Prezentarea unui ONG de Mediu - Clubul de Ecologie si Turism Montan Albamont

Capitolul 3Soluionarea problemei de mediu : Impactul negativ al deeurilor cu rumegu din localitatea cu mare potenial turistic Garda

Proiectul: Apuseni CuraiProblema abordata: Impactul negativ al deseurilor cu rumegus din localitatea cu mare potential turistic Garda Caracterizare: Msurile specifice pentru rezolvarea problemelor de mediu cauzate de sistemul actualde gestionare a deeurilor, la nivelul judeului, sunt legate de eliminarea impactului asupra mediului datorat:

existenei a numeroase depozite neconforme de deeuri rezultate din activiti miniere;

sistemelor deficitare de colectare, transport i valorificare selectiv a ambalajelori a deeurilor de ambalaje;

sistemelori practicilor actuale de (pre)colectare i transport a deeurilor urbane;

depozitrii deeurilorurbane n depozite de deeuri menajere;

deeurilor toxice i periculoase i a unor categorii speciale de deeuri generate de ageni economici i populaie;

depozitrii necorespunztoare a deeurilor industriale nepericuloase n mediul urban i rural, inclusiv a deeurilor rezultate de la debitarea i prelucrarea lemnului.Principalele forme de impact i risc determinate de depozitele de deeuri cu rumegu sunt:

modificri de peisaj i disconfort vizual;

poluarea aerului;

poluarea apelor de suprafa;

modificri ale fertilitii solurilor i ale compoziiei biocenozelor pe terenurile nvecinate.TIPURI DE DEEURI DIN RUMEGU: pentru exploatare forestiera - craci, ramuri, coaja , talas ;

pentru debitare - margini, tala i rumegu

Beneficii directe asupra mediului:

reducerea poluarii cu deseuri din rumegus de lemn prin prelucrareaanuala a circa 150.000 mc rumegus verde si deseuri lemnoase rezultatedin exploatarea lemnului;

reducerea riscului de innundatii ca urmare a depozitarii necontrolate pe malul apelor a rumegului si a deseurilor din lemn de catre firmele ce lucreaza in prelucrarea primara a lemnului;

reducerea suprafetelor de depozitare a deseurilor lemnoase; conservarea si protejarea ecosistemelor;

imbunatatirea conditiilor de sanatate a oamenilor din eliminarea surselorde poluare;

protejarea solului, apelor si aerului prin gestionarea corespunzatoare a deseurilor din lemn;

Beneficii indirecte asupra mediului:

reducerea emisiilor de gaze poluante in zona( CO2, SO2, NOX, s.a.) prininlocuirea combustibililor petrolieri, cu combustibi ecologici dinbiomasa;-dezvoltarea turismului prin creearea unei zone turistice nepoluate; cresterea veniturilor la bugetul statului prin vanzarea aerului curatrecuperat prin utilizare apeletilor drept combustibil; reducerea costului energiei termice si electrice prin cresterea eficienteienergetice ca urmare a utilizarii peletilor;-reducerea efortului valutar prin importuri mai scazute de combustibilpentru producerea energiei termice si electrice; cresterea constributiilor cu taxele si impozitele la nivel local;

Romnia, conform datelor oficiale, dispune de o suprafa de pduri de aproximativ 6.300 mii ha, reprezentnd cca. 27% din suprafaa total a rii. Fondul forestier al Romniei reprezint cca. 0,30 ha /locuitor.

Reglementrile cuprinse n legislaia UE in domeniul ecologic, i anume de a se valorifica deeurile lemnoase rezultate in urma prelucrrilor primare si secundare, se pot respecta prin plasarea unor utilaje de compactare staionare nserate in fluxul tehnologic specific la ageni economici din domeniu.

Peleii din lemn sunt un combustibil relativ nou aprut care rspunde noilor cerine de utilizare a energiei "curate" i regenerative. Acetia reprezint alternativa de nclzire domestic cea mai curat, iar n condiiile alinierii preurilor combustibililor clasici la preurile europene n curnd va deveni i n Romnia alternativa cea mai economic i n acelai timp confortabil.Prin implementarea tehnologiilor de producere a peleilor i realizarea n ar a mecanismelor de alimentare, omogenizare i dozare se va aduce o contributie importanta la reducerea polurii mediului prin valorificarea deseurilor de rumegu i nu n ultimul rnd realizarea de venituri suplimentare la producatorul de astfel de utilaje.

Cauze:

lipsa unui spatiu centralizat de depozitare a acestor deseuri;

lipsa instalatiilor de refolosire a acestuia;

lipsa educatiei ecologice si a constientizarii populatiei privind efectele negative ale rumegusului asupra mediului.

Perioada de desfasurare: 1 iulie 1998 31 ianuarie 1999

Obiectivul general: Gestionarea corecta a deseurilor de rumegus intr-un mod durabil

Obiective specifice:

Elaborarea Planului Comunitar de Actiune pentru Indepartarea Deseurilor Lemnoase din Muntii Apuseni si implementarea actiunilor cuprinse in acest plan;

Reducerea impactului negativ al depozitelor de deseuri asupra mediului;

Constientizarea in randul populatiei a responsabilitatii pe care o au in protectia mediului si impactul negativ al deseurilor eliminate asupra capitalului natural;

Reducerea cantitatii de deseuri depozitate necontrolat.

Printre activitile cuprinse in Planul Comunitar de actiune pentru Indepartarea Deseurilor Lemnoase se numara:

1. Inventarul deseurilor si stabilirea proprietarilor;

2. Indepartarea rumegusului prin imprastierea acestuia in padure;

3. Stabilirea catorva locuri de depozitare centralizata;

4. Depunerea documentatiilor pentru autorizatiile de mediu;

5. Emiterea unei hotarari a Consiliului Local privind gestiunea deseurilor in comuna;

6. Contactarea firmelor care folosesc rumegus in procesul tehnologic si stabilirea unui mod de ridicare periodica a deseurilor lemnoase.Necesitatea proiectului:

Chiar sub forma bruta, rumegusul depozitat necorespunzator poate genera daune asupra mediului, poate contamina solul, apele si poate genera distrugerea habitatului acvatic. Descompunerea deseurilor din lemn este un proces lent si de aceea sunt necesare actiuni de colectare a acestora cat mai eficiente. Prezenta deseurilor cu rumegus pe malurile apelor cat si pe marginea drumurilor afecteaza si potentialul turistic, comuna pierzandu-si atractivitatea pentru turisti. Structura deseurilor s-a schimbat in ultimii 25 de ani iar cantitatea lor a crescut vertiginos. Mentalitatea oamenilor a ramas insa aceeasi, astfel ca satele sunt acum sufocate de gramezi de gunoaie si deseuri. Pe langa efectul lor inestetic, acestea sunt si un factor de risc pentru sanatate si mediul ambiant. Oamenii sufera de doua ori - o data pentru ca suporta direct efectele poluarii, iar in al doilea rand, pentru ca nu obtin profit de pe urma activitatilor de turism. Problema deseurilor este o problema generala, dar nicaieri nu este atat de vizibila ca in jurul localitatilor din Romania. Aproape nici o localitate din zona montana nu are un sistem de colectare, evacuare, depozitare a deseurilor. Deseurile menajere si cele provenind din industrie, rumegusul rezultat din activitatile de prelucrare a lemnului, sunt depozitate in majoritatea cazurilor in jurul localitatilor. Aceasta campanie doreste sa sporeasca nivelul de constiinta al locuitorilor cu privire la efectele negative ale depozitarilor haotice de deseuri si sa mobilizeze comunitatea sa dezvolte si sa implementeze Planuri Comunitare de Actiune pentru Controlul Local al Deseurilor. Campania este necesara pentru a convinge comunitatea ca dezvoltarea turistica poate fi o cale, o sansa buna, pentru refacerea si conservarea mediului natural. Planul de actiune cuprinde pregatirea si impartirea de materiale informative despre efectele depozitarii improprii a deseurilor, pierderile generate de neluarea in considerare a colectarii selective, a recuperarii si reciclarii, pierderile economice si sociale generate de managementul defectuos al deseurilor. Ca urmare a primei parti a campaniei derulate de Albamont pe tema depozitelor de rumegus, a reiesit pregnant in evidenta faptul ca, desi o buna parte a detinatorilor de gatere, principalii poluatori, sunt constienti de nocivitatea acestor depozite, ei nu au la indemana prea multe solutii. Aceasta fie din lipsa banilor pentru investitii, fie din lipsa unor norme legislative clare si coerente in domeniu. Locuitorii din zona Muntilor Apuseni traiesc in special din exploatarea si prelucrarea lemnului. Activitatile industriale din zona sunt restranse ca amploare si nu produc atatea deseuri ca si activitatile comerciale si gospodaresti. Taierea masiva a padurilor aduce profituri pe termen scurt si ameninta dezvoltarea durabila a satelor. Aceste sate se pot transforma in locuri turistice si aceasta este o noua cale pentru obtinerea de profit pentru localnici. Una din conditii este insa ca oamenii sa inteleaga ca satele lor trebuie sa fie mult mai curate.

Sursele de finantare:

Finantatorii proiectului sunt: MilieuKontakt Oost Europa Olanda si Administratia Fondului pentru Mediu; Beneficiaza astfel de suportul unor fundatii, precum : Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile, Fundatia pentru o societate deschisa; a unor fonduri provenite de la U.E. : U.E. prin programul ECOS-OUVERTURE, Phare PDP, dar si din partea Bancii Mondiale.Principalele surse de finanare ale organizaiei sunt: surse externe circa 80%, surse interne 20% din cotizaii, contribuii, sponsorizri i voluntariat. Numrul total al membrilor a ajuns la 250, activi fiind 58, n prezent organizaia are 3 salariai cu carte de munc.

Partener de proiect: Fundatia Ecotop Oradea.

Derularea activitatilor:

Primele actiuni au avut la baza pregatirea, editarea si tiparirea afiselor si pliantelor, urmate de o vizita preliminara in zona, pentru a putea decide care este cea mai buna modalitate de diseminare a materialelor informative.

In timpul vizitei pregtitoare s-au purtat primele discutii pe tema deseurilor lemnoase cu autoritatile locale (consilieri, primar, sef de ocol silvic, politist). Ideea desfasurarii campaniei in localitate a fost imediat agreata de autoritati dar s-au ridicat obiectii privind depozitarea centralizata a rumegusului pe motiv ca nu exista teren disponibil si ca deseurile lemnoase sunt exclusiv problema gospodarilor. Aratand ca de fapt dezvoltarea agroturistica a zonei depinde si de aspectul general al comunei, de gradul de poluare existent, am reusit sa convingem autoritatile sa devina mai active in eliminarea poluarii cu deseuri lemnoase.

In loc de a face mai multe deplasri pentru diseminarea materialelor i purtarea discuiilor cu localnicii, s-a facut o singura deplasare, instaland o tabara de corturi in zona. Astfel, 20 de membri Albamont, instruiti de dinainte cu privire la tema campaniei, grupurile tinta precum si modul de abordare a persoanelor, au distribuit afise si fluturasi, au discutat cu localnicii si au identificat astfel persoanele influente din comunitate (liderii informali). O parte din aceste persoane s-au aratat bucuroase sa sprijine campania , iar o parte s-a aratat indiferenta.Venituri :In anul 1999 CETM Albamont si-a desfasurat activitatea avand ca suport financiar urmatoarele surse:

- contributii 25 269 mii lei

- sponsorizari 152 487 mii lei

- proiecte finantate de alte organisme 1 594 637 mii lei

- dobanzi 29 524 mii lei

- alte venituri 15 054 mii lei

TOTAL = 1 816 971 mii lei La sfarsitul anului 1999 CETM Albamont detine

Terenuri in valoare de 100 000 mii lei

Mijloace fixe in valoare de 465 621 mii lei

Titluri de participare in valoare de 2 100 mii lei

Obiecte de inventar in valoare de 225 158 mii leiStructura cheltuielilor

Cheltuielile suportate de CETM Albamont in anul 1999 au o valoare totala de 915 965 mii lei Principalele cheltuieli dupa natura lor:

- mii lei -

DenumireValoare

Cheltuieli materiale651 917

Cheltuieli cu chiriile30 653

Cheltuieli cu serviciile executate de terti189 120

Cheltuieli cu serviciile bancare 11 445

Cheltuieli cu deplasarile89 182

Cheltuieli cu posta si comunicatiile 50 084

Cheltuieli cu personalul367 750

Cheltuieli pentru transport159 978

Cheltuieli cu primele de asigurare 10 112

Cheltuieli financiare5 392

Alte cheltuieli2 073

Rezultatele

A fost gasita o firma dispusa sa preia intreaga cantitate de rumegus, incepand cu anul 2000, utilizandu-l pentru fabricarea placilor aglomerate;

S-a emis o hotarare de Consiliul Local privind gestionarea deseurilor lemnoase si s-a curatat zona in proportie de 60 %;

In urma inventariatului au fost descoperite gramezi de rumegus ale caror proprietari nu au putut fi identificati, deseurile urmand sa fie indepartate printr-o actiune viitoare, organizata de Primarie. Efectele proiectului

Efectele ecologice ale proiectului Proiectul contribuie la imbunatatirea calitatii solului si apelor si la conservarea biodiversitatii; Este impiedicata disparitia vietuitoarelor acvatice, numeroase, care populeaza apele comunei.Efectele sociale ale proiectului

Prin diseminarea de materiale informative si discutiile din casa in casa se realizeaza o constientizare si educatie a populatiei in ceea ce priveste problemele mediului; Proiectul imbunatateste calitatea vietii si poate infuenta prin aceasta durata de viata a oamenilor din zona.Eficienta proiectului

Proiectul Apuseni curati a adus organizatiei Albamont venituri in valoare de 416 560 mii lei, cheltuielile totale necesare realizarii activitatilor fiind de 287 670 mii lei. Indicatori de eficienta economica

Profitul brut reprezinta cel mai concludent indicator al eficientei economice finale a oricarei activitati economice, si se determina ca diferenta intre venituri si cheltuieli:

Pb=V Ch = 416 560 287 670 = 128 890 mii lei

Cheltuielile la 1000 lei venituri exprima eficienta cheltuielilor efectuate aferente veniturilor realizate si se determina ca raport intre cheltuielile totale si venituri:

Ch *1000/V = Ch / V *1000 = 287 670 / 416 560 * 1000 = 69 mii lei

Rata rentabilitatii generale evidentiaza eficienta consumului de resurse si se calculeaza ca raport intre profitul net si cheltuielile totale:

Profit net = Profit brut Impozit pe profit

Rrg = Profit net / Cheltuieli totale *100 = 108 268/ 287 670 *100 = 37,63 %Indicatorii referitori la rentabilitate arata eficienta activitatii desfasurate de intreprindere si cunosc o mare varietate de formule de calcul care utilizeaza rapotul intre rezultatul brut sau net al exercitiului si cifra de afaceri, valoarea totala a activelor sau a capitalurilor.

Rentabilitatea economica arata capacitatea unei intreprinderi de a obtine profit din intreaga sa activitate economico- financiara, iar rentabilitatea financiara exprima capacitatea capitalului investit de a produce profit.

Rentabilitatea economica = profit brut / cifra de afaceri

Rentabilitatea financiara reprezinta capacitatea intreprinderii de a degaja profit net prin capitalurile proprii angajate in activitatea sa si se calculeaza ca raport intre profitul net si capitalurile proprii.Analiza SWOT

PUNCTE FORTE:

Participarea a unui grup de 12 copii care au atras atentia locuitorilor S-a reusit contactarea unei societati ce utilizeaza rumegus in activitatea tehnologica

Buna finantare

PUNCTE SLABE:

Societatea care utilizeaza rumegusul nu este interesata sa ridice periodic deseurile

Nu a reusit sa obtina sprijinul societatilor care polueaza zona

OPORTUNITATI:

Extinderea ariei de activitate in alte localitati invecinate cu potential turistic

O posibila colaborare cu agentiile de turism cu care organizatia are unele interese comune

Recunoastere internationala datorita finantarii externe

AMENINTARI:

Scaderea interesului locuitorilor pentru pastrarea locaitatii curate

Scaderea potentialului turistic

Analiza de mediu:VARIANTA FR PROIECTVARIANTA CU PROIECT

- poluarea solului si apelor- modificri ale fertilitii solurilor i ale compoziiei biocenozelor pe terenurile nvecinate- lipsa unui spaiu centralizat de depozitare a acestor deeuri duce la poluare

- lipsa instalaiilor de refolosire a acestuia, de asemenea duce la poluarea solului dar i a aerului

- lipsa educaiei ecologice i a contientizrii populaiei privind efectele negative ale rumeguului asupra mediului

- gestionarea corect a deeurilor cu rumegu

- mbuntirea calitii solului i apei

- este mpiedicat dispariia vieuitoarelor

- este mbuntit calitatea vieii i crete durata de via a oamenilor din zon

- mbuntirea condiiilor de sntate a oamenilor

- reducerea cantitii de deeuri depozitate necontrolat

- S-a emis o hotrre de Consiliul Local privind gestionarea deeurilor lemnoase i s-a curat zona n proporie de 60 %

Concluzii si propuneri

Cu toate ca a fost implementat pe termen scurt, Planul Comunitar de actiune pentru indepartarea deseurilor lemnoase din Garda a avut succes, acesta fiind doar inceputul colaborarii cu ECOTOP Oradea. Impreuna cu aceasta fundatie, Albamont a derulat o campanie mai ampla care a vizat, pe langa Garda, si localitatile Arieseni, Baita, Pietroasa si Nucet. Activismul comunitar in mediul rural nu este foarte organizat, insa se poate realiza cu ajutorul persoanelor cheie ale comunitatii. Muntii Apuseni au numeroase resurse naturale si potential turistic si de aceea trebuie sa-i protejam, atat pentru noi cat si pentru generatiile viitoare.