Operaţii Unitare de Obţ Malţ

8/17/2019 Operaţii Unitare de Obţ Malţ

1/13

Tehnologia obţinerii berii

Berea este o băutură slab alcoolică, nedistilată, care se obţine prin fermentare cu ajutorul drojdiei, aunui must fabricat din malţ, apă, hamei şi unele enzime. La fabricarea berii se foloseşte malţ din orz sauorzoaică, care la obţinerea mustului oferă un echipament enzimatic suficient care poate transforma substratulexistent, într-un must cu gust specific de malţ. ameiul adăugat dă berii gustul specific amar, o anumităaromă şi conser!ă o conser!abilitate naturală acestei băuturi. "upă fermentare, berea de!ine o băuturăimpregnată cu dioxid de carbon care contribuie la formarea unei spume abundente, cu un efect răcoritor

natural. Berea ca băutură obţinută pe cale biotehnologică este un aliment datorită compoziţiei chimicecomplexe care o are formată din# glucide, substanţe proteice, !itamine, săruri minerale, substanţe

polifenolice, acizi organici, etc.$ceastă băutură are un efect de stimulare a secreţiei gastrice şi intestinale, o acţiune de creştere a

diurezei şi rehidratare a organismului.%ateriile prime utilizate sunt diferite substraturi bogate în glucide fermentescibile, malţ care conţine

diglucidul maltoză şi se foloseşte la fabricarea berii, medii naturale care conţin şi alte substanţe necesare pentru un metabolism acti!.Materii prime folosite la fabricarea berii

&rincipalele materii prime folosite la fabricarea berii sunt#• orzul sau orzoaica utilizate ca materie primă pentru fabricarea malţului'• înlocuitori de malţ'• hameiul utilizat ca materie primă specifică pentru fabricarea berii'• apa'• drojdia de bere'• preparatele enzimatice, etc.

&rocesul tehnologic de obţinere a berii poate fi di!izat în ( etape principale#1. MALŢIFICAREA OR!L!I". O#ŢI$EREA M!%T!L!I &E #ERE'. FERME$TAŢIA (RIMAR)*. FERME$TAŢIA %EC!$&AR)+. FILTRAREA ,I -M#!TELIEREA

1. MALŢIFICAREA OR!L!I)n orzul nemalţificat#

• *istemul enzimatic care descompune amidonul în zaharuri fermentescibile nu este dez!oltat• +onţine proteine nehidrolizate care generează tulbiditatea berii

tapele procesului de malţificare#$. "epozitarea orzului

• rzul este condiţionat la un conţinut de umiditate de /-0 1• *e depozitează în silozuri pre!ăzute cu sisteme de !entilaţie şi recirculare• *e monitorizează conţinutul de umiditate şi temperatura pentru pre!enirea degradării

B. +urăţirea şi sortarea• )nlăturarea impurităţilor -praf, păm2nt, nisip -alte cereale -seminţe de buruieni-pietricele• *e utilizează site şi sortatoare de cereale• *ortarea boabelor determina malţificarea uniformă a şarjelor

+. )nmuierea• )nmuiere în apă pentru /3-03 de ore• +reşterea conţinutului de umiditate la //-/4 1• $erarea orzului înmuiat 5oxigenul se consumă şi se formează +67

". 8erminarea• *e formează echipamentul enzimatic necesar degradări compuşilor macromoleculari• emicelulozele şi proteinele din pereţii celulelor endospermului sunt descompuse parţial 9amidonul

este eliberat• 8erminarea este stopată la atingerea obiecti!elor prin uscare


2/13

. :scarea• %alţul este uscat cu ajutorul aerului cald• $cti!itatea enzimatica este inhibată• ;emperatura ridicată determină reacţii chimice cu formare de compuşi de aromă, gust şi culoare


3/13


4/13

(. FILTRAREA ,I -M#!TELIEREA $.


5/13

*ortarea se realizează cu ajutorul unor instalaţii de tip cilindru sortator sau cu site plane, de tip plansifter.

*ortarea orzului se face pe patru categorii# boabe cu d ? 6.4 mm boabe cu d @ 6.(-6.4 mm boabe cu d @ 6.6-6.( mm boabe cu d A 6.6 mm

din care numai primele două !or fi folosite pentru malţificare. =estul !or fi !2ndute ca hrană pentruanimale. !nmuierea orzului

&entru a induce germinarea, orzul se înmoaie în apa, proces numit înmuiere. asele în care serealizează aceasta operaţie se numesc !ase de înmuiere.

)n timpul depozitării, umiditatea orzului este menţinută între 6-/ 15apa de constituţie7 pentru ae!ita procesele de degradare şi pierderile de extract prin respiraţie.

&entru creşterea embrionului este necesară creşterea conţinutului de umiditate în stratul aleuronic şiendosperm, astfel înc2t să fie posibilă sinteza şi acti!area enzimelor. +onţinutul de umiditate trebuie ridicat

p2nă la aproximati! // 1, uşor mai scăzut pentru malţul blond şi uşor mai crescut pentru cel colorat."acă, furnizarea apei de înmuiere este limitată, atunci ea !a fi folosită în cea mai mare parte pentru

creşterea embrionului, iar modificarea endospermului !a fi lentă.)n prima etapă a înmuierii, apa pătrunde în boabele de orz şi se realizează hidratarea bobului. )n

timpul procesului de înmuiere o mare cantitate de murdărie este spălată de pe suprafaţa orzului şi unelesubstanţe nedorite sunt îndepărtate. &rima apă de înmuiere de!ine foarte murdară şi este e!acuată şi trimisăla staţia de tratare a apei.

&rocesul se continua prin adăugare de apă proaspătă. )n următoarea etapă embrionul începe să sedez!olte, apar rădăcinile şi plumula care de!in din ce în ce mai mari. =ezer!ele de hrană din bobul de orzsunt folosite pentru constituirea noilor celule ale embrionului şi pentru furnizarea energiei necesare creşterii.

La finalul înmuierii, embrionul trebuie să fie suficient de crescut astfel înc2t să poată penetra coaja şisă de!ină !izibil asemeni unei regiuni albe pe fondul brun al cojii. )n acest stadiu se spune că orzul agerminat. )n etapa următoare, embrionul creşte at2t de repede, înc2t necesită mai mult oxigen dec2t estedisponibil prin difuzia din apă.

&rin urmare, orzul este transferat în altă instalaţie şi întins în straturi mai subţiri în !edereagerminării.;ransferul se numeşte turnare 5casting7, iar orzul poate fi turnat umed sau uscat, în funcţie de

modul de transfer#cu apă sau fără apă.Germinarea orzului*copul procesului de germinare este#

a7 formarea echipamentului enzimatic necesar obţinerii unui must de bere corespunzător,din malţ cu sau fărăadaos de cereale nemalţificate.

b7modificarea structurii orzului astfel înc2t să fie zdrobit mai uşor la măcinare.%odificarea5citoliza7 facemalţul mai friabil dec2t orzul.

)n decursul procesului de germinare are loc solubilizarea membranei în partea inferioara a bobului,iar radicelele străpung baza acesteia şi ies în exteriorul bobului. "ez!oltarea acrospirelor şi modificareaendospermului bobului de malţ sunt considerate procese aproximati! paralele.

8erminarea bobului de orz

a-

prima zi de germinaţie' b- ziua a C-a de germinaţiec- ziua a (-a de germinaţie- rădăcinuţe 5radicele7' 6-acrospire 5plumula7


6/13

Dn timpul procesului de germinare o nouă plantă se dez!oltă din bobul de orz. &entru dez!oltarea noii plante , bobul are ne!oie de o mare cantitate de energie şi materiale de construcţie pe care le obţine prinrespiraţie şi alte procese metabolice. La începutul procesului de malţificare , endospermul conţine compuşimacromoleculari care trebuie degradaţi în compuşi simpli5glucide , aminoacizi,acizi graşi7, care cu ajutorulapei sunt transportaţi la embrion ."egradarea se realizează cu ajutorul enzimelor , care sunt sintetizate subinfluenţa fitohormonilor5acidul giberelic7de către stratul aleuronic al bobului de orz.

&rocesul de germinare este influenţat hotăr2tor de acti!itatea enzimelor hidrolazice din care fac parte#

enzimele de degradare a amidonului# E şi F amilazele enzimele de degradare a hemicelulozelor5enzime citolitice7 # F glucanazele enzimele de degradare a proteinelor# proteinaze enzimele de degradare a acizilor fosforici # fosfataze

Dndependent de tehnica de germinare folosită se are în !edere dez!oltarea uniformă a radicelelor,care ajung la dimensiuni aproximati! egale cu ale bobului, c2t şi a plumulei. Lungimea plumulei şi forma eidau un indiciu asupra uniformităţii procesului de germinare.

8erminarea poate fi realizată la rece, cu temperaturi crescătoare de la 6 la 0 o+ sau la cald, cutemperaturi descrescătoare de la 4 la 6o+, durata procesului fiind de 0- zile, în funcţie de tehnica aplicată

şi de caracteristicile orzului.)n tehnologia clasică, germinarea are loc pe arie, prin întinderea orzului în strat subţire, lopătare şistropire repetată cu apa. )n prezent predomină instalaţiile de germinare de tip pneumatic.$cestea permitrealizarea procesului în strat gros şi modificarea temperaturii şi a umidităţii prin !entilare cu aer condiţionatcorespunzător. Dnstalaţiile se construiesc sub forma unor casete sau tobe.&rodusul rezultat la germinare se numeşte malţ !erde. &entru eliminarea gustului şi mirosului de !erde,

precum şi pentru conferirea aromei şi culorii specifice de malţ, este necesară uscarea.$tingerea obiectivelor procesului de germinare, respecti! citoliza, formarea echipamentului

enzimatic, degradarea proteinelor şi formarea aminoacizilor este dependentă de trei factori# temperatura de germinare" durata germinării şi gradul de înmuiereUscarea malţului

:scarea malului are ca obiecti!e#

• eliminarea umidităţii malţului• stoparea germinării şi modificării structurii bobului de orz• formarea compuşilor de aromă şi gust)n timpul uscării este eliminată umiditatea malţului !erde p2na la un conţinut de apă mai mic de (1.:scarea are loc în două faze# în prima fază are loc reducerea umidităţii de la /3-/41 la G1 5punctul critic7, utiliz2nd temperaturi

ale aerului de uscare de p2nă la (3 o+. în faza a doua, umiditatea scade p2nă la C-(1 pentru malţul blond şi -C1 pentru malţul brun.

;emperaturile în ultima fază de uscare ajung p2nă la 43-4( o+ pentru malţul blond şi 33-3(o+ pentru malţul brun.

+a urmare a acestui fapt, bobul de orz de!ine prea uscat pentru a putea fi atacat de enzime şi poate fi

depozitat pe perioade lungi de timp.:scarea stopează modificările care au apărut la germinare, deşi, în prima etapă, c2nd orzul este încăumed, creşterea temperaturii accelerează aceste modificări.

:scarea se realizează în instalaţii numite uscătoare de malţ, prin trecerea aerului cald prin patul de malţ!erde de la bază spre !2rf. ;emperatura iniţială nu trebuie să fie foarte ridicată, atunci c2nd umiditatea estemare, deoarece ar produce inacti!area enzimelor termolabile şi gelatinizarea amidonului cu formare de malţsticlos.Curăţirea şi depozitarea malţului

"upă uscare malţul este răcit cu aer uscat şi plumulele sunt îndepărtate cu ajutorul unui dispoziti!care le rupe şi le elimină prin cernere.

%alţul trebuie depozitat timp de c2te!a săptăm2ni înainte de a fi corespunzător pentru fabricarea berii. "epozitarea permite redistribuirea umidităţii din malţ.


7/13

!tila0e folosite la malţificare%eparator tip Classifier2 3#4hle

6- suportC- gura alimentare/- distribuitor cereale(- clapetă distribuţie0- sita principalăH- sita secundară4- corpul separatoruluiG- tub de aspiratie praf a- alimentare orz

b- ieşire orz precuraţatc- e!acuare aer cu impurităţid- e!acuare corpuri străine marie- e!acuare corpuri străine mici

Trior or5

a-secţiune longitudinală

b-secţiune trans!ersală- carcasa exterioară6- axul principalC- colector /- transportor elicoidal(- sistemul de antrenare al transportorului elicoidal0- alimentare orzH- orz4- e!acuare orz curăţatG- e!acuare corpuri străine


8/13

6as cilin7roconic 7e 8nm9iere

- !as de înmuiere6- conductă centralăC- alimentare aer comprimat/- e!acuare orz înmuiat(- preaplin e!acuare orz plutitor 0- alimentare apă proaspătăH- e!acuare apă uzată

/erminarea bob9l9i 7e or5Instalaţie 7e germinare tip :an7erha9fen

-caseta de germinare6-suportul patului de germinaţieC-orz germinat/-secţiune de I zile(-întorcător 0-secţiune curaţatăH-p2lnie alimentare

4-şnec e!acuare malţ germinatG-!entilator 3-conducte aer condiţionat


9/13

Instalaţie 7e 9scare

1; camera c9 aer cal71; camera c9 aer cal7"; camera 7e 9scare

'; g9ra e


10/13

E6AL!AREA MALŢ!L!I%alţul destinat fabricării berii este e!aluat prin analize specifice descrise de diferite

organisme internaţionale. %etodele de analiză diferă de la ţară la ţară şi sunt funcţie de !arietăţile deorz, procesele tehnologice de malţificare şi de cerinţele şi specificaţiile fiecărei fabrici de bere.!aluarea malţului cuprinde#

• !aluarea senzorială

• !aluarea fizică şi fiziologică• !aluarea chimică şi fizico-chimică

E


11/13

$naliza lungimii plumulei este un indicator al uniformităţii procesului de germinare.)naceasta metodă, boabele de malţ sunt împărţite pe categorii în funcţie de lungimea plumulei şi suntnumărate.

*e identifică următoarele categorii#• 3-K/, inclusi! din lungimea bobului de malţ 9+lasa • K/-K6, inclusi! din lungimea bobului de malţ 9+lasa 6• K6-CK/, inclusi! din lungimea bobului de malţ 9+lasa C• CK/-K, inclusi! din lungimea bobului de malţ 9+lasa /• ?K, din lungimea bobului de malţ 5husari7 9+lasa ($ceastă analiză este importantă pentru alegerea tipului de diagramă folosită la plămădirea

malţului şi dacă este necesară adăugarea de enzime exogene pentru suplinirea procentului de boabenegerminate.

+onform literaturii de specialitate pentru malţ, este important procentul de boabe cu lunimea plumulei cuprinsa între ) si * care trebuie sa +ie între ," si $" %.

Densitatea malţului 8reutatea specifica a malţului este un indicator al gradului de modificare al

endospermului. densitate scăzută indică o friabilitate ridicată a bobului de malţ.=elaţia dintre cei doi parametrii este următoarea#

ensitatea riabilitatea*ub .3 foarte bună bună

./-.4 satisfăcătoaremai mult de .4 nesatisfăcătoare

%$L:=D *&+D$L

%alţurile speciale sunt acelea care se folosesc într-un anumit raport la brasaj pentru a îmbunătăţi culoarea, gustulşi aroma, plinătatea, spumarea şi aciditatea berii. $ceste malţuri asigură gustul plin al berii, cum ar fi malţul caramel,malţuri pentru o culoare închisă, malţuri pentru aromă puternică şi malţuri care au un conţinut ridicat în substanţe

reducătoare. *e folosesc următoarele tipuri de malţuri speciale# %alţ caramel' %alţ de culoare' %alţ acid' %alţ melanoidinic' %alţ ,,ascuţitMM' iena malt' *tout malt' %unich malt' $mber malt' +hocolate malt' Blac> malt'

=oast BarleN."eoarece aceste malţuri au enzimele distruse, nu pot zaharifica şi se folosesc în amestecuri de cel mult 631, cumalţul blond sau brun. le imprimă gusturi deosebite. +el mai întrebuinţat dintre malţurile speciale este malţul caramel.

Malţ9l caramel*e foloseşte în proporţie de C-(1 sau 31 pentru a accentua plinătatea şi aroma demalţ a berii brune. l se fabrică din malţ !erde sau din malţ uscat, bine solubilizat, care

se înmoaie în prealabil în apă p2nă la o umiditate de /6-//1, după care se încălzeşte lentîn uscătoare rotati!e, timp de / ore sub amestecare continuă. )n primele două ore se ridică

temperatura p2nă la 04-H33+ şi se menţine timp de C3-/3 minute pentru zaharificare.$poi, se ridică temperatura p2nă la 03-43 3+ şi se menţine o oră - o oră şi jumătate,astfel înc2t zahărul rămas să se caramelizeze.)n etapa de 04-H33+, are loc formarea unor cantităţi mari de substanţe azotoase solubile

care măresc aciditatea malţului, iar la 03-433

+ se formează substanţe caramel tipice. $re loc inacti!area enzimelor şidenaturarea proteinelor. $stfel, malţul caramel !a conţine o serie de reductaze, !a a!ea un aspect lucios şi o aromă plăcută. +uloarea lui !a a!ea nuanţe diferite în funcţie de intensitatea prăjirii.


12/13

)n cazul folosirii malţului !erde, se poate utiliza un uscător cu două grătare, în care aşează un strat de malţ !erdede un metru şi care se protejează pentru a împiedica orice aerisire. &entru a se obţine o zaharificare bogată a malţuluiacesta se încălzeşte şi se ţine timp de C3-/3 minute la temperatura de zaharificare de 0(-H( 3+. $poi, malţul sede!ersează pe grătarul inferior şi se ridică temperatura la (33+, unde se păstrează timp de -6 ore în funcţie de gradulde caramelizare dorit.

%alţul caramel se poate fabrica şi din malţ uscat, care se supune unei operaţii de înmuiere timp de 4-6 ore,folosind bazine de înmuiere, astfel înc2t să se asigure un conţinut de (3 1 umiditate a malţului.

%alţul caramel e lucios şi de culoare cafenie. +ompoziţia medie a malţului caramel este# umiditate (-3 1' extract total H(-H0 1'

extract solubil în apî (3-0- 1' zahăr reducător C3-(3 1.

8ustul malţului caramel trebuie să fie dulce şi puternic aromat' în secţiune, trebuie să fie sticlos şi lucios, nutrebuie să conţină boabe carbonizate.

&ierderile la fabricarea malţului caramel din malţul blond sunt de circa (1. %alţul caramel se foloseşte în proporţie de cel mult (1, faţă de malţul blond, pentru obţinerea unei beri de culoare închisă, cu o aromă şi un gust puternic. %alţul caramel scade gradul de fermentare.

)n timpul fierberii, malţul caramel se amestecă şi se macină în acelaşi timp cu malţul blond.Malţ caramel 7eschis. *e foloseşte pentru a se obţine bere blondă cu un gust mai plin, se fabrică identic cu

malţul caramel de culoare deschisă. $cest malţ se usucă imediat după pauza de zaharificare, fără a mai fi ţinut latemperaturi ridicate.

Malţ9l 7e c9loare 3torefiat se foloseşte în proporţie de -/1 la brasaj în !ederea intensificării culorii brune,dacă s-a folosit un malţ brun care nu permite atingerea culorii dorite.

$cest malţ se prepară din malţ !erde sau din malţ uscat reînmuiat care se usucă în uscătoare tip tambur. *eîncarcă pe trei sferturi cu malţ şi se amestecă continuu. *e menţine la temperatura de 04-H3 3+ timp de o jumătate de oră pentru a permite zaharificarea, tamburul rotindu-se de (-63 ori pe minut. ;emperatura se ridică treptat de la 33 3+, la(3+ şi apoi p2nă la 66(3+, într-un inter!al de /3 minute şi se face controlul permanent al probelor în !ederea obţineriiun gust plăcut. &ierderile în greutate din timpul fabricării malţului sunt de (1.

)n timpul încălzirii are loc o formare intensă de melanoidine, umiditatea scade la -61, amidonul estedepolimerizat şi proteinele se denaturează, descompun2ndu-se în substanţe cu masa moleculară mai mică. La sf2rşitul procesului se formează produse tipice de culoare, cu un gust amar. &entru îndepărtarea substanţelor amare şi a celor cuaromă neplacută, care sunt !olatile, se face o stropire cu apă spre sf2rşitul prăjirii sau se efectuează torefierea sub !id.&uterea de colorare este de C33-033 unităţi B+, conţinutul în extract este de 03-0( 1, iar pierderile prin torefieresunt între 3-61.

*e foloseşte în proporţie de -C1 în amestec cu malţul blond. Dmprimă un gust plăcut şi asigură berii o culoare

brună. &rin folosirea unei cantităţi mai mari de malţ se produce schimbarea caracterului berii, imprim2nd acesteia ungust neplăcut de cafea prăjită.Malţ9l melanoi7inic se e!idenţiază printr-un conţinut ridicat de melanoidine. La obţinerea acestuia se foloseşte

orz bogat în proteină, care se înmoaie p2nă la o umiditate de /G-(31 şi germineaza la 4-66 3+, timp de ( zile. *eurmăreşte formarea unor cantităţi mari de melanoidine prin transformarea amidonului şi a proteinelor. "upă germinare,malţul !erde se lasă în grămezi timp de 6/ h, perioadă în care temperatura ajunge la (33+ şi se fa!orizează proceseleenzimatice cu formare de acizi şi esteri. *e efectuează o uscare atentă în uscătoare obişnuite p2nă la temperatura de 33-33+.

Dn mod similar se prepară şi malţul ,,opăritMM.Malţ9l aci7 este adăugat la brasaj în proporţie de C-(1 faţă de măciniş, pentru scăderea p-ul şi îmbunatăţirea

acti!ităţii enzimatice. fectul de acidulare se datorează acidului lactic, care se acumulează prin înmuierea malţului latemperaturi ridicate de /(-/43+, timp de 6/ ore, deoarece în acest inter!al se dez!oltă bacteriile lactice pe suprafaţa bobului. "upă acidulare, putem să păstrăm o parte din malţ pentru o nouă însăm2nţare cu bacterii lactice. =estul de malţ

se usucă la temperatura de 3-C33

+, pentru a inacti!a bacteriile lactice. %alţul acid conţine 6-/1 acid lactic, iar extractul are un p de C,4. Malţ9l asc9ţit se foloseşte în proporţie de 3-(1 faţă de măciniş pentru compensarea unui malţ

suprasolubilizat, sau pentru a corecta spumarea. *e obţine prin uscarea unui malţ !erde în prima fază de germinare saula finele înmuierii, după ce a apărut colţul. ste de fapt un malţ cu o solubilizare redusă.

6iena malt se foloseşte pentru berea de tip laer închisă la culoare, dar de o nuanţăroşiatică. $cest malţ reprezintă 3-(1 din măciniş, restul fiind malţ lager. +uloarea o primeşte în urma uscării la temperaturi ridicate. &entru că formează doar o parte din măciniş, puterea diastatica nu e importantă.+aracteristicile acestui tip de malţ sunt# umiditatea max./,(, extractul min. HG1, culoareaH-33, proteine max. ,H1, raportul proteine solubileKtotal proteine /3-/01, putereadiastatica min. (33 L.


13/13

%to9t malt se foloseşte la obţinerea de beri tari 5negre7. +uloarea malţului este slabă,deschisă, dar se intensifică în timpul prăjirii. )nmuierea, germinarea şi uscarea suntcontrolate astfel înc2t să se asigure necesarul de echipament enzimatic pentru con!ersiamalţului prăjit.

+aracteristici# umiditate max. /1, extract min. 431, culoarea /-03, proteine max.,H(1, raportul *K; /6-/01, puterea diastatica min. 633 3L.

M9nich malt se foloseşte la obţinerea berilor închise la culoare, de o nuanţă brună,maronie. $cest malţ reprezintă doar o parte din măcinişul folosit la plămădire, restul fiind&ale Lager malt.

La finalul uscării, temperatura ajunge la 3(-633+ form2ndu-se culoarea şi aroma caracteristică acestui tip de

malţ.$cest malţ se caracterizează prin# umiditate max. 01, extract min. HG1, culoare 3-(3, proteine max. ,H1, raportul*K; /3-//1

Amber malt are un luciu caracteristic, aromă de biscuite şi se poate folosi şi laobţinerea bitterului. %alţul se prelucrează prin prăjire, temperaturile cresc2nd progresi! p2năla (3-033+. "eoarece nu există etape de zaharificare, reacţiile neenzimatice de îmbrunareurmează un model diferit, produşii de reacţie fiind compuşi cu azot responsabili de amăreala berii. +aracteristici# DB G3-C3, B+ 33-/3, $*B+ (3-H3.

Chocolate malt are DB G33-33, B+ 33-C33, $*B+ /(3-(33 şi se utilizează la

fabricarea tăriilor dulci şi a berii. +uloarea şi aroma acestui malţ sunt foarte intense, moti! pentru care se acordă importanţă deosebită utilizării. +hocolate malt se prelucrează similar cu $mber malt dar la sfirşitul prăjirii se folosesc temperaturi mai ridicate. $roma sedatorează pirolului şi pirazinelor.

#lacG malt se caracterizează prin DB min. 333, B+ min.C33, $*B+ (33-033. gKt de măciniş.

Operaţii Unitare de Obţ Malţ

Documents

Transcript of Operaţii Unitare de Obţ Malţ