Omul modern si educatia sa

Lenevia scolara si combaterea ei prin mijloace psihologice

Educatia este o functie esentiala si permanenta a societatii in doua ipostaze: de institutie a ereditatii sociale a culturii si civilizatiei si de instrument de actiune pentru formarea omului. Din punct de vedere psihologic, educatia este procesul de formare a omului ca personalitate in plan cognitiv ,afectiv-motivational,volitiv, aptitudinal, atitudinal. Structura psihica a personalitatii se construieste pe fundamentul eredo-nativ al fiintei biologice, in cadrul relatiei educationale prin continutul cultural al experientei adultului-parinte, invatator, profesor. Educatia in acest caz este instrumentul formarii individului ca personalitate. Lenea: Sa ne Inchipuim, de pilda, ca un elev nu-si pregateste temele o perioada de timp sau si le pregateste neglijent, fiind etichetat de profesor drept un elev lenes. Dar lenea de care da dovada la un moment dat poate fi o lene “de ocazie” sau o lene “din nastere”. Lenea de ocazie este tranzitorie, accidentala, fiind determinate de un eveniment neplacut: un elev este descurajat de o nota prea mica sau un esec la examen; indiferenta parintilor, care nu numai ca sunt dezinteresati de situatia scolara a elevului, dar reprezinta

exemple de lene si neglijenta; In alte familii parintii au prostul obicei de a prelua o parte din sarcinile copilului, le face temele si-I dezobisnuieste sa munceasca. La lenesul “din nastere” exista un defect initial In preocuparea pentru munca. Acest copil este apatic, indolent, nedecis si incapabil de “a gusta” placerea care este inspirata de perspectiva scopului atins. Daca profesorul leaga aceasta lene numai de dezinteresul acestuia pentru scoala, explicatie care nu-l va multumi pe elev, va aparea fenomenul de “rezistenta interioara”, ceea ce-l face pe elev cu adevarat lenes, el extinzandu-si rapid resentimentele de la persoana la disciplina pe care o preda, si chiar asupra Intregii activitati scolare

Educaţia are dificila misiune de

a transmite o cultură acumulată

de secole, dar şi o pregătire

pentru un viitor, în bună măsură

imprevizibil” (Jacques Delors)