Soren Sveistrup

Omul de castane

Traducere din danezi de Simina Rechiteanu

I

Marfi, 31 octombrie 198

Frunzele aurii gi ardmii plutesc lin, scxldate in soare,

aterizdnd pe asfaltul umed care stribate pidurea ca unrAu intunecat ti scanteietor. Cdnd magina oficialX trece

in vitezd, frunzele se rotesc in aer prel de o c1ip5, apoise asazd peste mormanele lipicioase de la margineadrumului.

Marius Larsen elibereazd pedala de accelelafie tiincetine;te in intenecfie, amintindu-gi cX trebuie sX faclo sesizare c5tre Administralia Strezilor, ca sd tdmitd aicima;ina de miturat stradal. Dacd frunzele rdmin prea

mult timp pe ios, aderenla drumului scade, iar astfel

de lucruri pot costa vieli omenetti' Marius a spus-o de

nenumx(ate ori. A fost polilist timp de 41 de ani, iarin ultimii 17 a fost geful secfiei de polilie ti totuti, infiecare toamnx, este nevoit sX le aminteascd asta. Dar nuse va intAmpla ;i astXzi, fiindcX trebuie se se concentrezeasupra disculiei.

Marius Larsen butoneazx iritat, schimband postu-rile radioului din ma;ind, dar nu gise;te ceea ce cauti.Doar ;tiri despre Gorbaciov ;i Reagan gi speculalii despre

Ssren SveistruP

Ciderea Zidului Berlinului. Se apropie, splrn ei. E posibil sd

intrdm intr-o ePocd noud.

ftia de mult timp cX acea conversalie va trebui se

aibi loc gi totuti nu ;i-a putut pune ordine in ginduri.Acum mai are doar o s5ptimdnX pdnX cdnd va ie;i la pen-

sie, cel pufin asta crede solia lui, dar este momentul s5-i

spund adev5rul. Si-i spuni cX nu-9i poate pirdsi locul de

munci. Si-i spund cX s-a ocupat deia de aspectele practice

ale problemei gi ci a amdnat decizia. Cd' in odce caz, nueste pregxtit si se intoarcd acasa, sX se a;eze pe collar 9i sX

se uite la Roafd Norocului, sX adune frunzele din gridinX

sau sX ioace cx4i cu nePotii.I se pare u;or cind repetl conversatia in minte, dar

Marius ;ti€ foarte bine cX ea se va supira. Va fi deza-

mdgitd, se va ridica de la masd, va ie;i din cameri, va

incepe sI curele lesturile de pe aragazul din bucitdrie ;i,stand cu spatele la el, ii va spune cdl inlelege. Dar nulva inlelege. Prin urmare, cand a auzit mesajul dat prinstalia radio a poliliei, cu zece minute in urmx, a trans-

mis colegilor cX se va ocupa el de acea misiune, numaipentru a mai amina pulin discutia. in mod normal, s-ar

enerva daci ar trebui sd str5batx tot drumul acela, con-

ducind dincolo de dealuri ;i prin pddure pinX 1a ferma

lui Orum, pentru a le spune celor de acolo cX trebuie sX

aibd mai mult5 grii5 de animaiele 1or. In trecut, s-a in-tamplat de mai multe ori ca porcii sau vacile si scape din

larc ;i sd rdtdceascd pe cdmpurile vecinilor, pinX cdnd

Marius insugi sau unul dintre oamenii lui l-au obligat pe

Orum si se ocupe de situalie. Dar astizi nu se enervase'i

Bineinleles, i-a rugat pe cei de la sectie sA telefoneze mai'intai, atat la Ontm acasd, cAt ;i muncitorilor lui de pe

feribot, insX din moment ce nu au primit rxspuns din't0

Omul de castone

nicio parte, a virat sus, in dreptul;oselei principale, ;i a

pornit la drum.Marius nimeregte un post de radio cu muzicd danezl

veche. Melodia Den Knaldtode Gummibdd .urnple cabina

vechiului Ford Escort, iar Madus di volumul mai tare. Se

bucuri de toamnd, dar gi de drum. Pddurea cu frunzele

ci aurii, arAmii gi maronii, amestecdndu-se cu verdele

l)ernanent al coniferelor. Perspectiva unui sezon de vi-nitoare tocmai se ivegte la orizont. Coboari geamul, iarsoarele i;i revarsi razele deasupra drumului, pitrunzAndprintre vArfurile copacilor. Pentru o clip5, Marius uitdcomplet ce varstx are.

Este linigte cdnd aiunge la fermx. CoboarX dinrnaginX, trdntegte portiera ti imediat i9i dd seama ci n-a

rrrai fost de mult pe aici. Ferma aceasta intinsi este des-

tul de dirdpXnatd. Ferestrele hambarului au crdpXturi,

tcncuiala de pe casl e scorojltx, iar leagxnul pustiu dincurte, inconiurat de iarba necosita, este aproape inghilittlc castanii inalli care inconioari proprietatea' Curtea

e doldora de frunze ti castane cxzute pe pietrit, care se

slSrimd sub pagii lui, in timp ce se indreaptX spre intrareaprincipald gi bate la u;i.

DupX ce bate de trei od ti-l strigd pe Orum, Maiusirii dX seama ci nu-i va deschide nimeni. Nu zire;te ni-ciun semn de via1d, a;a ci scoate un caiefel, scrie unl)ilet;i-l pune in cutia po;tale, in timp ce doud cioi trec

irr zbor deasupra fermei ti dispar in spatele tractoruluil;erguson, parcat in fala hambarului. Madus a stribdtuttot drumul pdni aici, dar a rdmas cu mina goali, iaracum este nevoit sX conduch pAnX la chei pentru al gesi

pe Orum. Dar asta nu-l mai scoate din pepeni. Pe cAnd se

intorcea la ma;inx, i-a venit o idee. Lui Marius nu prea ii

Soren SveistfllP

vin idei, a9a, din senin, astfel cd e o coincidenla fericiticd a aiuns aici, in loc sX meargX direct acasi pentru a

purta disculia. Ca un premiu de consolare, ii va oferi

soliei o excursie la Berlin. Ar putea sd stea o siptlmdnd,da, sau cel pulin un weekend, de indatd ce va putea sx-9i

ia liber. Vor merge cu magina 1or, vor simli bitaia de

aripi a isto{iei, noua epocd, vor minca gdlu;te cu varzd

muratx, cum au ficut odat;, cu mult timp in urmi, cdnd

au fost cu cortul in Munlii Harz, impreuni cu copiii'Abia cdnd aiunge inapoi la magini i;i di seama de ce

stau ciorile in spatele tractorului. Se invart in jurul unei

chestii albe, livide gi diforme, ;i abia cind se apropie i;idX seama ci este un porc. Ochii nu mai au pic de viafi inei, dar corpul tresare ti se smuceqte, de parcX incearcX sIspede ciorile care stau in iurul lui 9i mdndnci din gaura

de glonl scobit5 in ceafX.

' Marius deschide uta de la intrare. Holul este intune-

cat, iar el simte un miros de umezeali, mucegai si ceva inplus, dar nu poate descifra ce anume.

- Arum, sunt de la Polilie.Nu primegte niciun rdspuns' dar aude apa curgdnd

pe undeva prin casd, a;a cd se duce in bucetSrie' Fata e

ia vdrsta adolescenfei. Poate 76-17 ani. Corpul ei leapXneste agezat pe scaun, la masa din bucdtXrie, iar ce a mai

rxmas din fala ei ravxtite se odihnette in castronul cu

. fulgi de ovdz. Pe podeaua acoperitd cu linoleum, de cea-

lalte parte a mesei, zace un alt corp lipsit de viali. fi el

este adolescent, pulin mai in virstX, ;i are pieptul ste-'ipuns de o ranX adincX, prin imputcare. Ceafa i se spriiinA'intr-un mod straniu de aragaz' Marius Larsen inlemnegte'

Desigur, a mai vAzut persoane decedate, dar niciodati o't2

omul de castane

priveli;te ca aceasta, aqa cA pentru o secundd paralizeazi,

apoi i;i scoate pistolul din teaca de la gold.

- Antm?Marius merge mai departe, strigand, de data aceasta

indreptAnd pistolul inainte. Nici acum nu prime;te vreun

rdspuns. Marius Sssegte urmdtoarea victiml zdcdnd int)aie, iar acum trebuie s5-9i acopere gura ca sd nu vomite'Apa curge de la robinetul din cadi, care a fost de multrumplutd pind la refuz. Se revarsi mai departe pe podeaua

rlc mozaic, spre gaura de scurgere, amestecandu-se cu

slingele. Femeia dezbrdcatX, care trebuie sX fie mama,

zace pe podea, intr-o pozilie nefireasci' Un bra! fi un

l)icior sunt desprinse de trunchi. Mai tirziu, in raportul(lc autopsie va scrie cX a fost cioparlite cu un topor, cu

care a fost loviti in repetate randuri' Mai intii, in timp ce

sc afla in cadd, pe urmX, cind se tara pe podea, in incer-

carea de a scXpa. Raportul va mai constata 9i faptul ce, la

ir)ceput, a incercat si se apere cu miinile 9i cu picioarele,

care din aceastd cauza au fost despicate. Figura ei este de

ncrecunoscut pentru cX toporul a fost folosit pentru a-i

strivi craniul.Marius Larsen s-ar fi blocat in fafa acestei priveligti

tlaci, din senin, n-ar fi observat cu coada ochiului ornifcar€. Pe jumdtate ascuns sub perdeaua dugului, care

cste trantitd in coll, se intrezdregte un alt corp. Mariusriclicd griluliu perdeaua de du;. Este un bXiat. Cu pirulciufulit, in jur de 10-11 arli. Zace fxre suflare intr-o baltltlc singe, dar un colt al perdelei ii acoperi gura, care

tresare ugor 9i convulsiv. Marius se apleacb repede dea-

supra bdiatului, trage complet perdeaua, ii prinde mdna

inerti, cXutdndu-i pulsul. Bxiatul are teieturi 9i zgarieturi

pc brafe gi pe picioare, tricoul ;i chilotii ii sunt pline de

Soren SveistruP

sange, iar ling5 capul sXu std azvirlit un topor. Mariusgdsegte pulsul bliatului ;i se ridicb in grab5.

Cauti cu disperare telefonul in bucdtxrie 9i'l g5se;te

lingX scrumiera plinX, care se rostogolette pe covor;cind i se rdspunde de la seclia de politie, are mintea su-

ficient de limpede pentru a transmite mesaiul corect'Ambulanj5. Echipai. Este urgent. Nici urml de Orum. SX

puni oamenii in mi;care. Acum! Cind inchide telefonul,primul lui gAnd este si se intoarci repede la bdiat, dar

apoi igi aminte;te subit cX mai trebuie sX fie un copil,fiindcd bSiatul avea o sori geamdnd.

Marius se uit5 in iur ;i se indreaptx cxtre intrare ;icdtre scirile ce duc la etai. Cand trece de bucdtdrie ;i de

uga deschisX a pivnilei, se opregte brusc, privind in ios.Auzise un sunet. Un pas sau un fo;net, dar acum est€

linigte. Marius scoate iar pistolul de serviciu. Deschide

larg u;a ;i coboard cu griii scirile inguste, pin5 cindpicioarele ating prudent podeaua de beton. La inceput,ochii sAi trebuie sX se obi;nuiascX cu intunericul ;i abia

apoi Madus deslu;e9te u;a deschisd a pivnilei, la capitulholului. Corpul sXu eziti, parcl atrigindu-i atenlia ci ar

trebui sd se opreasci aici. SX aqtepte sosirea ambulanleigi a colegilor; dar Marius e cu gdndul la fetilX. CAnd

se apropie de u;i, observX cX a fost spartd cu violenli.Broasca ;i balamalele zac a tncate pe podea, iar Marius

intrx intr-o incipere foarte pulin luminat5 de ferestrele

murdare aflate in partea de sus a subsolului. Chiar ;i a9a,

simte imediat fdptura aceea maruntx care se ascunde incoll, sub o masd. Marius se grIbette intr-acolo, coboar5',,

pistolul, se apleaci ;i-9i indreaptX privirea sub masX.

- Este in regulX. De-acum nu se va mai intampla nimicrdu.

'14

Omul de castane

Nu vede chipul fetei, o vede doar tremurand 9i li-plndu-se gi mai mult de col;, fird si-l priveasc5.

- MI numesc Madus' Sunt de la polilie ;i mX aflu aici

ca str te ajut.Fata rimAne temitoare pe loc, de parcd nici nu l-ar

auzi, iar Marius devine brusc atent la restul camerei' Se

utttr in iurul sxu gi-i ia ceva timp sX inleleagd Ia ce a fost

lirlositd. Marius se simte dezgustat' Apoi, prin deschizd-

tura citre camera alituratX, observd rafturile strdmbe dinlcmn. Pdvelittea il face sd uite de fetilx, in timp ce trece

Ircste pragul u;ii ;i p$e;te induntru. Marius nu poate sd

vadtr cite sunt, dar e limpede ce sunt mai multe decat

gxrate numXra. Figurine de castane, birbali ;i femei. fianimale. Mari ;i mici, infantile ;i sinistre, multe dintre('le neterminate gi diforme. Marius se holbeazd la ele, la

numXrul gi varietatea lor, iar figurinele mxrunte de pe

rafturi il umplu de nesiguran!5. in acest timp, bdiatullntrx pe uga din spatele lui.

intr-o fracliune de secundd, Madus conttientizeazictr tehnicienii criminaligti trebuie neapxrat sI verifice

rlacd uga pivnilei a fost sparte din exterior sau din in-terior. intr-o fracjiune de secundd, conttientizeaze cd e

lxrsibil ca o fiinfi ingrozitoare sd se afle inci in libertate,

la fel ca animalele scXpate din cqci, dar cind se intoarce

cftre biiat, gindurile ii zboatd, departe, ca norii care se

confundX cu cerul. Apoi toporul it love;te in maxilar 9i

Iotul se intuneci.

Luni, 5 octombrie, prezent

Vocea rXsunX in intunedcul dens. ;optegte incetigor

ti o batiocore$te - o ddicX atunci cand cade ;i o rdsucegte

ln bdtaia vantului. Laura Kj€r nu mai vede nimic. Numai aude fognetul frunzelor din copaci ti nici nu maisimte iarba rece sub picioarele sale. Singurul lucru rXmas

cste vocea, care continuX sX-i ;opteasci printre loviturilebastonului cu virf rotunjit. Se gdndegte cd, dacd inceteazd

str mai opun5 rezistenld, poate vocea va tdcea; dar nutace. Continue, la fel ti loviturile gi, in cele din urmd,fe meia nu se mai poate mitca. Prea tarziu simte zimfiiusculili ai unei magindrii pe incheietura sa gi, inainte se-;i

l)larde cunogtinla, aude sunetul electric al fierdstrxului,care incepe sd-i taie osul.

DupX aceea nu mai gtie cat fimp a fost treazi. intune-rlcul o inconjoard clipi de clip5. La fel ;i vocea - parcl0r fi agteptat ca ea sd-;i vini in fire.

- Egti bine, Laura?Tonui este bl6nd gi afectuos ti prea aproape de ure-

chea ei. Dar vocea nu agteaptA sX primeasc5 vreun r5s-

1luns. ii indeplrteazi legdtura de la guri citeva secunde,

Saren SveistruP

iar Laum Ki€r se trezette implorand indurare' Nu infelege

nimic- Ar face orice. De ce ea - ce anume a ficut?Vocea ii spune ce ttie foarte bine ce a fdcut' Se

apleacd deasupra ei, foarte aproape, ;i ii toptegte la ure-

che, iar Laura simte ce vocea a agteptat cu neribdare acea

clipd. Trebuie sX se concentreze pentru a auzi cuvintele'

in;llege ce-i spune vocea, dat nu-i vine si creadd' Durerea

"tta t tui *uti decat toate tortuile la un ldc' Nu poate fi

asta. N! trebuie si fie asta. Respinge cuvintele, de parci ar

fi doar o alte parte din nebunia care o inconjoari acum'

Vrea sd se ridice gi sX lupte in continuare, dar corpul sdu

cedeazl,, iar ea incepe sd pldngd isteric. A gtiut-o de o

bunX bucatd de vreme, dar nu i-a venit si creadX cd poate

fi adev5rat gi abia acum, cind vocea i-a toptit-o, abia

acum infelege cX e real. Vrea s[ strige tot ce-i poate ieti pe

guri, dar stomacul se intoarce pe dos ti ii vine se vomite,

iar cind simte cd bastonul ii mangaie obrazul, i;i pierde

gi bruma de putere rdmasd ;i se prdbugeqte in intunedc'

20

, 6 octombrie, prezent

incepe sX se lumineze afard, dar c2nd Naia Thulinlntlnde mina acolo jos gi-l impinge iniuntrul ei, el abiaJe dezmetice;te din somn. Femeia il simte iniuntrul ei gi

tncepe sX se mitte inainte gi inapoi. il prinde de umeri, iarmdlnile lui incep sX se trezeascx la viafi, lent ;i bdibaind.

- Hei, stai pulin...inci este somnoros, dar Naia nu are ribdare. Asta

ovea chef sd faci atunci cand s-a trezit, aga cd migcdrile eidevin mai insistente, se impinge cu gi mai multx putere,iprilinindu-se cu o minX de perete. Nu-i pasi cX el stX

lncomod, nici ci i se love;te capul de tdblia patului, nu-ipastr de zgomotul fdcut de tiblia patului cdnd se izbe;tede perete. Rdmane total indiferent5. Continux ;i simte cicl li cedeazd, iar cind ajunge la orgasm, i;i infige unghiileln pieptul lui qi-i simte durelea gi pldcerea, apoi amindoise linittesc.

Zace o clipX fxre risuflare gi ascultd ma;ina de gunoimlqcdndu-se in curtea din spate. Apoi se indepirteazd gi

sc dA jos din pat, inainte ca mainile lui sx-i fi terminat demAngaiat spatele.

- E mai bine sd pleci inainte sX se trezeascd.