. Pentru a potenta o afirmatie pozitiva ii poti adauga o incarcatura emotionala sau afectiva , precum in urmatorul exemplu : Sunt mandru si fericit acum pentru ca sunt o persoana pozitiva. In crearea si folosirea unei afirmatii pozitive sunt implicate si alte aspecte , precum vizualizarea , modalitatea in care obisnuinta gandirii poate contrabalansa o eficienta afirmatie pozitiva , si constientizarea afirmatiilor accidentale. Copyright godessdiana88@yahoo.com . 2010 Repere : atitudine, forta, gandire, gandire pozitiva, personalitate, psihologie, putere

Cu totii avem zile mai bune si zile mai proaste, experiente in viata ce ne duc intr-o stare nu prea placuta, stare ce ne pune pe ganduri, cautand raspunsuri, neprimindu-le ajungem sa intram intr-o mica depresie, o stare in care nu te recunosti ca si persoana. Solutia este OPTIMISMUL! Stiu, usor de spus ve-ti spune, dar va voi da argumentele necesare pentru a gandi OPTIMIST. Comparand o persoana optimista cu una pesimista veti observa ca optimistul este binedispus chiar si in zilele in care ploua, pe cand pesimistul va avea o stare de somnolenta si nervozitatea. Daca stai sa o gandesti, de ce sa te stresezi? Optimistul este calm, psihicului lui lucreaza normal, pe cand cel al pesimistului este agitat, practic mai nesanatos.

A fost doar un exemplu pentru a introduce sanatatea in discutie, unul dintre subiectele relevante in a demonstra ca optimismul + sanatatea sunt in multe domenii cheia unui corp sanatos. Optimismul in Medicina Exemplul cel mai clar pe care il pot da sunteti/suntem noi ce cu siguranta odata in viata am fost bolnavi si ce faceam? Stateam in pat si ne vaitam, intram intr-o stare care facea ca boala sa treaca mai greu sau sa declanseze o alta boala. In schimb de ce nu ne-am baga in cap ca este doar o stare temporara, de ce nu am face un dus sau am manca vreun fruct? Fructele stim cu totii ca sunt bune, au vitamine si ca trebuie sa mancam minim 1 fruct pe zi pentru a o buna functionare a corpului nostru. Adevarul e ca desi un fruct nu face diferenta, faptul ca sti beneficiile unui fruct iti induc o stare de bine, optimista si te refaci mai rapid gandind mai lucid si cu dorinta de a fi bine. Optimismul in Sport Primul pas in a merge la sala este sa iti gasesti un partener, asa e firea omului, nu poate face lucrurile de unul singur si cauta un posibil sprijin. Sprijin care va fi defapt inversul decat te astepti, si anume ca atunci cand tu nu ai chef de sala, cel cu care mergi sa traga de tine ca sa mergeti. Nu va fi asa, posibil sa gasiti impreuna motive pentru care nu sa nu mergeti astazi si sa o lasati pe maine. Optimistul in sport se duce la sala de unul singur, antrenamentul e sfant si il pune pe primul loc chiar daca este invitat in oras de catre prieteni. Antrenamentele vor fi pe primul loc, optimistul vrea sa aiba rezultate care la final vor fi vizibile. El si-a antrenat creierul sa treaca peste limite si peste ispite, creierul gandind lucid si fiind sanatos de la oxigenarea sangelui, datorita sportului. Avand un creier sanatos va reactiona si corpul mai rapid si corect. Cel mai bun exemplu este Louis Amstrong, multiplul campion la ciclism care desi a aflat ca are cancer la testicule a continuat sa participe la concursurile de ciclism si chiar sa castige curse. Imi amintesc ca mi-a ramas in minte acest om deoarece o prietena mi-a spus care a fost raspunsul lui cand iarna impreuna cu echipa a incercat sa urce un munte, iar la o anumita altitudine cei din echipa i-au spus sa se opreasca ca nu va rezista pana sus. Raspunsul lui a fost Nu am fost pana acolo, nici macar nu stim daca putem. Haideti sa vedem. Si a reusit, gandind optimist si-a indeplinit telurile, teluri care daca nu ar exista, viata nu ar fi la fel de frumoasa. Optimismul in viata cotidiana Gandurile, toata ziua sunt prezente in mintea noastra, chiar va rog si acuma sa va ganditi la cum ar fi de nu am mai lasa energia negativa sa ne preocupe, ma refer la factori din exterior la care putem renunta voluntar. Exemplul cel mai bun sunt celebrele Stirile de

la ora 17:00 unde vedem atatea cazuri negativiste incat ne raman imprimate in minte si ne gandim la ele, le asociem personal, nu ne dorim sa se intample. Personal am renuntat sa ma uit la Stiri, ma focusez pe lucrurile intradevar importante si am grija de timpul meu sa nu fie irosit degeaba. Sunt enorm de multe variante in a inlocui Televizorul. Un alt exemplu sunt oamenii din jurul nostru. Omul din firea lui doreste sa se exteriorizeze, povestind apropiatilor ce ii mai apasa, unii asteptand sfaturi. Nu te implica prea mult, nu cauta solutii in locul lor pentru ca vor face tot cum vor ei. Mai bine incearca sa schimbi mentalitati si viziuni. Daca o prietena ti se plange ce a fost inselata, felicit-o ca a avut ocazia sa iasa dintr-o relatie in care jumatatea nu era potrivita. Raspunsul meu este cu siguranta satisfacator pentru cel ce il primeste, acceptul acesta creste mandria personala si automat optimismul in tine. Exemple sunt nenumarate, esentialul e in sanatate. Putem face ce vrem, putem ajunge unde dorii daca avem grija de corpul nostru, daca il alimentam cum trebuie si daca ii oferim suplimentele necesare dupa un efort fizic sau intelectual. Personal si fara vreo remarca comerciala va propun produse pe care le folosesc, nu neaparat brandul Calivita dar care aduc aceleasi beneficii corpului nostru:

Pentru cei ce vor sa slabeasca pot alege XShape Pastile de Slabit, bineinteles aceste pastile se recomanda a se lua facand un sport sau miscare zilnica. Pentru cei ce fac sport, recomand sa apeleze la aminoacizi, multivitamine in combinatie cu fructe zilnic, te vei ajuta enorm in pasii pentru indeplinirea scopurilor. Celebra Lecitina, pe care persoanele din ziua de astazi o iau gresit, atunci cand au nevoie sa sustina un examen sau vreun test. Este indicat sa se faca constant, tratament cu Lecitina, pentru o corecta functionare a creierului.

Inchei acest articol cu citate din sanatate pentru a constientiza cat de important este corpul nostru. Va multumesc si ne scriem curand. Fiti optimisti Cand vine vremea sa mananci corect si sa incepi sa faci exericitii, nu exista Voi incepe de maine. Maine este boala (V. L. Allineare) Sntatea este ca banii, niciodata nu vom avea o adevrat ideea de valoarea sa pn cnd o vom pierde. (Josh Billings) Cu siguranta sanatatea este mult mai valoroasa ca si banul deoarece sanatatea face banul (Samuel Johnson) O sanatatea proasta nu e din cauza ca nu aveti ci din cauza ca deja aveti ceva ce o face proasta. Sanatatea nu e ceva ce trebuie sa obti, e ceva de deti deja daca nu o deranjeaza altceva (Dean Ornish) Cei ce zic ca nu au timp sa faca exericitii pentru un corp mai sanatos cu siguranta mai tarziu vor avea timp pentru boala (Edward Stanley)

Sntatea este un cuvnt mare. Ea cuprinde nu numai corpul, ci mintea si spiritul ci si perspectiva unui om (James H. West)

Zi de zi, nenumarati oameni se gandesc cu pesimism la viitorul lor, si din pacate, multi dintre ei nu beneficiaza de un mediu pozitiv sau de sprijin din partea semenilor. Daca esti incurajat de persoane pozitive si fericite si iti place ceea ce faci, inseamna nu doar ca duci o viata fericita, ci ca esti mult mai eficient si poti trai mai mult. Studiile stiintifice au demonstrat ca persoanele, care au o atitudine pozitiva, care pun pasiune in ceea ce fac si au vise de indeplinit traiesc cu 8-10 ani mai mult decat restul. Un alt beneficiu al optimismului, este respectul de sine, care la randul sau, te poate ajuta sa atingi succesul in tot ceea ce vrei sa realizezi. Pentru a ne pastra o atitudine pozitiva, este important sa evitam gandurile si sentimentele negative. Cei care isi pot schimba gandurile isi pot schimba si viata. In aceasta perioada, poate putin mai dificila, oamenii au nevoie mai mult ca oricand, de persoane optimiste, de resurse pentru a trece la actiune astfel incat sa isi imbunatateasca perspectiva de ansamblu asupra vietii. Voi toti cei care cititi acest site, intuiesc ca aveti o atitudine pozitiva si sunteti optimisti, precum spune si Winston Churchill: Pesimistul vede dificultatea in fiecare oportuinitate; optimistul vede oportunitatea in fiecare dificultate. Optimismul si sanatatea. O serie de studii recente au demonstrat ca persoanele optimiste si cu o atitudine pozitiva prezinta un risc redus de aparitie a bolilor si sunt in general mai sanatoase decat restul. Ca efect al gandurilor noastre, diferiti hormoni sunt eliberati in fluxul sanguin. Aceste substante ne pot influenta nivelul de energie, dispozitia si starea de spirit generala, avand astfel un impact important si asupra performantei noastre de la locul de munca si de acasa. Nu exista nici un dubiu ca mintea si corpul sunt indispensabile: gandurile ne pot influenta organismul si invers. De asemenea, aceasta inseamna ca ne putem modela cum dorim viata si viitorul. Secretul Fericirii -Accepta trecutul si inchide poarta acestuia. -Traieste prezentul cu satisfactie. -Indreapta-te spre viitor cu o atitudine pozitiva. -Incepe sa faci pasi concreti catre o viata mai sanatoasa si mai prospera. Sunt convins ca deciziile de acum ne influenteaza viitorul. Nu trecutul ne determina viitorul, ci doar gandirea noastra pozitiva si pasii siguri pe care am hotarat sa ii facem.

Secretul Succesului in Afaceri. Optimistii sunt deschisi la noile oportunitati si vad partea plina a paharului. Iar ceilalti vad si simt acest lucru si sunt atrasi de persoanele optimiste si motivate. Daca esti optimist, din experienta iti spun ca oamenii te vor considera atargator, iar acesta calitate o poti folosi in afacerea ta. Atitudinea si comportamentul pozitiv te ajuta, nu doar sa iti atingi scopurile personale, ci in acelasi timp te fac sa te simti foarte bine. Importanta dorintei de a invinge. Astazi tot mai multi experti in domeniu, considera ca succesul nu este doar rezultatul dorintei de a invinge, ci al dispozitiei indispensabile, de a face tot ce iti sta in putinta pentru a-l atinge. Cei care isi doresc sa cunoasca succesul trec imediat la actiune, au o atitudine poztiva si sunt motivati. Doar persoanele cu o motivatie interna puternica si capacitatea de a lua decizii ferme si de a actiona catre telul care si l-au stabilit vor cunoaste succesul. Cu alte cuvinte daca gandurile noastre, reusesc sa ne activeze emotiile, nimic nu ne poate oprii sa trecem la actiune. Prin urmare, primul pas pe care trebuie sa il facem este sa avem o imagine cat mai clara, despre unde am vrea sa ajungem, in cat timp vrem sa realizam si cum va fi cand vom reusi sa ajungem unde ne-am propus.

Efectele crizei economice actuale asupra factorilor psihologici daunatori sanatatii CRIZA ECONOMIC MONDIAL o Eseu O r ice s chimbare n s ocietate are un mare impact as upra populaiei. To ate transformrile economice, politice sau sociale, au un impact psihologic n primulrnd asupra oamenilor. Tind s cred c aceast criz a aprut cu muli ani n urm,neavnd ns efectele majore pn n prezent. Mass-media a avut un rol determinantn a crea panic n interiorul societii. Din interese electorale, politice i comoditatepersonal, nesbuina cheltuielilor ncepe s ne ajung din urm. Nu putem s nemprumutm la nesfrit pentru a susine regii autonome neeficiente de ani buni, sauplata salariilor exagerate. ine de noi s avem nelepciunea s vedem c pn laurm interesul naional i colectiv trebuie s primeze demagogiei i incompetenei.nceputul crizei internaionale actuale l gsim n Statele Unite la finele anului2008, cnd a nceput aa-numita criza "subprime" ca urmare a scderii preurilor depe piaa imobiliar american. "Subprime" nseamna de fapt credite ipotecare cug r ad mare de ris c. P entru a putea acorda credite n condiii mai lejere, b n cile americane i externalizau o parte din mprumuturi prin securitizare (vindeau practicdatoriile oamenilor) ctre alte bnci sau fonduri care la rndul lor, le vindeau maidep arte. A tr a i de profit urile mari (date de ris cul mar e), mu l te dintre bn cil eimportante din lume au investit n aceste titluri. Cnd piaa imobiliar american s-aprbuit, iar oamenii nu au mai putut plti ratele, aceast criz nu a afectat numaibanca care a dat creditul, ci i toate celelal te in s titui i care au "comercia liz at" datoriile mprumutatului. De aici criza s-a extins n toat Europa, genernd o lipsacut de lichiditi i cderi locale la toate bursele din lume.Din ianuarie 2009 ncep s se simt efectele crizei economice n Romnia lanivelul populaiei, mai ales la nivelul populaiei active. Aceste efecte s-au

UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA DIN SIBIU FACULTATEA DE TIINE SPECIALIZAREA PSIHOLOGIE

DISCIPLINA ANALIZA COMPORTAMENTULUI ECONOMIC SI ELEMENTE DE TEORIA JOCULUI

CUPRINS

Efectul psihologic al crizei economice.................................................................3 Psihologia consumatorului- aspecte privind comportamentul consumatorului....5 Criza economic i consumatorul.........................................................................9

S vorbeti despre criz a devenit o normalitate. Ceea ce pn acum cteva luni prea doar o ameninare sau o exagerare acum face parte din aproape orice discuie i e neobinuit ca cineva s nu evalueze efectele crizei asupra lui sau a familiei sale. Toate dialogurile par s nceap cu criza economic.

I.

EFECTUL PSIHOLOGIC AL CRIZEI ECONOMICE a atras schimbri

fundamentale n comportamentul de consum att la nivel mondial, european ct i naional. In urma mai multor studii (printre care i studiul Deloitte privind tendinele de consum) s-a ajuns la ideea potrivit creia a luat natere un nou tip de consumator, care prefer produsele utile i durabile, care renun la achiziiile impulsive i analizeaz cu atenie deciziile de cumparare, cntrind preurile, calitatea i valoarea pe care o aduc produsele inovatoare. Criza economico-financiar s-a dovedit a fi o experien de nvatare pentru consumatori. In urma acestui studiu au rezultat urmtoarele: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 78% dintre romni spun ca economia este n recesiune; 89% dintre romni considera ca reactia guvernului la criza financiara a fost neinspirata si slaba; 48% dintre romni cred ca economia se va redresa sau va ramne la fel, n 2010, n timp ce 45% cred ca situatia se va nrautati; 66% dintre romni cred ca declinul economic are un impact direct asupra situaiei lor financiare; Aproape un sfert dintre romni nu sunt interesati de situatia financiara a companiei n care lucreaza; 48% dintre romni cred n sigurana locului lor de munc n 2010; 59% dintre romni declar ca au mai putini bani pentru cheltuieli, fa de aceeai perioada anul trecut; 67% dintre romni au ncredere c situatia financiar a cminului lor se va mbunti sau va ramne la fel, n urmtoarele 12 luni;

9.

35% dintre romni spun ca dup ieirea din criz vor continua s cheltuie mai puin, n timp ce 46% spun c vor cheltui la fel; doar 19% si vor majora cheltuielile Comportamentul consumatorului romn n sezonul sarbatorilor de iarna 2009:

30% dintre consumatori intentioneaza sa cheltuie mai mult pe cadouri n acest an, fata de 28% - mai putin; 29% dintre consumatori intentioneaza sa cheltuie mai mult pe produse alimentare si bauturi n acest an, fata de 23% - mai putin; 52% dintre romni spun ca vor cheltui la fel de mult ca si anul trecut pentru activitati de divertisment; 28% dintre consumatorii romni cumpara cadouri pentru sfrsitul de an n avans, iar 23% - dupa sarbatori, pentru a beneficia de cele mai avantajoase preturi si a evita aglomeratia din magazine;

II. III. IV.

Criza a schimbat obisnuintele de consum ale romnilor, 45% declarnd ca si vor nfrna cheltuielile impulsive, iar 68% se vor orienta spre cadouri utile; Doua treimi dintre consumatori prefera produsele romnesti, tendinta care se accentueaza odata cu avansarea n vrsta; 68% dintre romni si vor face cumparaturile de srbtori n hipermarketuri; Utilizarea Internetului: Dou treimi dintre romni folosesc internetul pentru a cerceta piaa i a compara produse si preturi; Barbaii i persoanele cu vrste ntre 35 - 54 de ani sunt mai nclinai spre achiziiile online; Femeile i consumatorii mai n vrsta recurg la internet pentru cercetare i comparaii de preuri. Top 10 cadouri preferate de romni

Produse cosmetice / parfumuri (46%) mbrcminte / nclminte (44%) Bijuterii / ceasuri (36%) Obiecte de decor (35%)

Cri (35%) Bani ghea (33%) Laptop (32%) Bilete de cltorie (28%) Produse alimentare sau buturi Telefoane mobile (altele dect iPhone) (23%) Consumatorii europeni adopt o atitudine prudent. Printre noile tendine identificate n studiu se remarc utilizarea tot mai frecvent a internetului i a canalelor noi de media pentru a stabili cel mai bun pre; consumatorii prefer produse care respect principiile dezvoltrii sustenabile i ale comerului echitabil; de asemenea, mrcile proprii ale retailerilor cstig teren n defavoarea mrcilor naionale, datorit preului mai mic, care devine astfel pre de referin. In Romnia consumatorii sunt mai conservatori (oamenii, n general) i mentalitile se schimb greu i n mod diferit. Nu se observ mari diferene ntre consumatorul de dinainte de revoluie i cel de acum, cel de dup 20 de ani: romnii vor un stil de via modern dar cu valori tradiionale. Pentru a inelege comportamentul consumatorilor romni trebuie s fie ineles contextul socio-politic, dar mai ales psihologia consumatorului n general. PSIHOLOGIA CONSUMATORULUI ASPECTE PRIVIND

COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI Orice activitate economic trebuie s vizeze satisfacerea cerinelor efective i poteniale ale consumatorului, cu maximum de eficien. Cunoaterea nevoilor de consum, a cerinelor pieei necesit n primul rnd identificarea acestor cerine, urmrirea sistematic i chiar anticiparea lor pe baze ct posibil tiinifice, prin proiectarea si aplicarea unui instrumentar de investigare adecvat. In sens restrns, comportamentul consumatorului reflect conduita oamenilor n cazul cumprrii i/sau al consumatorului de bunuri materiale i de servicii.In sens larg,

el cuprinde intreaga conduita a utilizatorului final de bunuri materiale i nemateriale, indiferent de tipul acestora. Studiul comportamentului de consum este foarte important n dezvoltarea procesului de marketing i, n continuare, a celui de publicitate. Prin deciziile de cumprare, consumatorii determin vnzrile i, n ultim instan, profilul unei companii i, de aceea, orice activitate de marketing i comunicare trebuie programat i desfasurat n raport cu nevoile acestora. Astfel, analiza actului cumprrii, a conceptelor de cumprtor, consumator, comportament de cumprare, comportament de consum, a teoriilor fundamentale privind comportamentul consumatorului, factorii care influeneaz decizia de cumprare, precum i relaia dintre consumator i marc sunt elemente eseniale n nelegerea psihologiei reclamei i a consumatorului. Comportamentul consumatorului reprezint totalitatea actelor decizionale realizate la nivel individual sau de grup, legate direct de obinerea i utilizarea de bunuri i servicii, n vederea satisfacerii unor nevoi actuale sau viitoare, incluznd procesele decizionale care preced i determin aceste acte (Catoiu, 1996). Alte definiii consider comportamentul consumatorului ca fiind acele activiti observabile, alese pentru a maximiza satisfacia prin intermediul obinerii de bunuri i servicii(Kotler, 1999). Tipologia comportamentului consumatorului vizeaz, astfel, felul n care indivizii iau decizii cu privire la modul cum s i consume sau aloce anumite resurse de timp, bani, efort, implicare emoional pentru a achiziiona diverse produse sau servicii. Dintre dimensiunile ce definesc comportamentul de cumprare, cele mai importante sunt: motivele de cumprare sau necumprare; referinele cumprtorilor; inteniile de cumprare; obinuinele de cumprare; obiceiurile de consum; atitudinile cumprtorilor; imaginea mrcii(Kotler, 1999)

Maniera n care consumatorii abordeaz deciziile de cumprare cunoate o mare diversitate, ntruct reaciile acestora sunt determinate n foarte mare msur de problemele mediului ambiant n care i triesc viaa. Complexitatea deosebit a comportamentului consumatorului se explic i prin multitudinea factorilor care influeneaz direct sau indirect n ultim instan procesul decizional de cumprare i de consum. Toi specialitii recunosc, c n fapt, comportamentul consumatorului nu se poate explica, dect prin cunoaterea sistemului de factori ce acioneaz n strns legtur i intercondiionare reciproc, dar modul n care acioneaz i mai ales locul i rolul pe care acetia le au n sistem, sunt privite n mod diferit i de aceea ntlnim n literatura de specialitate diferite clasificri ale acestor factori. Intr-o ampla analiz pe care o face comportamentului consumatorului, Ph. Kotler pornete de la analiza factorilor care l influeneaz, grupai n: factori culturali, reprezentai de : cultura, subcultura i clasa social; factori sociali, care includ : grupuri de referin, familia, roluri i statusuri; factori personali, care se refer la : vrsta i stadiul din ciclul de via, ocupaia, stilul de via, circumstanele economice, personalitatea i prerea despre sine; factori psihologici, desemnai prin: motivaie, percepie, nvare, convingeri i atitudini. Factorii psihologici Dintre numeroasele variabile de natur psihologic cu influen major asupra comportamentului consumatorului evideniem: percepia, motivaia, nvarea i atitudinea. a. Percepia este un proces prin care individul recepioneaz, selecteaz, organizeaz i interpreteaz stimulii din mediul nconjurtor, conferindu-le o anumit semnificaie Este un proces complex, care depinde de caracterul stimulilor fizici, dar i de relaiile dintre stimuli i anumite condiii ce implic individul. Fiecare individ recepioneaz inputurile senzoriale din mediu (auz, vz, gust, miros, pipit) dac acestea se gsesc ntre nite limite care constituie pragul: absolut

(nivelul minim ce poate permite detectarea, senzitivitatea i diferenial (diferena minim care se poate detecta, de la un anumit nivel n sus. Consumatorul folosete informaiile astfel obinute pentru a alimenta refleciile sale i pentru a ajunge la o judecat asupra unui produs prelucrnd informaia n proces de reflecie controlat sau n procese semiautomate, care pot fi contiente sau nu. Aceast activitate perceptiv are cteva caracteristici deosebit de semnificative pentru specialistul de marketing:

percepia este selectiv, deci individul opereaz alegerea pentru stimuli, interpretndu-i doar pe aceia care se impun prin calitate (intensitate, diferen) i pe aceia care corespund unei stri de dezechilibru intern;

percepia este distorsionat, deformat de o serie de factori ca: similaritatea, impresia iniial, stereotipia; percepia este subiectiv, la aceiai stimuli ea va putea fi diferit de la un individ la altul. b. Motivaia este variabila care a polarizat interesul cercettorilor, fiind mult vreme considerat singura care intervine ntre stimuli i reacia cumprtorului, ntruct este uor de observat c orice act (cognitiv, afectiv, comportamental) are la baz n ultima instan un motiv, un impuls intern rezultat din interaciunea dialectic a coordonatelor sistemului. Motivele sunt tocmai mobilurile consumatorului care stau la baza comportamentului su. Referitor la adoptarea deciziilor economice privind perspectivele pieii este relevant cunoaterea elementelor motivaionale care predomin, dac predominante sunt cele generale, se poate face o prognoz asupra comportamentului consumatorului, dac predomin cele individuale ansa scade simitor. Specialitii apreciaz c motivaia de consum este constituit n cea mai mare parte din elemente ideatice i comportamentale specifice grupurilor sociale, cum ar fi: opinii, prejudeci i credine, obiceiuri i tradiii, modele socio-culturale de comportament, mod, etc. c. nvarea reflect o schimbare observabil sau inobservabil n comportamentul unui individ datorit acumulrii experienei, care conduce la o cretere a posibilitii ca un act s fie repetat.

d. Atitudinile i convingerile pe care oamenii le capt n timp ce nva i acioneaz au rezonan pentru cunoaterea mecanismului comportamental al individului. Convingerea este o cunoatere descriptiv pe care o persoan o are despre ceva. Convingerile contureaz n mintea oamenilor imaginea despre un produs, iar oamenii acioneaz conform convingerilor. Numai convingerile determinate au rol n luarea deciziei, adic o decizie important sau semnificativ n alegerea sau clasificare produselor, o decizie distinctiv (cum sunt diferenele percepute ntre mrci), o decizie frapant (care iese n relief, n eviden n mod deosebit). CRIZA ECONOMICA SI CONSUMATORUL Companiile tiu foarte bine c oamenii au, n continuare, bani, dar nu vor s-i cheltuie, de frica unor pierderi mari n viitor. Prin urmare, trebuie s gseasc punctul sensibil, prin care s-i determine s cumpere. Astfel marile companii au fcut apel la studii mari de marketing pentru a determina care este psihologia consumatorilor pe timp de criz. Consumatorii traverseaz o stare de insecuritate general, care se repercuteaz n planul ncrederii fa de branduri. Dezvoltarea tehnologic din ultimii ani contribuie la accentuarea strii de panic ntruct prediciile sumbre, vestile despre esecurile si cderile petrecute ntr-un anumit loc, ca efect al crizei economice globale, prolifereaz aproape instantaneu pe plan mondial. Cu ct teama este mai mare, cu att consumatorul si pondereaz si si organizeaz mai bine cheltuielile. El devine mai raional n ceea ce priveste decizia de cumprare si este mai atent la produs, la calitile intrinseci ale acestuia mai mult dect la partea emoional si aspiraional care nconjoar brandul. Petrece mai mult timp cutnd mrfuri durabile si este mai nclinat s amne achiziiile si s cumpere mai puin. Criza economic mondial a adus schimbri n comportamentul de consum, majoritatea oamenilor reuesc s se adapteze la noile condiii de pia, n timp ce o parte din populaie se declar n panic, devenind uneori isteric, fcnd tot posibilul s restrng cheltuielile marii consumatori dinainte de recesiune devin principalii clieni ai cabinetelor de psihologie datorit stresului cotidian i al fricii de a nu-i mai putea achita ratele, datoriile, creditele fa de bnci.

Consumatorii mari, adic patronii care au investit n tehnologie, imobile i afaceri sunt primii panicai. Omul de rnd, consumatorul obinuit fiind mai aproape de pragul de minim acesta cunoate foarte bine starea de a face economie, de a nu cheltui, de a nu cumpra dect dac este stric necesar. Alegerile se fac n funcie de pre poate mai mult ca niciodat. Se pune n balan raportul calitate pre, loialitatea cumprtorului se destram mult mai uor iar din toat transformarea asta au de ctigat doar acei vnztori / companii care se adapteaz cererii.

BIBLIOGRAFIE

1. Catoiu, Iacob, Comportamentul consumatorului, Ed. Uranus, Bucureti 2004. 2. Kotler, Philip, Managementul marketingului, Ed. Teora, Bucureti 2003. 3. Iliescu, Drago i Petre Dan, Psihologia reclamei i a consumatorului. Psihologia consumatorului, (vol. 1). Ed. Comunicare.ro.,Bucureti 2004. 4. Todoran, Dimitrie, Psihologia reclamei: studiu de psihologie economic Ed. Tritonic,2003.

5.https://www.deloitte.com/print/ro_RO/r o/informatii/comunicate-de-presa/pressrelease/ Care sunt efectele psihologice ale crizei financiare?Criza financiara, o sintagma aproape la moda. Dar este realmente astfel? Pentru ca suntem bombardati cu informatii contradictorii care ne bulverseaza si ne descurajeaza, am invitat doi specialisti, un expert in finante si un psihoterapeut, sa explice ce se intampla, de fapt, la nivel individual si social.

< pagina anterioara pagina urmatoare > Pagina: 1 2 3

Cum percep romanii acest eveniment? Radu Craciun: Cred ca, multa vreme, oamenii au sperat ca aceasta criza ii va afecta pe altii sau alte tari. Exista o intarziere in ceea ce priveste constientizarea gravitatii problemelor cu care ne confruntam. Mai mult decat atat, Romania s-a bucurat in ultimii 7-8 ani de o crestere economica sustinuta, reflectata si in standardul de viata al populatiei. Este suficient sa ne uitam la cresterile de doua cifre inregistrate de salariul mediu net, vanzarile de automobile noi, numarul turistilor romani in strainatate etc. Din acest motiv, este foarte greu, psihic vorbind, ca dupa o perioada prelungita de crestere a bunastarii, sa accepti o rasturnare de situatie. Asta i-a facut pe multi sa perceapa ca pe un soc realitatea cu care ne confruntam azi. E o trezire foarte brusca. Acesta este un prim element care poate duce la o perceptie disproportionata a acestei crize. Al doilea element, cel putin la fel de important, este modul in care este tratat contextul economic actual de catre media. In momentul de fata, in presa exista un zgomot infernal in ce priveste criza. Este o situatie in care opiniile cu adevarat profesioniste, vocile rationale si echilibrate, nealiniate politic, nu se mai aud aproape deloc. Din pacate, tocmai opiniile cele mai nastrusnice si cele extreme sunt cele cautate, opiniile rezervate si echilibrate neavand suficient de multa sare si piper pentru a crea audienta. Acest bombardament mediatic mareste intr-un mod artificial stresul omului de rand si dezinformeaza. Bun. Pe langa asta, pripa cu care anumiti lideri politici creeaza asteptari pozitive, pentru ca ulterior sa se razgandeasca si sa-si contrazica afirmatiile initiale in legatura cu evaluarea situatiei economice... iata un plus de confuzie generala si perceptia ca lucrurile sunt scapate de sub control. Cand mediul ne pune in fata a ceva atat de... coplesitor si de stresant, care sunt modalitatile de adaptare? Valentin Popescu: Modalitatile de adaptare in situatii de criza cer o reevaluare a instrumentelor cu care am operat noi pana atunci. Este nevoie de un plus de atentie, de un plus de deschidere, de largire a notiunilor cu ajutorul carora intelegem realitatea. Avem nevoie de mai multa flexibilitate, o toleranta mai mare fata de necunoscut, de mobilizarea unei gandiri creative. Aceste elemente se inscriu in reactia matura; daca persoana a facut in timpul dezvoltarii ei aceste achizitii, atunci le poate folosi. Daca, insa, ii lipsesc aceste instrumente, ar fi nevoie de un demers sistematic si specializat, menit sa conduca la dobandirea acestor abilitati. Consilierea, coaching-ul, pot fi de folos. Ca psiholog, pot sa va spun ca acest eveniment readuce in prim plan si tema relatiei cu autoritatea. Pentru copilul mic, ea este reprezentata de adultii care il ingrijesc; pentru adult, aceste figuri ale autoritatii sunt inlocuite cu forme mai impersonale si mai

abstracte: grupuri de apartenenta, biserica, patronat, politie, justitie, guvern, presedinte etc... In perioade de criza, omul tinde sa caute sprijin si protectie in relatiile sale cu autoritatea, ceea ce se traduce prin cereri aparent materiale, dar care sunt expresia simbolica a unei nevoi de siguranta, a grijii, in cel mai matern sens. In perioadele de criza, individul tinde sa se intoarca spre trecut, spre ceva din istoria lui care l-a facut sa se simta protejat. In cultura romaneasca, marcata istoric de influenta sistemului paternalist-comunist, aceasta inseamna dezvoltarea unei dependente fata de forme de autoritate. Reflecta media corect lucrurile? Radu Craciun: Presa scrisa intr-o masura mult mai mare decat televiziunile, care, in momentul de fata par angajate doar intr-o cursa de senzational ieftin sau urmeaza o agenda politica. Valentin Popescu: Mai mereu o criza este perceputa subiectiv disproportionat, datorita efortului de adaptare pe care il solicita, precum si datorita elementului ei de noutate. Nesiguranta si lipsa unor repere cunoscute pe care situatia de criza le aduce, toate determina opinia grupului sa capete prioritate in raport cu opinia personala, zvonistica cunoscand o mai mare amplitudine intr-o astfel de perioada. Oamenii cauta febril informatii care i-ar putea orienta. De cealalta parte, media are nevoie de senzational. Rezultatul este o bombardare informationala cu date contradictorii care au un efect confuzant. Cred ca nimeni nu este ferit de influenta media. Ne putem proteja prin izolare informationala si intoarcerea catre bunul-simt personal. Starea de pesimism este direct proportionala cu dimensiunile crizei economice sau este mai adanca? Radu Craciun: Cred ca lumea incepe sa constientizeze seriozitatea situatiei. Pe de alta parte, ma uitam zilele acestea la o cercetare de piata care arata ca un procent mai mare de romani decat anul trecut se asteapta sa-si petreaca concediul in strainatate. Speranta moare ultima... Valentin Popescu: Da, vedem ca oamenii sunt deja afectati psihologic de aceasta criza. E necesara adoptarea unor schimbari pentru gestionarea situatiei. Mai vedem si neputinta de a face aceste schimbari datorita elementului de noutate pe care criza il aduce. Toate conduc la accentuarea stresului. Acesta se poate manifesta prin: neliniste, oboseala, tulburari de somn sau alimentare, dezvoltarea unor adictii.

CRIZA ECONOMICA ACTUALA CA FACTOR DE RISC PENTRU IMBOLNAVIRI PSIHICE

Schimbari aduse de a criza economica: instabilitatea de locuri de munca, reducerea venitului net pe familie, somajul saracia

Toate acestea sunt cauze de stres iar stresul duce la boli psihice anxietate depresie chiar suicid

Efectele crizei economice asupra sntii mintaleOMS Europa a publicat recent o brour cu privire la impactul crizei economice asupra sntii mintale. Documentul se refer la aspectele legate de sntate mintal, care sunt influentate de colapsul economic. OMS susine c trecerea la o societate bazat pe cunoatere subliniaz i mai mult importana sntii mintale pentru susinerea productivitii. Brour i propune s prezinte modul n care cunotinele actuale privind criza economic afecteaz sntatea mintal a populaiei i care aciuni ar putea fi puse n aplicare pentru a reduce impactul unei crize asupra bunstrii mintale a populaiei. OMS subliniaz n mod special avantajele de a investi n politicile sociale i aciunilor n domeniul sntii. Cu toate acestea, I-ntr-o criz economic, guvernele sunt mai multe sanse de a reduce la (mintal), cheltuielile pentru sntate i bunstare a unor presiuni de ctre comunitile financiare internaionale. n schimb, guvernele ar trebui s vizeze intervenii de protecie social pentru a rspunde nevoilor prioritare printre persoanele cele mai vulnerabile.

Aciunea este necesar n aceste domenii: 1. Active pe piaa forei de munc de programe menite s ajute oamenii menine sau rectiga de locuri de munc neutraliza efectele de sanatate mintala ale crizei. 2. Programele de sprijin familial a contracara efectele de sntate mintal. Este de o importan, deoarece tulburri psihice severe adesea incepe in adolescenta sau la maturitate tineri. 3. Control al preurilor i disponibilitatea de alcool reduce efectele duntoare asupra sntii mintale. 4. Primar de ingrijire pentru persoanele cu risc ridicat de probleme de sntate mintal imbunatateste accesibilitatea, i sprijin precum i previne efectele de sntate mintal. 5. Programe de reducere a datoriilor atenuare a efectelor crizei asupra sntii mintale. O parte din acest aciune include stigmatul abordarea de boal mintal, precum i investiiile n domeniul sntii mintale. Reformele de sntate mintal ar trebui s fie continuat, indepartandu-se de instituionalizare i se ndreapt spre ngrijire comunitate. n plus, universalismul n serviciile de sntate mintal ar trebui s fie asigurat. O bun sntate mintal n rndul populaiei contribuie la productivitate i prosperitate economic, fcndu-l un factor important pentru creterea economic.

Impactul crizei financiare i economice asupra sntii mintale a cetenilor i reacii din experi guvernamentali i alte de sntate mintal Rezultatele dintr-un mini-sondaj ad-hoc n rndul experilor n domeniul sntii mintale n statele membre Context i ntrebri Sondajul a fost realizat pentru a colecta informaii din partea experilor din statele membre la o mas rotund Evenimentul care va avea loc la Bruxelles la 27 aprilie 2009 privind "Reducerea psihosociale impactul crizei financiare i economice ". Evenimentul va fi gzduit de ctre comisarul Androulla Vassiliou. n scopul de a pregti acest eveniment, dou ntrebri au fost trimise la Guvern Experii de sntate mintal n capitale i la Attaches Sntii n reprezentanelor permanente: 1) Nu te observa n ara dumneavoastr cu privire la nivelul de sntate mintal i bunstare n

form populaiei, i care ar care iau? 2) n cazul n care rspunsul la ntrebarea 1 este "da", cum nu guvernul dumneavoastr i cum, probabil, alte actori n counmtry dumneavoastr act de a atenua impactul negativ sntatea mintal a crizei (Ar putea fi aceste activiti n valoare de evidenierea lor la Masa Rotund)? Rspunsurile Experi din unsprezece state membre au rspuns la ntrebri. Este prea devreme pentru a vedea un impact al crizei asupra sntii mintale i a bunstrii, dar ... Cei mai multi experti spun ca este prea devreme pentru a vedea consecinele crizei asupra sntii mintale i a binefiind n populaie. Cu toate acestea, experii din cteva state membre au raportat un anumit impact: Expertul din Republica Ceh a raportat "pn n prezent doar un impact minor". Acest lucru este numai rspuns care se refer la datele spital. Acesta nu respect o crestere de admitere, dar n rndul pacienilor unele "nervozitate i vigilen n ceea ce privete criza". Judectori Bulgaria c impactul observate n aceast ar este, pn n prezent, mai mici dect n "Occident". i observaii foarte concrete au venit din Letonia n cazul n care expertul a raportat: "(...) Un impact negativ al crizei asupra nivelului de sntate mintal este evident. Dar noi presupune c impactul real nu poate fi nc vzut complet ". n Letonia, o cretere cu 15% n sinucidere i un numr de 1,5 ori mai mare de via primul diagnostice de anumite afectiuni psihice a fost raportat pentru anul 2008, comparativ cu 2007 (a se vedea anex). Page 2 ... n acelai timp, exist sperana c de mult impactul crizei asupra sntii mintale i a bunstare a populaiei este doar o chestiune de timp Dei pe lng expertul de la Letonia numai cele din alte cteva state membre au reuit s deja observa un impact negativ a crizei financiare / economice asupra sntii mintale, muli dintre ei au fost foarte clare cu privire la faptul c ei se ateapt consequeneces astfel pe termen lung. Expert din Belgia a raportat c aceasta prevede c anumite statistici, de exemplu, pe sinuciderii i a depresiei, vor spori. Expertul finlandez a rspuns: "tim din experiena anterioar recesiunea c unele dintre consecintele pentru bunstarea populaiei veni n

pe termen lung ". Expertul din Olanda a exprimat bnuiala lui c "situaia economic poate avea un efect negativ (material si mental), privind anumite persoane (...). Facem cred c este doar o chestiune de timp. " Expert din Norvegia cu condiia reflecii despre mai multe dovezi care sugereaza modaliti de impact negativ asupra sntii a omajului (sperana de via redus, bolile cardiovasculare, anxietate i depresie, consumul de alcool), n timp ce impactul asupra sinuciderea ar rmn neclare (vezi anexa). Un cteva rspunsuri sa referit la impactul crizei asupra reabilitare: Expertul austriac menionat: "n perioadele anterioare de depresie economice am experimentat faptul c integrarea profesional este mult mai dificil pentru cei cu tulburri psihice. " n mod similar, rspunsul vine din Republica Ceh observate mai puine oportuniti pentru de locuri de munc cu jumtate de norm n programe de reabilitare profesional. Se poate presupune c astfel de consecine sunt legate de reducerile de finanare: Rspunsul a expertului finlandez a descris mecanismul n aceast ar n mod clar: "Situaia economic a multor municipaliti a slbit i au deja a nceput s taie costurile serviciilor de sntate i sociale n acelai mod ca n cursul ultima recesiune. Aceasta nseamn de exemplu, c municipalitile reduce cantitatea de resursele utilizate de promovare i prevenire, angaja personal mai puin pentru servicii, mri dimensiunea grupurilor n serviciile de ngrijire a copilului i colile i scderea de utilizare a preventive suplimentare beneficiu. Deoarece de promovare a sntii nu este obligatorie pentru municipaliti, este de obicei primul lucru pe care le va salva inch Chiar dac aceste schimbri ar putea fi mici, mpreun vor provoca o mulime de costurile ulterioare. " n ceea ce privete a doua ntrebare cu privire la msurile luate de guvernele sau a planurilor de aciuni pentru atenua consecinele psiho-sociale ale crizei, doar foarte puine iniiative au fost menionat: Pagina 3 Expert leton a raportat: "Ministerul Sntii al Republicii Letonia lucreaz la o aciune n punerea n aplicare Planul de strategie a "mbuntirea sntii mintale a populaiei n 2009-2014." Ideea de baz a acestui plan este de a dezvolta de ingrijire bazate pe comunitate de sntate mintal, pentru a mbunti calitatea de diagnosticare a tulburrilor mintale i ngrijirea pacienilor cu tulburri psihice (De exemplu, programe de educaie boli mintale pentru medicii generaliti), precum i, pentru a reduce stigmatizarea n societate (de exemplu, programe de educaie boal mintal pentru

cei care lucreaz ntr-un domeniul educaional i social). " Rspunsul provenind din Elveia, a anunat dorina de a solicita mai multe fonduri pentru reelelor transregionale. n Finlanda, Guvernul efectueaz o revizuire pe termen mediu. Se pune un accent mai mare privind economis, n general, i n special n asigurarea ocuprii forei de munc. n sntate i servicii sociale accentul este pus pe dezvoltarea serviciilor. De asemenea, Guvernul are un scop specific de a reduce problemele de sntate mintal n rndul populaiei de ctre de punere n aplicare noul plan de sntate mintal i abuz de substane. Concluziile anchetei de la: Sondajul a artat c, n acest stadiu, experi din statele membre, numai foarte puine (cu Letonia ca cele mai clare caz) nu au putut raporta un impact al crizei asupra sntii mintale i a fiind n populaie. Cu toate acestea, experi din mai multe state membre au exprimat punctul de vedere c un astfel de impact este doar o chestiune de timp. Consecinele negative asupra sntii diferite ale omajului au fost menionate, precum i impactul asupra copiilor i familiilor. Reduceri de buget de promovare a sntii i de formare profesional reabilitare au fost menionate. Pn n prezent, guvernele nu sunt prevznd rspunsuri la aceste ateptri. Cele mai active Statele membre par a fi Letonia i Finlanda, n cazul n care o aciune n planul de implementare (Letonia) i o revizuire intermediar (Finlanda) a crea un context n care aciunile de atenuare a mentale efect asupra sntii ale crizei pot fi integrate. n acelai timp, dac exist mai mult sau mai puin un consens c un impact negativ al crizei asupra sntii mintale i a bunstrii poate fi de asteptat in termen mai lung, ar trebui s fie momentul potrivit pentru a ncepe cu reflecii despre rspunsuri posibile. Page 4 Anexa 1: Rspuns de la Letonia (e-mail din 10.3.09 de ctre dna Agnese Rabovia, Agnese.Rabovica @ vm.gov.lv) prin prezenta v rugm s gsii mai jos rspunsurile la ntrebrile pe care le au indicat: 1) Nu te observa n ara dumneavoastr un impact negativ al crizei la nivel de mental form de sntate i a bunstrii n rndul populaiei, i care ar care iau? Semnele care ar putea dovedi impactul negativ al crizei asupra nivelului de sntate mintal n

populaie sunt numrul de cazuri de sinucidere, numrul de persoane care au fost diagnosticai de boal specifice dat mintale prima dintr-o via etc Numrul de cazuri de suicid n Letonia n 2008 a crescut cu 15% n comparaie cu 2007. Aa cum se arat n tabel, n 2008 numrul de boli (F41.2-F41.3) diagnosticat prima dat ntr-o via au crescut de 1,5 ori n comparaie cu anul 2006. Exist semne n societate c problema consumului de droguri este n cretere, prea. Date reprezint, c un impact negativ al crizei asupra nivelului de sntate mintal este evident. Dar noi presupunem c impactul real nu poate fi nc vzut complet. 2006 2007 2008 Diagnostica (ICD10) Total numr la 100 000 populaie Total numr la 100 000 populaie Total numr la 100 000 populaie F32.0-F32.9 189 8,26 180 7,9 189 8,3 F38.0-F38.8 4 0,17 1 0,04 4 0,17 F41.2-F41.3 53 2,31

61 2,68 77 3,38 F62.0 0 0 1 0,04 0 0 Sursa datelor: Statistic Sanitar i Medical Technologies Agenia de Stat 2) n cazul n care rspunsul la ntrebarea 1 este "da", cum nu guvernul dumneavoastr i cum, probabil, ali actori n ara dumneavoastr s acioneze pentru a atenua impactul negativ sntatea mintal a crizei (s-ar putea aceste activiti s fie n valoare de evidenierea lor la masa rotunda)? Ministerul Sntii al Republicii Letonia lucreaz la un plan de aciune de punere n aplicare Strategia "mbuntirea sntii mintale a populaiei n 2009-2014." Ideea principal a acest plan este de a dezvolta de ingrijire bazate pe comunitate de sntate mintal, mbuntirea calitii diagnostic de tulburri mintale i de ngrijire a pacienilor cu tulburri psihice (de exemplu, programe de educaie boli mintale pentru medicii generaliti), precum i, pentru a reduce stigmatizarea n societate (de exemplu, programe de educaie boli mintale pentru cei care lucreaz ntr-o domeniul educaional i social). Anexa 2: Rspuns din Finlanda (mesajul din 8 martie 2009 de prof. Eija Stengrd, eija.stengard @ thl.fi) V mulumesc pentru oportunitatea de a comentariu la aceast aspecte importante. Am discutat la ntrebrile cu mai muli experi n domeniu i am venit cu urmtoarele puncte la ntrebrile dumneavoastr. Page 5 1) Nu te observa n ara dumneavoastr un impact negativ al crizei la nivel de mental sntatea i bunstarea n rndul populaiei, i care, pentru c ar lua? Impactul negativ al crizei economice nu a crescut nc nevoia de mintale servicii de sntate. Cu toate acestea, tim din experiena de recesiune anterioare care unele dintre consecintele pentru bunstarea populaiei vin pe termen lung. Mai ales familiile cu copii mai avea nevoie de mai multe servicii de sprijin n viitor, pentru c situaia dificil i de lung durat economice va afecta abilitatile parentale dintre prini. Problemele de parinti va afecta bunstarea copiilor i

s-ar putea cauza probleme de exemplu, n coal. Chiar dac nu suntem n stare pentru a vedea consecinele pe de bine fiind populaie nc, exist modificri clare n structurile i resursele de servicii n municipaliti. Situaia economic a multor municipaliti a slbit i au au nceput deja s reduc costurile serviciilor de sntate i sociale, n acelai fel ca n timpul recesiunii trecut. Aceasta nseamn de exemplu, c municipalitile scderea cantitatea de resurse folosite pentru promovare i prevenire, angaja personal mai puin pentru servicii, mrii dimensiunea grupurilor n serviciile de ngrijire a copilului i colile i scderea utilizarea de beneficii suplimentare de prevenire. Deoarece de promovare a sntii nu este obligatorie pentru municipaliti, este de obicei primul lucru pe care le va salva inch Chiar dac aceste schimbri ar putea fi mici, mpreun vor provoca o mulime de costurile ulterioare. 2) Are guvernul dumneavoastr i cum, probabil, ali actori implicai n actul de ara dvs. pentru a reduce impactul negativ asupra sntii mentale criza? Guvernul tocmai a lansat lor la jumtatea perioadei revizuiasc politica (a se vedea ataamentul). Acolo, n prezent mai mult accentul pe economie, n general, i mai ales n asigurarea ocuparea forei de munc cu mai multe aciuni. n serviciile de sntate i sociale se pune accentul pe de dezvoltare a serviciilor (att structurile i activitile). Guvernul are, de asemenea, un obiectiv specific de a reduce problemele de sntate mintal n rndul populaiei de ctre de punere n aplicare noul plan de sntate mintal i abuz de substane. Exist, de asemenea, planuri de a promovarea dezvoltrii pozitive la copii i tineri. Anexa 3: Reflecii privind "omaj i de sntate" din Norvegia (mesaj din 10 Martie 2009 de domnul Thor Rogan, Thor.Rogan @ hod.dep.no) Criza financiar i de sntate mintal Vi HAR lite dokumentert kunnskap ei - barbati flgende HAR vi ftt fra FHI: omajul afisari disproporionat, n funcie de statutul social. Persoanele cu nivel sczut de educaie i venituri mici sunt afectate mai des dect persoanele cu venituri ridicate i n nvmntul superior. Aceasta este, de asemenea, n cazul n Norvegia. Exist o corelaie puternic i necondiionat ntre omaj i de sntate. n plus, este indiscutabil c omajul conduce la o presiune sporit asupra serviciilor de sntate primar, dup cum sa demonstrat n mai multe ri. omajul ucide-n special brbai de vrst medie. Sperana de via redus, independent de

cauza de deces, a fost gasit in Marea Britanie, Italia, Finlanda i Danemarca. Concluzii similare Page 6 pot fi gsite n studiile ajustate pentru faptul c bolnavilor cronici ntr-o msur mai mare tind care urmeaz s fie omeri, n comparaie cu cele care nu sunt bolnav n primul rnd. Potrivit unui britanic de studiu, chiar partenerii de sex feminin de brbai omeri sunt afectate negativ, i mor mai devreme dect brbaii care nu au fost afectate de omaj. Mai multe studii sublinia modul n care pe termen lung omajului poate fi mai daunatoare decat scurt timp omaj. n Norvegia, de nvecinate ar, Finlanda, a fost dovedit c riscul de a trece prea devreme crete paralel cu durata de omaj de la un pn la 12 luni. Numrul de decese cauzate de boli cardiovasculare crete datorit omajului n ambele Suedia, Danemarca, Finlanda, Marea Britanie, Scoia, ara Galilor, Germania, Frana, Australia, Canada i SUA. Majoritatea studiilor sunt ajustate pentru cele mai explicative alternative cauze. Potrivit constatrilor din Suedia, Germania, Frana i Canada, omajul crete riscul de infarct cerebral Chiar i simpla ameninare a impactului omajului. negativ asupra sntii. n Suedia, unul a constatat c riscul de a fi omeri crete bine-cunoscut factori de risc pentru bolile cardiovasculare, cum ar fi hipertensiunea arteriala, de nalt LDL colesterolului i trigliceridelor. Probleme cu somnul este nc o alt consecin, un indicator de stres crescnd riscul de o serie de suferine. Studiul n cauz a fost ajustat pentru alternative explicaii. Efectul a omajului privind sinuciderea nu este clar. O corelaie ntre dovedit omajului i suicid a fost gasit in Statele Unite, Canada, Frana i Australia. Cu toate acestea, n rile n curs similar cu Norvegia, n cazul n care exist o rat mai sczut de sinucidere i de binestabilit sistemele de securitate social, cum ar fi in Suedia, Germania i Japonia, nici o corelaie a fost nc gsit. n orice caz, ar putea fi util s se fac distincia ntre diferitele tipuri de sinucidere. De exemplu, ar putea fi faptul c rata de sinucidere n rndul persoanelor care nu au mintale tulburare, este mult mai receptiv la schimbrile n micrile ciclice, comparativ cu sinuciderea n rndurile oameni care au o tulburare mintal cunoscut. omajul mai multe cauze mentale tulburri, mai ales de anxietate si depresie. Acest lucru este adevrat n cazurile de Danemarca, Canada i SUA. Un studiu de douzeci de ani norvegian (Westin, Norum, Schlesselman, 1988) puncte n aceeai direcie. Dup cum am menionat anterior, soul de omeri, de asemenea, riscurile de a avea o tulburare mintal cel puin n-Canada

(Ajustate pentru diferentele de venituri i nivelul de educaie). Vom presupune c relaia ntre omaj i tulburri psihice este afectat de trei mecanisme. n primul rnd, locul de munc n cele 21 de st secol este una dintre sursele noastre cele mai importante pentru o via social i semnificativ, i ncrederea n sine. Dac suntem privai de munca noastr, aceast threathens sentimentul nostru de semnificativ existena i stima de sine, i ne ndeprteaz din viaa noastr social de zi cu zi. Primul care urmeaz s fie nstrinat, sunt cei care au avut cele mai multe dificulti n a intra pe piaa muncii, cei care au avut deja tulburri psihice. n vremuri de depresie, ei sunt marginalizai. Datorit aceluiai motive, pierderea sensului, ncredere n sine i o via social, omajul n sine reprezint o de risc n ceea ce privete problemele de anxietate n curs de dezvoltare, depresie i tulburri de somn. n plus, potrivit a studiilor efectuate de Institutul norvegian de Sntate Public, o criz economic reprezint un factor de risc independent pentru tulburri de sntate mintal. Americani si canadieni Studiile au tendina de a concluziona c omajul duce la spitalizare mai mult n domeniul sntii mintale grij pentru tulburri mentale grave (psihoza). Cu toate acestea, nu este sigur dac acest lucru, de asemenea, se aplic n cazul Norvegiei. Printre rile nordice, Norvegia rmne singura ar fr un registru operativ pacient, ceea ce face dificil pentru a rspunde la acest tip de ntrebare. Statistica de canadieni sugereaz c omajul afecteaz, de asemenea, politica de spitalizare n cadrul sistemul canadian de sanatate mintala. Page 7 n ceea ce privete omajul i consumul de alcool, exist dou preziceri relevante. O prezicere este c omajul duce la o scdere a consumului, deoarece oamenii sunt prost oprit, pentru c i omajul afisari adesea, cei care consuma cel mai putin pentru a ncepe cu. O alt predicie sugereaz contrariul, c omajul crete consumul de alcool, deoarece oamenii au dificulti de adaptare la situaia, i paralel cu aceasta, ei au, de asemenea mai mult timp liber. ntr-o ar bogat ca Norvegia, construit pe un sistem de sunet de securitate social, nu este puin probabil ca efectul acesta din urm respinge Fosta. Rmne de vzut. omajul afecteaz sntatea atat mentala cat si fizica. Att persoanele fizice i familiile sunt

n cauz, precum i a populaiei n general. Pentru societate n ansamblu, rata omajului este una dintre consecinele cele mai costisitoare deriv dintr-un depresie. Ce ar trebui s fie fcut n Pentru a evita omajul conduce la o cretere exploziv n suferin personal i de sntate cheltuieli? Exist trei modaliti de a continua: 1. Pstrai-le oameni angajai-da semnificativ de munc. Ministerul Finanelor poate fi considerat ca fiind cel mai important n for ceea ce privete promovarea sntii i prevenirea tulburrilor psihice. 2.The Muncii si Asistentei Sociale Administraia (NAV). 3. Municipalitilor. Anexa 4 (Mesajul din 25 martie de Dr. Elizabeta Radonic): AVIZ DE PE SCURT IMPACTUL psiho-sociale ale crizei economice CROAIA 2009 Stimati domni, Este foarte dificil de a da un aviz bazat pe dovezi cu privire la impactul psiho-social al globale Criza economic n Croaia, deoarece majoritatea indicatorilor relevani nu sunt nc disponibile. Prin urmare, acest aviz se bazeaz pe observaiile mele personale i a informaiilor. n primul rnd, se pare c criza economic afecteaz Croaia un pic mai ncet dect multe alte ri europene. Acest lucru ar putea fi parial din cauza la un impact mai mic asupra prima bancar sector care este, n general atribuite unor intervenii oportune i al Bncii Naionale croate (The CNB Guvernatorul Rohatinski a fost proclamat cel mai bun bancher central al Anului Global i Europa de ctre revista Banker bazat pe seria de aceste msuri). Totui, exist multe alte ameninri la adresa sectorului financiar s fie depit. Apoi, exist problema structurii al economiei croate, care este mai mult orientate pe servicii, aa mare pierdere de locuri de munc nu a fost nc s-a ntmplat. Observaii generale pn n prezent sunt c industria alimentar i a vnzrilor sunt cele mai afectate n Croaia. Vanzarile de autoturisme i de proprietate ratele au scazut. Exist, de asemenea mare ngrijorare cu privire la sezonului turistic viitor, care este la nivel naional importante n ceea ce privete solvabilitatea, precum i la nivel individual mai mult baza existenei financiare pentru persoanele n multe croat regiuni. Acest lucru ar putea fi un bun punct n text pentru a sublinia importana de implicaii culturale i de mentalitate, deoarece pentru muli oameni din Croaia este important s se menin la nivelul de personal

cheltuieli, mai degrab dect s fac investiii pe termen lung. Un bun exemplu ar putea fi faptul c de schiRata de acorduri de vnzare nu a sczut n acest sezon. omajul este n cretere ncet, dar rezultatele unui sondaj recent pe internet (de ctre un loc de munc relevant portal de pia), arat c 58% din cei care au rspuns se tem de consecinele pe care criza ar putea avea asupra lor de locuri de munc, 29% nu au o opinie, iar 13% nu se tem. Este interesan www.mentalhealthpromotion.net/resources/results-from-a-mini-ad-hoc-survey-amongmental-health-experts-in-member-states.pdf Sntatea psihologic nainte, n timpul i dup o criz economic: Rezultatele din Indonezia, 1993 - 2000 Jed Friedman, Banca Mondial Duncan Thomas, Universitatea Duke Aceasta cercetare a fost sustinuta in parte de NICHD subvenie HD040245 Introducere Din 1997 valut crizei asiatice, fr ndoial unul dintre evenimentele cele mai perturbator economiei mondiale n mai multe decenii, a provocat daune economice grave n mare parte de Est i Asia de Sud-Est. Nici o ar nu a fost mai afectate dect Indonezia. Dup mai multe decenii de cretere economic susinut, cu o inflaie sczut, un curs de schimb stabil i trei decenii ale preedintelui Suharto la putere, indonezieni societatea a fost sfiat de criz 1997. The Indonesian Rupiah sa prbuit, care se ncadreaz n jurul valorii de Rp din 2500 pe US $ la sfritul anului 1997 la Rp 15000 dolar SUA la mijlocul anului 1998. PIB-ul a sczut 12 la sut n 1998, iar economia nu a crescut din nou pn n 2000. Preuri pentru spiral cu inflaia n 1998, ajungnd la 80% n timp ce preurile la alimente au crescut cu 160%. Rsturnare economic a fost nsoit de tulburri politice. Presedintele Suharto a demisionat n urma protestelor stradale la nceputul anului 1998, care a prevestit schimbri istorice n cadrul sistemului de guvernare la nivel naional i local. Marea majoritate a majoritatea gospodriilor casnice indoneziene au luptat pentru a face fa att cu adversiti economice imediate, n care cu care se confrunt la debutul crizei, precum i incertitudinea enorm asupra lor economice, sociale, politice i futures. Condiii de via prin subliniaz crizei a avut un potenial substanial de taxare pe psihologice bunstarea populaiei. Acest proiect analizeaz probe i ncearc s identifice acele subgrupuri ale

populaie indonezian care au pltit cel mai mare pre din punct de vedere al lor psihologic i psihologic de sntate. Impactul crizei asupra bunstrii economice au fost departe de a fi uniform. Din multe puncte de criz a fost concentrat n zonele urbane i n gospodrii urbane defavorizate a dus greul crizei (Frankenberg et al, 1999;. Friedman i Levinsohn, 2002). Scade consumul pentru uz casnic i creteri n srcie rate au fost mult mai mare n mediul urban dect n cel rural. 1 In mare parte, acest lucru este o reflectare a creterii a preului relativ al produselor alimentare, n special orez, care au beneficiat productorii nete de produse alimentare i concomitent colapsul salariilor reale, care a avut o tax pe lucrtorilor urbane i rurale fr pmnt. Impactul economic a crizei, de asemenea, variat in mod dramatic n cele 27 de provincii indoneziene i numeroase grupuri de insula chiar n cadrul zonelor urbane i rurale (Levinsohn et al., 2003). Mai multe provincii urbanizate din Java, cum ar fi Jakarta i Java de Vest, a suferit cea mai mare contractiile ntruct efectele nocive ale crizei economice au fost substanial mai redus n aceste provincii, care a produs i exporturile de export legate de astfel de servicii ar fi turismul (n Bali, de exemplu), precum i producia de petrol, cherestea, i de pescuit (n Sumatra). Variaie ntre provincii i ntre zonele rurale i urbane este un aspect fundamental al economice din Indonezia criz i este important pentru nelegerea modului n care criza economic a afectat bunstarea psihologic. O serie de studii au descris efectele crizei asupra dimensiunile multiple ale economice bunstarea i sntatea fizic a populaiei indoneziene. Luate mpreun, aceste studii indic o 1 De uz casnic pe cap de locuitor a sczut cheltuielile cu 34% ntre gospodriile din mediul urban i 13% dintre gospodriile din mediul rural (Frankenberg et al, 1999.). Ratele srciei mai mult dect dublu n zonele urbane i a crescut cu aproximativ 50% n mediul rural (Suryahadi et al. 2000). Page 5 2 scdere dramatic, dar de scurt durat, n nivelul de trai al mai indonezieni care sugereaz o enorm rezistent populaiei, care a avut mari eforturi pentru a furtunii. 2 n contrast puternic, impactul crizei financiare asupra sntii psihice i mentale, nu a

fost explorate. Scopul acestui document este de a furniza dovezi empirice cu privire la msura n care colectorul revoltele i subliniaz asociate crizei Indonesian afectat starea de sntate psihologic a Indonezian populaiei i dac orice astfel de efecte au fost de lung durat. n acest sens, vom contribui noi dovezi privind costurile psiho-sociale de insecuritate economic n rile n curs de dezvoltare. Utilizarea datelor din Ancheta Viaa de familie Indonezia, vom urmri indicatorii de stres psihologic de la aceiai indivizi, care au fost evaluate pn la trei interviuri pe o perioad de nainte, n timpul i dup de la debutul crizei. Aceasta dovada este contrastat cu schimbri n starea general de sntate de la aceeai persoanelor fizice. Gsim exist creteri substanial mari i semnificative a prevalenei stres psihologic, att n rndul adulilor brbai i femei, dup declanarea crizei i aceast cretere a persist i dincolo de nceputul crizei. n timp ce efectele sunt vizibile n intervalul de vrst ntregul, exist o sugestie c adulii mai n vrst sunt ceva mai vulnerabile la stres ridicat. Gsim de asemenea, niveluri anxietate de sunt mai mari de la debutul crizei n rndul celor cu educaie mai puin. Impactul crizei este cea mai mare, de asemenea, printre fr pmnt din mediul rural i cei care locuiau n provincii, care a suferit cea mai mare taxare n ceea ce privete costurile economice ale crizei. De sntate n rile n curs de dezvoltare psihologic Dei este n general recunoscut faptul c sntatea psihologic este o component important a bunstrii individuale, exist dovezi limitate la un nivel de populaie n ceea ce privete prevalena de psihohandicap social n rile n curs de dezvoltare sau de variaia sa n aceste ri. Dincolo de direct consecine asupra bunstrii umane de sntate psihologic sraci, literatura de specialitate sugereaz c ar putea fi semnificativ costurile economice, att pentru individ i societate n general. Sarcina global a Bolilor Estimrile indic faptul c bolile neuro-psihiatrice cont pentru aproximativ 10% din povara total a bolii i prejudiciului (msurat n ani de via invaliditate ajustat), n rile cu venituri mici i medii i peste 12% din povara bolii n Asia de Est i Pacific. Aproximativ o treime din aceast povar bolilor este atribuit depresie. (Lopez et al. 2006). Alte contribuabili care duce la povara bolii la nivel mondial care sunt asociate cu sntatea psihologic includ schizofrenie, tulburare bipolara si abuzul de substante. 3

2 Studiile au descris impactul crizei asupra srciei, consumului i bogie, oferta de munc, salariile i ctigurilor salariale, colarizarea, sntatea fizic i sntate utilizarea de ngrijire (Frankenberg et al 1999;. Suryahadi et al 2000.; Frankenberg et al. 2003; Thomas et al. 2004; Strauss et al, 2004).. 3 Aa cum va fi discutat n detaliu mai trziu n hrtie, msurile noastre de sntate psihologice sunt concepute pentru a evalua global psiho-social bunstarea i manifestri specifice, nu de boli psihice. n timp ce majoritatea studiilor citate sunt mai multe clinice n natur i, prin urmare, msura clasificrile specifice de boal mintal n rezultatele noastre se refer la un Noiunea generalizate a sntii psihologice. Specifice de boli mentale, cum ar fi depresia bipolara sau generalizate tulburri de anxietate, sunt subsumate n aceast categorie general de stres psihologic sau de sntate psihic. Page 6 3 Studii n rile dezvoltate i n curs de dezvoltare, att sugera probleme psihologice de sanatate tind s fie mai raspandita in randul celor mai mici cu statut socio-economic, dei aceasta a fost o provocare pentru fixeze mecanismele cauzale care stau la baza acestor asociaii. Este posibil ca insecuritatea economic i srcia contribuie la sntatea psihologic sraci i, invers, dovezile sugereaz c oamenii care sufer de probleme de sntate psihologic tind s funcioneze mai puin bine n piaa forei de munc i la coal (Ettner et al 1997;. Dooley et al 2000, Kessler et al 1995..). Furnizorii de servicii de sntate de pe tot globul raporteaz c depresia i anxietatea sunt mai rspndite n rndul grupurilor mai mici educai (Goldberg i LeCrubier, 1995; Patel i Kleinman, 2003). Grupurilor mai srace i mai dezavantajate au de obicei puin sau nu acces la serviciile de ngrijire a sntii psihologice, n special n lumea n curs de dezvoltare, astfel potenial accentueaz relaia circular de srcie i boli mintale (Saraceno i Barbui, 1997). De cercetare emergente indic faptul c nu este neaprat srcia n sine, dar schimbari nefavorabile n sociosituaia economic, care sunt predictive de stres psihologic (Das et al., 2007). n cazul n care este corect, tranziii, dislocri i incertitudini cu care fac parte din viaa de zi cu zi pentru muli oameni care triesc n lumea de astzi n curs de dezvoltare sunt susceptibile de a transporta cu ei o povar crescute de psiho-sociale de sanatate

probleme. ntr-adevr, chiar ca sntatea fizic a unei populaii imbunatateste, la fel procesul de dezvoltare poate duce la patologii crescute sociale i psihologice ca societi suferi modificri pronunate astfel de precum urbanizarea rapid, care tind s slbeasc tradiionale obligaiuni sociale rurale (de zahr et al., 1991). Acesta a fost sugerat c cele mai nalte niveluri de patologii psihologice se gsesc n rile emergente din conflict, n cazul n care nivelurile de tulburare de stres post-traumatic (PTSD) sunt ridicate n rndul populaiei generale (Joop et al., 2001). Populaiilor din regiunile care au avut de la dezastru natural asemenea, sufer semnificativ primejdie mai mult din punct de vedere psihologic de depresie, somatizare, i anxietate (Wang et al, 2000.; Frankenberg et al, 2007.). Avnd n vedere aceste dovezi, este plauzibil s presupunem c dislocare economice grave poate avea efecte adverse asupra sntii n starea general de sntate i psihologice, n special. Tangcharoensathien et al. (2000) furnizeaz unele dovezi cu privire la consecinele imediate ale crizei financiar 1997, n Thailanda. Dei efectele globale asupra sntii fizice i psihice n acest eantion studiu de specialitate sunt mixt, prevalenta raportate de stres sever, idei suicidare, sentimentele i fr speran a crescut n mod substanial n rndul grupului de sub-de omeri. Criza thailandez nu a fost la fel de profund, de anvergur, de lung sau durabil, deoarece criza Indonezia i astfel impactul crizei Indonesian privind bunstarea psihologic din populaie ar fi putut fi mult mai rspndit. Ne ntoarcem acum pentru a evalua aceste probe. Datele Ancheta Indonezia Viaa Familiei (IFLS) este un continuu multi-scop-individuale, de uz casnici la nivel de comunitate sondaj longitudinal. Primul val de IFLS a fost pe campuri, n 1993 i colectate informaii cu privire la peste 30.000 de persoane care triesc n 7200 gospodrii. Proba iniial a acoperit 321 Reprezentantul comunitilor n 13 provincii i este de populaie care au reedina n aceste provincii, despre 83% din populaia naional. Respondenii acelai au fost re-intervievai n 1997 (IFLS2), cteva Page 7 4 luni nainte de nceperea crizei valutare din Indonezia, i din nou n 2000 (IFLS3). A 25% sub-

eantion de persoane fizice a fost re-intervievai n 1998 (IFLS2 +) pentru a msura impactul imediat al criza. 4 n plus fa de colectarea de informaii detaliate cu privire socio-economice i demografice caracteristici ale respondenilor i a familiilor lor, IFLS evalueaz bunstarea psihologic a acesteia respondeni folosind un instrument de interviu pe baz de anchet. Msurarea de sntate psihologic n aceast mod are o lung istorie n cadrul comunitii de cercetare de sntate mintal i mai multe instrumente anchetei, att pentru scopuri de diagnostic i screening-ul, au fost dezvoltate n ultimele decenii. Unele dintre aceste eforturi au a dus la evaluri extensive de diagnosticare, cum ar fi International Interviu compozit de diagnosticare (CIDI), care folosesc o baterie de un numr mic de ntrebri controlul de securitate care alimenteaz ntr-o mai extins subchestionar referitoare la patologii specifice psihologice. O evaluare psihologic alternativ de de sntate prin sondaj este scara de screening scurta de obicei, dezvoltat pentru a evalua la nivel de populaie prevalena n non-specifice stres psihologic. Un exemplu de astfel de scar pot fi gsite n Kessler et Al. (2002), care prezenta o metoda pentru dezvoltarea unui nou 10-ntrebare de screening la scar psihologic primejdie pentru Studiul National de Sanatate Interviu (SNIS). n timp ce aceste instrumente anchetei au fost dezvoltate pentru a studia populaiile din rile dezvoltate, o recente OMS consoriu (2000) folosind CIDI a realizat un studiu trans-naionale a prevalenei i a coreleaza de tulburare psihologic, inclusiv probe din Brazilia, Mexic, i Turcia. Ei au gsit c prevalenta tulburarilor, cum ar fi depresia sau anxietatea este larg rspndit n ntreaga lume. Dei este n general, dificil de a importa aceste instrumente anchetei cu ridicata intr-un cadru ar n curs de dezvoltare, multe cercetatorii au tradus i adaptat instrumentele n mod specific pentru contextul local. Recente la nivel local cu rdcini studii n curs de dezvoltare s-au gsit prevalenta de mai multe tulburri psihologice pentru a fi cat mai mare cum sau mai mari dect cele gsite n partea de vest. Almeida-Filho i alii (1997) gsii cele mai prevalena global modele de vrst i sex a DSM-III diagnostice psihiatrice n 3 centre urbane din Brazilia care urmeaz s fie similare cu

cele gasite in studiile epidemiologice SUA bazinul (pe baza rezultatelor citat la Robins i Regier, 1991). n mediul rural Etiopia prevalena morbiditatea psihiatric este destul de mare i la niveluri similare descoperite n ri din urbanizate, dezvoltate (Awas et al. 1999). Utilizarea instrumentelor dezvoltate la nivel local de screening, Abas i Broadhead (1997) si gasiti o depresie i anxietate prevalenta de 31% n rndul femeilor care triesc ntr-o Mahala Harare - o prevalen mai mare dect cea constatat pentru categoria demografic aceeai n Londra. n general, studiile n curs de dezvoltare bazate pe ar gsi c covariabilele de aceeai boal psihic i stres psihologic observate n rile dezvoltate - de gen feminin, cu venituri mici, varsta inaintata, si inferioara 4 Atenie considerabil a fost introdus pe minimizarea uzura n IFLS. n fiecare re-anchet, aproximativ 95% din gospodrii au fost re-contactat, minimiznd astfel se refer la date care pot aprea de la uzur selectiv. n jurul valorii de 10 15% din gospodriile casnice sa mutat din locul n care au fost intervievai n valul precedent i concertate efort a fost facut pentru a urmri aceste gospodrii in noua locatie. n plus, persoanele care au mutat n afara lor versiunea original IFLS de uz casnic au fost urmate. Aceasta a adaugat aproximativ 1.000 gospodrii la proba n 1997 i aproximativ 3.000 de gospodrii n anul 2000. Page 8 5 educaia - sunt, de asemenea, asociate cu tulburri psihice comun n rile cu venituri mici i medii (Patel et al 1999;. Patel i Kleinman, 2003). 5 Pentru a msura bunstarea psihologic, n Indonezia, IFLS a adoptat un studiu de screening scurt psihologic primejdie. Componenta de sntate psihologic a IFLS nu este destinat pentru a diagnostica un anumit boal psihic n sine, ci mai degrab pentru a evalua prevalena populaia de diferite simptome de psihologic primejdie. Aceste simptome sunt de obicei extrem de corelate cu forme specifice de psihologic boal. Special IFLS ntrebri psihologice de sntate sunt adaptate de la General Sanatate chestionar (GHQ) i ncercarea de a masura simptome de dou categorii de comune la nivel global tulburare psihiatric-depresie i anxietate (Goldberg, 1972). Apendicele Tabelul 1 prezint IFLS

ntrebri utilizate n acest studiu. Ei se concentreze pe sentimente generale de tristete sau anxietate, precum i specifice simptome de primejdie. 6 Aceste ntrebri au fost traduse i de back-traduse pentru a asigura exactitatea, astfel cum precum i testat extensiv n domeniu, n scopul de a asigura nelegerea ntre subiecte de studiu. Apendice Tabelul 1 include, de asemenea, o ntrebare cu privire la auto-perceput de starea general de sntate. Acest standard de sntate sondaj ntrebarea este o msur rezumat al sntii, care cuprinde domenii fizice i non-fizice ale binefiind. Acesta ofer un contrast cu care compara markeri noastre de psiho-social bunstarea mpotriva unui rezumat mai larg al sntii. n ceea ce privete punerea n aplicare a anchetei, ntrebrile psihologice de sntate au fost evaluate n ntregime n 1993 i 1998 valuri de anchet i de un subset de ntrebri au fost evaluate n valul 2000. (Subset este marcate cu un asterisc n figura apendicele 1). Pentru o mare parte din analiza urmtoare, vom exploata la panoul de natura datelor pentru a contrasta strii generale de sntate psihologic a fiecrui individ, la dou puncte n timp, 1993 i 2000 (anul 1998 rezultatele de la 25% sub-eantion va fi, de asemenea, utilizate). Aceast perioad de apte ani ntre paranteze crizei financiare, politice i sociale, care, dat fiind magnitudine, este probabil factorul dominant care stau la baza modificrilor n materie de sntate psihologic n aceast perioad. O Avantajul de a folosi 1993 pentru comparaie este faptul c estimrile noastre nu vor fi contaminate de impactul ateptrile n ceea ce privete o criz iminent. Psihologice primejdie, pre-si post-criz Vom ncepe cu o prezentare general a noastre psihologice bunstarea indicatori nainte i dup debutul de criz 1997. Tabelul 1 rapoarte prevalena global de stres psihologic n populaia de 5 Mai multe cercetari recente (Das et al., 2007) nu reuete s gseasc aceast relaie dintre care coincide sntate psihologic i low statut socio-economic n cinci ri n curs de dezvoltare, dei nu reproduce constatrile anterioare n ceea ce privete coreleaz demografice. 6 Cu privire la ntrebrile intreba despre o gam mai larg de simptome dect cea indicat de DSM-IV i, dei ntrebrile se refer la simptome de depresie i anxietate, prevalena a unui simptome simptom sau mai multe ntr-un

individuale nu sunt suficiente informaii pentru a produce un diagnostic (Bir i Frank, 2001). Desi studiile de validare cu SUA pe baza GHQ au ajuns la concluzia c, dac o grupare de simptome n cadrul unui individ este identificat, psihiatri sunt susceptibile de a pune un diagnostic (Goldberg, 1972), datele IFLS nu furnizeaz informaii de diagnostic i am interpreta msuri ca indicativ al generale bunstarea psihologic a populaiei. Page 9 6 adulii de vrst 20 i mai sus, la momentul de fiecare val al sondajului, mpreun cu procentul de respondeni raport care au fost n stare proast de sntate general. 7 Rapoartele de sus panoul de rezultate pentru brbai i panoul inferior pentru femei. Rapoartele din stnga mn panou estimeaz c se bazeaz pe rapoartele din toti respondentii din fiecare val al studiului. Estimrile sunt ponderate, astfel nct acestea sunt reprezentative pentru care stau la baza populaie. 8 Declanarea crizei 1997 a fost nsoit de o cretere dramatic n toate psihologice indicatori de primejdie msurat n IFLS. Pentru ambele barbati si femei, ntre 1993 i 1998, prevalena de primejdie aproape sa dublat, pentru fiecare indicator cu excepia unuia dificulti de adormire, care a crescut cu aproximativ De 50%. De exemplu, n 1993, aproximativ 12% din barbati au raportat senzaie de trist n prealabil patru sptmni; n 1998, aproape 30% dintre barbati au raportat senzaie de trist. Femeile au fost uor mai multe sanse sa se simta trist n 1993 (16%) i mult mai probabil sa se simta trist n 1998 (41%). Au fost chiar mai mare creteri proporionale n prevalena de anxietate care au crescut de trei pn la patru ori (de la o baz mai mic). Combinarea att markeri ntr-o Indicele identificarea celor care declara ca se simt fie trist sau anxietate, aproximativ unul din ase respondeni au raportat astfel de sentimente n 1993. n 1998, unul din trei barbati si aproape unul din fiecare dou femei au raportat aceste sentimente. n 1993, unul din cinci respondeni au avut tulburri de somn i pn n 1998 aceasta a afectat una din trei aduli. Prevalena de oboseal aproape sa dublat i temperament scurt, mai mult dect dublu. Pentru ambele brbai i femele, prevalena a durerii somatice raportate sa triplat de la aproximativ 20% pn la 60% dintre respondeni. Creterea frecvenei de probleme psihologice ntre 1993 i 1998 sugereaz o

cretere substanial n care stau la baza stres psihologic i emoional n aceast perioad, care, aa cum se arat n coloana a treia din tabel, au persistat i dup declanarea crizei. Exist doar o scdere mic n prevalena de stres psihologic ntre 1998 i 2000 att pentru brbai ct i femei. Acest lucru este persistena demn de remarcat, deoarece pn n 2000 economia Indonesian a nceput s recupereze i medie de uz casnic nivelurile de consum a avut deja a revenit la nivelurile de dinainte de criz din 1997. (Ravallion i Lokshin, 2007) n contrast cu creterea n probleme de ordin psihologic, auto-au raportat starea general de sntate schimbri foarte puin pe ntreaga perioad sapte ani. n jurul valorii de 11% dintre brbai i ntre 11 i 14% din femelele s-au rapoarte ca fiind n stare precar de sntate. Stabilitatea relativ a acestei msuri generale de sntate sugereaz c indicatorii psihologic primejdie a identifica o modificare ntr-o dimensiune diferit de sntate i a 7 Pentru uurina