A n u l X V I .

ABONAMENTUL Pe nit an . 2 8 Cer

nn ji:m

Arad, Duminecă, î|14 Ianuarie 1Q12 Nr.

Ntnn.îrnl de zl pentrc Re­mania şi g t r a çâ t s t« ft

ня 40 frand.

Tilefen pentru «raţ fi comitet Ш.

IREOACTM ADiV.IMlSTRAŢlA:

da Deák Ferenc Nr, fù

irnesc fa aűr.íinÍEtr*tic. Mtîlţamto publice ţi Loc •Jeschis cosi» fiecare fir

30 fileri. Mamncriptc nu să \ns>p«-

" lui,

D e A n u l - N o u . De A. D. X e n o p o l .

Opt imi smu l e s t e a d â n c î n r ă d ă c i n a t în sufletul o m e n e s c şi de a c e e a t o t d e a u n a a-nu l cel n o u e s t e a ş t e p t a t c a şi c â n d a r fi s ă vină cu u n c a r pl in de s p e r a n ţ e r e a l i z a t e . D a r pe ce s e î n t e m e i a z ă a c e a s t ă c r e d i n ţ ă to t a t â t de n e s t r ă m u t a t ă , p e c â t e de oar­b ă ? P e f ap tu l fizic c a r e d e t e r m i n ă î n o i r e a anu lu i , î n v â r t i r e a p ă m â n t u l u i în j u r u l soa­re lu i — de s igur c ă n u , căc i a t u n c i ax t r e ­bui să n e a ş t e p t ă m la r e p e t a r e a ce lor pe­t r e c u t e , d u p ă c u m se r e p e t ă a n o t i m p u r i l e şi l u n g i m e a r e s p e c t i v ă a z i le lor şi a n o p ţ i ­lor . Ş i d a c ă anu l împ l in i t a r fi a d u s re le , a c e s t e a r p u t e a s ă se î n t o a r c ă . P e f ap tu l i s to r ic al d e s f ă ş u r ă r i i e v e n i m e n t e l o r cu a-Ш, m a i p u ţ i n , căc i i s t o r i a e s t e u n l a n ţ veş-

s c h i m b ă t o r de e v e n i m e n t e , a ş a c ă n ic i 'le nici r ă u l n u s u n t s t ă t ă t o a r e ci veş -pr inse în s c h i m b ă r i . C u m se p o t împl in i a c e s t e e p e s t e pu-ă a o s p u n e şi, t o t u ş , e s t e u n mi j l oc de itrevedea m ă c a r v i i t o r u l o m e n e s c d in ile de f ap t e p e t r e c u t e p â n ă a t u n c i . Ş i icest caz s u n t e m în d r ep t , p â n ă la u n

p u n c t , s ă f im o p t i m i ş t i c â n d d e s v o l t a r e a de p â n ă a t u n c i a m e r s sp re b ine , p r e c u m p u t e m i a r ă ş cu o a r e c a r e c u v â n t s ă p r i v i m v i i to ru l cu î n g r i j o r a r e c â n d d i r e c ţ i a în c a r e se m i ş c ă e v o l u ţ i a t i n d e sp re r ă u .

C e să facă R o m â n i i ? S ă p r i v e a s c ă şi a c e s t a n n o u pe c a r e n e s f â r ş i r e a v e a c u r i l o r îl r e v a r s ă a s u p r a n o a s t r ă , cu î n c r e d e r e a în c a r e t r ă i m ? S ă c e r c e t ă m e v o l u ţ i a de p â n ă a c u m a p e n t r u a p u t e a d a u n r ă s p u n s .

N u se p o a t e t ă g ă d u i c ă p o p o r u l r o m â n , c a r e l a î n c e p u t u l c ă d e r i i lui sub U n g u r i pă­s t r a s e o m u l ţ i m e de d r e p t u r i a s i g u r ă t o a r e a e x i s t e n ţ e i lui , le-a p i e r d u t p e r înd , a ş a că d a c ă pe a t u n c i a r fi fost v o r b a de a în­t r e v e d e a v i i to ru l , — el s ' a r fi a r ă t a t poso­m o r i t , şi nes igu r , a v â n d în fundul lu i m o r ­m â n t u l în c a r e p ă r u că p o p o r u l r o m â n t r e ­b u i a s ă se î n g r o a p e .

D a r el n u e r a m e n i t s ă m o a r ă s a u c h i a r d a c ă m u r i s e , el t r e b u i a s ă r e înv ie şi s ă u r c e i a r s c a r a s u i t o a r e a p ropăş i r i i , d u p ă c e co-bo r î se a t â t de a d â n c p e a c e e a a d e c ă d e r i i , C o b o r î s e , c u m s p u n e s i n g u r u l n o s t r u filo­zof de p â n ă c u m a Vasile Conta, a r c u l sp r e va le şi a c u m a îi ven i se r î n d u l să u r c e i a r ă ş pe a r c u l î n d r e p t a t c ă t r ă c u l m e . E v o l u ţ i a v i i t o a r e a p o p o r u l u i r o m â n îl î n a l ţ ă f ă ră î n c e t a r e din p u l b e r e c ă t r ă s o a r e ş i l u m i n ă ; d in n e ş t i i n ţ ă a d â n c ă şi n e a g r ă c ă t r ă con­ş t i i n ţ a de s i n e ; din s ă r ă c i e luc ie c ă t r ă b u n ă s t a r e ; dn în jos i re şi r o b i e c ă t r ă m â n d r i e şi v r e d n i c i e o m e n e a s c ă .

Această mişcare suitoare trebuie să a-jungă şi la o culme înainte de a se coborî din nou, — în cazu l c â n d e v o l u ţ i a n e - a r p ă s t r a î n c ă o d a t ă a c e s t p a h a r a m a r de b ă u t .

Când am. căzut am ajuns la fund, de­cât care cădere mai joasă nu era cu putin­ţă. Pentru ce când ne înălţăm să nu ajun­gem culme al

C a r e e s t e a c e a s t a şi c a r e e s t e s o a r e l e co o v a încă lz i , a c e a s t a o p r e s i m t c u t e l e m a i a s c u n s e a le suf le tu lu i n o s t r u . D a r pen­t r u a a j u n g e ace le î nă l ţ im i , t r e b u i e s ă n e u r c ă m t o t m a i s u s p e s c a r a p r o p ă ş i r i i ;

trebuie să trăim ca popor deosebit ,culti-vându-ne graiul, cugetul şi simţirea româ­nească; trebuie să dobândim iiumai decât libertatea de a ne dcsvolta aşa cum o cere firea noastră cea mai intimă.

T r e b u i e , deci , s ă i e ş im d in i a d u l în c a r e n e s b a t e m a s t ă z i şi d in s u f e r i n ţ a în­g r o z i t o a r e dfi a v e d e a r o d u l î n t r e g e i noa ­s t r e m u n c i m e r g â n d să î n g r a ş e n u m a i cor­pu l şi s ă î m b o g ă ţ e a s c ă m i n t e a a c e l o r a ce vreau s ă n e î n g h i t ă de vi i . T r e b u i e să n e d o b â n d i m şi n o i d r e p t u l de a t r ă i c a oa­m e n i , c a popor , c a e l e m e n t e t n i c deoseb i t . Şi aceasta trebuie să se întâmple, căci toa­te păsurile făcute delà începutul veacului trecut încoace şi până astăzi ă% mers în acest sens.

M i n t e a n i - s ' a d e s v o l t a t ; c o n ş t i i n ţ a na ­ţ i o n a l ă n i - s ' a î n t ă r i t ; a v u ţ i a n i - s ' a s p o r i t ; l u m e a s t r ă i n ă c a r e n u n e c u n o ş t e a a înce­p u t să se i n t e r e s e z e de s o a r t e a n o a s t r ă şi s 'a c o n v i n s p e p a r t e a cui e s t e d r e p t a t e a în l u n g u l şi ap r igu l p r o c e s d in t r e n o i şi Un­gur i .

Or i c â t a r fi a sup r i t o r i i n o ş t r i de îndă­r ă t n i c i în a p u c ă t u r i l e l o r ; or i c â t a r fi ei de l ips i ţ i de s i m ţ ă m â n t u l d r e p t ă ţ i i ; or i c â t a r c r e d e ei că cu p u t e r e a şi sâ ln ic ia p o t r ă s b i t o t u l , — ei t r e b u i e m ă c a r p r in ref lexul pă­r e r i l o r s t r ă i n e , d a c ă n u p r in p r o p r i a lo r c o n v i n g e r e să v a d ă că d r e p t a t e a nu es te pe p a r t e a lor şi or i c â t a r fi d r e p t a t e a de pri-g o n i t ă în a c e a s t ă l u m e , izbânda finală toi a ei este.

D e a c e e a s ă l u p t ă m cu cea m a i m a r e b ă r b ă ţ i e şi cu c o n v i n g e r e a c ă t r e b u i e să r e p u r t ă m v i c t o r i a . I a r a n u l n o u c a r e se

Cain ş i Avei. D e Victor Eft îmie .

An nou. U n an, doi , t r e i ani , t re izeci , pa t ru ­zeci.

Şi în patruzeci de ani , câte patruzeci de mă­t ă n i i p e zi şi câte cincizeci şi două de l u m i n ă r i pe an, Sfântului Vasi le . L 'o fi i e r ta t ?

Clopotele-şi p icură l in cântarea , sub bolta de sticlă a lbas t ră a cerului , sub bolta care t r e m u r ă înf iora tă şi răsună pre lung. I a r pus tn icu l Ev­ghen ie se u i t ă în sm şi se m i r ă de a tâ ta lumină .

Câmpia degeră în tazele d imine ţ i i şi sclipeşte d in mi i de ochi a r g i n t i i ei reci ai zăpezii. I a r pu­stnicul Evghenie , ca re în t inereţe fusese tâ lhar şi omorîse oameni , — se uit* de-ahmgul câmpie i , închide ochii de a tâ ta strălucire şi s imte în i n imă b v e u n e de copil. P a r ' c ă i-ar f i p b u a t o apă lumi­noasă în suflet şi І-Га cu ră ţ i t M'a u m p l u t de roze. Ce vrei ? I n pa t ruzec i de ani câte patruzeci de mătăn i i pe zi şi câ te cincizeci şi două de lumi­nări pe an S fân tu lu i Vasi le . Cum s* nu-1 i e r t e?

Clopotele îşi p i cu ră l in cân ta rea ca o poveste de demult . F e dea lur i , depa r t e , sămănate în ză­padă, satele îşi suflă fumul în văzduhul l impede şi iovesc bolta de sticlă a lbas t ră a ce r iu lu i , ra cio­canele clopotelor. I a r a ieru l t r e m u r ă pre lung de ?este tot unde le g lasur i lor de a r a m ă se adună şi vin spre pus tn ic în m u r m u r e do gâ r l ă l in iş t i tă . V i a mereu acum ca o m u s t r a r e , acum ca o mân­gâiere. Şi-i spun povestea vieţi i lu i , răs le ţ i te în eod rn Ep i ru lu i , aduna tă apoi în chi l ia aceea în­tunecoasă din vîrful mun te lu i , l ângă biser icuţa b fan tu lu i Vasile

I n vale ée t a ie d r u m u r i l e . U n u l o ia încolo spre I a n i n a , ia r altele spre t î r g u r i l e m ă r u n t e d i n t r e dea lur i . I a r pus tn icul Evghen ie stă sue şi vede n u m a i mogăldeţele ce t rec pe căile încru­cişate. S tă sus şi iarna-1 ba t vân tu r i l e , iar lup i i dau ocol, u r l ând , biser icuţei şi chi l ie i . Toamna însă, vântul aduce de p r e tu t i nden i miros de ci in­t r u , iar când înzăpezesc în tâ ia oară creştetele

mun ţ i l o r depă r t a ţ i , c iorchini i d in vi işoară se în tânăresc şi miroasă a s m i r n ă şi t ămâie .

V in bun şi vân tu r i răcor i toare a re toată va ra Evghen i e Anahore tu l . De n'ar fi ele, s'ar duce d racu lu i cele pat ruzeci de m ă t ă n i i pe zi şi n u l'ar mai ţ ine încheie tur i le . Şi nici l u m i n a r e nu i-ar mai ap r inde sfântului Vasile, Dumineca , dacă nu s 'ar coborî cu plosca p l ină de vin aur iu , s'o vândă tu rcu lu i d in capul t â rgu lu i şi să-şi cumpere smir­nă şi făclii de ceară cura tă . Lumea-1 ştie pc Ev­ghen ie şi-1 iubeşte, că-i om de omenie şi n u vor­beşte mult . A r e barba că run tă , ochii închişi de pleoapele groase, apăsate de poteapiul g reu ca o căciulă. De-acolo însă, de sub spr înconele stufoasa, a runcă de mul te or i , p r iv i r i de blândeţe care mân­gâie . D r u m e ţ i i vin Ia el în ceasuri le vecerniei , o r i Duminec i l e d iminea ţa ca să-i sfinţească cu o fă r îmă de anaforă şi ca o m a r e de d rum.

Vin fârşeroţi şi ciobani de tot felul, ch i r i s t ig i i grec i , ch i r i s t ig i i a r n ă u ţ i , voinici albanezi şi pes­car i bu lgar i de pe m a r g i n e a lacului Ohr ide i . I a r Evghen i e a re vorbe bune p e n t r u toţi şi s fa tur i şi câte un colţ de prescură uscată, r ămasă delà cine ştie ce sărbă toare de demult .

î n t â i , de câte ori b inecuvânta pe cineva, îi cam venea să r îdă , da r apoi se învăţase. Vremi l e de altă dată i-se ş tergeau d in m i n t e încetul ou încetul şi se credea vrednic eă-şi încrucişez* două

degete d in m â n a dreaptă , ori de câte ori îşi pleca ochii la p ă m â n t v r ' un pr ibeag ră tăc i t pe vârful mun te lu i . B ă t r î n e l e care veneau în f iecare Sâmbă tă din t â r g îi să ru tau m â n a d reap tă care învâr t i se j u n g h i u l de mul t şi apăsase do trăga­ciul carabinei . N i m e n i nu ştia cine fusese cuviosul anahoret , acum patruzeci de ani . N u m a i el, şi clopotele care băteau acum de p r e tu t i nden i şi-şi t r im i t eau m ă n u n c h i u r i l e de g lasur i resf i r îndu- le şi dându-le apoi î n t r ' u n u l s ingur , pe bolta l impede a ceru lu i . N u m a i el ştia, — şi clopotele care îi vorbeau de depar te , din zarea satelor pe cari le cu t r ie rase el în t inere ţe , şi-i amin teau v ia ţa lui de odinoară, păcătoasa viată a zilelor de haiduc.

U n an, doi ani , t reizeci , patruzeci de ani tre­cuseră de a tunci . C ine fusese mai î n a i n t e ? U n câne fără s tăpân, bă tu t şi a lunga t de p re tu t inden i , un d rumeţ f ă r ă cămin , goni t de umbre înfricoşate, d e umbre şi de remuşcăr i . D o a r m e în peşter i sau stufişc, mânâncă pâne neagră şi ta re . Astăzi cer­şea, m â n e f lămânzea, iar po imâne ucidea oameni la răscrucea potecilor.

I a r când îl răsbea foamea şi u ra , se p i tu la in t u r n u r i de biserică ori în staule şi dădea foc.

I t în jea în u m b r ă şi-i venea să mănânce flăcă­r i le roşi i , care l ingeau văzduhul şi l"sau dâ re de fum pe unde t recuseră. I a r n a alerga în câte-o vă g ă u n ă de munte , ucidea corbi şi mânca, mânca zăpadă ca să-şi potolească setea, iar când despoie ѵте-un d rumeţ , se ducea în t â r g u r i l e cele mai ves­t i te, ca să bea vin roşu, scump, dulce şi gros.

Se îmbă ta a tunci , începea să ur le , ochii і-з* în roş iau şi p lângeau apoi, cu laerămi cât aluna.

D e ce p lângea tâ lharu l în cl ipe de beţ ie? I n t r ' o zi de Anul -Nou, a văzut cerul a lbast r»

„Т К î В Ш N А" !4 Ianuarie п 19!2

hi de va fi p e n t r u n o i a d u c ă t o r de spe­ti r e a l i z a t e .

\ m v o r b i t cu u n r o m â n de l à d-voastră, a m u i t a t c â n d s c r i a m c ă e r a m u n Ro-dela noi.

bestia Goga-Vaida. Chestiunea acuzei per-ridicate de d. Dr. A. Vaida împotriva dlui vian Goga , precum tfuntem informaţi, este

pe deplin lămurită. Până la pronunţarea definit ivi a juriului, că­

ruia d. Goga a supus această chestie, vom păstra însă, ca până acum, cea mai severă rezervă.

• Jubileul „României June." Societatea acade­

mică „ R o m â n i a ' J u n ă " din Viena îşi serbează azi jubi leul de 4 0 de ani. D in acest p r i l e j , z iarul nost ru i-a adresat u r m ă t o a r e a t e l e g r a m ă :

România Jună Viena.

In clipele aceste gândul nostru ca ţi al Dvoa-siră trebuie să se îndrepte spre începuturile „Ro­mâniei June", când marele spirit renovator a lui Emivescu a semănat la temelia acestei societăţi

sămânţa adevăratei culturi naţionale. Duhul acestui mare Român să planeze veşnic asupra „României June" .

Tribuna. *

Isolare desăvârşită. Dni i Dr . Vasi le M o 1 d o-r v a j ; f, i D r . P e t r u F a b i a n , profesori români ' a Gher la , a u fost descoper i ţ i iprin „Gazeta Tran ­s i lvan ie i " că sunt membr i i ai unei casine ungu­reşti d in Gher la . D . V. Moldovan e şi casar, o-cupă, va să zică şi o funcţ ie oarecare la acea ca-s ină .

N e a ş t ep t am ca aceşti doi profesor i r omân i sâ desmintă această ş t i re eau, dacă e ra adevăra tă '"sa tacă şi t răgandu-ş i conscinţele cuven i t e din lecţile ce au p r imi t să se r e t r a g ă d in cuibul duş­man în care au in t ra t . C a r e n e - a fost însă mi ra rea , când 1. Dr . Vasile Moldovan, în loc să facă una d in t re aceste doua lucrur i , dovedind o încăpăţ i -nare în rău , e 'au deda t la o apăra re a puncüului său de vedere şi p r i n o scrisoare adresată Gazetei din Braşov, cearcă să jus t i f ice actul său necorej t din toa te puncele de vedere ale na ţ iona l i smulu i nos t ru .

Cică d-sa ea om cul t a re l ipsă de h r a n ă sufle-

peste tot, zăpada albă s t ră lucea în soare, şi au­zind glasul clopotelor şoptindu-i ceva la ureche.

O duioşie nespusă îi copleşi in ima , ceva de­păr ta t , d in t r ' o al tă viaţă par 'că , i-«e lăsase în su­flet. Cum de n 'auzise el clopotele până acum ?

S i m ţ i d in t r ' oda tă cum i-se uşurează p iep tu l , bunăta te şi o mi lă fă ră seamăn îl cupr inse , i e r a milă de toţi d rumeţ i i pe care îi pândise umul mare ' de toate casele ap r inse şi de tot ! scump pe care îl băuse pân ' a tunci . I i e ra le o viaţa nouă, fă ră sbucium şi fără năluca

oare-1 u r m ă r e a veşnic şi fă ră frică de oa-şi teama de pedeapsă şi remuşcăr i . doua zi s'a dus la mănăs t i r e şi a găs i t un

eu bă t r î n . Că lugă ru l îl povăţui cu leţe, îi ceru puşca şi cuţ i tul , îi porunci pa t ru­le mătăn i i pe zi, vreme de patruzeci de ani e o l u m i n a r e în fiecare Duminecă , spre slava iilui Vasi le , care îi vorbise cu glas de clopote itorsese pe calea adevărului . . . n an a stat Evghen ie în mănăs t i r e şi după I , a trecut g r a n i ţ a Epiirului şi a cătat pretu­rii o biserică a Sfântu lu i Vasile. D a r n ' a

I n t r ' o zi află că în vârful u n u i deal delà îcea d r u m u l u i spre I a n i n a e o biser icuţă tă, în care a pu t rez i t de mul t f r îngh ia clo-

tască, membr i i casinei u n g u r e ş t i nu sunt şovini, casină românească n u este în gher la , iar roma­ni ta tea d-sale, care a i n t emia t un d s p ă r ţ ă m â n t al Aeociai ţuni i la Gher la , nu ee poa te judeca d u p ă ac tu l aosta, corect de-a l t fe l , zice dsa.

Fe lu l acesta de a judeca în chest i i le na ţ ionale îl cunoaştem de mul t . Toţi găunoş i i noştri l 'au măr tu r i s i t . Ce e nou în toa tă afacerea, este în-drăsnea la cu oa ie d. Moldovan, profesor al u n u i ins t i tu t românesc , debitează aceste nenoroci te pe rve r t i r i . O r i nu-şi dă seama dsa de mora la pé oare o vor t r age elevii deale d in bâ igu i r i l e pe cari le t r imi t e Gaze te i?

I so larea desăvârş i tă de duşmani i noşt r i , s'a epue de atâtea ori , este o dogmă a luptelor noastre na ţ iona le . Cine încalcă porunca acestei dogme, cine, iprin con tac tu l zilnic cu s t ră in i i duşmani conşt ienţ i eau inconşt ienţ i ai noş t r i se expune la o c o r u m p e r e a menta l i t ă ţ i i lui , acela poate fi so lgăb i rău , da r nu profesor la o şcoală româ­nească. D . Moldovan n ' a r e decât să a jungă în t r ' o astfel de s i tua ţ ie şi publ icul românesc, p r in com­pă t imi re , îi via just i f ica oarecum procedeul si a-tunci necorect. Câtă v reme dsa şi colegul dsale vor să r ă m â n ă slujbaşi ai cu l tu r i i româneş t i , da­toria lor e să se indentif ice de voie de nevoie cu interesele acestei cu l tu r i . Da to r i a aceas ta ţi-se impune, chiar şi dacă eşti din Gher la .

*

Cele din urmă petiţii. După •alegerile gene­r a l e 'din 1910 au fost con te s t a t e CI de aleger i . D i n t r e aceste contes ta ţ i i 68 au fost p a r t e re t rase , p4artt\ respinse*. Mai r ă m â n 3, asupra, că ro ra va

avea să se dec lare Cur t ea de Casaţie. Soa r t a .petiţiei delà O r ă ş t i e, p rez in t a t ă îm­

p o t r i v a a leger i i lui F a r k a s F á i se va he tă r î la 30 Ierni arie, când va începe des ba terea înain­tea Cur ţ i i de Casaţie.

Celelal te două pet i ţ i i , delà I g h i u, împotr iva alegerii lui S z á s z Iózsef, şi delà F é 1 e g y-h á z a, împot r iva alger i i lui H 11 ó Lajos, se vor desbate în cursu l luni i lui F eb ru a r i e .

Şedinţa Camerei. I n şedinţa de «uzi a Camere i deputa ţ i lo r s'a con t inua t şi t e rmina t dscuţ ia bu­ge tu lu i min i s te ru lu i de jus t i ţ ie . Buge tu l a fost votat .

S'a i n t r a t apoi î n discuţia bugetu lu i ministe­ru lu i apără r i i tăr i i .

oaliştenii catra Octavian Goga.

Să l i ş t en i i , m â n d r i a n e a m u l u i n o s t r u de p r e t u t i n d e n i , a u fos t cei d in tâ i , c a r i a-c u m , c â n d p o e t u l p ă t i m i r e i n o a s t r e s u f e r ă îndo i tu l m a r t i r i u , a) t e m n i ţ e i , p e care-1 p r i m e ş t e cu suf le tu l sen in ş i a l hu l e i şi po-neg r i r e i d in p a r t e a u n o r fraţ i , care-1 îndu­r e r e a z ă a d â n c — i-au t r i m i s o a d r e s ă de î n c u r a j a r e , c a d o v a d ă a iub i r i i lo r n e m ă r -g i n i t e p e n t r u cel ce î n t r u p e a z ă cea m a i c u r a t ă şi d e s ă v â r ş i t ă s in t eză a suf le tu lu i romane . se . S u n t e m s igur i că' a c e a s t a m a ­n i fe s t a re îi v a c ă d e a n e s p u s de b i n e în a-ces t e z i le 1 d lui Goga , t o c m a i f i indcă v ine din p a r t e a să l i ş t en i lo r . E r a f i resc ca Să -l iş tea, s ă î n ţ e l e a g ă î n t â i s jemnif icaţ ia a-c e s t o r zile n e n o r o c i t e , p e ca r i le t r ă i m şi să î nvă lu i e cu i u b i r e a ei î n ţ e l e g ă t o a r e pe l u p t ă t o r u l ne în f r ân t , care-ş i p o a r t ă c u m â n d r i e şi d e m n i t a t e r o m â n e a s c ă c r u c e a . I a t ă a d r e s a S ă l i ş t e n i l o r :

Iub i tu lu i nos t ru

O C T A V I A N GOGA

în Seghedin.

Oblicind, că ai plecat la Seghedin şi că în drum aveai de gând să treci pe lângă Sălişte, noi mai jos semnaţii Săliştcni şi din jur, am eşit la gară întru întimpinarea Ta.

Şi n e a fost mare mâhnirea că nu te am putut vedea să'ţl spunem un cuvânt de dragoste adevă­rata şi îmbărbătare.

De aceea n e a m socotit să'ţi trimitem aceste şire, ca să'Ţi aducem prin ele la cunoştinţă toată dragostea noastră pentru Tine şi pentru tovarăşii Г: i de luptă spre binele şi înaintarea neamului nostru.

Acum când loviturile şi atacurile nedrepte ale unor fraţi de un sânge cu noi, mai tare Te rănesc decât temniţa Seghedinului, voim să Te asigurăm, că numele Tău este pentru noi tot atât de drag fi de scump, ca şi mai înainte, când Te ridicau in slavă aceia cari Te lovesc astăzi şi au pornit cu atâta ură oarbă să Te nimicească.

Pe aceşti bârfitori îi osândim din suflet, iar pe Tine (sufletul nostru) Te iubim cu atât mal mult, cu cât Te bârfesc ei mai tare, şi Te rugăm,

potului . Şi Evghen ie a căuta t o f r îngh ie nouă şi a urca t dealul. A şters pânzele de pa iangen de pe bolta bisericei , a as tupat cu lu t ochii g ă u r i ţ i ai sf inţ i lor de pe pereţ i şi a p r i n s l u m i n ă r i şi can­dele la colţuri .

Toţi creş t in i i d in câmpie l 'au a ju ta t cu ceva şi s'au bucura t aflând că v'a rămânea sus. Aveau u n d e să-şi plece oamenii capul , o icoană la care să se înch ine şi un strop de aghiazmă la z iua Bobotezei.

Incet- încet s ihas t ru l îşi făcu o gispodăr ie , se ruga lui Dumnezeu şi începea să se îngraşe . Cum se deosebea viaţa de al tădată de cea de acum! Câtă caznă avea odinioară până sa-şi găsească o pâne sau un clondir cu vin roşu! Acum, nu mai avea nici o g r i j ă . Mânca mul t şi bea vin aur iu , mai bun ca cel rofu şi mul t mai ieft in. Acum, nu t rebuia decât să se roage lu i Dumnezeu. Să te rogi lui Dumnezeu nu e un lucru aşa de greu . I a r lumea se ui ta la pus tn ic i ca la sf inţ i , căci ei îşi închid, pasămi te , viaţa, în s ingură ta t ea chi l iei , în pos tur i , r ugăc iun i şi mă tăn i i .

I i e ra milă s ihas t ru lu i de cânele de al tădată, de u rmaşu l lui Cain, ră tăci tor în la rgu l pămân­tu lu i , goni t de răsbunarea oamenilor şi de mân ia lui Dumnezeu.

I i e r a mi lă s ihas t ru lu i de tâ lharul care îşi zdro­bise picioarele de p ie t re le d rumur i lo r şi dormise cu capul pe bolovani şi f lămânzea p r i n pădur i le neumbla te .

...An nou!... . Bunu l anahore t ascultă clopotele cu manile în­

crucişate pe cingătoarea umfla tă şi se gândeşte Ia toată viaţa lui de până acum. Şi acum, când tre­cuse un an, doi, treizeci. . . patruzeci de an i şi fă­cuse câte cincizeci şi două de l u m i n ă r i pe an la icoana s fântu lu i Vasi le , Evghen ie A n a h o r e ţ i i s imte că Dumnezeu i-a ier ta t păcatele din tine­reţe.

Clopotele îşi p icu ră l in cântare*, sub bolta de sticlă a lbast ră a cerului , sub bolia care par ' că t r emură înf iora tă şi r ă sună pre lung. Cân tă clo­potele mereu acum ca o must rare depăr ta tă , acum ca o mângâ ie re . P e coşul chiliuţei d in vârful mun­te lu i , fumul se r id ică albăstr iu şi d W — drep t cum s'a r id ica t odin ioară f lui Abel....

Şi pustnicul Evghen ie se u i tă de-a piei, închide ochii de atâta s t ră luci re 9 i . in imă bucur ie de copil. Pa r ' că i-ar fi plouat în suflet o apă luminoasă si i-l'a cu ră ţa t şi i-l'a um­plu t de raze...

СЕОіТОЕ $-ENT£U DOM MI, imTtornl csiffH sas. : rc£«fe si cameriste, ume: Frack, Smoking, Rendigol şî Sagnet gata sau croite după măsură, fără obiecţiune, admirabil lucrate.

l i m йш h a k e p i n f r u bărbaţi, copii şi f e l i f e

14 Ianuarie n. Ш 2 „ T R I B Ü N A**

sä le ertf lor, că nu ştiu ce fac, cum a zis muceni­cul Stefan, pe care îl prăznuim astăzi, pentru uci­gaşii săi.

Bunul Dumnezeu să'Ţi dea tărie ca să pofi răbda toate prigonirile duşmanilor şi prietinilor, căci după cum ştii răbdarea este temeiul înţelep-cJunei şi cel ce va răbda până în sfârşit mântui-»*-va.

Sălişte, 27 Decemvre 1911.

Vasile Dadarlat m. p. p r i m a r . Opria Soră in. p., Nicolae Ghib m. p., Ioan N. Lupa? m. p . , Da­nii Moisiner m. p., Nicolae Lojniţă m. p. , Du­mitru I. Comşa m. p. , Ioan Hănsa va. p . , N. Gre­en m. p-, Dumitru Peligrad m. p. , Iacob Pch-grad m. p-, Constantin Aldia m. p . , Dumitru Herta m. p . , Ioan Pavel ш. p. , Opria S. Borcii j u n . m. p. , Dumitru Cupu m. p . , C. I. Roşea m. p. , Ioan Iosif m. p. , Roman Curtianu m. p. , Ioan St. Herta m. p. , Dan il Marcu m. p. , Ioan D. Cun-ţan m. p. , Dumitru I. Goşia m. p. , Ioan Aldia m. p . , Ioan Rusu m. p. , Ilie Hociotă m. p . , Du­mitru Stireciu m. p . , Petru Drăgoiu m. p. , Miti­că Micuşan m. p . , Ioan Stănişor m. p . , Constan­tin Radu m. p. , Dumitru Rusu m. p. , Petru Blo-fu m. p. , Dumitru Roşea m. p . , Ioan Teodor va. p., Grosu Nicolie m. p. , Zgură Lazăr va. p . , Ilie Qrossu m. p . , Dumitru Costin m. p. , Gheorghc Stanilă m. p. , Nicolaie Pătrutiu m. p. , Tîmpa-nar Dumitru m. p. , Nicolaie Stoia m. p. , Nico­laie Oprişu m. p. , Nicolaie Jugastru va. p . , Ioan Balu m. p., Ioan Nicoară va. p . , Dionisie Iosof m. p., Constantin Prică m. p. , /oem Poinar m. p. , Pantilimon Juga m. p. , / oan Bratu m. p . , Dumi­tru Găvojdia m. p. , / o a n Miclăuş m. p . , Ѵаяііе Juga m. p . , Nicolaie Bunia m. p . . Dumitru Cio-rogar m. p. , Petru Găvojdia m. p., Dumitru Prică m. p.

Alegerile din Germania. — învingerea socialiştilor. —

O r g a n i z a ţ i a s e r i o a s ă a a d u s d in n o u la i z b â n d ă s t e a g u l p a r t i d u l u i soc i a l -demo-c r a t din G e r m a n i a . C â n d , d u p ă a leger i le din 1907, p a r t i d u l s o c i a l - d e m o c r a t , î m p o ­t r i v a c ă r u i a se a l i a s e r ă t o a t e ce le la l t e pa r ­t ide , î m p o t r i v a c ă r u i a g u v e r n u l u z a s e de t o a t e mi j loace le , — n ' a fos t în s t a r e să-şi m e n ţ i n ă d e c â t j u m ă t a t e d i n t r e m a n d a t e l e a v u t e în Reichstagul t r e c u t , — î m p ă r a ­tul v e s t i s e p l in de b u c u r i e că soc i a l -demo-cra ţ i i a u fos t î n f r â n ţ i !

Ş i i a t ă azi , d u p ă ab i a p a t r u an i , ale­geri le g e n e r a l e ;s'au s fârş i t cu i z b â n d a a-cestui p a r t i d înfrânt.

S o c i a l - d e m o c r a ţ i i a u r e u ş i t în 53 de cercuri , d i s p u n â n d şi p â n ă a c u m cu u n m a n d a t m a i m u l t d e c â t au a v u t în t r e c u t , i a r în 63 de c e r c u r i se v o r s u p u n e la ba ­l o t a j . Sorţ i le de i z b â n d ă şi la a leger i l e d e b a l o t a j s u n t de p a r t e a lor , a ş a că în nou l R e i c h s t a g vor r e i n t r a cu u n n u m ă r de m a n d a t e de vreo 100.

I n t o a t e oraşele m a i m a r i a u r e u ş i t c a n d i d a ţ i i soc ia l i ş t i . In Be r l i n a u c â ş t i g a t 5 m a n d a t e . I n cercu l al ş e a s e l e a (ce rcu l în c a r e se află şi pa la tu l impe r i a l ) se v o r s u p u n e b a l o t a g i u l u i , dar şi la b a l o t a j ale­g e r e a c a n d i d a t u l u i lor este s igură , a ş a în­cât c a p i t a l a i m p e r i u l u i g e r m a n v a fi re -p r e z i n t a t ă în R e i c h s t a g numai prin depu­taţi sorial-democraţi.

î n f r â n g e r e a c e a m a i g r e a au sufe r i t ' o l iberal i i , ca r i p â n ă a c u m au un s i n g u r m a n d a t .

D e s p r e a leger i l e de eri p r i m i m u r m ă ­toare le t e l e g r a m e :

Berlin. 13 I a n u a r i e . Aleger i le de ier i au de-cure pre tu t indeni îu cea mai dep l ină ord ine , deşi agi ta ţ ia electorală a fost deosebit de vie.

I n Ber l in , în 5 сегоиті au r euş i t eocial-demo-craţ i i . I n cercul al 6-lea va fi balotaj î n t r e social democratul Diivelt şi progres is tu l Kaempf. Ale­gerea lui Diivelt e s igură .

I n München, Königsberg, Hamburg, Lipsea, Dresda au reuş i t cand ida ţ i i social-democraţi .

P â n ă la orele 2 d iminea ţa se cunoşteau u r m ă toarele rezu l ta te :

Partidul centrului: aleşi 48, balotaj 14 ; Conservatori: aleşi 2, balotaj 2 1 ; Imperialişti: aleşi 2, bal. 5 ; Naţionali-liberali: aleşi 1, bal. 30 ; Antisemiţi: aleşi 2, bal . 2 ; Progresişti: aleşi —, bal. 2 2 ; Socialişti: aleşi 53, bal. 6 3 ; Poloni: aleşi 3, bal. 1.

Rezultatele definitive.

Berlin, 1 3 I a n u a r i e . Aleger i def in i t ive au avut loc îu 197 cercur i , în celelalte cercur i se va face balotaj . D i n t r e aceste 197 manda te au obţ inut

Conservatorii 26, Centrul 77 Socialiştii 63, Naţional-liberalii 4, Polonii 13 , Imperialiştii 6.

„Les dieux ont soif". — Câteva rînduri de istorie comparativă. —

II.

Danton şi Robespierre.

In p r i m ă v a r a anu lu i 1794 Danton şi Robespierre a u a juns f a ţ ă în fa ţ ă . Danton e ra a c u m cel din u r m ă rival...

„ M i n i s t r u de j u s t i ţ i e în c o m i t e t u l exe­cu t iv p rov izo r iu , Danton a fost î n rea l i ­t a t e m i n i s t r u l p r i n c i p a l c a r e a î n d r u m a t cu a b i l i t a t e po l i t i ca e x t e r n ă a r epub l i c e i . D e p u t a t în C o n v e n t , a î n c e r c a t să u n i a s c ă t o a t e p a r t i d e l e în f a ţ a s t r ă i n ă t ă ţ i i . A ce­r u t a b o l i r e a r e g i m u l u i t e r o r i s t i c , î n d a t ă ce F r a n ţ a îi p ă r u s c ă p a t ă de p r i m e j d i e . A c ă z u t j e r t f ă gelosiei pline de ură a lui Ro­besp i e r r e , c a r e Г а t r i m i s pe eşafod . D i m ­p r e u n ă cu M i r a b e a u a fos t cel m a i r e m a r ­cabi l o r a t o r al r evo lu ţ i e i . I n c a p a b i l de-a n u t r i ură, n ic i c h i a r duşmănie, patriot în­flăcărat, d i n t r e t o ţ i c o n t i m p o r a n i i să i a fost b ă r b a t u l c a r e a î n t r u n i t ce le m a i mul ­t e ca l i t ă ţ i , сагІЫе. cer delà mării bărbaţi de stat."1)

„Robespierrc а t r e b u i t «à u r c e şi el scă r i l e eşa fodu lu i , p e n t r u că s ' a î n d ă r ă t ­n i c i t s ă m e n ţ i e r e g i m u l t e r o a r e i , care îi îngăduia să satisfacă răsbunările sale per­sonale..."*)

A c e ş t i do i fii ai r e v o l u ţ i e i t r e b u i a să a j u n g ă o d a t ă f a ţ ă în f a ţ ă . Ş i a u a juns .

, ,Un Danton, u n Robespierre, p rodiy isele p r i n c i p a l e a le u n e i r e v o l u ţ i i î nv ingă ­t o a r e , s t a u a c u m f a ţ ă în f a ţ ă şi t r e b u i e să-şi d e a s e a m a c u m v o r să t r ă i a s c ă şi să d o m n i a s c ă î m p r e u n ă . A n t i p a t i a î m p r u ­m u t a t ă , a d â n c ă c a r e s e p a r a pe ace ş t i doi b ă r b a ţ i se p o a t e u ş o r î n c h i p u i . C u c e t ea ­m ă de ură femeiască p r i v e a formula verde. (Robesp i e r r e ) la realitatea colosală (Dan­t o n ) şi c u m î n v e r z i a t o t m a i m u l t ! Rea l i ­t a t e a î n c e r c a să n u g â n d e a s c ă r ă u d e s p r e u n p r o d u s p r i n c i p a l al r evo lu ţ i e i , deşi , în fond, s i m ţ i a că a c e s t p r o d u s p r inc ipa l nu

*) A. Malet , L 'époque contemporaine , p. 55. 2 ) Ib idem, p. 101.

e alba d e c â t u n m a r e sac de vânt (wind-bag), umflat de acrul popidarităţii. Nu un b ă r b a t cu i n i m a u n u i b ă r b a t , ci u n bie t p e d a n t i nco rup t ib i l , s p a s m o d i c , în loc de i n i m ă cu o f o r m u l ă l o g i c ă ; făţărind sin­ceritate, i nco rup t ib i l , a m a r , laş, — sec ca v â n t u l de o s t ! " 3 )

A c u z a t cu t r a d a r e j a r e s t a t , a d u e îna­i n t e a t r i b u n a l u l u i r e v o l u ţ i o n a r , Danton se a p ă r ă î m p o t r i v a t r ă d ă r i i , î m p o t r i v a a c u z e i că la 10 A u g u s t a r fi r ă m a s a s c u n s .

„ D a n t o n a s c u n s la 10 A u g u s t ? — stri­g ă t i t a n u l cu v o c e s t e n t o r i c ă . — U n d e s u n t o a m e n i i c a r i a u fost si l i ţ i să-1 î m p i n g ă pe D a n t o n ca s ă se a r e t e în z i u a a c e a . U n d e s u n t suf le te le a lese ca r i a r fi pu tu t să-i î m p r u m u t e curaj ?"

Gale r i i l e m u r m u r ă . G l a s u l lui D a n t o n s t â r n e ş t e s i m p a t i i . P r e ş e d i n t e l e î n c e a r c ă să a s u r z i a s c ă g lasu l lui s u n â n d m e r e u c lopo ţe lu l , p r o t e s t â n d î m p o t r i v a aces tu i fel de a p ă r a r e .

„Ce- ţ i p a s ă ţ i e c u m m ă a p ă r ? D r e p t u l de-a m ă osândi î ţ i r ă m â n e . G l a s u l u n u i o m c a r e îşi a p ă r ă c i n s t e a şi v i a ţ a a r e d rep­tul să î n e c e g l a su l c lopo ţe lu lu i t ă u . "

Gale r i i l e m u r m u r ă d in n o u , s impa t i i l e p e n t r u a c u z a t c r e sc . Ş i D a n t o n m a i a r e d o u ă zile p e n t r u a se a p ă r a !

„ C e s ' a r î n t â m p l a d a c ă a c e s t Dantop a r r u p e m r e j e l e v o a s t r e ? U n fir de p ă r îl m a i ţ i ne î m p r e u n ă şi ce z ă p ă c e a l ă s ' a r n a ş t e d a c ă a c u z a t o r i i şi j u d e c ă t o r i i ş i-ar i sch imba locur i le , — şi i s to r i a F r a n ţ e i a r l ua a l t ă î n t o r s ă t u r ă . Căc i în F r a n ţ a n u m a i a c e s t D a n t o n m a i e s t e c a r e a r p u t e a în­c e r c a s ă g u v e r n e z e F r a n ţ a . . . " * )

Ş e d i n ţ a se s u s p e n d ă , însă . A c u z a ţ i l o r li-se ia d r e p t u l de-a, se a p ă r a şi s e n t i n ţ a de c o n d a m n a r e se a d u c e hors des débats.

Danton m o a r e pe eşafod. A r fi p u t u t să s cape , fugind din F r a n ţ a . C a n d , însă , p r i e t in i i să i , a f l ând d e s p r e i n t en ţ i i l e lui Robespierre de a ' l jer t f i , îl s f ă t u i a u s ă fu­gă , el le r ă s p u n s e cu a m a r :

,,Fuir? Est-ce qu'on emporte la patrie avec la semelle de ses souliers ?" S ă fug? D a r poţ i d u c e pe p inge le le g h e t e l o r t a l e şi ţ a r a t a ?

Danton, Camille Desmoulins şi ce i la l ţ i Dantonişti a u m u r i t pe eşafod. „ C â n d ca­pe te l e lor au c ă z u t . î n t â l n i n d u - s e în coşul şalăului, a d e v ă r a ţ i i p a t r i o ţ i , r ă n i ţ i în ini-M i ă , a u a v u t u n s i n g u r s t r i g ă t s i n c e r şi d e s n ă d ă j d u i t : A ţi decapitat Franţa!" )

* „ D u p ă Dantonişti r ă m â n , p e n t r u veş­

nicie, t r e i l u c r u r i :

1. A u r ă s t u r n a t t r o n u l şi au c r e a t re­p u b l i c a .

2. A u vo i t să salveze r e p u b l i c a r e s t a ­bi l ind j u s t i ţ i a .

3. N ' a u u r i i pe n i m e n i , i a r ei î n t r e ei s 'au iub i t p â n ă l a m o a r t e . . . " " )

3 ) Carlyle, The freueh Revolut ion, Vol. I I I , p. 3 0 0 .

4 ) Ib idem, p. 3 0 5 . e ) I . Michelet . H i s t o i r e de la Revolution fran­

çaise, Vol. V I I . p . 199 . • ) Ib idem, p. 1 9 7 .

Pfeg. 4 . T R I B U N A 4 14 Iar 1W2

Din monografia ; „României June"*).

De Ion Grămadă. Motto: „Altarul de jertf'al naţiunei să

fim, şi sufletul neamului nostru". ( I m n u l s tudenţ i lor , de G. Coşbue.)

Viena , mai î na in t e capi ta la unei monarh i i u-» i t a r« , în care t r ă i au la un loc peste t re i milioane de R o m â n i , a fost până la începutu l erei dual is te — şi este ciliar şi de a tunci încoace — cel mai de f r u n t e cen t ru de cu l tu ră apuseană pen t ru Români i de sub sceptrul habsburgic . D i n t i m p u r i vechi î n t â l n i m în ambele un ivers i t ă ţ i rudol f ine şi în ale a l tor şcoli îna l te d in acest oraş, n u m e româneşt i , car i mai tâ rz iu au s t ră luc i t în ţă r i l e lor.

U n P e t r u Maior şi un Gh. Ş incai au u r m a t bl ins t i tu tu l Sf inte i B a r b a r a pe la 1 7 8 0 , un GU. Laza r ia în 1 8 0 5 pa r t e la apă ra rea Viene i în con­t r a lui Napoleon, iar mai t â rz iu u n u l d in f ra ţ i i H u r m u z a c h i , s tudent , ee l up t ă pe bar icade ală­t u r e a cu colegii săi g e r m a n i împot r iva oştilor îm­pă ră te ş t i . I n liceul Theres ian i lus t ru l elev T. Ma-iorescu face cinste neamulu i nost ru p r i n talentele sale s t ră luci te , şi câţi al ţ i i , ale căror n u m e au ră­mas necunoscute!

D a r toţi aceşti s tudenţ i t r ă i a u răsleţ i ţ i , noa-r â n d o organiza ţ ie , o societate în sînul căreia să ee în tâ lnească în orele l ibere. La Pes ta o astfel de societate studenţească, cu numele „Petru Maior", se în jghebase încă d in 1862, adunându- i pe toţi s tudenţ i i român i ră tăc i ţ i în acel ocean s t ră in . E-xemplu lu i acestuia îi u r m a r ă p r i n 1864 şi stu­den ţ i i r o m â n i d in Viena , car i fo rmară nu atât o societate în toată forma, ci mai degrabă un club social-l i terar fă ră s ta tute , şi nerecunoscut de gu­ve rn până în anul 1868, când fu t r ans fo rma t in „Societatea ştiinţifică şi literară", d in care a ră­să r i t , ca Eva d in coasta lui Adam, , ,România ' ' , m a i numeroasă , mai activă şi p r i n u r m a r e cu mai m u l t d rep t la existenţă. Tot cam pe atunci &e în­f i in ţa la Gra ţ „Român i smu l " , la Be r l i n „ F a m i ­l ia" , iar ceva mai târz iu în P a r i s „ U n i u n e a Ro­mân i lo r " .

I n loc ca cele două societăţi d in Viena să t ră­iască în pace şi în armonie , ele se înduşmăneau neconteni t , aşa că bunu l Român bucovinean Alecu H u r m u z a c h i î m p r e u n ă cu acei s tudenţ i car i for­mau aşa urni tul „Club al i nd i fe ren ţ i lo r " s t ă ru i ră p e n t r u fuzionarea celor două societăţi în una nouă, cu nume le „Român ia J u n ă " , u n adevărat azi l pen t ru s tudenţ i i români .

Căci ce este mai na tu r a l , decât, ca t î nă ru l ce ţ i -a pă răs i t va t ra păr in tească , pen t ru ca după un t i m p mai l u n g sau mai scurt să şi-o poată apăra cu iubi re , cu abnega ţ iune de sine şi cu înţelepciu-ne, să-şi afle în oceanul lumei şi un „Cap al bunei speran ţe" , unde după lup te cu va lur i le tună toare , să aibă repaos, isvor de recreare şi î n t ă r i r e nouă, spre a î n t r e p r i n d e cu p u t e r i p roaspă te călătoria ce şi-a propus-o ? — Astfel societatea academică „Român ia J u n ă " purceasă din u n i r e a celor două societăţ i , a fost, este şi va fi o insulă în ocean, o oază în pust ie pen t ru t ine r i i călător i , cari ca şi •albinele merg să adune miere de p r i n flori s t r ă ine , ea întorcându-se apoi acasă din f agu r i i lor să în­dulcească n e a m u l cel amăr î t .

P e n t r u p r i m a dată r u p t delà s înul păr in ţ i lo r , d i n cercul neamur i lo r , amicilor şi cunoscuţilor, şi a runca t în mii loenl unei lumi nouă, p l ină de bu­n ă t ă ţ i , dar nici de cum l iberă de r ău ta t e si de c o m p ţ i u n e , depar te de or i ce a iutor şi mângă i e r e şi fă ră oareş-care indege ta re binevoi toare pe calea sa, adese l ips i t de mijloace, să rman, ar pu tea oare j une l e s tudent începe şi cont inua ca r ie ra sa fă ră p r i c ină şi f ă ră nici o scădere, dacă nu l 'ar îmbră­ţişa in imi frăţeşt i cu iub i re şi p r ie ten ie , dacă unul mai exper t nu 1 ' т î nda t i na cu mizer i i le t r a iu lu i lumesc, si n ' a r afla î ncu ra i a r e , î m p î n t e n a r e şi au­cuns? I u b i r e a colegială o înlocuieşte î n t r e s t ră in i pe cea păr in tească , sfatul şi exemplul unu i f ra te şi amic înlocuieşte p^za şi en i t ropia păr in ţ i lo r , si ia tă că cu t impul din iune dependent şi povăţui t , s tudentul devine bă rba t independent şi ma tu r .

Deosebit de frumos descrie Miha i Te l iman , regre ta tu l foiletonist bucovinean, sufer inţele ce •Іѳна î n d u r a t în Viena , sufer in ţ i caracter is t ice

*) Oare va apare la începutul anului acestuia.

>entru toţi t i ne r i i noş t r i crescuţi în atmosfe*; t r ă ină .

„Eram ferici t , p en t ru că e ram t înă r . F r u n t e : ) p u r t a m cu sumeţ ia t inere ţe i , m â n d r i a floarei îeohibzuirea vlăstărei , oaire n u ştie că v in ş:

brumi. . . E r a m t înăr . . .

Aveam conşt i in ţă na ţ iona lă? . . . N u ; inimă minai . Crescut sub inf luenţe d iamet ra l opuse ge î iului românesc, îmi r ămase ră numa i a m i n t l r i u •asei păr in teş t i . . .

. . .M'am due. M 'am dus şi capul ou via-i me norie-mi era p l in de toată i s tor ia l ume i ; ştian! :ine-i F r i d e r i c Barbairosa, cunoşteam dearostul e rsur i d in cântecul Nibe lungi lo r , fraze goale

lin mul ţ i autori . . . ge rman i i m p r i m a t e memoriei nele p r i n sîlă, cunoşteam castelele de pe malur i le echiului R h i n ; cunoşteam câmpii le Andaluzie i nai b ine decât cuibul naş te re i , cunoşteam seria 'egilor ce au domni t cu avid i ta te şi cunoşteam şi na i b ine pe acei rairi bărba ţ i înă l ţa ţ i pe t ronur i le a căror act ivi tate s'au legat şi fapte b u n e ; ş t iam oate, e r am cosmopolit perfect , dar n u ş t i am cine

mnt .

Ivlam dus şi m ' a m tot dna. Ş i în P u t n a ră­ceau oasele lui Ş te fan cel Mare şi eu m ' a m dus ú nu ş t i am că zac. Şi m 'am dus şi nu ş t iam, că ^oaatele de oţel ale ru ine i din Suceava sunt coa­n e româneş t i ; şi m 'am dus şi nu ş t iam că la Vamă „S tâ lpu l lui V c d ă " şi .azi e apaima Tăta­r i lor ; m ' am dus fă ră d ragos te de ţ a ra mea şi cu mai pu ţ ină geograf ie de cum o are puiul de vul­tur ce îşi părăseş te cuibul de pe goala s tâncă. Şi am sosit în Viena bloc era t ic în ocean străin. . . si abia acum în t r e mil ioanele de oameni am sim­ţit că sunt s ingur . P r i cepeam gra iu l ce-1 vorbesc valuri le ce mă încunjurau , însă el e ra s t r ă in şi in ima m e a vădană a r ămas . "

(Tel iman aminteş te apoi despre o vizită fă­cută coloniei cehe din Viena : „ S u n t e m s t r ă in i si î n t r e s t r ă in i înveţ i a fi al t ău . H a i cu n o i ! Viena mi l ioane n u m ă r ă de nemţ i , d a r noi cehii avem locul nos t ru de în tâ ln i re , localul nos t ru , unde fiecare suf la re de a noastră 1 a runca tă în acest ocean îşi poate auzi g r a i u l şi afla mângâ­ierea depă r t a t e i ve t re păr in teş t i .

Ş i m'iaon d u s cu ei şi am aflat colonia cehă 'adunată la masă în b i r tu l lui Vrchl ick i , p a t r i o t şi el d in câmpii le coroanei bohème. A u început a c â n t a la mij locul mesei î n t r e pocale. A u cânta t cântecul : K d e domor moy? (Unde-i v a t r a m e a ? ) şi la u l t i m a s t ro fă «'au rădica t toţ i cu un s fân t entuziasm şi au j u r a t a m u r i pen t ru l imba şi ţ a r a lor. Şi iatunci am pr imi t şi eu botezul conşt i in ţe i naţionale. . . Şi-am înv ia t din mor ţ i . Ceea ce Cehi i au răsădi t în impresionabi la mea inimă, a cul­t iva t „România Jună" mai depa r t e .

Şi m ' a m în tors în pa t r i e , d in Sau l u n P a u l . " 1 ) p. 1 5 — 1 7 .

Faiptul acesta şi mu l t e a l te de car i n ' avem st ire ne dovedeşte că mul ţ i t iner i român i sosiţi la Viena abia în „R. J u n ă " an început a de­pr inde l imba românească si d e aceea să n u ne mirăm că de câ teva or i s 'au dec lamat la şedin­ţele l i t e ra ra poezii g e r m a n e şi că un i i au ecris în această l imbă şi pet i ţ i i p e n t r u p r imi r ea lor în societate.. .

Când t iner i lor noş t r i d i n ţă r i le subjugate li vorbesc româneş te în copi lăr ie numa i doicele lor, iar ca j un i învaţă iubi rea de pa t r ie şi d e poipor din frazeleogia demagogi lor , în loc eă iee p i ldă din faptele f run taş i lo r naţ ional i , şi când sent i ­men tu l f i lan t ropie i li-se sădeşte î n i n i m ă p r i n t ruf ia celor avuţ i , a tunci o astfel d e societate ca: R o m â n i a J u n ă , în oare se cr is ta l izează oarac terele , se oţeleşte sen t imentu l naţ ional , se ş te rge egoismul , se desvol tă în ţe legera pen t ru in te rese comune, ee lă rgesc cunoş t in ţe le l i t e rare , ee die c ip l inează şi cresc bărbaţ i cu abnegaţ ie , © un in­s t i tu t românesc pr in excelenţă , o adevăra tă şcoală a l imbei şi l i t e r a tu re i na ţ ionale , în oare, — de mul te or i sub "privirea rece şi bănu i toa re a comi­sa ru lu i pol i ţ ienesc — se vorbeşte , se sc r ie şi se d iscută româneş te , iar vi i tori i depu ta ţ i na ţ ional i depr ind dialect ica şi verva parlamentară! .

P â n ă la în f i in ţa rea celei d in tâ i societăţ i de s tuden ţ i români în Viena, odăile lor s t r âmte mansarde le umede şi f r iguroase în car i nenumă raţ i t iner i români şi-^au d e p ă n a t cei p a t r u ani de via ţă academică, au fost tot a tâ tea lăcaşur i , în

l ) Mihai Teliman, Foiletoane, Suceava 1906

ari l i t e r a tu r a şi c u l t u r a na ţ iona lă af lară cei ma i inceri şi mai în f lăcă ra ţ i învăţăcei .

P r iv i t ă d in aceste p u n c t e de vedere „Roma-ua J u n ă " t rece peste cadre le une i simple ac-cie-ăţi acadmice, ea e o ins t i tu ţ ie na ţ iona lă , iar is-or ia ei, împreună cu a celorlal te două socie tă ţ i 'n ter ioare , e ogl inda fidelă a tu tu ror f r ământă -ilor poli t ice, cu l tu ra l e şi l i t e ra re d in ţăr i le ro-

n â n e ş t i ; d in această cauză, şi f i indcă inimile t i -îe r imei un ive r s i t a r e române d in cele t r e i e o c i \ taţi aproape 50 de ani de-a r î n d u l s'au r epe rcu t a t toate lupte le de acasă, fiindcă aceş t i s tudenţ i au ^resăltat l a toa te bucur i i le neamulu i române#o şi au p lâns pe u r m a tu tu ro r în t r i s t ă r i lo r œ au t recut pes te pctprul nos t ru , e această monograf ie s torică şi un capi tol de is torie românească mai

nonă, ca re s 'a zămisli t pe păimântul s t ră in .

D in p ie ta te pen t ru înaintaş i i noş t r i am a t ins în t r eacă t , ca u n fel de in t roducere , şi i s tor ia ce­lor la l te două societăţ i an te r ioa re : „Socie ta tea şt i inţif ică şi l i t e r a r ă " şi soc. „Româia" , ca r i d u p ă fuzionare au d ă r u i t „R. J u n e " toa tă age rea lor .

O monograf ie istorică a „Român ie i J u n e " ee impunea. î n c ă d in 1 8 9 5 — de când societa tea noas t ră imi tând ipe celelal te societăţi s t ră ine , şi-a h ia t insignii le roşu, ga lbăn a lbas t ru ) , — cu o-cazia pregă t i r i lo r p e n t r u jub i leu l de 26 de ani , „R. J u n ă " l 'a fost î n să rc ina t pe d. Al Vaida-Voevod cu compunerea is tor icului societăţ i i . Ne­apărând a lmanahu l l i terar , n ' a a p ă r u t nici mono­graf ia istorică. De a tunci a fost mereu a m â n a t ă până în 1 9 0 9 , când d. Vespasian Pau l ineu , îm­preună cu ipăr. D r . Vi rg i l Cioban care a ofer i t un p remiu d e 4 0 coroane pen t ru cel ce va sc r i e acest istoric, apoi în anu l u r m ă t o r d. Ş t e f an Mărcuş , şi-a adus iarăş amin te de pro iec tu l din 1 8 9 5 , însarcinându-1 îna in te de u n an pe subsem­n a t u l cu scr ierea acestei monograf i i . L a apelu­rile noas t re t r imiso membr i lo r emer i t a ţ i şi ono­ra r i ;ai societăţi i , oa să ne t r i m i t ă amint i r i , acte, r apoar te anuale ş. a. p e n t r u compunerea is tor i ­cului „R. J u n e " , nu ni-au r ă spuns decâ t dn i i : Dr . Tlariu Pueca r iu (Sibi iu) , D r . H ă n g ă n u ţ i ( P r u n ­du l B ă r g ă u l u i ) prof. univ . D r . I . U r b a n J u r n i k ( P r a g a ) , Andre i Bâ reeanu (S ib i iu) , T. V. S te -fanell i (Cernăuţ i ) şi Vasile H a l i p d in I l i feşt i . Ceilal ţ i dn i , dacă vor afla une le lacune , să n u ee supe re ; n u e vina noas t ră , e a dlor , c a r i n ' a u aflat de b ine să ne învrednicească nici măcar de un răspuns .

Vor fi însă mul ţ i şi d aceia car i vor p re t inde să li-se amintească numele şi cel m a i neînsem­n a t b ine ce l ' au făcut societăţ i i . D e l i -am fi îm­pl in i t dorinţa*, 'ar fi eşit u n [pomelnic de n u m e obscure, bun pen t ru o l i t u rgh ie ca să li-ee c ân t e „vecinica lor a m i n t i r e " , nu însă pent ru o mono­graf ie istorică serioasăi meni tă nu numai p e n t r u foştii ş i ac tual i membr i , oi şi p e n t r u publ icul mare , c a r e nu face pa r t e din societate .

D in no ianu l de acte şi no t i ţ e p ră fu i t e , din vraful procselor verba le şi ale r apoa r t e lo r aau«r le se desfac numa i f igur i le pu ţ in i lo r membr i , car i mer i tă să fie t recu ţ i pos te r i t ă ţ i i ; toţ i ce i la l ţ i fiind pr iv i ţ i d i n depă r t a re , p r in pr izma nepăr-t en i toa re şi adevăra tă a is toriei , dispar , e i n u sun t ivvent.ru societate „p ia t r a din u n g h i u " ci că­rămizi le mici şi mar i cu ca r i se zideşte o c lădire .

N u vom pomeni nici ne în ţe leger i le d i n t r e di-friţ i i membr i , căci nu ne intereseaizăi, şi de aceea aci domni că ro ra li plac astfel de dis t racţ i i , în-zădar le vor cău ta în această car te , căci n u le vor afla men ţ iona te . Astăz i t oa t e aceste mici „ini­mici ţ i i " î m p r e u n ă cu „ r eg l emen tă r i l e " u n o r membri dârj i , ou dojanele protocolare , sau cu expulzăr i l e „cum in famia" d in s â n u l societăţi i , — cu toată r igoarea şi ser iozi ta tea ce li-e'au a t r i ­bu i t pe v remur i — îţi provoacă numai u n zâm­bet de milă, n imic nu mai po ţ i salva p e n t r u [pos­te r i t a t e , căci nu mai pasionează pe n ime. Cei сѳ au sufer i t însă ne vor fi m u l ţ u m i t o r i că-i d ă m ui tăr i i , ca şi lupte le „opozi ţ ie i" , numi tă pe vre ­mur i „gâşte le de pe Capi to l" , pen t rucă uneo r i t rezia societatea din leşin.

S tudn ţ i l o r de acum însă şi color ca r i vor fi mai tâ rz iu membr i „R. J u n e " , c a r t e a aceasta cu faptele antecesori lor lor, să li fie u n neconteni t imbold la muncă c ins t i tă şi des in teresa tă p e n t r u neam, pen t ru ţ a ră şi pen t ru l imbă, având vecinie în vedere că t impur i l e vi i toare sunt cupr inse în cel p rezent , ca ^pădurea de s te ja r i î n s âmbur i l e

I de gh indă . "

14 Ianuarie n. 1912 „ T R I B U N A

Cronică literară.

Cum s 'a stricat limba ro­mânească?.

D* Dr. AI. Tălăşeecu, (Urmare).

Este dar învederat că limba nu te poate fixa decât la popoarele ştiutoare de carte în limba lor B-aţionJală şi numai la popoarele cari au o cultură naţională unitară. I n Transilvania şi Ungaria rieţuiesc peste trei milioane de Români, adecă a-proape tot aţâţi câţi ar reveni pe Muntenia sau Moldova, dacă din nefericire aceste ţări ar exista şi azi în stare neunită. Aceasta ar legit ima pe po­porul ardelean să fie şi el considerat de factor cultural naţional tot atât de însemnat precum este în mod isolât cel muntean, sau cel moldovean, mai eu seamă că găsim mai mulţi români ungureni ştiutori de carte decât români în Regat, cu toartă autonomia lor de secole şi independenţă unitară de cinci zeci de ani.

C u toate acestea limba românească n'a putut fi f ixată până acum nici dincoace, nici dincolo d« Oarpaţi pentru două motive hotărîtoare:

a) In părţile în care Românii stau sub domi-naţinne politică străină n'au încetat atentatele de deenaţionalizare dirigeate în contra limbei ro­mâne, mai ou seamă acolo unde dominaţiunea stră­ină ee întinde şi asupra bisericei şi pentrucă con­ducătorii poporului, preoţii, învăţătorii şi frun­taşii satelor nu şi-au dat seamă de importanţa culturii l imbii în conservarea naţionalităţii ci s'au mărginit a propaga numai cultivarea reli-granei. Rezultatul cultivării numai al rel igiunii îl vedem că în Ungaria se cere episcopat ortodox-ungur, în Bucovina unul rutean, pentru înmor­mântarea spre vecie alor sute de mii de români cari şi-au pierdut limba, iar în Basarabia furia de sugrumare a graiului românesc în biserici şi şcoli durează de un secol, în t impul care toţi boie­rii români, toată inteligenţa română s'a rusifi-eat şi poporul a rămas fără conducători connaţio-ttali.

b) I n România l imba n u e'a putut f ixa pen­trucă a fost aşa de mult de măturat din gunoaele limbei, venite de peste Balcani şi mai este şi azi; pentrucă limba Moldovenească cu provincialis-mele ei pline de slavisme nu s'a generalizat încă în întreg Regatul. Unirea principatelor n'a putut aduce nic i poporul în contact int im pe întreagă întindere a ţării ca să-şi poată comunica reciproc întregul vocabular, care nu le este comun. Acea­stă comunicare se face însă prin şcoală, prin lite­ratură, mai ales prin ziare. Analfabeţii f i ind însă încă în mare procent în ţară, mai ales printre fe­mei, unificarea sau mai bine zis fixarea limbei este departe de a fi săvârşită chiar şi în Regat.

Este adevărat că literaţii caută eă fixeze limba şi acest curent de fixare a limbei prin lite­ratură a trecut şi Carpaţii, şi dacă conducătorii neamului românesc din Ungaria vorbesc încă rău româneşte, mulţî din ei scriu îneă bine şi aceasta pentru cei cari citesc este un enorm bine; dar cu toate că limba vie nu se propagă prin scris, ci prin graiu, totuşi scrierea poate fi tradusă în graiu şi poate determina un mare avânt în cultivarea şi fixarea limbei.

Pentrucă bine trebuie eă înţelegem: nu este voie oa limba eă fie fixată pe baze greşite, adecă ceiace ee chiamă limbă literară trebuie să fie limbă (românească, cât de curată, cât de bogată şi cât de nuanţată, întocmai precum un tablou ar­tistic delectează prin multicoloritul, nuanţele şi tonurile sale ochiul deprins, eau precum vocea muzicală încântă urechia şi întregul nostru su­

flet prin accente armonioase. Limba trebuie eă f ie o comoară, şi încă o comoară sfântă.

Cărturarii români din mijlocul secolului tre­cut dorind a fixa limba purificată de neologis­mele greceşti, aduse de fanarioţi, de cuvintele slave bisericeşti şi de cele ungureşti au constatat că ea rămâne săracă dacă nu vor înlocui ceiace-i de a-runcat. Cărturarii ardeleni pătrunşi mai adânc de firea latină a limbei noastre, mai ales cei cari îşi făcură studiile la Roma, au căutat să cureţe limba în părţile în care ea a fost mai mult alterată, în cărţile bisericeşti. I n acelaş timp ei au stabilit o ortografie etimologică cam grea pentru un popor analfabet, cum era şi încă este cel românesc, dar ea avea un ideal căutat în trecutul nostru romanic.

Nemulţumiţi numai cu cuvântul românesc de origine latină suflet, ei au tradus duhul în spirit, iar veacul în secol şi veşnicia în eternitate. Ne­greşit că n'au putut păstra cuvintele ca leat, so-roc, letopisiti (cum zice şi azi ziarul „Adevărul"), norod, bogdaprosti, blogoslovenie şi atâtea sute Ia fel.

Limba, la începutul secolului X I X - l e a , în ţă­rile româneşti era atât de infectată de incursiuni din fanar, că nu era de mirare că Academia Ro­mână numai decât la înfiinţarea ei s'a ocupat de curăţirea ei. De mirare este că d. Labovary nu recunoaşte Academiei noastre acest rol pe când în prima l inie ea are datoria de a cultiva, şi conser­va l imba românească.

Iată două ouvinte de т а т е preţ, dintre cari pentru d. Lahovary numai cel din urmă are va- I loare cu restricţiunea, să nu ieşim din casă ci să : o purtăm în spinare. D-sa a uitat că noi nu suntem melci şi chiar melcul îşi părăseşte casa când îi este prea strimtă şi din însăşi balele eale îşi con-strueşte una mai largă, mai primitoare de pro­gres.

Am arătat împreună cu d. Xenopol că slavis­mele au intrat în limba noastră pe două căi: cu sila, adecă prin si luire şi cu voia prin bună pri. i mire, sau cum ar zice un ignorant al dlui Laho-vary, prin violenţă şi prin acceptare. Cuvintele cari n'au fost bine primite n'au putut omorî pe cele străvechi şi au rămas timp de veacuri lungi dublate (să fiu iertat că nu zic îndoite, deoarece a îndoi are şi un alt înţeles mai material.) Aşa dar multe din slavisme au rămas în limba noastră până în ziua de azi în forma lor primitivă aspră precum este: stîmesc, zămislesc, desnădăjduiesc, blagovestenie, săvîrşesc, slugă, slujnică, vîrstnic, nevîrstnic, şi alte multe asemenea, pe când cele primite de bună voie, ca o urmare a unor trebu­inţe ale timpului au căpătat deodată cu naturali­zarea lor şi o altă formă, mai elegantă, mai elas­tică, mai mlădioasă în conformitate cu geniul lim­bei române. Ce deosebire este între aceste doua fraze: blagosloveşte Stăpâne pe norodul tău şi primeşte dragă iubirea mea!" Amândouă sunt construite din cuvinte de origină slavă, dar de voi zice: ,ßinecuvinteaza Doamne pe poporul tău! şi: ,/icceptă dragă*) amorul meu!" negreşit eă partea sufletească a frazelor îşi schimbă numai decât valoarea în avantajul cuvintelor „binecuvâ-tare", „iubire" şi „primire."

Toate încercările de purificare ale l imbei, cari n'au avut în vedere cerinţele desvoltării naturale ale limbei noastre pe calea frumosului, ci numai pentru simplul motiv că cuvântul învinuit e de origine slavă, au căzut delà sine. N u s'a putut sla-viza limba noastră în 800 de ani, cu atât mai pu­ţin se putea ea latiniza din limba latină moartă în părţile ei unde vieţuia într'însa focul sacru al românismului viu.

Această latinizare n'a putut reuşi din cauză că limba clasică latină, pe care o cultivau scrii­torii Romani şi o vorbea numai o clasă de oameni suprapusă, ee deosebea aşa de mult de limba po­porului, din care se născu limba noastră în Dacia,

*) N'avem cuvânt corespunzător de origine romanică.

încât ea eră neînţeleasă de popor. Asa că şi farit intervenirea dlui Lahovary poporul român de azi, ca şi cel de acum 1 8 0 0 ani , n'a putut să pri­mească inoculăr i cu sufletele h ib r ide , ci numai cu sânge d in sânge product iv , aşa eă neologiame-le noast re lua te d in l imbi le neolatine culte sunt cer in ţe f i reşt i ale l imbei , pe care chiar d. Laho-vary o caracterizează ca pe un o rgan i sm viu.

Limba la t ină e o l imbă mo;i;tă, ea nu poate a l imen ta necesi tăţ i le de viaţă r ie l imbei noas t re cu toate că ea ne este l imba r a m ă . Organismul mort are suflet rece, o amin ire nui~~i, el -ia mai poate produce. O m c ă t u i â de sânge delà .a cadavru e o t ravă pen t ru sângele chiar al copilului său. Dar dacă există în o famil ie un membru a-nemic să-i î m p r u m u t ă m sânge delà o rud c o ­pia tă af lătoare în s tare de sănătate.1 exuberantă şi nu delà un cadavru. Bau dacă voim să Uboira, nu luăm coaja de t runcl i iu bà t r î n , putred ci m ! s di ţă t î nă r ă de inoculat .

Astfel l imba la t ină nu ])•. i t e fi destoinică -l a servi de isvor de g r a i u de. ât cel mult penii'u expres iun i tehnice pe te renul ş t i inţelor şi în spe­cial pe cel j u r i d i c , în care R e n a n i i erau foar te dis t inş i şi f i indcă aceste cuvinte- tehnice sunt «a niş te f igu r i maes t r i te din marmoră f ină , sau tur ­na t e în bronz r ig id , f ă ră suflet pi;:priu zia.

D i n aceste motive prea f i reşt i îm, -ituule de cuvinte pen t ru compîectarea şi nuanţare .v i*. x-bei t rebuie adresate limbelor surori neolatin'* ca r i prin a tâtea opere l i t e r a re şi ş t i in ţ i f ice пэо-l a t ine încă din veacuri le t recute şi-au înc1 p lmi* f ixarea l imbei lor. Acelaş lucru îl f a î şi S lavi i , ca r i aflându-se subjugaţ i de tu rc i , sau de ung i r i , au r ămas î n d ă r ă t cu cul t ivarea şi fixr.rea l imbei lor. B u l g a r i i şi Sâ rb i i se adresează pent ru îm­p r u m u t u r i de cuvinte l imbei ruse, iar Croa ţ i i şi Slovacii l imbei Cehe ca l imbelor mai culte şi mai bogate, e l iminând turc ismele şi maghhrism-.-Ie d i n l imba lor de ier i . Se feresc însă de l imba v-ehe slavonă, oare n u are nuante le t impu lu i mo­d e r n şi f i ind ea l a t ina noas t ră o l imbă moar ta .

Dacă luăm la sp icu i re s tudiu l d lui Lahovary, găsim că aproape s ingura va loare a acelei scrieri este s t i lul dsale decorat de neologism-, bine între­buinţate. P e n t r u c ă să pun în evidenţă p r i n c i p i u l că n i m e n ' a re voie să canonisească pe altul pen­t ru acelaş păcat de care sufere çi dîi ui, am ярі-cu i t p u ţ i n în textul s tud iu lu i dlui Lahovary ţ i am constatat că în cele 90 de pagin i se repe tă de n e n u m ă r a t e ori peste 100 de n e o l / ţ i s m e în con t ra că ro ra s ingur face procese de inq 1 - is i tor . í

I m i cer voie delà c i t i tor i sä reproduc aici mă­car odată cele mai p r inc ipa le neol Tţisme pe cari după pă re rea sus ţ inută tot aici de i!«a, ar fi tre­bu i t să le exp r ime p r i n alte cuvinte scoase d in ceasloave: P a g . 3 : violentă, manifeb'rnţi, cate­gorie, reprezentaţie, organisare, fond, pit-га, ama-tor, celebrăm. P a g . 4 : ofensă, imaginar, transfor­ma. P a g . 5 : insipid, nefast, pasiune. Pag. 6: pe­dant, ignorant, concepţie, instrucţie. P a g . 7: ex­presivă, reacţiune, elită, locuţiune, legitim. P ' 8 : inevitabilă, superior. P a g . 9 : fundamental, uz, atribuţiune. P a g . 1 0 : a legifera, complexă, ar­tificială, preconceput, regenerare. P a g . 1 1 : fUo-nomie. P a g . 1 2 : noţiune, patrimoniu, eiucaţiu-ne, cultură, indicată. P a g . 13 : infiltraţie, inun­daţie, invaziune, profesor, severitate, vicios, co­rect. P a g . 1 4 : crispaţiune, intensivă, exclamaţie, infectând. P a g . 1 5 : extraordinar, elimina, trans­mise, purifice, experienţe P a g . 1 6 : epuraţiune, amelioraţiune. P a g . 1 8 : alterat, a c testa, reia-ţiune, contect. P a g . 1 9 : a afirma, mi oritate. Pag. 2 0 : afecţiune. P a g . 2 2 : coincidenţă. P a g . 25: extirpare. P a g . 2 6 : purişti. P a g . 2 7 : graţios. Pag . 3 1 : extravagant, representativ. Pag. 3 4 : inopor­tun. P a g . 3 5 : mentalitate. PC.J. 3 6 : specimen. Pag . 3 7 : contimporan. P a g . Zi:sintetisează, con-'•reti-sează, fantasie. P a g . 4 6 : determinat. Pag . 52: a deriva. P a g . 5 4 : tonalitaL; contrast, nuan­ţa, trivial, vulgar. P a g . 5 7 : inversiune. Pag . 60:

Ce poate fi mai frumos r a d o u d o C r ă c i u n ?

O garnitura frumoasă de piele englezească!

Unde'se poate cumpăra ?

Cumpărătorilor vrednici de încredere se dă şi pe rate, fără urcare de preţ. — Aranjamente complecte pentru dormitoare, prânzitoare saloane şi odăi pentru inteleginţă. — Mare asortiment de trusourt pentru mirese — Preturi escepţional de ieftine. La cerere mer­gem chiar şi în persoană spre a arăta albumul nostru bogat în mustre

La fabrica de mobile : S z f f l y 6 Rétí, М а Ш І А І у , Piaţa Széchenyi-tér 45.

Pag. б „ T R I B U N A * 14 Ianuarie и. 1018

inerent. P a g . 67 : bufonerii. P a g . 7 5 : pitoresc. P a g . 76 : cîtaţiune. P a g . 8 3 : profanaţiune, corupă­toare, revoltă. P a g . 9 0 : composiţiune ş. ,a .

Scăderea n u m ă r u l u i neologismelor în r apo r t cu creşterea n u m ă r u l u i paginelor este da tor i tă că n ' am voit eă repe t aici acelaş cuvânt care în rea­l i t a te este foar te des repe ta t î n textul d lu i Laho­vary.

E u nu-i aduc î n v i n u i r e p e n t r u aceste cuv in te ca r i după m i n e sunt la locul lor, da r p e car i d. Lahovary n u le admi te şi al tora, ba p e n t r u aceas­tă greşa lă î nch ipu i t ă îi t ra tează de ignoranţi, pe­danţi, fabricanţi de limba Volapük. etc. Voiesc să constat că d. Lahovary n u este în s ta re să scr ie o c r i t i că l i t e r a r ă fă ră a se folosi de o sumă rela­tiv respectabi lă de neologisme, care a jungea 1a un n u m ă r colosal dacă volumul scr ie r i i a r fi fost ma i mare .

(Va ama.)

Chestiunea românească din Turcia.

I n pol i t ica e x t e r n ă a Românie i , ches t iunea macedo-rcmână a j uca t des igur u n rol însemnat , dacă ar fi să judecăm după n u m ă r u l şi g rav i t a t ea confl ic telor ce a provocat . Dacă ar fi să consi­dere cineva rea l i t a tea şi să p ă t r u n d ă adevărul , a tunc i cauza na ţ iona lă a Român i lo r macedoneni apare sub o l umină foar te t r i s tă .

A u ce-i d rep t v r e m u r i mai bune , car i a u per­mis oare-cari succese, d a r acestea sun t aşa de ne însemnate faţă de progrese le pe ca r i Grec i i le fac pe socotoiila e'.erncnviiiii românesc , î n j â t nu mer i tă să fie cân ta te .

î n t o t d e a u n a împre ju ră r i l e a u fost favorabi le cauzei româneş t i d in Turc ia , iar dacă n u s'a pu­tu t prof i ta , cauza n ' a fost decât l ipsa u n o r ele­mente cu chemare de conducere p e de o p a r t e , şi l ipsa u n o r mase lumina te de condus pe de al ta. Mai ales astăzi lupta care se duce nu-i l u p t ă de raeă, de neam la neam, nici lup tă de idei şi de p rogram în t re u n g r u p şi a l tul . Es t e o l u p t ă dè u r ă şi persecuţ ie în t r e individ şi individ, o l up t ă de nimici re şi d i s t r u g e r e î n t r e aceia ca r i .au îm­preună aceiaş dator ie , da tor ia sacră de a j e r t f i orice energ ie numai î n folosul in tereselor naţ io­nale.

Ast fe l în t impul d in u r m ă a făcut ieşire d. G. M u r n u , un e lement de valoare necontes ta tă . A fost destul ca să manifes te oareear i idei con­t ra r i i de c red in ţa şi conv ingerea a l to ra , p e n t r u ca aceştia să a runce chiar la adresa famil ie i eale cele mai josnice insul te . Or , toa tă lumea şt ie că fami l ia M u r n u a fost p u r u r e a însuf le ţ i tă de cele mai nobile sen t imente , dovedind cu fap te iub i rea de neam şi pa r ,rie. T.iîiil său, preotul I. M u r n u , a reprezenta t în cap i ta la U n g a r i e i t i m p de aproape treizeci de ani in teresele coloniei macedo-române. Amin t i rea t r ecu tu lu i glorios al acestei colonii

-istorice, găsise u n adăpost s t r ă luc i t în casa ace­stui mu l t venera t pă r in t e , ca re n 'a c r u ţ a t nici o jertfă p e n t r u ins t ruc ţ ia şi educaţ ia na ţ iona lă a зоріііог.

L iber e c ineva eă cr i t ice a t i tud inea ş i pro­gramul d lu i M u r n u , a rgumen te l e şi ch i a r sim­patiile şi an t ipa t i i l e sale, da r să p u e în c u m p ă n ă lănuel i i sen t imenta le familiei sale în t reg i , este ) procedare po rn i t ă d in t r ' o pa t imă eălbaecă, ca re Un nenoroci re formează nota carac ter i s t ică din n t r e a g a mişcare.

I n t r ' o a tmosfe ră aşa de încărca tă şi de vi-iată, în care insul te le şi in t r ige le ţ in loc de pro­grame şi de s t eagur i , de s igur că nu poa te rodi u spor nici u n fel de muncă .

Cele mai a rză toare probleme, de a că ro r des-egare a t â r n ă via ţa u n u i popor , s u n t l ă sa te în

pă răs i r e , i a r când s u n t aduse în discuţie , s târ ­nesc a tâ tea fu r tun i de pa t imi şi de an imozi tă ţ i , încâ t fac imposibil t r iumfu l d rep te i judecă ţ i .

Ast fe l este ches t iunea rel igioasă. U n i i vor­besc de schismă, a l ţ i i de împăcare cu pa t r i a rhu l . Şi toa te as tea când? Când p a t r i a r h u l a dovedi t cu pumna le şi g loan ţe că u r m ă r e ş t e eă s t ingă v ia ţa Români lo r , când copi i i noş t r i r ă m â n nebo-teza ţ i , i a r mor ţ i i ne îngropa ţ i , când căsător i i le Români lo r sun t anu la te de a rh ie re i i greci , când fiecare p reo t şi pa r t i zan român a foat persona l afuris i t , când biserici şi parac l i sur i , case şi chiar sa te în t r eg i au fost incendia te de bandele fana­rului .

Astăzi , p r i n u rmare , nu ma i poa te fi vorba de schismă, deoarece s u n t e m schismatici de m u l t cu a t â t mai pu ţ in de împăcare , deoarece ne fa­cem ridicoli .

Mai s u n t al ţ i i car i sus ţ in înfiinţiairea unei bi­serici autocefale sub au to r i t a t ea siprituală a u n u i cap rel igios or todox d in a fa ră . D e s i g u r că acea­s tă soluţie a r fi cea mai bună . A r e însă u n m a r e nea juns , că nu-i posibilă.

In s fâ rş i t mai sun t al ţ i i , p en t ru ideea uni re i . E r a o vreme când această idee părea la mu l ţ i un spectru. Dacă luăm în vedere însă ac tuala s i tua ţ ie , ca re a deveni t aşa de t icăloasă încât mu l t ă lume din popor s t r igă , că preferă un mi t ropo l i t t u rc decâ un a rh ie reu grec , a tunc i nu t r ebu ie să ne mirăm că ideea un i re i este lua tă de uni i în se­rioasă cons idera ţ ie , pen t rucă este cu m u l t pre­ferabi lă s i tuaţ ie i de tes tabi le d e astăzi şi p e n t r u c ă i'S'c foarte ,işoi de realizat . Sub scutu l uuirei pu­tem avea o mişcare organiza tă , un e lement dis­cipl inat , scoale şi biserici c a lumea . P u t e m de­veni în cu r înd o for ţă reală, i a r nu p e hâ r t i e s implă. Se vor î ndepă r t a de p e capul chest iunei mu l t e nenorocir i , î n t r e car i mai ales inf luenţa nenoroci tă a mevminci-iilor *i in t r ig i lor din a i a i ă . T ine r imea noas t ră înzes t ra tă cu educaţ ie solidă, ar deveni un izvor d e energ i i a rmoniza te , cu fo­los real pen t ru c u l t u r a şi civil izaţia neamului .

A r g u m e n t e l e con t ra r i i se cunosc de mul t . Le cunoaşte toa tă lumea. N u t r e b u e însă por.lut d in vedere un lucru . P e când biser ica or todoxă a f r s t în ţa ră un izvor de viaţă şi de renaş te re віог ţ ională , p e n t r u e lementu l românesc din Pen in ­sula Balcanică a fost o ca lami ta te na ţ ională . Exp l i ca ţ i a e uşoară . In R o m â n i a biserica a fost condusă d e pa t r io ţ i români , î n Macedonia de fa­nat ic i i greci . Aici în ţ a ră mitroipoliţii au fost în f run tea t u t u r o r mişcăr i lor na ţ ionale , în Macedo­nia episcopii greci cu p a t r i a r h u l în cap au fost şi eumt în f run tea t u t u r o r mişcări lor , ca r i ţ intesc d i s t rugerea e lementulu i românesc .

Pe l ângă aceasa par t i zan i i noşt r i sun t aşa de încercaţ i , încâ t nu e nici o t eamă de a p ierde vreunul . D i n cont ra , pot fi m u l t e şanse de a câş t iga noui e lemente .

Nu susţ inem că biserica u n i t ă e s i ngura solu­ţie, căci nu emi tem o sen t in ţă , emi tem o pă re re . Să se convoace un mare congres naţ ional , s ă se discute toate păre r i l e şi ho tă r î r ea lua tă va fi de s igu r cea mai autor izată , cea mai legi t imă, iar p e n t r u a fi cea m a i bună t r ebu ie să fie cea mai pract ică, căci orice în t â rz i e re devine fa ta lă .

O a l t ă p rob lemă este ches t iunea învă ţămân­tu lu i .

Aceasta a fost cea mai s labă pa r t e d in acţ iu­nea p ropagande i româneş t i d in Macedonia . S'a făcut polit ică, gălăgi i , tot ce pofteşti , da r cul­t u r ă ser ioasă română prea pu ţ in . Or , se şt ie că t rez i rea t u t u r o r popoarelor la conş t i in ţa naţ io­nală se da toreş te în p r i m a l in ie cu l tu re i şi educa­ţiei p reda te în şcoli. î n f i i n ţ a r ea unei t ipograf i i p re ţueş te în t recu tu l unu i popor ma i mul t decât o v ic tor ie pe câmpul de luptă; Ed i t a r ea de că r ţ i pentru: popor , o rgan iza rea de confe r in ţe popula re , de corur i muzieale şi de toa te binefacer i le activi­

tă ţ i i ex t raşeolare , s t ră lucesc prin absenta lor în prog ramul p ropagande i noas t re naţ ionale .

Şi ar fi încă mul te de zis, d a r e de prisos. To­tu l dqpinde delà cei p r i n car i s u n t reprezentata in terese le româneş t i din Macedonia-, punând pe ambi ţ iunea şi sen t imente le personale mai puţin pre ţ decât au pus până acum, având marea m i ­s iune de a se ocupa în l iniş te cu i naugura rea u-nei munci pozit ive, de construcţ ie şi de înă l ţa re , cu în făp tu i r ea de idei şi de p r o g r a m e , cari să corespundă nevoilor m a r i ca r i se s imt şi eveni­mente lor g rave , ca r i se desfăşoară la fa/ţa locu* lui , грге binele neamulu i şi l auda lor. (Noua Revis tă R o m â n ă ) Ion D . Arginteattu»

Amintirj plăcute. De Spiridon Carpus,

Iaşi, 1 I a n u a r i e 1912.

Amin t i r i l e s 'aş tern pe frunţi bătrîne. S e a-ş te rn to tuş i , n u cu aceeaşi putere de evocare, n u cu r e împrospă t a rea u n o r energi i perdute, -izvor ele înşi le de viaţă , se aş te rn amin t i r i l e şi pe frunţi mai t inere . D i n ele însă culegi numai nota glu­meaţă , c l ipa de bucur ie , m o m e n t u l de înduioşare pioasă, când cine ştie ce desamăgi re p rezen tă te ch iamă sp re ' trecut.

O amin t i r e e u n ser . Da un ser. Totdeauna în ciaeul amin t i r i lo r înv ia te , te simţi mai aproape de t ine, ma i pu t e rn i c , năzueş t i mai mult, frîngi cătuşe umi l i toare , iubeşt i , te înduioşezi, crezi u-răşt i mai in tens . U r ă ş t i ? N a t u r a l ; câ te patimi n 'a r adormi pe vecie, câ t e vorbe şi a t i t ud in i cari odată ţi-au r idicat în suf le t va lur i de mânie nu s'ar risipi ca în tuner icu l în lumină , dacă amin­t i r ea r e împrospă ta t ă n ' a r veni m e r e u eă'ţi fră­mânte i 'ărîma vieţi i t r ă i t e . De-i omul bun, o uită iarăşi , o g rămădeş te cu ciudă în fund de tot, din­colo de viaţă, o n imiceş te ; de-i omul rău, şi-i rău omul, o lasă câ t mai ap roape de dâneul , o molfăe în gură , o scuipă în faţă, o schimbă în scut de luptă .

A m i n t i r e a mea e p lăcu tă . E o amintire de şcoală. Cine n u şt ie să povestească ore întregi, zile, săp tămâni , î n t âmp lă r i p l ăcu te de şcoală? O lume în t r eagă cobor î tă î n cup r in su l une i aăli de curs gimnazial , u n po top de t u lbu ră r i sufleteşti, unele grozave de ' ţ i opreau respira ţ ia , altele fer ic i te — toa te g r ă m ă d i t e în banca cutare, rîndul cu t a r e , în do&ul cu t ă ru i coleg. F i eca r e s imte că şi-a lăsa t d in v ia ţa lui de elev în colţişorul cela de bancă, p e lângă i scă l i tura nume lu i săpat în cuţ i taş , o păr t ic ică duioasă din cei mai plăcuţi ani de copi lăr ie şi adolescenţă .

O r a de g e r m a n ă ! N ' a m e'o uit nici când voi fi m in i s t ru — şt i i că a tunci se uită trecutul mai ales — ; bine , nici când voi fi ministru n'am să u i t ora de g e r m a n ă !

— Dl c u t a r e ! T r a d u m a t a — făceam Fauet cu comen ta r i i !

— H a b e n u n ach! Ph i losophie J u r i s t e r e i und Medizin Und, l e ider ! auch Theologie D u r c h a u s s tudier t m i t heissen Bemühn. — Destu l , a t â t ; t r a d u mata . — H a b e nun d u r c h a u s s tud ie r t mit heieeen

Bemühn — A m s tud ia t d in fir în păr cu m u l t ă r îvnă — Phi losophie , Jur is tere i e t c . etc.. . . und le ider auch Theologie. . . şi va i şi Teologia. . .

— Aşiaaa; foar te bine . Sipune'mi mata acum cum ai zice în n e m ţ e ş t e : E u aşi fi venit dacă eram să fiu când voi fi p ă r u t să nu fi lovit . , ,

— Ich... ich... — I a s a m a ; aici în t rebu in ţez mai mult ca

per fec tu l conjuct ivulu i ; subs tan t ivu l îl acorzi, ştii, cu genet ivul par t ic ip iu lu i activ perifraetie pasiv... <

і в в в а і в в в о в в в в в в в в в в в в в в в в м а в в і в в в й в в в в в в в в в в в в в в в в в в Dacă voieşti să-ţi cumperi g h e t e s o l i d e s i b u n e , p o l a r i i , a l b i t u r i ş i m ă n u ş i moderne,

cu preţ moderat, atunci adresează-te numai la prăvălia cea mai mare din Bihor alui

Mannhardt Jenő Leitner Lázár, і й і * ™ ! Й 5 . Ь а В В : В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В І В В В В В В В В В В В В В В 5 В В І В В В В В В В В І

14 Ianuarie n. 19)2 Ржг 7

— Da, da , ş t iu . Ich.. . ich., şi p e s t e ich nu -ffuíeam t rece să mă p i cu r i !

N u p r i cepeam p e n t r u ce a t â t ea vorbo în tor to-«nia te cu rea voinţă î n t r ' o prăpădită de f rază? ?Фа pu t ea săi zică ? : E u s u n t vesel sau după, cla-

«acul .aforism al s u p l i n i t o r u l u i de .latină: O m u l atănătoe este f e r i c i t ; eu-surat sănă tos! A m r îs üfaipte zile înche ia te do fericirea m ă r t u r i s i t ă a bu ­nulu i nos t ru sup l i n i t o r do la t ină .

D'aipoi o r a d e Matematici ! C u m u r a m eu ma-iteraaticele n u m a i unul Dumnezeu mă ştie; aş fi fost în a t a re eu organizez u n complot c o n t r a tu tu­ror (profesorilor de таФеш-utici; să-i e x t e r m i n e z ; o r i eu , ori ei ; din două, u n a !

Netăgădui t , e r au şi a l t fe l ca ce i la l ţ i profe­sori . Nalţi, s labi , c u cioc sau barbişon, tuber -•culoşi, cu cinci cu t e mar i în fa ţa — două l ângă •аая, d<*uă în mijlociii obrazulu i şi urna m a r e , co-«iasaiă, spă i inân tă toa re p e or izonta la f runţe i . — <2ăkau grav , l a r g de tot , mi roseau u r i t a t u t u n -*an t abac , p ie lea corpu lu i le e ra rece oa de şo~-pâriă , mai ave^au doi ani şi şaee lun i până la pen-

«ie, rideau nuimaii în d o u ă împre ju ră r i — când pnneau 1 şi î na in tea f iecărei vacanţi i , în a jun , .чага, când toţ i băeţ i i , ca. să ' l mai potol im, î i ofe--sman u n buche t de flori , o călimară 1 de bronz , u n , ,Labor -Vi r tus" *au al te obiecte a legorice.

V e n e a sfârş i tul anului , e r am în p l in I u n i e şi ini t o t nu mai puteam parven i «a t r e c pes te me­d ia 4.85 Ja nuartomatici. Mă zvârcoleam „ca şar-•pele", vorba profesorului de is tor ie , până ce că-(jătain un 6 ca să (pot promova. Şi să nu c rede ţ i «ă nu şt iam, că nu 'mi dădeam s i l i n ţ ă ; la na iba , aveeon şi eu ambi ţ ia mea, î nvă ţam cu conşt i in ţă . Jiu puteam însă în ţe lege o iotă.. Mi-ee pă reau ma­tematicele ca nişte sper ie tor i pen t ru elevi, n i ş t e împerecher i de linii, u n g h i u r i ^i fo rmule car i so jKrtriveau cum t rebuie p e n t r u c â aşa voia d'l pro-fesor^ţpentrucă aş>ai sc r ia în c a r t e !

S t r ăbă tu sem totuşi cei opt a n i de l iceu fă ră «-ta corijez lia matemat ic i . Deşi nu ' s ţ igan, în c lasa •i*pta, tocmai la mal, «m căzut la Cosmograf ie . Şi "Л vedeţi cum. D u p ă p rogramul şi după obiceiul .profesorului u n d e u r m a s e m liceul, cosmograf ia a n se făcea. N ' o învăţasem nici eu. Dincoace , un­de am diät în pa r t i cu la r , cu t re i zile îna in te aflu -<£ ee cere şi Cosmograf ia . î n v a ţ ă dacă po ţ i ; am aaneţit-о aşa de-un cinci ! Res tu l ma te r i e i o ş t i am b ine ; la ce as avea să min t , vă s p u n s incer . I n 4eză ne d ă d in T r igonome t r i e şi Geomet r i e . Bravo! am scăpa t ; fac teza splendidă. I n oral , âihinion, mă ascul tă numai d in Cosmogra f i e ; n ' am ijtiut. E m o ţ i a şi gândul nenoroc i tu lu i ce m 'a lovit Îmi în tuneca re ş i ' c e bruima mai învă ţasem. Mi-a pns p a t r u în oral . Ei şi? am teza b u n ă ; pa t ru d in ora l şi eu cel pu ţ i n 7 in teză numa i bine, încă щ«і r ămâne .

Când colo ce ee î n t â m p l ă ? Pro fesoru l meu, o«j drept de al tfel , bum, avea u n m a r e cusur. . . •ета „logic" ! Şi să vedeţ i „ logica" logicului meu •profesor. Cică dacă bă ia tu l ăsta n ' a ş t iu t în oral fii teza o aire prea bună însamnă că... a c o p i a t ! $ i fpune-i 4 în teză şi laeă' l c o r i g e n t ! „Log ica" d i n i profesor mă dăduse ga ta .

Ce să fac? Să mă împuşc. . . nu voiam... ş i nici mă lăsa de acasă; să ' l împuşc. . . e ra păcat. . . n u ora tocmai „logic"... om cu nevas tă şi copii.. . con­se rva tor la pu te re ; să mă resemnez. . . să mă re­semnez ; şi m ' a m resemnat!

P lecasem vara ceia la ţa ră , î n t r ' o loca l i ta te ^pitorească de toa tă frumseţea, u n sat cu bise­rică domnească, înconjurat de p re tu t inden i cu

spärfuri seculare de frasini , ulmi, mol i f ţ i ; şedeam h» Dobrovă ţu l Vas lu iu lu i

î m i pusesem în gând să mă î n g r a ş ; fuisesem j»wte ia rnă c u m p l i t de bo lnav ; doctorul îmi pro--scrisese î n t ă r i t oa re , l ap te , pl imbare mul tă , l ini-.'te, a e r c u r a t d a r mai ales... n 'aveam voe să ce­tesc n imic !

O săp t ămână , două am dus-o bine. T ră i au c a ' n via. î ncepusem să u i t „ logica" profesorulu meu . î n t r ' o b u n ă zi l in iş tea mea Robinsonian ; s e nimici . O ca r t e poş ta lă p r i m i t ă de là Iaş i îm vestea să m ă gândesc la... c a r t e ! D e a tunc i , îr. f iecare zi n u m ă r a m câ t mai am p â n ă la începe rea prepara ţ ie i şi cu f iecare c l ipă t r ecu t ă sim­ţeam că mâi s t ăpâneş t e o gr i jă obosi toare , atât de obosi toare că nopţ i î n t r eg i visam numai pro­fesori de matemat ic i , manua le do „logică" , în t re ­bă r i gordiene , co r igen te apăimântăte-are.

S l ăbeam văzând c u ochi i ! E r a m u n nenoro­ci t . Mă s t ăpânea -adesea u n d o r apr ins de pr ibe­g i e ; îmi venea s ă n i i pun. . . f laconul cu gudron în t r a i s t ă şi ca u n al t J i d a n să înfund codr i i ne­b i ru i ţ i ai Moldovei, aă a ţ in poteci le şi unde-oi în­t â ln i u r m ă de profesor de matemat ic i . . . «ă mă răs-b u n ! F r a t e Pan t i l imon c u m nu era i pe a tunc i în codr i , ai fi găsi t în mine u n s t r a şn ic tova răş de •luptă ! E u con t ra „că r tu ra r i l o r împ i l a to r i " tu con­t r a „ord ine i socialo iporver.se" — vezi in te rwievup N . D . Cocea!

•Colegii mei, fer ici ţ i i mei cologi, îmi sc r iau scr i sor i de bucur ie : „ T u ce mod faci? Eu p e t r e c m i n u n a t ; cri am viz i ta t Soveja , m â n e plec p e jos la Slănic. . . a m fost la bal la Vizantea. . . am în t â ln i t pe domnişoa ra X.. . î ţ i t r imi t e compl i ­m e n t e şi sărutăr i . . . p r in mine. . . te doreş te , î ţ i u r e a z ă spor bun la învă ţă tu ră . . . "

E r a prea mul t . Su fe ream ca u n mar t i r . înce­pusem se urăsc bucur i i le pr ie teni lor şi cunoscuţ i ­lor mei . îm i lăsasem b a r b ă mare , u m b l a m ne-pep tena t , f ă ră gu le r şi manşe te şi în b r r a l pan­ta lon i lo r îmi plăcea să ascund câ te-un p u m n a l do vână toa re . H o t ă r i t , în mine colcăia n e l ă m u r i t încă, ge rmenu l ins t inc te lor de r ă sbuna re . Um­b lam până sub eară p r in pădure , iscodeam ipote­cile necerce ta te , bodogăneam s ingur şi adesea mă t rezea sgomotul p ropr iu lu i meu g las : „ucigaşule , uc igaşule !"...

Aveam m o m e n t e de ha luc ina ţ ie . î m i venise ideia macera t iunei c o r p o r a l e ; d o r m e a m p r i n «marcur i şi mă h r ă n e a m zile î n t r eg i cu p ă d u r e ţ e : „Asas inule , asas inule!" . . . R u d a unde s t ă t eam în gazdă începuse să ee îngrijoreaseăi de s t a r ea să­nă tă ţ i i mele m i n t a l e ! Avea d rup ta te . Voi ţ i o do­vadă? Cet i ţ i această scr isoare remisă unu i p r i e t en . C i n e i p s ih i a t ru , să se p r o n u n ţ e :

Dobrovă ţ , Iu l ie 1909.

D r a g ă p r i e t ene ,

Lasă-mă sa beau puţină! apă, lasă-mă să 'mi ş t e rg f run tea a b u r i t ă d e un zăduf d o g o r i t o r ; la­să-mă că mie cald, mi-e grozav de cald, mă înă-duş , mă înec... ca u n l icean în fa ţa impetuoase i oo mis iu ni de capac i t a t e ! Uf! La 65 de me t r i dea­sup ra nivelului măr i i , în mijlocul codr i lor d e me-etoaeăni , f rasini şi u lmi , în p r e a j m a a tâ to r izvoare şe rpu i toa re şi să sufer i de că ldu ră ! C'est abomi­nable! . . .

Ş t i i ce făceam, iubi te p r ie tene , când am pr i ­mi t poş ta la t a? Să ' ţ i spun? . . . Mi-e ruş ine , Mi-e ruş ine de t ine , de pr ie tenia noas t ră , de respectul ce'l avem unu l faţă de a l tul . D a r eă ' ţ i spun.. . dăs­că leam imberbul ist de c réer — m â n c a î - a ş i b ă t u t în p o s m a g ! — si l indu ' l să în ţe leagă că: P a r a l a x a u n u i ladtru în r apor t eu u n punct da t de pe supra­fa ţa pământu lu i , es te ungh iu l sub care se vede din cen t ru l acelui as t ru , raza. pămân tea scă dusă l a punc tu l cons ide ra t !

l ac ' aşa , daeă ' ţ i place! . . . N u ride, iubi to prie­tene , ei p lânge-mă; -plânge-mă, da. Amicul vostru e perd ut, «au mai b i n e ; pe amicul vostru l-aţi per-dut , sau şi mai b ine ; amicul vostru s'a p e r d u t ! dar p l ângeu-mă . Vă rog însă, nu cu lacr imi de dispreţ , nu cu lacrimi.. . măr in imoase . Că ta ţ i cuvin te de mângâ i e r e fos tului vos t ru p r i e t en ; re învia ţ i ade­sea în mijlocul bucur i i lor de-o clipă amint i r i du­ioase d in p r i e t en i a ce ne-a legat . N u mă umil i ţ i p l ângându-mă . M'a ţ i j ign i adânc îu adânc imea

l o r m â n t u l u i m e u ! Şoapte le voas t re rău tăc ioase r răscoli obraznic ţ ă r î na dure r i lo r mele eterne!. .*

O tenipi , t e m p i ! A m fost şi eu ea voi oda tă I ru» ta t j am çi eu când-va d i n v ia ţa uşoară , f ă r ă :riji şi necazur i , a ani lor de s tudi i oficiale. Cu­noşteam adică ce e şcoala. O , a tunc i f i lozofam mai mul t . E r a m a tâ t de p ă t r u n s d e .sfinţenia şi ' r a r i t a t e a acestui magic cuvân t : şcoală!

Ş ' acum! O, câ t mi-e ruş ine de pasu l în c a r e m'a surpr ins s tup idn l anga jament al soar te i . R e ­cunosc; s u n t u n imbecil , u n t r ădă to r , o canal ie , un „mezerabe l " ! — iar tă-mă, p r i e t ene , cal i f icat i ­vele; t răosc încă sub impres ia înă l ţ ă toa re lo r dis­cursur i d in pa r l amen tu l r ega tu lu i Român ie i !

B k s f e m şi maJedicţ iune celui ce m'a îndem­nat să părăsesc cără r i l e voas t r e ; topească-яе ca s t ropul de rouă în fap tu l d imineţ i i , g â n d u l rău­voitor i lor mei ; a lunece ca sueru l vân tu lu i p r i a spă r tu r i l e unei cetăţud mucezi te , pizma u c i g ă t o a r e de v ie ţ i ; întunece-se. . . d a r ce zic e u ; în z ă d a r sun t vaetele m e l e ! P l â n s u l meu n ' a ro răsunet ; ! lacr imi le mele nu ipot mişca pe nimeni. . . Amic i ­lor, voi m 'a ţ i judecat ! . . .

Tâmple le mă dor, f runtea-mi arde , privirii*» т і - к с painjene*e, u n miros greu de peş te ră puet ie îmi înăduşă r e s p i r a ţ k s mani le mi- ise îneleaş tă îni convuls iuni spazmotice, imagini şi c o n t u r u r i nou i răsar s t r ă fu lge ra te îna in te 'mi , g lasur i şi şoapte demonice mă s tăpânesc . Fosforescenţă , i n s inuând eu ges tu r i ipocrite de felină, sorb indu 'mi f i in ţa p r in dese c lempâni r i d i n d in ţ i , î n t â ln indu-mă î » puterea ei h ipnot ică . — P i t agora -demonu l se a-sează s t ăpân i t oa r e d rep t i n i m ă ! Adio p r i e t e n i ! Domnie în ad ju to r ium m e u m intende. . .

R a p o r t u l razei solare R la raza te res t ră r es te egal cu rapor tu l j u m ă t ă ţ i i d i ame t ru lu i a p a r e n t al Soarelui la pa r a l axa sa orizontală. . .

î n t u n e r i c adânc. I n fundul scenoi, înconju­r a t ă de o pală lumină roşie, u m b i u Sa tane i în t ru­pa tă î n t r ' u n cavernos Mephis to , st'ăşie zâmbind. . . mephis tofel ic pep tu l d e s g d i t al ѵ і з г і те і . E a ье zbate cr ispat ic , nopaitincioasă i n f ' i m geauiăt înă­duşi t de du re re .

Tab lou l perzis tă ch inu i to r pe fondul din ce în ce mai în tuneca t al scenei înconjura t de -un alai de l ugub re şi şue ra toare g lasur i . I n a r i p a d reap tă , sus de tot, ca niş te lumini bizare î n t r ' u n •imens pus t iu de noapte se zăresc l icăr ind bat jo­cur i lo r , vâ r fur i l e u n o r sul i ţ i veninoase : coa ( a - f b ) — eo, s a + cos b — sin a sin b ; coa p - f - cos q : 2 cos p - f q cos p + q ; s i n 2 x -f- cos*

Zgomot m a r e pe toa tă scena. S e aud bubu i ­t u r i pu te rn ice de tobe şi sune te de t rompetă . Oa zgudui ta de o p u t e r e u r iaşă grozava f iară , P i t a -gora , pr iveşte spă imân ta t ă în juru- i . S t rop ind va­riai o l (Vânie, repede , î n t r ' o ' î n c o r d a r e s u p r e m ă , cu toată f u r i a «păimântătciarei fap te in fama be­stie s t r ivesc în rosn i tu r i dureroase t r a p u l l e ş ina t al vict imei .

P â r l i t u r i dese de tobe îneacă văzduhul , g l a su r i vii de c h e m a r e rostesc rugăc iun i pioase, sunete do ' t rompete îna l ţă spre c e r u r i imnur i de m ă r i r e , convoiul unei ce te de înger i se iveşte spre r ă s ă r i t p u r t â n d pe umer i i albi vase scumpe d e po r ţ e l an din ca re r ugu r i 7<iirositoare de j e r t f ă binecuvin-tează cupr insu l .

î nv insă , umil i tă , fugind din fa ţa dumnezee-ştei revelaţ i i , S a t a n a se topeşte şuer înd în u m ­bră .

0! c ă ldu ră nxdeş i toare , p a r f u m a t ă , aeordurS 1

d'i'MTcte de rugăciuni cân ta tă , o rază pu t e rn i că de lumină netezeşte în scl ipir i de apoteoze cu te le adânci ale victimei. Re înv ia t ă se scoală, zâmbeş te copilăros în juru- i , a lungă cu un gest uşor de ipe ' f runte, g r e u t a t e a unu i vis obosi tor şi.. . zvâr l ind cât colo Cosmograf ia o ş te rge f redonând u n cân­tec, s p r e p ă d u r e a răcoroasă de mesteacănd!

FABRICA DE SPĂLAT CU ABURI

„ K R I S T Á L Y " Gőzmosógyár, Kolozsvár, Pályaudvar.

Yäpsire de haine. Curăţare chemică. Spălare cu aburi.

La suma de peste 10 Gor., pachetul se retrimite francat.

fag. 8 . . T R I B U N A' 14 Ianuarie 1912

P o v e s t i r i d e f e m e i . Arfa de a fi frumoasă. i

PĂRUL.

U n a din cele mai frumoase podoabe a l t femeiii es te des igur păru l . P e n t r u a-1 păs t r a sau ca să a junş i să-1 faci frumos, păru l coro o î n g r i j i r e continuă, înce­pând încă din copilărie .

S t a r ea de ex t r emă cură ţen ie a pieli ţei capului şi a pârului este p r ima condiţ ie de sănă ta te , ga ran t ând f rumse tea părului . Trebuie, a sa dar să vă faceţi un o biceiu nes t r ămuta t din aceia ca să vă spălaţ i părul in f iecare săp tămână odată si ciliar de două ori.

Obse rva ţ i de mul te ori că păru l si-a micşorat vo­lumul căzând cu abondenţă , că nu maai e vaporos şi s t ră luci tor . P ă r u l o a tunci bolnav şi as ta din pricină că p ie l i ta capului se usucă, seacă, lăsând ast-fel să se desvol te în profuziune, peliculele ( m ă t r e a t a ) . P r imu l lucru ce aveţ i de făcut e să căuta ţ i a vă scăpa de mă­t r e a t a care îneacă porii piel i tei . Spă la t i -vă păru l a-t.unci în fiecare zi până ce vedeţi că m ă t r e a t a a d ispă­ru t . Topi ţ i în put ină apă o j umă ta t e buca tă de săpun din ceară albă si muiaţ i în spuma aceia de săpun o p e ­r iu ţă de dinţ i cu care începeţ i şi frecaţi bine piel i ţa e.apului, şuviţă de suvită. Şi când păru l e bine îmbibat de săpun, în t r 'un l ighean do apă în care at i topit ceea-Jaltă j umă ta t e de bucată de săpun, muia ţ i -vă tot p ă r a l gi f recaţ i -vă puteanic de da ta aceas ta cu degete le , spă­lând Line pă ru l . Schimbaţ i apoi apa , r înd pe rînd, şi clă-t i t i -vă păru l a tâ ta , până ce apa r ămâne l impede.

Acum se pune prob lema cum să se usuce păru l? Nu în t r ebu in ţa ţ i în nici un caz procedeur i le electr ice, căl­d u r a artificială, pen t rucă uscându -vă păru l prin as t ­fel de mijloace, firele de păr devin din ce în ce mai sen­sibile şi se rup îngrozi tor . Dupăce at i ş ters bine păru l 6І v 'a t i svânta t piel i ta capului cu un prosop curat , p ro ­cedaţi a vă usca părul cu căldura na tu ra l ă a man i ­lor .

Masaţi-vii pieli ţa capului a tâ ta vremcL pânăce vede ţ i că rădăc ina părului p ierde umezea la şi începe să se usuce . Atunci luaţi şuvi ţă cu şuvi ţa din păr şi f recaţi- le p e r înd în t re p o l u r i l e palmelor .

Apoi când părul e ap roape uscat periat i -1 cu o pe ­rie fină d inspre frunte şi t âmple drep t şi neted în jos, — nu în păr ţ i şi oblic. Pe r i a t astfel părul t inde a creş te in jos sp re frunte şi tâpmle, şi conturul părului astfel crescut o un semn de f rumseţe . Pe r i a ţ i păru l dar nu p r e a mult pent rucă slăbiţi rădăcina . E suficient pa t ru ­zeci de per ie tur i , în r înd. P e u rmă începeţ i şi vă masa ţ i p ie l i t a capului, aşa, în sec, pen t rucă să act ivaţ i sec re -t iunea glandelor sebacee.

Pe r io ţ i -vă puţ in dar masa ţ i piel i ta capului , pânăce obosiţ i . Odată opera ţ i a aceas ta sfârşită, lăsa ţ i păru l desple t i t şi dacă e soare s ta ţ i a şa şi faceţi părului o bae de soare cât mai înde lunga tă .

Lăsa ţ i păru l să odihnească şi cât s ta ţ i în casă fa­ceţ i -vă obiceiu şi s taţ i cu păru) desplet i t , odihna şi a e ­rul pr i indu-i şi chiar dacă vă coafaţi, faceţi-vă o p i ep ­t ănă tu ră simplă cu ace puţ ine .

I a t ă o reţetă, de şampoang sau săpun l ichid:

Săpun lichid pur 100 g r a m e ; Carbonat de potasiu 200 g r a m e : Apă desti lată 2 l i tr i .

F ie rbe t i - l e bine la. un loc pânăce totul se disolva apoi când o răcită composiţ ia , parfumaţ i totul cu 200 gr . t inctură de vanilie sau orice alt parfum.

O mână din săpunul aces ta lichid îl pute ţ i î n t r e ­b u i n ţ a în locul unei bucăţ i de săpun din ceară pe care ті-1'аш recomanda t mai sus la spăla tu l părului . Cea­iul de muşă ţe l de asemeni e foarte bun pent ru a vă se rv i do el în locul apei simple, la spă la rea părului .

P e n t r u a. face să crească păru l , t o tdeauna înainte de a văspă la la cap, cu două, t re i ceasuri , rnasaţ i -vă p ie l i ţa capului cu lanolină pură sau apă de chinină.

De două, trei ori pe an eu îmi ard uşure l vârful şu­vi ţelor de păr pen t ru a d is t ruge firele de păr c răpa te l a vârf, ceoace e un semn că acele fire sunt a taca te , bolnave. Dupăce procedez la ope ra ţ i a aceas ta mă frec p e cap cu soluţ iunea u r m ă t o a r e :

Dacă t ra tamentu l aces ta energic , a. aspr i t ci a făea t păru l p rea drept , ca să-i reda ţ i ondulăr i le lui n a t u r a l e apl icaţ i pe păr soluţiuno d in :

Gumă arabică Apă de rose

100 g r a m e ; 400 g rame .

In fiecare seară împle t i ţ i -vă păru l în două coade ! şi dimineţ i le când ave ţ i v reme faceţi-i cât mai des băi ; de soare . ! Dacă în ciuda tu turor îngri j i r i lor pă ru l cont inuă a ! cădea, t rebuie să observa ţ i dacă aceas ta nu provine

dintr 'o s ta re de slăbiciune genera lă ; de anemie . In ca­şul ace«ta îngri j i ţ i -vâ sănă ta tea , luaţi fier sau faceţ i-vă

j injecţii cu arsenic .

(Va u r m a ) . Viorica Dumbravă.

Ca lendarul.

Alcool de 95% Apă desti lată

Apă de rose

10 gra.me; 50 g r a m e :

50 g rame.

Si dacă vedeţ i că păru l cade, se usucă si s lăbeşte , nu ositat i şi mai ales nu negl igiaţ i ci spălaţi-1 în felul a ră ta t raai sus, în fiecare zi, în tmp de zece -pa t ru sp re -«ece zile, veţ i vedea apoi că părul îşi va re lua vigoarea si lelor !ui bune.

Vrei , c ' t ' to ru 'e , să cunoşt i fizele pr in a r i a t recut ca lendar 1 c i r e iţi «duce a .n in t : d e d j t e ' e d u t r 'un a n ? V r u -ă ; t ' i de • â n d exist; , şi c u n s'a sch mnat delà început si până az ? Ur n j a z ă - m a <*tine în rin-d >rile d e mai la v le, căci pentr.« t ine, cititor de care vrei să mă citeşti, an; ad...nat toate aceste date.

Ca lendaru l a fost cunoscu t d m t m p u n de >ădate. Şe C'-ide c- mim le c a k n d i r u ai (s-u a l m m a h u ' u ) der vă din greceşte sau dir) l i m b i ar-ibă, tar V r s t e r g t u sus ţ ine că ti. rivă d in li ba s i x o n ă , b . z â v i u - s e ne faptul ă. Saxonii aveau obicei sâ nsemn ze ne scân­dur i lungi ile-o pa 'mâ , s c h i m b i ile lunei d m i ' a n an, ş aceste s . â i d u r . l e zice V o t e r g a n ~ se po t s o ­coti ca a lmanahur i rud imen tä re .

P e de allâ parte, biţii su>ţi 1 că a u m e j e c a i e i l a r u l u i vint d la inâ K n i e n d e , car? la r îndul sau d e n v ă d i " verbul a t a r e ( i ch n u , a convoca) d e oa ece p i p a . in vremur i le «Je m dt t e.-.uíe la Începutul fit-că'et 1 mi , convoca p o j o r u l şi-i c > m u n i c i zilele şi sâ rbă ori ie d m cursul lunr i aceleia.

C r i dinţii a lma ah t ipar t ş-a făcut apariţ ia în U n ­g a r a la 1474. Du , ă doi a i , în 1476, a ipârut şi în Itália unu l , iar un t x e m p i a r &e conservă şi azi, în b i l i t o t e a M a r c o n a . .

C e curioase e a u a lmanahur i le ta început , în evul mediu , când -.ăl . g ă i i scriau in s tove f u m o a s e Sau desemnau în mi>матга .-e c ; r ţ l e de rugăc iun i (în a: e a e p o t â manuscrise'). In aceste «-a enda re se v e l e cornul o m e n e s c înconjurat de constelaţi Ieş i de stelele caii se a t n b u a u f ecă-ei părţi d m c o r p ; se văd n o -tiţe d e medicina şi df as t rologie , aceste d o u ă ştiinţe cari m u ta vreme au fost atât i e strî'is u n i e , în cât celebrul doc to r medieval Bernard >e G p r d o n z cea că ïfaiă un b :m a lmanah , care se indice fasele Junei, m e d i a n a t s e o u t o p e t ; se vede n u m ă r u l z lelor egiptene, în o r i nu t r e b u i i nici fă se Use sânge, n ci să începi vre-un lucru Dac» vreţi să ştiţi caH erau acele zii", ia ta le : 1 Aprilie. naşterea lui i u t a ; 1 A i-g u t , guni rea iui Lucifer din k a i ; 1 D e c e m b r e , ar­riérer. So tomei >i J o m o r i. Luna M u i r a rea pentru n u n t i ; Septembrie pent ru bogaţ i iar O c t o m b r i e şi N: vembr i e pentru bătr ini .

In anul 1542, i t a - a n d Р і е Ь о Pila 'e a publ icat o carte a supra c a e n d a r i o r pe 11 ani u rmător i (1542 1552) pe care a n u m i t - o a I m a n a c - o ; d i r cel mai celeb-u compi la to r d e calendare a fost Nost ra-danv js (pomen t şi d e G ő h e n Fanst), care a înce­put seria profeţiilor cu spâimântă to^re e sale p rove-stiri asup'a pe r soane or , a supra agncu i tu re i , a supra f tu tmene lo r atmosferice.

In secţ iune, anul se c o m p u n e a din Z''e neegale . 1ч яппі 527, călugărul Dionis io a p r o p u s s i se adop teze Era Creşt nă, p ro >unere care n 'a fost adop ta tă decât cu rm.lt mai târziu da Ca ol M a g n o .

Frann 'a şi G e r m a n i a au a d o p t t această eră în se­c o n d X - e a ; Spania in 1100; P o r t u g á l i á i n 1 4 1 5 ; A u -Stna în 145 J.

To t si, anul nu începea cu 1 Ianuarie în toa te sta­tele, ba n>ci r h ' a r în toate oraşe;e u mi a eluiaş stat. Astfel în Ve-neţa, anul mc«pea ia 1 M i r t i e ; în F lo ­renţa şi în Anglia la 16 Mar t ie ; în Franţa la Pa f t i ; tu German ia Ia 15 D e c e m b r e .

Papa Innocenţ iu al XH-les, în anu l 1691 p r in t r ' o Bulă papală a s iab lit începutul anulu i Ia 1 Ianuarie; da r pe când t Л е statele au adopta t a e i s tă uniformi­tate Angl ia s ingură nu s'a s u p ' s d cât în anul 1753.

Nici azi calendarul n u e-te egal pentru toţi. N n mai vo rb im d e al nos t ru şi >| tu tu ro r o r todox i io r care este înapoi cu 13 zile.

ín calendarul E b r i i c anul începe în ziua d e 15 Sepiemvric . Data ai^a-.ta însă nu este socoti tă să b ă -băîo?,re, ci din contra /.iua ехоіг(іе ' , Ş' se şi n u m e ş t e z i u a a n i i u t i r e I, sau ziua judecate i , sau z ua in care va suna t r imbi ţa .

C o p ţ d creştini din Egipt , încep anul la 1 A u g u s t ; S i r iao i la 1 S r p t e m b r i e ; Nestor ianui la 1 O t o m a n e ; Mahometani i (al căror an este de 354 de ziie) la 16 Iulie.

In India t impul este socoti t cu s s 'eme f >arte c o m ­plica e, şi anul n o u diferă d u p ă localităţi. Rdul ind ian a r e pai ru p e r i o a d e : al a d e v ă r u l u i ; al m d e ;

d e s t i n u l u i ; al g r e ş e l e i . P r i m u l d n aceste pe­r ioade corn m n e din 12 000 ani dnmnezeeşt i sa» 4 , 3 2 0 0 0 0 d e ani o m t n e ş ' i , d e o a n x e o e p o ă din vata noas t ră esie e g a ă cu o zi d m viţa d ivină. S a m a totală a aces tor еросг este 4 320,000.000 de an i , cari echivalează cu o zi din viaţa 1 n Bra luma .

In C h m a anul n c e p e delà moartea lui Budha, adecă 447 înainte de naşterea lui T r i i t o s , şi a r e 334 sân 335 de zile, cu 12 luni di 29 s i u 30 de z ! e fiectre. La f e c a t e rei ani es'e o lună mai m u l t , n u m i t ă O K u n ; iar 60 de ani corist tui se un ciclu.

Japonezi i îmi ărjeau timpul tot ca chinezi*, dar de un t m p încoace, au adopia t A n u l Nou în ziut de 18 F i b r u a r i e .

C a m "ivurcatâ d t e socoteala t impu lu i în lume , n u este aşa ?

Această varietate de calendare, a făcut p e oameni i de şt . inţe să p r o p i c e o uniformitate a lor, şi celebrul a s t ronom fran ez F lamar ion a p r o p u s ca anu l să se fa à d e 364 de zile. In a i e s t caz, a m avea 52 de săp-t i m â ii exacte înt- 'u i an, tar z m a care t ămâne s'ar s icoti o zi compl imentară) care după un period d e 7 ani, a r constitui o altă s^pt^mână ce se va adaogă anu lu i în curs . Luni le in n u m ă r d e 12, s'ar f ice d e 3 0 si de 31 d e ziie, iar anul nou , ar începe la 31 Mart ie .

U n alt o m d e ştiinţa d in S a n t a i g e de Chile (Pe-ruvi l -America) a p r o p u s c i anul st facă le 13 luni decâie 28 de zile f eca r e . A-tfe' de î npărţeală ar da un r apo r t constant î n t ' e z i le le săp ' ămâne i şi î n ' r e datele l u m r e , în z i m d e Luni ar cores înnde datei 1, 8, 15, 22 ale f ecàrei l u n i ; z iua d e Mirţi, datei 2 , 9, 16, 23 etc. L u n a a t re isprezecea a p r o p is să s : n u m e n á T r i c e r n b r i e Anul, în aceasta d iv iz iune a t i m p i l u ' , ar d e 364 de z l j , i i r z iua a Збэ-а , s e f e a f a â d e calendar , fără d a ă şt să f e o zi d e săr­bă toare universală .

P â n ă la a e i s t ă schimbare, m u ' t ă v r e m e va mai trece ş' m u t e ca en d i r e se vor mai tipări aşa c u m l e - д т a p n a t d m batr îni .

Roms, 19!2 . I. T. A l î a n .

i nvitare îa a — Abonaţi .Tribuna". —

A c e l intim ş i c ă l d u r o s c o n t a c t s u f l e t e s c ce s'a s ' a b i î t i i n t r e „ T r i b u n a " ş i c e t i t o r i i e i , n e in d e a m i i ă s à n e î n d r e p t ă m c u î n c r e d e r e şi dragoste a c u m î n pragwil u n u i n o u a n , c ă t r e p u b l i c u l n o s ­tru c t - i fer , c a r e p r i n a l i p i r e a şi devotamentul s ă u statornic c ă t r e „ T r i b e i n a " a f ă c u t d i n e a и я е і d i n f a c i c r i i d e c ă p e t e n i e a i v i e ţ i i n o a s t r e p u b l i c e . S u n t e m c o n v i n ş i , că i tu p r i n uoi, c i p r i n publicul--ei c e t i t o r ş i a d o b â n d i t „ T r i b u n a " a c e a s t ă impor t a n ţ ă . C ă c i ac î i s t p u b l i c e s t e e l i t a i n t e l e c t u a l i t ă ţ i i r o m a n e ş t i , c a r e a fos t t o t d e a u n a a c c e s i b i l ă ideijei­dé înaintare ş i d e p r o g r e s . Aceasta i n t e l e c t u a l i ­tate s e i n s p i r a , din c e ' e m a i a v a n s a t e ideale în politică şi d i n c e * т г - і c u r a / ä concepţie naţic-за-lista în l i t e r a t u r i . „ T r i b u n a " e s t e expresia Шеігі a acestei i n t e l e c t u a l i t ă ţ i , deîa aceasta p r i m i n d u - ş i toată p u t e r e a , d r a g o s t e a şi îndemnurile de a se face v e s t i i o a r e a t u u r o r dorinţelor, gândurilor, speranţelor şi luptelor naţionale. Си rădăcinile coborîte adâa ic t n conştiinţa mai bună a neanuiltîi ea a r é s i s t â t t u / u r o r p e r s e c u ţ i i l o r vrăjmaşului fi resc. p l ă t i n d cea mai onorifică contribuţie de sânge î n c u r s u l a n i l o r şi a infrunat toate viforele calomniilor, minciunilor şi bârfeîilor deslănţuite de un a n î n c o a c e împotriva ei. Ea este termometrul* puterii de reacţiune a poporului nostru în procesul p e r m a n e n t , d e f i e c a r e clipă a l triumfului valorilor morale şi i d e a l e asupra valorilor în curs, al prime­nirii şi reînoirii prin idei şi oameni, proces care no încetează n i c i o d a t ă la popoarele în cari e viu pul sul vieţii. în viaţa unui popor, a unui partid se pol aduna m u l t e reie, multe păcate şi neajunsuri, mo tiv de desperare ar fi numai atunci când n'ar e-s ista o reacţiune destul de puternică de a lupta pentru stârpirea lor.

„Tribuna" întrupează ideia acestei reacţiuni* a puterii d e v i a ţ ă a poporului nostru şi ареіеагп azi m a i m u l t ca ori când la sprijinul cetitorilor ei, cari pot pricepe în toată intensitatea lor fenome jjeîe a r i и а і е d i n viaţa noasră publică.

Nr. — 1 9 1 2 „ T K Í B B N A* P»g 9 !

Deschidem a bon «ment non ta „Tribuna**:

Pe na an 38 cor. P e jumătate an M cor. Pe e Inal -2-4« <**•

Pentru România щі străinătate 40 franci.

S O C I E T A T E A F I L A R M O N I C Ă D I N A R A D

Ş I — G E O R G E E N E S C U .

Arad, 13 I a n u a r i e . E cunoscut si pub l icu lu i românesc d in A r a d

i rumosuJ avânt ce Га lua t societatea aceasta de •amzicâ, din concertele s imfonice ce au începu t a fi tot nn^i cău ta te şi mai aprec ia te şi delà care a'eu l ipsi t n ic ioda tă p a r t e d in amator i i şi cunos-*jăwrii de muzică ai societăţi i româneş t i . P ă t r u n ş i de eent imente le p rofunde ale a r te i şi an ima ţ i fa ta d e mişcăr i le serioase în l e g ă t u r ă cu u l t ime le e-oouri d in lumea muzicală , ca r i puneau în t r ' o lu­m i n ă n e t ă g ă d u i t ă şi câţ iva d in mar i i compozi­tori r o m â n i , — membr i i societăţii f i l a rmonice în perwoanelo secre ta ru lu i sociotăţei, d. Iosif W ag­a e r şi d. Zeluor, şeful orchestre i muzicei m i l i t a r e te«ale, s'au g â n d i t să împodobească r epe r to r iu l •ocmcerteloT cu una d i n s t ră luc i toare le pe r l e ale compoziţ i i lor româneşt i . „Pas to ra l a R o m â n ă " , — •Je шччгеіе maes t ru , George Enescu .

I n in teresul acesta, d. Iosif W a g n e r s'a adre­sat d i rec t maes t ru lu i , la P a r i s , sol iei tându-i în­voirea odată cu textul compoziţiei Pas to ra le i .

D . George Enosou viu a t i n s dc această văd i t ă (áoTadá de s impat ie , r ă s p u n z â n d d lu i W a g n e r şi «nal ţumind societăţi i p e n t r u dragostea cu caro se interesează nu n u m a i de operele sale ci şi de per­soana sa, a binevoi t a le scrie în scr isoare un scur t is tor ic a câ torva d i n capo d 'oper i le sale p r ecum şi %iografia sa.

Socotim oa foarte de in teres nil n u m a i p e n t r u amator i i şi cunoscători i noş t r i muzical i ci p e n t r u î n t r e g publ icul românesc , să facem cunoscut una «íín cele mai f rumoase şi mai glor ioase f igu r i din ііашеа ar te i româneş t i care incontestabi l s'a im-srses astăzi, în t rege i societăţ i .

D ă m loc aci, î n t reg cupr insu lu i scr isoarei mae­s t ru lu i George Enescu, adresa tă d lu i W a g n e r :

Scumpe Domnule,

Mai în tâ i vă mul ţumesc p e n t r u c ă v'iaţi gând i t să înscrieţi şi u n a din operele mele, în p r o g r a m u l «nuia d i n concertele Dvoas t ră . „Pas to ra l a Ro­mână" e cu adevăra t una din operele t inere ţe i mele: am scris-o când e ram de 16 ani şi a fost exe­cutată în anul vi i tor — la u n u l d in concertele <din Colonia, în F e b r u a r i e 1898, u n d e a fost foar te *bine primită atât de publ ic cât şi de presă.

Acola a fost debutul meu ca şi compozitor. (Se letie că George Enescu este recunoscut mai în tâ i ca onare maestru violonist. N . R . )

D e atunci e'a cân t a t : „Suite d'orchestre" tot ha Colonia în 1904, pe u r m ă în Mahle r -New-York , Nood-Londros , etc.; „Symphonie eu mitmayeur"

«'a cân ta t în Colonia — 1906, apoi în Monte-Car lo , Pi lar rnonia d in Londra, apoi în A m s t e r d a m , Dam-rosch-New-York, Fiedler Boston e tc . ; pe u r m ă jsele „Două Rapsodii Române" cân ta te cam pre­tu t inden i sub direcţ iunea mea, au fost adopta te

d o Wood—Londra , de Mengel lberg—Amsterdam qi de K i inwa ld -Ph i lha rmon ie—Ber l i n .

A m apoi un m a r e număr de opere p e n t r u mu-Jii«ă de cameră ca : „Două sonate pentru piano si violoncel", un „Quator pentru piano şi coarde", wm„Quator pentru instrumente cu coarde", u n „Dixtuor pentru zece instrumente de vânt", cea

Mmi F a i r a a i m croitor englezesc.

mai bună operă a mea, ,J)eux suites" p en t ru pia­no, „Variaţii1 p e n t r u două p iane şi al te melodii. . .

Oa violonist, în U n g a r i a o să c â n t p e n t r u cea d i t â i a dată la Budapes ta , anul acesta, în z iua do 5. M a r t i e în „Doppel Concer t de B r a h m s ' ' eu Сазаіз .

Biográf ia mea S imt născut în 19 Augus t 1881 la l>orohoiu

în Moldova ( R o m â n i a ) . A m început să cân t la v ioară încă delà vârs ta de 4 ani , la 5 ani cân tam la p ian şi la 7 ani arn i n t r a t în conservatorul d in V i e n a ; acolo am u r m a t cu Bacbr i ch şi Hel lmes-berger la vioară şi cu Rober t Fuchs , p e n t r u com­pozi ţ i i .

I e ş i t d in conservatorul acesta la 11 ani obţi­nând de acolo „Gesolschaftemedail le".

L a 13 ani am in t r a t în conservatorul d in P a r i s având pen t ru s tudi i le de compoziţ ie de profesori pe Mas-senet, Sodalguo, P^aure; şi p e n t r u vioară pe Mars ick .

A m ieşit d in conservatorul d in P a r i s la 18 an i , cu p remiu l în tâ i p e n t r u vioară , nopu t and să con­curez pen t ru p remiu l dc onoare , f i ind s t ră in . D a r opere le melc se cân tau in vremea aceia, în clasă, 1д conservator.

D e a tunci locuiesc în toate ie rn i le la P a r i s şi în f iecare vară petrec o p a r t e d in v reme la cur tea M. S. Regina El isabeta a Român ie i , m a r e a Car­men Sylva.

Având un fond de educaţ ie g e r m a n ă şi locuind la P a r i s , pe care îl iubesc d in toată in ima, f i ind Român d in naş te re , sun t esenţ ia lmente , interna­ţional şi ţ in în chip ar t i s t ic , să t rec ca a tare , eu toată adora ţ ia ee o ani pen t ru ţara mea na ta lă şi pen t ru n e n u m ă r a t e l e comori ale folklorului ro­mân .

Şi acum scumpe domnule vă mul ţumesc încă odată dvoastră, d lui Zellner, în t regei orches t re şi comitetului dc concerte. î m i voi p e r m i t e ca oda tă sosit la Budapes ta să vă anun ţ .

I n aş teptare , vă rog să credeţ i în sent imen­tele mole de devotament .

George Enescu . P a T anuar io 1912.

Socotim că ne facem i n t e r p r e t u l î n t r egu lu i publ ic amator do muzică, r u g â n d comite tu l do concert al societăţei f i la rmonice locale, ca prof i ­tând de t recerea mare lu i maes t ru , Enescu , p r i n U n g a r i a , să aranjeze unu l d in concertele sale eu concursul mare lu i violonist .

C redem ca bizuit şi s p r i j i n u l publ icu lu i ro­mânesc acest festival a r t i s t ic ar pu tea fi u n u l d in cele mai reuş i te la Arad .

Ş I Geban cers J U R I U ! . . .

S u b t i t lu l r ă s u n ă t o r ,,Dcla calomnie la falsi­ficare" „ R o m â n u l " de azi publ ică o scr isoare d in pa r t ea lui Cehan, d i rec toru l z ia ru lu i „ T i m p u l " adresa tă dlui Vasi le Gohlis , d i rec toru l z i a ru lu i „ R o m â n u l " , în care t ipu l încearcă să conteste au­tent ic i ta tea scriscrei sale r eprodusă de noi în fac­s imil şi cere şi el jur iu . . . .

Ascul ta ţ i cum glăsuieşte Cehan î n t r ' u n ade­vă ra t acces de h i p e r t r u f i e a d e m n i t ă ţ i i :

„ . . .Dar Vernescu a găs i t cu cale să falsifice cuvântu l rost în rest şi să adauge, sau să ş teargă cu ckrc- celalal t cuvânt şi să scrie ştie el.

„Şi bucuros de falşul care l'a făcut , t r i um­fător v ine să c readă că p r i n asemenea c r i m ă pena lă m 'a d i s t rus .

„Di s t inge rea (d i s t rugerea , probabi l ) acea­sta e a lui p rop r i e .

„Aş tep t cu toată l in i ş tea sufletească ver­d ic tu l j u r i u l u i de onoare şi se va vedea a tunci , ca re e vinovatul , declara tu l , omul fă ră onoare.

„De altfel pe Vernescu îl declar ca păl­m u i t " (s ic! )

„ R o m â n u l " «e asociază la cererea aceasta a lui Cehan şi n e somează să supunem car ta poştală examenulu i une i exper t ize chemată să constate dacă d. Vernescu a adaos ori a şters cu clor în text .

Răspund eu, căci car ta poştală se' află în pose­s iunea mea. A m mai declarat că o a ra t cu p lăcere o r i cui. N ' a m n imic nic i împo t r iva u n u i examen de exper ţ i , aceasta ar t rebui însă să se î n t âmple în. p rezen ţa mea şi a unor mar to r i . î n t r e b însă , ca re a r fi sancţ iunea , când această exper t iză ar con­s ta ta şi ea, ceea ce poate constata omul care vede scr isoarea şi n u sufere de miopie. . . morală . Să răs ­pundă în tâ i „ R o m â n u l " la aceasta şi apoi — p r i ­mesc exper t iza .

Arad, 13 Decemvr ie 1912.

Sever Boen.

C R O N I C Ă D I N P A R I S .

Lumea delà Sorbona. — Un episod înduioşător» Evaziunea căpiiianutui Lux şi raporturile franco-gerrnane. Colonia română din Paris. — Fur­

t u n a iu Franţa.

Paris, 6 I a n u a r i e 1912.

S u n t e m d u p ă anu l n o u ; f lor i le s'au mai îm­pu ţ i na t pe s trăzi Şi bomboanele n u se mai desfae cu a tâ ta îmbelşugare . D. Fa l l i é r e s ! şi î na l ţ i i d e m n i t a r i civil i şi m i l i t a r i ai F r a n ţ e i se odihnesc d u p ă atâtea ceremoni i oficiale de r igoare . N u po t s p u n e că P a r i s u l s'a l in iş t i t , f i ind-că sgomotul mare lu i oraş e voşnic acelaş; totuşi s imţi p re tu ­t inden i o „destindere, d u p ă acivi ta tea febr i lă do pe t impu l sărbător i lor . Şi ce este mai i n t e r e s a n t : cu rsur i l e delà Sorbona au re începu t azi. P r i n cur ţ i le , amf i tea t re le şi săli le s trăvechei un ivers i ­tă ţ i a re înoput acea mişcare de s tup, a tâ t de ca­rac ter is t ică şi voioasă. Maeş t r i i şi-au r e l u a t locui p e ca tedre şi aud i to r i i pe bănci . U z i n a de idei funcţionează d in nou. D i n nou ai p r i l e ju l să-ţi înviorezi min tea şi să-ţi recreezi sufletul la a tâ tea şi atâtea cursuiri f rumoase. P r i n amf i t ea t re se înghesuiesc ia r o m u l ţ i m e de ch ipu r i t ine re , m i n ţ i proaspete, dorn ice de î nvă ţ ă tu ră , i n imi calde t« vibrează la tot ce este f rumos. Da, astăzi la cu rsu l mare lu i filosof Bergson, am avut ia r ocazia să contemplez acea m u l ţ i m e f ami l i a r ă a amf i tea t re -lor delà Sorbona şi delà Collége de F r a n c e . A m văzut francezi vioi, rusoaice a tente , amer ican i at­letici , români b r u n i şi e leganţ i .După aceea pe la ceasul când Sorbona îşi închide por ţ i le m 'am a-mestecat şi eu în cetele de s tudenţ i şi do s tudente , ce se împră ş t i au g r u p u r i - g r u p u r i de-a lungu l bu­levardelor Sa in t -Miche l şi Sa in t -Gemain , p r i n b ă t r î n a şi pi toreasca rue Sa in t - Jacques pe undo l 'am cău ta t dorn ic cu p r i v i r e a pe bunu l abate Cognard , şi p r i n rue Neuve-Ste Geneviève înf io­r a t ă de u m b r a lui Moş Goriot . I n momente le ace­lea, în t r adevăr, guş t i depl ină , melancolica şi to-tuş aşa de t inereasca poezie a C a r t i e r u l u i Latin*

. . .Sunt optsprezece ani de a tunc i , p r i n 1893, Ca r t i e ru l L a t i n e ra în s ta re de asediu. S t u d e n ţ i i pa r iz ien i e rau îndâ r j i ţ i pe d. Bé renge r , care voise să oprească anua lu l bal al t i ne r ime i , aşa n u m i t u l Ba l des Quat ' z -Ar ts . Po l i ţ i a s'a c iocni t de ba r i ­cade, o î ncă i e ra re serioasă a avut loc î n t r e solii au tor i tă ţ i lo r şi î n t r e s tudenţ i . Au fost r id ioaţ i ma i mul ţ i r ă n i ţ i de ambele p ă r ţ i . U n g r u p do s tu­denţ i francezi , după o lup tă cu agenţ i pol i ţ ieneşt i s'a r e t r a s î n t r ' u n moment dat în cur tea Sorbonei . D a r când să urce scara de p i a t r ă a un ive r s i t ă ţ e i , ei se r e t r a g u i m i ţ i . J o s la p ic ioare le lor, un pa­chet cur ios scotea p lanşe te ca de copil. Şi e r a copil, într 'axlevăr, o fe t i ţă de vre-o câteva l u n i , depusă acolo de vre-o m a m ă dena tu ra t ă . Specta­colul acosta a înduioşat in imele t iner i lor s tuden ţ i şi un sen t iment u n a n i m şi spontaneu i-a p o r n i t să facă un gest de toată f rumuseţa . E i au r i d i c a t fe t i ţa de pe p ie t re le reci şi toată ceata — e r a u vre-o cincizeci — au aş tepta t s fârş i tu l încă ie ră re i , după care au mer s cu toţii la comisar, dec la r înd

Recomandă atelierul său renumit în croiala hainelor, pardesiilor şi paîtoa-nelor. — Bogat asortiment în stofe

streine şi indigene. Serviciu prompt — Preţuri ieftine !

Croitorie englezească Lugoj, ediîicia'i-Вагаг,

Pag. 10 „ T R I B Ü N A" Nr. 1 — 1912

că doresc să adoptezo în g r u p pe mica părăs i t a . Şi aşa au făcut. P l ă p â n d a f i in ţă care s'a schimbat c u vremea în t r ' o dulce şi gra ţ ioasă pa r i z i ană a fost botezată de tu to r i i oi cu n u m e l e de Lucie Ba­g a r r e (cuvântu l d in u r m ă însemnează pe f ranţu­zeşte „ î n c ă i e r a r e " ) . E a a fost crescută pe seama s tudenţ i lo r , da tă la şcoală şi apoi în ucenicie la o modis tă . Astăzi , oa se numeş te d ra Lucie , este o f a t ă de toată f rumusoţa şi de o v i r tu t e exemplară . D a r greşesc: nu mai cse fată ci soţie, căci acum cinci zile a avut loc căsător ia ei cu u n negustor-brutair al P a r i s u l u i . Zestrea i-a fost cons t i tu i tă de aceiaşi tu to r i car i au î n g r i j i t de ea şi p â n ă acum. Cea mai m a r e p a r t e d in foştii s tudenţ i delà 1893 au azistat la n u n t ă , veni ţ i d in cele p a t r u col ţur i ale F r a n ţ e i . Şi aceşti actuali deputa ţ i , ma­g i s t r a ţ i , profesori , scr i i tor i , advocaţi etc., a ace­stor oameni grav i şi aşezaţi vor fi r e t r ă i t de s igur cu mul tă duioşie epoca pe când, t i ne r i sglobii şi en tuz iaş t i , cu sângele clocotind în vine, ei se bă­t eau cu poli ţ ia în nepăsa rea p r ime i lor t inere ţ i !

. . . îndrăznea ţă evaziune a căp i tanu lu i francez L u x , caro arostat în G e r m a n i a sub inculparea de sp iona j , a reuş i t să fvigă d in redutab i la fo r tă rea ţă delà Galtz, e preocuparea de căpetenie a F rance ­zilor în zilele d in u rmă . D a r impor t an ţ a acestei ches t iun i n u stă tocmai în fap tu l evadărei căpi­tanu lu i L u x , ci mai cu seamă în s tarea de sp i r i t e la caro a da t naştere . D in toate articolele de ga­zetă, d i n conversaţ i i le pa r t i cu la re , d in a t i tud inea foairte semnif ica t ivă a lumei oficiale de aici, re­iese, ţlişneşte ca s ă zic aşa, probabi l i ta tea u n u i v i i tor răsboi f ranco-german. I n nic i o epocă ma i î n a i n t e do acordul în chestia Maroculu i , n 'a fost pusă mai mul t în evidenţă quas i - s igurau ţa u n u i a p r o p i a t răsboi eu ropean . F rancez i i cel pu ţ in j udecă acoastă eventua l i t a te fă ră pa t imă , f ă r ă p r ec ip i t a r e , cu un sânge rece perfect . Ge rman i i la r î n d u l IOT n u încetează dea se ocupa de acest v i i tor m a r e răsboi. S'a pomeni t şi în F r a n ţ a de fa imosul art icol d in „Köln ische Ze i tung ' ' în care corespondentul pa r iz ian al acestei gazete, vorbe­ş te cu o senină ta te admi rab i l ă de aşa zisa igno­r a n ţ ă a soldatului francez. Corespondenţa aceasta a avut aici la P a r i s un m a r e succes de i lar i tare . P a r i z i e n i i se s t r îmbă de r î s în fa ţa acestor afir-amaţiuni nemţeş t i . Şi în t r ' adovăr , n u m a i un ga­zetar g e r m a n e în s ta re să a t i ngă nota cea mai î na l t ă a r id icolului cu o aşa imper tu rbb i l ă gravi­ta te . Dacă faptul de a a f i rma astfel de năsbât i i e capabi l să însufleţească a rma ta ge rmană , apoi e d e aş tep ta t ca ea să în toarcă în cu r înd eroismul bă t r î ne i g a r d e a lui Napoleon I . Căci publ ic iş t i de tal ia încân tă to ru lu i corespondent , a lui „Köl­n i sche Ze i tung" , slavă D o m n u l u i ! n u t r ebu ie s ă lipsească în marelo impe r iu al lui Wi lhe lm I I !

I m i a jung la urechi veşti d i n ce î n ce mai frurœ>aae asupra cerculu i s tuden ţ i lo r român i d in Pa r i e , cu sediul în r u e de Seine , N r . 40. Nici o-d a t ă români i оачі studiază) în cap i ta la F r a n ţ e i n ' a u t r ă i t în t r ' o mai in t imă comun iune sufle­tească, ca acum. F i r e ş t e că a r fi încă mul t e de făcut î n t r u a jungerea une i mai s t rânse solidari­t ă ţ i î n t r e ei , d a r f ap tu l că ei se a d u n ă acum l a o la l t ă cons t i tue un succes neaş tep ta t p e n t r u t r ă i t p â n ă acum î n t r e dânş i i români i d in P a r i s . Şi s u n t n u m e r o ş i ! A t r e b u i t i n t e rven ţ i a ene rg ica şi g ra ţ ioasă a dne i P i l a t p e n t r u a în jgheba drăgu­ţul local d in rue do Se ine . Es te acolo o sală de imuzică, o sală de s tudi i , o bibliotecă. I n f iecare seairă t iner i i s tuden ţ i se a d u n ă la ola l tă în dis­cuţ i i ser ioase ori g lumeţe . D e mai mul te or i pe l u n ă au ioc c i n e e r t e , şezător i l i t e ra re , confer in ţe . P e n t r u sa ra de revil ion (stil vechiu) se fac pre ­g ă t i r i f rumoase în vederea une i l u n g i pe t recer i î n comun . P r i n t r e cei mai act ivi şi u t i l i p ioner i î n t r u fo rmară unei comuni tă ţ i cât ma i per fec te , mint, de bună seamă dn i i Ta f ra l i , eminen tu l ar-cheolog român , Georgescu, F u r t u n ă , K r i m , Mo­sóin e tc . Observ că n 'am în tâ ln i t la cercul româ­nesc d e taioi decât po u n s ingur r o m â n t rans i l ­vănean pe d. Vasi le Stoica.

. . .Vijeli i pu te rn i ce scu tură P a r i s u l de vre-o ' câ teva zile. V â n t u l u r l ă pe s t răzi împroşcând cu s t rop i de ploaie şi cu foar te r a r i fulgi de zăpadă, j Aseară cl a deerădălcinat ch ia r doi cas tan i de pe m a r e l e bu levarde . V r e m e a se sch imbă totuşi cu o repezic iune su rp r i nză toa r e : ipe ziua de azi am 1

văzut de cincisprezece or i ce ru l senin . Şi de al te c incisprezece or i el a fost încărca t de nor i fu­g a r i . Şi este f r ig . D e pe marea Mâneci i i a ră , n e . vin ş t i r i îngr i j i toa re : vapoarele car i fac cursa în t r e Angl ia şi F r a n ţ a sun t amen in ţa t e la fiecare

momen t să facă nau f r ag iu ; de asemenea şi vasele cari deservesc colonii le f ranceze din Afr ica . I n ­t r e P a r i s şi mai mul t e oraşe din provincie eomu-nioaiţiunile te legraf ice şi telefonice s u n t î n t r e ­rup te tot din cauza fur tune i . P a r i s u l însuşi a re u n aspect d in cele mai cur ioase ; t recă tor i i de p e s t răzi î ţ i fac impres ia unor păsăr i monst ruoase , căci vân tu l le umflă pu lpane le pa l toane lor d e nu-i lasă să înainteze. Pă lă r i i l e sboară pr in •văz­duh , şi mai ales cele femeeşti . E r i am văzut t re ­când p r in aer, ca un şa rpe sbură to r , gu le ru l d e lu t ru al uni e legan te par iz iane . Pentru a se pu tea pune m â n a pc cl s'a organiza t o adevăra tă vână­toare . Sena creşte şi yf,ele ei c u r g tu lbu re şi po­somorâ t e ca în vromile cele rele . P r e t u t i n d e n i î ţ i vine la urechi t ângu i r i l e vân tu lu i de pe s t r a ­dă. N u m a i în găr i le t r enu lu i s u b p ă m â n t e a n e li­niş te şi că ldură . Văzduhu l e senin şi nemişca t ; n u auzi nici p lanşe te le vân tu lu i , nici s t ropi i de ploaie isbindu-se d e acoper işur i sau t r o tua r e . Ş i mă gândesc la aspec tu l pe care-1 va avea pămân­tul nost ru când cei din u r m ă oameni vor fi suiţi să-şi pet reacă via ţa p r in s u b t e r a n e . în momen­tele când globul sub- lunar va prez in tă o supra­faţă pus t ie şi dezolată do un înghe ţ l u n g u b r u .

C. R. B .

R e v e l i o n u l î n A r a d .

S o c i e t a t e a r o m â n e a s c ă din A r a d , c r e ­d i n c i o a s ă ob ice iu lu i din b ă t r â n i , a s e r b a t şi de d a t a a c e a s t a s e a r a de S â n - V a s i i î m ­p r e u n ă , în s a l a s p e c i a l ă a r e s t a u r a n t u l u i , ,Mi l l en ium" .

D i n t r e o a s p e ţ i i n u m e r o ş i c a r i a u l u a t p a r t e l a a c e a s t ă s e r b a r e f a m i l i a r ă n e - a m p u t u t î n s e m n a , în fuga c o n d e i u l u i , p e u r ­m ă t o r i i :

D . D r . N i c o l a u O n c u cu d o a m n a , P . C. S a K o m á n R . C i o r o g a r i u , O c t a v i a n G o g a , S a v a R a i c u , P e t r u T r u ţ i a , D r . I o a n N e m e t cu d o a m n a , Vas i l e P a p p cu d o a m ­n a , S e v e r B o c u cu d o a m n a , Oofcavian T ă s -l ă u a u u , Tr i fu L u g o j a n u cu d o a m n a , G e o r ­ge P o p o v i c i c u d o a m n a , P . Vas i lon c u d o a m n a , I e an T a t u cu d o a m n a , I o a n M o l d o v a n cu d o a m n a , Virg i l A n t o n e s c u c u d o a m n a , d şoa re l e L e t i ţ i a , M i n e r v a ş i L i v i a D i m i t r e s c u , d ş o a r e l e Z o e şi A g l a e P a p p , d ş o a r a G e o r g i n a C o r n e a , d ş o a r a A s t r a I l o d o ş , G e o r g e Nich in , I l i e P a p , Mi-h a i P o p o v i c i u , A l e x a n d r u A n c i u , P e t r e U n g u r e a n u , I . B r u t P ă c u r a r i u , D . S te fa -nov ic iu , P . O p r e a n u , E u g e n C i o r o g a r t u , Bas i l Moga , I o a n Ş i ş t a r o v e ţ a n , D . A p ă -t e a n u , Ş t . N e a n i ţ u , r e d a c t o r i i „ T r i b u ­n e i " şi m a i m u l ţ i a l ţ i i .

A n u l n o u o fost s a l u t a t de d. D r . Ni-colae Oncu, o a r e l u â n d c u v â n t u l c o n s t a t ă cu b u c u r i e p r e z e n ţ a u n u i pub l i c a t â t d e n u m ă r o s şi de a les a d u n a t în n u m e l e d r a ­g o s t e i de n e a m . î ş i e x p r i m ă b u c u r i a c ă î n t r e ce i de f a ţ ă î n d e o s e b i p o a t e s a l u t a pe cel m a i de s e a m ă şi m a i v r e d n i c fiu aJ n e a m u l u i n o s t r u , d. O c t a v i a n G o g a . (A-p l a u s e f u r t u n o a s e şi î n d e l u n g p r e l u n g i t e ) . D o r e ş t e , apo i , t u t u r o r an n o u fer ic i t , i a r n e a m u l u i î n f ă p t u i r e a n ă d e j d i i l o r s a l e .

I i r ă s p u n d e d. Octavian Goga c a r e e p r i m i t cu a c l a m a ţ i i de însu f l e ţ i r e . A n u l t r e c u t — î n c e p e d. G o g a — n e - a g ă s i t ш l u p t ă , d a r a c e a s t a n u a fost o l u p t ă î n t r e d o u ă g e n e r a ţ i i , n ' a fos t o î n e ă i r a r e î n t r e t i n e r i şi b ă t r â n i ,ci a fost c i o c n i r e a a l o r d o u ă c u r e n t e , a fost o l u p t ă î n t r e un c u r e n t de m u n c ă î n ţ e l e g ă t o a r e a sp i r i t u lu i v re ­mi i şi î n t r e c u r e n t u l advens .

L u p t a a c e a s t a a fos t p o r n i t ă d e o s e a ­m ă de t ine r i î n f l ă c ă r a ţ i , d a r n u c o n t r a b ä -

t r â n e ţ e i — z ice m a i d e p a r t e d. G o g a — c ă c i v ă d î n t r e n o i ş i o a m e n i în v â r s t ă , fapt c a r e n e d o v e d e ş t e o d a t ă m a i m u l t , c ă a-c o a s t ă l u p t ă n u s 'a d a t î n t r e d o u ă g e n e ­r a ţ i i , c i î n t r e d o u ă c u r e n t e o p u s e . N e p a r e n e s p u s d e b i n e c ă p u t e m s a l u t a în m i j l o c * ! n o s t r u p e u n u l d i n t r e ce i m a i v e n e r a b i l i r e p r e z e n t a n ţ i a i veche i g e n e r a ţ i i , şi î n c h i n p a h a r u l in s ă n ă t a t e a a c e s t u i r e p r e z e n t a n t d. Dr . N i c o l a e O n c u oa re deşi b ă t r â n d e an i , e cu suf le tu l ve şn i c t â n ă r .

D e î n c h e e r o a vo rb i t P . C . S . d. R o ­m a n R. C i o r o g a r i u c a r e b i n e c u v â n t a a n u l n o u cu d o r i n ţ a ca a c e s t a să a d u c ă re în­v i e r e a t u t u r o r s e n t i m e n t e l o r s t i f i t e şi pro­f a n a t e a n u l t r e c u t . Î n c h i n ă în s ă n ă t a t e a d lu i O c t a v i a n G o g a , u r â n d p o e t u l u i sufe ­r i n ţ e l o r n o a s t r e să a j u n g ă să p o a t ă cântau şi g lo r i a n o a s t r ă .

T o t P . C. S a d. p r o t o s i n c e l H. U . C i o r o g a r i u a v o r b i t ridicând p a h a r u l în s ă n ă ­t a t e a d lu i S a v a R a i c u , o m u l m u n c i i . în t ru­p a t e .

P e t r e c e r e a s ' a c o n t i n u a t în vie an i m a ţ i e p â n ă t â r z i u sp re zo r i .

INFORMAŢII. A R A D , 13 Ianuarie н. 1912

t Vasile Lascar. Cet im în „Doljul" d in Craiova că dinarul V<t~

sile Lăstar, publ ic is t care şi-a croiat oare-caro n u ­me, lovit de o boală g rea , a răposat zilele aceste î » Viena , unde morse să-şi desăvârşească s tud i i l e .

Răposa tu l n u împl in i se încă vr îs ta de 23 d e an i , a publ ica t însă cu toate aceste foarte muie» poezii p r i n „Gonvirbirile critice" ale dlui Mihi-lache Dragornirescu şi în revis ta „Ramuri" ăol& Craiova . E r a un băia t mit i te l , cu ochii s-tnji de su fe r in ţ ă , pal id şi veşnic şi visător. S e învâ r ­tea şi el p r i n cafenelele Bucureş t i lor , d iscuta lite­r a t u r ă şi p r ivea cum treceau pe d i n a i n t e a ochii iu i femeile frumoase.

I n vremea din u r m ă ne-a t r i m i s şi nouă câ to r* poezii . Dorea să se ascundă sub un n u m e de f e ­meie. C ă u t â n d p r in sa l ta re am dat d e u n a pe c a r o o pub l i căm a i c i :

Mi-a căzut o floare 'n s t rada . Cea dintâi ei mai f rumoasă! Un d r u m e ţ a r idicat-o Şi s'a dus cu ea acasă.. .

Dar de-a tuuc i , când vine noapte». E u deschid fe reas t ra 'n s t radă . Şi pe lângă zidul negru Las o floare 'n jos să codă... • : • î

•

N o a p t e a a/sba nu mai v ine ! - -

Si-Î as tept 'o floare 'n stradă. . . • f f De-o veni târziu, a i cea Aş voi să no mă vadă.. . 1 ;

i S t i n g şi l ampa să nu creadă C ă ţin pen t ru el lumină... Dar as v rea să mă surpr indă , C a să nu m i ştiu de vini . . . . • '•

A veni t şi... n ' am stins l ampa! •ţ %

Am uitat-o şi-i mai bine. 1 F l o a r e a iar a ridieat-o Şi s'a dus zîmbind sp re mine.... •iî Ѣ

Dar pe când m e r g e a , deodată . S ' a oprit în d rum cu floarea S'o sărute 'n t imp ce 'n ramur i Tri luia pr iveghi toarea . . . ţ

щ Mi-a căzut o floare 'n strada, f C e a dintâi si mai frumoasă.... Un d rume ţ a ridicat-o % Şi s'a dus cu ea acasă...

— 1«M2 „T R I B U N A"

De atunci, rând vino noaptea. Eu deschid fereastra 'n »trade Şi pe lângă zidul negru Las o floare 'n jos să cadă...

Tuturor abonaţilor şi cititorilor nistri le do­rim.

An nou fericit!

— Starea sănătăţii Maj. Sale. D i n Viena se a n u n ţ ă : „Corespondenţa Wilhelm", faţă de ş t i r i le r ă spând i t e în s t ră ină ta te despre s tarea sănătă ţe i •Împăratului Francise Iosif a r a t ă că indispozi ţ ia '-mjoară d e care Monarhul a sufer i t în u l t imele săp­t ă m â n i ale liraoi Decemvr ie a d i spă ru t cu desă­vâ r ş i r e ; Împăra tu l ВѲ bucură îu momentu l de faţă d e cea mai perfectă sănă ta te şi acordă în fie ce zi (audienţă specia lă ; chiar azi Suveranul a p r i m i t po cancelarul Aohrentha l în t r ' o aud ien ţă lungă .

— Asentările în comitatul Aradulni. P r o i e c t e l e m i l i t a r e s u n t î n c ă în d i scu ţ io •şi c i ne ş t i e c â n d v o r d e v e n i legi, a d m i n i s ­t r a ţ i a m i l i t a r ă î n s ă s ' a îngr i j i t s ă f ixeze, c a a l t e d ă ţ i , p e n t r u p r i m ă v a r ă t i m p u l asen-t ă r i l o r ş i p l a n u l a c e s t o r a —• p e n t r u comi ­t a t u l A r a d —• a şi fost î n a i n t a t m i n i s t e r u ­lu i s p r e a p r o b a r e . I n c o m i t a t u l n o s t r u a-s e n t ă r i l e vor începe în M a r t i e c u c e r c u l T â r n o v a şi v o r sfârş i în 22 Apr i l i e cu A r a d u l , în o r d i n e a u r m ă t o a r e :

Ce rcu l T â r n o v a : 1, 2 şi 4 M a r t i e , cer­cu l B o r o ş - S e b e ş 6, 7, 8 ş i 9 M a r t i e , c e r c u l B o r o ş i n o u 11, 12, 13 şi 14 M a r t i e , c e r c u l P e c i o a 13, 14, 15 şi 16 M a r t i e , c e r cu l l l a l -m a g i 16 şi 18 M a r t i e , c e r cu l C h i ş i n e u 20, 21, 22, 23, 26 şi 27 M a r t i e , c e r cu l M a r i a -R a d n a 29, 30 M a r t i e şi 1 Apr i l i e , c e r c u l S i r i a 3, 4, 6, 9 ş i 10 Apr i l i e , c e r c u l A l e t e a 12 , 13, 15 sile Apr i l i e , c e r c u l A r a d 18, 19, 20 şi 22 Aprilie.

A s e n t ă r i l e se v o r ţ i n e p r e t u t i n d e n i în sediul c e r c u l u i cu e scop ţ i a T â r n o v e i c a r e та a v e a a s e n t ă r i l e în P â n c o t a .

— Delà univers i ta tea săsească. Cet im în „ u n i r e a " : A apănut amuariul un ivers i t ă ţ i i săseşti de^pe anul de ges t iune 1909, d in oare es t ragem ur-«nătoarele:

Umivorsitatoa săi-aească susiţine în u rmă toa re l e

oraşe şcoli industriale: Agn i ta , B i s t r i ţ a , Braşov , Mediaş , S ib i iu , . Cohalm, S ighişoara , Seboşul-să-eesc çi Orăş t ie . Şcolile acestea au fost cerceta te î n u n d 1909 pe cum u r m e a z ă :

I n Agnita au fost înscr iş i 208 elevi do meser i i , dinfere car i saşi 156, m a g h i a r i 17, Români 35; Bistriţa, înscrişi 218, d i n t r e ca r i saşi 116, ma­g h i a r І26, Români 76; Braşov. înscr iş i 430, saşi 216, magh ia r i 45, Români 168; Mediaş, însorişi 311 , saşi 190, m a g h i a r i 63, Români 53; Sibiiu,

j însoriş i 600, saşi 397, m a g h i a r i 26, Români 117; Oohalm, înscrişi 126, saşi 78, m a g h i a r i 20, Ro­mâni 2h; Sighişoara, înscr iş i 199, saşi 155, ma­g h i a r i 27, Români 17; Sebeşul-săsesc, înscr iş i 185, sasi 85, m a g h i a r i 7, Români 92; Orăştie, însorişi 211 , sa.şi 2 1 , baghia r i 60, Români 128.

D u p ă cum se vede d in datele acestea, mai taire a u îmbră ţ i ş a t meseri i le R o m â n i i din j u r u l Orăş-t ie i , u n d e elevii români în t rec cu m u l t n u m ă r u l elevilor s t r ă in i , şi cei d in j u r u l Sas-şobeşului. Млі amuirţiţi se par a fi Român i i d in j u r u l Sighişoa-rei şi a Mediaşului , u n d e elevii de meser i i sun t un d iepa ren tă minor i t a t e .

S u n t in te resante şi datele p r iv i toa re la b ran ­şele reprezenta te de aceşti elevi. Astfel af lăm, că mai p u ţ i n i elevi au îmbră ţ i ş a t meseri i le de sculp­tor , a r g i n t a r , lucră tor la bronz, la i n s t r u m e n t e muzicale , a rme, şelar, ţesător, împle t i to r de corfe, ! p ă l ă r i e r etc. L u c r ă r i mai f ine n u au avut ucenici .

Mai mul ţ i s u n t : z idar i (127) , croi tor i (151) , c i smar i (225) , păpucar i (223) . măsar i (342) , lă-că tar i (211) apo i : f au r i , t i n i ch ig i i , ro ta r i , cure-lairi, bârdaşi , măcelar i , f ranze lar i etc.

I n d i fe r i t e ţ i n u t u r i se cul t ivă mai ales me­se r i i l e : I u B i s t r i ţ a o l ă r i t u l ; în Braşov t u r n ă t o r i a de f i e r ; în Braşov şi Orăş t i e ţ ă să to r i a ; în Bra ­şov, S ib i iu , S ighişoara s t r u g ă r i a ; în Mediaş meş­teşugul de a coperi cu ţ ig lă etc. ; fin Orăş t ie , Ag­n i t a , B i s t r i ţ a m o r ă r i t u l ; în S ib i iu f ranze lă r ia etc.

— Delà „Asocia t i t ine" . Şi-au mai resoumpă-ra t fe l ic i tăr i le de anu l nou 1912, con t r ibu ind în scopul înzes t ră r i i „Muzeulu i Asoc ia ţ iun i i " ur­mător i i P . T. Dorrrai cu u r m ă t o a r e l e sume, pen­t ru care le exp r imăm sinceri le mu l ţu i t e a le comi­te tu lu i een ra l a l „Asoc ia ţ iun i i . "

Dr . Leon Domide , Dej 5 cor., D r . Zoeim Chir-top , T răscău 20 cor.. Sever de B a r b u R e g h i n 5 cor., P . Stoica, Sa tu l -nou 2 cor., P e t r u N e g r u , Carol Kiss , T r a i n Doşlea, George F i l i inger , Ioam Caspar , Pave l Rudnoan , A l e x a n d r u Andre i , T r i -fon Miclea, Trăiam I . Marcu , Nicolae C a s p a r , Romul Balnojan , Dr . Vic tor Mihai laş , Laza r Or-topan, R o m u l Poip to ţ i d i n Satu l -nou cu câte 1

}e<;» Totetol. 195

1ÂSB0IU Ş I F A C E .

ROMAN, Tmd. de A C. Corbul.

( ü r w a r e ) .

— Ce, oşti gata? în t rebă Kutusow. — Ga ta , Al te ţa Voastră. Kutuzow elătină din cap ca i i cum a r voit să s p u n ă : — Cum se poa te ca uu simplu muri tor să fie capa-

é ï l de toate a s t e a ? Si urmi să dea. ascu l ta re lui Den i s -wjff.

— P e cuvântul meu de ofiţer rus, voi tă ia liniile l e •omunica ţ ie cu Napoleon, spuse- acesta.

Ku tuzow îl î n t r e rupse : — Şeful de in tendenţă Denisaofi es te el r uda ta"? — E unchiul meu . Exce len ţă . — AI am fost p r ie ten bun cu el, zise cu veselie K u -

Bow. Bine, bine scumpul meu , rămâi aci la statul major i i mâine vom mai vorbi .

El făcu lui Denissoff un semn cu capul, se în toarse , apoi înt inse mâna că t re hâr t i i l e р ѳ cari i-le p rez in tă genera lu l de serviciu.

— As ruga-o pe Al te ţa Voas t ră să in t răm în casă, Ace genera lu l cu glasul nemul ţumi t . S u n t planuri de eercetat si hîrtii de iscălit .

— Ba nu, scumpul meu, să mi-se aducă aci masa , •am eă le cercetez pe loc, ia r tu, nu te îndepăr t a , a d a o ­g e el, adresându-se pr in ţu lu i Andrei .

I a vreme ce genera lu l de serviciu îşi făcea rapor tu l , orinful Andrei auzi în dosul usei f reamătul unei rochii

-de mă tase . O femeie d r ă g u ţ ă cu rochia t randaf i r ie ei

cu un tulpan liliachiu pe cap, cu o tavă în mână, a ş ­tep ta se vede in t r a r ea comandantului în şef. Aghio tan­tul expl ica la urechi le pr inţului Andrei că aceas ta e ra gazda , nevas ta popii, care voia să ofere sereniss imului pâine şi sare . Bărba tu l ei ieşise la biserică, cu crucea în mână, îna in tea comandantului , iar dânsa voia să-i facă onoruri le casei.

— E foarte d răgu ţă , adaogă aghio tan tu l cu un z îm-bet.

La aceste cuvinte , Kutuzow se în toarse de p a r t e a lor. El ascul ta r apor tu l generalului de serviciu, în toc­mai după cum îl ascul tase pe Denissoff, întocmai după cum ascul tase acum 7 ani consiliul mili tar delà Aus te r -litz. E r a evident că ascul ta numai fiindcă avea urechi de ascul ta t , cari cu toate că e rau as tupa te cu bumbac, auzeau to tu l ; de fapt însă , n imic din câte îi spu­nea genera lu l nu-1 puteau nici in te resa nici mira , t ind­ea şt ia mai dinainte tot ce i-se povestea ,

Kutuzow nu lua decât o s ingură dispozi ţ ie , cu p r i ­v i re la jefuitorii din a r m a t a rusească .

Genera lu l de serviciu îi prez in tă la u rmă spre a fi semnată , o pet i ţ ie a unui boier, care ce rea eă fie în-demniza t pen t ru ovăzul tă iat de pe moşia lui.

Kutuzow plescăi din buze , clătină capul şi s t r i gă : — Aruncă-o în foc, a runcă -o în foc, odată pent ru

to tdeauna , scumpul meu ; în foc cu toate hâr t i i le as tea , Lasă- i pe soldaţi i noştr i să taie nu t re ţ , să a rză lemnele din pădure şi să fie sănătoşi . Eu nu le poruncesc a-ceasta , şi nici nu- i au tor izez s'o facă, dar nu-i pot pe ­depsi pen t ru aşa ceva ! „Când să taie lemnele , sboa-ră t indăr i le" .

El se mai uită odată la hâ r t i e . — O! punctna l i ta te n e m ţ e a s c ă ! făcu el seu tur îndu-ş i

capul. Ei bine, acum am sfârşit . El iscăli cea din urmă hâr t i e , se scală de pe bancă .

cor., Gracvril P rooup , B l a j 3 cor., Andrei Vodă, Ormenişul -de-Câmpie 4 cor., D r . Va l e r i u Senii N ă s ă u d 4 cor. , E l e n a Pe t r a şcu , S ib i iu 6 cor., Duimitru Vuleu Sibi iu 3 cor., Ga lac teon Şagău. Sibi iu 10 cor., Bazi l iu Hodoş , I c l and 4 cor., R o

mul F u r d u i , Câmpen i 4 cor., D r . E u g e n B r a n ,

Toaca. 10 cor., I . F . N e g r u ţ i u , Bla j 4 cor., D r . I . Vescan, Teaoa 5 cor., S imion Stoica, A b r u d 4

cor., G. Urz iceanu , Corbu 3 oor., D r . P e t r u Ne­

meş adv. A iud 5 cor., A tanas iu P . Bologa, Lu

peni 5 cor. T o t a l 117 cor. S u m a con t r ibu i r i lo r

d e mai na in te 204 cor. S u m a totală 321 cor. Sibi iu , 11 I a n u a r i e n. 1912. — Bi rou l „A&e-

c ia ţ iun i i . "

Лхх n o u f e l i c i t

poftesc muş te r i i lo r mei român i

G e l l e r J. g iuvae rg iu

Arad , Andrássy t é r 14»

X Oferă albi tur i pen t ru mirese , lucru propr iu , In e -secutare solidă şi specia lă : Helm 1. atel ier special pen -

I t ru albi turi , Arad , P i a ţ a Liber tă ţ i i (Szabadság- té i* nr . 20.

X Activitatea vrednică a seminarului jur id ic Dr. Geréb , a a ra tă mai bine număru l s tudenţ i lor şi cand i ­daţ i lor p regă t i ţ i . In semest ru l t recut au fost p r egă t i ţ i pent ru r iguroase 93 de inşi, pent ru examenul fundamen­tal 46 iar pent ru cenzura de advocat 12 candidaţ i . Re­zultatul a fost uimitor nu numai că au t recut toţ i c» p repa ra ţ i de inst i tut , da r au obţ inut şi note excepţ iona l de bune .

De aceea toţi cei ce p r epa ră v re -un examen 1» drep t ( fundamental , de stat , r iguros ori cenzură) să %• adreseze necondi ţ ionat la acest unic inst i tut , care p r e ­p a r ă foarte conşt i inţ ios, în schimbul unei r e m u n e r a ţ i i baga te le . In toate afaceri le de facultate dă lămuri i* gratui t , Seminarul juridic, Dr. Geréb, Cluj St r . F a r k a » Nr. 5. Telefon 1053.

X Inainte de inventar, scădere la p re ţ , gen te , maî-furi, săculeţ i pent ru dame, art icole de piele, gueke r - e , şi diferite ar t icole cu pre ţu r i ieftine de ocazie în p r ă ­vălia lui Hegedűs Gyula Arad, P i a ţ a Andrássy Nr, 15. Telefon 506.

X Cei cari cumpără piane să inspecteze mai î n t â i* depozi tul din C 1 u j al lui I. Triska, dist ins cu cele mai mari premii pent ru că ţ ine în magazin numai cele mai

, bune piane, pianine harmonii de cel mai bun fabricat, şi • I to todată cel dintâiu şi cel mai vrednic de încredere i i -! vor de cumpăra t din Ardeal . Pen t ru amănun te reco-' mandăm în a ten ţ i a publicului numeroase le ecrisori d e

recunoş t in ţă apă ru te în număru l de azi.

netezi cutele gâtului său alb şi grăs^ior şi se î n d w t f c căt re uşă cu chipul înviora t .

P r e o t e a s a , cu fa ţa roşie de emoţ iune , îl IntimpiaB repede cu tava în mână, dar nu o putu p rez in tă la t imp cu toate că aş t ep ta de mult. Kutuzow clipi din ochi, s* -r îse , pr inse în t re dege te bărb ia t înerei femei şi z i s e :

— Ei , dar ce d r ă g u ţ ă îmi eş t i ! Mul ţumesc, seum&ai mea .

E l scoase din buzunaru l pantaloni lor săi cei larg» mai multe piese de aur şi le dépose pe tavă .

După o jumă ta t e l e ceas , p r in ţu l Andrei fu din nom chemat la Kutuzow. Comandantu l şef şedea în t r 'un fo­toliu, cu un roman de dna de Genlis în mână, pe care-f închise, dupăce făcu un semn unde a r ă m a s .

— Şezi, şezi, şi să vorbim, îi zise Kutuzow. E tiivK foarte trist , da r nu ui ta că î ţ i sunt ca un tată , un al do i ­lea pă r in te .

P r i n ţ u l Andrei îi povesti tot ce ştia a s u p r a m o r ţ i ta tă lui său şi ceeace văzuse el însuşi tn ul t ima sa t r e ­cere prin Lyss igor i .

— Ia t ă unde ne-au a d u s ! făcu deodată Kutuzow e* o voce plină de emoţ iune . Dar ai puţ ină r ăbda re , a d ă u ­gă el cu o expres ie de mânie .

Şi nevoind să mai s tăru iaseă a supra acestui subiect , el g r ă i :

Te-am chemat aci, ca să te am pe lângă mine. — Vă mul ţumesc , Al te ţă , r ă spunse p r in ţu l Andre i ,

da r mi-e t eamă eă nu fac tocmai pentru statul major... Mai alee, m'am obişnuit cu reg imentu l meu, îmi iubes* soldaţi i şi cred că şi ei mă iubesc. Mi-ar veni g reu s ă -mi pă răsesc reg imentu l . Dacă r enun ţ la c instea de a £ a lă tur i de dta, c rede ţ i -mă că...

F a ţ a g r a să alui Kutuzow avea o expres ie bună, d n -ioasă şi în ace la ţ t imp şi ironică. El îl î n t r e rupse Bolkoneky :

Pag. 12 Hr. 1 — m a

LUCRĂRI P E N ­T R U E D I F I C I I Ş I D I F E R I T E R O L E T E P E N ­T R U F E R E Ş T I

B R A U N G U S Z T Á V M Ä S A R .

A T E L I E R A R A N J A T C U M A Ş I N I E L E C T R I C E

A R A D , D E Á K F E R E N C Z - U T C U A Nr. 8. T E L E F O N Nr. 681.

A R A N J A M E N T E P E N T R U P R Ă ­V Ă L I I Şl L U ­C R A R E A D E F - O R T A L E

X Gustav Tátray — O r a d e a - m a r e , s tr . Rá­kóczy, p r ă v ă l i a p e n t r u e l i t ă , u n d e se p o t c u m ­p ă r a l u c r u r i de m â n ă , p e n t r n d a m e p r e c u m şi ne -eeear i i , c u p r e ţ u r i f o a r t e i e f t i n e . T e l e f o n 7 8 3 .

X Institutul de economii $1 ajutorare din Arad, ea to­vărăşie. (Aradi t aka rék és segé lyegyle t mint szövet ­keze t ) din str. Petőifi Nr. 1, deschide în 1912 a 31-a în-«oţ i re . Cine p lă teş te pent ru o depunere 50 de fileri săp-tfeirjânal după sase ani economiseşte 156 cor., împă r ţ i n -tfci-se şi dia câş t igul tovărăş ie i , îh proporţia depuner i i . Membri lor inst i tuţ iei se dă credit ieftin. înscr ie r i le se vot face delà 1 I anua r i e 1912, înainte de amiazi delà Ѣ—12, după amiazi delà 3—5 ore. — Institutul de eco-ttomii si a ju to ra re din Arad , Petőffi u tca Nr. 1.

X Adolf Nadler, fabrică de oroloage p e n t r u t u r n u r i , Budapesta V I I I . s tr . P r á t e r 2 . O re-*omandăm în atenţia On. public cetitor. Această •firmă, după c u m suntem informaţi liferează ce le mai perfecte oroloage pentru turnuri, cu preţ re­dus bisericilor şi comunelor. Trimite om de spe­cialitate pentru luarea măsurilor necesare pe chel­tuiala proprie. Ia garanţie pentru oroloagele l i -tferate. Lămuriri ş i catalog trimite gratuit ce lor •te s e r e f e r la acest anunţ din ziarul nostru.

X Dacă volesti să bel ceai Ieftin, pe ţi să Încerci, eăci i'tru de rum englezesc ţi o eutie de ceai costă sumai 2 «or. Un litru de esenţă pentru diferite licheururi 50 fiL, ч litrii esenţă de rachiu 20 fil. si an litra esenţă pentrn ram 40 fii.

Preservative pen t ru bărbaţi si dame bucata 46 fiL 1 «gâturi pentru vătămătură, pentru bortă precum şi *He artieele ee se ţin de branşe se află la droguerie .Лигег" adui Fekete Mihály, Marosvásárhely, P-iaţa Széchenyi . Comandele peste 10 cor se trimit franco.

X Brauswetter János, Szeged, c iasornicar de crono-metre b reve ta te c. r. F i r m a Brauswe t t e r J á n o s , m a g a ­zin de ciasornice şi c ronometre a fost înfi inţată de re-teo-satul Ion B r a u s w e t t e r în 1847 în t re împre ju ră r i mo-síeste şi pr imit ive. Munca lui fără p rege t şi destoini­cia i-au c reat însă cu v r emea renume , a şa că azi cu 4 r e p t ocupă cel dintâiu loc în î n t r eagă Monarhia . Pri-anul meri t al firmei e că prin felul deoäebit de a-şi r e ­f u l a ciasornicele, cât pr iveş te pozi ţ ia , locul şi chiar t em p e ra tu r a şi-a a t ras clientele nu numai din ţ a ră , ci din cele mai depă r t a t e păr ţ i ale lumei ca America, Au­stral ia , Africa ş. a. în temeie toru l firmei chiar delà în-eeput s'a aflat cu fiul său B r a u s w e t t e r Ottó, căruia i-a t r ecu t -o după ce s'a r e t r a s din afaceri şi care şi azi o <onduce în spi r i tmodern. Actualul şef prin destoinicia »i exper i en ţe l e câş t iga te în s t ră ină ta te a r idicat r enu-s ie le firmei la un nivel respectabi l , nu numai în t a r ă <-i si în s t ră ină ta te şi ne-am convins şi noi eă de саза Brauswet te r nu numai Seghedinul poate fi mândru , ci î n t r e a g a t a ră . P e lângă depozitul fără seamăn de cea­sornice am mai văzut secţ ia de juvae re , cari se de -asebesc cu totul de cele obişnuite şi dau probe de b u ­stul gus t al p ropr ie ta ru lu i . F i r m a a re în scopul aces ta an atel ier propr iu special, în care lucrează pe rmanen t i0—25 persoane , unde se pre lucra mecanisme const i­tu t ive de ceasornice, cari s ingure fac o ave re , pe lângă .•aceasta a re o mulţ ime de maşini accesorii şi apa ra t e ii-ebuincioase pen t ru p regă t i rea , r egu la rea şi r e p a r a r e a •eeasornicelor şi la cae lucrează auspiciile p rop r i e t a ru -hi\ numai cei mai exper ţ i lucrător i din s t ră ină ta te şi «ces tui fapt a se atr ibui r enumele firmei, au văzut înşi artulţimea de scrisori de recunoş t in ţă , mul ţămi tă şi d i ­p lome. In t r ' un a p a r t a m e n t deosebit se face munca spi-rituoasă a firmei şi de aici se trimit la cerere l istele de j t re tur i , cari aumai multca 1000 de i lustraţ i i şi fac de a tenţ ia ori cui. Am putea să scriem şi despre sec ţ ia •tinde se efectuesc comandele şi de unde se trimit cel •puţin 100—150 pache te la zi, da r din lipsă de spaţiu ne resămnăm. F i rma pent ru serviciul său culant şi prompt , esentru p re ţur i l e solide şi cur toazia fată de clientelă mer i tă cu adevă ra t tot sprij inul şi o recomandăm cu toa tă căldura în a ten ţ ia cetitorilor noştr i . Refer indu-se ia ziarul nost ru vor primi g ra tu i t l is ta de p re ţu r i a ürmei .

R E . ' S Z M I K S F A B R I C Ă D E

Ir*

BÉKÉSCSABA—NAGYVARAD Andrássy-ut 4 1 — 4 3 . Rákóczi-ut 14.

( L â n g ă » A p o l l o « ) .

ipotecă ^ elegant aranjată, bine pro-văzută cu droguri şi într'o comună bogată româ­

nească e de vândut Tot acolo se află şi o fabrică de maşini de agricultura. — Adresa la administraţia ziarului » Tribuna*.

X Cadouri de Crăciun, precum s*« peaira dame, de piele, mătase ori mărgăritare, garnituri de călătorie, •asete de easut si pentrn ffiavaerieale cârâituri pen­tru manieur ei pieptănat, caiete pentru parfumuri, • -gl ini i pentrn toaleta, tabachere, portţiziri , portmonede ei portfolii, binocle, pipe de chichMmbar, parfumuri ve­ritabile franţuzeşti şi englezeşti , păpuşi şi bibelouri precum «i diferite alte articole se află Ia mare asor­timent, eu preţurle cele mai ieftine la prăvălia Juli« Hegedűs arad , Piaţa Aadráiey IU.

X Ödön Lencz, directorul şcoalei superioare de moserii din Budapesta a scris în 1896 cu prile­jui mileniului, referitor la fabricaţiile frmei mele urmâtoiarele: „Fabrica de maşini Majerszky Bar­nabás este una dintre cele mai însemnate fabrici din provincie care merită o apreciare deosebită, j Maşinile (principale sunt cele pentru fabricarea oleiulm, precum, presse de olei cu apăsare de fipă, morişti pentru măcinatul seminţelor, maşini de separat prăjitoare ş. a. Atenţie mai mare merită pressele de apă, cari sunt foarte de preferit altor fabricaţii, având o constituţie simplă. Au fost premiate la 1885 în Budapesta, 1896 Budapesta, j 1903 Cluj, 1906 Bucureşti, 1907 la Cinci-Biserici

Redactor responsabil: Inii* Giurgiu. „Tribuna" institut tipografie, N ich in şi

în fabrica mea de fier şi turnătorie de clopote se primesc mai mulţi

î n v ă t a c e i 9

cu purtare b u n i Honig Frigyes,

Arad, Rákóczi-utca 28.

A N U N Ţ L I F E R A R .

A apărut:

„Almanahol scriitorilor delà noi". o f ea rte interesanţi ţi vasta ea rte, еате coprinde foto­grafiile aler 4e scriitori născuţi in Ardeal, Ţara U n ­gurească si Bănat, viata lor pe scurt, laşirarea cărţilor ce le-au dat la lumină şi • bucată literara, тте-е pewsie. e nuvelă eri <eva ştiinţă, nepublicată tacă.

Pentru întâia oară ni-e dat nouă Românilor de pr&-nttindenea, ea să areni o astfel de carte Ia îndemâna* care ne face cunoscut! pe cel mai de seamă scrUtorf născut) dincoace de Carpaţi, azi in v iaţ i .

„Almanahul scriitorilor delà noi" e • ogl indi fidelă a aproape tuturor talentelor scriitorilor delà noi, şi a on mărgăritar preţios pentru fiecare casă românească? Căci cine nu doreşte să eunoasci şi înfăţişarea şi viaţak celer mai de seamă fii ai noamulmi »ăn, al căror seri» ti ceteşte zilnic ia zrare şi prin reviste?

„Almanahul scriitorilor delà noi" mai are apei tnc*. un capitlu interesant şi de mare prêt: capitlul presei. Se arată în facsimil capurile tuturor foilor româneşti de dincoace de Carpaţi, se expune ee scurt istoricoS fierăreia, ce procese a avut până acum, cari i-au fose colaboratorii mai de seamă şi cine scriu de prezent Ia ea.

„Almanahul" la sfârşit are şi Calendar ne 1912, aşa» eă ori cine cumpără „Almanahul scriitorilor delà noi" nu mai are nevoie de alt calendar in c a s i l

Deoarece cartea aceasta s'a tipărit sumai tntr'ao număr reetrîns de exemplare, on. public e rugat să grăbească a o comanda, ca fiind e carte aievea pre­ţioasă, interesantă şi instructivă.

Un exemplar costă trimis france cor. 1.80. Se neate eemanda delà editor (Librăria Nat. S. Bornemisa) d l » Orăstle—Szászváros, şi delà „Librăria Tribuna" d ie Arad.

Celer ce comandă mai mult de 5 exemplara K-e» dă exemplarul cn 1.60 Cor. france, iar la eemaade de peste 10 exemplare 1.40 Cor. exemplarei .

Comandele peste I I exemplare ві se facă dirace ta librăria editoare.

A apărut:

„/ lLinr i ir i t i r - t« de A I . Our* ea cel dintâi volum din „Biblioteca scriitorilor delà nef,, ra care se vor tipări rînd pe rînd teţi scriitorii românit din Ardeal, Ţara Ungurească şi Bănat, morţi ţi ta riată.

Yolumul „Amintiri"' are 264 pagini şi cuprinde 2* nuvele, a căror subieet e luat din viaţa fraţilor noştri! Moţi din Munţii-Apuseni şi din viaţa autorului*. Bucă­ţile sunt scrise într'o neaoşe limbă românească şt cm multă putere iş limpezime, şi cu mult simţământ»

fiecare bucată te captivează, procorîndu'ţi o rari mul-ţămire sufletească.

De mult n'a apărut la noi Românii o carte aşa <î« frumoasă şi ca prezentare tehnică, mai ales ea e ade­vărat eveniment pentrn literatura noastră din ArdeaL

Se poate comanda delà autor (Librăria Naţ. S. Bor* nemisa) în Orăştie—Szászváros, şi delà „Librărie

Tribuna" — Arad. Preţul unui exemplar e 1.Ѳ0 + № bani porto.

Cel mai frumos, mat elegant calendar pe 1912 e neapărat Cakndarul

„ L u m e a i l u s t r a t ă " Conţine 160 pag. cu bog-ate. variate şi admirab-; reuşite iiusiraţiuni ş* tipărit pe bârti» de lux — Depozit general : L i b r ă r i a Ig H e r z , Bucureşti România. — Preţui Cor. 1 5U - Se a'lä de vân-z-re $i la »Lib ária Tribunei* — Po-to 20 fl'ri„

;ea mai solidă prăvălie de s " t i c l ă , r ~ i e :

Tele fon 818. Л а в г * ж » . « Е І д . Te le fon 818.

F ^ e l i c l t â . r ' i c l o А х м л і n o u .

Tuturor oaspeţilor mei- ro­mâni le poftesc an nou fericit.

Fr. Schuch, proprietarul berăriei » •.ILLENIUM.-..

Tuturor clienţilor mei români le poftesc an nou fericit.

Riesz Mátyás, prăvălie de coloniale, Arad,

Boros Béni-tér 16.

An nou fericit pofteşte

Reich B. Károly Fia és Tsa magazin de pcnevi, saci de cânepă şi

procoviţu în Arad.

An nou fericit pofteşte

Guttmann Samu, prăvălie de coloniale, Arad.

Tuturor cîien ilor mei români ie poftesc an nou fericit

Nádsr J. cutjtar, Arad (palatul Minoriţilor).

An nou ftr iut pofteşte

Mihaî Czenióczky, pantofar pentru domni şi dame.

Arad, Kossuth-utca 3.

An tíou fericit pofteşte

An noii fericit pofteşte

Geller S. proprietarul cafenelei •>FIUME',

Arad, Szabadság-tér !6.

An nou fericit pofteşte

Moskovîiz Zsigmond, Arad (-rzinház palota).

An nou fericit poftesc tutu­ror muşteriilor români.

Csókán Ernő, casap, Arad.

Gheorghe Şimandan, -măcelar, Arad, Aulich Lajos-utca 16. j

Tuturor muşteriilor mei ro­mâni ie pocesc an nou fericit.

Fleischer Testvérek, fabrică de mobile de Her în Arad.

Tuturor clienţilor mei români le poftesc an nou fericit.

Sebesy Ferenc, măsar, Arad.

An nou fericit pofteşte

Dürr Gusztáv, prăvălie de coloniale, Arad,

(casa «Victoriei-).

An nou fericit pofteşte

Paula Deinu, magazin de pălării de dame,

Arad, Weitzer János-u ca.

An nou fericit poftesc tutu­ror oaspeţilor mei români.

Vermes Márton, proprietarul cafenelei »HUNOARIA«.

Cunoscuţilor şi prietinilor an nou feric í pofteşte

Menráth József, Arad.

An nou feric t poftim tuturor muşteriilor nosîri români.

Rosenbiuh II. & Co. Arad, (Szabadság-tér).

Tuturor oaspeţilor mei români ie pof-o?c an nou fericii.

G. Braun, proprietarul hoteiu:ui »Crucea Albă .

An nou fericit poftesc tutu­ror muşteriilor mei.

Hoffmann öíió, prăvălie de col niale şi dciicatesî , jj

Arad, Szabadság-ér . |

An nou fericit pofteşte

Prokopeez József, măcelar şi prăvălie de delicatese,

Arad, Andrássy-tér.

An nou fericit poftesc oaspe­ţilor mei români

Novotny Lajos, proprietarul berăriei »QAMBi<INUS«.

Tuturor oaspeţilor mei români j le poftesc an nou fericit. j

Aîex. Lukács, I proprietarul berăr.ei ^ Ó P Á S Z T O R . .

»«4

Tuturor muşteriilor mei ro­mani ie poftesc an nou fericit.

Gheorghe Jancoviciu, Arad, (strada Forray).

Tuturor muşteriilor mei ro­mâni le pof esc an nou fericit.

Bérezi Pál, curelar, Arad, Andrássy-tér,

An nou fericii pofieşe

Kuh! Mihály, văpsitor de haine, Arad,

Deák Ferenc-u.

An nou fericit poftesc tutu­ror muşteriilor mei

Iustin Oîariu, directorul Asociat unei călţunarilor,

Arad,

An nou feric í pofîim clienţi­lor noştri români

Buclisbaum & Co. prăvălie de modă şi ghete, Arad.

An hírti fericit poftesc tuturor oaspeţilor mei români.

Kánya Géza, proprietarul berăriei de sub teatru.

An nou fericit poftesc tutu­ror clienţilor mei români.

Färber Lajos.

An nou fericit pofteşte muşte­riilor şi prietinilor.

Szuppi Lajos, fabricant de mănuşi, Arad.

Tuturor clienţilor noştrii le poftim an nou fericit.

Fraţii Burza, ferărie, Arad.

An nou fericit pofteşe

Honig Frigyes, turnătorie de clopote, Arad.

kUUHJ.

Se caută un om special şi cu practică îndelungata pentru a

conduce o şcoilă de Yiţe americane altoite şi numai dacă a mai condus asemenea în­treprindere sub conducerea şi direcţiunea sa, fiind bine plătit în perspectiva şi viitor bun. — Oferte şi referinţe să primesc la adresa domnului

Alexandru lonescu, р е л п - r i s t şi p opdetir

î n D r ă g ă ş a n l ( R o m â n i a )

O i M o v r e a « ă c u m p e r e • v i t o a m e r i c a n e

„ R 1 P A R I A P O R T A T I S " pentru altoit, să se adreseze preotului Petru P e l l e din M i n î ş (Ménes) comitatul Arad.

MJIM .

« Ц Ate l ieru l d e dent i s t ică

^ R a d u N o v a k . ^ Am onoare a aduce ia cunoştinţa

"~~ on. public românesc, că la 1 No- g ^ . vembre a. c. mi-am mutat atelierul ffé*

*Щ meu de dentistică în

Л Szabadság-tér Nruî 5 . j » unde îl voi mări şi aranja după BE** cerinţele cele mai moderne. :: — ŞE*

Cu toată stima: [g^.

R A D U N O V A K . | Г 1

H î r o u ele- infor«nniaţ: î i ! ! Cunoscând multele lipsuri ale publicu­lui românesc din provinţă, m'am ho-" tărît să deschid în B u d a p e s t a un

Шгии de info* maţii şi A|e» îarà românească.

Orice informaţie relativ îa petiţiile îna­intate la rmnisterii şi ia alte foruri, orice informaţii comerciale şi în general in once cauză dau în resti mp de 2—3 zile, ori-şi-cui resolvând toate chestiile în modul cel mai cinstit Urgitez rezol­vi rea petiţiilor. Vorbesc în persoana cu referentul causei şi rog resolvire favo­rabilă. Fac totfelul de mijlociri corner ciale şi comande. Preţuri moderate, serviciu prompt, informaţii detailate.

La aviz aştept !a gară. —

L QLÂRIU, Budapest, Lajßs-ü. 141. І Щ .

Pag- M „ T R I B U N A Nr. î —

Jaica G E N E R A L A D E A S R G U R A R E " S I B I I Ű .

C O N C U R S .

» Banca generală de asigurare,* s o c pe acţii în Sibiiu, prin aceasta publică concurs pentru ocuparea a

patru p o s t u r i de f u n c ţ i e nari

sub următoarele condiţiuni: 1. Concurenţii vor trebui să fie după

putinţă absolvenţi de şcoala comercială su­perioară, cu examen de maturitate şi liberi de serviciu militar, ceea ce au să dove­dească cu acte corespunzătoare.

2. Să cunoască în vorbire şi scriere pe lângă limba română cel puţin şi limba ma­ghiară; cei ce vorbesc şi limba germană vor fi preferiţi.

3. Având în vedere că funcţionarii ce se vor alege, după ce vor fi introduşi în teh­nica asigurărilor, vor fi întrebuinţaţi în de­osebi ptntru lucrări externe de organizare şi afactri, delà concurenţi se cere să fie deplin sănătoşi, deprinşi cu călătoriile şi cu înfăţişare simpatică.

Beneficiile împreunate cu aceste posturi sunt : salar anual de Cor. 960. — şi în caz de călătorie diurnele, spesele şi provizi-unile de afaceri stabilite prin regulamentele societăţii.

Cei aleşi prestând un serviciu mulţumitor după cel puţin un an vor putea fi trecuţi în serviciul permament al societăţii.

Se obsearvă, că direcţiunea la alegerea funcţionarilor va fi condusă să aleagă per­soane din diferite ţinuturi şi ca cei aleşi vor putea avea viitor bun la societatea noastră, întrutât dintre aceştia se va recruta cu timpul personalul conducător al singu­raticelor reprezentanţe şi filiale ce se vor Inactiva.

Cererile instruate cu actele de lipsă sunt j a se adresa biroului » Băncii generale de a-s'gurare« din Sibiiu (Nagyszeben) cel mai târziu până la finea lunii curente.

D irec ţ iunea .

Banca „Societate Anonimă" intenţionează a înfiinţa

A G E N Ţ I I G E N E R A L E pentru vânzarea de lozuri permise de Stat contra plăţi în rate lunare. —

Oferte împreună cu referente să se re­mite sub » Représentants şi Incasso* la Administraţia acestui ziar.

T 0 1 X 1 І І І І І Х І Ш І Т Г И Х Г

I T I M B A L E Cu organism pa­tent»! de oţel, dând sunete re-önante şi »arte p'ăcute,

e pot că ăt-t şi p* ra>e. — Oramo-toane cu plăci - r-íistice, v o a r e ,

•'' I laute , h a r m o nici ş. a. — Numeroase distincţi si medalii pri­mite ca răsplată. Inventatorul p e r a l îlui modern şi al organismului d e o{el. Catalog trimit gratis.

Mogyórossy Gyula,

H kir. szab h a n g s z e r g y á r Budapes t , VIII., Rákóczi -ut 71

B l i f t f t n i l É É t H t É l t i l l l l É M i l

H

I I

H G R Ă D I N A D E I A R N Ă A

„Hotelului Centrai" condusă în spirt m r d e n ; Onoratului Pub ic i-se servesc mâncări şi beutuii de cele mai bun»-, cari mu)ţăme*c o i-ce pre­tenţii — După tea ru se capă ă ină calJă

P e n t r u c u n u n i i ş l b a n c h e t u r i s t a u la d i s p o z i ţ i e să l i s e p a r a t e .

Zilnic taraf de ţigani, de p r i m u l r a n g

In c a f e n e a s e p o a t e l u a a s e m e n e a d u p ă r e p r e z e n t a ţ i i l e t e a t r a l e — c i n ă .

Cu distinsă st imă: ftufUStilI СШІоІ, hotelier.

Ministerul de Finanţelor. Direcţiunea Comptabi'ltâţei Oenerale

a Satului şl a Datoriei Publice. Datoria Publică.

Nr. 141781 20 Nov. 1011.

l u n e .

A 27 a tragere ia sorţi з titlurilor de rentă 4% amortiblâ din a. 1908. împrumutul de Lei 18u,000000 s - va ef-ctua în zua de 19 Ianuar ie (1 Febr.) 1912, la ora Щ d miiesţa în sala specială a Ministerului de Finanţe, conform dispoziţiunilor stabilite prin regulamentul publicat în «Monitorul Oficial* Nr. 245 diri 7 Februarie 1900. .

La această tragere se vor amortiza titluri pentru o valoare nominală de Lei 617.000 în proporţia următoare :

22 titluri de câte 5.000 Lei 74

184 276

2.500 10 0

500

110.000 185.00Q 184000 138 0 0 0

556 titluri în valoare nomi­nală de Lei 617 О0Ф

Publicul este rugat a asista la tragere

Directorul Comptabilităţii Gen. a Statului şi a Datoriei Publice,

D . Vbrovici.

! C e faceţi bă ie ţ i? — Tata n e a | | dat voie ' Căci fumăm doar tuburi veri-tabile A n t m k o t i n firma , j A C O ß l " din cutii de lemn

Păziţi l Sunt veritabile numai cu înscrip-ţiunea »JACOBU.

J

Fiind cumpărarea pianelor afacere de încredere, cea mai bună garantă o dă în astfel de cazur, renumele unei firme de o vechime de 40 de ani. Astfel zace în interesul ori cărui cumpărător, ca înainte de cumpărare să privească depozitul firmei

C l u j — K o l o z s v á r , S T R A D A B A R T H A M I K L Ó S I 4 F

J cu pianele cele mai renumite fabrici streine, cari se vând cu preţ d fabricei, chiar şi pe lângă plătire în rate. ear" Singura agentură din Ardeal a pianelor »Wirth«. Tfcl

Are în depozit p*ane: S c h i e d m a y e r , B ö s e n d o r f e r , E h r b a r , W i n k e mann, F ö r s t e r , S t i n g i , S t e l z h a m m e r , R i c h t e r , G ö s s l . Plane'e veihi^e^p»ttu'esç_si_sesi h mbâ cu ane iouà , pe lângă i lăiirea diteren t t

Efi'ptuieşte reparaturile cele mai g n g a ş e şl acordta2ă cu acurateţa.

1Л ЯГИ ОЯГЯПІЯ Scrisorile de recunoştinţă I U u l i i ^ d l d l l ţ d stau la dispoziţia cum p ă ­şi acordare gratuită de un an. rătorUOr. — Telefon 419. Ш

Nr. 1 - Î9Î2 . T R I B U N A . Fag. 10

BUtenbinder József, sculptor şi arhitect de altare,

T e m e s v á r - J ó z s e f v á r o s ,

Bonácz-utca 16 sz..

Face lotfelul de mobilier de biserică, aşi ca: Iconostase şi altare, statui de piairă şi lemn, amvoane şi scaune de spovedanie, Sicriul Domnului, Grota Măriei de Lourd, cristelniţe, icoane de staţiune, sculptură în relief sau pictură, struni, pictură de biserică şi altare.

Renovează în stil altare vechi, amvoane şi statui, aureşte şi înamorează. Preţ-curent, preliminar de spese şi planuri gratuit. — Dacă sunt chetnat pentru examinarea lucrului, mă duc ori-unde

pe cheltuiala mea proprie.

111111111IIIIIIII111111IUI U I M I I 1 In fabrica de maş'ni a Căilor Ferate Uungare se pre­gătesc cele mai nouă şi moderne

G A R N I T U R I D E T R E E R A T

construcţii de oţel cu locomobil presiune de 10 cai pu'ere. Cele mai nouă sisteme d i motoare cu benzin. Foarte iefthe locomobile cu gaz, locomotive, pluşuri cu vapor, maşini jumă­tate stabile şi compound. — Fabricat ile fabncei de ma$ini agricole dm Losonc, societate pe a c t i : Maşini de sa^änat * Losonci-DrilU cilindrice. »Record-Drill* cu lingu ă ş' >Record II* patentat. —- Site pentru bucate sistem Kalmár Garnituri pentru mori, pluguri de Reşiţa, grape, sape pentru sfecle. — Fabrcat i i e : International Härtester Compani of Amerika Mc. Cormitk Deering Miiwaukee, precum maşini de cules, de strâns, de cosit. Grape cu dinţi arcaţi sistem Mc. Connu Ic. Cară pemru a-uncarea. gunoiu'ui s isttm Corn. King. Presse de fân н maşini, universale de măcinat — Trimite despre toate catalog ilustrat "W A I_v D E S K. A R T H U A R A D , P e r e n r - t é r l/b. T e l e f o n &?.

I U M U I M I III 11 III I I I I I I I U N N U

Q u i r i n i S á n d o r mare proprietar de vii în S I R I A — V I L Á G O S .

( P o d g o r a Arad). Vinuri de masă

din anul 1911 alb mustos, hecto . 50 Cor. 1911 de d e s s e r t . . . . 52 1910 de masă . . . . 54 1909 de masă . . . . 56 1908 de masă . . . . 60 1908 de dessert. . . . 64 1906 rizling 80

Vinuri A L B E în B U T E L I I de V I O Mni.

»

»

anul 1885 bacator 1-80 C 1888 rizling 1-80 » 1906 bacator 120 »

anul 1906 furmint 1-20 < 1906 rizling 1-20 1906 leányka 130

V'nuri roşii, din anul 1908, hectolitru . . . . 80 Cor.

1906, » . . . . 100 » Vinuri roşii în butelii de V M litru,

din anul 1908 vin roşu 1— C, din 1906 1*80 C Vinuri de Muskotály în butelii de Vio litru.

din anul 1905 muskatottonel . . 180 Cor. In preţ se înţelege şi betelia (itida).

Băuturi sp ir tu oase, Rachiu de drojdii nou, hecto . 180 Cor.

» » » vechiu . . 200 » » de prune nou . . . 180 » » > » vechiu . . 200 »

Cognac de 3 ani Vie butelie . 3 » Preturile suut a-se înţelege după hectolitru cu liferarea din piv­niţă şi cu ramburs. La dorinţă liferez vin şi rachiu şi în butelii. Butoaie dau împrumut pe 6 săptămâni, care se trimit tndirapt

franco la stadia din Siria.

O <л o <n 4» 3 a V *• v u KÍ u 3 (Л «1 E >ei a s •a "c E o •a s u C V a

Prăvălia de coloniale şi delicatese

Lázár Gyula A r a d , P i a t a A n d r á s s y IV rv Î S .

Îşi recomandă magazinul bogat asortat cu mărfuri mixte şi coloniale, cel mai bun ceai, rum, o r i c e ape minerale vinuri din ţară şi străi­nătate, şampanie şi coniac unguresc şi fran-cez pe lângă preţuri convenabile. La cumpărături în bani gata scadenţă de 2° o. împachetarea gra­tuită. Comande din provincie se efept prompt. Asigurând prea onoratul public de serviciul cel mai coulant, semnez cu stimă: L á z á r G y .

p r e l u a r e dc r e s t a u r a n t . Aduc la cunoştinţa On. public din Arad şi pro« vincie, că am preluat restaurantul D o n n a w e i l Fülöp, din Str. Fáczán, care se bucura de cel mai bun renume. — Năzuinţa mea va fi ca să mulţămesc pe deplin On. Public, cu Ttnnrl a lese din potfgori şi mâncări reci şi calda bine pregătite. — Cu stimă:

K o H a y J á n o s .

Asortiment bogat în articlii textili se capătă cu preţuri ieftine la firma:

„La Mireasă" Vârşef — Versecz, Strada principală

(In palatul Băncii de credit din Vârşeţ).

Pânze, sifon, creton Barchet satin Barchet croise Barchel-pichet Bârchet cu şiruri Sotin Gradel Damast-G radei Nakmg, Naturell Satin, Satin-R^ye Pichet cu şiruri Ţrseturi mari de nuntă Pânze impermeabile Mâsăiiţe de damast alb

Garnituri de damast pt. cafea, albe şi colorate

Ştergare de damast Ştergare c e p Ştergare-Frottier Năf-ămuţe de batist Nafrămuţe de in Gradel de in Alb turi de in Albituri de in pentru

p«t Şte gare p. bucătărie Broderii de in.

Precum şi BarchetuH în colori pentru haine, Albituri-tricot, Albituri şi ciorapi, pentru dame, domni şi copii. Acoperitoare cusute, de calitate

fină şi de tot fină.

R Ă M Ă Ş I Ţ E D I N D I F E R I T E S T O F E S E C A P Ă T Ă

M I E R C U R E A Ş I V I N E R E A Î N P R E Ţ F O A R T E I T F I N .

Preţuri ieftine! — Serviciu prompt! j

a Э a c •o SX 3 ex s

Fiţi cu băgare de seamă ia firmă!

Pag. 20 „ T R I B U N A Nr 1 — 1 9 1 2

împrumut ieftin, fără cheltuieli anticipative, cu procente de 4 /0 şi amortizaţie, pe pământuri, delà 10—65

ani, rămânând procentele aceleaşi.

Ofer diferite maşini agricole fabricatele cele mai bune, construcţia cea mai perfectă, precum : maşini de treerat, cu abur, benzin şi ok-i, maşini de semănat şi şi cosit cu abur, benzin şi o!ei pe lângă pre­ţurile cele mai convenabile cu p'ătire în rate.

Cumpăr, vând şi parcelez moşii, pământuri, fabrici şi case. Vând maşini, motoare calitate bună, preţ ieftin. Instalez lu­minare cu acetelin şi vând obiectele necesare.

La dorinţă trimit specialist Caut agenţi la sate, pe lângă onorar.

Agentura generală comercială.

F á i m e r M á t y á s Timişoara, Strada Jenő-Herceg Nr. 13.

Am onoare a aduce la cunoştinţa Onoratului public calator, că am des chis în S e g h e d i n (Szeged) hotelul

Grand Hotel Royal Stau la dispoziţia publicului 80 de camere con forţate cu încălzire cen­

trală şi apaduct La gară şi de là gară c irculă

a u t o m o b i l u l . Pentru comportajul publicului pasa­ger, este în hotel instalaţie proprie de spălat cu aburi. — Preţuri ieftine.

Cu stima:

Dávid Sándor, proprietarul restaurantului delà gară şl pro­

prietarul „Grand Hotel-ului Royal".

Я І І І І U l l l l l l l l l l l l T e l e f o n 9 8 2 .

Balog Sándor, cămătărie şi depozit de şuncă

de Praga.

Budapest, YIL, Rotteubiiler-utca 66. Recomandă:

Şuncă de Praga, calitatea cea mai bună, fără os, care e cea mai preferabilă comercianţi­lor, — putânduse tăia

excelent

Recomandă diferite soiuri de cârnă-ţării cu preţuri ieftine — Catalog

trimite gratuit

i i i i i i i K H M i i i i i i i i i i i B i

F r i i l c r i c І І О П І & " r - ~ -** M ш w 9 j a t ă pe m o t o r d e v a p o r

Arad, Strada Rákóczi N o 11—28. = Fondat în anul 1840. • P r e m i a t i n a n u l 1 S £ > 0 c u c e a m a l m a r e m e d a l i e d e e t a t ,

Cu garantie de mai mulţi ani şi pe lângă ce'e mal favorabile condiţii de plutire — recomandă clopotele sale cu patentă ces. şi reg. invenţie proprie cari au avantajul că faţă de orice a'te ciopote la turnarea unui şi aceiuiaşi e tare şi cu sunet adânc — se face o economie de 20 - Зов/о la greutatea metalului. Recomandă totodată c'opote de fer ce se pot învârti şi postamente de fer, prin a căror între­buinţare, clopotele se pot s uti de crepat chiar şi cele mal mari clopote se pot trage fără să se clatine turnul Reco­mandă apoi transformarea clopotelor vechi în coroană de fer, ce se poate învâ'ti cum şi turnarea din nou a clopo­telor vechi sau schimbarea lor cu clopote noui pe lângă o suprasolvire neînsemnaă Clopote mici avem totdeauna la dispoziţie L i s t e d e p r e ţ u r i şi cu ilustratiuni la dorinţă se trimit gratuit şi poito franco.

U ^ I . X V L A S O R T A T A C U

INSTALAŢII ELECTRICE COMPLETE Pentru mori, fabrici, ferme, etC Motoare de olel brut 8 W 1 D E B 8 K I

2:

Mioare de München $1. b e n z i gaz g a z c o n d e n s a .

M a ş i n i e l e c t r i c e IVI. S . W .

Pompe c e n t r i f u g a l e şi turbine. Auspici i le Inginerilor si prel 'minarele de spete Ic

pune bucuros la d iapoz i ţ tc

• • E l e k t r A , soc. pe actif pentru edificarea uzinelor electrice Budapest. VI.. Gyár-u. llJL Telefon 84—64.

OH 1 DOAMNE

Mă 'năduşe afurisita de tusă!

In contra tuse i , răguşe le i şi f l egmei s'a dovedit de cel mai bun mijloc

P a s t i l e l e - E g g e r 4

cari nu strică apetitul şi au un gust excelent Preţul unei cutii 1 cor. 20 fiL

O cutie de probă 50 fii. Depozit principal la :

farmacia J A D OR" gyógytár Budapes t , VI., Vácz i -kórut 17. sz .

SA TRĂIASCĂ I I

«Pastilele lui Egger« m'au vindecat ingrabi!

Se poate căpăta în Arad la farmaciile: Borger Oyula, Földes Kiemen, Hauer L»jos, Hajos Árpái, Krtbsz Géza, Kárpát' János, Ring Lajos, Rozmyay Mátyás, Vojtek Kálmán si la drongeriile : Nrslor Hanzu şi Vojték és Wdsz. - î i O y o r o k la farmacia: Miszn k Dániel. - In M - P é c s k a : la Adler Oy. Lajos. — O - ^ é c s k a : loan Rocsin. — S i m á n d : Csiky Lukács. — S ikszón : Fmeli Eüe örök

4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 MOTOÂBE ŞI LOGOMOBILE

c u ol i brut , de là 4 — 1 0 0 HP. Mntoarele me'e patentste au regulator cen­tral si meenanism de aşfzat cu « âna. — In urma arderei гегиІЛе a oleliului, motoa­rele nu produc nid un nrros nepăcut . —

N u t r e b u e c u r ă ţ i t d e s ! Spese de funcţionare pe oră l i 2 filer.

S u r á n y i V i k t o r , i f i g i n e ' - - m c i h t t n i c d i |> l<>m»t i B udapes t . VI . Lázár -u tca 18.

( I n < i & r & t t i l O p e r e i ) Cond ţiuni favorabile. Preturi ieftine.

Intermediarii primesc recompensă.

I

M o t o a r e cu benzin şi g a z .

Nr. 1 1912 „ T R I B U N A "

Români! replantaţi тіііе cu altoi delà firma r o f â n ă !

«9

OS fr

ce

Ѳ t .

es

B

*5>

S?

1 i

tnsoţlr* economică E ü i n a b e t o p o l e ; E r ' / H é b c t v á r o *

(KW-Kflkfl'o vm) .

A l í o i d e v i e calitate dsfinsă — pe lângă ceîea mai moderate preţuri soiuri d e vin d e masă viţă americană cu şi fără rădă­cină, ochiuri de altoit, viţa europeană

cu rădăcină. Se află de vânzare la însoţirea economică

„ M u g u r u l " E l i s a b t i o p e l e — E r z s é b e f v á r o l *

Material disponibil în al­toi peste trei (3) milioane.

Şcoaleie noastre n'au fost atacate de peronosporă.

Altoii sunt desvoltaţi la perfecţiune!

La cumpărări pe credit ceîea mai uşoare condiţii de

plată!

U cerere prêt curent şi Instrucţiuni gratis şJ franca

Românii Tnmi t t ţ i bâieţii la cursul practic la al ioit!

в і и т н і і • • в м і і і і в и а д в і Prima fabrică ungurească de cuţite de macini şi unelte de otel Fondată la 1 8 5 9 .

B a r t u s e k K á r o l y Budapest, VI. ker. Dávid-utca 10. sz.

Singurul specialist în Un-

garia pentru fabricarea de unelte meh*ni:e pentru lu-

— crarea lemnului.

Uneltele mele t a i e ca

О Т К А Ѵ А

şi se potrivesc la ori-ce ma­şină pentru lucrarea lemnu­lui, pentru-că sunt fabricate

d'n oţel de cea mai bună calitate. Astfel sunt: cuţitele pentru rindele de maşini, scobitoare; capete de cuţit, ţerestraie de mână (horony) şi lungime; s/redele pentru sfredelirea de găuri adânci; cuţite de sfişiere, unelte pentru sfredelire, crepare şi fabricarea de cepuri, cu un cuvânt totfelul de unelte mehanice pentru íucrarea lemnului. — Preface şi osiile ţiitoarelor de cuţite în patru colţuri, oprite de serviciul superior de industrie, în osie cilindrică şi fabrică, după comandă, nouă osii ci lin-drice pentru ţinerea cuţtelor. Cuţite pentru compactorii.

Ori-ce desluşiri se dau în cel mai scurt timp.

3 CO

—1 că

eo

CP ea. CD

№3

O

o

L L L L L L L L L L L L L L L I L L L I K Î I I I

ea

I •

» A A A A Л1 *\ A ! î l A{ A: л-

In atenţiunea Doamnelor române! Cari voiesc a cruţa anual Ы pu'.in 50 - 60 cormane, *ă nu titie banii slreinilo- ci sa comandrze delà 'irma română, In

branşa de modă şi manufactură

N i c o l a e P o p a , I ' p p » -I b d e este în asortiment mare ce'e mt« rand-me stofe de haine pentru sezonul d<- Ierni, stofe eng'ezeşti cu doua co­lori (doub ) pentr» co'tu"«»', catifea et.-, pffcuiw si costume gata sau după masară, flanele si bankete, boa %\ muffurt.

~Cclca mal m o d e r n e staf iruri pentru D o m n i ş o a r e , garni ­turi de pânza rumburg, e te

Muntre 1« e*r*ri шт trimit ft-аьп«-« ! Preţuri sol idei Serviciu prompt!

te

S*

• 1

>o* II V » •s» »

Si л Ai A'

3 4 ; А\

m Щ AT «І A; г A 2І l

%

MOBILE IEFTINE ŞI BUNE

P r i m a f ia -br- ioA c l © **жоЪІ1©

PETRUŢIU & PLATZ Sibiiu—Nagyszeben, Strada Săriî—Salzgasse 37.

T e l e f o n N i - .

Onorarul public este rügst îna nte de aş» р"квга тлЬМе s i b'wevo-i^scă a cerceta (şi fără a cumpăra) MAREA EXPOZIŢIE de totfelul de mobi le de artă şi s i m p l e , care stá z I n i e spre vedere p u b h я Se atrage atenţiunea aчирга Ateherulul propriu d e S C U L P T U R A

şi T A P I Ţ E R I E de primul rang . Executăm toate lucrările de lipsa la biserici nouă si vechi. — Orice comanda se efeptueşte prompt, coeţiimeioe, pe lângă deplină garantă

şi cn preţurile cele mai moderate.

îs»

W

I •V

! •V V w »

% M

B e n c s i k Z s i g m o n d î n D é v a Oferă: GHETE AMERICANE ŞI F R A N C E Z E cusute cu mâna In atelierul propriu precum şi G H E T E GATA, format modern pentru băr­baţi, femH şi copii Oalaşi, ghete comoade ţi pentru gimnastici. Mare magazi - de game renumite de Su­livan pentru tocuri ia ghete şi creme excelente. Ghete pentru picioare ne­regulate şi bolnave le pregătesc după măsură. Le eowande din pro­vincie este destul a se trimite ѳ gheată folosită. — Serviciu prompt

т т ш т т ш ш ш т т ш т

Georg Barthelmie s m e c h a m e ф

B r a ş o Y , Strada Porţ i Nr. 41. (Cotoii de là strada Sfântului îoan) .

Atelier pentru maşini, d e scris , socotit, 2 dictat şi de cusuC apoi pentru aparate ? electrice şi fizice, lampe electrice de щ buzunar, gramafoane, plăci, ace, hârtie ф — de copiat şi diferite Utensil ii. —

Ш Telefon 380.

î Л — Instructor pentru scris la maşină. —

і і і в і Ш Ш Ф і і і і ш і ш і т »

Pag 22 T R I B U N A Nr. ! — 10!2

IBIIG HENRICH fabrică dcnnelte pentru ciobotari Újpest, Lörincz-u. 50.

Recomandă pantofari or şi ciubo­tarilor precum şi pictărilor unelte de branşe, calitate bună, preţuri moderate. — Comersanţilor se dă rabat — Catalog gratuit şi francat

Cele mat b u n e I» O I O A g

~ cele mai solide şi cele mai după modă — : : J U V A E P Î O A L E •

atât pe bani gata, cât şi In rate pe lângă che­zăşie de 10 ani ş* preţuri ieftine, lifereazâ cea œai bună prăvălie în aceasta privinţă in

întreagă U n g a r i a

BRAUSWETTER JA VOS orolOifier î n SZEGEIK

C A T A L O G c u 2 0 0 0 c h i p u r i « e t r imi te G R A T U I T . Notei c i numai aceia vor primi cxtalogul gratuit cari B cer ca provocare la clarul Tribuna (ad. scriu cá a cetit anunţul în Trib.)

Corespondentele te fac in limba maghiari, germani ţi francezi.

«a

V i l h e l m C o n n e r t h L I G I S Z O E I — H E E I I N S T I D T , Elisabethgasse 53.

Fabrică după diferite sisteme :

bănci ^şcoală conform celor mai moderne cerinţe igie­nice, pregăteşte apoi

b ă n c i ş i s c a u n e p e n t r u b i s e r i c i ; table de şcoală ; rame pmtru hart» ; rame pennu desemn şi d u l a p u r i p e n t r u ş c o a l ă . Catalog ilustrat la dorinţă trimise g aiuit şi franco.

U T * jftjka "Яи-вЖ» J L l ^ H » іщ_ШкОН

1 1

г "

Kahl Mi colorator şi curăţîtor chemic în

Prăvălia: Deák Ferenc 39. ARAD Atelier:

Lipót-utca 12.

P r i m e ş t e : orice lucrare de branşa aceasta precum

colorarea $i t u r a ţ i a de catifea, íuü, blane, muff, boa, pardesîi, b a i n e c iv i le , haine de

domni, dame şi copii, hainele în-

— — tregi ori descusute. — —

Fiţi cu atenţie la firmă!

Lampe pentru mine şi tot felul de lampe en acetylen,

fabrichează

B a r l o s Z o l t á n fabricant de lampe,

Budapest, m , Gizella-ut 55.

I L A I

Maşini dinamice, motoare de benzin, locomobile de benzin, motoare de gaz, instalaţiuni pentru mori, automobile de persoane, automobile de transport.

! ! Condiţii' favorabile ! ! Catalog franco şi gratuit.

Fabrica de automobile, maşini şi mori, = societate pe acţîi. =

Budapesti gép-, malom- és aüíomobiígyár r.-t Budapest, VI., Váci ut 141 | r

Nr. 1 — toi 2 . . T Ï Ï Î B T j t f A * Pag. 23

S a m . W a g n e r Prima turnătorie de fier Sibiiană. Mare fabrică de maşini agricole. Atelier de mori şi prăvălie de fier.

NAGYSZEBEN. C e a m a l n e î n t r e c u t ă f a b r i c ă d e m a ş i n i a g r i c o l e , e x e ­c u t a t e cu c e a m a i m a r e p r e c a u ţ i u n e . — M a ş i n i d e l â n ă diferite mărimi D a r a c e de l â n l L u p pentru scărmănat lână.

P i u ă pentru abale (postavuri) F o a r t e m a r e e x p o r t î n R o m â n i a ş i O r i e n t

I n s t a l e a z ă : m o r i de orice mărime. C i l i n d r e la mori pentru asortat făina. — C o n d u c t e d e a p ă etc. — E f e c t u a z à : Cele mai bune ţ e v i t o m a t e pentru conducte de apă Mare turnă­torie de f i e r şi a l a m ă . Foarte mare depozit In ţ e v i d e f i er de orice dimensiune. — Cel mai mare asortiment în m a ş i n i d e t r e e r a t de orice mărime. — Foarte mare asortiment de M O T O A R E delà 2 HP In sus, — p e l â n g ă c e a m a i m a r e g a r a n ţ i e . — P r e ţ u r i f o a r t e r e d u s e ş i c o n d i ţ i u n i l e c e l e m a l a v a n t a g i o a s e . — Explicări şi cataloage la cerere gratis.

Ligeti Sándor, colorator de geamuri, atelier Industrial pentru mozaicuri de sticlă şi rame de aramă.

B u d a p e s t , IY. Papneielde-utca 8. sz.

Lucrează artistic geamuri de biserică colorate, mozaicuri de sticlă şi rame de aramă delà cele mai simple până la cele mai complicate, cu pre­ţuri moderate. — Geamurile aproape tuturor bisericilor gr. cat, sunt lucrate în atelierul meu, între cari şi ferestrile bisericei noui zidite din Szász-Újfalu (lângă Aiud) toate sunt lucrate în atelierul meu propriu.

в я і і і в і і і P I I S E A S I I I I I I I I I I I I I F L • A A I • A B

• 1 1 1 I L S F L L I I I B L I E 1 1 Î L L A L L I L I I I I S L I I B L B I I B I L F I 1 1 I B I 1 B

Спшрагаге ocazională de p ş l i de Yânat ! »Lancaster«, cu cheie 16 floreni Grener-lacat eng!ezesc, cocoş automat 22 floreni. Puşti americane, ţeava cu aruncarea patroanelor folo­

site 12 floren?.

Hemmerles, 2 ţevi, modernă 35 floreni.

Drilling, Browning de 16 calib., Crupp eiector, cu ţevi de oţel, etc. precum şi garnituri complete Hammeries-Drilling, Springer şi Kierer, revolvere şi

pistoale se află în preţ ieftin la Prvălia de puşti de vânat :

\ Rado, Budapest, 1у-,'т, Egyetem-tér 5. ÜB

m

süt,

Шѣ lu» m Вчь,

Ks BS

I I

I I

m

Articole de sport, binocle, Zeiss-, Görz aparate fotografice. Face schimb de diferite părţi de puşti şi aparate de fotografiat.

BR

У В В В B B • f i j j j J U L L i l B B B E I M S I R I I I I I I B I I I I I H I I I I M I I B I

M

ü B i l i i i i i i i i i i S i i i B 8 l g | l I l l f l s B

Paj». 24 . . T R I B U N A *

A r j a , D I I n z t á r .

V A O Y O N . MÉRLEG-SZÁMLA 1 9 1 1 . ÉVRŐL. T E H E R .

1 г*

Pénztár-készlet

Vái tó-tárca — — _ —

Jelzálog-kölcsönök — — — — — —

Amortisationalis jelzálog-kölcsönök — —

Elő egek értékpapii okra —

Folyószámlái előlegek értékpapírokra bekebele­

zett kötvényekre ез árukra

Más pénzintézeteknél elhelyezett tőkék

Tulajdon ingatlanok :

Deák Ferenc-utcai 42. sz ház — 307,758-32

Atzél Péter-utcai !. sz. ház — 240,000-—

Tulajdon állam és értékpapírok — 3.243,111'—

Függő kamatok 44,162-04

Nyugdijalap értékpapírjai :

200 drb. Aradi első takarékpénztári részvény

Leltár álladék 17,441-34

leírás — 2,441-34

Hátralékos kamatok —- — > —

— Si 1.254,784 76

31.175,657

3615,198

10.057,195

149,132

5.639,190

1.581,393

547,758

3.289,273

279,380

15,000

6,690

6

48

80

01

32

04

65

57.610,653167

Koron«

. J| 6.800,000 Részvénytőke — —

Tarialék-alap 2.000,000- -

Kü'ön tartalék-alap 1.282895.63

Értékpapír árfolyam különbözeti

tartalék-alap 279,444*98

Házérték csökkenési tartalék-alap 150,000*—

Nyugdíj-alap 500,000 -

Betétek 19.722,25452

Betétek folyó- és chcck-számlán 3.391,56885

Átruházott jelzálog kölcsönök — —

Visszleszámitolt váltók — — — — —

Hitelezők

Hátralékos tőke kamat-adó — —. —

Előre felvett kamatok — — — — • —

Nyereség egyenleg:

Eővitel 1910. évről 42,849*32

1911. évi tiszta nyereség — 838,948-75

4.212,340

23.113,823

7.001,128

12.092,312

3.163,205

31.973

314,072

881,798

61

37

5'

14

10

66

2

07

57.610,653 67

Aradon, 1911. évi december hó 31-én.

Ortenberg Tivadar, s. k. v e z é r i i g . , tó.

Laczay Gyula, s. k. tikár éi cégvtzető.

Szirmay Károly, s. k. tőkönyveiő

Andrényi, s. k. igazgató.

Domány, s. k. igazgató.

Hánn, s. k. igazg .tó.

Parecz, s. k. Igazgató,

Schuster, s. k. Ig-ZgatÓ.

Tedeschi, s. k. igazgató.

Jelen mérleget a fő- és nuÜékkönyvekkd, valamint a leltárakkal összeegyeztettük és mindent helyesnek és tökéletesen rendben levőnek találtunk

Aradon, 1912. évi január hó 8-án.

Braun Mór, s. k. f. bz . tag.

Dániel Kálmán, s. k. f. biz. tag.

Maresch Gyula s. k. f biz. Ug.

Az .Aradi Első Takarékpénztár" 714k rendes évi közgyűléséhez intézett felügyelő-bizottsági jelentés.

Tisztelt közgyűlés/

A kereskedelmi törvény 195 §-ában és az intézeti alapsza­bályokban megállapított kötelességünknek megfelelőleg a l e f o l y t 1911-ik üzletévre vonatkozó jelentésünket van szerencsénk a kö-vetkeiőkben beterjeszteni:

Az intézeti ügykezelést a lefoyt 1911. év folyamán rendsze­resen ellenőriztük s az ezen irányban kifej ett működésünk alap­ján megállapíthatjuk, hogy az intézeti ügykezelés minden ágában példás rend és teljes pontosság uralkodik.

1911. évi de:emb r hó 30-án megkezdtük a vagyonnak leltári felvételét, m ly behatóan és leik ismeretesen teljesített eljárásunk folytán azon meggyőződést szereztük, h >gy a mérleg-számlára fel­vezetett értékek megvannak és szabályszerűen kezeltetnek.

Az igazgatóság által e'énk terjesztett 1911. évi mérleget,, valamint a veszteség és nyereség-számlát, a kifogástalanul vezetttt és szabályszerűen lezárt könyvek, továbbá az általunk téte/enkmt megvizsgált kimutatások, leltárak, zárszámadások és a kapcsola­tos okmányok alapján helyesnek és mindenben a valónak megfele­lőnek találtuk.

Ezek után a magunk részéről is elfogadjuk és elfogadásra ajánljuk az igazgatóságnak beterjesztett jelentésében a 881,798 korona 07 fillér tiszta nyereség hováforditása iránti javaslatát.

Az előadott.k alapján tisztelettel kérjük a t. közgyüést, hogy a lefolyt 1911-ik üéletévre nézve ugy az igazgatóságnak, valamint azalolirt f.lügyelő-bizotiságnak afelmentvényt megadni szíveskedjék.

Braun Mór, s. k. f. biz. tag. '

Dániel Kálmán, s. k. f. biz. elnök

Kelt Aradon, 1912. évi január hó 8 án.

Maresch Gyula, s. k. f. biz. tag.

„ Т В І В Ш Г А " I N S T I T U T T I P O G R A F I C N I C H I N Ş I CONS. — A U A D , 1913.