8/15/2019 Olimpia Cotan-Pruna - Monte.oru - Reperul Ormenişurilor Sacre Din Hiperboreea

http://slidepdf.com/reader/full/olimpia-cotan-pruna-monteoru-reperul-ormenisurilor-sacre-din-hiperboreea 1/4

Monte.Oru - reperul ormenişurilor sacre din

Hiperboreea 

Olimpia Cotan-Prună

 Teoria istorică a toponimiei a fost abordată pentru prima dată de cătremarele istoric român Bogdan Petriceicu Haşdeu (1838-19!" #nlucrarea Cuvente den bătrâni editată la Bucureşti #n 1881$ unde argumentea%ăcă istoria toponimelor strat după strat  este cea mai completă şi ne conduce #nstudierea istoriei teritoriului &ind mai înrădăcinată decât limbasedentarilor  deoarece %onele pot & depopulate de urgiile istoriei #nsă denumirile

locurilor sunt puncte de reper geogra&c mii de ani'

 Toponimele sunt consecine ale strati&cării populaiei' )n terminologiageogra&că un loc aparte re*ine toponimiei munţilor  ce poartă un pronunţat caracter românesc pentru care B'P'Haşdeu a preluat ideea mai *ec+e aretragerii în munţi a românilor. ,umele româneşti ale locurilor$ apelor$ formelorde relief$ pornesc dinspre muni$ iar cele străine-rare se găsesc la şes şi #n lunci'

,omenclatura românească stră*ec+e atestă că #n munţi a trăit permanentun popor ce-a #mpregnat #n memoria colecti*ă specifcul naţional  românesc alterminologiei geogra&ce'

Pe muni au umblat numai sedentarii din stră*ec+ime$ creatorii fonduluide toponime$ +idronime$ oiconime elemente de ba%ă #n studierea istoriei umane$ #n descifrarea codurilor ar+eologice$ ale psi+ologiei sociale$ de refacere aepocilor #ndepărtate' )n stră*ec+ime cel mai important cult #ntreinutde anahoreţi  era pe unii Orilor preluat deanakoteliştii de pe .otaionulpreoilor .otani$ pe Muntele Oru$ emblema ortodo/iei sacre' ama %eilormontani e OrNiKa, făcătoarea 0erului şi a Pământului$ cu*ânt unicat e/istentnumai la români''

Pe patera de la Pietroasa 0onsiliul %ânelor e pre%idat de area Preoteasă #nconurată de orante şi de Apollo, unica prezenţă masculină, do*adă a #nceputurilor patriar+ale #n istoria omenirii'

2mportant pentru istoria lumii ar & să e/iste uşi desc+ise către depo%itelede #nelepciune cultică ale ortodo/iei$ să nu rupem istoria #ncepând cuPatriar+atul$ când urmele culturii şi ci*ili%aiilor arilor Preotese se refacregresi*$ pornind de la un singur toponim precum e ORA purtat

8/15/2019 Olimpia Cotan-Pruna - Monte.oru - Reperul Ormenişurilor Sacre Din Hiperboreea

http://slidepdf.com/reader/full/olimpia-cotan-pruna-monteoru-reperul-ormenisurilor-sacre-din-hiperboreea 2/4

de Or.Nika$ Ora.Deea, Orăştie, Oraviţa, Orăţiile petorişti, ormenişuri,

oraşe.

/istă multe studii ale autorilor români şi străini pe tema toponimiei$ darun merit deosebit re*ine lui 2on 0onea (194-19!5"$ e/pert #n geogra&e$

supranumit părintele toponimiei româneşti$ ce a fundamentat rolul toponimiei #nistoria geogra&că şi ca asistent al geografului 6imion e+edini a aşe%at-o #nrândul istoriei$ un loc bene&c pe atâtea planuri de cercetare' Profesorul sa*ante+edini scrie7 Sus la munte străinii nu sau aşezat niciodată'

m pornit de la un nume topic$ OraDeea, şi-am descoperit o lumestră*ec+e$ atât de pre%entă #ntrucât oreenii sunt arienii străvec!i din 0arpati cuurme grăitoare de roire #n toată lumea' "reenii au #nălat pe ormenişurioraşele stră*ec+i$ primordiale$ ca #n la+:rena$ de la 6armi%egetusa la0eliabins;$ #n <craina$ la :r;+on #n ongolia$ :ran;i #n 6iberia$ 2nsulele :r;nei -6uedia$ :ran #n lgeria etc$ aşe%ate pe Kotayon, locul cel mai #nalt de sub cer$obârşia celor din Hiperboreea$ de pe Pangeea #nceputurilor terestre$ #ura de $aia %reoteselor "re şi ale orienilor.

=acia are 5! de oraşe pe +arta lui Ptolemeu din secolul al 22-lea'=escoperirile ar+eologice multimilenare la >orbani-2isaia - Huşi$ 0ăscioarele ->iurgiu$ Tipia :rmenişului - ?acoş$ :rlic-6erbia cu 1@ situri$ :r+eiul *ec+i ABasarabia (un ade*ărat tos geto-dac cu mănăstire de piatră cu %eci de c+ilii-cuiburi de vulturi săpate #n stânci şi peste 9 de c+ilii rupestre atestate$ folositedin neolitic"'

,icolae 2orga aminteşte că7 oraşul &uşi e pe malul abrupt în trei părţi al$ăutului, un amfteatru circular natural, 'ără asemănare sau rival, indicândun ormeniş străvec!imultimilenar unde istoricul icu erlan a descoperit #n1999 te%aurul arilor Preotese la(isaia, e/pus şi #n 6<'

  )n Biblie &oreb e muntele lui Dumnezeu, ca şi Monte.Oru unde

trăiau oriţii !oriţi, iar 6olomon #nală templul pe muntele )oria #n arialui "rnan$ #n urul stâncii&ordus' 6pecial este toponimul Monte.Oru păstratintact #n %ona "uzăuMarele #ău,*atră stră*ec+e multimilenară din cotituraunilor 0arpai$ lângă comple/ul mona+al #n stâncă - *ozi.oru A +ucu''' şi ce

nume unicat românesc$ din stră*ec+imea oreenilor-arieni)n acia %reistorică ,icolae =ensuşianu consemnea%ă că la *uzău s

au salvat atlanţii şi înţelepciunea străvec!e a boreenilor oreeni cado*adă ormenişurile de pe)unţii "rilor cu "răţiile lor, cu săliştele tătărăşti  aleurieşilor ca la ,ucet$ 6căieni$ 0oia Bu%ăului etc'$ că sămâna noastră$ a geto-dacilor$ este de la urieşi$ ce au pregătit toriştea străbună pe munii cei mari'

8/15/2019 Olimpia Cotan-Pruna - Monte.oru - Reperul Ormenişurilor Sacre Din Hiperboreea

http://slidepdf.com/reader/full/olimpia-cotan-pruna-monteoru-reperul-ormenisurilor-sacre-din-hiperboreea 3/4

Cultura Monteoru e #nrădăcinată #n istorie de ec+ipa ar+eologilorcondusă de 2on ,estor #n anul 1933' Punctul central e pe )unţii "rii, denumirece arată că era lăcaş de are Preoteasă. Prima atestare scrisă e din 1584 şiaparine lui lad 0ălugărul' ste o %onă imensă #n sud-est$ cu fenomenegeologice rare$ ca ulcanii ,oroioşi #ntinşi pe 3 de +ectare unde ga%elor aduc la

suprafaă la*ă *âscoasă$ ce di%ol*ă nisipurile diorite şi lutul de apă$ undemustesc sărăturile şi petrolul' Pe blocurile de calcar sunt urme de faunădin -urasic' )n %ona 0ulturii onteoru se aCă c!i!limbarul negru cel mai preiosdin lume' 0eramica geto-dacă e din %ona sudică a 0ulturii Pre0ucuteni$ mărturie&ind ceramica$ obiectele de sticlă$ amnarele$ cuitaşele$ săgeile din bron%$ &er$argint'

6itul de pe ealul Cetăţuia atestă că poca bron%ului e determinantă #n0ultura onteoru la nord de =unăre &ind cel mai cercetat din %onă %eci de ani'ugenia Da+aria a lucrat până la 8@ de ani cu o ec+ipă ce a cercetat 4 de

localităi$ consemnând preistoria geto-dacilor' )n lucrarea sa$ ormarea poporului român, sunt informaii de peste ! de ani din 0ultura onteoru cucea mai mare răspândire #n %ona de dealuri din centrul ?omâniei$ locuitene#ntrerupt de geto-daci$ unde carpii semnalai istoric din mileniul 2 #'H' trăiau peormenişuri$ plaiuri$ ponoare$ gorgane$ goreme #n mari uniuni de triburi$ atât depre%eni #n lo*iturile date in*a%iei romanilor'

0ultura onteoru cuprinde aşe%ări pe un punct #nalt$ forti&cat$ cu locuiredensă$ larg răspândită' 6Aau descoperit socluri din piatră de râu pentru altarelede cult$ atât de grăitoare' <rmele cultice$ economice$ ră%boinice din 0ultura

onteoru se regăsesc din neolitic spre >lina$ =ridu$ 0erna*odă 2$ Dimnicea$=âmbo*ia$ uscel$ sudul balcanic %ero*o$ 0arano*o$ .a%anlâ; până #n pocamilocie a bron%ului'

/antaros  *asele cu două tori din %ona onteoru$ atestă că este cea maiimportantă cultură a Bron%ului 0arpatic$ susinută de necropola de peplatoul ealul ogaru, cu cea mai #ntinsă arie$ unde sc+eletele sunt pre%ente #npo%iia c+ircit$ cu caracteristici speciale$ cu o bogăie de in*entar precum perlede c+i+limbar$ sicrie de piatră la fel ca la Pietroasa ică şi onteoru' Eaonteoru sunt atestate primele morminte de războinici, movile cu pietre, pumnale şi cuţite'

Ea Petrioru - ?aco*ieni$ pe stânga cimitirului sunt #ngropate femeile$ iarpe dreapta bărbaii$ ca #n bisericile ortodo/e' 6-au găsit @ morminte duble$ doarfemei şi copii faă #n faă' Ea 6ărata onteoru$ #ntr-un singur cimitir$ s-auidenti&cat 15F de morminte de la 4@ #'H' /ista o cetate #ntărită cu bolo*ani$cu şant de apărare$ cu urme de ci*ili%atie eneolitică ce se pierd #n Transil*ania$sudul oldo*ei$ Basarabia şi <craina şi oriunde au migrat oreenii din 0arpai'

8/15/2019 Olimpia Cotan-Pruna - Monte.oru - Reperul Ormenişurilor Sacre Din Hiperboreea

http://slidepdf.com/reader/full/olimpia-cotan-pruna-monteoru-reperul-ormenisurilor-sacre-din-hiperboreea 4/4

Dona e bogată #n ape termale şi #n descoperiri ar+eologice de tip HallsttatA Ea Tene$ ca pe şeaua de ses din Poiana 6coruşului$ 0olina calului$Petrişoru$ faima ceramicii şi prelucrării bron%ului$ &erului$ argintului$ aurului depe *atra străbunilor geto-daci ai 0ulturii onteoru'

)n anul 188$ grecul >rigore 6ta*ri a*ea toate terenurile petroliere şi satulGundul 6ărăii' cesta #şi adăugă supranumele )onteoru când construiastaiunea Sărata' *ea ar+iteci nemi$ dar şi pricepui ar+eologi'

oti*aia maoră a densităii locuitorilor #n această %onă este pre%enasalinelor şi sărăturilor$ dar şi petrolul$ care se scotea cu găleata din ba%inesubterane şi se aducea la suprafaă cu ascensorul$ prin galerii subterane de la34 m adâncime' )ina de %etrol e singura #n funciune #ncă$ unică #n uropa şi adoua din lume'

B'P'Haşdeu a do*edit că istoria poate f susţinută cu argumente logice, dar 

şi prin toponime$ !idronime, oiconime$ ade*ărate punţi peste milenii. Toponimiae veritabilă ar!ivă a Terrei$ despre originea şi *ec+imea aşe%ărilor umane$densitatea populaiei$ po%iia geogra&că$ *iaa cultică şi economică$pe /ota0onul Monte Oru - Pangeea :rantelor$ :r,i;elor$ a :rienilor - rieni desub Tipia :rmenişurilor geto-dace'

 Bibliogra&e7

•  0onea$ 2on 1ntre toponime şi geografe$ d'edicală$ Bucureşti$ 1948

•  Haşdeu$ Bogdan Petriceicu Cuvente den bătrâni$ Bucureşti$ 18!8- 18!9$ pag' 88

•  2orga$ ,icolae (storia critică a românilor din ambele acie$ Bucureşti$ 18!8$ pag' 4!4

•  e+edini$ 6imion "pere complete, Bucureşti$ 1953$ pag' 414

•  oldo*an$ =ragoş Stratifcarea genetică a toponimiei +ttp7IIJJJ'alil'roIJp-contentIuploadsI414I8Istrati&carea-genetica'pdf 

•  :nciul$ =imitrie Scrieri istorice, Bucureşti$ 19F8$ pag' 4F5

•   Tufescu$ ictor +ume populare pentru denumiri geografce din $omânia$ Bucureşti$ 19!!$pag' 1!4'