CurierulAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)

Anul XV nr . 13 (362) 15 iul ie 2013 8 pagini 50 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

CMYK

PUNCTE DE VEDERE

ACTUALITATE

Armata României sãrbã-toreºte în fiecare an, la 23 iu-lie, Ziua Presei Militare.Anul acesta se împlinesc 154de ani de la apariþia primuluinumãr al sãptãmânaluluiObservatorul militar.

Ca de fiecare datã, sãrbã-toarea se va consitui într-uneveniment menit a reamintimeritele înaintaºilor, dar ºipentru a reconfirma publicrobusteþea presei ArmateiRomâne.

Ziua Presei Militare

În intervalul 25-28 iunie, în garnizoana Predeal s-adesfãºurat faza finalã pe Statul Major General a compe-tiþiei aplicativ-militare „Roza Cercetaºilor”.

Organizatã de cãtre Direcþia Informaþii Militare, încooperare cu statele majore ale categoriilor de forþe alearmatei, activitatea a avut ca obiective: stimulareainstrucþiei în unitãþile ºisubunitãþile de cercetare,aprofundarea cunoºtinþe-lor militare pe linie despecialitate, demonstra-rea capacitãþii unitãþilor/subunitãþilor de cerce-tare de a genera elemen-te de cercetare...

LECÞIA DE ISTORIE

Faptele (ne)obiºnuite ale lui Vlad Þepeº

Dracula este una dintre cele mai colorate ºi controver-sate figuri din istoria literaturii. S-au scris diverse po-veºti, unele adevãrate, altele mai puþin, despre viaþa ºi

obiceiurile ciudate ale luiVlad Þepeº. Cu toate cãimaginaþia bogatã a scrii-torilor sau cea a regizori-lor a deformat adevãratapoveste a unuia dintre ceimai de seamã conducã-tori ai Tãrii Româneºti,anumite fapte bizare...

Noul virus misterios ce îºi are originile în OrientulMijlociu se rãspândeºte mai uºor ºi pare mai letal decâtSARS (sindromul acut respirator sever), au concluzionatcercetãtorii dupã ce au investigat cea mai mare epide-mie de pânã acum din Arabia Sauditã. OrganizaþiaMondialã a Sãnãtãþii aînregistrat peste 60 decazuri de Middle East-ern Respiratory Syn-drome (MERS) ºi 38 dedecese. O echipã inter-naþionalã de doctori adeclarat cã nu a reuºit sãidentifice sursa care ca-uzeazã noul...

Roza cercetaºilor, o competiþie fãrã învinºi

Un virus mai letal decât SARS

MOZAIC

Se spune cã presa trãieºte o zi, cã este efemerã. Jur-nalele se nasc dimineaþa ºi mor seara. Ei bine, bibliote-

ca demonteazã aceastã aser-þiune care este, dupã pãre-rea mea, un mare neadevãrºi o aberaþie. Jurnalele con-semneazã, pentru viitorîntr-adevãr, viaþa cotidianã.În cadrul bibliotecii noastrele puteþi gãsi ºi face o cãlã-torie fascinantã în trecutprin intermediul colecþiilordepozitate aici. Mã refer lapresa militarã, în special,pentru cã...

KAKI 100%

Bibliotecilesunt oglinda înãlþãrilor noastre

Data de 14 iulie reprezintã reperul întimp al înfiinþãrii, în urmã cu 140 de ani,a armei transmisiuni, o componentã deo-sebit de importantã din structura ForþelorTerestre ale Armatei române.

Istoria acestei arme începe la 14 iulie1873 când, prin Înaltul Decret nr.1303,s-a înfiinþat prima subunitate de transmisi-uni – secþia telegrafie din armatã, care afost ulterior dezvoltatã ºi modernizatã

pentru a þine pasulcu tehnica mo-

dernã a celorlalte armate ale lumii. La 14decenii de la înfiinþare, arma Transmisiunijoacã un rol esenþial pentru militari, repre-zentând „sistemul nervos” al Armatei ro-mâne. Astãzi, realitãþile câmpului de luptãmodern demonstreazã faptul cã eficienþasistemului de comunicaþii a devenit ocomponentã esenþialã în obþinerea succe-sului oricãrei misiuni încredinþate.

Conºtienþi de rolul ºi importanþa armei

lor în cadrul organismului militar româ-nesc, transmisioniºtii militari continuã sãîmbogãþeascã glorioasele tradiþii moºteni-te în cei 140 de ani de existenþã, obþinândrezultate tot mai bune în procesul de pre-gãtire profesionalã, astfel încât sã fie ca-pabili sã îndeplineascã la standarde ridica-te misiunile specifice.

Cu ocazia zilei lor, urãm La mulþi ani!camarazilor noºtri de armã, care prin efor-tul cotidian ºi, de multe ori anonim, au slu-jit þara cu onoare ºi devotament. (Þ.D)

În perioada 8 la 12 iulie, în oraºul de la malul mãrii,Mangalia, s-au desfãºurat Concursurile aplicativ-militarede varã, faza pe Ministerul Apãrãrii Naþionale.

Dupã o sãptãmânã durã de concurs ºi dupã parcurgereatuturor probelor, lotul sportiv al Diviziei 1 Infanterie „Da-cica” a ocupat, în cadrul clasamentului general, locul alIII-lea, dupã lotul Statului Major al Forþelor Aeriene ºi celal Diviziei 4 „Gemina”. În cadrul clasamentului pe echipe,fetele au ocupat locul al II-lea, iar bãieþii, locul al IV-lea.

Ca de fiecare datã, competiþia, a contribuit la întãrireastãrii de sãnãtate, la dezvoltarea ºi perfecþionarea calitã-þilor fizice ºi moral-volitive ale participanþilor, precum ºila stimularea activitãþii sportive. (P.I)

În cadrul Batalionului 22 Transport, la finalul CompetiþieiSubofiþerul/ Soldatul Anului 2013, faza pe unitate, dupã pro-bele impuse, s-au detaºat în faþa celorlalþi concurenþi, lasecþiunea maiºtri/ subofiþeri, m.m. Daniel Georgian Barbu,iar la secþiunea soldaþi, s.g.p. Tiberiu Anghelescu.

Decernarea premiilor a fost fãcutã de cãtre comandantulBatalionului 22 Transport, colonel Valentin Sandu, ºi con-silierul comandantului pentru maiºtri militari/ subofiþeri ºis.g.p., plutonier-adjutant principal Ionel Angheluþã.

Adrian ROBU

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 13 (362) din 15 iulie 2013Pagina 2

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iar baniise vor depune în contul U.M. 02214 Bucureºti RO 70TREZ 705 5005 XXX 000 146, cod fiscal 14355500,Trezoreria sectorului 5, cu specificaþia „Abonamente lapublicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã curapiditate (ºi, implicit, pentru expedierea operativã a pu-blicaþiei), dupã depunerea banilor se va trimite o adresãcãtre ºeful U.M. 02450 „V", în care se va specificanumãrul de abonamente fãcute ºi perioada, precum ºi sumadepusã. La aceasta, se va ataºa chitanþa sau copia de peordinul de platã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 “V” Bucureºti, Fax: 021/410.20.53, telefon: 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ...; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreunfel rãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

SSeeccrreettaarriiaatt tteehhnniicc ddee rreeddaaccþþiiee

PPlltt..aaddjj.. MMiihhaaii OOaannee((tteehhnnoorreeddaaccttoorr))

SSgg..mmaajj.. CCooddrruuþþ MMiieeiillãã ((ccoorreessppoonnddeennþþãã - eexxppeeddiiþþiiee))

iinntt.. 00111122

TTiippooggrraaffiiaa ººii eexxppeeddiiþþiiaa UU..MM.. 0022221144

PPlltt.. NNaarrcciiss GGuuþþããCCaapp.. AAllddeeaa MMiirrcceeaa AAlleexxaannddrruuGGeeoorrggeettaa DDuummiittrraacchhee LLeennuuþþaa BBooþþooaaggãã

RReeddaaccttoorr-ººeeff

CCooll.. IIoonn PPaappaalleeþþ

iinntt..00330077SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiiee

iinntt.. 00222277

RReeddaaccttoorrii

MM..mm..IIVV MMoonniiccaa DDeeaaccuu

CCrriissttiinnaa FFrraattuu DDaanniieellaa ÞÞããrruuººii

iinntt..00115566

ISSN 1582-1269

B 64413C13/2013

WASHINGTON - Un avion fãrã pilot a apuntat pentruprima datã pe un portavion american. Un prototip de avionfãrã pilot invizibil pe radar, X-47B, a apuntat pentru primadatã pe portavionul american USS George W. Bush. O pre-mierã care deschide un nou capitol în istoria aeronavalã, aanunþat US Navy, relateazã AFP. Avionul, controlat de la dis-tanþã, dar mult mai autonom decât actualele avioane fãrã pilotReaper sau Predator, decolase cu câteva zeci de minute înain-te de la baza aeronavalã Patuxent River, în Maryland (est),pentru a merge pe portavionul aflat în largul coastelor statuluiVirginia (est). X-47B „opereazã autonom în timpul zboruluiºi, atunci când se apropie de navã, doar ofiþerul de apuntareare un control digital cu un singur buton de întrerupere în cazde probleme”, a explicat cãpitanul de navã Jaime Engdahl,responsabil de program. Avionul X-47B, care nu are ampenaj,este dotat cu un motor cu reacþie ºi are o formã de „aripã de li-liac” pentru a-i creºte capacitãþile de invizibilitate pe radar.Acesta a fost conceput în 2007 de firma americanã NorthropGrumman, care construieºte ºi avionul fãrã pilot de observareGlobal Hawk. Aeronava are o anvergurã de 19 metri ºi o lun-gime de 12. În acest stadiu, este doar un prototip ºi va fi ne-voie de mulþi ani pânã la intrarea în serviciul operaþional alUS Navy al avioanelor fãrã pilot. Autonomia de zbor de 2.100de mile (3.900 de kilometri) face din el un potenþial bombar-dier cu razã lungã de acþiune. MOSCOVA - MinisterulApãrãrii din Rusia va avea o unitate pentru combaterea„falsificãrii istoriei”. Ministerul Apãrãrii din Rusia intenþio-neazã sã creeze o unitate militarã specialã care sã lucreze cuarhivele ºi care sã monitorizeze falsificarea istoriei, a anunþatministrul adjunct al Apãrãrii, Nikolai Pankov, relateazã RIANovosti. În afara unui proiect pilot pentru crearea de unitãþi decercetare pentru studenþi, ministerul intenþioneazã sã introdu-cã alte unitãþi care sã activeze în domenii precum „sociologia,psihologia ºi istoria”. Una dintre unitãþi va fi ataºatã arhiveicentrale a Ministerului Apãrãrii, urmând sã studieze „aspecteale falsificãrii istoriei, care devine tot mai rãspânditã în Rusiaºi în strãinãtate”, a spus Nikolai Pankov. El a adãugat cã uni-tatea se va concentra pe cercetarea celui de-al Doilea RãzboiMondial ºi cã militarii vor avea acces la datele clasificate ne-cesare pentru proiectele lor. În 2009, Kremlinul a creat o co-misie împotriva „falsificãrii”, care a fost desfiinþatã anul tre-cut, neînregistrând rezultate vizibile. Recent, însã, autoritãþileºi-au reînnoit entuziasmul pentru istorie. Pankov a precizat cãministerul intenþioneazã sã creeze cel puþin patru unitãþi mili-tare de cercetare pânã la sfârºitul anului, dintre care douã, for-mate din studenþi la ºtiinþe. Perioada petrecutã de cãtre aceºtiaîn cadrul proiectelor militare de cercetare se va scãdea din ser-viciul militar obligatoriu de un an, au precizat oficiali. TELAVIV - Israelul preseazã SUA sã menþinã ajutorul militarpentru Egipt. Israelul a cerut Statelor Unite sã nu îngheþeajutorul militar american pentru Egipt dupã îndepãrtarea pre-ºedintelui Mohamed Morsi de cãtre armatã, au indicat mediaisraeliene, preluate de AFP. Ajutorul militar cãtre Egipt esteanual în sumã de 1,3 miliarde de dolari. Cotidianul Haaretz,citând un „înalt responsabil american”, consemneazã „apeluritelefonice maraton” pe aceastã temã între prim-ministrul Ben-jamin Netanyahu ºi John Kerry, secretarul de stat american,între ministrul israelian al Apãrãrii Moshe Yaalon ºi omologulsãu american Chuck Hagel, precum ºi între consilierii de Apã-rare naþionalã din cele douã state, Yaakov Amidror ºi SusanRice. În cursul acestor discuþii, interlocutorii israelieni au sub-liniat cã orice repunere în cauzã a ajutorului financiar ameri-can riscã sã aibã un „impact negativ asupra securitãþii Israelu-lui în mãsura în care armata egipteanã ar dispune de mai pu-þine mijloace pentru a asigura securitate în Sinai”. Oficialii is-raelieni ºi-au exprimat de asemenea îngrijorarea cã suspenda-rea ajutorului american ar putea submina Tratatul israeliano-egiptean de pace semnat în 1979. Potrivit postului public deradio, oficialii israelieni estimeazã cã Egiptul ar putea cunoaº-te o „perioadã de instabilitate cronicã”. LONDRA - SUAvor continua sã livreze avioane de tip F-16 Egiptului, înpofida tulburãrilor politice. Statele Unite vor continua unproiect în care vor livra încã patru avioane de luptã de tip F-16 Egiptului, în pofida tulburãrilor politice din þarã, au anun-þat oficiali americani de rang înalt, relateazã BBC News on-line. Anunþul a fost fãcut în contextul în care Washingtonulcontinuã sã evalueze îndepãrtarea de la putere a fostului pre-ºedinte islamist Mohamed Morsi. Oficialii americani citaþiafirmã cã Washingtonul va livra cele patru avioane de luptãde tip F-16 în urmãtoarele câteva sãptãmâni. Ele fac partedintr-o comandã deja convenitã de 20 de avioane - dintre careopt au fost trimise în luna ianuarie. Ultimele opt avioane ur-meazã sã fie livrate ulterior, în cursul acestui an. Un purtãtorde cuvânt al Casei Albe, Jay Carney, a reiterat cã nu va fi „îninteresul Statelor Unite sã efectueze schimbãri imediate pro-gramelor de asistenþã americane”. El a adãugat cã adminis-traþia Obama îºi acordã o perioadã de timp pentru a analizaimplicaþiile îndepãrtãrii lui Morsi de la putere. (P.I.)

ACTUALITATEAPE SCURT

În ziua de 10 iulie 2013, a avut locla sediul Ministerului Justiþiei primareuniune a Comisiei Naþionale deDrept Internaþional Umanitar(CNDIU), organizatã pe perioada pre-ºedinþiei Ministerului Justiþiei (martie2013-martie 2014). Reuniunea a fostdeschisã de secretarul de stat din Mi-nisterul Justiþiei, Simona Maya Teo-doroiu, care s-a adresat membrilor Co-

misiei, în calitate de preºedinte înexerciþiu.

A fost subliniatã importanþa aces-tei Comisii în promovarea dreptuluiumanitar la nivel naþional, precum ºirolul ei de a veghea la îndeplinireaobligaþiilor asumate de România înacest domeniu. De asemenea, în ca-drul discuþiilor, membrii Comisiei audezbãtut Planul de activitãþi pe anul

2013, precum ºi o serie de alte aspecterelevante pentru activitatea CNDIU.

Comisia Naþionalã de Drept Inter-naþional Umanitar reuneºte reprezen-tanþi ai Ministerului Afacerilor Exter-ne, Ministerului Apãrãrii Naþionale,Ministerului Justiþiei, MinisteruluiAfacerilor Interne, Ministerului Edu-caþiei Naþionale, Ministerului Sãnãtã-þii ºi ai Ministerului Culturii. (P.I.)

A avut loc prima reuniunea Comisiei Naþionale de Drept Internaþional Umanitar

Luni, 1 iulie 2013, la biserica de garnizoanã dinTârgoviºte, s-a oficiat o slujbã de pomenire în memo-ria celui care a fost generalul de brigadã IulianBACªIª, la un an de la trecerea sa în eternitate.

Oficierea slujbei a fost fãcutã de preotul militarMihai Fluture. La ceremonia religioasã, au participat:comandantul garnizoanei, col. ing. Nicolae Antonie,comandantul Batalionului 22 Transport, col. ValentinSandu, comandantul Depozitului 129 Materiale Teh-nice, col. Liviu ªerban, cadre militare ºi personal ci-vil din cadrul unitãþii de transport. (R.A.)

IN MEMORIAM Întreceri la Batalionul 22 Transport

Vineri, 28 iunie, începând cu ora 10:00, în cazarmaBazei 2 Logistice „Valahia” din Ploieºti, generalul debrigadã dr. Emil Tudosie, locþiitorul comandantului Di-viziei 1 Infanterie „Dacica”, a dat citire ordinului minis-trului Apãrãrii Naþionale de trecere în rezervã a coman-dantului Bazei 2 Logistice, colonel Maricel Moldovianu,începând cu data de 29 iunie.Totodatã, a fost prezentatºi ordinul de împuternicire pentru a se asigura îndeplini-rea atribuþiilor funcþiei de comandant al acestei struc-turi, a locþiitorului comandantului Bazei 2 Logistice, co-lonel Tudor Curiman.

Absolvent al Academiei de Înalte Studii Militare, încadrul Facultãþii de Mecanicã, ºi înaintat la gradul de lo-cotenent în anul 1981, colonelul Maricel Moldovianu aîndeplinit succesiv mai multe funcþii în cadrul Bazei102 Reparaþii Autotractoare, ulterior transformate înCentrul 102 Mentenanþã Tehnicã Specialã, dupã cumurmeazã: inginer proiectant, inginer proiectant princi-pal, ºef birou planificarea producþiei, ºef laborator con-trol tehnic de calitate, inginer ºef (prim-locþiitor al co-mandantului), comandant, ºef Secþie Management Ma-teriale ºi Patrimoniu la Comandamentul Bazei 2 Logisti-ce „Sud”, ºef Secþie Mentenanþã la Serviciu Manage-ment Resurse Materiale ºi ªef Serviciu Management

Resurse Materiale din Direcþia Logisticã din Statul Ma-jor General. Pe 31 martie 2011, a fost numit in funcþiade comandant al Bazei 2 Logistice.

La ceremonia de predare-primire, au participat repre-zentanþi ai Diviziei 1 Infanterie, cadre militare, soldaþi-gradaþi profesioniºti ºi personal civil contractual dincadrul comandamentului.

Noul comandant, colonel Tudor Curiman, este absol-vent al ªcolii militare de ofiþeri de intendenþã promoþiea anului 1981. De-a lungul timpului, a trecut prin maimulte etape ale ierarhiei militare, îndeplinind o serie defuncþii: ofiþer 3 cu aprovizionare alimente, ofiþer 3 cuaprovizionare echipament, ofiþer 3 cu materiale inten-denþã, ofiþer 2 (la ºeful serviciilor) anexa D, la Regimen-tul 9 Artilerie, ofiþer student facultatea logisticã/ SecþiaConducere Logisticã în cadrul Academiei de Înalte Stu-dii Militare, locþiitor al comandantului pentru logisticãla Batalionul 304 Vânãtori de Munte ºi la Brigada 9 Ar-tilerie, comandant al Centrului 238 Achiziþii ºi Market-ing, ulterior Depozitul 238 Materiale Tranzit. În data de31 martie 2011, a fost numit în funcþia de locþiitor al co-mandantului Bazei 2 Logistice.

Locotenent-colonel Lucian TÃNASE

Ceremonia de predare-primire a funcþiei de comandant al Bazei 2 Logistice „Valahia”

Concursurile aplicativ-militare de varã Armata României sãrbãtoreºte în fiecare an, la 23 iulie,

Ziua Presei Militare. Anul acesta se împlinesc 154 de anide la apariþia primului numãr al sãptãmânalului Observa-torul militar.

Ca de fiecare datã, sãrbãtoarea se va consitui într-uneveniment menit a reaminti meritele înaintaºilor, dar ºipentru a reconfirma public robusteþea presei Armatei Ro-mâne.

În toþi aceºti ani, presa militarã ºi Curierul Armateiodatã cu ea, au luptat cu armele imaginii ºi cuvântului petoate fronturile unde militarul român a fost prezent pentrua acorda fiecãruia clipa de glorie, atunci când a meritat-o.

ªi, aºa cum spuneau înaintaºii, „rãmânem, spiritual,egali produselor noastre publicistice”, deoarece ne impu-nem prin realizãrile noastre ºi ne câºtigãm respectul arã-tând preþuire semenilor noºtri. (P.I.)

Ziua Presei Militare

Ziua transmisioniºtilor militari

În perioada 1-19 iulie a.c., la Batalionul 21Vânãtori de Munte „General Leonard Mociul-schi” din Predeal, s-a desfãºurat Programul Cul-tural Understanding and Language Proficiencyla care au participat 14 cadeþi americani din ca-drul ROTC (Reserve Officer Training Corps) ºi24 de militari ai batalionului.

Activitatea a presupus, atât schimburi inter-culturale ºi lecþii de învãþare ºi aprofundare a lim-bii engleze, cât ºi o serie de exerciþii practice,cum ar fi învãþarea ºi executarea procedeelor decãþãrare, deplasarea în zone muntoase, învãþareaprocedeelor de bazã ºi specifice supravieþuirii înmediul muntos, în condiþii de izolare.

Cadeþii americani, viitori ofiþeri, au fost ex-trem de interesaþi în învãþarea procedeelor de al-pinism – cãþãrare prin asigurare la punct fix saucãþãrare folosind procedeul cap-secund, coborâreîn rapel ºi traversarea unei brâne. Sub îndrumareaºi cu sprijinul vânãtorilor predeleni, toate activitã-þile s-au desfãºurat în deplinã siguranþã, la finalulzilelor de instrucþie, fiecare având mulþumirea lu-crului bine fãcut.

Executarea unui exerciþiu de deplasare ºi ori-entare în teren muntos-împãdurit a fost o provo-care pentru fiecare dintre cele trei echipe mixte.Stabilirea rutelor de deplasare, planificarea ºi or-ganizarea exerciþiului au revenit ofiþerilor români,iar întocmirea crochiurilor, determinarea azimu-tului de deplasare au rãmas în sarcina cadeþilor ºia partenerilor români. Fiecare echipã a urmat orutã diferitã, iar, în fiecare punct de coordonare, ori-entarea ºi stabilirea direcþiei de deplasare au fostexecutate de cãtre un militar, acesta fiind ºi liderulechipei pentru tronsonul urmãtor. În fiecare punctde coordonare s-a executat orientarea topograficã,precum ºi o analizã a terenului din punct de vederetactic. Exerciþiul a avut loc în zona Predeal, fiecaretraseu trecând prin apropierea cabanei militare Di-ham.

Exerciþiul destinat învãþãrii procedeelor de su-pravieþuire ºi-a atins din plin obiectivele, la sfârºitulzilei, fiecare echipã reuºind sã construiascã un adã-post improvizat, sã aprindã un foc, sã procure apã ºisã pregãteascã un fel de mâncare, folosindu-se deingredientele primite. Lucrul în echipã ºi cooperarecu partenerii vânãtori de munte au fost esenþiale înîndeplinirea misiunilor ºi sarcinilor primite.

Activitãþile practice au fost de un real folos ºipentru militarii batalionului, fiind o ocazie bunãpentru a-ºi etala ºi testa cunoºtinþele deþinute ºi pen-tru a aprofunda limba englezã. ªedinþele practice deinstruire au alternat cu ºedinþe de pregãtire teoreticãprivind cunoaºterea limbii engleze, lecþiile desfãºu-rându-se interactiv, sub îndrumarea unui profesor delimbã englezã venit împreunã cu cadeþii americani.

La sfârºit de sãptãmânã, prin sprijinul ºi împreu-

nã cu vânãtorii de munte implicaþi în aceastã activi-tate, au fost organizate vizite la obiectivele turisticedin zonã. Militarii americani s-au arãtat foarte inte-resaþi de cultura ºi istoria poporului român expri-mându-ºi dorinþa de a vizita Castelul Peleº, CastelulBran, oraºul Braºov, cetatea Râºnov, precum ºi alteobiective. În dupã-amiezile însorite, cadeþii, însoþiþide câþiva militari ai batalionului, au putut petrececâteva ore în parcurile acvatice ºi de cãþãrare dinBraºov, activitãþi recreative ce le-au lãsat o impre-sie bunã despre oraº ºi, în general, despre România.

Întâmplarea a fãcut ca ziua de 4 iulie, zi caremarcheazã câºtigarea Independenþei pentru StateleUnite ale Americii, sã o petreacã alãturi de militariiromâni ai batalionului. Astfel, ziua a început cu unmic ceremonial militar la care au participat coman-dantul Batalionului 21 Vânãtori de Munte „GeneralLeonard Mociulschi”, colonel Ovidiu Conduruþã,iar din partea Armatei Statelor Unite, locotenent-co-lonelul Troy S. Glassman. Ziua a continuat cu câte-va prezentãri despre cultura ºi civilizaþia nord–ame-ricanã, urmate de jocuri ºi întreceri sportive. Lasfârºit, atât cadeþii americani, cât ºi militarii prede-leni au primit câteva diplome ºi certificate, ca semnal devotamentului ºi dãruirii lor.

Cãpitan Claudiu NISTORESCU

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 13 (362) din 15 iulie 2013 Pagina 3

Roza cercetaºilor, o competiþie fãrã învinºi

Î n intervalul 25-28 iunie, în garnizoana Pre-deal, s-a desfãºurat faza finalã pe Statul MajorGeneral a competiþiei aplicativ-militare „Roza

Cercetaºilor”.Organizatã de cãtre Direcþia Informaþii Militare, în

cooperare cu statele majore ale categoriilor de forþe ale ar-matei, activitatea a avut ca obiective: stimularea instruc-þiei în unitãþile ºi subunitãþile de cercetare, aprofundareacunoºtinþelor militare pe linie de specialitate, demonstra-rea capacitãþii unitãþilor/ subunitãþilor de cercetare de agenera elemente de cercetare performante, evaluarea per-formanþelor cercetaºilor ºi dezvoltarea spiritului de com-petiþie între unitãþile/ subunitãþile de cercetare, creºtereacoeziunii ºi a spiritului de echipã a cercetaºilor din Arma-ta României, constituirea bazei de selecþie pentru compe-tiþiile aplicativ-militare internaþionale.

La întrecere, au participat loturile reprezentative dindiviziile Statului Major al Forþelor Terestre, loturile Sta-tului Major al Forþelor Navale, precum ºi din marile uni-tãþi de forþe pentru operaþii speciale ºi informaþii. Divizia1 Infanterie a fost reprezentatã de cãtre militarii cercetaºiai Brigãzii 2 Vânãtori de Munte.

Coordonatorul întregii activitãþi, colonelul Ionel Iri-mia, a elaborat Planul competiþiei, în baza unui regula-ment specific de funcþionare, numit Roza cercetaºilor. Pelângã aspectul de planificare ºi concepþie, a existat ºi celadministrativ. Reprezentantul Diviziei 1, colonelul VasileGiura, a îndeplinit rolul de director administrativ. Acestlucru a presupus: „coordonarea tuturor activitãþilor de or-ganizare a poligonului, de desfãºurare a tragerilor, de car-tiruire etc.”. Sprijinul logistic a fost asigurat de cãtre Ba-talionul 21 Vânãtori de Munte.

Conform planificãrii, concursul a avut douã probe: pa-trula de cercetare ºi ºtafeta militarã. Patrula de cercetaresimuleazã executarea unei misiuni complexe în dispoziti-vul adversarului, care implicã orientarea ºi deplasarea înteren, precum ºi rezolvarea unor momente tactice. S-adesfãºurat pe o distanþã de 20-25km. Itinerarul de depla-sare a fost stabilit astfel încât punctele de plecare, verifi-care ºi sosire sã nu coincidã ºi a cuprins ºapte puncte de

verificare, în care patrulele au trebuit sã rezolve unelemomente tactice. ªtafeta militarã a constat în alergarea ºilovirea unor obiective cu grenade de mânã, în condiþii deefort intens, pe timpul simulãrii unor situaþii tactice. Afost compusã din patru concurenþi, fiecare parcurgând odistanþã de 800 de metri. Ambele probe au avut un gradridicat de dificultate, însã profesionalismul militarilor,pregãtirea fizicã excepþionalã ºi dorinþa de a reuºi ºi-auspus cuvântul. Câºtigãtorii nu au întârziat sã aparã, iarclasamentul general a fost urmãtorul: locul întâi i-a reve-nit Diviziei 1 Infanterie „Dacica”, locul al doilea, Divi-ziei 4 Infanterie „Gemina” ºi locul al treilea a fost ocupatde cãtre Brigada 6 Operaþii Speciale. Impresiile de finalau fost la fel de preþioase ca ºi timpii necesari pentru a ieºiînvingãtori. Despre însemnãtatea ºi utilitatea concursului,dar ºi despre motivaþia participãrii la o astfel de întrecere,a vorbit chiar unul dintre ocupanþii locului întâi, maiorulAlin Zamfir, ºeful lotului marii noastre unitãþi. Pentrudumnealui, Roza cercetaºilor „a însemnat un moment devârf, în care se pot demonstra adevãratele calitãþi ale cer-

cetaºului. Competiþia este utilã, prinfaptul cã reprezintã o motivaþie în pluspentru militari de a se pregãti intens.Rezultatele obþinute au confirmat califi-cativele bune, avute pe parcursul între-gii perioade de pregãtire. Cheia reuºiteieste sã te pasioneze ceea ce faci, sã fiiconsecvent ºi sã depui un efort susþinutfãrã de care nu se poate obþine nici operformanþã.”

Un alt concurent ce a urcat pe podi-um, locotenentul Costel Mânzatu dinCompania 206 Cercetare a declarat ur-mãtoarele: „Unitatea echipei, pregãtireafãcutã pe întreg parcursul anului de in-strucþie, voinþa de a-þi depãºi limitele aucontribuit la obþinerea unor rezultate bu-ne, prin care am reuºit sã rãsplãtim în-crederea Diviziei 1 Infanterie, pe caream reprezentat-o cu succes”.

De fapt, „Nu au existat învinºi, cidoar câºtigãtori, prin faptul cã au avut ocazia de a se cu-noaºte mai bine, de a face schimb de experienþã ºi de a-ºisincroniza acþiunile în vederea reuºitei”, a afirmat locote-nent-colonelul Eugen Strâmbu de la Brigada 2 Vânãtoride Munte ºi unul dintre organizatori.

Cuvintele domnului locotenent-colonel „Nu au existatînvinºi, ci doar câºtigãtori” ascund un mare adevãr. Toþiconcurenþii au ieºit învingãtori, nu doar în bãtãlia cu se-cundele ºi minutele, ce îi departajau în drumul spre po-dium, dar, mai ales, în lupta cu propriile limite, fizice ºipsihice, pe care doar un cercetaº veteran, câºtigãtor a do-uã concursuri de acest tip, o cunoaºte cel mai bine.

Concursul în sine a fost o adevãratã reuºitã, iar obiec-tivele propuse în documentaþia de specialitate au fostatinse pe deplin. Cunoºtinþele militare solide pe linie despecialitate, instrucþia intensã ºi coeziunea echipei s-audovedit a fi coordonate esenþiale pentru traiectoria profe-sionalã a oricãrui militar cercetaº.

Daniela ÞÃRUªI

În perioada 25–28 iunie a.c., Ba-talionul 113 Artilerie „Bãrãganul”,din Brigada 1 Mecanizatã „Argeda-va”, a desfãºurat în poligonul Smâr-dan exerciþiul tactic cu trageri deluptã (LFX), cu secþia, ºi exerciþiilede antrenament în teren (FTX), cuplutoanele de cercetare, de topogra-fie, de comunicaþii ºi informaticã ºide deservire ºi transport. În acest in-terval, s-a desfãºurat ºi o campanietopograficã la care au participat toa-te cadrele militare de artilerie din

unitate.Cu acest prilej, s-a executat eva-

luarea nivelului de instruire atins deartileriºtii slobozeni ºi coeziunii încadrul secþiei ºi plutonului. Militariiau înþeles cã, numai printr-o pregãti-re susþinutã ºi temeinicã pot demon-stra, în poligon, nivelul de pregãtireatins. Se aflã la a patra activitate deacest fel ºi au demonstrat cã, printr-o pregãtire militarã de specialitate ºio instrucþie la materialul de artileriedesãvârºite, sunt stãpânii traiectori-ei. Nimic nu a dezvãluit faptul cã ceimai mulþi dintre comandanþii de pie-se ºi servanþi au executat trageri cuobuzierul calibru 122mm pentru pri-ma datã.

Profesionalismul de care au datdovadã, coroborat cu un efort susþi-

nut, au dus la obþinerea de rezultatesuperioare la tragerile de luptã.Acest lucru a demonstrat cã a fi arti-lerist nu este numai o meserie, este opasiune ce necesitã tãrie de caracter,precizie ºi o foarte bunã pregãtire.

Concluzionând, comandantulba-talionului locotenent-colonel DãnuþGeaba, a remarcat progresul efectivfãcut de militari, faptul cã aceºtiasunt motivaþi în obþinerea de rezul-tate superioare ºi în a-ºi perfecþionainstruirea de specialitate, fiecare în

domeniul sãu deactivitate. Printrecei evidenþiaþi senumãrã: slt. AlinConstantin, co-mandant secþie tra-gere, sg.maj. Va-lentin Ioniþã, co-mandant piesã,sg.maj. Florin Pan-þuru, comandantpiesã; sg.maj. DanBola, comandantpiesã, sg.maj. Ovi-diu Blîndu, co-mandant plutoncercetare, plt. Ma-rian Tudor, co-mandant plutoncomunicaþii ºi in-formaticã, plt.adj.Alexandru Ghiþã,comandant pluton

deservire ºi transport.În acelaºi timp acesta a þinut sã

mulþumeascã comenzii Brigãzii 1Mecanizate, Batalionului 2 Infan-terie, Centrului 102 Mentenanþã ºipoligonului de tragere Smârdan,pentru sprijinul acordat cu personalºi tehnicã militarã.

Din partea comandamentuluiBrigãzii 1 Mecanizate, a participatlocþiitorul comandantului, domnulcolonel Ionel Cioabã, care a apreciatpozitiv modul de desfãºurare a exer-ciþiilor, fluenþa activitãþilor ºi deter-minarea militarilor în obþinerea derezultate foarte bune.

Plt.adj.pr. Ionel BÃLANFoto: plt.maj. Aurelian MUªAT

Ar t i l e r i º t i i , d i n nou la înã l þ ime

Viitori ofiþeri americani la Predeal

CMYK

Curierul ARMATEINr. 13 (362) din 15 iulie 2013Pagina 4 PUNCTE DE VEDERE

Ne-am informat pentru dumneavoastrã

Sponsorul nostru: PRODUCÃTOR DE CONFECÞII MILITARE,

ÎNSEMNE GRAD INSTRUCÞIE ªI ORAªPENTRU TOATE ARMELE,

EMBLEME ªI ÎNSEMNE BRODATE

S.C.CONFEXIMP MOD ELO.VROMÂNIA

Loc. CRAIOVA - Jud. DOLJStr. Caracal, Nr. 117 E

Tel: 0251.59.45.10s Fax: 0251.46.24.37Mob: 0723.16.34.87 - 0726.14.41.19Web: http//www.modaelo.ro E-mail: modaelo@yahoo.com

În acest numãr al ziarului, ne-am gânditsã vã prezentãm ººaappccaa ppeennttrruu iinnssttrruuccþþiiee//mmiissiiuunnee care este confecþionatã din ripstoppãdure sau deºert. În preþul capelei este in-

clusã emblema coifurã. Capelele pot fi per-sonalizate contra-cost cu numele persoaneisau cu denumirea unitãþii. PPrreeþþuull ddee aacchhiizzii-þþiiee eessttee ddee 2244RROONN ((pplluuss TTVVAA))..

- Cum este vãzutã biblioteca ºi cartea în secolul vite-zei, veac dominat de publicaþiile on-line?

- Se spune cã presa trãieºte o zi, cã este efemerã. Jur-nalele se nasc dimineaþa ºi mor seara. Ei bine, bibliotecademonteazã aceastã aserþiune care este, dupã pãrereamea, un mare neadevãr ºi o aberaþie. Jurnalele consem-neazã, pentru viitor într-adevãr, viaþa cotidianã. În cadrulbibliotecii noastre le puteþi gãsi ºi face o cãlãtorie fasci-nantã în trecut prin intermediul colecþiilor depozitate aici.Mã refer la presa militarã, în special, pentru cã Bibliote-ca Militarã Naþionalã are fondul axat ºi dirijat cãtre colec-þii specifice, publicaþii de interes pentru Armatã, din toatezonele, ziare, reviste, cãrþi de specialitate ºi, pe lângã celeromâneºti, avem abonamente internaþionale prin interme-diul cãrora vã putem oferi o frescã a fenomenului militar.Avem peste 20 de titluri la acest capitol. Ne abonãm înfiecare an ºi pot fi consultate atât la sediu, cât ºi pe intra-man. Instituþia noastrã scoate ºi o broºurã, expresia infor-maþia, în care facem rezumate din articolele foarte impor-tante pe care le semnalãm pentru ºefii comandamentelormari. Aceºtia iau în acest fel act de existenþa lor.

Pragul bibliotecii este trecut de peste 20.000 de citi-tori. Este un lucru îmbucurãtor care demonstreazã faptulcã internetul nu a omorât suportul clasic, tradiþional decarte sau revistã, la fel cum nu a ºtirbit nici din importanþabibliotecii, dimpotrivã este o componentã care adaugã noidimensiuni spaþiului cultural ºi se sprijinã pe ceea ceapare pe hârtie.

- Ce categorii de cititori vã trec pragul?- Sã vorbim mai întâi despre fondul de carte al biblio-

tecii. Deþinem cãrþi de patrimoniu, cãrþi foarte vechi. Du-pã cum spuneam, încercãm sã depozitãm cam tot ceea ceeste de interes pentru Armatã, rânduri despre instituþiamilitarã, despre fenomenul militar, despre mediul speci-fic, despre autorii militari ale cãror cãrþi le puteþi gãsi lanoi. Dar colecþiile, fiind adunate în timp, au cãpãtat un ca-racter enciclopedic, aceasta ºi datoritã faptului cã în Ar-matã existã ºi instituþii tehnice de cercetare, de medicinã,ºtiinþifice. Avem ºi publicaþii din aceste domenii ºi sun-tem bine puºi la punct cu tot ceea ce a apãrut de-a lungulvremii.

Biblioteca nu este accesatã numai de publicul militar,ci ºi de studenþi tineri care îºi pregãtesc doctoratul deoa-rece aici gãsesc ce îi intereseazã. Avem cititori de la uni-versitãþile din jurul sediului nostru, ajutaþi bineînþeles deaceastã poziþie centralã. Adresa locaþiei este un mareavantaj pentru noi. Încercãm sã fim aproape de public ºide cerinþele lui, de nevoile de lecturã ale personaluluiMinisterului Apãrãrii Naþionale. Prezenþa copiilor degimnaziu, a liceenilor, sau chiar mai mici decât aceºtia,demonstreazã cã politica de atragere a tinerilor cãtre cul-turã funcþioneazã ºi, bineînþeles, cã în rafturile bibliotecii

noastre se gãsesc cãrþi pentru toate vârstele ºi preocupãri-le. Noi, ca ºi angajaþi în cadrul instituþiei, îi ajutãm pe ceiinteresaþi de o documentare, fie în vederea redactãrii uneilucrãri, fie cã scriu chiar ei o carte, nu numai oferindu-leacces liber la baza de date, ci ºi printr-un serviciu de in-formare. La cerere, întocmim bibliografii pe temele solici-tate, bibliografii care se regãsesc la finalul lucrãrilor lor,aspect ce ne bucurã.

În ceea ce priveºte accesul la cãrþile foarte vechi, sãºtiþi cã toatã lumea poate consulta tot ce avem. Sunt pre-zentate ºi în diferite expoziþii. Nimic la secret! În schimb,cele unicat nu se împrumutã. Pot fi studiate la sala de lec-turã. Este parte a principiului dupã care ne ghidãm în pãs-trarea colecþiilor.

- ªi cum promovaþi aceste colecþii? - Prin expoziþiile de carte ce se organizeazã în funcþie

de calendarul consemnat la minister. Cu ocazia zilelor dearmã, zilei Imnului, Drapelului etc. Sãrbãtorile din armatãse reflectã la noi într-o expoziþie de carte organizatã în ho-lul instituþiei, la rotonda scriitorilor.

- Sã dãm un registru personal conversaþiei. Paºii v-aupurtat de-a lungul carierei prin mai multe redacþii ºi, im-plicit, funcþii. Cum este viaþa de gazetar militar?

- Am lucrat în presa militarã de pe vremea când eramlocotenent. Debutul a însemnat o funcþie la ziarul Înain-te,cel pe care îl moºteneºte actuala dumneavoastrã publi-caþie. Am cunoscut oameni foarte talentaþi, cu reale cali-tãþi pentru munca de gazetar, în anturajul cãrora m-amformat. Este o meserie care se ºi furã, dar, în primul rând,trebuie sã ai o vocaþie, sã deþii un anume talent, o uºurinþãîn exprimare, sã fii atent, sã observi, sã discerni ce esteesenþial din anumite evenimente, întâmplãri. Este o mese-rie ºi grea, dar ºi frumoasã. Prin intermediul ei am cunos-cut mii de oameni cu poveºtile lor de viaþã, prin care amtrecut uneori împreunã, alteori le-am relatat cu ajutorulreportofonului sau al creionului. Am trecut prin mai multeredacþii într-adevãr. Ultima a fost Viaþa Militarã, dupãrevoluþie Viaþa Armatei, al cãrei redactor-ºef am fost sprefinalul carierei mele. Jurnalismul militar are constrânge-rile lui. Toate publicaþiile sunt departamentale ºi au dato-rii nescrise faþã de cine le finanþeazã. La fel ºi ziarele mi-litare faþã de M.Ap.N. A avea grijã de imaginea ministe-rului este un lucru firesc ºi lesne de înþeles. Toatã perioa-da mea de viaþã gazetãreascã m-am axat pe onestitatea cear trebui sã caracterizeze orice jurnalist. Este o cerinþã ameseriei. Fãrã a face un elogiu gratuit ºi artificial doar aºadin avânt, trebuie sã prezinte armata aºa cum este eaacum, aºa cum Statul român are posibilitatea sã o doteze,sã o întreþinã, sã o organizeze ºi sã o menþinã.

Din poziþia funcþiei pe care o ocup acum încerc sã îmipun amprenta asupra acestui fenomen de completare a co-lecþiilor; bineînþeles cã este o muncã de echipã la care par-ticipãm cu toþii. (Domnul Viºan este ºi preºedintele So-cietãþii Scriitorilor Militari, societate care are un cena-clu literar artistic lunar ce se desfãºoarã la sediul nostruunde vin artiºti din armatã ce se formeazã din punct devedere estetic, a completat Ovidiu Mihalcea, directorulinstituþiei.) Scriitori, poeþi, dar ºi artiºti plastici. Avem

lansãri de carte, pe care le organizãm cu sprijinul B.M.N.ºi a Cercului Militar Naþional. Funcþioneazã ºi este înre-gistratã ca un ONG. Încearcã sã polarizeze lumea intere-satã de valorile, de cultura ºi de fenomenul militar în con-textul celor universale, deoarece suntem parte realã, con-cretã a Europei cu toate subdiviziunile din care este alcã-tuitã societatea, spiritualitatea, cultura europeanã. Nu tre-buie sã avem complexe în faþa celor de care ne-a separatmult timp o cortinã. Biblioteca noastrã este printre celemai vechi de pe bãtrânul continent. ªi cu asta cred cã amspus destule.

- De unde aceastã atracþie spre cãrþi?- Pasiunea pentru cãrþi cred cã mi se trage de pe vre-

mea când eram elev la o postlicealã de biblioteconomie.Aceasta înainte de a fi soldat. Peste vreme, cu toate cã lamomentul respectiv nu mã gândeam cã mã va ajuta laceva, destinul a fãcut ca viaþa sã mã aducã într-o bibliote-cã. Majoritatea celor care au absolvit aceastã ºcoalã facparte din spaþiul cultural. Sunt fie profesori, fie autori, po-eþi, asta aºa, ca o parantezã. M-a ajutat foarte mult ºi prac-tica pe care am fãcut-o în diferite biblioteci din Bucureºtiºi nu numai.

- Deci publicarea unui volum de poezii a fost cevafiresc.

- ... Vedeþi dumneavoastrã, asta vine mai mult din in-terior. Este ceva ce þine de har, de talent, este un lucru pecare poeþii nu îl pot explica. Poet te naºti. Cei care încear-cã, neavând acest har, sã scrie o poezie se simt de la primalecturã. Unii fac efortul de a scrie versuri. Ei bine, nu tre-buie sã fie un efort. Bineînþeles cã trebuie cultivat acestdar. Aºa cum unii se nasc cu voce, cu talent pentru arta vi-zualã, alþii au harul scrisului. Imaginaþia poate fi dezvol-tatã, dar dacã nu ai fundamentul nativ nu reuºeºti în acestdomeniu. Nu se predã în ºcoalã. În ceea ce priveºte me-diul militar, sã ºtiþi cã nu exclude poezia. Are versurilelui. Poþi gãsi motive de lirism ºi în armatã, unde lumeacrede cã atmosfera este durã. ªi militarii au sentimente,trãiesc. Sunt mulþi artiºti care au purtat haina militarã.Când am încercat cu un fost coleg, pensionar acum, sã fa-cem un inventar al celor care au cochetat cu poezia, sauau fost chiar cunoscuþi în domeniu ºi au aparþinut mediu-lui cazon, am ajuns pe la 100. De exemplu, Saºa Pan afost colonel doctor, medic militar ºi un mare poet supra-realist în acelaºi timp.

- Cum aþi evoluat ca ºi poet?- Sunt diferenþe între versurile din perioada adolescen-

þei, cele din tinereþe, sã nu mai pomenim de senectute.Primul volum, Existenþa iubirii, are un titlu uºor derutant.Sunt ºi poeme de dragoste, dar unele sunt existenþialiste,despre satul natal, obârºii... Cât despre evoluþie... scriuaproape zilnic. Condiþiile obligatorii sunt sã ai cernealã ºiun pahar cu vin bun! Mai departe lucrurile vin de la sine.

- Vã caracterizeazã stilul….- Ludic, uºor licenþios. Un poet foarte profund, a in-

tervenit prompt Ovidiu Mihalcea.

Maistru militar cls. a IV-a Monica DEACU

Bib l io tec i le B ib l io tec i le sun t og l inda înã l þã r i lo r noas t resunt og l inda înã l þã r i lo r noas t re

Interviu cu domnul Liviu VIªAN, ºef birou completare, evidenþã ºi prelucrare colecþii la Biblioteca Militarã Naþionalã

Cum cobori pe Bulevardul Elisabeta, dinspre Universitate, pe partea dreaptã ne atrage atenþia o vitrinã cucãrþi. Acolo, dincolo de uºile masive cu fier forjat sãlãºluieºte Biblioteca Militarã Naþionalã. Mai exact, în secto-rul 5, pe Bd. Elisabeta, la numãrul 24. S-a nãscut, ca ºi instituþie a Armatei, în urmã cu mai bine de un veac ºi ju-mãtate, pe 25 mai 1860, din ordinul generalului Ioan Florescu, parafat de cãtre domnitorul Alexandru Ioan Cuza.

De-a lungul anilor, nici acest monument de culturã nu a scãpat de ghearele nemiloase ale conflagraþiilor mondia-le. Astfel, prin punerea în aplicare a articolului 16 din Convenþia de Armistiþiu, din 12 septembrie 1944, fondurilebibliotecii au fost secate de toate publicaþiile româneºti ºi strãine tipãrite înainte de acest an. Locul acestora a fostluat de literatura militarã ºi politicã tradusã din limba rusã sau elaboratã de activiºtii de partid din armatã. A urmato întreagã serie de reorganizãri, ajungând, totuºi, sã îi fie recunoscutã importanþa în 1985, când a fost decoratã cuordinul Meritul Cultural, clasa a III-a. 19 ani mai târziu, preºedintele României de la acea datã, Ion IlIESCU, aconferit Bibliotecii ordinul Meritul Cultural, în grad de Comandor, categoria E - Patrimoniu Cultural Naþional.

Indiferent de încercãrile prin care a trecut, lucrãrile de patrimoniu deosebit de importante au fost pãstrate întrezidurile Bibliotecii, ajungând astãzi sã fie în slujba ºtiinþei ºi a culturii scrise, la cerinþele vremurilor actuale.

REPERE ÎN COTIDIAN Pagina 5

CMYK

Curierul ARMATEINr. 13 (362) din 15 iulie 2013

La do i paº i de l im i ta d ina in tea apãrãr i iLa do i paº i de l im i ta d ina in tea apãrãr i iMarþi, 25 iunie 2013, zi

cu activitãþi multiple pentruBatalionul 21 Vânãtori deMunte din Predeal, Compa-nia 1 ºi Compania Sprijin,comandate de locotenentulMircea Merluºcã ºi de cãpi-

tanul Leonardo Micu, fac ul-timele pregãtiri pentru execu-

tarea deplasãrii în poligonultemporar Grohotiº din masivul

Ciucaº, în vederea executãrii unuiLFX de nivel companie cu tema: „Acþiu-

nile companiei de vânãtori de munte în apãrarea unuipunct de sprijin” pentru companiile de vânãtori demunte ºi „Asigurarea sprijinului prin foc în operaþiade apãrare”, pentru compania sprijin. A doua zi, îndata de 26 iunie, Companiile 2 ºi 3, conduse de cãpi-tanii Robert Jipa ºi Cãtãlin Koszta, încep deplasareaspre aceeaºi destinaþie. Obiectivul LFX-ului este acelade a evalua structurile de nivel companie din cadrul ba-talionului, atât pe timpul planificãrii, cât ºi pe timpulexecutãrii misiunilor, în operaþia de apãrare. În cadrulexerciþiului, companiile au fost evaluate de cãtre o

comisie a Brigãzii 2 Vânãtori de Munte. Prin aceastãverificare s-au urmãrit modul în care comandantul decompanie a planificat misiunea, transmiterea OPORDcãtre subordonaþi, tehnicile de deplasare în câmpul tac-tic, ocuparea dispozitivului de luptã ºi mascarea, func-

þionarea fluxului informaþional, modul de realizare acoordonãrii ºi cooperãrii între plutoane ºi companii.

Ziua se anunþa promiþãtoare pentru desfãºurareaexerciþiului, cerul era senin, atmosfera uºor rãcoroasã,soarele strãlucea pe bolta cereascã, nimeni nu avea sãprevadã ceea ce urma sã se întâmple. Este ora 09:00.Compania 1, echipatã pentru deplasare, primeºte ordi-nul de la comandantul ei ºi urmeazã sã execute marºulpe jos în douã etape. Prima, pe itinerariul cazarmã-Pre-deal-Valea Azugii-Valea Doftanei-locul pentru execu-tarea bivuacului, urmând ca a doua zi sã treacã la de-plasarea de la locul de campare, peste Vârful ªloerulMãrcoºanu, Muntele Urlãþelului, pânã în Poiana luiBãlan, unde se aflã raionul de staþionare al Batalionu-lui. Compania Sprijin, cu aruncãtoarele îmbarcate, în-cepe deplasarea cu trei ore mai târziu pe un alt itine-

rariu, ºi anume, cazarmã-Pre-deal-Sãcele-Babarunca-Poianalui Bãlan-raionul de staþionareal batalionului, având misiu-nea, în aceastã primã fazã, sãexecute deplasarea în siguran-þã, sã instaleze tabãra în raio-nul de staþionare ºi sã amenaje-ze poziþia de tragere.

Dupã un marº îmbarcat pecamioane de aproximativ 2 ore,Compania Sprijin ajunge în ra-ionul de staþionare al unitãþii.Comandantul de companie exe-cutã recunoaºterea locului dedispunere al subunitãþii sale ºiordonã sarcini pentru amenaja-rea locului de campare ºi pen-tru executarea recunoaºterilorîn poziþia de tragere pentru a-runcãtoarele calibru 120mm.

Ziua nu era nici pe departeterminatã, iar vremea începeasã se anunþe nefavorabilã vânã-

torilor dem u n t e .Nori ne-gri de ploaie se adunau peste ce-rul senin. Cu toate acestea, ame-najarea taberei, recunoaºtereapoziþiei de tragere ºi ocupareaacesteia a fost sub un semn bunpentru artileriºtii batalionului.Nici un strop de apã venitã de susnu le-a deranjat activitatea pânãîn jurul orei 17:00, orã la care mi-litarii din companie executau ul-timele ajustãri. Pentru prima zi,misiunea fusese îndeplinitã cusucces. Ploaia începea sã cadãdin ce în ce mai puternic, iar gân-dul nostru zbura la colegii vânã-tori ce se aflau încã înmarº spre raionul dedispunere al unitãþiinoastre.

Ziua a doua a exer-ciþiului începe sub a-

celeaºi semne ca ºi sfârºitul primeia, ale ce-rului noros ºi averselor. Tot astãzi sunt plani-ficate sã fie finalizate a doua etapã a marºu-lui militarilor din Compania 1, primirea ordi-nului de operaþii de la comandantul de bata-lion, colonel Ovidiu Conduruþã, ºi pregãtireamisiunii pentru a doua zi.

Dupã o noapte plinã de averse ºi descãr-cãri electrice, ziua executãrii etapei cu tra-geri de luptã nu se anunþa nici pe departe fa-vorabilã purtãtorilor de epoleþi verzi. O ceaþãfoarte deasã acoperea creasta muntelui ºi secobora pânã în vale, învãluind peisajulîntr-o pânzã albã. Cu toate acestea, militariiCompaniei 1, începând cu ora 05:00, au exe-cutat deplasarea pentru ocuparea punctuluide sprijin al subunitãþii, în timp ce artileriºtiiexecutau din plin activitãþi în poziþia de tra-gere. Pregãteau muniþia, se grãbeau sã ocupe postul deobservare, sã stabileascã ºi sã verifice legãturile fir ºiradio cu acesta, dupã care au trecut la îndreptarea bate-riei pe direcþia de bazã, la executarea paralelismului ºila pregãtirea aparatelor de ochire. În acest fel, dând do-

vadã de multã forþã de muncã ºi de sârguinþã, trupeleau pregãtit cadrul necesar trecerii la faza urmãtoare.

Ora 08:00. Dispozitivul de luptã este realizat. Co-mandanþii de companii sunt pregãtiþi pentru deschide-rea focului, însã natura s-a întrepus din nou. Ceaþa nuvrea sã se ridice. Presiunea creºte pentru fiecare mili-tar. Toþi sunt nerãbdãtori sã ducã la bun sfârºit exerci-þiul ºi sã obþinã calificativul excelent. Dupã o aºteptarede aproximativ douã ore, vãlul de un alb lãptos s-a ridi-cat, iar comandantul Companiei Sprijin începe execu-tarea sprijinului de foc. Se aude prima comandã: TrageBateria!... dupã aproximativ 60 de secunde se aud ºiprimele spargeri în poligon. Adversarul este angajat deartileriºti pe timpul apropierii de punctul de sprijin alcompaniei dupã care s-a continuat cu un foc de baraj în

faþa limitei dinaintea apãrãrii ºi cu încã douã misiuni defoc pentru dezorganizarea conducerii ºi pentru neutra-lizarea artileriei acestuia. Ulterior, s-a continuat luptacu compania aflatã în punctul de sprijin. Încep sã seaudã aruncãtoarele de 82mm ºi AG-9, dupã care plu-

toanele de pe limita dina-intea apãrãrii au executat focîn barajul general, iar maideparte s-a trecut la exe-cutarea contraatacului cuplutonul din eºalonul 2 alcompaniei, în vederea resp-ingerii inamicului pãtruns ºirefacerii limitei. Toatã acþi-unea a durat în jur de o orã ºijumãtate timp în care au fostpuþine momente de liniºte înpoligon. Natura ne-a suportatasaltul, iar militarii au rezis-tat cu stoicism capriciilor ei.Una peste alta, activitãþiles-au desfãºurat într-o simbio-zã perfectã ce a dus la obþi-nerea calificativului dorit cuardoare de toþi, ºi anumeEEXXCCEELLEENNTT.

Cãpitan Leonardo MICU

Dracula este una dintre cele mai colorate ºi con-troversate figuri din istoria literaturii. S-au scris di-verse poveºti, unele adevãrate, altele mai puþin, des-pre viaþa ºi obiceiurile ciudate ale lui Vlad Þepeº. Cutoate cã imaginaþia bogatã a scriitorilor sau cea a re-gizorilor a deformat adevãrata poveste a unuia dintrecei mai de seamã conducãtori ai Tãrii Româneºti,anumite fapte bizare din viaþa domnitorului sunt rea-le. În timpul domniei sale, Þara Româneascãºi-a obþinut temporar independenþa faþã de Im-periul Otoman. Vlad Þepeº a devenit vestitprin severitate ºi pentru cã obiºnuia sã îºi tragãinamicii în þeapã. Astfel, vã prezentãm o seriede curiozitãþi din viaþa celui care a fost supra-numit fiul Dragonului.

κi servea musafirii cu pâine înmuiatã însângele duºmanilor sãi.

Un manuscris din secolul al XV-lea estemãrturia vie a comportamentului bizar pe careîl adopta Vlad Þepeº atunci când avea musafirila masã. Ultimul fel de mâncare pe care-l ser-vea invitaþilor era un castron cu sângele extrasde la cei traºi în þeapã, în care punea bucãþi depâine. Probabil cã astfel Dracula vroia sã leofere un exemplu invitaþilor sãi.

A ucis sute de boieri pentru a se rãzbuna.Atunci când a fot eliberat din închisoarea

turceascã ºi a aflat cã boierii au complotat pen-tru uciderea tatãlui sãu, domnitorul a dorit rãzbuna-rea. Pentru cã nu ºtia cu exactitate cine s-a fãcut vi-novat pentru aceastã trãdare a organizat un banchet.Toþi boierii ºi nobilii care îl slujiserã pe tatãl sãu aufost invitaþi la castel. Dupã mai multe zile de petrece-re, atunci când aceºtia se odihneau în camere, solda-þii lui i-au ucis cu sânge rece pe boieri. Aceastã prac-ticã a fost des utilizatã de Dracula în timpul domnieisale pentru a scãpa de duºmani. Îi ademenea în cas-telul sãu, dupã care îi ucidea.

Era supranumit Dracula (Drãculea).Supranumele purtat de tatãl lui Vlad Þepeº, Dra-

cul, provine de la faptul cã, acesta era membru al Or-dinului Dragonului, ordin ce avea ca scop lupta îm-potriva ereticilor ºi a necredincioºilor, ºi pãstrareavalorilor catolicismului occidental. De la numele a-cestui ordin, au început sa aparã tot felul de deriva-þii: Dracula, Drãculea, Dragulia, Drãcea. Totuºi, nu-mele de Dracula reprezintã unicul element comun allegendei medievale cu cea modernã, nãscutã pringraþia lui Bram Stoker.

În ceea ce îl priveºte pe Vlad, existã numeroaselegende legate de caracterul sãu sau de calitãþile mi-litare. Istoricii bizantini au încercat sã creeze o isto-rie obiectivã a vremii, dar cu un oarecare accent pecea a Imperiului Otoman, a cãrui putere creºtea nes-tãvilitã. De la ei aflãm despre faima de care se bucu-ra Þepeº, despre frica pe care o inspira nu numai sol-daþilor turci, ci ºi propriilor oameni, ceea ce îi deter-mina pe cei din urmã sã nu-l trãdeze. Critobul dinImbros, un bizantin care s-a pus în slujba ÎnalteiPorþi, a scris o istorie ce înclinã vãdit spre ImperiulOtoman, ºi spune despre Vlad cã: „uitând de toate,ºi-a arãtat rãutatea faþã de cel ce s-a încrezut într-în-

sul, ºi s-a rãsculat”, caracterizându-l drept trãdãtor.Izvoarele turceºti pomenesc despre Þepeº, despre rã-utatea ºi cruzimea de care dãdea dovadã, precum ºidespre metoda de pedeapsã preferatã: trasul în þeapã,de unde i se trage ºi „porecla” de Þepeº.

Extermina sãracii ºi bolnavii.O relatare din vremea domniei sale, susþine cã

Dracula avea obiceiul sã scape de oamenii bolnavi

sau sãraci pe care îi considera o povarã. El îi invitãîntr-o casã specialã, unde le oferea mâncare ºi bãutu-rã pe sãturate, dupã care soldaþii sãi dãdeau foc casei.Nimeni nu scãpa niciodatã din astfel de practici.

A instalat o Cupã de Aur.Pentru a demonstra puterea absolutã de care dis-

punea Vlad Þepeº, chiar în centrul oraºului Târgo-viºte a fost instalatã o cupã uriaºã din aur. Nici unuldintre cei 60.000 de locuitori, indiferent cã trãiau în-tr-o sãrãcie lucie, nu a avut curajul mãcar sã o atingã.Cine fura sau încãlca legile îºi gãsea sfârºitul, fiindtras într-o þeapã imensã.

Dracula a ucis peste 100.000 de oameni.Istoricii sunt de pãrere cã Vlad Þepeº, în timpul

domniei sale, a ucis peste 100.000 de oameni. Aceº-tia au fost traºi în þeapã din diferite motive, fie cã aufurat, fie cã nu s-au supus legilor vremii. Atunci cândarmata turcã a vrut sã cucereascã Þara Româneascã,peste 20.000 de soldaþi turci au fost capturaþi ºi su-puºi acestui tratament, fiind înºiraþi pe un câmp dinapropierea castelului domnitorului.

Vlad Þepeº a fost asasinat.Vlad a fost recunoscut ca prinþ al Valahiei, pentru

a treia oarã, în 1475, însã s-a bucurat de o perioadãfoarte scurtã de domnie. A fost asasinat la sfârºitullunii decembrie 1476. Corpul sãu a fost decapitat ºicapul trimis sultanului, care l-a aºezat într-o þeapã,drept dovadã a triumfului asupra lui Vlad Þepeº. S-aemis ipoteza cã „Drãculea“ ar fi fost îngropat la Mã-nãstirea Snagov, pe o insulã din apropierea Bucureº-tilor. Examinãrile recente au arãtat cã „mormântul“lui Þepeº de la mãnãstire conþine doar câteva oase decal datate din neolitic, nu rãmãºiþele adevãrate aledomnului valah. (D.M.) www.efemeride.ro

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 13 (362) din 15 iulie 2013Pagina 6

Practicile (ne)obiºnuite ale lui Vlad ÞepeºRREEPPEERREE CCUULLTTUURRAALLEELec þ ia de i s to r i e

Ce sã citim...Vise de pe Bunker Hill, John FanteConsiderat un precursor al Generaþiei Beat, John Fante a reu-

ºit sã facã din literatura pe care a scris-o o extensie de geniu apropriei sale vieþi. Iluminând secvenþedin tinereþea lui Fante, prin intermediulalter-egoului scriitorului, insolitul per-sonaj Arturo Bandini, romanul lasã am-prenta unei sinceritãþi care taie în carnevie, combinatã cu un umor negru, ade-sea autonimicitor. Stilul este seducãtor,de o savoare care nu alunecã niciodatãîn trivial ºi de o plasticitate care þine demulte ori de domeniul poeziei. Persona-jele sunt vii ºi pestriþe, cãci Fante se do-vedeºte un excelent observator al tipolo-giilor umane, iar Los Angelesul, fasci-

nant ºi devorator.Romanul a avut lansarea pe 4 iulie, într-un eveniment desfã-

ºurat în cadrul librãriei Humanitas Kretzulescu, din Bucureºti.

Ce sã vedem...The WolverineEste un film în regia lui James Mangold, cu Hugh Jackman ºi

Kelly Hu în rolurile principale, bazat pecelebra carte de benzi desenate cu acelaºinume. Întâmplãrile peliculei au loc dupãcele din X-Men: The Last Stand ºi îl pre-zintã pe Logan, eternul rãzboinic strãinde lume, în Japonia. Acolo, oþelul sãbiilorde samurai se va ciocni de ghearele deadamantium, în înfruntarea dintre acestaºi misteriosul personaj din trecutul sãu,într-o luptã epicã ce îl va schimba pentrutotdeauna. Premiera va ava loc pe 26 iu-lie, aducând pe marile ecrane un film co-tat puþin sub nota 8. Pânã atunci, ultimeledetalii pot fi citite pe cinemagia.ro, undegãsiþi ºi cele mai recente trailere.

Ce sã ascultãm...Recviemul german, Johannes Brahms; Braºov, 26 iulie, Bi-

serica Neagrã; Cluj-Napoca, 27 iulie, Biserica Reformatã cudouã turnuri; Oradea, 28 iulie, Ba-silica Romano-Catolicã.

Proiectul Oratorium, organizat deFundaþia non-profit Jubilate din Ora-dea, reuneºte o pleiadã de oaspeþi deseamã, printre care dirijorul americanDelta David Gier, muzicologul olan-dez dr. Marcel Zwitser, poetul-teologelveþian Beat Rink ºi o întreagã echipãde docenþi internaþionali, alãturi demuzicieni români, pentru un curs demãiestrie în domeniul. Corul ºi or-chestra formate din 140 de muzicienivor pregãti pentru publicul doritor de

muzicã de calitate Recviemul German, de Johannes Brahms, sus-þinând-o în trei concerte care promit a se numãra printre eveni-mentele marcante ale verii. Acest proiect întruchipeazã dorinþaorganizatorilor de a aduce laolaltã muzicienii experimentaþi cucei care sunt la începutul carierei. Biletele se pot achiziþiona depe www.eventim.ro. (D.M.)

Mântuirea sãvârºitã de Iisus Hristos în-seamnã eliberarea omului din robia pãcatu-lui ºi a morþii ºi dãruirea vieþii veºnice încomuniunea cu Dumnezeu. Rãul în carecãzuse Adam consta în alterarea firii uma-ne, în întunecarea minþii cu privire la ade-vãrul religios, în slãbirea voinþei care încli-na mai mult spre cele rele decât spre celebune, în ruperea legãturii harice cu Dum-nezeu, în vina ºi pedepsele veºnice pentrupãcat. Pentru refacerea firii omului, pentruîndreptarea ºi restaurarea ei, se impunealuminarea omului prin învãþãtura adevãra-tã ºi deplinã, refacerea legãturii cu Dumne-zeu ºi întãrirea ºi susþinerea lui în aceastãlegãturã.

În aceste trei direcþii trebuie sã se în-drepte lucrarea mântuitoare a lui IisusHristos, astfel cã îºi înfãptuieºte opera subîntreit aspect, ca proroc, arhiereu ºi împã-rat, ºi continuã aceastã lucrare ºi dupã înãl-þarea la cer, în Bisericã. Prin Duhul Sfânt.Ca proroc, învãþând, adicã aducând Reve-laþia desãvârºitã a fiinþei ºi voii lui Dumne-zeu ºi a operei de mântuire; ca arhiereu, re-fãcând legãtura dintre om ºi Dumnezeu,împãcând prin jertfã pe Dumnezeu cuOmul; ca împãrat, biruind puterile rãului ºiconducând pe om spre destinaþia lui adevã-ratã.

Implicarea stãrii de jertfã în arhieria

permanentã a lui Hristos, are ca scop efici-enþa ei în Bisericã. Aºa cum Hristos era pã-truns de Duhul Sfânt, care sãlãºluia în Eldintotdeauna în plenitudinea Sa, aºa ºi Bi-serica, la rândul ei, este întemeiatã, sfinþitãºi trimisã. Pe scurt, preoþia Bisericii se poa-te rezuma în rugãciunea de la ieºirea cuCinstitele Daruri (din cadrul Sfintei Litur-ghii), în care Biserica participã la jertfa luiHristos: „Cã Tu eºti Cel ce aduci ºi Cel ceTe aduci, Cel ce primeºti ºi Cel ce Te îm-parþi”. În lume fiind, Biserica este chematãsã interpreteze vremurile ºi sã le descoperesensul.

Iisus Hristos ca prooroc-învãþãtor.Iisus Hristos este Învãþãtorul ºi Prooroculprin însãºi Persoana Sa, descoperind oame-nilor cu autoritatea pe care o are El caDumnezeu, adevãrul absolut despre Dum-nezeu, om, creaþie, despre mântuirea ºisfinþirea omului, confirmând prin faptã în-vãþãtura Sa. El nu este un învãþãtor ca ori-care alt om, ba nici chiar ca oricare alt înte-meietor de religie. Întrucât El este unic, în-vãþãtura Lui este ºi ea unicã. El este identi-ficat cu învãþãtura Sa, ºi învãþãtura Lui nupoate izvorî decât din El.

Hristos este proroc într-un sens unic ºisuprem. Calitatea Sa de proroc þine de per-soana Sa, spre deosebire de sensul deprooroc din Vechiul Testament, unde

aceastã calitate e legatã accidental de opersoanã sau alta. Prin misiunea pe care es-te chematã sã o desfãºoare în cadrul fiecã-rui popor, Biserica trebuie sã urmãreascãdouã scopuri principale. Pe de o parte, sãpropovãduiascã Evanghelia lui Hristos, iarpe de altã parte, sã fie mãrturie vie, o anti-cipare ºi mijlocul de realizare a comuniuniieshatologice a întregii lumi.

Iisus Hristos, Arhiereul ºi Jertfasupremã. Slujirea arhiereascã a lui IisusHristos constã în jertfa de Sine, în suferin-þele îndurate de El de la întrupare pânã lamoartea pe cruce, ºi îndeosebi moartea pecruce pentru noi ºi pentru mântuirea noas-trã, înlãturând vina ºi condamnarea omuluiºi restabilind comuniunea între Dumnezeuºi Om, pentru cã Dumnezeu în înþelepciu-nea Sa, conciliind dreptatea ºi iubirea, aºaa hotãrât mântuirea omului: prin întrupareaºi jertfa Fiului Sãu. Mântuitorul Hristos În-suºi vorbeºte despre Jertfa Sa: „Fiul Omu-lui n-a venit sã I se slujeascã, ci sã slujeas-cã El ºi sã-ºi dea viaþa rãscumpãrare pentrumulþi” (Matei 20, 28).

Hristos este adevãratul Arhiereu, Ar-hiereul prin excelenþã, care se aduce pe Si-ne Însuºi jertfã Tatãlui, din iubire faþã denoi, ca sã ne împace cu Dumnezeu, slobo-zindu-ne din robia pãcatului ºi a morþii ºidându-ne viaþa veºnicã, „Cãci Dumnezeu

aºa a iubit lumea, încât pe fiul Sãu celUnul Nãscut L-a dat ca oricine crede în Elsã nu piarã, ci sã aibã viaþã veºnicã. Cãcin-a trimis Dumnezeu pe Fiul Sãu în lumeca sã judece lumea, ci ca sã mântuiascã,prin El lumea” (Ioan 3.16-17), iar jertfa Saeste Jertfa supremã. Pentru ca jertfa Mân-tuitorului sã se poatã actualiza ºi creºtiniisã poatã participa la ea, împropriindu-ºiefectele ei, Hristos, comunicându-se nouãca jertfã, este nevoie de niºte organe vãzutesau de niºte slujitori ai Lui, rânduiþi în chipvãzut, prin împuternicirea Lui. Aceºtiasunt preoþii Bisericii.

Iisus Hristos ca Împãrat. „Demnita-tea de împãrat a Mântuitorului se dovedeº-te prin Numele de Împãrat, care I s-a dat înprofeþiile mesianice, de unii dintre contem-poranii Sãi, de El însuºi, ºi o mai dovedeºteactivitatea Lui, minunile sale ºi, mai ales,cele fãcute de Sine Însuºi, precum Schim-barea la faþã, coborârea la iad, Învierea dinmorþi, Înãlþarea la cer ºi ºederea de-adreapta tatãlui. Demnitatea împãrãteascãMântuitorul o exercitã prin întemeierea,stãpânirea, ºi conducerea împãrãþiei haru-lui, Biserica, pe care o deserveºte în viaþaviitoare”.

Colonel (r.) ªtefan MITINCU

Î n t r e i t a s l u j i r e a l u i H r i s t o s î n b i s e r i c ãÎ n t r e i t a s l u j i r e a l u i H r i s t o s î n b i s e r i c ãCuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

Minþile ilustre discutã idei, inteligenþelemedii discutã evenimente, iar minþile reduseîi discutã pe alþii.

Unii bãrbaþi se poartã cu femeile precumun urangutan cu o vioarã.

A avea conºtiinþa curatã înseamnã a aveao memorie proastã.

Cei cinstiþi sunt inadaptaþii societãþii.Sã cucereºti o femeie ºi sã nu povesteºti

prietenilor e ca ºi cum ai trece Pacificul înotîn secret.

Prieteni sunt acele persoane care te iubesccu toate cã te cunosc bine.

Unii beau din fântâna cunoaºterii. Alþii facgargarã.

Nu-i deloc greu sã combini neplãcutul cuinutilul. E doar o chestiune de tradiþie.

Dacã eºti în stare sã zâmbeºti când cevamerge rãu este pentru cã ai gãsit un tâmpit pecare sã arunci vina.

Dacã ai voinþã, poþi sã muþi ºi munþii dinloc. Dacã ai creier, îi laºi acolo, pentru cã nute deranjeazã. (F.C.)

Un virus mai letal decât SARSNoul virus misterios ce îºi are originile în Orientul

Mijlociu se rãspândeºte mai uºor ºi pare mai letal de-cât SARS (Sindromul Acut Respirator Sever), au con-cluzionat cercetãtorii dupã ce au investigat cea maimare epidemie de pânã acum din Arabia Sauditã. Or-ganizaþia Mondialã a Sãnãtãþii a înregistrat peste 60de cazuri de MERS (Middle Eastern Respiratory Syn-drome) ºi 38 de decese.

O echipã internaþionalã de doctori a declarat cã nua reuºit sã identifice sursa care cauzeazã noul corona-

virus. O concluzie îngrijorãtoare este aceea cã MERSse rãspândeºte uºor nu doar de la un om la altul, ci ºiîn interiorul spitalelor. Doctorul Trish Perl, epidemio-log la Johns Hopkins Medicine, a afirmat cã nu aureuºit sã identifice în toate cazurile dacã s-a rãspânditprin particulele eliberate în urma strãnutului ºi tuºitu-lui, sau printr-o altã metodã, mai indirectã. Unii din-tre pacienþii din spital nu se aflau în apropierea per-soanelor infectate, dar cumva au reuºit sã se contami-neze. „În circumstanþele potrivite, rãspândirea acestuivirus ar putea fi explozivã”, a comentat acesta. Cazu-rile continuã sã aparã, iar în Arabia Sauditã are loc oadevãratã epidemie. Cazuri de MERS au fost identifi-cate ºi în Iordania, Qatar, Emiratele Arabe Unite, Ma-rea Britanie, Franþa, Germania, Italia ºi Tunisia.Simptomele se manifestã iniþial prin febrã ºi tuse, iarapoi se transformã în pneumonie. MERS prezintã oratã a deceselor de 65%, pânã acum.

Ruda cea mai apropiatã a misteriosului virus esteunul ce afecteazã liliecii, iar unii experþi suspecteazãcã oamenii se îmbolnãvesc de la animale precum cã-milele ºi caprele. O altã ipotezã este cã liliecii infec-taþi ar putea contamina curmalele, foarte rãspândite înArabia Sauditã. Doctorii din întreaga lume au totuºidificultãþi în a trata pacienþii bolnavi de MERS.

Bebeluºii finlandezi dorm în cutiiDe 75 de ani, viitoarele mãmici din Finlanda pri-

mesc o cutie din partea statului, un fel de kit al înce-pãtorului. Totuºi, cutia în sine este un dar important,deoarece mamele sunt sfãtuite sã îºi culce nou-nãscu-þii în ele. Obiceiul a fost iniþiat în anii `30 ºi se pãs-treazã ºi astãzi, considerându-se cã el a dus la înregis-trarea celei mai mici rate a mortalitãþii infantile dinlume. Cutia este datã în dar de cãtre stat tuturor ma-melor indiferent de statutul lor social. Cu salteauaaºezatã în ea, aceasta devine primul pãtuþ al copilului.Desigur, mamele au dreptul sã o refuze ºi sã primeas-cã în schimb 140 de euro, însã 95% dintre ele aleg cu-tia care valoreazã mai mult.

„Nu numai cã era oferitã tuturor viitoarelor ma-me, dar legislaþia sublinia cã pentru a o putea obþine,erau obligate sã meargã la control medical înainte decea de-a patra lunã de sarcinã”, a declarat Heidi Lie-sivesi, care lucreazã la Instituþia de Asigurãri Socialedin Finlanda.

Conþinut-ul cutiei: sal-tea cu husã,cea rºa fur i ,pãturã, sacde dormit;cutia în sinep r o m o v a t ãca pãtuþ; cos-tum de iarnã,cãciulã, mã-nuºi cu undeget izolateºi ghete; cos-tum subþirecu glugã ºisalopete tri-cotate; ªosete, mãnuºi, cãciulã tricotatã, cagulã; body,costumaºe, colanþi; prosop de baie cu glugã, forfecuþãpentru unghii, perie de pãr, periuþã de dinþi, ter-mometru de baie, cremã pentru iritaþii, prosop;scutece din pânzã ºi muselinã; cãrþi cu imagini ºi ju-cãrii; bureþi pentru sutien ºi prezervative.

Un alt beneficiu adus de cutie a fost acela cã i-aeducat pe pãrinþi sã nu îºi mai ia copiii cu ei în pat, cisã îi lase sã doarmã separat. Una peste alta, cutia esteun simbol al egalitãþii ºi al importanþei pe care au co-piii ºi maternitatea în aceastã þarã nordicã. (D.M.)

www.descopera.ro

MOZAICCurierul ARMATEINr. 13 (362) din 15 iulie 2013 Pagina 7

HP lanseazã desktop-ulcare reinventeazã biroul

business24.ro ne anunþã faptul cãHP a prezentat HP ENVY Rove mo-bile All-in-One PC, primul portabilcare eliminã necesitatea utilizãrii unuibirou ºi a anunþat o nouã gamã denotebook-uri ºi imprimante de largconsum care oferã clienþilor mai multãflexibilitate. „Noul PC poate trece cuuºurinþã de la poziþia verticalã la unacomplet orizontalã pentru a oferi o ex-perienþã de divertisment completã”, aanunþat compania.

De asemenea, cu ajutorul tehnolo-giei avansate multi-touch, mai mulþiutilizatori pot interacþiona pe mai mul-te jocuri ºi aplicaþii în acelaºi timp.Conþinutul multimedia poate fi vizua-lizat pe un panou de tip LED IPS de20 de inch, cu o rezoluþie de 1600x900pixeli, care permite unghiuri largi devizualizare, culori bogate ºi o graficãprecisã, în timp ce boxele incluse,

Beats Audio™, oferã un sunet clar ºifidel.

Cu aceastã ocazie, compania a pre-zentat ºi douã imprimante noi com-pacte ºi subþiri, HP ENVY 4500 ºi5530 e-All-in-Ones, precum ºi o gamãde notebook-uri destinate utilizatorilorpreocupaþi de preþ, dar care îºi doresctotuºi o performanþã superioarã.

Tehnologia care poate vedea prin pereþi

Device-ul care urmeazã sã incor-poreze tehnologia Wi-Vi va fi cu sigu-ranþã unul portabil, aºa cã cercetãtoriisunt de pãrere cã s-ar putea integra di-

rect în telefoanele mobile, dezvãluiemnn.com.

Profesoara Dina Katabi, de la Ins-titutul Tehnologic din Massachusetts,împreunã cu studentul absolvent Fa-del Adib au anunþat apariþia Wi-Vi, otehnologie care se foloseºte de Wi-Fipentru a permite utilizatorilor sã vadãmiºcãrile unei alte persoane atuncicând aceasta se aflã în spatele unuiperete. Noul dispozitiv se bazeazã peaceeaºi antenã wireless care se gãseº-te în telefonul mobil sau în laptop, deunde ºi ideea cum cã s-ar putea, înviitor, încorpora într-un telefon.

„Reuºitele anterioare arãtau cãinterferarea undelor Wi-Fi cu pre-zenþa unui corp uman putea fi fo-lositã drept mecanism de detecta-re a miºcãrii. Însã aceste experi-mente, fie cereau ca un routerwireless sã se afle în camera per-soanei vizate, fie necesitau unaparat care sã transmitã undele ra-dio de detecþie, de dimensiunile unuicamion”, spune Katabi. O altã proble-mã care se ridica era anularea celorlal-te semnale, pentru cã Wi-Fi-ul nu se„loveºte” numai de oameni, ci ºi depereþi sau mobilã. Aceste semnalesunt de pânã la o sutã de mii de orimai puternice decât cele emise de oa-meni.

Dispozitivul lui Katabi trimite do-uã semnale wireless. În ceea ce profe-soara numeºte „anularea interferenþe-lor”, cele douã semnale se anuleazãreciproc, mai puþin în cazul în care

dau de o þintã în miºcare. „Pentru a re-duce interferenþele am schimbat struc-tura semnalului Wi-Fi, astfel încâttoate reflecþiile nedorite sã fie anula-te”, a explicat profesoara.

Tehnologia este gânditã sã fie por-tabilã, aspect care o face sã fie utilã ladetectarea hoþilor, dar ºi ca sistem demonitorizare a bebeluºilor.

AOC myMulti-Play este în România

Aceastã modã a monitoarelor de29 de inch, în format 21:10, prinde ºimai mult contur, conform site-uluiwww.arenait.ro. AOC ne oferã un ast-fel de monitor, numai bun pentru fil-me sau pentru mediul office.

AOC myMulti-Play are o diagona-lã de 29 de inch, o rezoluþie de2560x1080 pixeli, panou IPS, contrastdinamic de 50.000.000:1 ºi unghiuride vizualizare de 178 de grade pe ori-zontalã ºi pe verticalã, 250 cd/m2 ºi5ms timp de rãspuns. Dispune de por-

turi precum HDMI, DVI-D, D-Sub,2xDP ºi de unul MHL pentru a puteaconecta tableta sau telefonul. Arechiar ºi difuzoare integrate plus suportpentru montura VESA de 10cm. Con-sumã 0,5watt în stand-by ºi 26watt întimp ce funcþioneazã, încadrându-seîn standardul Energy Star 5.0. ªi pen-tru cã este un AOC veritabil, nu lip-sesc soft-urile speciale pe care le regã-sim ºi pe alte modele: Eco mode, e-Sa-ver, i-Menu si Screen+. El va costa2.099 lei ºi va fi disponibil în Româ-nia de luna aceasta. (D.M.)

NN oo uu tt ãã þþ ii îî nn ll uu mm ee aa II TT ª t i i n þ 㪠t i i n þ ã

GÂNDURI ÎNTREACÃT...

- La patru ore,dupã operaþie, îþipoþi miºca piciorulîn pat, la amiazã,te poþi scula, iar

seara, te vei plimba, îi precizã chi-rurgul viitorului client al bisturiului.

- Dar în timpul operaþiei e nece-sar sã stau culcat? se interesã paci-entul.

☺Poetul George Topîrceanu fusese

un timp revizor ºcolar la Vãlenii deMunte. Ministrul Învãþãmântului,supãrat pe glumele fãcute de poet laadresa lui, îi spuse într-o bunã zi:

- Sunt nemulþumit de activitateadumitale. Sã-þi dai demisia!

- Eu în schimb, sunt mulþumit de

dumneavoatrã ºi cred cã dacã-i vor-ba de demisie, sã ºi-o dea cel care-inemulþumit!

☺Un tânãr care stãtea pe o bancã

în sala de aºteptare a gãrii, mestecagumã. Bãtrânica de lângã el i seadresã dupã un timp:

- Este frumos din partea dumitalecã ai plãcerea sã vorbeºti cu mine,dar sã ºtii cã eu sunt surdã ºi nu audce spui.

☺- Copii, vreau sã vã pun douã

întrebãri. Cine rãspunde la primanu-i obligat sã mai rãspundã ºi la adoua. Câte frunze are castanul dincurtea ºcolii?

- 8.609, rãspunde un elev.

- Dar de unde ºtii asta?- Pãi, aþi spus cã cine rãspunde la

prima întrebare e scutit de a doua...

☺Un cioban se întâlneºte cu o na-

milã de urs. Instinctiv ridicã cioma-gul spre el, dar în acel moment ursulse prãbuºi împuºcat de vânãtorulcare-l urmãrise de la distanþã.

- Al naibii ciomag! exclamã cio-banul. Îl port de ani de zile ºi n-amºtiut cã-i încãrcat!

☺- Am prins anul trecut un somn

enorm.- Cât cântãrea?- Pãi numai fotografia lui avea 4

kilograme!

DIN BASARABIA

UªURARE

GENEROªI

ZVÃPÃIAT

LEGAL

LICEU(abr.)

DIAVOL

INSTRUMENTMUZICAL

A DISPREÞUI

PORÞIE

CERUT

FORÞÃ

FLUVIU EUROPEAN

HELEªTEU

SPORTULRACHETELOR

ARTERA CEAMAIMARE (pl)

ASPASIA(dim.)

ÎN CETE!

CREDUL

MARE(fam.)

SPAIME

CAP DEACUZARE!

ABIS!

CUTÃ!

BATE INIMA!

NOCTURNÃ

MISIUNE

BOGAT

Cu toate cã nu toþi militarii afgani ºtiu sã scrie sausã citeascã, dorinþa de a cunoaºte cât mai multe, abilita-tea de a prinde totul din zbor, memoria vizualã extremde dezvoltatã, îi fac sã treacã uºor peste acest inconve-nient ºi sã solicite organizarea de cursuri pe care le do-rescîn ideea de a fi orientate cât mai mult spre laturaaplicativ-practicã.

Computerul, un sclav care aºteaptã fiecare comandã

Calculatorul a ridicat gradul ºi cultura de civilizaþie,fiind o parte a vieþii noastre de zi cu zi, indispensabil înunele cazuri, iar informaþia a devenit avuþie naþionalã,aºa ar putea fi caracterizat impactul informaticii asuprasocietãþii.

La solicitarea comandantului Brigãzii 2 ANA, ge-neral de brigadã Sameh Akram Mohammed, de la înce-putul misiunii (luna februarie) ºi pânã acum, cãpitanulCiprian Lupu, maistrul militar principal Cristian Co-vaci ºi maistrul militar Ioan Budeanu au desfãºurat do-uã cursuri de învãþare a funcþiilor calculatorului pen-tru militarii afgani, iar acum se aflã în derulare cel de-al treilea curs, de aceastã datã beneficiari fiind mili-tarii din KDK 5 ANA (batalion de sprijin logistic) pecare echipa noastrã îl consiliazã. Tematica acestuia afost structuratã în principal pentru a se cunoaºtepachetul Office 2007 (Word, Excel ºi Power Point2007) ºi noþiunile generale de harware ºi software.

Nu toate au mers ca pe roate, declarã cãpitanul Ci-prian Lupu, deoarece dotarea pe linie de informaticã afost mai mult decât modestã, fiind nevoiþi sã amânãmde fiecare datã începerea cursurilor pentru înaintareacãtre partenerul american a formularelor MOD 14

(Ministry Of Defence) necesare asigurãrii de tastaturicu caractere dari, mouse ºi rechizite, dar toate acesteaau fost compensate de receptivitatea ºi interesul de-monstrat de militarii afgani pe timpul desfãºurãriiorelor de pregãtire.

Cursurile au fost finalizate cu un test interactiv, fãrãcalificativ, unde militarii afgani au pus în practicã teo-ria predatã, arãtând încã o datã cã au un nivel al per-cepþiei destul de ridicat pentru astfel de activitãþi cuaccent practic. Comandantul Brigãzii 2 ANA, în dis-cursul sãu, a avut numai cuvinte de laudã la adresaechipei evidenþiind profesionalismul, rãbdarea ºi cãl-dura sufleteascã, dorinþa ºi disponibilitatea militarilor

noºtri de a-i ajuta.

Topografia militarã, elementul de bazã al pregãtirii tactice

Cursul de topografie militarã desfãºurat lainiþiativa comandantului echipei MAT CSS II,condus de sublocotenentul Ciprian Arnãutu,pentru ofiþerii ºi subofiþerii din statul major alKDK 5 ANA, s-a dovedit o nucã tare pentru ceiprezenþi la începerea orelor, deoarece hãrþile fo-losite nu au avut caractere în dari ºi paºtu, daractivitatea practicã a confirmat încã o datã cãeste cheia succesului.

Desfãºurat în aceeaºi atmosferã prieteneas-cã, cu dorinþa arzãtoare de a pune capãt multornecunoscute din acest domeniu, militarilor af-gani le-au fost predate cunoºtinþe legate de ca-roiajul ºi scara hãrþilor, mãsurarea distanþelor cu

diferite mijloace avute la îndemânã, de-terminarea locaþiei cu ajutorul protracto-rului ºi a gridului, determinarea punctu-lui de staþie, orientarea în teren cu aju-torul hãrþii, busolei, detaliilor din terenºi deplasarea dupã un azimut.

Pentru mine a fost o provocare ºi înacelaºi timp o experinþã nouã faptul cãam condus acest curs, având în vederespecialitatea militarã pe care o am (n.r.chimie), deoarece am reuºit sã-mi punîn practicã cunoºtinþele generale, iar lafinalul acestuia, ajutat de cei doi co-mandanþi, am executat un exerciþiupractic în teren prin parcurgerea unuiitinerar pe jos cu durata de 6 ore, avândla îndemânã doar harta ºi busola, carea fost apreciat de cãtre cursanþi, pentrucã, de acum încolo, lucrul practic cuharta nu mai este o nucã tare, a declaratsublocotenentul Ciprian Arnãutu.

Mentenanþa, mereu în prim-plan Încã de la începutul misiunii, pentru cãpitanul

Gheorghe Avram, organizarea unui curs de mentenanþãpreventivã, de însuºire ºi respectare a mãsurilor de pro-tecþie ºi securitate în muncã cu toate structurile respon-sabile din Brigada 2 ANA, a constituit o prioritate, so-licitând ºi argumentând necesitatea acestuia la fiecareºedinþã lunarã de bilanþ.

Structurat pe durata a douã luni datoritã misiunilorspecifice ale fiecãrui kandak (batalion) din Brigada 2ANA, acesta s-a dovedit a fi de un real folos pentru mi-litarii afgani, la unison aceºtia apreciind diversitatea te-maticii prezentate, noutatea modului de expunere a cu-noºtinþelor, precum ºi finalizarea cursului care a cons-tat în desfãºurarea unui exerciþiu aplicativ-demonstra-tiv prezentat de fiecare structurã participantã, scopulactivitãþii fiind clar: prevenirea degradãrii parametrilorde funcþionare a subansamblelor, precum ºi acomoda-rea cu echipamentul de protecþie.

Beneficiara activitãþii a fost Compania Mentenanþãa KDK 5 care, prin organizarea acestui curs, sperã înmãrirea timpului de viaþã a echipamentelor, reducereatimpului de execuþie a unei reparaþii ºi scãderea nu-mãrului de autovehicule din parcul cu tehnicã militarãdeterioratã, declarã mulþumit ºeful echipei de consilie-re mentenanþã, cãpitan Gheorghe Avram.

Locotenent-colonel Daniel CIOCAN

CMYK CMYK

INTERACTIVCurierul ARMATEI

Nr. 13 (362) din 15 iulie 2013Pagina 8

Semper F ide l i sSemper F ide l i sD o r n i c i s ã î n v e þ e m e r e u !D o r n i c i s ã î n v e þ e m e r e u !

A fi artilerist este o muncã grea, în-seamnã a avea pasiunea traiectoriilor pre-cise. E nevoie de logicã, calcule, atenþie ºimult antrenament. Dar cel care dã verdic-tul asupra calitãþii instruirii este poligonul.Rezultatele tragerilor sunt rodul orelorlungi de instrucþie, efortului depus în ca-drul acestora, cunoºtinþelor ºi al planificã-rii riguroase a timpului. Artileriºtii se cã-lesc în poligoane. Precizia tragerilor estedatã de priceperea militarilor de a calculacu exactitate elementele de tragere ºi de adeschide rapid focul.

Nu acum mult timp, Batalionul 325Artilerie „Alutus”, din cadrul Brigãzii 2Infanterie „Rovine”, s-a aflat în poligonulBotoºeºti-Paia, unde a executat activitãþispecifice. Îmi face plãcere sã menþionezcã, în cadrul batalionului, instrucþia a fost,este ºi va fi prioritatea numãrul 1, iar poli-gonul, locul unde militarii îºi demonstrea-zã mãiestria.

În febra tragerilorArtileriºtii caracaleni au

executat exerciþii tactice cu tra-geri de luptã (LFX), cu baterii-le de obuziere calibru 122mm.Concomitent, Bateria Asigura-re Date ºi Bateria Stat Major audesfãºurat câte un exerciþiu deantrenament în teren (FTX). Laaceste activitãþi au participat115 militari, din toate categorii-le de grade, coordonaþi de dom-nul colonel Neluº DINU, co-mandantul unitãþii.

Prima zi a fost dedicatã re-cunoaºterii, ocupãrii, amenajã-rii genistice a poziþiei de trage-re, îndreptãrii bateriei pe direc-

þia de bazã ºi determinãrii elementelor detragere asupra reperelor din raionul þinte-lor, activitãþi conduse de comandantul Ba-teriei de Obuziere, locotenent Marian Nea-gu. De recunoaºtere, de amenajarea genis-ticã a punctului de observare ºi de crearealegãrii topogeodezice a dispozitivului deluptã, s-a ocupat Bateria Asigurare Date.Rezultatele acestor activitãþi urmau sã fieverificate odatã cu trecerea la tragerea pro-priu-zisã. Restul timpului a fost dedicatevaluãrii cadrelor din arma artilerie pre-zente în teren. Fiecare zi a început, ca în-totdeauna, cu verificarea direcþiei de bazãºi determinarea corecþiilor de reglaj pe re-perele de tragere. Misiunile au fost execu-tate de cãtre militarii de la obuziere, careau intrat în febra caracteristicã tragerilorde luptã imediat ce ºi-au ocupat locul înteren, febrã ce a þinut pe tot parcursul exe-cutãrii misiunilor de luptã.

Simplu, dar eficient

Referindu-se lasubordonaþii sãi, lo-cotenentul Neagu aafirmat: „Militariipe care îi comand auexperienþã. Chiardacã sunt tineri, auacumulat multe in-formaþii, cunoºtinþeºi s-au perfecþionat.Oamenii de la fieca-re piesã constituie oechipã. Artileria es-te o armã grea, darformeazã caractereputernice.”

Subofiþerii joacã rolul principal în pro-cesul de instruire. Ei sunt liantul coeziuniigrupului ºi reuºitei misiunii. În ultimultimp se remarcã o creºtere a numãrului desarcini cãrora trebuie sã le facã faþã, ceeace constituie o provocare pentru ei. Cu pri-vire la cele evidenþiate anterior, iatã cespune plutonierul-major Daniel Fãniþã:„Am fost comandantul piesei de bazã, in-trând primul în focul tragerilor de luptã,urmat de celelalte obuziere din compune-rea bateriei. A reprezentat o sarcinã grea,pe care cred cã am îndeplinit-o la nivelulcerut. Acum, dupã aceastã experienþã, vãdlucrurile altfel. E nevoie de mai multã im-plicare ºi responsabilitate, dar totul se facecu oameni.”

Muniþia a fost pregãtitã, servanþii ºi-auocupat posturile ºi sunt gata de salvã. Du-pã darea comenzii, totul s-a transformat înflãcãri, fum ºi tunet. Þintele au fost distru-se. Din punctul de observare se transmite:„Foarte bine, bateria!”

Un aport deosebit la reuºita tuturor ac-tivitãþilor din poligon l-au avut ºi locote-nent-colonelul Ion Cheroiu, ºeful de statmajor al unitãþii. Locotenent-colonel Aris-ticã Voicu s-a îngrijit de problemele pe li-nie de logisticã, în timp ce plutonierul-ad-jutant Aurelian Soare, subofiþer de statmajor în biroul planificare, din modululoperaþii, ne-a asigurat toatã documentaþianecesarã.

La finalul activitãþilor, comandantulbatalionului a evidenþiat eforturile depusede toþi cei prezenþi, de la toate nivelele ºistructurile, despre care a declarat: „Suntmilitari adevãraþi, care ºtiu ce înseamnãdatoria. κi fac treaba simplu, eficient ºisunt modeºti. Am avut încredere în ei, iaraceºtia au dus mai departe tradiþia rezulta-telor foarte bune ºi au dovedit cã transpira-þia ºi efortul de pe terenul de instrucþie nuau fost în zadar.”

Cãpitan Nicu CONSTANTINFoto: plt.maj. Sergiu STANCU

Artileriºtii la proba supremã, poligonul