Norvegia prezentare generala

download Norvegia prezentare generala

If you can't read please download the document

  • date post

    04-Jul-2015
  • Category

    Documents

  • view

    797
  • download

    2

Embed Size (px)

Transcript of Norvegia prezentare generala

aa1

123


Gheorghe Ioana Virginia Cls a XII A

NORVEGIA Suprafaa: 324220 km2 Aezare geografic: ntre latitudinea nordic 5757 -7110 respectiv longitudinea estica 430-3110. Populaie: 4299231 locuitori Densitatea populatei: 14 locuitori/km2 Capitala i oraul cel mai mare: Oslo (473344 locuitori) Limba oficial: Bokmal secolului XIX. Produse importate: produse din industria de maini, vapoare, vehicule, metale neferoase, fier, oel, combustibili, textile. Produse exportate: produse din industria de maini, metale neferoase mai ales aluminiul, tiei i derivatele ei, gaze naturale, vapoare, produse din industria hrtiei, pete, produse de fier i oel. Moneda oficial: coroana norvegian (1 coroana=100 lire). Produs intern brut (PIB): 110400 milioane dolari SUA. Form de stat: monarhie. (este limba literar, numit i limba crii) i Nynorsk (norvegiana nou) introdus la sfritul

NUME OFICIAL: Regatul Norvegiei. SITUAREA: Este asezata n Europa Nordica (peninsula Scandinava). VECINI: (5 181 km) Oceanul Atlantic (Marea Nordului, Marea Norvegiei), si Oceanul Arctic (Marea Barents) 2 650 km (21 189 km cu fiorduri si golfuri), Rusia (196 km), Finlanda (716 km), Suedia (1 619 km). SUPRAFATA: 323 758 km2 (locul 66 ca ntindere), este mpartita n 19 districte, ziua nationala fiind 17 mai (ziua Constitutiei). CAPITALA: Oslo, situata n sud-estul tarii la extremitatea fiordului omonim, n zona Nurmark, avnd o suprafata de aproximativ 453 km2; 499 693 locuitori (1998 circa 800 000 locuitori aglomeratie urbana - 1996. Oslo (Gurile lui Lo) este fondat n 1048 de catre regele Harald III Hardraade si devine, sub Haakon V. Magnusson, capitala regatului, ramnnd, dupa 1319 (data unirii cu Suedia), principalul centru cultural al tarii. Centrul administrativ al Norvegiei autonome (1814) n alinata personala cu Suedia, apoi din 1905 al Norvegiei independente, capitala statului suveran. Oslo este n prezent cel mai mare centrul comercial al tarii. n cadrul industriei (care asigura 1/5 dinproductia industriala globala a Norvegiei), principala ramura o constituie prelucrarea metalelor si constructia de masini (circa din productia Norvegiei), nave, unelte, electronica, electrotehnica, masiniunelte; percum si alte industrii: chimica, textila, alimentara. Oslo reprezinta un important nod de transport: punct de convergenta a mai multor cai ferate si sosele; portul, desi nu cel mai mare din Norvegia asigura din exporturile tarii; aeroportul international (Fornebu). Principalul centru cultural-stiitific al tarii si unul dintre cele mai importante din Europa de Nord: Academia de Stiinte si Litere, universitati si alte institutii de nvatamnt superior, peste 30 de societati stiintifice si institute de cercetare, 10 biblioteci mai mari (printre care si cea a Universitatii), 13 muzee si galerii de arta mai importante (Muzeul Popular Norvegian, Galeria Nationala de Arta), 5 teatre, dintre care unul de opera si altul de balet, orchestra simfonica. MONUMENTE: Cetatea Arkeshus (secolele XIV-XV), Palatul regal (1825-1848), Primaria (1931-1950), Biserica lui Gol (secolul 12), Catedrala/Domkirke (sfarsitul secolului XVII), case vechi (secolele XVIIXIX), casele memoriale Amundsen, Nansen, numeroase statui. RELIEFUL: Norvegia ocupa partea de vest a peninsulei Scandinavia si este o tara muntoasa, strabatuta pe directia sud-sud-vest-nord-nord-est de lantul Alpilor Scandinaviei (1 800 km lungime). Fiordul Trondheim, din

Gheorghe Ioana Virginia Cls a XII A

zona centrala, mparte Norvegia n doua mari regiuni naturale: Norvegia septentrionala, care este ocupata de platourile Finnmark, cu altitudini n general sub 700 m, strabatute de masive izolate (ntre care Rastegaissa 1 069m) si de muntii Kjolen (700-1000 m altitudine). Norvegia meridionala este ocupata de podisuri nalte si de munti ce culmineaza la 2 469 m n vrful Galdhopiggen (altitudinea maxima din tara). Eroziunea glaciara a avut un rol important n modelarea peisajului norvegian: circuri glaciare, vai n forma de U si circa 1 700 ghetari actuali, care nsumeaza 4 600 km2 (cea mai ntinsa suprafata ocupata de ghetarii din Europa). Tarmurile foarte articulate (masoara 21 189 km)prezinta spre Oceanul Atlantic numeroase fiorduri, unele printre cele mai mari din lume (Trondheimsfjorden 180 km, Sognefjord 204 km, Hardangergfjorden 183 km). De-a lungul coastelor se nsiruie circa 150 000 de insule, insulite si stnci. CLIMA: Clima este influentata de latitudine si relief, dar moderatade apele calde ale Curentului Norvegiei (parte a sistemului Gulf Stream). VEGETATIA: Variaza n functie de altitudine si latitudine, si este aproape absenta pe o anumita suprafata. Padurile (n principal conifere) ocupa circa din suprafata Norvegiei fiind prezente n podisurile si cmpiile sudice. Fauna este specifica peninsulei Scandinave. Numeroase zone sunt ocrotite printre acestea se afla 13 parcuri nationale. POPULATIA: Este de 4 429 000 locuitori 1998 (1800: 883 000 loc; 1900: 2 240 000; 1950: 3 270 000; 1990: 4 247 546); natalitatea 13,7, mortalitatea 10,1, sporul natural este de 3,6 (1997); speranta de viata la nastere (1996): 75 ani (masculin); 81 ani (feminin); populatia urbana 75% n anul 1997. Pincipalele orase (mii de locuitori-1998): 1. Bergen 225,4 2. Trondheim 145,8 3. Stavanger 106,9 4. Baerum 97,1 5. Kristiansand 70,1 6. Frederikstad 66,7 7. Tromso 57,5 Norvegieni sunt circa 98%; 40 000 laponi; 12 000 finlandezi. Mai mult 2/ din populatie este concentrata n extremitatea sudica, ndeosebi de-a de 3 lungul tarmurilor, aici aflndu-se, practic, toate orasele principale, inclusiv capitala. CULTE: Protestantism (evanghelisti-luterani) 89%; catolicism; islamism. ISTORIA: Teritoriul Norvegiei populat treptat dupa retragerea, acum

10 000 de ani, a ghetarilor ultimei glaciatiuni, este locuit n antichitate de triburi germanice. Nentrecuti navigatori, vikingii ntreprind n secolul VIII-XI ndraznete expeditii care-i poarta din Norvegia pe Coastele Angliei, Frantei (atunci Normandia), n Islanda, Groenlanda si chiar n America de Nord si Marea Mediterana. Micile regate sunt unite n 872 de catre regele Harald I Haarfager. La nceputul secolului XI este adoptat crestinismul n 1153 este nfiintat primul episcopat pe teritoriul norvegian, la Trondheim, iar n prima jumatate a secolului XVI este introdusa Reforma. n 1261, regatul norvegian si extinde autoritatea asupra Groenlandei, iar un an mai trziu si asupra Islandei. La stingerea dinastiei ntemeiata de Harald I, regele suedez Magnus al-II-lea Eriksson devine si suveran al Norvegiei, astfel, din 1319 si pna n 1905 Norvegia numai fiinteaza ca stat suveran, ci este inclusa n alte constructii statale. mpreuna cu Islanda, Suedia si Finlanda, Norvegia face parte ntre 1397-1523 din uniunea de la Kalmar, al carei Hegemon este Danemarca. nfrngerea Danemarcei, aliat al Frantei n razboaiele napoleoniene, are ca urmare semnarea tratatului de pace anglodanez de al Kiel din 14.01.1814, prin care uniunea danezo-norvegiana este dizolvata iar Norvegia este cedata de regatul danez Suediei. La 07.06.1905 aceasta uniune personala este denuntata si Norvegia si proclama independenta. La 18.11.1905 parlamentul l alege pe Carol din dinastia Glucksburg, fiul suveranului Danemarcei Frederic al VIII-lea ca rege al Norvegiei ncoronat sub numele de Haakon al VII-lea. n primul razboi mondial Norvegia este neutra, iar n cursul celui de-al doilea razboi mondial este ocupata de trupele Germaniei naziste, regele si guvernul refugiindu-se la Londra. Membru fondator al NATO n 1949, Norvegia nu accepta instalarea de baze ale acestei aliante pe teritoriul sau. STATUL: Monarhie constitutionala, regat ereditar, conform Constitutiei promulgate la 17.05.1814 si amendate ultima data n 1990. Puterea legislativa este exercitata de un parlment unicameral (165 membrialesi prin vot direct pentru un mandat de 4 ani). Pentru dezbaterea propunerilor Parlamentul se mparte n doua camere: 39 fiind alesi, de catre ceilalti membri, n Camera Superioara; restul de 126 formnd camera inferioara. Puterea executiva de Consiliul de Stat alcatuit din primministru si cel putin 7 consilieri de stat. Consiliul numit de rege conform vointei Parlamentului, fata de care Consiliul este raspunzator. Seful statului: monarhul. Partide politice: Partidul Laburist Norvegian, Partidul Progresului, Partidul Conservator, partidul Crestin democrat. ECONOMIA: Tara cu economie dezvoltata bazata pe o industrie

Gheorghe Ioana Virginia Cls a XII A

diversificata si servicii ndeosebi transport si comert. Dispune de importante rezerve de hidrocarburi (peste un miliard tone de petrol si 2 400 de m3 de gaze; mari zacaminte sunt: Statfjord, Ekofisk, Gullfaks, Eldfisk) n Marea Nordului, intrat n exploatare, la nceputul deceniului 8, cu o productie n crestere (cca. 160 de milioane tone de petrol si peste 30 miliarde m3 de gaze, detinnd locul II al petrol si IV la gaze naturale n Europa, pe glob locurile VII si respectiv VIII. Acestea asigura cca. 1/7 din PIB si de regula, cca. din export; au fost descoperite zacaminte de hidrocarburi si n Marea Norvegiei, dar nu au fost nca introduse n exploatare. Norvegia are un bogat potential hidroenergetic bine valorificat (aproape ntreaga productie de energie electrica este obtinuta n hidrocentrale; Norvegia ocupnd locul I la productia de energie electrica/loc) si care a permis dezvoltarea electro-metalurgiei, fierului, cuprului, zincului si mai ales a aluminiului. Alte ramuri ale industriei perlucratoare sunt constituite de nave maritime, rafinarea petrolului, de industria chimica si textila, de prelucrarea lemnului, prelucrarea pestelui. Agricultura este orientata spre cresterea animalelor ndeosebi pentru carne sau lapte ori pentru pielicele. Datorita conditiilor pedo-climatice terenurile cultivate sunt restrnse. Norvrgia dispune de o puternica flota maritima-comerciala (locul III pe glob) si are o balanta comerciala net excedentara, n principal datorita hidrocarburilor. Comertul exterior: (e