270 Pr. CoNsrAN'rhI CoMAN

personal, intl nd in noi constiinla ca ne aflam, prin creaFune $iScnptura, intr-o reldFe cu Persoana suprerna a Cuv.intulul

Vistieria dintruntrul nostu sunt Duhul $i Cuventul luiDumnezeu, p miti la Botez (vezi Marcul AscetJ]., D6ple Botez,in Filocalia RomAneasci 1), dar pe Ei Ii afldm p n improspdrareadialogului noshu cu Cuv6ntul in Duhul p n mgdciune. (Filo-cala 8, nota 893-894, p.509-510)

Am mai spus $i mai inainte ce lucrarea Duhului atragemintea la sine. Acum adaug ctr lucrarea Duhului se va uni cumintea atat de mult lncat se vor face un dul1 Si cX mintea ajutatlde har vine de la sine la contemplare. De la site lnsearnna cAlucrarea harului care s-a rmit cu mintea nu oprcge miscareaspontand a mintii, ci o int6regte. Dar o intbreSte spre vederea luiDumnezeu. Spontaneitatea inHritd a mintii tnseamna inti reacaracteruIui pe$onal al omului. Pelsoana omului se intehe$tein lucrarea sa in care s-a intipSrit qi pe care a inHrit-o lu.iareaDuhului cu Duhul lnsugi. Omul l$i insugeste lucrarea Duhului,Duhul lgi face proprie Iucrarea omului, incat lucreaza impreunlca un fel de rnitate bipersonalr. Lucrarea e una, dar tearldncd'unitatea lucrdtoare e una, dar bipersonalx. Fiecarc percoanA 9ilucrare este interyreta celeilalte. Prin persoana unane lucreaziPersoana Dulului, dar f;rd ca persoana umani sa inceleze d lu-cra. Dimpot va, e fAcuel mai lucrAtoare, dar lucreaze lucrandtotodate Duhul pdn ea, il:.lu(Iarca ei. (FilocaliaS, nota 895, P.510)

Duhul garanteaz, obiectivitatea vederii minlu, sau a inlele-gerii drepte a iariunilor lumii 9i ale Scripturii qi deci 9i dreaPtateologhisirc sau cuv6ntale cu Dumnezeu, Caci el ,rne mintea Pelinia dreptei judecdli, fiind unit cu Cuvantul sau cu Ratimeasupreme 9i intirind pe v2lzdtor ln calitatea lui adevdntE de Per-soanx. Contemplaiea se face ln tdcere. Dar duptr aceea, ceea ce

este contemplat este comunicat altora Prin teologhisire sa1l cu-vantare de Dumnezeu. (Filoulia 8, flota 897, P.511.)

Concluzii finale

h cateva concluzii finale voi incerca sX punctez contribu-tiile lucrdrii prezente la cercetatea ermineutice 9i imptcaFile,consecintele sau noile Si multiplele direciii de cercetare pe carele deschide aceasta. Desigur, ceea ce urmeazx nu are un catacterexhaustiv, ci mai curand unul ilustrativ. Cititorul va semnala eIf$uqi aspectele care-i hezesc eventual interesul 9i va trage con-cluziile proprii sau va {ace considera, $i deschided plec6nd de'la cele lecturate in carte. Mai mult chiar, m-a$ bucuta sX eisteleactii cdtice la lncetcatea mea, cu convingerea cI dialogul criticeste o condilie esenliald a proFesului Stiintific in sensul larg alcuv6ntului, iar pe de altx parte cu convingerea cd orice contri,butie, oricet de importanta at fi ea, are un caracter complemen-tar, qi nu unul absolut $i exclusiv.

l. Spre o ermineuticd ortodoxlLucrarea s-a nascut in contextul cauHrilor pentru elabora-

rea unei emineutici biblice ortodoxe. Ea nu este o ermineuticdcare sA prezinte sisterratic ai cat mai complet p ncipiile emine-utice biblice, ci este o fazx prcmergdtoare elaborlrii unei ermi-oeutici care a furcercat sX identifice reperul ermineutic funda-riental sau cheia deschide i spre o inlelegere a problenaticiiemineutice din perspectiva prop eBise cii Ortodoxe.

Am plecat de la constatarea cX ermineuticile biblice care aucirculat in spaliul otodox nu sunt lidele haditiei Si vietii Bise-ricii rasaritene, ci mai cur6nd sunt tributare teoloeiei occiden-ble, fa,a de care teologia rasartean) s-a delimjrar;i se delimi-

Pr. Cor.srANnN CoMAN

teaze ferm ln puncte esenFale, inhe cate gi cel al cunoaqtedi saual posibiliultii tnlelegerii lui Durrnezeu de cahe om. Ermineu-ticile biblice intifulate o odoxe sunt compilagi ale unor tratateermineutice occidentale vechi, de mult deprqite in litere, dar nu9i ln duh.

Analiza vi4ii Si a spiritualidttii Bisericii Godoxe in dimen-siunea ei diachronica Si a marii teologii reprezertative pentruacest sPaliu ne conduce la cateva evidente constaehi, care auintemeiat c5uter e in direc,tia unei ermineutici proprii.

Iocul qi rolul Sfintei Scripturi fi spatiul ortodox sunt di-ferite falx de spatiul apusean, fie cd este vorba de hadiFaromano-catotce, fie de Bisericile Qi confesiunile protestante sauneoprotestante. IatA cateva dintre aceste constadri la indemanaoncur

ln spaliul ortodox in general,a - Sfanta Scripturl se citeqte mai pu,rn. Dincolo de as-

p€ctul negativ al acestei constaeiri exisH 9i o evaluare pozitivAin dir€cFa rapoit?tdi la Sfanta Scripture. Exisei o evidenei sfialtrsau temere la credinciosul ortodox de a se apropia de SfanhScriptuX;

b. Sfanta Scipturx nu constituie reperul PIim 9i imediat 9iln nici un caz unic ln cxutarea rdspunsurilor la problemele cucare se confru e qedincio9ii, Pentu argumentarea acestei con-statdri voi invoca numai faptul cd credinciosul ortodox nu alear-ge h Sfanta Scripturx cand are o probleml sau cand il ftIm6ntdweo lntrebare, ci aleargx la biseriae gi h preot. Aceasta nu ln-searrmd nici pe departe minimaliarea rolului Sfintei Scripturici vine dintr-o raportate diferittr fa!, de aceasta;

c. Sfenta Scdptud nu s€ citette ln primul rand pentru asatisface setea de cunoagtere sau pentru a invxta 9i a alla lucruridespre Durnnezeu sau rtrspunsuri la lnhebSri care te frtrmante,ci pur gi simplu ca o cale de a comunica cu Dunmezeu/ de a tefulni de cuventul lui Duilnezeu/ aqa cum se citegte scrisoaleade la o persoana dEg6, p€ntru care ti-ar fi suficienta o singulalecture ca s{ afli continuhrl informational at ei, dar o recitegti demulte ori tocmai pentru cd ea replezincl o lntalnil€ la nivelul

ERn,flNIA DUHULUI

!i ocupx un loc important in cultul Bisericii, Sfanta

cuvAntului cu respectiva persoantr draga. Lectura ei nu::j:: ^1:_ ::::3,'^'j1,:1do*1,

du,.p""*"u d." ga, n;;sfera cunogtintelor ci iC nraulcegte inima, da colsisLf6tale cu acea persoaJre;

d. Constaterile de mai sus sunt evident€ si ,*L_Iihugica propriu-zis5 a Bisericii. Sf8nta Script"ri{['],]

Eonand permanent pe Sf6nta Mase 9i fiind citit?t soffimulte momente liturgice. Dar, referindu-ne 6e Ei numai la Sdta Liturghie, momentul cenhal nu este cel al lecturilor btbltce,este momentul prefacerii painii 9i a vinului in Cinstihrl Trlti,Sfantul SAnge al Dornnului Hristos 9i trnpaftI$irealor. Acelagi lucru este valabil 9i pentru celelalt€ Sfinte Taine, I9i pentru toate slujbele Bisericii, ln cadrul carora sjst2lSfintei Scripturi, dar ca par:tie a unei lucr2lri mai compler€,trate in cele din unnd pe imp2lrelgirea credincio$itor de Duhullui Durnnezeu 9i de lucrarea Acestuia, chiar c6nd este vorba ddcitirea Sfintei Scriphrd, A se vedea Botezul, Hirotonia, Cufimi4Maslul etc. In toate aceste cazuii credinciogii vin la Bisericd s! 'se boteze, sd fie hirotonigi, se fie crmunali, str fie vindecali etc"nu Pentru a citi 9i studia 9i pentru a afla ce spune Sf6nta Sarip.tura. Lectum Sfintei Scriptud, nelipsitd de altfel din acerte 6luJ.be, este parte a lucrfi ce se sevarseqte de cetle preot prin Pu.terea Duhului lui Dumnezeu h fiecare din aceste slujbe;

e. Aceeagi situalie se poate observa gi in ceea ce Privettespidtualitatea monallal1 un alt reper pdncipal in cor'siddar€asPaFului ortodox. Desigur, in pravila 9i in nevoiniele monalru'lui ortodox inha si lectlua insistenta, uneori permanenel a !tb:n'tei Scripturi (a se vedea cittea Psaltirii), dar viaga monahuluieste m;lt mai complexr. Asculfarea, inftanarea, postul 9i !ugd-crunea, priveghere4 metaniile par a Ii pdoritare ln viata dpna-hului. C'At prive5te citirea Sfintei ScripAri, aceasta are o fun4iefoarte specifica. Monahji vorbesc de puterea Psalririi in a Drulispitele 9i a alunga demonii sau in a limpezi mintea omulul sPre

a afla solu;ii h froblemele cu care se confrunte, nu oferindu'iinlormatii tn functie de care se disceaml mai bine tntse rnal

274 Pr. CoNsr.\NTrN CoMAN

multe ralionamente logice, ci luminandu-i mintea sau simtireainlelegl toare. cum dr "pune'nonahi i inr i l i :

f. In ceea ce privette spiritualitatea populara, adica modulin care credinciogii simpli, obiqnuiri, se raporteazi la SfantaScripturt aici lucrurile par a fi 9i mai clar diJedte. Trebuie sA re-cunoa$iem cA credincioqii nostri citesc pulin ;i rar SfAnta Sc piur5. Se intAmpl; aceasta chiar $i cu cei mai devotati credincio$iortodocsi. Nu facem decat sa consemnlm evidenla Iapielor Si sAincercam o evaluare pozitivd a acestora. Odcine poate constatacA este mult mai imporiant pentru un ortodox sa-gi botezecopilul, sa se cunune, sX i inmormenteze pe cei dragi cu slujbtrla BisedcA, sA se impar6seasc:, sd facd parastase, coliva 9i colacietc., decat sd citeasca Sfania Sc pturd. Un ortodox iti poate ietafapiul ci nu citeqte Sfanh Sc ptur6, chiar dace i$i repro$eazA pebunA dreptate acest lucru, dar nu-gi poate ierta si i moari co-pilul nebotezat sau perinlii nespovedili 5i neinpArUsili $i firelumanare, dupi cum este un mare pdcat se hdiasci bArbaiul iifemeia necununati Si o mare lipsd sA nu facd sfestanie la casi,spre exemplu! Aceasid iemrhie a lucrurilor este scaDdaloastrpentru ftafii nostri protestanli ca qi pentru unii teologi ortodocai, dar cred ce ea poate fi evalua6 pozitiv pentru o ermine-udcA biblic5 ortodoxe. Au Iost pedoade istorice lungi in carecredincioqii ortodoc$i nu au avut acces la SfAnta Sc ptura pen-tru cA pur Si simplu aceasia nu em tradusA in limba lor saucircula in loarte pu,me exemplare. Sigur ci aceasta a fost o lipsi,dai nu urla vitald. Sigur cd citirea Sfintei ftripturi nu numai c;nu trebuie exciusd, ci trebuie incurajata pe toate cdile, dar aicivorbim de o ierarhie a lucru lor a$a cum apare aceasta in vialade toate zilele;

B. SemnalSm aici, in aceea$i ordine de idei, o atitudineasemdnAtoare a teologiei patristice Si a spiritualitAFi filocalice.Cred cd textele analizate in lucrarea noastre sunt conciudente tidin acest punct de vederej

h. NotA discordantx face, dupa toate aparentele, teologiaacademicd. Aceasta pare si aqeze S{eJlta Scripturd pe primul locintre sursele pe care igi bazeazi elaborarile teologlce qi sd-i acor-

ERN{NlADUHULUI275

de acesteia deseo o pozitie unicx Si exciusivd Se poate con_stata cu usurintA faptul ca, in majoritatea lor, lucridle de teo-logie savanti, de gcoald, din perioada modemd, i$i intemeiazapoziliile sau tezele pe citate din Sfanta Scriptura $i din liteEirrapatristicd Si mai putin sau chiar de loc pe evidenta faptelor saud \ ie j i i d intotdedu-rd l i a celei pre/ente d Bi,e. i , i i , t i ; in mani-festarca ei comunitar;, fie in cea personald. Nici Sfenta Litur_ghie, nici celelalte Sfinte Taine sau lucrdri slinfitoare ate Bise-ricii, pe de o parte, 9i rlici viata duhovniceasc; ii experientelesdu frdrr i lp oamed of duhovruce5f i nu concri ture sur ie pentruaceastd teologie academice. Ixcluderea tezaurului imnografic alBise cii. ca 9i a literaturii filocalice, a patedcelor, a vieiilo( sfin-tilor 9i a literaturii duhovniceqti in geneml din bibliografia lu-crArilor de teologie savantd este un algurnent 81eu de contestatin sprijinul celor de mai sus. Dacd luam in calcul locul literaturiiduhovnice9ti in viata monahilor, amintit mai sus, $i a credin-ciosilor simpli- 9i aceasta mai ales in ulhmii ani -, va trebui dinnou si semnalAm o pozilie inca distonanH IaiA de acegtia a teo-logiei academice. Trebuie se recrmoa$tem aici un reflex care nueste propiu spatiului ododox, urlde viala Si lucrarea ca atare auprioritate in raport cu consemnarea sau comentarea in scris,oricat de autorizaid 9i autentica ar Ii aceasta. SiBur c, existd unprimat nu absolut, ci complementar a] Slintei ScriPtui, clar nu

la nivelul literei, ci la nivelul duhuluiji. Spatiul ortodox nu opereaz; nici cu un Primat absolut al

Scripturii, limitat Ia cel al S{intei ScdPturi (vezi sPatiul Protes-taJlt qi neoprotestant) sau chiar exhns 9i la sc erile Sfinfilor

Pirinti, adi;: 1a Sfanta Traditie (vezi 9i unele lucriri de teologie

academica din spaliul oftodox), qi nici cu un Pdmat al autorita-

tii biserice$ti institulionalizate (vezi spatiul iradifiei romano-ca-

iolice), ci opereazd, aga cum am vdzut, cu plimatul Duhului lui

Dumnezeu. care se mani{este $i ln Sfallta ScriPturx 9i in auto-

itatea bisedceascl" in mdsura ln care acestea sunt Parte rnte-

Srantd a organismului viu, unic $i unitar al Bisericii ca atare

buhul este Eel care dl viatx 9i S€ manifesta in ansamblul vietii

Bisericii, ca si in viata fiec;rui madular al comunitdtii sau al

Pr. CoNSTANTTN CoMAN

trupului eclesial, pentru lntelegerea careia functioneaza ca repe-re fundamentale Slarlta Scriptud 9i celelalte monumente alevietii Bisericii;

j. Voi invoca in sp jind celor spuse mai sus o atitudinecaracterisdca spatiului ortodox. h situaFi de cdza, dintr-unreflex siidtot con-sider eu, nu se recurge in prirnul r6lld Iaautoritatea teologului, care poate cunoaqte foarte bine $i SfentaScripturl 9i lntreaga Iitenturd patristic;, Si nici la autodtateabise ceascd, o cat de lnalta ar fi aceast4 ci se recurge - $i lucrulacesta il fac chiar qi teologii Si auto tatea bise ceasca insdgiatmci cend nu exisH excrescenle ale vreunui 8en de inJailibi-litate teologicx sau institu,ionalizatd - la un om duio\,nicesc, laun mare duhovnic. Acesta poate fi un monah simplu, dar poatefi qi un inalt ierart! 9i amandoi pot fi 9i lnvdlaF, dar nu pentrucalitatea aceasta a lor, ci pentu autoritatea pe care io conJeraheirea directS, expe en a lucru lor dumnezeieQti sau cunoa$te-rea prin vedere dulDrniceasce;

k. Pe$pectiva aceasta nu este una care exclude sau margi-nalizeazd Sf6nta ScripturA, ci dimpotrive, ii recupereazd locul Silucrarea in s6nul Bisericii, al vietii impreunx cu Dururezeu. Esteinsl o perspectivA care evitd exclusivismul biblic aceastA mon-shuozitate teologice, cum o numea un mare teolog oftodox con-temPoran;

L Trebuie str nu ne ferim $i sX nu ne temem a recunoaste unIucru mai mult decat evident ln viara comurdtare Si personala aotodocqilor, anume aceh cA ln centrul vief,i lor nu este Biblia 9ilectura Bibliei, ci este viala prop u-zisd, cu Dunmezeu 'Durnnezeiasca Liturghie 9i celelalte lucdri sfinlitoare ale Bise-dcii, rugeciunea etc. -, din care face parte gi Biblia 9i lectura ei.In cadrul llnui mod {oarte concret de a hei impreunA cuDumnezerL intr-rm context social istoric anume, ifi au locul lor,foar:te important dar nu exclusit Sfanta Scripturt lectura qi ex-plicarea acesteia. Dacd putem folosi din nou imaginea cu scri-

ERMIMA DUHULUI 277

soarea34o de la o pelsoani dragd, nimeni nu se va limita la sc -soarea aceasta - de$i o va pesha ca pe un odor de mare pret Si ova reciti la nesfarsit - dace va avea posibilitatea sA vade 9i se trd-iascd ln predma persoanei dragi care i-a trimis scrisoarea, bucu-randu-se Si ra\,'nind cu timp Si ferd dmp sa o vadl Si se se bu-cure de filmusetea qi de bogdtia ei suJleteasci, de irnpertAsireadin toate darurile ei pelsonale.

Aceastx realitate evidenttr din viala Bisericii rAsX tene netdmite la o tnjelegere speci{ica a Sfintei Scripturi, a locului 9i ro-lului ei in viata Si teologia Bisedcii Si prin urmare, la o ermine-utid prcprie, pe care trebuie sd o luam serios in seama gi se oelabor6m cu multe atenlie, investigdnd fi analizand diferiteledomenii ale vigtii noastre bisedceqti. O valorizare pozitiva aconstagrilor de mai sus !i nu ram6nerea obsesivd la evalubricdtice negative, mai ales sub presiunea orgolioase a conftatilornoqtri apuseni sau a weunui complex de infedodtate cuiberit inrandul teologilor ortodocai - ne conduce la concluzia cX Bise carfudriteanS, in viala sa liturgic5, in spiritualitatea sa monahaldSi tn cea popuhle, functioneaze in mpottarea la Sferlta Scdptu-d cu o ermineutice propriq conforme cu crezul ei desprc posi-bilitatea comunicdrii inteligibile dinhe Dumnezeu Si om gi cum^ea6l6oi, pi rp.l.ai.t

Lucrarea de fatx s-a vrut numai o contribulie tn direcliasenrnahrii reperelorprincipale ale acestei ermineutici.

2. Erminia Duhtlui sau Ermineutica duhovniceasctr

intre contribu,tiile lucr6rii de fa't cel puljn Ia nivelul inten-tiilor declarate, daca nu $i la nivelul imptintuiior, s,au dodt a fi9i ufnxtoarele/ mai importante:

a. Intai de toate, propun - sper/ indreptdfit de evidenlalucmdlor - rectificarea obiectului Emineuticii biblice Drin mo-

e Trimiteea la aceastd imsine nu este ua int6mpldtoare, Sfantul Iod culde Aua.el rui mdre e'egeadl ShnLelor S.riptun d; rodre rimpunle. (oNide.rr SrenldS.ripturo unatr-a coresponddF tirrc Dume/eu riom.

rtrlil

l ' r . CuNsrAN tN Cu\ t1N

dificarca intrcb:rii Principale 1a cnre accasta/ ca orice ltiinliteologic;, i$i ProPune si risPun.ll Ernineuticile de Pan: acunl

ne referim la manlLalele sau nataiele academicc iti proPu

near.r sd rlspund.l la iniicbareaiin ce conrliii pa te an l liccirci eyci, nltn iecAt cea n

scrieii text lor h;hlice, si nlFkrgi dcPLill ti cated cotllntulttL

nccstota, din ttLome t ce ..riisti o dit'tre li ttnlriJonrte l]tate dc

tit jr re t)rcsuptorc iisttLnte cult rile, so.iolo.gic', fsiftolosnr',r di gila se, t'i| osa|icr t: t c ?Obiect l ernlineuiicii in accste corl.lilii era acela clc a con

fccliona punli sau Poduri Penhu depitirea accstei djstanle sau

de a oferi cactrul emlinelrtic refer€nlial Penfru dePiiirea accstor

disianle 9i diferente Aceste punli se reali"au Pomind de la cu

noa$terea foate exacti a ePocii in carc au fost scrise tcxtele bi

b l i . e > i . r c " r J , l , r - l h i . o I n - u . " . r . . , " 1 ^ r P P u . i

Din persfcciiva hadiliej ii a vjelii Bisericii noastre risiirr"

tene, intrebarca la cnre irebuie si rlspundi ermincutica biblicil

este, mai int;i:i ce colttitii Pante itltehgt o lul fecnki e\ci, nltfl dccAf

rca i .rre u t'ast scrise le cl. hibii.e sd clutr co catnit'ntii ct

en, cuLri hl sru @tbilti Ltti Dum ezcu dil snlt prin Scripttttil

Prin tmdt., atriectirul tnnlllclLlicii .stc it pritttul rntld rcel| L1t

a Jitcu patl poltru a depnti dislnnlr ditltre otn li DtLnt c't1t

|c\tru r f(tasi rcelari Litnbdjintrcbarea Ermineutlcii conventionale rimane !i in cazul

tradiliei r;siritenc, dar nu mai cstc inircbarea principah, ci esie

una sccundari, care i9i afli risPunsul duPi cc se rispunclc h

prima intrebarc, carc cste cea cle mai sus Dnc: se rczolva Pro-tlema comlrnicarii inteligibile intrc Dlrnnrczeu fi om, dc aic'

decurge, a$a cum vom vedca, Ai solufia Pentru problema conlu-

nicAriiintre oarnenii apartjn;tori unor ePoci sau culturi diferite

b. Irmineutica ortodoxi tiscste ci dcpiqirea distanJei dn1

tre Dumnezeu $i om nu sc poaie in nici un caz rcaliza la nivelul

literei sari la nivelril limbajului material, fizic, oricale ar h aces-

ta, ci 1a nivclul duhului, pc care litera sau limbajlrl matcriai il

poate sennala sari indica, .tar rul poaie ctLPrinde 'lecat in Par-ie. Pentru tra,1;9la r:s;riteani cste es$fia]9i cle toati lumea ac-

ERt"ltNtA DUH!t ul

. , T l r ( f r p r u . J p l i r n r r - - - J e v . c l u i r r . r , l : ^ . t ) , , .p c . . u - \ p n . t , . ) i . f r i n u n r d r e . n L : c p . . ^ t , - r r , - . ' . ' l -L . , . i , - . ' f i . L L r L J I . r ' - r . . - ' e v . , t , , L i i

" , - " :

. :n , , . " , c . , . r i , . L " ' . ' r n e r , . q m p l . I , " , t ; , : , i , .gibilti devinc posibili c;nd sc realizeazi ., .,r,,1",,r.,,r" t. .ilir.. r . l . . r L , . r v p . . , 1 . r r n , r , , - , . , i . r J . t . . r , , , , , , r , , , , . - l. l c - , . 1 . ' - J u l , . . u . , u f , r p n r , J n . . . , n D t . . , , , , 1 " " . ; : . , t ; ;sunt, dar exprim:i ur1 adevir functamcniat, c.ire po.rte fi dcsiguranalizar $i descris in r€nneni mult nlai prctentioqt 5i rui nuln-t J t i n . J , , L l , , , r , , . ^ , i i J r r p D r r r | 2 , | . , . . , , \ l p p v t r n rci accst lucru nu se poatc imphi dcdr prin dobitn.lirca de' , , t f , o ' 1 . , D r l r u l r ' r l r ' J l u r - . e u . R , . r r ^ . , u t , . , , . , : .

Concluzin lucririi noastrc, d acesi purct.tc vcd€rc, este.rccca cii po.iLrl care poatc rccupera cllstarli;r djntrc DLrnnezeu siom la nivclul comunicirii inteligibilc cste Dulrul lui DumnczeuIluhul Stant esie chcia cnnineutic; prin cx.clcnli sau principiulermincutic prin excelenti, impropriu spus drrr prnctul d(] vcdere al €mrincuticii duhovnicerti, proprnr lnnbiiului ernLneuticii convenllonalt Ia care ne am refcit. Aclast.i concluzit, .:x-trasi .1c noi din iext€le pe c.rrc Ie-am rnYorat fi .rnaliz.rt pc parcursul lucririi, csie intemeiaH dc autorii a.estor textc pc Prcrnise ieolo€icr], cosn]ologice $i antfopologice fLr)r.ianreniale

Premisele teoioti.c .c i mit la o viziune oritar:l a nrteg"rcnlitili cxistente, care cuprin.lc lumea necrcal;i r lui Dumnezcr

ii lunlcn crcat:i a omului. Dac:i estc posibil s;i clcscoPcrjm unctc

resorturi ale unitilii Iun1ji creare in ea insiti, deti nedcPlrne ti

insuficientc, atunci cdrc poaic fi resoriul s.lu suPortol nitllii

dinire lumca nccrcati a hi I)un ezeu si lumen crcati? Acesia

nu poatc vcni fi nici un ca7 clin sfera crealLrllri, ri Yinc i1 mod

| l e , e - . , f . t . . r . , I , u n r r . / , . . r . D r p t . . o . B r t . , r n r I L , i - r ' r i , u - i -

r d t . J . r i n L . l ' I n n i . . L J n ) , . , . r p . r r " n u t j . . , 1 r ' ' - i \ F u l ' r '

' r r ' - . r h r i : I r " i n d

' l r r e r ' n I r ' l ' r l l i r r r ^ n J

tura necreata a lui Ilumnezeu 9i cca crcat; a lu ii $j a omurur'

n i ' r l 1 , P , f l - ' : r i r b r c l r r m r r ' r l J ' r ' i o - J r r

. l e j r , u n r . . r p . , - . ' ' u l r r r r r r r " r r " . : r a " l u r D - l l r l F , ' P r P - r r D ' i F

,'ltl2ll0 |I CoNsrAr-11\ CoNIA\

t:$irea cle darul liber a] lui Durnnezeu, de Duhul lui DumnczouDuhul lui Dunlnezeu esie a$adar punie ontologici intre lunrc.rnecreati a dumnezeirii $i luDrea creatd.

A d F \ : r L I , l , . l f ' . . r i . n - , , . . , . i . , . . ; . . . , r . u . . r r p n l

en{namente spifiiu.rl sau energeiic, prin urnare nllelegerea li.rbajuhLi lumii cre.tf nu sc poJtc linlita l. .1escrhnrc.1 c.r.cteris-li.:jlor cxtcrioarc, natcriale, ci trebuie s; ajung: Ia dcs.rifrdre:rinfclesurilor spirituale sau infelegitoare care n1u pot fi percepute cle simfurile iizice, ci numai de simlirea inlelegiioare, rdi.:ide snnturile duhovnii.e$ti.

Adcv;lrr]l cxistc|lci um.rnr nrsc$i confirm; dc ascmcnealucrafca Duhului ca singura h misuri s: i I dcschidi spreDumnezeu. Omul esie intru ioate (tependent de lumea sa exierioarh, inirelinandu si viafa bnnogici pdn impirtiiirea sau

rcsursclor hnlii nrconjririStodre, cxlcrioare lui. Derivri dc an:i un principiu sirrplll, anume accla c.i, pcntru .r ft)nciiona, necanismul acesia desivariit c.1re pare a fi ri care esteornul . re rcvoic pr ir l const lucf ic dc al imcnt;rrc din.tara sa. Sicum o rul nL1 poate fi lirritat la ni|ell1l hli bbl(rgnr, la :natonilr

$i fizlologla sa sensibili, ci trebuie avut in vedere Sl nilclldexistenlei sale spiriiualc sau, daci ni €sie ingiduiii contnlua-rea nnaginii, afntonlia ;i fjziologi., sa spiritualii sau ,,itlf(llegito.rc", cunl o numcsc P;rintii, ir1 contrast cu cr'i scnsiLrili ,,tunci .'sh'cr.l nrccsitatc rcclarraH existcnla utlor rcs rsc spiritualc sau duhovnicefii sau,,infelegitoare", exterioare ornului,care si faci posibila viala la ni\.elul anatoniei 5i fiziologieiLrnrane nrtcl( 'B; lbarc Accstn cstc functul dc nrt icularc intrc

Pcrspecuva autonomli ii sufici€nH sieii esie r:sturnali .1|'antropologia filocalic.i, verificabil; ast;zl chiar la nivel empiric,confornr c:reia omul $i capacitdfile lui Lle perceplie $i inlelcgerc,dc$i cxistentc, nL1 pot fi acHvatc Si dcci nu pot fi eficiente dcciitin prczenla unor sumuli €xteriorl sau h clialog cu rcsurselecltlrrioarc. Da.i recunoaftcm c: realltatea nu se cpuizeazi lanivellil ci fizlc, asa cum spuneam mai sus, ci arc un nivel sPi-ritual sau ,,infelegitor", aiunci trebuie si rccunotrfte'r ltj exrs

t ' N I N t \ D U H L ! l

, . t . , u r o r i r r t u r , , , , " , g , " , , . . . , . . - _n d ( . r i 1 , . i 1 , , t , , , . . u f . t i r r r ' , ' . p , i u r , . . . r r , , . : . t ' " " '. 1 , r . . , i J r r " \ , , , - . l u 6 i . ! , . e d . . , . " i l ; , , ; - 1 " : i : : i :, l f i . , p ' n - r , . . ' J i , , I n L r . r . , r . . ' 1 - t o t , ' : , ' . , , , . t ; " i ; . ; " ; " :pe l:ngi accstc considcrcnte elenleftire dc;",.,;-;i"gici, cosmotogici Fi aniropologlcl, i"

"p.;ji"rt ^*r"t"si p"._spec!iYe vine insilii isloria revelatiei tui r)unrnezeu, tiustrati intcrtcl. irnlusc in anblogia noasiri.

, l ' r r r r u r r . . r . . 1 u l , L l . . , l , l r , r . . i . , . r , . t , . I . r , , * r , * ( t ein llezvoltarea instrumentelor dc invcsiignitc nu l.o:,te fi;n niciun tcl suficieni siesi in exltorarea si nrlele8erfa tunlii dunne,zciciti. El .rrc nevo;c la nivclul ninlii sar nl vi\l€ i $i inteleS€riiinieleg:ioare dc lu ina sau cle ardiarea Duhului, aiia cum aunevoie ochi i f iz ic j . lc lumea f i rc i peniru a vcd€a sau pl :rmantide aer peniru a func|nnra. Nu cstc vorba pur $i sinplu dc o d;ferenli secundari inire ermineuticile 1a carc nc anr referit ti cca

]rc carc noi o consi(lcrim a reprezenia spiriiualil.ltea ii i€ologiaortodor:r, ci este vrrrba .lc o dif!:ro1!i fun.lam€ntrli. La fcl dcfruldamentali $i \.itald cum este ctiferenia ctnllrc o filosofic antropocentrici autonomi qi suficient:i Fi o ieologie carc nu lPoat€.onccPc pc om dc.i'it in rclnlic:i ir1 cltpendenli vitali 9i totalide D mnczcu.

Orice incercare a omului cle a conccpe, dc a vedca sr inlc

lege lumea lui Dumnezeu, ca $i oricc nlcercar(r d.r a nrtercge

vorbirea ,,in nulte leluri 9i tu nulic iindrri" .1 lui nu 'rezcu

citre on1 rumai prn caPncitirililc srlc creaie, nLr trumai ci €ste

sortitii ctccului, c; proctuce idoll, transfcrAn.l sau amPutincl lu

n,! , lu, Du,nnerer -n nr.Lr i lL lJ n-: . . ,De aceea, cu totul prioriiiri in spalilrl orlodox esie sh:rda-

nia ornului c1e a dobardi l)uhul l i Dumnezeu sau lurul dlrm

nezeiesc inainte de a inccr-ca si infeleag:i sau si PitrlLnda rcan

tatea. intreata viaii a lliscricii, ca $i tLrite nevoingelc crecitncro-

suhLi sunt i;d.cpiate sprc .lobandirea Duhului lui Dumnezeu'

far; dc carc nu este poslUl,: viati l; niveiul duhovnicesc ii nu

pu., lF L Jlr , l r , 1 r l i ' l r l dul . \ ni , " v. b i l r i DrrnrnF/r!

i ' , . , , ' . u , ' . , * . , i p r . . r . , . s , . . . , r n , i i , , . . , i t ? r r r L . " r n r f i r r J ' r

"'1262

dc lunina $i puterea duhovniceasci J cuv;ntelor dumnezeieftialc Scripturii, de unde poate veni intclcgcrca adevirati a lu.ru-rilor. Nu mai vorbim de nevojntelc asccticc ale nonalilor, cafftintcsc vedcrc.r lui Dunnezeu, Si despre cafe s-a vorbit pe l.rrgin lucrar'ra noash';.

3. Eliminarea exclusivismului Ei absolutismului biblicDh perspectiva Ermincllticii duhovnicegti, inteleterci] .o-

rccti Si dephi a realiihfii nu mai este o chrsfiune ieoretic:i,iniruc:it adcvilrul nu este identilicat cu exprinurea lul, cl estc o.hestiune vitali, de ea depinz:ind r'mplinirea exisientiali a on1ului. De aici decurge insemn;tatcn c.rpihlA a problemei intelcgc-n - i . r , u | l . r , F - I - i i n . , n ^ J . . t , - , n r , , r i , i i . . . . r . ' r . . i ' . , ,gerea lumii lLri Dumnezeu inseamnd .]c fapt participarea la hlrnca luj Dumnezeu. Lipsa inleleterli ca participarc c.hivale.lzicu lipsa dc participare, care la r.:rndul ei adLrce cu sine moarbrsufleteascd sau duhovniceasci, sau moartca sufleiului.

Una dinlre cele mai insemnate consecinte nlc accstci crnri-neutici cLuhovnice$ii este aceea c; elimin; orlcc r'isc dc n cliso.i.lSfinta Scrjpturi de realitaiea in sine, .te istorie, clc realitaicaunic:1 Si unitar!: a lumii dunuezeie$ti $i a llrmii create. SIint.rScripiurd nu poate fl conccput:: ca mllrimc in sine, auiororn;, ;iabsolutizai; ca autoritate, Llin moment ce nu cstc ra I)umnez.Ll,. e . l - n , . r r f c - r , r p . , J . , ' l r , p , . e r r i , , l n o " j u n . . - . 1 ^ . t "text nu Scripiura insifi, la nivelul liierel, esie autorltatea, ci interpretar'cn corcct;i a accsteia, h randul ei ctependenti aSa cL'nran v;zut .le expcricnta ciircct:, de iluminarea Duhului. in frtulacesta se .lemasci cu mare evidcnt!] ipocrizia cclor'care vof siimpuni Sfanta ScripiufA ca unic izvor al a.tcv;rului, pentru .i,de fapl, nu impun Scriptura, ci propria inierpretare a ScriplurLin;elegem astfel de ce principiul Sola Scriptura nu esie dec;i oalternaiiv: a primatului papal $i a inlailibilitdlii papale, aplicatela nivelul fiec;rei persoanc unlanc. Ej ili subordoncazi evjdentSfanta ftripiurd, dup; cum o subordoneaz; olic.rre exeget (ch1aroriodox!) care se limiteazh in lectura $i inierpretarca SlinlclScripiu numai la capacit;tilc lui naturale;i nu-$i sPrlin: er-

Pr. CoNsT,\NTrN Cor'{,\\

lil

El tNJr \JADuL lu l .L t283

nrinia pc cca a l'.ldnlilor Bisericii carc csre ledfica|i ta nivelulclpcr'lcntci .luhovniccAti. Daci se r€cunoa$re ",*""."i'0"-".1zeicsc al Sfintei Scripturi, atruci treblri"

", * ^*".*.a ,r"oti

cit ii nevoia beneficierii cte erpeicnla DuhL,lui tui O.* "..,i,"\ . p l p r p l n r p l p o p f i i . . r p

Sfinta Scipturi este vie $i cuvirltoL Scripiurij receptat iiinlelcs nr \'iul lui numai ahnci cAnd cste r,:ccptat

"a exprimare

dire.t'i pefmanmt; a lui l)umnczeu "",

.o "n".g;" au",""r",

iascd necrcat;. Scparat dc Dunrnczcu 9i cle Duhut lui Dunuezeu,cuvantul Scripturii este literi moarh, ca .tc iltf(:l $i cuvantuln n r l i . J r e n u F . p r p . ' T t | , . " \ f i r , r , r r . r " i 1 , . r . o . r r F \ o r r _crete, ci csie disociat de aceasia.

Absolutizarea Sfhtei Scripiuri nu s€ po.rte opera decit l:rnivelLrl liierei, fapi care condLrce ine\.iirbiL la un fundamenh-lis idcologic. Ac.rasH pclspcctivil r'nlreline o angoasi insuportabild 9i permanenti in fala eveniualelor contl.rciiclii, nlcxacti-ti!i, nr:con.ordnn!c cc ar putcn fi .lcscopoitc cventual cle atoipuiernica $i infailibila $iiin!: intr o coleclie c;r Sfilnia Scripturicare cuprin(te t€xte de o diYersiiate inrcrsi, scrise Pc o perioad?1de peste o mie de ani, de zeci dc.tutor i , in Lumi domjnatc deculturi diferite. Este simpiomaiici dczv(rltarca f:rii Pteccdent a

ftiinlelor biblice, in special a arhcdogiej !i n crjticii tcxtualc,

precum $i a $tiinfci fraduccrii Bibllei, care sc str:ldl1iesc dc ca-

tcva secolc si ne puntr in nlin: un iexi cit rnai fiilcl forme' srle

initialc. in aceeasl categorie se inscrie fi rcflexltl unor intclec

iuali romeni foarte ingrijorati $i preoculali de mlrltitu'lnea

incxactititilor djn iradu'ccrca lontanr:asci a tlibljel 9i hot:lrrili si

furnizezc dan$ii o tr;rducere $tiintifici cxaci:, bazindll se cxclu-

siv pe $tiutorii cle cartcl Ca 5i cand aceste eventuale inelactititi

i" tioa"."."o sil,ti"i i-ar fi linut pe dan$ii ciePalte d: \:riil-::::-

ti\,tr a Bisedcii, pe post cle obscrvatorj critkl, obiectn4 n!{ruta-

toril Las cititorului evaluarea uncl astlel dr i'trePrinclerr oLn

persp€ciiva ermineuticii dLrhovnice$ti Nimlc din ac'Jsit tcmeJe

i-'.' "lo

,""i,'!it si nu se resimte h lt:siritul ortodox l-rafrt nosrrt

apuseni creci ci aceasta sc intampli p(]nh-u ci ortodoctii^nu se

ocupti de fapi cu Scriphrral Desi;ui, ioti dorim un lext cat mar

2U Pr. COMTANINCoM N

fidel al autograJelor originale Si o traducere cat mai fideH atextului original $i Bisedca nu a incetat strddaniile in aceasHdirectie. Dar aceastd dorinF binecuvantata nu s-a hansformatniciodat?{ in prioritate vitald gi nu a produs crispare 9i agiratie.

Dace ermineutica conventionalx este in crutarea pdncipiu-lui unificator, aplicat oricSrui fel de distanle sau separAri, aielacu sigurante nu poate fi aflat in interiorul lumii create, penhuca lumea create insaqi are drept supot al unit{fii 9i al consis-tentei sale enefCe dunmezeiegti necreate, Duhul lui DumnezeuInsugi. Prin unnarc/ numai la nivelul duhului pot fi depigitedistanlele sau separ;rile dinFe oammi, iar distanlele dinke oa-meni 9i Dumnezeu, cum ar fi cea pe care o reprezintd Cuvantuldunmezeiesc al Scdphrrii, nu pot fi depagite decet in Duhul luiDumnezeu.

ln acelagi timp, inlelegerea sau comunicatea prin Duhul facesd dispare gi distanlele dintre receptarea ii trtrirea informafiei,oricare ar fi aceasta, i'rtrucat nu exisei distanti nici de timp nicide spafiu lntre acestea doue, dactr ele se rcalizeazi in Duhul.

Vederea ln Duh sau intelegerea prin Duhul este singuracare dep4eSte abordarea disociativd" izohte, neunitarE, care adevenit lege ln cercetarea ttiinlifica bazata pe analiza sepamta,in sine, a obiectului de cercetat. Atunci c&td se rtrmane la exte-riot la nivelul literei sau al percepliilor simlurilor fizice, ;i nuse aiunge la Duhul susFnetor Si unficator a toate, al intregii rea-litlF, mintea nu poate sd aibA o percepfie Si o intelegerc unitad.lnlele8erea Ia nivelul duhului este una unitarx 9i unificatoare.Cu riscul de a obosi am sd mai invoc Ai aici o observafie a Ptr-rintelui Dumitu SHniloaei ,,Mintea ajunge simpu Si neimpdrtitd cSnd ajunge la contemplarea (vederea duhovniceascd) Celuinemdrginit. Atunci e 9i libere de bt ce o lngusteaza 9i de toatAnevoia de a trece de la un lucru nemArginit la altul"3ar.

Ermineutica duhovniceasce este emineutrca proprie teolo_giei pahistice rasdritene 9i a vielii $i spiritualitStii Bisedcii

tt Filo@lia 8, nota 568, p 275.

ERMN'IA DUHULUI

Ortodoxe. Ea ne va ajuta sd eliberdm pe deplin teologia noastlede Fcoala de influenfele scolasticii.

Recuperarea antropologiei filocalice, reprezentativd pentruantropologia teologice r6sdriteand, bebuie sA stea la baza elabo-radi ermineuticii teologice in general 9i a ermineuticii biblice lnsPeoaL

Dacd va fi recunoscute ca expresie fidel; a traditiei BisedciirAsa bne, ermineutica duhovniceasce va impune modificareametodei atat in ceea ce privegte studiile biblice in ansamblul lotcat gi in ceea ce privegte folosirea Sfintei Scripturi de reprezen-tanlii oricdrui domeniu de cercetare teologictr. Oricat ni s-arp?lrea de neadeverat ermineutica este determinand pentru mo-dul in care facem teologie. Referitor la studiile biblice, potconstata cu regret cA ln spatiul ortodox, chiar Si in Romani4 secontinua ehborarea de lucrSri, fie ele Si de inhoducere, in caresunt evidente pdncipiile ermineuticii autonome apusene, incare Duhul lui Dumnezeu nu-$i are niceieri locul. Str nu maivorbim de faptul ctr imitarea este exp.esia cea mai evidente acuventuIui mort, fid viate, fpsit de duh.

Ermineutica duhovniceascd elimintr fanatismul de orice fel9i chiar certitudinea cu czue unii teologi se bat cu pumnul inpiept ce ei exprime numai adeveruri sute h sut5, curate de ori-ce erezie gi se instituie in aprratori ai Oftodoxiei. Se pare, tnstrce c€ea ce apdre denqii este departe de a Ii inlelegerea ortodoxtra lucrurilor. Cefitudinea expdm-fuii depline a adevArului deplinnu o poate rcvendica nimmi penEu sine, pentu c5" chiar 9i invederea dumnezeiascd sau duhovniceasctr, atunci carrd se cu-noa9te Prin participare, aceasta este in parte Si, aga cum amvezut, numai o parte din ceea ce se expe menteaze se poateexprima. Faiatismul 9i certitudinea sunt date de emineuticaliterei nu a Duhului.

Obsesia cunoagterii pdn invefdturd, cultivaet de rationa-lismul exclusivist ;i de gtiinla luciferic suficientA sie9i, hebuiepAresiH sau cel pufin atenuatS, cu credinla ce adevarah cal€ decunoaqtere este cea a experieniei a tdidi peEoanei sau obiecfu-

245

Pr, CoNgrANlN CoMAN

lui de cunoscut prin relaFonare sau tmparta$ire. Este timpul cateologia academice sX facx paSi importanli ln aceastl direcFe.

Dace Duhul Sfant este singura cale de acces la inlelegere sicunoa9tere/ atunci unicul c tedu al adevdrului este expe entaduhovniceascl. Iar dace expe enla dullol'niceasce e#e singurulcrite u al adevlrului atunci inseamna cd nu putem vorbi denici o institulie sau autoritate, individuala sau comunitad, apri-od infailibila. Nici o instanli omeneasce nu se poate declara pesine apno c te ual adevdrului. Din ratirni mai curarld peda-gogice, Durnnezeu I-9i pdstreazd pentru Sine monopolul adevd-rului. Orice incercare de revendicare ap od pentu sine a drep-tului prommlxdi inJailibile de cltre o instituf,e umand, chiar 9ipe baza lumin6rii Duhului, se transforma intr-un factor de pre-siune asupra lui Dunnezeu insuqi qi este un reflex luciferic. InRdsiritul orlodoy o dctfel de tendinla nu a eristat. lJl Biseri(dOrtodoxe nu a existat fi nu existA nici o instrtulie investia aprioricu atributul iniailibfitxtii. De fapt cuventul insugi, infailibil,este impropriu limbajului ortodox. Nici chiar Sinoadele Ecume-nice nu au lost qi nu sunt recunoscute apdori ca instanle hJa;libile. Unele au lost convocate ca ecumenice d au sfer9it a fi,,ta1hiresti". Sinoadele Ecumenice devin aposteriori instanle in-failibile, dupd ce primesc din partea Bisedcii confimaiea ade-vdmlui exprtunat in hotxrarile lor. lnvocarea Sfantului Duh esteprezentx in toate incerc5rile noashe de a alla adevdrul, darlibertatea lui Dumnezeu face ca prezenta 9i lucrarea SfantuluiDuh sA nu fie nici determinatA Si nici limitat?i ]a granitele insti-tuFilor. Nu inmrnpHtor, atat in perioada istoriei vechitestamen-tare cat qi in perioada istoriei noutestamentare, cei prin carcDunmezeu $i-a fecut cunoscutzl voia au fost proorocii 9i s{intiiadic2{ oameni care, ln aceaste caltate, nu erau dependen}i denici o structurtr organizatorid, fie ea iudaicA sau bisericeasce.hoorocii 9i sfintii sau oa]nenii duhovnice$ti sunt in consecintdcriterii ale adevdrului dumnezeiesg nu ln virtutea faptului ceapar,Ln rmei structu sau institu, . Este evident faPtul cX nicilucrarea proorocitor 9i nici a oamenilor duhovnicegti sau a s{in-

Flor nu a fost 9i nu va fi niciodat5 institutionalizatd Si nici strict

ERMINIA DI,.qULuI 287

definitl tocmai pentru ce prin ei se exprima fibet Dumnezeulcel viu, ahmci cand wea El, nu celld wea o cine altcineva.

ln lunina celor de mai sus, ingelegem de ce criteriul adevx-rului $i ai inlelege i corecte este Duhul Sfant iar subiectuluman poate deveni criteriu al adevErului nunai in mdsura incare devine ,,tlon" al Dulului Sfant sau se umple de Dull Sfant.Dumnezeu gi-a pesEat pentru Sine monopolul adevdrului nu inmod egoist ti rtrutdcios ci pmtru a respecia adevErul proprieiSale creatii, conform cAruia accesul omului la Dumnezeu nueste posibit decat plin participare, prin impdrtasire de daruldau harul lui Dulfmezeu. Numai in aceasti stare se resDectd sil iberlatea lui DuJrmezeu t i [ ibertatea omului, asa cum am v;z;tin excelentul text al Pahiarhului Calist.

Autoritatea cu care investeqte Biserica Rtrs:iiteanx SfejltaTmdilie se intemeiazd tot pe acest adev;r conJorm cdruia numalaposte od poate deveni cineva criteriu, dupd cun sfinlenia,adicd imp:rtdsirea cuiva de dumnezeire, nu poate fi recunos-cuttr decAt dupe moartea acestuia. Sfintji Pdrinli constituie auto-

tatea teologice d ermineubca cea mai lnaltd nu in temeiul cul-turii lor Si nici al poziFei 1or ierarhice ln structurile bisericegti ciln temeiul experientei dunnezeiegti sau al sfinleniei lor, care le-a fost conJimatd de viata Bisericii ln desfagurarea ei isto cX.Dintre Sfintii Pe nli pe care se sp jini Biserica nu au fost totinici invAlati, nici nu au fecut tofi parte din stucturile ierarhicebisericegti. Doresc st nu fiu inleles $egit. Este vorba numai de oproblematizare care incearca sa tina seamtr onest de realitelile 9ide istoria propriei noashe Bisedci. De fapt/ aceasttr perspectivtrnu afecteazd in nici un fel slujirea invalatoreascx a ierarhieibiserice$ti ci dimpotrive o intemeiaza pe bazele ei adev2fate.

Sper sX nu fi tras cineva concluzia cA toF cei cate nu facexpeienla directtr a Duhului sunt exclugi de la actul teologhisiriisau de la cel exegetic. Acest lucru nu inseamrtx cd ne conhazi-cem. Experienta direc6 a dumnezeirii rern6ne singura bazd ateologhisirii Qi a exegezei. Sfantul Grigode Palama, rezum6ndintreaga tradilie pahisticd qi Iormuldnd-o magistral, ne spunecA Sansa celor multi de a teologhisi 9i de a explica Soipturile

288 PT, CONSTAMIN CoMAN

este aceea de a ardta tespect Si ascultare sfintilor, adicd de a seintemeia pe ArFlegerea celor care L-au cunoscut pe Dumnezeuin plopria experim$, celo! caie L-au vezut pe Dulnnezeu. Siaceasta penbu ct pur 9i simplu, ,,pe om 9i pe Durmezeu nueste cu putinte a-i cunoagte decat prin vedere", dupe cuvinteleSfentului Justin MartiruI gi Filosotul corfirmate $i h-rdrite delnheaga tradiFe a Bisedcii pane in zilele noashe.

Iogica elementard cere ca, atunci cand r€\cunoagtem un su-port duhovnicesc sau dumnezeiesc intlegii realietli sau atuncicand atribuim un suport duhovnicesc unor texte cum sunt celebibljce sau pahistice, str recunoa$tem necesitatea ac€luia$i suportduho\,Tricesc ai pentru odce incerrare de hFleger€ sau expljcdre aacestora.

Vino, MangAietorule, Duhule Slnte 9i Te sildgluieEte inttu noi9i tL lufiineazii!

ANEXE

SfAntul Ioan Guri de Aur,Omilia a IX-a citre Antiohieniro

De ce dapd mult tirnp au fost date Scipturile;Explicarca cuoafltului: Ceruile spun slazta l iD nnezeu

Despte liziologia (alcdtuirea) I tnii

9i mai lnainte 9i acum voux vX vorbesc; fiq dar, ca totdea-una str ftu impreuni cu voi! Chiar 9i sunt tofdeauna lmPreunecu voi, dace nu cu prezenta trupului, cu puterea iubirii. Deoa_rece nu trfiesc pentm altceva, ci pentru voi 9i ca str md ingrijescpentru mentuirea voastrd. Precun agricultorul altl Srije nu aredecat luclarea pln6ntului 9i seminlele, iai cermaciul pe aceeade a fed corabia de valuri 9i a o conduce la liman, tot asa $i eu,acum, alttr grije nu am decet pe voi cei care rne ascultali 9i bi-nele vostru. De aceea ve port pe toF in cugeful meu, nu numaiaici, ci gi atunci cend sunt acase. Cdci, chiar dactr Poporul estemult, iar mdsura inimii mele este mice, iubirea este inse multcuprinzatoare 9i induntrul nosbu nu sunteti stramtorali. Conti-nuarea sDuselor Apostolului nu o amintesc, deoarece nicr eu nu

si Traducerea apa4ine autorului Preantei lucrrti 9i a fost fioti duPe PG 49,103-110. A fost foiositA ri €ditia bilingvl {origiMl + Sreace noud), editiaEAAIINE! I!{TEPE' 'I1I' EKKATIULA',, IA4NNE' J<PYN'IVMO', EPIA, 32'IIATEPII({I EKAO'EIE ,IPIIIOPIOE O IIA AMA'", @EI'AAONII<II, 197'o23G267.