168de milioane de euro este datoria României cătrestatele UE, dar şi către Elveţia, Norvegia, Islan -da şi Liechtenstein, pentru serviciile medicalede care românii au beneficiat în aceste ţări pânăla sfârşitul anului 2012.

ECONOMIE | DATORII EXTERNE

OPINII | MIRCEA POPAPlagiatul – o boală a societăţii timpului nostru pag. 6

TRANSILVANIA | SATU MARECarol Erdös, o viaţă pe scenă pag. 7

1 € 4,4350 lei

1 $ 3,3159 lei

Director: Vasile Dâncu

| COTIDIAN REGIONAL | Joi, 29 august 2013 • Nr. 393 • 1 leu • 16 pagini

Cetera, femeia lui Dumitru Cilica, rapsodul din Runc

Pornit pe muzica vieţii în urmă cu aproape 78 de ani, pe 3 septembrie 1935, Dumitru Cilica, unul dintre cei mai mari solişti instrumentişti ai judeţului Bistriţa-Năsăd, s-a născut într-un capăt de lume. La propriul capăt, pentru că din Runcu Salvei nu este alt drum de întoarcere decât cel pe care ai mers.

Scanează codul QR alăturat sau intră pe transilvaniareporter.ro și citește toată povestea lui Dumitru Cilica

www.transilvaniareporter.ro

| Cotidian Regional | Cluj | Satu Mare | Maramureş | Bihor | Bistriţa-năsăud | Sălaj

Polițiștii din municipiul Satu Mare auajuns să ancheteze infractorii pe holuri sau,în cel mai bun caz, înghesuiți câte trei în bi-rouri de patru metri pătrați, după ce sediulîn care își desfășurau activitatea se află, decinci ani, în reabilitare, fără șanse să fie fi-nalizat prea curând. Poliția MunicipiuluiSatu Mare funcționează, din 2008, într-ofostă creșă.

ANCHETĂ | SATU MARE pag. 3

Infractori audiați pe holuri

COMUNITATE | APICULTURĂ pag. 5

ESENŢIAL | ROŞIA MONTANĂ

Guvernul a adoptat un proiect delege care dă undă verde exploată-rii de la Roşia Montană. ParlamentariiUSL aşteaptă lămuriri de la grupulparlamentar ca să ştie cum vor vota, lafel şi cei de la opoziţie. Parcă n-ar vrea să-și asume public un DA, atenți la

reacția electoratului transilvănean, darnici nu pot spune NU în pofida directi-velor de partid. Așadar, sunt evazivi, capână acum.

Doar Academia Română a dat un co-municat în care spune încă o dată că esteîmpotriva proiectului. Transilvania Re-

porter vă prezintă proiectul, ce se va în-tâmpla pas cu pas și ce reacții a stârnitdecizia Guvernului, dar și o cercetare lafața locului, făcută în ultimii ani, radio-grafia unei comunități ruptă în două deexperți în manipulare interesați de aurulde acolo. Paginile 8-9

ACTUALITATE | ÎNVĂŢĂMÂNT pag. 2

Şcoala începe, problemele rămân

Doar 539 de obiective din învățământulpreuniversitar din județul Cluj, din totalulcelor 693, au autorizație sanitară de fun -cțio nare pentru noul an școlar.

Ardealul a dat mult,acum îşi dă tot aurul!

Am citit proiectul de lege şi ca jurist pot spune că dă peste cap toată legislaţia românească! Este o culegere de excepţii de la legi, un dictat guvernamental. Prin acest proiect au înlăturat

toate piedicile şi au dat ordine cum să se facă, pentru ca exploatarea să înceapă! Este modul în care actuala guvernare a decis să acţioneze şi vom vedea dacă este câştigător sau perdant politic,

dar pentru Transilvania este unul perdant!” Peter Eckstein, jurist, fost senator UDMR

Moartea trântorilor încheie vara

La Stupina lui Păcală, la 20 de kilometride Cluj, trântorii au fost folosiți doar pen-tru fecundarea albinei regine, act care areloc în timp ce protagoniștii zboară. Surorilealbine îi omoară și ei, săracii, nici măcar nuse pot apăra. Albinele îi scot afară din stup,ca pe ultimii nedoriți. Rolul lor în aceastăviață s-a încheiat. La fel s-a încheiat și vara.

2 | actualitate

Joi, 29 august 2013 • Nr. 393

Şcoala începe, problemele rămân

urbanism

Podurile Traian şi Garibaldi vor fi reabilitate

Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca, a anunţat că în locul podurilorTraian şi Garibaldi se vor construi podurinoi. „Podul Garibaldi va fi extins la patru benzide câte 3,5 metri, vor exista două piste de bici-clete şi trotuare corespunzătoare. Acest lucrueste valabil şi pentru podul Traian. Pentrupodul Garibaldi este necesară o perioadă de 10luni pentru a fi finalizate lucrările, iar pentrupodul Traian şapte luni. Vom face şi o pietonalăla podul Traian pentru a facilita accesul pieto-nilor”, a declarat primarul în cadrul uneiconferinţe de presă.

Lucrările la cele două poduri vor începede anul viitor, iar licitaţiile vor începe în 15septembrie. Podul Traian va fi construit dela zero, iar la podul Garibaldi se consoli-dează pilonii de susţinere. Momentan, înCluj, sunt patru poduri aflate în trama deconsolidare finală. (Laura Goarnă)

Cluj

Protest în ploaie pentru flori

Florarii care au fost mutaţi pe stradaArgeş pentru că vindeau flori de câmp pedomeniul public fără autorizaţie s-au adu-nat ieri, în faţa primăriei din Cluj-Napocaşi au început un protest, în timp ce EmilBoc susţinea o conferinţă de presă.

Înarmaţi cu găleţi pline cu flori oameniiau spus că nu pleacă până când primarulnu va vorbi cu ei. „De trei zile nu am mâncatnici eu, nici copiii. Acolo, în Piaţa Mihai Vi-teazu, nu deranjam pe nimeni. Au sărit la noisă ne bată, cei de la Poliţia Locală”, a spus unadintre femei.

Primarul a spus, în cadrul conferinţei depresă, că lucrurile se vor reglementa. „Vomvorbi cu ei şi vom rezolva situaţia, lucrurile sevor remedia”, a afirmat Boc.

Primăria a decis să îi mute pe toţi vân-zătorii din vecinătatea halei agroalimen-tare, care nu aveau contracte legale, pestrada Argeş, unde au primit gherete şi potvinde într-un spaţiu legal, decizie care parea fi una nefavorabilă pentru florarii rromi.(Laura Goarnă)

speranţe năruite

Combinatul SocialCâmpia Turzii – obiectiv nerealizat

Proiectul pentru realizarea unui Com-binat Social Câmpia Turzii stagnează,sau, mai bine zis, despre întreprindereapropriu-zisă care urma să asigure peste380 de locuri de muncă nu se mai ştienimic. În realizarea acestui obiectiv numai crede niciunul dintre cei care sperauun loc de muncă la această nouă între-prindere, se arată într-o scrisoare des-chisă a liberalilor din Câmpia Turzii.

PNL Câmpia Turzii spune că lipsa decomunicare venită din partea AJOFMCluj îi duce pe cei disponibilizaţi de laMechel Câmpia Turzii către şomaj, deşise aflau în căutarea unui loc de muncă şisperau să fie angajaţi ai propriei firme.(Laura Goarnă)

Cluj

Un număr de 539 de obiective din în-văţământul preuniversitar din ju-deţul Cluj, din totalul celor 693, auautorizaţie sanitară de funcţionare pen-tru noul an şcolar”, a spus, ieri, şefulIns pectoratului Şcolar Judeţean, Valen-tin Cuibus, la şedinţa Colegiului Pre-fectural.

Reparaţii curente au fost efectuate în414 unităţi şcolare cu personalitate juri-dică, la 261 dintre acestea cu fonduri alo-cate de la bugetele locale. Sunt şcoli şigrădiniţe în care nu au fost necesare lu-crări de reparaţii, dar şi unităţi pentrucare nu au fost găsite resursele financiarenecesare. A fost achiziţionat, prin licita-ţie, mobilierul pentru clasele pregăti-toare. La începutul lunii august mai eranevoie de 1.500 de seturi de mobilier şiau fost licitate şi achiziţionate 1.600. Şipentru 13.400 de seturi de rechizite şco-lare, destinate copiilor din familii nevo-iaşe, licitaţia a fost făcută. În ceea cepriveşte manualele şcolare, suma alocatăa fost de 656.879 de lei, iar până în acestmoment au fost livrate 108.281 de ma-nuale.

Autorizaţiile sanitare,principala problemă

„În oraşe nu vor fi probleme cu necesarulde cadre didactice, care este asigurat. Pro-blema care rămâne este cea a posturilor blo-cate în sistemul 7 la 1. Noua lege prevede căpersonalul didactic şi nedidactic care pleacădin învăţământ poate fi imediat înlocuit”, aspus Valentin Cuibus.

El a evidenţiat că problema majorădin unităţile şcolare este cea a autorizăriilor sanitare. Multe şcoli nu pot obţineaceste autorizaţii pentru că nu dispun deapă potabilă şi apă curentă. Nu existăaducţiune de apă în localităţile respec-tive.

La Cluj-Napoca, în grădiniţe a fostsuplimentat numărul de copii din grupe,pentru că în prezent cererea de locurieste mai mare decât oferta. Este nevoiesă fie construite noi grădiniţe în cartie-rele Între Lacuri, Mărăşti, Mănăştur, darşi în Bună Ziua, unde nu există, în acestmoment, o unitate şcolară.

„Încercăm să identificăm soluţii îm-preună cu Primăria. Este vorba de mari in-vestiţii. Pe de altă parte, au fost retrocedate,după revendicări, foarte multe şcoli. În acestecondiţii, problema spaţiilor rămâne pe ordi-nea zilei”, a spus Valentin Cuibus.

Directorul Direcţiei de Sănătate Publică,Dorina Duma, a evidenţiat că în compara-ţie cu începutul lunii septembrie 2012, înperioada similară din acest an acest numă-rul unităţilor de învăţământ autorizate dinpunct de vedere sanitar a crescut de la 74%la 78%. În mediul urban sunt autorizate 382de obiective din cele 389 existente, iar înmediul rural 157 (52%) din totalul de 304astfel că 147 de obiective (48%) îşi vor des-făşura activitatea fără avizele sanitare ne-cesare, din cauza lipsei de apă potabilă şi acanalizării, a circuitelor funcţionale, dincauza clădirilor degradate ori a grupurilorsanitare de tip latrină. În municipiul Turdaeste autorizată sanitar funcţionarea a 50 deobiective din totalul de 52, la Câmpia Turziitoate cele 20 de şcoli şi grădiniţe au autori-zare, la fel şi la Huedin, la Dej - 33 din tota-lul de 35, iar la Gherla - 21 din cele 22 deobiective.

„Direcţia de Sănătate Publică nu autori-zează cu clauze obiective din sistemul de în-văţământ. Clauzele nu au nicio valoare. Estenevoie să fie accesate fondurile necesare efec-tuării unor lucrări menite să facă din unită-ţile sanitare locuri corespunzătoare dinpunct de vedere sanitar. Apa nepotabilă esterăspunzătoare de boli parazitare ori conta-gioase - hepatite, dizenterie şi boli diareiceacute”, a afirmat directorul DorinaDuma.

15 septembrie, termenul-limită

„Am făcut o centralizare a celor comunicatede primarii din localităţile clujene. Sunt înce-pute lucrări, aflate acum în diferite stadii de exe-cuţie, care trebuie să fie finalizate până la 15septembrie”, a spus prefectul GheorgheVuşcan. El a enumerat, la Cluj-Napoca,Şcoala generală „Nicolae Iorga“ - undesunt realizate 20% din lucrări, Şcoala„Horea” (15%), Liceul de Coregrafie (25%),Liceul „Inochentie Micu” (15%) şi Liceulteoretic „Nicolae Bălcescu” (15%).

„Sunt fie lucrări de igienizare, fie de repa-raţii, de înlocuiri de uşi etc. Şcoala gimnazialăde la Aştileul Mare are o problemă de proprirepe cont. Sunt probleme şi la şcolile din Cătina,Râşca, Izvorul Crişului, Mica, Mintiu Gherlii,Panticeu, Săvădisla, Sâncraiu, Sânmartin. Si-tuaţii delicate există şi în municipiul Cluj-Na-poca unde cartiere întregi sunt fără şcoli şigrădiniţe. Cartiere noi, precum Bună Ziua, aufost construite fără proiecte de unităţi educaţio-nale”, a afirmat prefectul Gheorghe Vuş-can. El a declarat că reuniunea de laCluj-Napoca, la care au participat repre-zentanţii Inspectoratului Şcolar şi ai Direc-ţiei de Sănătate Publică, a avut menirea dea responsabiliza primarii din judeţ, invitaţila acest eveniment, în privinţa „bunuluimers al şcolii”.

„Am văzut că există preocupare din parteaprimarilor, cu implicarea lor în lucrările pentrucare au fost alocaţi bani din bugetele locale, şipromisiunile sunt că, pe 15 septembrie, copiiivor putea intra în şcoli curate. Sunt şi situaţiila limită, în şcoli din localităţi unde nu suntsurse de apă. Acolo este nevoie de mari investi-ţii, prin proiecte europene. În multe sate, şcolilevor funcţiona fără autorizare sanitară, ca şipână acum. În general, primarii s-au mişcatbine, dar am simţit şi o indolenţă din parteaunora dintre ei. Şi în întâlnirea pe tema zoneimetropolitane, din 19 primari au venit doar treiprimari şi doi viceprimari”, a spus GheorgheVuşcan.

„

Direcţia de Sănătate Publică nu autorizează cu clauze obiective din sistemul de învăţământ. Clauzele nu au nicio valoare. Este nevoie să fie

accesate fondurile pentru efectuarea unor lucrări menite să facă din unităţilesanitare locuri corespunzătoare din punct de vedere sanitar. Apa nepotabilă

este răspunzătoare de boli parazitare ori contagioase - hepatite, dizenterie şi boli diareice acute”, Dorina Duma, director DSP

Foto

: cit

ynew

s.ro

actualitate i anchetă | 3

Joi, 29 august 2013 • Nr. 393

Satu mare

Poliţiştii din municipiul Satu Mareau ajuns să ancheteze infractorii peholuri sau, în cel mai bun caz,înghesuiţi câte trei în birouri de patrumetri pătraţi, după ce sediul în care îşidesfăşurau activitatea se află de cinciani de zile în reabilitare, fără şanse săfie finalizat prea curând. Poliţia muni-cipiului Satu Mare funcţionează din 2008într-o fostă creşă, în timp ce în vechiulsediu de pe strada Gheorghe Doja lucră-rile realizate riscă să fie compromise devreme. Lucrările s-au desfăşurat cuţârâita până în 2012, aşa cum a alocatfonduri Ministerul de Interne. Lucrărileau fost sistate anul trecut, iar poliţiştii nuau altceva de făcut decât să aştepte o mi-nune şi să continui audierea infractorilorpe holurile instituţiei. De la Departa-mentul patrimoniu, infracţiuni sau auto,persoanele implicate sunt audiate îm-preună, într-un singur birou.

Doi metri pătrați pentru un polițist

Peste 150 de poliţişti sătmăreni îşidesfăşoară activitatea într-un spaţiu dedoar 330 de metri pătraţi. Asta înseamnăcă unui poliţist îi revin circa doi metripătraţi. Nu este de mirare că spaţiul nueste suficient pentru ca fiecare compar-timent să aibă un birou propriu, undemunca oamenilor legii să se desfăşoareîn condiţii cât de cât civilizate. Astfel s-a

ajuns ca infractorii să fie audiaţi pe ho-lurile instituţiei, care sunt mai largi şimai primitoare decât birourilepoliţiştilor.

Poliţia Municipiului Satu Mare s-amutat în aprilie 2008 în sediul de peAleea Târnavei, într-o fostă creşă, şi areo suprafaţă de 330 de metri pătraţi. În in-cintă îşi desfăşoară activitatea 153 de po-liţişti, dintre care 84 sunt planificaţi peschimburi şi ture de servicii. Proprietarulfostului sediu al Poliţiei, amplasat pestrada Gheorghe Doja, este MinisterulAfacerilor Interne, prin Inspectoratul dePoliţie Judeţean (IPJ) Satu Mare, iar exe-cutantul lucrărilor de consolidare estesocietatea Silcomprest.

Lucrări sistate din 2012Potrivit informaţiilor furnizate de Bi-

roul de presă al IPJ, în perioada 2008-2012, la vechiul sediu al Poliţiei Munici-pale au fost executate lucrări de consoli-dare în proporţie de 60%, a căror valoarese ridică la suma de aproximativ 500.000de euro. Pentru finalizarea lucrărilor armai fi necesare fonduri în valoare decirca 300.000 de euro, însă din cauză căMinisterul nu a acordat restul sumeipentru finalizarea lucrărilor, acestea aufost sistate încă de anul trecut,menţionează sursa citată.

Deşi au existat promisiuni că vor fialocate fondurile necesare, Inspectoratula obţinut anul trecut doar 110.000 de leidin cei 200.000 alocaţi iniţial, înregis-

trând o restanţă de 88.092 de lei cătrefirma care execută lucrarea. În acest an,IPJ a primit de la Minister doar atâţiabani cât să achite restanţa.

„Nu putem preciza cu exactitate momen-tul în care efectivele vor putea fi mutate învechiul sediu, consolidat şi ulterior reabilitat,aceasta depinzând de modul de alocare a fon-durilor financiare şi de alţi factori, indepen-denţi de voinţa factorului managerial al I.P.J.Satu Mare“, a declarat Constantin Taloş,şeful IPJ Satu Mare.

O aripă reabilitată, una nu

Surse din cadrul Poliţiei susţin că ve-chiul sediu a beneficiat de lucrări de rea-bilitare doar pe aripa de pe stradaGheorghe Doja, iar aripa de pe stradaMihai Viteazu nici măcar nu a fostatinsă. „Este foarte interesant cum execu-tantul a gândit această lucrare. A reabilitato aripă integral, dar nu s-a gândit că după cevor începe demolările şi la cealaltă parte, ceareabilitată va fi afectată şi va necesita din noureparaţii“, spune un poliţist. Aceleaşisurse precizează că Serviciul de Crimi-nalistică, care momentan îşi desfăşoarăactivitatea în incinta sediului IPJ SatuMare, s-ar putea muta, după reabilitareaintegrală a sediului de pe GheorgheDoja, în incinta acestuia. Astfel, poliţiştiide la Biroul de Investigaţii Criminale depe Aleea Târnavei s-ar putea muta înlocul celor de la criminalistică.

Cristina Cîcău

Foto

: Vas

ile M

ihov

ici ©

TransilvaniaReporter

Gabor KereSKenyi:

La un an de la alegeri nu s-a realizat niciuna dinpromisiunile electorale

Deputatul UDMR de Satu Mare, GaborKereskenyi (foto), a declarat, ieri, în cadrulunei conferinţe de presă, că aleşii USL dinmunicipiul şi din judeţul Satu Mare nu aurealizat niciuna din promisiunile electoralede anul trecut. Acesta susţine că, la ZileleMaghiare Partium, a fost abordat de omulţime de sătmăreni care au reclamatacest lucru. „În aceste zile de sărbătoare amstat mult de vorbă cu alegătorii. Am încercat săle răspund cât mai clar la întrebări. Recunosccă multe dintre acestea au fost incomode chiarşi pentru mine. Oamenii, la un an de la alegeri,realizează că nu s-a realizat nimic din promi-siunile electorale. Se plâng, în special, de stareadrumurilor şi de preţul apei potabile”, a decla-rat parlamentarul UDMR de Satu Mare.Declaraţia deputatului UDMR vine dupăce colegul său, senatorul Csaba Pataki, amulţumit conducerii USL, Primăriei şiConsiliului Judeţean Satu Mare pentrusprijinul financiar oferit pentru organizareaZilelor Partium. (Ovidiu Mortan)

amânare

Romaltyn Mining vs CL Baia Mare

Avocaţii care reprezintă Romaltyn Mi-ning în procesul împotriva Consiliului LocalBaia Mare se vor prezenta din nou la Tribu-nalul Maramureş în 9 septembrie când esteprogramat un nou termen. Întrucât Curteade Apel Cluj nu a trimis dosarul instanţeimaramureşene, după ce a respins pe data de22 august solicitarea de strămutare depusăde Romaltyn, s-a dat o nouă amânare pentrudata de 9 septembrie 2013, deoarece nu erafinalizată argumentarea sentinţei. Astfel, setergiversează şi mai mult procesul pe caresocietatea băimăreană l-a intentat Consiliu-lui Local Baia Mare care a schimbat destina-ţia terenului de sub uzina Romaltyn. Înhotărârea emisă şi aprobată de consilierii lo-cali băimăreni, terenul respectiv poate fi uti-lizat exclusiv ca zonă de locuit şi servicii.Consilierii au luat respectiva decizie cu sco-pul declarat de a împiedica firma Romaltynsă înceapă activitatea de prelucrare a deşeu-rilor miniere prin tehnologie pe bază de cia-nuri. (Anca Miklos)

Liviu marian PoP:

Bani pentru biserici doardacă se implică social

Senatorul PSD Liviu Marian Pop a decla-rat, miercuri, într-o conferinţă de presă, că fi-nanţarea Bisericii Ortodoxe Române (BOR),dar şi a altor culte religioase ar trebui condi-ţionată de gradul de implicare socială la nive-lul comunităţii. „Consider că o bună implicare aBOR în programele şi proiectele sociale ar justificabanii alocaţi anual de stat pentru funcţionareaBOR. Cred că legislativ trebuie să intervenim pen-tru a adapta o altă organizare în acest segment im-portant”, a spus Liviu Marian Pop. Senatorulsocial-democrat a afirmat că BOR, dar şi alteculte recunoscute oficial beneficiază de fon-duri financiare generoase din partea statului,însă implicarea în domeniul social este mo-destă, izolată sau chiar întâmplătoare. El aprecizat că totuşi există la nivel local (jud. Ma-ramureş n.r.) un parteneriat biserică-şcoală,funcţional. Sub îndrumarea Catedralei epis-copale „Sf. Treime” din Baia Mare funcţio-nează organizaţia filantropică „Femeilemironosiţe”, iar biserica Sf. Iosif Mărturisito-rul derulează cel mai amplu program socialdin municipiul Baia Mare. În judeţul Mara-mureş, în 23 de ani, au fost construite peste100 de biserici, atât cele aparţinând cultuluiortodox, cât şi altor culte.

Satu mare

Preoţii ortodocşi din Satu Mare vorputea oficia slujbe de înmormântareîn cimitirul privat Înălţarea. Decizia a fostluată miercuri la nivelul ProtopopiatuluiOrtodox în urma şedinţei pe care proto-popul Ioan Socolan a avut-o cu preoţii. În-tâlnirea preoţilor a avut loc larecomandarea Episcopiei Maramureşuluişi Sătmarului ca la Satu Mare să se facă or-dine în această privinţă, după scandaluliscat de cazul sătmăreanului Cristian Po-dină căruia, sub presiunea protopopuluiIoan Socolan, i-a fost refuzată de către maimulţi preoţi ortodocşi slujba de înmormân-tare a mamei sale în singurul cimitir privatdin oraş.

După şedinţa de miercuri, protopopulIoan Socolan a refuzat să comunice rezul-tatul întâlnirii, respectiv propunerile for-

mulate în cadrul acesteia, dar prin interme-diul unui comunicat al Biroului de Presă searată că „propunerile făcute cu prilejul întâl-nirii preoţilor au fost înaintate Sfintei Episcopiipentru a fi aprobate, urmând ca în scurt timpsă se primească un răspuns oficial care va fi

adus la cunoştinţa preoţilor şi credincioşilor”.Deşi protopopul nu a dorit să comunice re-zultatul întâlnirii, mai mulţi preoţi prezenţila şedinţă au dezvăluit presei propunerileînaintate Episcopiei. Este vorba despre so-licitarea, respectiv dorinţa unanimă a preo-ţilor ortodocşi din Satu Mare de a oficiaslujbe de înmormântare în cimitirul privatÎnălţarea până când fiecare parohie va aveapropriul cimitir în baza deciziei Adminis-traţiei Publice.

Ședinţa preoţilor vine după ce sătmă-reanul Cristian Podină a reclamat atitu-dinea şi deciziile strâmbe, subiective şidirect interesate ale conducerii Protopo-piatului Ortodox Satu Mare, care au îm-piedicat ca la înmormântarea mamei salesă fie oficiată o slujbă de către un preotortodox.

Stela Tudor

Preoții cedează, la presiunea credincioșilor,în scandalul cimitirelor private

Infractori audiați pe holuri

4 | regional

Natură - caut stăpân

Zilele partium

45.000 de participanțiîn șapte zile

Aproximativ 45.000 de persoane auparticipat la ediția din acest an a ZilelorCulturale Maghiare Partium, desfășuratesăptămâna trecută, pe parcursul a șaptezile. Organizatorii afirmă că au demons-trat că nu este neapărat necesar un bugetmare pentru a organiza o serie de eveni-mente culturale, la care să poată parti-cipa întreaga comunitate. 220.000 de leiau fost îndeajuns pentru a susține o ma-nifestare derulată pe o perioadă de șaptezile, au precizat liderii UDMR Satu Mare,miercuri, în cadrul unei conferințe depresă.

Potrivit președintelui UDMR SatuMare, senatorul Csaba Pataki, cei aproxi-mativ 45.000 de participanți au venit șidin alte localități din apropiere.„Participanții au provenit nu numai din mu-nicipiul Satu Mare, ci și din zonele limitrofe.Nu au fost numai maghiari, ci și foarte mulțietnici români, curioși să afle obiceiurile șitradițiile concetățenilor maghiari. Totodată,nu cred că a existat vreun participant care sănu fi găsit măcar un eveniment pe placul lui.Toate acestea au fost reușite printr-un bugetmic și transparent de altfel, de aproximativ220.000 de lei”, a precizat senatorul Pa-taki. Acesta a mai menționat că un sfertdin bugetul manifestărilor a fost asiguratde Consiliul Local și Consiliul JudețeanSatu Mare, iar restul fondurilor au pro-venit din finanțarea unor proiecte ne-rambursabile, dar și din partea celor 50de sponsori. „Consider că am încheiat osăptămână cu evenimente de calitate și suntconvins că Zilele Partium vor intra în istorieca unul dintre cele mai importante eveni-mente din această regiune a țării”, a decla-rat și Peter Stier, organizatorul principalal Zilelor Partium. (Ovidiu Mortan)

Satu mare

Aproape 60.000 de absolvenţi şomeri în Satu Mare

De la începutul anului și până în pre-zent, în baza de date a Agenției Județene deOcupare a Forței de Muncă Satu Mare aufost înregistrați 58.099 de absolvenți, dincare 1.776 sunt șomeri indemnizați. Ceimai mulți absolvenți s-au înscris în lunaiulie, respectiv 39.038 de persoane. Pentruluna august, s-au înscris la AJOFM, până înprezent, 11.738 de absolvenți, dintre care161 de absolvenți de învățământ primar,gimnazial și profesional, 7.344 de absol-venți de învățământ liceal și post-liceal și4.233 de absolvenți de învățământ univer-sitar. Absolvenții care într-o perioadă de 60de zile de la absolvire nu reușesc să se în-cadreze în muncă potrivit pregătirii profe-sionale, o perioadă de șase luni beneficiazăde indemnizație de șomaj în cuantum de50% din valoarea indicatorului social de re-ferință. (Stela Tudor)

Cluj

Printr-o petiție-apel sem-nată de către reprezentanțiai Registrului Urbaniștilor dinRomânia - Biroul Teritorial alRegiunii de Dezvoltare Nord-Vest, ai Ordinului Arhitecțilordin România - Filiala Transil-vania, ai Facultății de Arhitec-tură și Urbanism - Universi ta -tea Tehnică și ai Uniunii Arhi-tecților din România către pri-mărie, municipalitatea esteîncurajată să nu permităconstrucții în noul PUG înzona lacurilor Gheorgheni.

Scăderea drastică aspațiului verde din Cluj-Na-poca îi face pe semnatariipetiției să se îngrijoreze cuprivire la construcțiile delângă lacul Gheorgheni.

„Municipiul Cluj-Napoca seconfruntă cu o situație mai rarîntâlnită în alte mari orașe dințară. În anul 1990, municipiulavea la dispoziție 233 de hectarede spațiu verde amenajat pus ladispoziția publicului pentruagrement și sport, revenind 7,32mp/locuitor”, se semnalează înpetiția-apel.

Semnatarii sunt arh. Ghe-orghe Elkan (reprezentantulteritorial al Registrului Urba-niștilor din România - BiroulTeritorial al Regiunii de Dez-voltare Nord-Vest), conf.univ. dr. arh. Vasile Mitrea(Registrul Urbaniștilor dinRomânia - Biroul Teritorial alRegiunii de DezvoltareNord-Vest), arh. SzabolcsGuttmann (președintele Or-dinului Arhitecților din Ro-

mânia - Filiala Transilvania),conf. univ. dr. arh. RomulusZamfir (decanul Facultății deArhitectură și Urbanism -Universitatea Tehnică), prof.em. dr. arh. Adriana Matei

(președintele Filialei Jude-țene Cluj - Uniunea Arhitec-ților din România)

Laura Goarnă

Petiţie pentru stoparea construcţiilorlângă lacurile din Gheorgheni

arii protejate

Valea Ierii, comuna aflată la 50 de ki-lometri de Cluj, este locul care arputea aduce două milioane de turiști,anual. Cel puțin așa speră primarul Ga-briel Duma. „Am văzut un astfel de locîn Germania, care este vizitat de douămilioane de turiști anual”, spuneacesta.

Creșterea alarmantă a defrișărilor șibraconajul excesiv determină un grav de-zechilibru al faunei și florei din zonă. Lupii,urșii bruni sau râșii – cea mai mare felinădin România, pădurile de molid sau multealte plante sunt pe cale de dispariție. „Înurmă cu două luni s-a găsit în zonă, pentruprima dată, broasca țestoasă de baltă europeană.Suntem direct interesați să luăm custodia aces-tui sit, atât pentru a-l proteja cât și pentru adezvolta în zonă un turism controlat”, adaugăDuma.

Situl „Natura 2000 Valea Ierii” faceparte din cele nouă arii protejate, incluseîn aria de acoperire a proiectului „Sin-

cron”, implementat de AgențiaNațională pentru Protecția Mediului.Este vorba de o suprafață de peste 144 dehectare dintre care 90% este acoperită cuvegetație forestieră.

Nouă arii fără custode

Principalul criteriu pe care s-a bazatselecția zonelor a fost ca locul respectivsă nu fie în custodia nimănui. Ulterior,pentru fiecare arie în parte, au fost reali-zate planuri de management pilot, princare să poată fi gestionate resursele na-

turale aflate în zonele respective. Celenouă arii protejate prin proiectul „Sin-cron“ sunt: Valea Ierii din județul Cluj,Munții Bodoc Baraolt din județul Co-vasna, Valea Caprelor din județul Bihor,Valea Oltului Inferior din județele Tele-orman, Vâlcea și Olt, Pădurea BârnovaRepedea din județele Iași și Vaslui, Mă-gura-Odobești din județul Vrancea,Găina-Lucina din județul Suceava, RuscaMontană din județul Timișoara și Mă-gura Târgu-Ocna din județul Bacău.

Diana Mesaroș

Joi, 29 august 2013 • Nr. 393

Suntem datori să protejăm resursele naturale să le avem și peste generații. Când ieșim în natură, nu trebuie să facem tot ce ne trece prin cap, să aprindem focul oriunde, să rupem

plantele, să omorâm gândacii. Trebuie să conștientizăm că lângă noi e un întreg univers de ființe”, Roxana Stoian, consilier superior în cadrul

Agenției Naționale pentru Protecția Mediului

Fo

to D

an

Bo

de

a ©

TransilvaniaReporter

comunitate | 5

apicultură

100 de case cu milioane de locuitori.Locuitori înnaripați, cu ochi înformă hexagonală. Zumzăit puternic.Câțiva străjeri se luptă cu o viespe careîncearcă din răsputeri să pătrundă pringrilajul care protejează intrarea în stup.Câțiva zeci de centimetri mai încolo,nişte albine cară un trântor pe care l-auucis, nemaifiindu-le folositor.

Trântorii au fost folosiți doar pentrufecundarea albinei regine, act care are locîn timp ce protagoniștii zboară. Acestaeste sigurul lor rol. Surorile albine îiomoară apoi și ei, săracii, nici măcar nuse pot apăra, nefiind dotați de natură cuacul cel de temut. Albinele îi înțeapă, îiscot afară din stup, ca pe ultimii nedoriți.Rolul lor în această viață s-a încheiat. Lafel s-a încheiat și vara.

La stupina lui Păcală, la 20 de kilo-metri de Cluj, pregătirea pentru iarnăeste în toi. În cei 100 de stupi din gră-dină, albinele nu dorm niciodată. Își în-magazinează mierea care va constituihrana lor pentru iarnă. Pe timp de frig,albinele stau ghem, una lângă alta, își ținastfel căldură, de aceea ele nu suferă ni-ciodată de frig, oricâte grade minus ar fiafară. Alina Varadi este stăpân a 500 defamilii de albine, sau, mai degrabă, cumîi place ei să spună, este prietena lor.

„Pe albine trebuie să le înțelegi, să fii prie-tenul lor. Albina nu înțeapă decât dacă sesimte atacată. Unii apicultori iau și miereaasta de toamnă și hrănesc albinele cu diverse,și, astfel, ele încep să ierneze cu un stomacdeja în degradare. În primăvară, albinele nuvor fi dezvoltate pentru că au iernat pe ohrană necorespunzătoare. Mierea costă atât,hrana costă de trei ori mai ieftin. Iau mierea,o vând și le dau albinelor o hrană ieftină”,spune Alina, în timp ce desprinde una dealta, ramele de lemn din interiorul unuistup, rame pe care mii de albine mișunălucrând încontinuu. Alina scoate o ramăpe care, în partea de sus se vede miereadepozitată pântru iarnă. Puțin mai jos,un pui încearcă să iasă la suprafață dupăce a stat în ou timp de 21 de zile.

Viață de mic zburătorNoua albină este ori matcă, trântor

sau albină. Fiecare albină trece prin maimulte stadii de dezvoltare: femeie de ser-vici – își curăță locul din care a ieșit și celdin jurul ei, face vizite împreună cu albi-nele doici, la puieții din jur, devine albinădoică, dă lăptișor de matcă, apoi devinealbină străjeră, apoi albină lucrătoare.

Matca mănâncă doar lăptișor dematcă și trăiește cinci șase ani, albinamănâncă doar primele trei zile lăptișorde matcă și trăiește doar 40-45 de zile.Atât matca, cât și albina și chiar trântorii,depun ouă. Ouăle depuse de albine suntnefecundate și din ele pot să iasă doartrântori. De aceea, se spune că albinelesunt echivalentul măicuțelor, ele nu sefecundează niciodată.

Unică în România. Căsuțaterapeutică de la ClujAlina a văzut, de-a lungul vremii,

beneficiile aerului din stup, așa i-a venitideea să construiască o mică bază expe-rimentală unde, timp de un an, să tes-teze pe propria-i piele, pe cei apropiațiși pe cei doritori să încerce ceva nou înRomânia. O căsuță din lemn și câțivastupi, o mască pentru aerosoli și un micmotor, asta e tot. În ședințe de câte 30de minute, timp de zece zile, paciențiiinhalează aerul stupului prin masca di-rect conectată în stup. „Întărește sistemulcirculator, respirația, traheea, plămânii.Aerul stupului este un aer steril, cu propo-lis și uleiuri volatile. Anul trecut am con-struit-o, ca bază de experiment, anul viitorfacem o bază de tratament. Sunt mulțiapiterapeuți, dar nu mulți au și albine.Mulți au teamă de munca cu albinele. Seștie că cei mai longevivi oameni sunt api-cultorii. Făcând imunostimulare cu produseapicole primăvara și toamna, îi dăm celuleiumane exact ce are nevoie ca să genereze ce-lule sănătoase”, spune Alina. Apicultoa-rea crede că, în România, mulți s-auapucat să facă apicultură pentru că s-audat bani europeni pentru acest tip deactivitate, dar că puțini sunt cei care facfață cu adevărat.

Diana Mesaroș

Joi, 29 august 2013 • Nr. 393

La stupina lui Păcală

Moartea trântorilorîncheie vara

Albina este singura insectăcare are cinci ochi, dintre

care o pereche cu care lucrează noaptea, aflați înpartea din spate, și care se

numesc oceli. În partea din față, ochii lor sunt

hexagonali. Al cincilea ochieste tot în spate, se numește

ochiul soacrei. Albina nu doarme niciodată.

Nu facem export, pentru că vrem să învățăm românii despre

beneficiile consumului produselorapicole. Noi, românii, suntem codașica și consumatori de produse apicole.

Nu văd de ce trebuie să, dăm străinilor. Aș putea să fac export,

dar nu vreau. Mierea româneascăeste cea mai bună. La noi, agricultura

nu este atât de dezvoltată pe partechimică, la noi încă există o floră

spontană curată. În loc să încurajămpiața internă să producă, importămproduse ieftine și de proastă calitate,

ba chiar dăunătoare. Întreținereastupului nu costă nimic, doar timp.

Anul acesta am recoltat șase tone de miere de la 500 de stupi”,

Alina Varadi, apicultor

Un kilogram de polen crud este cât șapte kilograme de carne ca valoarenutritivă. O carne procesată are 7-8% proteine. Există sortimente de

polen cu 38% proteină. Un kilogram de polen costă circa 100 de lei.

Fo

to D

an

Bo

de

a ©

TransilvaniaReporter

6opinii

Într-un număr recent, revista „22”a deschis o amplă discuţie despreplagiat la care au participat profe-sori universitari, jurnalişti, forma-tori de opinie, reprezentanţi aisocietăţii civile ş.a.m.d., ale cărorpuncte de vedere pot fi urmărite înnr.4345 din 4 iunie al respectivei publica-ţii. Pe lângă faptul că plagiatul a fost de-finit „ca un furt intelectual”, majoritateacelor participanţi la dezbatere au remar-cat faptul că „plagiatele merg înainte” şică sunt puţine şanse să fie stăvilite latimp. Prezenţa internetului, după cum aarătat cineva, deschide o uşă cam largă şifără probleme celor interesaţi să intre înposesia unor texte, greu accesibile în altmod, să-şi completeze seria de informaţiişi de documentaţii tematice, folosindu-leapoi cu dezinvoltură, ca şi cum ar fi fostale lor de când lumea. Opiniile au fost di-verse şi împărţite, mulţi dintre cei de faţătratând chestiunea mai mult din punct devedere subiectiv, cu soluţii aleatorii, fărăsă se detaşeze, până la urmă, o sumă deprincipii foarte clare şi bine definite, su-ferind de o oarecare ambiguitate tocmaiîn relaţia acestui tip de infracţiune cu jus-tiţia şi cu proprietatea literară.

Problema esenţială este legată de in-stanţa care constată existenţa plagiatuluişi o comunică opiniei publice. Aceastapoate să fie Comisia de integritate şi eticădin universităţi (la „Babeş-Bolyai” s-auluat unele măsuri disciplinare în acestsens şi chiar la Universitatea „1 Decem-brie 1918” din Alba Iulia, când autorii le-zaţi au făcut denunţuri corespunzătoareîn presă) sau, în unele cazuri, s-a ajuns laJudecătorie. În acest al doilea caz, lucru-rile sunt mai complicate, deoarece ma-gistratul se confruntă în premieră cuastfel de cazuri, inexistente până nu de-mult, dar care s-au înmulţit enorm dupăschimbarea sistemului de organizare adoctoratului după sistemul Bologna. Ma-gistratul, obişnuit cu concluzii limpezi şiclare (formulate uneori concis de cătreun avocat inspirat), poate fi uneori deru-tat de mulţimea paginilor pe care trebuiesă le citească în paralel spre a stabili tex-tele incriminate, mai ales că ele vin dindomenii de ştiinţă foarte diferite. Înunele cazuri s-a recurs la un expert înmaterie, care a întocmit un referat con-cludent. În majoritatea cazurilor însă,plagiatele pot fi văzute cu ochiul liber şicei care le pun în evidenţă sunt la rândullor nişte experţi în materie, care îşi dauimediat seama când un text e plagiat şide unde a fost el furat. Eu însumi m-amconfruntat cu o asemnea situaţie, respin-gând unui doctorand nu mai puţin detrei teze, toate copiate cu o nonşalanţăiresponsabilă, atrăgându-i atenţia asuprapericolului la care se expune. Am fost

taxat drept răutăcios şi invidios, iar indi-vidul şi-a publicat toate cele trei înjghe-bări, ducând de nas autorităţileadministrative din teritoriu, care i-auplătit tiparul cărţilor, şi, pe deasupra, adus în eroare şi membrii unui juriu depremiere, dându-le impresia că se află înfaţa în faţa unei cărţi originale şi valo-roase, drept pentru care i-au acordat şiun premiu. Ce e de făcut în această situa-ţie? Cum mai poate fi reparată aceastăimensă culpă, comisă cu bună ştiinţă deacest veritabil infractor literar, care a luatpagini întregi din cărţile altora, fără săschimbe măcar o virgulă?!

Cele mai multe din răspunsurile laaceste „nebuloase” care ţin de plagiatmi-au fost lămurite de autorul unei re-cente cărţi în domeniu, o admirabilă cartede pionerat, scrisă de un om care s-a fre-cat mulţi ani la rând de această boală a se-colului nostru, plagiatul. E vorba deprofesorul Dorin Isoc de la UniversitateaTehnică din Cluj-Napoca, autor al uneirecente cărţi apărute la editura Ecou dinoraşul nostru, sub titlul „Ghid de acţiunecontra plagiatului“ (Editura Ecou, 2013).Acesta îşi propune să facă o analiză deta-liată a plagiatului, ca fenomen social şi dementalitate culturală, ca hybris şi excres-cenţă parazitară în epocile „neaşezate” şicu recesiune prelungită ca a noastră, cânddorinţa de parvenire, de schimbare ra-pidă de statut social şi de imagine pu-blică (dar şi pecuniară!), goana după„noutate” şi epatare publică i-au determi-nat pe unii intelectuali de toate soiurile sămuşte din greu din nada însuşirii de ma-terial străin. Autorul face utile incursiuniîn istorie, în legile şi cutumele aferente,trăgând un semnal de alarmă necesar faţăde acest tip de oameni gata să devină ori-când corupţi şi coruptibili, pentru a ob-ţine „bunăstarea lor greu de obţinut şijustificat prin munca la nivelul calităţilor lornaturale”. Profitabili şi profitori, ei for-ţează mâna destinului, ignorând operade creaţie intelectuală a altora şi trecândla „însuşirea ilegală a proprietăţii intelec-tuale”. Plagiatul este, aşadar, înainte detoate, o chestiune de morală civică, de în-călcare a deontologiei profesionale şi careo dată comis ca un stigmat etern pe CV-ul celui în cauză, deoarece, arată autorul,„plagiatul nu poate avea niciun fel de pres-criere. El există atât în timpul vieţii autoruluiplagiator, cât şi după moartea acestuia (...)“Mai mult, efectul lui îl implică şi pe auto-rul care a constituit obiectul plagiatului,deoarece „Plagiatul afectează meritul auto-rului autentic mai mult decât opera acestuia.Meritul, onoarea, demnitatea sunt valori asu-pra cărora nu poate dispune decât persoanaafectată”. Avem de-a face, prin urmare, cuun raport bine constituit între „un făptui-tor, numit hoţ, şi o persoană vătămată, nu-

Plagiatul – o boală a societăţii timpului nostru

mită generic păgubit”. În concluzie, plagia-tul generează o serie de efecte negative,identificate astfel de autor: subminareaordinii sociale (devine o cale de concu-renţă între indivizi), înţelegerea lui ca o„anticameră a corupţiei”, prin descuraja-rea creaţiei autentice şi diminuarea cali-tăţii acesteia, prin afectarea sistemului depromovare a valorilor, prin introducereaunor criterii nepermise, false.

Definit ca „furt intelectual”, pla-giatul atentează direct la proprietatea in-telectuală a individului şi la drepturile deautor stipulate în orice legislaţie naţio-nală şi intelectuală. Plagiatul are „ca mo-duri importante de manifestare furtul şidenaturarea obiectului în vederea obţinerii deavantaje pe piaţă prin utilizarea efectelor nou-tăţii”. Pentru identificarea plagiatorului enevoie de un raport de constatare fac-tuală, care determină implicaţiile deordin public (prin aducerea la cunoştinţaopiniei publice) şi juridic, prin care auto-rul real să-şi redobândească credibilita-tea, iar plagiatorul să sufere consecinţeleactului său imoral. Între acţiunile ime-diate se poate identifica actul de retrac-tare, de sesizare a instituţiilor abilitate,inclusiv a retragerii titlului de doctor decătre comisiile de etică, dar şi o fireascăacţiune de dez-dăunare, prin certificareaînşelătoriei şi pedepsirea făptaşului. Însocietatea noastră, care suferă de nume-roase tare ideologice, se constată încă im-ense reziduuri de mentalitate socialistă,potrivit cărora plagiatul e privit cu îngă-duinţă, ca urmare a prejudecăţii că operaeste un bun al întregului popor, iaraceastă toleranţă şi neglijenţă instituţio-nală au creat un climat propice de atac laproprietatea intelectuală, înlesnit şi deslaba manifestare a autorităţilor publice,universitare şi juridice, şi ca urmare afaptului că, în momentul de faţă proprie-tatea intelectuală e desconsiderată, prostplătită şi ignorată de către boşii regimu-lui, iar sfidarea regulilor şi legilor, fie dinneştiinţă, fie din alte raţiuni, a devenit opractică generală. Or, meritul cărţii defaţă este acela de a restabili actul respon-sabilităţii în această sferă şi a reda creaţieiştiinţifice, culturale şi literare rolul şi im-portanţa pe care aceste produse le au înlumea europeană în care am intrat, adu-când în acces sens şi probe privind speţejudecate de CEDO, care privesc direct ac-ţiuni ale justiţiei române.

Pledând pentru o lărgire a cadrului încare circulă informaţia despre plagiat şiconsecinţele lui, printr-o instruire cores-punzătoare a factorilor de decizie din în-văţământ (conducători de doctorat, aflaţiîn situaţia de a verifica permanent nivelulde calitate a lucrărilor de doctorat, prindelegaţia de competenţă recunoscută ofi-cial), dar şi din alte compartimente ale

vieţii social-culturale, tragerea la răspun-dere prin justiţie a experţilor în cauzăeste un nonsens şi o acţiune sortită eşecu-lui deoarece „opinia profesională a unui spe-cialist este parte a libertăţii sale de expresie”,iar „demersul unei persoane care semnaleazăun plagiat este scos din sfera aspectelor vieţiiprivate a persoanei”. În concepţia autoruluiDorin Isoc „singurul efort cu adevărat cali-ficat este depus de persoana care identificăplagiatul”, autorul mai făcând aici o diso-ciere demnă de toată atenţia: „Asupra ca-racterului penal al încălcării legii se poatepronunţa numai o instanţă, dar asupra carac-terului de operă plagiată se poate pronunţaorice persoană bine informată asupra unuidomeniu şi care are noţiuni minime asuprasituaţiilor în care se poate produce şi identi-fica plagiatul”.

În această ordine de idei, discuţiadeschisă de revista „22” este extrem debinevenită, atrăgând atenţia asupra unuiset de măsuri cu caracter de preîntâmpi-nare, dar şi de vigilenţă ştiinţifică gene-ralizată, pe care obştea ştiinţifică şiscriitoricească trebuie să le aibă mereu învedere, pentru a întări climatul firesc deconstrucţie creatoare de fiecare zi. Ocarte precum cea scrisă de Dorin Isoc de-notă un simţ de răspundere ridicat, unnivel meritoriu de iniţiere şi sistemati-zare a problemelor din domeniu, caretrebuie salutat cu deosebită căldură. Me-ritul său de luptător pe acest teren împo-triva fraudelor de tot felul este dat şi deiniţiativa sa, cu adevărat salutară, de acrea un site pe internet, care apelând lainstrumente de detectare electronică aplagiatului, să poată duce la identificareacât mai rapidă şi cât mai exactă a opere-lor suspecte de încălcare a normelor eticiiştiinţifice, prin postarea aici a unui Indexal Suspiciunilor de Opere Plagiate în Ro-mânia , metodă de semnalare şi de com-batere a „împrumutului ilicit” de idei şitexte ştiin ţifice, prin care fenomenul pla-giatului să fie ţinut sub un strict controlde specialitate, dacă nu eradicat şi elimi-nat cu de săvârşire.

Un ghid necesar şi util în domeniueste oferit şi de prefaţa semnată de prof.univ. dr. Valentin Mureşan, directorulCentrului de Cercetări în Etică Aplicatăde la Universitatea din Bucureşti, carearată explicit că „Lupta anti-plagiat e opreocupare legată de moralitatea scriiturii”,că „Plagiatul e un furt de idei sau de textecare nu are cuantificare în bani şi nu priveşte«proprietatea» în sens economico-juridic, ciautorul: a folosi în beneficiul tău ideile şi tex-tele altora ca şi cum ar fi ale tale (...) Greşealamorală e necinstea : nu contează intensitateasau extensia ei (...) Prevenirea lui în şcoli şiinstitute de cercetare presupune explicitareaîn codurile etice a tuturor acestor nuanţe,unele la care nici nu te gândeai”.

Mircea Popacritic şi istoric literar

Joi, 29 august 2013 • Nr. 393

7transilvaniacultură spiritualitate

TEATRU

În dimineaţa zilei de 18 august 1977,la ora 10.00, trenul care l-a adus peCarol Erdös în Satu Mare ajungea îngară. De atunci, actorul a rămas fidelTeatrului de Nord Satu Mare, timp de36 de stagiuni. A fost primit călduros depublicul sătmărean, jucând primul rolîn comedia „Părinţi teribili“, de JeanCocteau. Rolul despre care spune că şiazi îi vine ca o mănuşă este „Muşa“ dinpiesa „Mârâiala“, de Paul Cornel Chi-tic. Spectacolul a fost pus în scenă primadată în anul 1985 şi a fost un real succes,continuând să se joace până în 1987. „Înurma acestui rol am avut cel mai mare suc-ces. Personajul a vibrat atât tineretul cât şibătrânetul acelor vremuri. S-a jucat până în1987, când un muncitor de la vechea fabrică23 august s-a ridicat în şedinţa de partid şia zis «Lăsaţi că ştim noi cum stă treaba cualegerile. Am văzut la teatru. PersonajulMuşa ne-a spus adevărul în spectacolul Mâ-râiala»“, îşi aminteşte, cu zâmbetul pebuze, actorul care i-a învăţat pe sătmă-reni ce înseamnă teatrul.

Din simplu portar, un mare actor

Carol Erdös (62 de ani) a făcut cunoş-tinţă cu scena teatrului în anul 1959.Avea doar opt ani când preotul din ora-şul natal Petrila l-a selectat pentru a jucaîn rolul lui Iosif, din piesa de Crăciun.Actorul mărturiseşte că modul în carepreotul nu numai că i-a costumat, dar le-a şi dat acel miraj că ei sunt personajeleinterpretate, l-a făcut să îndrăgeascăscena. La început nu a dorit să se facăactor, muzica fiind prima lui pasiune. Îşiaduce aminte cu nostalgie că, în timpulliceului, a înfiinţat, alături de Iosif Kappl,basistul trupei Phoenix, o formaţie de tipBeatles numită „Cvintetul color“.

Talentul actoricesc i-a fost descoperitde regizorul Ion Olteanu pe vremeacând era doar un simplu portar la Tea-trul din Petroşani. Acesta l-a învăţat tai-nele actoriceşti, astfel că în 1973 a fostadmis la Institutul de Artă Teatrală şi Ci-nematografie din Bucureşti, actuala Uni-versitate Naţională de Artă Teatrală şiCinematografie „Ion Luca Caragiale“,unde şi-a finalizat studiile în 1977. „Mă

consider un om fericit. Regizorul Ion Ol-teanu m-a luat de la poartă, a lucrat cu mine,m-a aruncat în două roluri principale, iar peurmă m-a întrebat dacă vreau să fac carte“,mărturiseşte actorul. Din acea vreme îirevine în minte cu bucurie monologuldin opera „Pescăruşul” de Anton Pavlo-vici Cehov, pe care l-a interpretat în faţacomisiei la admiterea în facultate.„Mamă, de ce nu vrei să înţelegi că eu iubescteatrul şi nu vreau ca el să mă formeze aşacum tu vrei să fii înscrisă pe afiş? Vezi puşcaasta? Ori ea, ori eu“, interpretează cu pa-siune actorul, amintindu-şi de acele vre-muri care i-au deschis în faţă o viaţăfrumoasă pe scenă.

Cel mai tânăr director artistic de teatru

Carol Erdös a confirmat rapid, fiindcel mai tânăr director artistic din Româ-nia, între anii 1982 - 1984. La doar 30 deani, acesta a reuşit să construiască un re-pertoriu împotriva cenzurii din acea pe-rioadă, să aducă la Teatrul de Nordregizori şi actori tineri din ţară, formândo echipă completă şi compactă de 31 deactori profesionişti. Din anul 1994 pânăîn anul 2000 a fost director adjunct alTeatrului de Nord Satu Mare,punându-şi şi mai pregnant amprenta pe

stilul abordat de trupa din Nord-Vest.Spune că putea face mult mai mult, darnu a avut sprijinul celor aflaţi la condu-cerea oraşului pentru proiectele sale.

Pe lângă sutele de roluri jucate pescenă, Carol Erdös a semnat şi regia maimultor spectacole, a adus în programulTeatrului de Nord conceptul de talk -show scenic şi a lansat mai multe scena-rii dramatice pe texte de Octavian Paler,atât pe scenă, cât şi în spectacole radio-fonice.

Meseria l-a purtat, de-a lungul anilor,prin multe locuri, cunoscând mulţi oa-meni din a căror experienţă a învăţatmereu. A avut încredere în regizori căvor scoate din el ce e mai bun, de aceeanu şi-a dorit niciodată un rol anume. Ajucat alături de actori precum Ion Tifor,Viorica Tifor, Cazimir Tănase, MironConstantin, Alexandru Mitea, MarcelMirea şi mulţi alţii. A colaborat cu mulţiregizori în decursul carierei, din care îiamintim pe Hagi Culea, Petre Lupu, Vic-tor Tudor Popa şi Alexander Hausvater.

Profesorul își scrie memoriile

Carol Erdös şi-a trăit viaţa pornindde la ideea că o ţară în care nu se punepreţ pe cultură cade într-o prăpastie adezordinii şi a inculturii de neimaginat.În pofida vârstei, Carol Erdös are sufle-tul mereu tânăr şi îi place să joace alăturide tinerii actori ai Teatrului de Nord.„Vreau să ţin pasul cu tinerii şi doresc să leîmpărtăşesc celor ce sunt dispuşi să pri-mească din experienţa mea. Recunosc că şieu am de învăţat foarte multe de la ei“,afirmă Carol Erdös. De trei ani îşi scriememoriile şi, în acelaşi timp, scrie şipiese de teatru, inspirat fiind de elevii săide la Şcoala de Arte din Satu Mare, undepredă actorie.

Totodată, actorul doreşte să pună înscenă, cât mai curând, într-un spaţiu ne-convenţional, un text după capitolul dinBiblie „Viaţa lui Iov“, lucrat împreunăcu Vasile Andreica. Artistul mai are înplan să readucă pe scena Teatrului deNord prima piesă românească jucată înSatu Mare, în perioada interbelică, şianume „Patima Roşie“, scrisă de MihailSorbu.

Sergiu Podină

O viaţă trăită pe scenăF

oto

© V

as

ile

Mih

ov

ici |

Ca

rol

Erd

ös

Joi, 29 august 2013 • Nr. 393

Mamă, de ce nu vrei să înţelegi că eu iubesc

teatrul şi nu vreau ca el să măformeze aşa cum tu vrei

să fii înscrisă pe afiş? Vezi puşca asta? Ori ea, ori eu“,

interpretează cu pasiune actorul, amintindu-şi de acele

vremuri care i-au deschis în față o viață frumoasă pe scenă

BRAȘOV

Cristian Ţopescu, ambasador cultural al Bisericilor Fortificatedin Transilvania

Cunoscutul jurnalist sportiv Cristian Ţo-pescu va fi ambasadorul cultural al Biserici-lor Fortificate din Transilvania, se precizeazăîntr-un comunicat transmis Agerpres de Bi-serica Evanghelică din Braşov. Ceremonia deinstalare va avea loc vineri, începând cu ora18.00, la Biserica Fortificată din localitateaHărman şi va fi oficiată de episcopul Rein-hart Guib. Funcţia de ambasador cultural alBisericilor Fortificate este o funcţie onorificăşi are menirea de a susţine cauza BisericilorFortificate din Transilvania în spaţiul public.Patrimoniul arhitectural al saşilor transilvă-neni numără peste 180 de biserici fortificate,biserici-cetăţi, cetăţi-ţărăneşti, biserici roma-nice şi gotice. Printre ele se numără unelecare au intrat în patrimoniul mondialUNESCO (Valea Viilor, Biertan, Viscri, Cal-nic sau Cetatea Sighişoara).

INTRARE GRATUITĂ

Trei expoziţii la Muzeul de Artă

Muzeul de Artă Cluj-Napoca îi invită peiubitorii de artă în acest sfârşit de săptămânăla nu mai puţin de trei expoziţii. Expoziţia„Thorma János şi colegii, discipolii săi” esteprezentată la Muzeul de Artă Cluj-Napocaşi la Galeria „Quadro” şi este realizată în co-laborare cu Consulatul General al Ungarieila Cluj-Napoca, Muzeul Thorma János dinKiskunhalas, Muzeul Judeţean Mureş, Mu-zeul Ţării Crişurilor - Oradea, Muzeul Na-ţional Secuiesc din Sfântu Gheorghe,Muzeul Judeţean de Artă „Centrul ArtisticBaia Mare”, Muzeul Türr István, Baja, Mu-zeul Katona József, Kecskemét. A şapteaediţie a expoziţiei „Muzeul păpuşilor” pre-zentată publicului de către Muzeul de ArtăCluj-Napoca şi Teatrul de păpuşi „Puck“ cu-prinde păpuşi, decoruri, recuzite şi afişe dinrepertoriul actual şi din arhiva teatrului. Oaltă expoziţie care poate fi vizitată sâmbătăeste expoziţia de pictură Gy. Szabó Béla.Aceasta cuprinde un număr de 50 de ta-blouri, dintre care 30 de picturi în ulei createîntre anii 1930 şi 1944 şi 20 de pasteluricreate între anii 1930 şi 1970. Toate cele treiexpoziţii pot fi vizitate în cadrul programu-lui „Nocturnă muzeală”, care oferă publicu-lui posibilitatea de a petrece seara desâmbătă vizitând Muzeul de Artă, cu accesgratuit, între orele 15.00- 22.00.

INEDIT

Protest prin artă, la Galeria Diverta

O expoziţie inedită va fi vernisată astăzi,de la ora 18.00, la Galeria Diverta - Universi-tăţii din Piaţa Unirii avându-l ca autor pe tur-deanul Gavril Nechifor. „Gânduri”, expoziţiapersonală a artistului, este un protest adusproiectului Roşia Montană, prin care GavrilNechifor tratează tristeţea unui subiect preamult discutat. Titlul expoziţiei este laitmoti-vul care îi permite artistului să gliseze întrepropriile nelinişti, rezultate ale relaţionări so-ciale şi sentimentele conştiinţei colective le-gate de Roşia Montană. Construcţia epică aacestui demers pleacă din „casa gândurilor”,punctul reprezentării propriei lumi interioareşi expune modul în care omul îşi otrăveşteambientul. Astfel, discursul plastic pe careexpoziţia îl înfăţişează devine o provocare te-ribilă, ce stârneşte un moment de decontarea conştiinţei personale şi colective similară„socotelii” din momentul morţii, o cheie caredeschide o poartă spre nesfârşirea artistului,ideilor şi expresiilor sale şi una spre nesfârşi-rea lumii, ce regăseşte aici şansa unei inter-venţii ulterioare.

DisTOPie aPliCaTĂ | 98 | esenţial

Filmul unui război care se apropie de final: Roşia Montană pe buza prăpastiei

MĂCEL LEGISLATIV

“România, o ţară unde investitoriiplănuiesc un amplu proiect de mine-rit pe bază de cianuri, se potriveşte disto-piei descrise de autorul David Mitchell înromanul său, «Cloud Atlas»”, scria la înce-putul lunii iunie Rupert Wolfe-Murray înpublicaţia britanică The Huffington Post.„Ce propagă România în categoria «PrimaDistopie a Lumii»*, în opinia jurnalistuluibritanic, este enormul proiect minier cu uti-lizarea cianurii, proiect care ar puteatransforma Transilvania, una dintre celemai frumoase şi curate zone ale Europei,într-un pustiu distopic. România poateconstitui un studiu de caz despre cum rela-ţiile publice şi marketingul au reuşit săconvingă o întreagă populaţie că distruge-rea ecosistemului este în interesul lor per-sonal. Roşia Montană Gold Corporation,un fond de investiţie, a promis românilormii de joburi, miliarde de dolari în taxe şi,cea mai îndrăzneaţă promisiune, citatăparcă din cartea lui Orwell «1984», Protec-ţia Mediului Înconjurător”, mai precizajurnalistul Rupert Wolfe-Murray, exempli-ficând economia în curs de dezvoltare a Ro-mâniei drept mediul cel mai propice pentrucompaniile multinaţionale de a evolua într-un monopol, în care rolul principal alguvernului modern ar fi să reprezinte ma-rile companii.

Legi rescriseJurnalistul britanic mai sublinia şi dis-

ponibilitatea cu care Guvernul român selasă influenţat de compania care urmeazăsă dezvolte la Roşia Montană proiectul mi-nier: “Taxa pe profitul estimat de 20 de mi-lioane de lire este necunoscută, deoarececontractul semnat între guvernul României şiGold Corporation este secret de stat, iar legilepe care se bazează taxele sunt pline de găuri.Actualul guvern al României încearcă să dis-trugă aluziile scepticilor prin rescrierea legilorminiere, permiţând desfăşurarea liberă a orică-ror operaţiuni miniere. Acesta este un test pen-tru industria minieră internaţională: modelulde urmat se aplică unor ţări prost guver-nate şi sărace ca România, care se închinădupă voinţa lor, lăsându-le drum libercătre bogăţiile minerale ale ţării. Sfidărilede acest gen îi vor încuraja pe alţii să leţină piept, iar aceasta nu este în concor-danţă cu viziunea marilor companii mi-niere asupra viitorului nostru”, încheieRupert Wolfe-Murray.

Undă verdeLa trei luni distanţă de la publicarea arti-

colului în The Huffington Post, proiectul delege care reglementează exploatarea mine-reurilor din perimetrul Roşia Montană esteaprobat de Guvern şi transmis Parlamentu-lui spre adoptare. „Guvernul a aprobat acestproiect de lege care, potrivit procedurii, va trebuiadoptat de Parlament. Principalele măsuri pro-puse în proiectul de lege sunt: Aprobarea Acor-dului privind unele măsuri aferente exploatăriiminereurilor auro-argentifere din perimetrulRoşia Montana; potrivit acestui acord, acţionarulmajoritar al RMGC va transfera în etape cu titlugratuit către acţionarul minoritar controlat destatul român o cotă de 5,69% din capitalul socialal RMGC; participaţia indirectă a statului românurmează să ajungă astfel la 25%. Redevenţa mi-nieră aplicabilă proiectului minier va fi de 6%(faţă de 4 % în cazul celorlalte mine) cu opţiuneastatului român de a solicita plata acesteia în na-tură. De asemenea, investitorul se angajează săîntreprindă conservarea, amenajarea şi revitali-zarea patrimoniului cultural, să asigure protecţiamediului şi eliminarea poluării istorice, să contri-buie la dezvoltarea economică şi culturală dura-bilă a comunităţii din Roşia Montană”, se aratăîn comunicatul de marţi, 27 august, al Gu-vernului României. Legea mai prevede de-clararea proiectului ca fiind de utilitatepublică şi de interes naţional deosebit, man-datarea unor entităţi publice să aducă la în-deplinire unele măsuri aferente exploatăriiminereurilor auro-argentifere din perimetrulRoşia Montană, modificarea unor acte nor-mative privitoare la exproprieri şi autorizaţiide construcţie.

Miliarde estimateExploatarea ar urma să înceapă în no-

iembrie 2016, după ce planul urbanisticzonal va fi aprobat până la sfârşitul acestuian. Cele două părţi estimează că proiectulRoşia Montană va genera, pentru bugetulde stat şi bugete locale, venituri de aproxi-

mativ 2,3 miliarde dolari şi un efect di-rect în economia României de aproxima-tiv 2,9 miliarde de dolari, la un preţ dereferinţă de 1.200 de dolari/uncie (lin-gouri tezaurizabile), totalul beneficiiloreconomice directe ale proiectului pentruRomânia fiind estimate la peste 5,2 mi-liarde de dolari, în condiţiile menţineriiparametrilor relevanţi ai legislaţiei fis-cale incidente din România, a preţuluiaurului, a costurilor aferente lucrărilor,serviciilor şi produselor necesare exploa-tării miniere, precum şi a prevederilorplanului de afaceri al RMGC asumat pu-blic conform regulilor pieţei de capital.

Răspunsuri în aşteptareAcademia Română, prin vocea preşe-

dintelui acestei instituţii, academicianulclujean Ionel Haiduc, desfiinţează proiec-tul Roşia Montană, argumentând căaurul din Apuseni este exclusiv în pro-prietatea statului român. „În practica in-ternaţională, se foloseşte metoda împărţiriiproducţiei, ceea ce înseamnă că, din aurul ex-tras, investitorul primeşte o parte din produc-ţie care să acopere cheltuielile de investiţie,cele de operare şi un profit rezonabil, iar res-tul producţiei aparţine statului. În cazul unorţări, această împărţire înseamnă până la 80%revenind statului proprietar. Banca şi statulromân nu trebuie să cumpere acest aur deoa-rece îi aparţine”, susţine Ionel Haiduc.Academicianul insistă şi asupra motive-lor de îngrijorare din punct de vedere so-cial, odată lansat acest proiect. „Nimeni

nu răspunde la întrebările: Dacă în perioadade construcţie sunt 2.000 de locuri de muncă,în perioada de operare, după doi ani, vor ră-mâne 500 de locuri de muncă, ce se întâmplăcu cele 1.500 de locuri de muncă? Câte locuride muncă pe parcursul explotării pot fi ocu-pate cu persoane din zonă şi câţi muncitorisau specialişti trebuie aduşi din afară?”,aduce în discuţie Ionel Haiduc concluzio-nând că, din perspectiva lui, nu ar trebuiepuizate în totalitate rezervele de aur dinMunţii Apuseni, în schimb ar trebui lă-sate şi generaţiilor viitoare.

Experimentul din Munţii Apuseni, început şi sfârşit

„Când eram copil şi se făceau exploziiminiere, mult mai departe de aici, şi cu can-tităţi destul de mici de dinamită, se spărgeautoate geamurile în Roşia Montană. Se cutre-mura tot satul, ne anunţau să plecăm pecâmpuri, să nu stăm în case, că e periculos.Când ne întorceam, era ca după război. Dacăvor dinamita patru munţi, tot ce vedeţi înjur, ce credeţi că se va întâmpla cu caseleastea? Acum spun că vor să facă şi turism,pe cine prostesc? Ce turist vine într-o locali-tate unde explodează munţii şi se fac lacuride cianuri? Dar e ultima minciună frumospoleită pe care vor să o livreze intelectualilorşi organizaţiilor care cer păstrarea patrimo-niului”, crede Sorin Jurca, unul dintre lo-calnicii care a crescut în Roşia şi seopune exploatării. „Acum câţiva ani”,

continuă Sorin, „când s-au făcut prospec-tiuni, un bolovan a intrat prin acoperişul luiGruber şi i-a căzut pe masă, mâncau. Cumcredeţi că va fi aici când va începe exploata-rea? Au aşteptat mai bine de zece ani, dacăvor avea ok-ul să intre în munţi, o să-i radăcât ai clipi. După ce primesc aprobările de laautorităţi, n-o să-i mai intereseze de patri-moniu şi de alte bazaconii”, crede SorinJurcă.

Domnul Andrei îşi bea încet berea şicontinuă să citească ziarul. Are deja o pă-rere, o spune direct, ca să scape de-ogrijă: „Aici trebuie să înceapă odată exploa-tarea, că nu se mai poate! E aur cât e hăul,oblu sub picioarele matale si uite că nu daudrumul să-l scoatem afară! Aici, cu mineritulne-am ocupat şi asta trebuie să facem! Noisuntem pentru Gold şi pentru exploatare căde poveşti ne-am săturat, să vedem şi fapte!”Bătrânul se ridică, îşi ia ziarul cu el şipleacă. Locuieşte în casa pe care a vân-dut-o Goldului, dar pentru că e om detreabă a fost lăsat să stea în continuareacolo.

Muntele şi muzeul. 1.882 de ani de atestare documentară

Satul e vechi, una dintre cele maivechi localităţi din Europa, atestată do-cumentar în anul 131 d.Hr., iar primiicare au venit aici au fost romanii, apoi s-au perindat, rânduri-rânduri, toţi cău-tătorii lumii. La Roşia, istoria a aşezat în

straturi de oase, aproape toate naţiileacestui continent. În scripte şi-n cimitire,oamenii, care au trăit şi murit aici, aupurtat nume latineşti, româneşti, ger-mane, franceze, greceşti, evreieşti, ma-ghiare. Pentru că munţii pe care stăm cupicioarele, pământul de sub cafenea şicât cuprindem cu ochii ascunde cel maimare zăcământ de aur din Europa. Ex-ploatarea lui se făcea din vremuri stră-vechi. Aurul din Apuseni ajungea inelepe malurile Egeei şi Mării Adriatice încădin epoca bronzului.

În muntele din faţa noastră, de de-asupra bisericii se găsesc şi acum celemai vechi galerii din lume, pe zeci de ki-lometri. Dacă Gold Corporation va în-cepe exploatarea, cred localnicii,muntele Cârnic spre care privim acumva fi dinamitat, va sări în aer, se va ridicadeasupra oraşului şi peste turnul biseri-cii catolice, monument istoric, peste casaGruber şi cimitirul din deal şi se va re-vărsa peste piaţa în care ne bem acumcafeaua. Dar vom putea urmări asta,live, cu camerele de filmat instalate pe zi-durile clădirilor de Gold Corporation.

Pornim pe munte, spre casa lui neaVasile Szabo. L-am cunoscut acum doiani, avea şase vaci, o hotărâre încrânce-nată de a nu pleca de pe muntele lui şiconvingerea că de acolo nu-l vor scoatecorporaţiile internaţionale în ruptul ca-pului. Îl găsim pe lângă grajduri, îi şiscapă omului un viţel, în deranjul vizitei,dar se întoarce spre noi, furios şi se des-carcă parcă şi-ar vărsa focul pe toată

lumea de unde venim: „Aia din Torontopot să vrea aurul, ăia de la Bucureşti pot săvrea să li-l dea, dar eu, Vasile Szabo nu suntde accord cu ei! Pământul ăsta şi ăla de pemunte e al meu şi de aici nu plec, nici să vinăsă mă scoată de ureche! Dacă mă forţează, euîi atac la organismele internaţionale, că peăştia de la noi nu ne mai putem baza! Daratât le spun, de s-or atinge de ce-i al meu, aude-a face cu mine.” Vasile Szabo crede căagricultura şi creşterea animalelor suntmult mai bună şi mai de viitor decât ex-ploatarea aurului cu cianuri. Dovadă cănu bate câmpii sunt chiar animalele dingrajd şi casa plină de guri pe care le hră-neşte: „Vrei să spui dumneata că viţelul astanu e mai bun ca cianurile lor?” şi bate ani-malul cu palma pe spate. „Ba e mai bun!”

Sădeşti ură, culegi aur?„În primul rând au sădit ura. Noi eram

câţiva care se opuneau, iar ceilalţi roşieni vro-iau exploatare minieră, povesteşte geologulJurca. Oamenii nu ştiu să facă altceva, suntsăraci şi nu se gândesc prea mult la ziua demâine. Au o grijă şi mai mare: să pună o pâinepe masă, azi. Dar mai grav a fost că Gold ne-a asmuţit pe unii împotriva celorlalţi. Au săditura între noi, între rude, prieteni, fraţi. Erachiar la început, când au făcut o adunare lo-cală pe stadion Ne-au adunat pe toţi, era plinlocul. Acolo, fiecare angajat de la Gold care aluat cuvântul era pus să spună că din cauzanoastră, a celor care ne opunem nu începe ex-ploatarea şi ei n-au cum câştiga o pâine. Cănoi suntem vinovaţi, pentru că ei n-au din ce

trăi. Şi au început înjurăturile. Atunci a în-ceput dezastrul, teroarea. Cei de la Gold aufost diabolici. Au sădit de zece ani încoace uraîntre noi, pentru ca roşienii care nu mai potrăbda foamea să ne determine să cedăm, iar eisă se spele pe mâini, ca Pilat din Pont.”

Unchi şi nepot, învrăjbiţi unul cu celălalt

Sorin Jurca nu mai vorbeşte de şapteani cu unchiul său, Andrei, cel care l-acrescut. „Am fost orfan, iar el era medic înRoşia, mai cu dare de mână, m-a luat şi m-acrescut. Îl respectam, aproape că-l veneram,nu ridicam ochii din pământ în faţa lui. S-aaşteptat ca şi în cazul Goldului să-l urmez,să fim de aceeaşi parte. Eu am ales să fiu decealaltă parte. M-a mustrat în faţa lumii şinu mă mai recunoaşte ca al lui. Nu ne maivorbim şi nu ne-am mai vizitat. Unchiulmeu crede că Goldul va aduce bunăstare. Eunu cred, cred că va distruge munţii şi va faceun lac de cianuri. Cred că va lua aurul şi valăsa pustiu în loc. Dar nici de aur nu-mipasă, că oricare l-ar scoate, tot l-ar duce deaici şi Roşia, România ar rămâne tot atât desăracă. Dar ne iau şi posibilitatea de a trăiaşa cum o fac şi alţii din alte sate de munte,liniştiţi.”

Ruxandra Hurezean, Cristina Beligăr

(* O societate distopică este caracterizată de prezența uneia din formele de guvernare autoritariste sau totalitare

sau a oricărei forme de opresiune sau control social. Termenul provine din limba greacă, în care prefixul dis- are de obicei sensuri negative în timp ce topos înseamnă loc.)

Joi, 29 august 2013 • Nr. 393 Joi, 29 august 2013 • Nr. 393

Eu îmi păstrez aceeaşi părere pe care am avut-o

şi când eram premier, că nu sunt şi nu am fost un fan

al acestui proiect. Aştept cu interes să vedem dacă va trece

de Parlament. Nu spun maimulte, pentru că nu am datelenecesare cu privire la impactul

pe care îl are proiectul RoşiaMontană asupra mediului,

pe termen lung”, Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca

Nu vă pot spune astăzi cum voi vota săptămâna viitoare,

nu am o părere formată şi vreau să aud ce ne vor spune

cei de la grupul parlamentarmai întâi, apoi voi vedea cum

votez. Am înţeles că şi-auschimbat un pic părerea şi sunt de acord cu proiectul,

asta cred că datorită unor noiinformaţii lămuritoare pe carele-au primit”, Cornel Itu, deputat

PSD de Cluj

Punctul meu de vedere cu privire la proiectul

Roşia Montană va coincide cu cel exprimat de PDL luni,

în cadrul Birourilor permanente reunite ale Came-

rei Deputaţilor şi Senatului.Până atunci nu îmi pot

exprima părerea personalăcare, oricum, va fi una

şi aceeaşi cu cea a partidului”,Alin Tişe, senator PDL de Cluj

În practica internaţională, se foloseşte metoda împărţiriiproducţiei, ceea ce înseamnă

că din aurul extras investitorulprimeşte o parte din producţie

care să acopere cheltuielile de investiţie, cele de operare şi un

profit rezonabil, iar restul, până la 80%, aparţine statului

proprietar. Banca şi statul românnu trebuie să cumpere acest aur

deoarece îi aparţine”, Ionel Haiduc,pre;edintele Academiei Române

MArAMurEş

Senatorul Liviu Marian Popsusţine reactivareamineritului

Senatorul Liviu Marian Pop (PSD)a declarat miercuri, într-o confe-rinţă de presă, că susţine reactiva-rea mineritului neferos dinMaramureş şi proiectul RoşiaMontană, în condiţiile profitabilită-ţii economice şi prin respectarealegislaţiei de mediu. El a spus că abia după o discuţiedeschisă dintre ONG-uri, reprezen-tanţii Ministerului Mediului şi com-paniile implicate în activităţileminiere s-ar putea lua o deciziecorectă. „Susţin ideea reactivăriimineritului neferos din judeţul Ma-ramureş, susţin începerea activită-ţilor de minerit la Roşia Montană,doar în condiţiile în care acestezone au de câştigat. Astăzi, la nivelglobal se poartă o bătălie dură pesursele de energie şi ar fi păcat caţara noastră care dispune de anu-mite rezerve să nu le exploateze,însă depinde în ce condiţii are locexploatarea. Din această ecuaţietrebuie să aibă de câştigat atâtstatul român, cât şi zonele undevor funcţiona noile entităţi econo-mice. Consider că în urma unordiscuţii discuţii dintre MinisterulMediului, ONG-uri şi reprezentanţiicompaniilor miniere am putea eva-lua impactul social, economic şi demediu asupra arealelor de activi-tate industrial”, a afirmat Liviu Ma-rian Pop.

Sorin Jurca Poarta unei gospodării din Roşia Guvernul României Nea Andrei Vasile Szabo şi animalele sale Protestatari ridicaţi cu forţa din faţa Palatului Victoria, azi, 29 august 2013

10economie

SpERIAțI DE nOu

Bistrițenii, ultimii în topul plătitorilor cu cardul

„Dumnezeu ne dă la toţi, dar nu ne bagă pecard” - cam aşa ar putea suna o adaptare con-temporană a unui proverb strămoşesc. Darchiar şi când ne bagă pe card, mulţi românievită să achite facturi sau să cumpere folosindcardul de credit, preferând tran zac ţiile cash.Bistriţa-Năsăud este codaşa topului judeţelorunde să plăteşte cel mai mult cu cardul,explicaţiile pentru acest fenomen având, înprincipal, legătură cu educaţia economică şimiturile urbane apărute în ultimii ani.

Potrivit unei analize realizate deecontext.ro, ponderea plăţilor cu cardul lanivel naţional a crescut spectaculos de la 29 %,în 2007, la 87 %, în 2013. Cei mai înfocaţi faniai cardului de credit sunt bucureştenii,timişorenii şi braşovenii. La polul opus alacestui clasament se află Bistriţa-Năsăud,Neamţ şi Călăraşi.

Potrivit consultantului economic CristianMunthiu, motivele pentru care bistriţenii suntreticenţi în ceea ce priveşte folosirea carduluiţin de folclorul local şi de anumite mituri carenu au fost contracarate de bancheri la mo-mentul potrivit.

Analistul economic a mai adăugat şi călipsa mall-urilor din judeţul transilvăneanpoate fi un alt motiv pentru care bistriţeniinu folosesc foarte mult plata cu cardul decredit: „Chiar dacă angajatorii virează salariilepe card, oamenii preferă să scoată banii şi să plă-tească cash. În judeţ nu sunt nici mall-uri, undede obicei te plimbi, vezi ceva ce îţi place, plăteşticu cardul şi mergi mai departe”, adaugă consul-tantul economic. Tendinţa bistriţenilor de aevita, pe cât posibil, relaţiile cu banca şi ser-viciile ei au şi o explicaţie de ordin psiholo-gic, aşa cum specialistul Ionel Simioncaexplică: „S-a înrădăcinat ideea că banii pot sădispară de pe carduri şi că băncile nu pot facenimic dacă aşa ceva se întâmplă. Până cândaceastă eroare de comunicare nu dispare, oameniivor fi tot mai rezervaţi în relaţia cu banca. De ase-menea, comercianţii nu au tot timpul cititoare decarduri pentru clienţii tuturor băncilor şi cum oa-menii nu sunt prea informaţi în ce priveşte comi-sioanele care se percep, preferă să achite cash. E ochestiune de lipsă de informare şi este vorba denişte atitudini care, în timp, se vor schimba. Cândo să stăm la coadă şi o să vedem că cel din faţanoastră plăteşte cu cardul şi cel din spatele nostrula fel, o să plătim şi noi tot cu cardul”, considerăpsihologul bistriţean. (Radu Hângănuţ)

Joi, 29 august 2013 • Nr. 393

Ave Impex vizează o creșterea cifrei de afaceri cu 20%

DEZVOLTARE

Producătorul de carne de pasăre AveImpex din Satu Mare, unul dintre pri-mii cinci jucători de pe piaţa din Româ-nia, vizează să ajungă în acest an la afaceride peste 30 de milioane de euro, cu unavans de aproape 20% faţă de anul trecut.Acest lucru va fi posibil ca urmare acreşterii producţiei în urma semnării maimultor parteneriate cu crescători din in-dustria avicolă.

30% din produse merg la export

Ave Impex SRL Satu Mare, cel maimare producător de carne de pasăredin Nord-Vestul ţării, a înregistrat la fi-nalul anului trecut o cifră de afaceri de26 de milioane de euro, urmând ca înacest an să ajungă la peste 30 de mi-lioane de euro, prin creşterea

producţiei cu 20%. Totodată, AveImpex a crescut livrările la export aco-perind 30% din rulajul anual, după ceîn urmă cu trei ani acest segment aveao pondere de numai 11%. „Iniţial nepropusesem să ajungem la 25% din pro-ducţie trimisă la export, dar am avut loc pepiaţă aşa că am mărit capacitatea. Probabilanul viitor vom ajunge la exporturi de50% din producţie. Suntem ajutaţi şi defaptul că avem o poziţie bună, suntem la20 de kilometri de autostrada M3 din Un-garia şi livrările intracomunitare se facuşor“, spune Gheorghe Bodea, directorgeneral şi fondator al Ave Impex.

Societatea exportă în acest momentproduse în ţări ca Ungaria, Anglia, Germa-nia şi Franţa. În România, producătorul decarne de pasăre operează o reţea de retailde 13 magazine în Satu Mare, Carei şi BaiaMare, dar îşi vinde produsele şi în marilemagazine precum Cora, Auchan, Unicarm,Billa, Kaufland şi Profi.

Cheia succesului: reinvestirea profitului

Ave Impex SRL Satu Mare a intrat pepiaţă în urmă cu 19 ani cu un efectiv de5.000 de păsări/serie, iar la ora actuală areaproape un milion şi sacrifică în abator circa10 milioane de păsări/an. Potrivit lui Ghe-orghe Bodea, dezvoltarea firmei s-a făcutgradual, pas cu pas, fiind reinvestit profitulşi apelându-se în acelaşi timp la credite ban-care. „Dacă la început producţia s-a desfăşuratîntr-o hală de 700 mp închiriată, la ora actualăfirma are în proprietate şi îşi desfăşoară activi-tatea în trei ferme de găini reproducţie rase grele,o staţie de incubaţie, şapte ferme de creştere apuilor de carne, un abator pentru sacrificarea pă-sărilor, o carmangerie, o flotă auto proprie pen-tru aprovizionare şi distribuţia cărnii, dar şi 13magazine de prezentare şi desfacere”, a precizatmanagerul Bodea.

Din anul 2008, când a început recesiu-nea economică, dezvoltarea societăţii aavut un ritm mai lent. Totuşi, în anul 2012s-a inaugurat o nouă staţie de incubaţie cucapacitatea de 8,5 milioane de pui de ozi/an. „Avem în program continuareainvestiţiilor prin construirea unei ferme dereproducţie rase grele, a trei ferme de pui decarne şi mărirea capacităţilor de abatorizare cu50%“, susţine directorul Gheorghe Bodea.

Gama de produse a firmei Ave Impexcuprinde peste 60 de sortimente, promo-vate pe piaţă sub brandul „Ave - Puiul tăuîn fiecare zi”.

Cristina Cîcău

CREDIT BERD

Satu Mare s-ar putea aflaîntre cele patru munici-pii din România în careBanca Europeană pentruReconstrucţie şi Dezvoltareva finanţa proiecte de dez-voltare a oraşului. DacăSatu Mare va fi inclus pelista celor patru oraşe, cusprijinul BERD se doreşterealizarea a cel puţin douăobiective: reabilitarea inte-grală a iluminatului public,respectiv reabilitarea faţade-

lor unor instituţii de învăţă-mânt. Pentru a cunoaşte lafaţa locului obiectivele pro-puse de conducerea Primă-riei, o comisie din parteaBERD s-a întâlnit cu prima-rul Dorel Coica şi a efectuatvizite pe teren, şansele caSatu Mare să fie sprijinit înderularea proiectelor depin-zând de concluziile trase despecialiştii băncii, precum şicât de convigător a reuşit săfie edilul-şef.

Primarul Dorel Coica adeclarat că proiectul privind

reabilitarea iluminatului pu-blic ar putea fi pus în practicăprin intermediul a două va-riante: cu finanţare de laBERD, o firmă specializată săse ocupe integral de toată in-vestiţia apoi să-şi recuperezebanii din economiile pe caremunicipalitatea le-ar face cunoul sistem de iluminat pu-blic sau, a doua variantă, con-tractarea unui credit BERDde circa 4 milioane euro, care,potrivit edilului-şef, „n-arcreşte gradul de îndatorare amunicipiului”.

În privinţa instituţiilor deînvăţământ pe care conduce-rea Primăriei le-ar dori reabi-litate, Dorel Coica a declaratcă „ar fi câteva şcoli şi grădi-niţe”, acestea urmând a fi rea-bilitate după una dintremetodele menţionate şi încazul iluminatului public,cheltuielile urmând a fi recu-perate ulterior din econo-miile pe care le-ar facerespectivele instituţii de învă-ţământ.

Stela Tudor

„Cosmetică” de 4 milioane de euro pentru iluminatul din Satu Mare

Subvenții de 3,2 milioane de euro neîncasate

Problemele pe care firma le-a avut în ultimul timp sunt legate în special de neîncasa-rea în totalitate a subvențiilor. Numai în perioada 2010 - 2012, firma nu a încasatsubvenții în valoare de 3,2 milioane euro, deși această sumă era cuprinsă în bugetelede venituri și cheltuieli ale firmei. „Dezvoltarea în continuare a firmei și a sectoru-lui avicol în general va fi condiționată de politica Guvernului de reducere a TVA-ului la carnea de pasăre și la alte alimente, de reducerea unor taxe și impozite, decreșterea veniturilor reale ale populației“, susține managerul Gheorghe Bodea.

Dezvoltarea firmei și a sectoruluiavicol, în general, este

condiționată de politica Guvernului de reducere a

TVA-ului la carnea de pasăreși la alte alimente, de reduce-rea unor taxe și impozite, de

creșterea veniturilor reale ale populației”, Gheorghe Bodea, manager Ave Impex

Bistrițenii sunt mari fani ai banilor cash. Pe de-o

parte, mentalitatea este să nu riște nimic în relațiile cu

banca, iar pe de altă parte nici comercianții nu sunt prea

interesați să promoveze plata cucardul. Lumea nu este foarte bine

informată nici în ceea ce priveștecomisioanele care se percep la

tranzacții. De asemenea, faptulcă zona rurală este destul de

extinsă, ar putea fi un alt motivpentru această clasare. La sat nu

o să găsim prea multe cititoare de carduri”, Cristian Munthiu,

consultant economic

internaţional | 11

Utro

Negocierile dintre premierii Rusieişi Ucrainei privind integrareaKievului în UE şi Uniunea Vamală s-au finalizat fără rezultate concrete.După cum a declarat prim-vicepremie-rul rus, Igor Şuvalov, după întrevede-rea lui Dmitri Medvedev cu NikolaiAzarov, negocieri ulterioare pe margi-nea acestui subiect sunt inutile.

În timpul negocierilor a devenit clarcă Ucraina nu se va abate de la drumulintegrării europene şi de la semnareaacordului de asociere cu UE. În aceastăsituaţie, Rusiei nu-i rămâne nimic alt -ceva decât să aplice la adresa ţării ve-cine măsuri speciale de control vamal.

„Dacă va avea loc semnarea acorduluidintre Ucraina şi UE privind asocierea şiînfiinţarea zonei de liber-schimb, experţiiau temeri că unele grupuri de mărfuri vorîncepe să ajungă pe teritoriul Uniunii Va-

male (Kazahstan, Belarus şi Rusia) în modnecontrolat şi că noi nu vom putea lua mă-suri de protecţie în forma în care sunt aces-tea stipulate, în prezent, în acordul privindzona de liber-schimb a Comunităţii StatelorIndependente”, a mai spus Şuvalov.

Unul dintre autorii versiunii pri-vind posibilitatea umplerii pieţelor dinţările Uniunii Vamale cu mărfuri euro-pene ieftine prin Ucraina, în cazul libe-ralizării de către aceasta a regimuluivamal cu UE, este consilierul preşedin-telui rus, Serghei Glaziev.

Ideea expusă de Glaziev a fost reite-rată de Vladimir Putin, care a formulatrecent un ultimatum la adresa Ucrainei.„Dacă vecinii noştri vor merge la o libera-lizare substanţială a regimului vamal cuUE, piaţa Ucrainei va fi invadată, în modinevitabil, de mărfuri destul de bune cali-tativ şi ca preţ, însă aceasta va face ca măr-furile respective să le strâmtoreze pepropria piaţă tocmai pe cele de producţie

ucraineană. În aceste condiţii, ţările Uni-unii Vamale vor trebui să se gândească lamăsuri de protecţie”, a atenţionat preşe-dintele rus.

Potrivit lui Glaziev, una dintre prin-cipalele măsuri ar putea deveni, înacest caz, anularea regimului de liber-schimb dintre Rusia şi Ucraina.

Este greu de spus cine va ieşi învin-gător din această bătălie. Actualele po-ziţii ale Rusiei nu sunt atât de puterniceca în urmă cu câţiva ani, când preţulpetrolului creştea mereu, iar odată cuel şi produsul intern brut al ţării. Dim-potrivă, în toţi aceşti ani, Ucraina şi-aredus pe cât a putut dependenţa ener-getică faţă de vecinul estic şi continuăsă facă acest lucru. Astfel, singurul mij-loc de presiune al Moscovei la adresaUcrainei ar putea fi scoaterea acesteiadin urmă de pe imensa piaţă a Rusiei şicelorlalţi membri ai Uniunii Vamale.

Csat

România va fi solidară cu NATO într-o eventualăintervenţie în Siria

România va fi solidară, ca întotodeauna,cu alianţa ţărilor democratice în ceea ce pri-veşte o eventuală intervenţie militară înSiria, deciziile urmând să fie luate la niveleuropean, la NATO şi în Consiliul Supremde Apărare a Ţării (CSAT), a afirmat pre-mierul Victor Ponta. „Nu mă pot pronunţaasupra acestui lucru, pot să spun un singurlucru: facem parte dintr-o alianţă de care sun-tem foarte mândri, o alianţă a ţărilor democra-tice, şi vom fi, ca întotdeauna, solidari”, a spusPonta.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat căun rezultat negativ pentru statul sirian în ra-portul experţilor ONU privind investigareafolosirii armelor chimice va genera o inter-venţie militară externă pentru îndepărtarearegimului actual, adăugând însă că reco-mandă prudenţă până la acest rezultat.

El a subliniat că prudenţa adoptată deRomânia are o limită şi nu va avea rezerve,dacă i se va cere o solidarizare cu aliaţii săi,indiferent că vine în urma unei decizii aConsiliului de Securitate al ONU, a NATOsau „la nivelul statelor occidentale”.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat,referitor la susţinerea de către ţara noastrăa unei intervenţii în Siria a unei coaliţii in-ternaţionale fără acordul ONU, că Româniase va poziţiona în acest sens după ce va aflarezultatul inspecţiei ONU privind utiliza-rea armelor chimice împotriva civililor.

KommersaNt

Intervenția militară în Siria este inevitabilă

Cel mai plauzibil scenariu în privinţaintervenţiei în Siria, care pare inevitabilă,date fiind declaraţiile liderilor occidentali,ar consta în atacuri simbolice şi limitate,potrivit unor analişti care detaliază cele treiopţiuni posibile.

Conform primului scenariu, timp de ozi sau două, ar urma să fie lansate rachetede croazieră de pe navele şi submarineleamericane asupra unor puncte administra-tive şi militare cheie ale regimului sirian:Ministerul Apărării, Cartierul General, Pa-latul prezidenţial, bazele militare, aerodro-murile, locurile de desfăşurare a celor maioperaţionale unităţi.

Această acţiune nu va avea o urmare şiun final logic. Scopul va fi de a transmiteun semnal Damascului.

Anumiţi aliaţi europeni, Turcia, dar şimonarhii din Golf, precum Qatar şi ArabiaSaudită, presează Washingtonul spre al doi-lea scenariu. Acesta implică un război aerianmai lung şi bombardamente mai intense.

Planul ar semăna, mai mult, cu campa-nia din Libia din 2011, când forţele aerieneale ţărilor din NATO au asigurat sprijinpentru rebelii care luptau împotriva luiMuammar Gaddafi. Iar obiectivul final alacestei operaţiuni va fi răsturnarea regimu-lui Assad, la fel ca în Libia.

Al treilea scenariu este intermediar.Pentru o perioadă de timp, SUA ar bom-barda Siria pentru a slăbi potenţialul mili-tar al Damascului, după care s-ar retrage înplan secund. Ţările din regiune, care vor caAssad să fie înlăturat, ar prelua atunci şta-feta,