Occidentul romanesc nr. 23

ZiarGRATUITDistribución gratuita

Ianuarie, 2013APARE LUNAR

www.occidentul-romanesc.com

Publicaţie în limba română - ediţia de Spania

„Restricţiile se aplică cetăţenilor români care au intrat pe teritoriul spaniol după 22 iulie 2011 precum şi celor care...”

Anul III - Nr. 23, 24 de pagini, 1-31 ianuarie 2013

Pagina 05

„Restricţiile se aplică cetăţenilor români care au intrat pe teritoriul spaniol după 22 iulie 2011

Precizări referitoare la condiţiile de aplicare a restricţiilor privind accesul cetăţenilor români

pe piaţa muncii din Spania

Occidentul Românesc este o publicaţie

independentă. Nu are niciun fel de afi liere

politică sau religioasă.

Săptămâna Culturală Hispano Română „Ca noutate, pe lângă Tarancón, Cuenca şi Villamayor de Santiago, municipiul Quintanar del Rey a fost adăugat pe lista locaţiilor unde s-au desfăşurat diverse activităţi...”

MAE preia Departamentul p e n t r u R o m â n i i d e Pretutindeni şi unele structuri ale MAEur „MAE va prelua în coordonare şi I nstitutul European din România, conform hotărârii de reorganizare...”

Sfârşit de an şi de vacanţe...„Dacă aţi ales Barcelona ca destinaţie de vacanţă, trebuie să vă împărţiţi timpul între plimbări pe străzile colorate şi aglomerate, dar şi lungi excursii în parcurile oraşului...”

De la 1 ianuarie preţul la gaze naturale a scăzut cu 23% pentru anumite categorii de consumatori „Imobilele cu destinaţia de locuinţă, indiferent de forma de proprietate, afl ate în administrarea unor...”

Pagina 09

Pagina 15

Pagina 14

Pagina 17

Adrese şi informaţii utile02 IANUARIEIANUARIEIANUARIE201320132013

REPREZENTAREA DIPLOMATICĂ A ROMÂNIEI

ÎN REGATUL SPANIEI

Campania “Aproape de tine!”

Ambasada României •Avenida de Alfonso XIII nr. 157, Madrid 28016. •Telefoane pentru relaţii publice : 0034-913501881, 913597623, 913504436, 913454553, 914137412, 914137425.

Consulatul General al României la Madrid •Avda. Cardenal Herrera Oria nr.134, Madrid 28034. •Program: luni-vineri: 09:00-15:00 de-punerea actelor, 15:00-17:00 eliberarea actelor. •Tel.: 0034-917344004, 917345667, 917340182 şi 917342993. Fax: 0034-914165025. •E-mail: [email protected]. Site: http://madrid.mae.ro/ •Consul General: Irina Marin.

Consulatul General al României la Barcelona •C/San Juan de la Salle 35 bis, Barcelona 08022, Intrare public: Alcoy 22. •Tel.: 0034-934341108, 934341139. Fax: 0034-934341109. E-mail: consuladogeneralenbarcelo@ telefonica.net. Site: http://www. barcelona.mae.ro/ •Are în jurisdic-ţie următoarele provincii: Cataluña (Barcelona, Girona, Lleída, Tarragona), Insulele Baleare. Consulatul General al României la Sevilla•Calle Nicaragua nr. 18, Sevilla 41012. •Tel.: 0034-954624070, 954240967, 954233243, 954625372, 954230947, 954620746, 954624053. Fax: 954627108. E-mail: [email protected]. Site: http://www.sevilla.mae.ro. •Are în jurisdicţie următoarele provincii: Andalucía (Huelva, Cádiz, Málaga, Sevilla, Córdoba, Jaén, Granada, Almería), Murcia, Ceuta, Melilla.Consulatul General al României la Bilbao•Plaza Circular, nr.4, Bilbao 48001. •E-mail: cgrumaniabilbao@ telefonica.net. Fax: 944245405. •Program: luni-joi: 09:30-13:30 de-punerea documentelor, 15:00-17:00 eliberarea documentelor; vineri: solicitările şi eliberările de documente se fac numai cu programare prealabi-lă. •Pentru situaţii de urgenţă (decese, accidente de muncă sau circulaţie): telefon: 608 956 278 Dorina Neagu, consul. •Consul General: Monica Mihaela Ştirbu •Are în jurisdicţie Comunităţi-le Autonome Ţara Bascilor, Navarra, La Rioja, Asturias, Cantabria, Galicia.Consulatul Romaniei la Castellón de la Plana•C/ Larra No.2, Castellón de la Plana 12006. •Tel.: 0034-964216172, 964216163, 964203351, 964203342, 964206764. Fax: 0034-964257053.

E-mail: secretariatconsulatcastellon.e.@ telefonica.net. Site: http://www.castellon.mae.ro/ •Program: luni-joi: 09:00-14:00 depunerea docu-mentelor, 16:00-17:00 eliberarea documentelor; vineri: 09:00-14:00 (numai persoanele progra-mate, ofi ciere căsătorii şi audienţe), 16:00-17:00 (numai eliberare documente). •Circumscripţa consulară: Comunitatea valenciană (provinciile Valencia, Castellón şi Alicante).Consulatul României la Zaragoza•C/Camino de Las Torres nr. 24 (intrarea prin spatele clădirii, fostul sediu al INEM), Zaragoza 50008. •E-mail: [email protected], Tel.: 976481429, fax. 976481779. •Program: luni- vineri: 09:00-14:00 depunerea documentelor, 16:30-17:00 eliberarea documentelor. •Consulatul României la Zaragoza are în jurisdicţie Comunitatea Autonomă ARAGON (Provinciile Zaragoza, Huesca şi Teruel)Consulatul României la Ciudad Real•Calle Mata nr.37, Ciudad Real 13004. •Tel.: 0034-926251751. E-mail: cruciudadreal@ telefonica.net. •Consul: Liviu Popa. •Are în jurisdicţie următoarele provincii: Castilla-La Mancha (Toledo, Ciudad Real, Albacete, Cuenca şi Guadalajara), Extremadura ( Caceres şi Badajoz). Viceconsulatul României la Almeria•Carretera Huércal de Almería, nr. 46, Almería 04009. •Tel.: 0034-950625963, 0034-950624769. Fax: 0034-950145217. E-mail: [email protected]. •Program: luni-joi: 09:00-14:00 depunerea documentelor, 16:30-17:00 eliberarea documentelor. Vinerea - activitate de asistenţă în teritoriu, vizite la peni-tenciare, ofi cierea de căsătorii la misiune şi alte servicii, pe bază de programare. •Pentru situaţii de urgenţă (decese, accidente de muncă sau cir-culaţie), telefon: 0034-682733408. •Viceconsul: Florenţa Ciobotaru.Consulatul onorifi c al României la Murcia •Avenida de los Rectores, nr.3, Edifi cio Paraninfo 30100. •Tel.: 968 879 567. Fax: 968 879 568. •E-mail: consuladomurcia@ xplorasolutions.com. •Consul onorifi c: dl. Jose David Perez Perez.Consulatul onorifi c al României la Pamplona•Calle Cortes de Navarra nr.5, 5D, Pamplona 31002, Comunitatea Forala Navarra. •Tel.: 948203200. Fax: 948220512. •Consul onorifi c: dl. Javier Taberna.

SENIOR EDITOR:Dan Caragea (Portugalia)EDITORI:Dan Luca (Bruxelles)Irina Georgescu Şova (România)Lucian Oprea (Colorado)Puşa Roth (Romania)Marian Petruţa (Illinois)Tudor Petruţ (CA)REDACTORI:Alexandru Stancu (Asturias)Mircea Fluieraş (Málaga)Oana Moşniagu (Madrid)Vasile Mureşan (Illinois)Timeea Opreanu (Cluj-Napoca)Zoe Stoleru (Valencia)

FONDATORI:Kasandra Kalmann-NăsăudeanFlorin Valentin Barbu

COORDONATOR PROIECT:Michael Harrison Cronkite (CA-USA) REDACTOR ŞEF:Kasandra Kalmann-NăsăudeanREDACTOR ŞEF ADJUNCT:Ana-Maria Marinescu (Madrid)Gabriela Căluţiu Sonnenberg (Costa Blanca)

REDACTOR INVESTIGAŢII:Cristian I. Guitars (Barcelona)

SPECIALIŞTI:Marius Vili Sârbu - Avocat (Madrid)Ionuţ Niţu - AvocatJeni Chiriac - Psiholog

CONTACT:[email protected]@occidentul-romanesc.comwww.occidentul-romanesc.comTipărit la Integral PressDepósito Legal: TO-607-2011ISSN 2069 – 8801

Dat fi ind faptul că ne-a fost solicitat ajutorul în diverse situaţii sociale din comunitatea românească din Spania, am hotărât să întindem o mână de ajutor celor care au nevoie de noi, pe cât este posibil. Legat de aceste aspecte, am organizat o campanie de ajutor la care s-au alăturat români de bine, prieteni cu sufl et din diverse domenii şi zone geografi ce.

Campania “Aproape de tine” este organizată de publicaţia Occidentul Românesc, în urma numeroaselor reportaje şi investigaţii realizate în co-munităţile româneşti din Spania. Scopul acestei campanii este de a sprijini românii mediatizaţi prin reportajele noastre, copiii şi persoanele de vârsta a treia abandonaţi şi uitaţi de familiile lor. Campania “Aproape de tine” este sprijinită de: Jett Media Group CA - USA, Departamentul Românilor de Pretutindeni, Firma de transport Nelu Bârsan - Madrid, Centrul Hispano-Român - Coslada, Biroul de avocatură Sârbu Abogados - Madrid, Carmangeria Românească - Zaragoza, Asociaţia Plaiuri Năsăudene - Benidorm şi Radio Diaspora Chicago - USA.

Punctul de colectare pentru luna ianuarie 2013:Centro Hispano Rumano del Corredor del HenaresGestionado por la Fundación Iberoamérica EuropaConsejería de Asuntos Sociales de la Comunidad de MadridTravesía del Curtidor, 1- 28821 CosladaAici, vom pregăti colete cu: alimente, rechizite, hăinuţe şi încălţămin-

te pentru copii, diverse jucării. Am fi onoraţi dacă şi dumneavoastră veţi putea fi alături de noi!

Publicaţia în limba română, Occidentul Românesc – Ediţia pentru Spania, urează cititorilor săi, colaboratorilor şi prietenilor, multă sănătate, bucurii şi noroc, un an 2013 mai bogat, linişte, pace şi putere de muncă, toleranţă, încredere şi unitate. La mulţi ani!

Naşterea lui Gică Contra se petrece fără mari convulsi-uni. El se naşte în orice colţ de lume unde există astfel de români. O temă mai mult sau mai puţin de interes pu-blic sau măcar obsedant de prezentă, şi pruncu-i gata. „ Gică-Contra: Un individ care ştie mereu ce nu se poa-te şi de ce ceva nu merge…” Măi să fi e!În România, o fostă preşedin-tă a Camerei Deputaţilor vede de două ori mai mulţi deputaţi într-o sală decât vede o ţară întreagă şi nu păţeşte nimic... Concomitent, tot în acea vre-me, o tânără politiciană apare la televizor îmbrăcată în ze-ghe, în semn de protest faţă de

frauda din Parlament la votul legii pensiilor. Prin gestul ei ţine partea celor şase milioane de pensionari „îngenunchi-aţi“. Are tichia de puşcăriaş pe cap, dar a uitat să-şi scoată cerceii cu mărgăritare... Unii dintre aceşti Gică sunt inofen-sivi, alţii – enervanţi, mulţi – distructivi de-a dreptul. Când toată lumea se distrează, ei îţi vor strica cheful. Când lumea e tristă, se vor trezi să lălăie inoportun. Pentru alde Gică cei pripăşiţi prin Spania, la ceva care evident e alb, ei spun întotdeauna că e negru, la ceva ce zice unul că e bine, musai Gică-Contra trebuie să spună că e viceversa...Îmi aduc aminte din copilărie, de o povestioară în care o fe-tiţă nu făcea nimic din ce era rugată pentru că era ocupa-tă să-l ţină în braţe pe „nu“, care scăpase dintr-o călimară de scriitor adevărat. Mi-am amintit povestea aceasta după ce am citit deunăzi o critică cu multe greşeli gramaticale şi nu numai... O critică postată pe un site unde oricine poate mâzgăli ce vrea şi ce nu vrea,

referitoare la un eveniment care ar fi trebuit să bucure pe mulţi români de prin Spania, începând de la autorităţi. (Dar ţi-ai găsit... Unde-ai mai văzut români uniţi?) Critica era de toată jena din toate punctele de vedere şi demnă de un do-sar de calomnie pe masa unui judecător. Spun de toată jena pentru că textul mustea de multă răutate, invidie şi venin. Criticul ţinea strâns în braţe un „nu“ scris de data aceas-ta cu majuscule, greu şi fără de nuanţe. Textul era scris de parcă acei români implicaţi în evenimentul cu pricina i-ar fi sedus omului nevasta, i-ar fi sufl at un post bine plătit de sub nas, i-ar fi furat haine-le şi portofelul şi l-ar fi lăsat apoi, gol, lângă un onorabil salon de nunţi din Midwest. Ideea generală a faimosului text era că personajele acelui eveniment sunt atât de banale că nu fac decât să tragă în ace-eaşi banalitate şi scriitura ma-relui om de presă fără studii în domeniu. Desigur, tot ce a moşmondit respectivul critic zile şi nopţi la textul agramat

Iarna la români

Ziua ninge, noaptea ninge, dimineaţa ninge iară,În necazuri fără număr intră iarăşi mândra ţară,Şi în drame fără sens tot aşa pe nagândite,Ne găseşte iarăşi iarna la nimic nepregătite.

Tot e alb, pe câmp, pe dealuri, împrejur, în depărtare,Şi-n acest decor de nea, vai, ce repede se moare.Te trezeşti cu neaua-n cap troienit pe orice drum,Iar valoarea vieţii este, doar un norişor de fum.

Dereglat e tot sistemul la nivel naţional,Sarabanda se transformă într-un sumbru caranaval,Cei aleşi ce se întrec în noianuri de virtuţi,Devin doar în şase ore o armată doar de muţi.

Se distrug poduri şi case, trenuri stau înţepenite,Nu avem nici utilaje pentru cele-ntroienite,Ne cad pomii pe maşini sfârtecând tabla vopsită.De te lasă nevoiaş şi în drum cu buza friptă.

Telefoanele-s o joacă pentru doamna vijelie,Amuţesc, stâlpii se rup ca un fi r de păpădie,Avioane şi vapoare stau cu toate-nţepenite,Mii de ore-ntârziere venite pe negândite.

Gerul aspru şi sălbatic strânge-n braţe cu jelire,Două luni de-acum în colo nu ne-om reveni în fi re,Ţara intră-n adormire cum e ursul în “cojoc”,Şi dăm iama la cămară de-om avea ceva în stoc...

– şi la altele ale sale – a fost teribil de apreciat şi copiat de unii care-i ţin trena şi-s făcuţi din aceeaşi plămadă. Laolaltă cu cinstita porţie de adoraţie vine, implacabil însă, şi scui-patul în ciorbă. Mult e dulce şi frumoasă lim-ba ce-o vorbim, dar numai cu vorba, nu se face ciorba. Mai bine să ştim ce vrea să spună ciorba, decât să ne batem ca-pul cu ce se mănâncă vorba. Şi dacă-n ciorbă sufl i după ce te-ai ars bine cu iaurt, cu vorba poţi doar în cel mai bun caz, să-i pârleşti pe alţii chiar şi pe prieteni pentru că, are şi limba rosturile ei... Dar totul în lumea aceasta are o limită. Iar orice vorbă arun-cată-n vânt, costă. În cele mai multe cazuri sume colosale. Fix ca la americani! Nu con-tează cine şi ce eşti. Ai greşit, ai plătit! Te mănâncă limba? Te scarpini la buzunar sau la contul bancar. Sunt amândouă goale? Nu-i bai! Nimeni nu e mai presus de lege! Iar unde-i lege, nu-i tocmeală! Aşa că, numai cu vorba, nu se face ciorba! Niciodată!

Cuvânt înainte 03IANUARIEIANUARIEIANUARIE201320132013

Vorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vântVorbe-n vânt

Kasandra Kalmann-Năsăudean

Diaspora04 IANUARIEIANUARIEIANUARIE201320132013

sant dacă Angela Merkel va câştiga al treilea mandat de cancelar.

• La mijlocul anului, Croaţia devine noua membră din cadrul Uniunii Europene, ceea ce ar putea conduce la desemnarea unui comisar european croat de la 1 iulie 2013. Sugeram deja că ar fi o idee ca portofoliul turismului să fi e acordat Croaţiei dacă se doreşte o astfel de abor-dare.

• Turcia, în negocieri de aderare la UE încă din 2005, va reîncepe probabil ofensiva după pauza prilejui-tă de Preşedenţia Cipriotă a UE - Turcia nu a recunoscut Ciprul, membru al Uniunii Europene începând cu anul 2004 boicotând toate întâlni-

să cârpească în urma acului proiectele S.F. de anul tre-cut şi să-şi lărgească pro-priile buzunare. Probabil se vor întocmi din nou studii de fezabilitate pentru care vor fi scoase din buget mili-oane de euro. Deja majorat în 2012, preţul gazelor, al energiei electrice şi, impli-cit, al tuturor produselor, a crescut începând cu 1 ianu-arie.

Lanţul trofic se umflă, iar salariile şi pensiile se vor mări la anul şi la mulţi ani. Cresc impozitele pen-tru case şi maşini, accizele la carburanţi şi nu numai, iar milionul de locuri de muncă promis n-a apărut la orizont. Dreptul la mun-că va fi un lux. În 2013 se caută angajatul ideal: ore peste program pe bani pu-ţini. Cine nu e productiv şi nu e de acord cu orele su-

După un 2012 marcat de dezvoltări interesante, nici 2013 nu se anunţă unul mo-noton.

Din punct de vedere european, criza economi-că continuă şi în 2013, iar impactul acesteia infl uen-ţează construcţia europea-nă. Un nou Tratat al Uniunii Europene ar creşte gradul de integrare europeană. Cel mai probabil în 2013 se va lansa o amplă dezbatere despre viito-

La miezul nopţii, când anul vechi trebuia să se dea la o parte din calea celui nou, mi-am adus aminte să ciocnesc cupa de şampanie pentru toţi cititorii şi pri-etenii mei din ţară şi de pe meridiane, pentru minunaţii şase ani de U.E. şi avanta-jele care vor veni la sfântul aşteaptă, dar şi pentru cele mai fanteziste proiecte ale lui 2012, care au îngropat banii în craterele drumu-rilor. Ce aveam înainte de

rul instituţiilor comunitare şi efi cienţa lor, mai ales că astfel de dezbateri prind bine într-un an pre-electoral.

• Spre toamnă, partide-le europene îşi vor desemna, după proceduri mai mult in-terne decât prin alegeri pri-mare, candiaţii pentru pozi-ţia de preşedinte al Comisiei Europene (pronosticurile mele: Martin Schulz pentru Socialiştii Europeni, Donald Tusk pentru EPP şi Guy V erhofstadt pentru Liberalii Europeni). Campania pentru “europenele” din mai 2014 va începe încă din toamna acestui an.

• Forţele europene vor urmari cu mare interes ale-gerile din luna septembrie din Germania. Este foarte intere-

aderare nu mai avem, ce nu aveam nu ni s-a dat. Cum din popor se spune că în noaptea dintre ani ceruri-le se deschid şi dorinţele noastre se împlinesc, mi-am strecurat în buzunar câteva boabe de grâu amestecate cu mărunţişul rămas dintre optimism şi realitate şi mi-am pus în gând că, în 2013 norocul şi prietenii sinceri să nu mă ocolească şi să scap nevătămată din lupta care abia începe.

Cum pot eu să contrazic faptele sau să susţin că ne-grul este alb, când în contul politic al lui 2013 au fost depuse deja câteva erori semnificative. Anul nou i-a surprins pe drăgălaşii Puterii încordaţi de dorinţa adăugării unor noi dijme poporului. În consecinţă, în acest an dificil, nu prea au mare lucru de făcut, decât

Bruxelles: Previziuni pentru anul 2013

Cete de haiduci pe urmele lor

rile la nivel înalt din cadrul UE prezidate de Cipru.

• Din punct de vedere românesc, noua guvernare a lansat deja dezbaterile pe tema unei noi Constituţii, dar şi pe trasarea regiunilor de dezvoltare. Care vor fi aces-te schimbări, vom vedea în 2013.

• Doresc să salut ideea de a avea un ministru pentru ma-rile proiecte ale ţării. În noul Guvern al României, Minis-trul delegat pentru proiecte de infrastructură de interes naţional şi investiţii străine este Dan Şova. Era nevoie de multă vreme de aşa ceva. Spaniolii aveau încă înainte de aderarea la UE un minis-ter care se ocupa de acest do-meniu, iar imediat după ade-

plimentare neplătite va găsi cu greu un loc de muncă. E părerea specialiştilor în re-surse umane, care au studiat bine piaţa exploatării omu-lui de către om. S-au creat în schimb locuri în plus în Parlament, a crescut numă-rul ministerelor, al miniş-trilor, secretarilor de stat, secretarelor etc. S-au chel-tuit grămezi de bani în cam-pania electorală, românului să-i fie tot aşa, poate şi mai rău. Oamenii Puterii vor umbla iar cu cioara vopsită în chip de papagal.

Se ştie că banii n-aduc fericirea, dar o întreţin. În acest sens, pot depune măr-turie mulţi dintre noii par-lamentari, care nu vor avea grija zilei de mâine. Moda parlamentarului cu multe case este dusă mai departe de noii aleşi, care au zeci de milioane de euro în conturi

rare, prezentau la Bruxelles proiecte clare şi concrete.

• România are nevoie de o mai bună reprezenta-re la Bruxelles, cred eu, mai concretă cu noul guvern. Schenghen-ul este încă o temă delicată, şi negocieri-le continuă, însă este o mare realizare eliminarea restric-ţiilor pe piaţa muncii pentru români (la sfârşitul acestui an) în state europene în care eram blocaţi până acum.

• Referitor la românii din Diaspora, mă bucur că suges-tiile noastre de la Bruxelles au avut efect la nivelul coa-liţiei USL aşa cum subliniam când propuneam adaptarea instituţiilor româneşti la Diaspora, pentru o gestionare cât mai efi cientă a probleme-lor comunităţilor de români. Am militat public încă din 2008 pentru a avea un minis-tru responsabil al Diasporei. Odată cu prezentarea compo-nenţei noului Cabinet, premi-erul Victor Ponta aminteşte şi de înfi inţarea unui post de

şi câte 10-15 case în ţară ori în străinătate. Între cei 588 de ocupanţi ai fotoli-ilor sunt şi săraci, potrivit declaraţiilor de avere, dar nu vor trece ei aşa, patru ani prin Parlament, ca gâsca prin apă. S-au dus cu sco-puri precise acolo, precum americanii pe lună. Nu să planteze gulii. Pentru mulţi dintre aleşii putrezi de bo-gaţi, salariul de parlamentar nu mai contează. Un deputat de 35 de ani are şaisprezece case. Asta înseamnă că la 70 de ani poate să ne cumpere cu totul. PIB-ul ţării se tot varsă de 23 de ani în buzu-narele lor, iar statul doarme în papucii instituţiilor sale, în loc să verifice la sânge provenienţa averilor. Să nu credeţi că plătesc taxele la stat pentru toate bunurile din posesie. Soluţia? Nişte cete de haiduci pe urmele

ministru pentru comunităţi-le de români din străinăta-te. Este foarte clar că Ponta doreşte să implice Diaspora în dezvoltarea României. Este important însă să fi m pragmatici. Un minister al Diasporei este bun, dar şi mai importantă este efi cien-ţa acestei noi structuri. Mi-nistrul Cristian David a fost recent la Bruxelles, şi-a pre-zentat ideile şi, cred că poate realiza liantul dintre româ-nii din ţară şi cei din afara României. ***

Dan Luca este Doctor în Relaţii Internaţionale şi Studii Europene, fon-dator în 2003 al Clubului “ România-UE” Bruxelles. Are 41 de ani şi îşi desfăşoa-ră activitatea la Bruxelles din 1997. Este autorul a trei cărţi despre: România afacerilor europene, Bruxelles-ul euro-pean şi Dilemele comunicării. Este în prezent vicepreşedin-te PSD Diaspora şi membru în Consiliul Naţional PSD.

lor, ca pe vremuri, prădaţi fru-muşel, iar bunurile împărţiţe săracilor. Astfel iese şi popu-laţia din criză. Ăştia nu-s de carieră, ci nişte ciocoi lacomi. Dincolo de observaţiile mele, verva lor gratuită este sub-limă! Foarte entuziast, pre-mierul a declarat că va stopa pomenile bugetare, mai ales cele destinate revoluţionarilor din condei. Mă întreb şi eu aşa, cum poate o lovitură de stat să producă revoluţionari pe bandă rulantă?

Bun, în cele din urmă România se civilizează! De la 1 ianuarie nu se mai fumează în spaţiile publice, iar popu-laţia cu act de identitate va merge obligatoriu anul aces-ta la schimbarea formatului. Bravo! Vom fi amprentaţi pre-cum viţelaşii şi ăia de drept comun. Primii suntem noi, românii, urmaţi, probabil, de cetăţenii bananieri. Mă îndo-iesc că modelul va fi aplicat şi în America, unde în urmă cu mulţi ani a fost implementat un sistem de monitorizare cu cip al cirezilor de vite.

Dan Luca - Bruxelles

Maria Diana Popescu- Stuttgart/Germania

De interes 05IANUARIEIANUARIEIANUARIE201320132013

ulterior fi e au obţinut o auto-rizaţie de muncă şi sunt an-gajaţi, fi e au devenit lucrători „autonomi”.

6. Soţul/soţia cetăţeanului român cu liber acces pe piaţa muncii, chiar în cazul în care căsătoria a avut loc recent, respectiv după data impunerii restricţiilor.

7. Copiii de peste 21 de ani, indiferent de vârstă, dacă dovedesc că fac parte inte-grantă (empadronamiento) din familie şi nu au venituri, respectiv se afl ă în întreţine-rea părintelui cu liber acces pe piaţa muncii spaniole.

Alte situaţii de cetăţeni români care NU sunt afectaţi de restricţii:

• Prin membri de familie se înţelege: soţul/soţia şi copi-ii până la vârsta de 21 de ani, precum şi copiii peste 21 de

du-se „în căutarea unui loc de muncă” – „demandantes de empleo”.

2. Lucrătorii „autonomi” („trabajadores por cuenta pro-pria”);

3. Cetăţenii români care şi-au pierdut statutul de per-soană activă pe piaţa muncii spaniole după data impune-rii restricţiilor (adică 22 iulie 2011). Deci, cetăţeni care erau „activi pe piaţa muncii” la 22 iulie 2011, dar şi-au pierdut ul-terior aceasta situaţie - nu mai sunt în prezent nici angajaţi, nici şomeri, nici „în căutarea unui loc de muncă”;

4. Membrii de familie ai tuturor cetăţenilor menţionaţi la punctele: a, b şi c.

5. Membrii de familie ai cetăţenilor români care la data impunerii restricţiilor nu erau activi pe piaţa muncii, dar care

Ca urmare a prelungirii până la 31 decembrie 2013 a restricţionării temporare a accesului lucrătorilor români la piaţa forţei de muncă din Spania, Ambasada României la Madrid reaminteşte condiţi-ile de aplicare a restricţiilor (în vigoare de la 22 iulie 2011):

Categoriile de cetăţeni români cărora NU li se aplică restricţiile (NU au nevoie de autorizare prealabilă pentru angajare)

1. Cetăţenii români activi pe piaţa muncii spaniole la data impunerii restricţiilor – la 22 iulie 2011.

Notă: categoria „cetăţeni activi pe piaţa muncii” include: a)angajaţi cu contract – „traba-jadores por cuenta ajena”; b)cetăţeni înregistraţi ca fi ind în şomaj sau c)cetăţeni înregistraţi ca afl ân-

Precizări referitoare la condiţiile de aplicare a restricţiilor privind

accesul cetăţenilor români pe piaţa muncii din Spania

ani, dacă se afl ă în întreţinerea părinţilor. Nu benefi ciază de acest drept rudele pe linie as-cendentă (părinţi etc.).

• Persoanele afl ate în con-cediu maternal/paternal acor-dat de statul spaniol, la data impunerii restricţiilor (NU au nevoie de obţinerea unei au-torizaţii de lucru, îşi păstrează dreptul de muncă pe teritoriul Spaniei).

• Persoanele care la data de referinţă se afl au într-un penitenciar unde desfăşurau o activitate lucrativă au dreptul, la eliberare, la liberă angajare, deoarece pe perioada detenţiei se consideră că au cotizat în cadrul Sistemului Special al Penitenciarelor.

• Persoane ce aveau con-tracte de munca pe perioada determinată la data impunerii restricţiilor (după fi nalizarea

corespunzătoare a contrac-tului anterior au acces liber la o nouă angajare, exemplu: în cazul în care contractul de un an va fi respectat, după în-cheierea acestuia, cetăţeanul român are liber acces pe piaţa muncii la o nouă angajare, iar angajatorul nu mai trebuie să solicite o noua autorizaţie de muncă).

Categoriile de cetăţeni români cărora li se aplică re-stricţiile:

1. Restricţiile se aplică cetăţenilor români care au intrat pe teritoriul spaniol după 22 iulie 2011 (data impunerii restricţiilor), pre-cum şi celor care, deşi se aflau pe teritoriul spaniol la respectiva dată, nu figu-rau ca înscrişi în regimul corespunzător de Securitate Socială sau nu erau luaţi în evidenţă la Serviciile Publi-ce de Ocupare, cu statut de persoană în „căutarea unui loc de muncă”.

2. Cetăţeniilor cărora li se aplică regimul de restric-ţii - categoriile menţionate la punctul anterior - pot avea ac-ces pe piaţa muncii din Spania doar dacă un angajator spa-niol solicită pentru ei o auto-rizaţie de muncă la Birourile pentru Străini („Ofi cinas de Extranjeria”).

IMPORTANT: pentru solicitarea acestei autorizaţii este nevoie doar de documen-tele naţionale valabile ale cetă-ţeanului român (nu şi de certi-fi cat de rezidenţă).

3. În cazul lucrătorilor în gospodării (empleados de ho-gar), procedura de obţinere a autorizaţiei de muncă este ace-eaşi, cu următoarele precizări:

• pentru angajaţii care lucrează într-o singură gos-podărie - autorizaţia o obţine angajatorul;

• pentru lucrătorii care lucrează în mai multe gospo-dării: solicitarea autorizaţiei poate fi realizată (1) direct de către lucrătorul român sau (2) de către unul dintre angajatori.

Notă: lucrătorul (sau re-prezentantul angajatorilor) va trebui să prezinte documenta-ţia corespunzătoare din partea fi ecărui angajator (contractul de muncă şi celelalte docu-mente solicitate), sau, cel pu-ţin, din partea unui număr de angajatori care să asigure lu-crătorului prin contractele în-cheiate cel puţin remunerarea la nivelul Salariului Minim Interprofesional, pentru so-licitarea autorizaţiei în nume propriu taxa pentru formali-tăţile referitoare la eliberarea autorizaţiei de muncă va fi plătită de lucrător.

Aproape toţi oamenii deţin un telefon mobil în pre-zent, însă îngrijorător este faptul că tot mai mulţi copii deţin astfel de aparate. Potri-vit unui nou studiu, telefonul mobil dublează riscul de can-cer cerebral în cazul copiilor, conform Inquisitr.com.

În revista Journal of the National Cancer Institute a apărut un nou studiu conform căruia celularele dublează riscul de cancer cerebral la copii. Procentajul creşterii riscului este de 115%, potrivit unuia dintre autorii articolu-lui, Lloyd Morgan. În prezent, specialiştii se concentrează pe studierea impactului telefo-nului mobil asupra sănătăţii oamenilor.Copiii şi telefoanele mobile

Dacă atunci când tu erai copil nu existau telefoanele mobile, acum copiii noştri sunt foarte bine puşi la punct cu tot ceea ce înseamnă teh-nologie în general şi cu tele-foanele mobile în particular. Iar dacă ei văd că unii adulţi au câte două şi uneori chiar trei telefoane mobile, se în-treabă de ce nu ar putea avea şi ei un astfel de accesoriu.

Desigur, ei nu văd în mod expres utilitatea aparatului, ci îi încântă doar ideea de a avea

un telefon mobil, cât mai per-formant: cu internet wireless, cu camera video cu cât mai mulţi pixeli, cu touchpad sau cu tastatură qwerty etc. Com-paniile producătoare de tele-foane promovează tot felul de aparate care le iau ochii co-piilor şi care îi fac să uite de faptul că telefonul mobil este o necesitate şi nu un obiect cu care să te mândreşti în faţa prietenilor şi a colegilor.Există o vârstă potrivită pen-tru a avea un telefon mobil?

Vârsta nu este tocmai un factor determinant pentru deţinerea unui telefon. Există alţi factori mult mai impor-tanţi care pot înclina balanţa în acest sens. Important este doar ca persoana în cauză să cunoască modul de utilizare al aparatului, iar cum copiii prind din zbor informaţiile esenţiale, în mod sigur nu va fi nicio problemă pentru un copil de 7 ani, de exemplu.

Înainte de orice, răspun-de-ţi cu sinceritate la această întrebare. Nu te mai gândi la toate rugăminţile copilului şi judecă obiectiv dacă pentru el este într-adevăr o necesitate. Ia în considerare următoarele lucruri:•Acasă nu aveţi un telefon fi x, iar telefonul mobil este singu-ra metodă prin care puteţi ţine legătura atunci când tu nu eşti acasă;•Copilul merge singur la şcoa-lă, pe o distanţă destul de mare;•Copilul circulă cu transpor-

tul în comun;•Învaţă până târziu, iar când ajunge acasă este deja întu-neric.

Dacă micuţul tău se afl ă în oricare din situaţiile de mai sus, atunci el poate avea nevoie de un telefon mobil în eventualitatea în care i se poate întâmpla ceva şi trebuie să anunţe o urgenţă.

În schimb, dacă el este în permanenţă cu un adult, dacă îl duci şi aduci personal de la şcoală şi dacă îşi doreşte un telefon mobil doar pentru a butona, pentru a face poze şi pentru a da beep-uri în scopul de a se distra, în mod sigur telefonul nu este o necesitate pentru copilul tău.Dacă te hotărăşti să îi achizi-ţionezi un telefon mobil...

Discută cu copilul şi fă-l să înţeleagă că aparatul este un obiect necesar care se fo-loseşte doar atunci când este nevoie. Pentru a-l “forţa” să îi înţeleagă utilitatea, oferă-i copilului cel mai simplu tele-fon găsit pe piaţă: fără cameră, fără tastatură, fără posibilitatea de a trimite MMS-uri, ci doar cu funcţia de comunicare.

Copilului trebuie să i se explice care este rolul tele-fonului mobil, pentru că este posibil să-l perceapă ca pe o jucărie sau ca pe un obiect prin care poate să atragă aten-ţia celor din jur, şi astfel este posibil să intre în diverse con-fl icte. Dacă aţi luat hotărârea să dăruiţi copilului un telefon mobil, rezervaţi-vă câteva mi-nute şi discutaţi împreună cu el cum trebuie să-l folosească şi în ce scopuri. Ar fi indicat, să stabiliţi împreună cu copilul anumite reguli de utilizare a telefonului mobil şi să supra-vegheaţi, să controlaţi dacă

acestea au fost respectate.Sfaturi

Dacă îi vei oferi copilului un telefon mobil, luaţi în con-siderare următoarele lucruri:•Pune numerele de telefon importante (mama, tata, poli-ţie, pompieri etc) pe butoane de speed-dial;•Protejează telefonul cu un cod pin pe care să îl ştii doar tu şi copilul;•Utilizează o cartelă pre-pay şi explică-i că trebuie să sune doar atunci când este cu ade-vărat necesar;•Explică-i că este total inter-zis să suni la Poliţie, Pompieri sau Salvare pentru a face o glumă. Spune-i că aceste ser-vicii se utilizează doar în ca-zuri de maximă urgenţă şi că astfel de glume se pedepsesc de lege.

Majoritatea părinţilor iau deciza de a achiziţiona pentru copilul lor un telefon mobil doar pentru că-l pot suprave-ghea şi pot afl a dacă este în siguranţă în orice secundă. Dar, mami şi tati, aveţi grijă că un copil care are telefon

mobil şi nu a fost învăţat cum, unde, când şi în ce scop să-l folosească poate fi în mare pericol. De exemplu, un co-pil poate vorbi la telefon când traversează strada şi astfel nu mai este atent la trafi c. Pentru a evita asemenea nefericite întâmplări urmează sfaturile de mai jos:•Discută cu fi ul sau fi ica ta care sunt motivaţiile sale pentru a avea un telefon mo-bil. Vorbind despre utilizarea acestuia pentru siguranţă, mai degrabă decât ca un simbol al statutului sau a fi cool dacă are un celular, poate fi impor-tant. Nu miza pe faptul că îi cumperi ceea ce îşi doreşte doar pentru că au toţi din an-turajul sau. Este cea mai mare greşeală pe care o pot face părinţii, deoarece copiii nu vor mai lupta să obţină ceva în viaţă ci vor aplica metoda şantajului sentimental: „Dacă el are, înseamnă că şi eu tre-buie să am!”. Totodată, cu ocazia acestei discuţii poţi afl a dacă cel mic se simte sin-gur sau dacă are temeri privi-

tor la ceva anume.•Stabileşte-i copilului reguli stricte pentru utilizarea tele-fonului mobil.•Dezvoltarea unui set de re-guli şi responsabilităţi ca un utilizator de telefon mobil te ajută pe tine să ştii că micuţul sau micuţa ta foloseşte corect noua achiziţie.Exemple de reguli: întot-deauna răspunde doar la apelurile venite de la părinţi; atunci când copilul este ape-lat de numere necunoscute, nu răspunde invitaţiilor; nu depăşeşte minutele incluse în abonament sau dacă este pe pre-pay nu încărca cartela de-cât o dată pe lună.

Discută cu fi ica sau fi ul tău despre circumstanţele adecvate în care se pot folosi telefoanele mobile cu copilul.

Într-un studiu recent de cercetare, 82 % din populaţie au fost deranjaţi de sunetele de apel la maximum sau de conversaţiile personale la te-lefonul mobil în public. Nu lăsaţi copilul să fi e unul din aceşti iritanţi. De asemena nu va avea voie să-l folosească la grădiniţă sau la şcoală, în tim-pul orelor de curs. Telefonul va sta în ghiozdan şi va pu-tea să-l folosească la sfârşitul programului. Nu uitaţi dragi părinţi să nu-l sunaţi tocmai voi în timpul orelor!

Stabilirea normelor pen-tru a utiliza telefonul mobil pe timp de noapte este de ase-menea un punct cheie în com-portamentul noului abonat. Învaţă-ţi copilul să-şi păstreze telefonul închis sau pe mo-dul silenţios în timpul nopţii. Dacă nu ai încredere că acesta va urma cu stricteţe regula, atunci găseşte în casă un loc comun unde vor sta telefoa-nele mobile (atât ale părinţi-lor cât şi al copilului). Dacă îl va lua în camera lui, va avea acces la mesaje sau la internet fără voia părinţilor.

Noi dovezi obţinute în urma unor studii ştiinţifi ce arată că telefonul mobil pre-zintă mari pericole pentru sănătatea oamenilor, aşa că e bine să vă urmăriţi cu mare atenţie interesele în acest sens.

Un pericol pentru sănătatea copiilor noştri:

Telefonul mobil

Părinţi şi copii06 IANUARIEIANUARIEIANUARIE201320132013

Prof. Irina Georgescu Şova- Bucureşti

Comunitate08 IANUARIEIANUARIEIANUARIE201320132013

În preajma sărbători-lor, la sediul din Cuenca al Asociaţiei Hispano Române din provincie, Moş Crăciun a făcut un scurt popas pentru a-i vizita şi pe elevii cursului

de limbă şi literatură romană “Limba noastră cea frumoa-să”, un proiect fi nanţat de către Departamentul pentru Românii de Pretutindeni din cadrul Guvernului României. Deşi cursul a fost încheiat la sfârşitul lunii no-iembrie, copiii au participat la activităţi pe tot parcursul lunii decembrie, activităţi în timpul cărora au învăţat co-linde, au împodobit bradul şi au vorbit despre tradiţii şi obiciuri româneşti din peri-oada Crăciunului şi a Anului Nou.

Cititorii îşi pot imagina surpriza şi încântarea copii-

Bibliotecă Municipală din Quintanar del Rey a găz-duit un “Encuentro Navideño Hispano- Rumano”, o întâl-nire cu tematica specifi că de Crăciun, destinată în special copiilor şi tinerilor de diferi-te naţionalităţi.

Astfel, cu sprijinul pri-măriei din localitate, Teresa Saiz Jimenez şi Maria del Carmen Lopez, reprezen-tante ale Bibliotecii şi Ludotecii locale, împreună

lor atunci când Moşul a apă-rut cu desaga plină de daruri. Cu emoţii şi nerăbdare, mici şi mari l-au întâmpinat cu drag şi s-au străduit să îl im-presioneze pe Moş, iar acest

lucru nu a fost deloc greu. Împreună cu învăţătoarea, copiii l-au colindat pe Moş Crăciun aşa cum se cuvine,

cu Marieta Rus, voluntară şi reprezentantă pe plan local a Asociaţiei Hispano Române din provincia Cuenca, şi-au dat mâna şi au arătat copii-lor similitudini între cultură, tradiţii şi obieceiurile celor două ţări.

În prezenţa a diver-se autorităţi locale, printre care menţionăm pe Maria Antonia Alarcon, consilier pe probleme de cultură din cadrul primăriei Quintanar

În preajma sărbători-

de limbă şi literatură romană lucru nu a fost deloc greu.

Quintanar del Rey: “Encuentro Navideño Hispano-Rumano”

Cuenca: Vizita lui Moş Crăciun

în limba romană, în spanio-lă, şi chiar în engleză. “Moş Crăciun cu plete dalbe”, “Los peces en el rio”, “Trei păstori se întâlniră”, “Ande, ande, ande la Marimorena”, “ Steaua sus răsare”, “We wish you a Merry Christmas”, “ Astăzi s-a născut Hristos”, “ Campana sobre campana”, “Domn, domn, să-nălţăm”, “Dime, niño”, au adus atmo-sfera de sărbătoare printre cei prezenţi.

Moşul nu s-a supărat chiar dacă cei mai micuţi l-au tras de barbă, l-au luat de mâna sau i s-au urcat pe genunchi. Colindele şi bucu-ria copiilor au fost argumente sufi ciente pentru a-l determi-na să împartă cadourile şi să promită că, dacă cei mici vor fi cuminţi şi vor învăţa bine, va veni şi anul viitor.

del Rey, activitatea, la care au participat în jur de 40 de copii, în principal spanioli şi români, a fost demarată de un atelier de poveşti, unde au fost citite de către cei mici “Los siete cabritos y el lobo” de Charles Perrault şi “Capra cu trei iezi” de Ion Creangă. Deşi nu există o variantă scrisă de un scrii-tor spaniol pentru povestea lui Creangă, în Spania este foarte cunoscută povestea francezului Perrault, aceasta făcând parte dintre poveşti-le clasice spaniole. După o scurtă discuţie în care copiii au extras asemănări şi deose-biri şi în care s-a pus accen-tul pe faptul că fi ecare dintre

cele două poveşti îi îndeam-nă pe copii să-şi asculte pă-rinţii, s-a trecut la un capitol puţin mai apropiat sărbăto-rilor de Crăciun, şi anume, acela al tradiţiilor: poezii şi colinde tradiţionale din Spania şi România. Au fost citite poeziile “ Simplitate” de Vasile Voiculescu şi “El camello cogito” de Gloria Fuertes, după care încăperea a răsunat de glasuri zglobii cântând “Moş Crăciun cu plete dalbe” şi “Ya vienen los reyes magos”.

Atmosfera a fost una relaxată, între poveşti, cân-tece şi poezii cei mici de-senând şi colorând, chiar interpretând în variantă

proprie scene din poveştile citite. De asemenea, au fost proiectate imagini cu peisa-je şi obiective turistice din

România şi Spania.La fi nal, copiilor le-au

fost oferite dulciuri specifi ce celor două ţări.

09IANUARIEIANUARIEIANUARIE201320132013Comunitate

Pavilionul pentru Expoziţii din Tarancón a găzduit la sfâr-şitul lunii decembrie cea de-a XVII-a ediţie “Divertilandia”. Sute de copii şi tineri au reu-şit să participe la ateliere sau activităţi distractive variate. La organizarea şi desfăşurarea evenimentului au fost implica-te 15 asociaţii în colaborare cu primăria oraşului Tarancón.

Asociaţia Hispano Romană din provincia Cuenca a fost una dintre asociaţiile partici-pante la acest eveniment, re-venindu-i sarcina să se ocupe de unul dintre atelierele de manualităţi desfăşurate în du-pă-amiaza zilei de 27 decem-brie. Astfel, timp de trei ore, de la 17:00 la 20:00, rând pe rând, în jur de 50 de micuţi s-au aşezat la masa rezervată atelierului şi au realizat, cu multă imaginaţie şi îndrumaţi de către voluntarele asociaţiei, felicitări de Crăciun şi Anul Nou pentru cei dragi. Pe carto-naşe colorate, utilizând diverse materiale şi instrumente, de la banalele culori sau carioci la fi re de lână colorată, rafi e sau sclipici, cei mici au realizat di-verse felicitări, în special bră-duţi de Crăciun şi au scris urări în limba spaniolă, romană sau engleză.

A IV-a Săptămână Culturală, organizată de că-tre Asociaţia Hispano Română din provincia Cuenca, a fost un maraton de activităţi cul-turale desfaşurate pe raza a patru localităţi din provincie. Ca noutate, în acest an, pe lângă Tarancón, Cuenca şi Villamayor de Santiago, mu-nicipiul Quintanar del Rey a fost adăugat pe lista locaţiilor unde au fost desfăşurate dife-rite activităţi dedicate sărbăto-ririi zilei de 1 Decembrie, Ziua Naţionala a României.

Săptămâna culturală a fost inaugurată la Auditoriul Muni-cipal Tarancón, cu vernisajul expoziţiei “România cu inima din Cuenca” a Violetei Peşea, artist plastic de origine româ-nă, rezident în oraşul Cuenca. Lucrările Violetei, pline de dinamism şi culoare, inspirate în general atât din istoria zbu-ciumată a neamului românesc, cât şi din folclor şi din amintiri profund înrădăcinate în sufl e-tul artistei, în special din epoca în care a trăit în România, au fost pe gustul publicului pre-zent. În cadrul actului inau-gural au luat cuvântul Violeta Vârtic, preşedinta Asociaţiei Hispano Române din provin-cia Cuenca, Maria Victoria Saiz, consilier pe probleme de cultură din cadrul primări-ei oraşului Tarancón şi Violeta Peşea, care au ţinut să menţio-neze atât talentul artistei, cât şi munca asiduă a reprezentanţi-lor şi voluntarilor asociaţiei în promovarea culturii române.

Vineri, 30 noiembrie, la sediul din Tarancón al aso-ciaţiei, a avut loc serbarea şi premierea elevilor rezidenţi în localitate şi împrejurimi, elevi participanţi la cursul de limbă

şi literatură română “Limba noastră cea frumoasă”. Copi-ii au cântat Imnul de Stat al României şi Hora Unirii, au recitat poezii şi au prezentat o scurtă dramatizare despre lupta patriei-mamă pentru re-cuperarea şi păstrarea provin-ciilor istorice, moştenite de la străbuni. Tot în cadrul acti-vităţii a avut loc prezentarea materialului tip powerpoint “ România, colţ de Rai”, ma-terial prin intermediul căruia s-a dorit realizarea unei scurte treceri în revistă a frumuseţii peisajelor României şi a prin-cipalelor obiective turistice. Diplomele au fost înmânate copiilor de către preşedinta Asociaţei Hispano Române, Violeta Vârtic.

Sâmbătă, 1 Decembrie, caravana culturală s-a mu-tat în municipiul Cuenca, la Auditoriul Fundaţiei “Caja Castilla La-Mancha”, unde Ionuţ Marian Vâlcu, reprezen-tant al Ambasadei României în Madrid, Benjamin Prieto Va l e n c i a , p r e ş e d i n t e l e D eputăţiei Provinciale, Angel Mariscal Estrada, subdele-gatul Guvernului în Cuenca, Carlos Navarro Arribas, coor-donator în cadrul Direcţiei de Sănătate şi Asistenţă Socială a provinciei Cuenca, Ana de la Hoz Martin, Consilier pen-tru Servicii Sociale, Egalitate şi Cooperare, precum şi alte autorităţi locale şi provinci-ale, prieteni de diferite naţi-onalităţi şi reprezentanţi mass-media, au ţinut să fi e alături de comunitatea româ-nească, membri şi voluntari ai Asociaţiei Hispano Romane din provincie, la sărbatorirea Zilei Naţionale a României.

Seara culturală a fost

Săptămâna Culturală Hispano Română

Divertilandia la Tarancón

deschisă cu serbarea şi premi-erea elevilor rezidenţi în ora-şul Cuenca şi în împrejurimi, participanţi la cursul de limbă şi literatură română “Limba noastră cea frumoasă”. La fel ca şi colegii lor din Tarancón, elevii din Cuenca au cântat Imnul de Stat al României şi Hora Unirii, au dansat, au recitat poezii şi au prezentat o scurtă dramatizare, pe fon-dul prezentării powerpoint “ România, colţ de Rai”. La fi nal, elevilor le-au fost înmâ-nate diplomele de către Ionuţ Marian Vâlcu, reprezentantul Ambasadei României, şi de către Angel Mariscal Estrada, subdelegatul Guvernului în Cuenca.

Actul cultural a continuat cu prezentarea documenta-rului “Vinicer-septembrie românesc”, realizat de către scriitoarea Carmen Rubio şi producătorul Jose Manuel Oñoro, doi spanioli îndrăgos-tiţi iremediabil de România. Filmul, inspirat din romanul “Ciulinii Bărăganului” de Panait Istrati, reuneşte, în ima-gini fi lmate în lumina specială a lunii septembrie în România, cinci poveşti care, prin pris-ma autorilor, descriu cel mai bine lumea românescă: inima (alma), oraşe (ciudades), dor (nostalgia), bucurie (alegría), rânduiala (orden y armonía). Citând versurile diferiţilor po-eţi români, dar şi spanioli, în special ale lui Tudor Arghezi, Carmen Rubio şi Jose Manuel Oñoro au încercat să explice profundele sentimente care îi leagă de România, de frumu-seţea locurilor pe care le-au vi-zitat şi simplitatea oamenilor pe care i-au cunoscut, care au stat la baza realizării acestui documentar.

Păstrând în sufl et ecou-rile muzicii şi imaginilor vi-zionate, toţi cei prezenţi au fost încântaţi şi de momen-tul folcloric în care Manuela Ramona Blănaru, voluntară a asociaţiei, a interpretat cu multă dăruire şi emoţie câteva melodii populare, printre care “Aşa-i românul”, “Dumnezeu de sus”,“Bade, pălărie nouă”, dar şi colinde precum “Aseară, pe înserate”.

Evenimentul din Cuenca a fost încheiat de o mini expo-ziţie ale lucrărilor realizate în cadrul atelierelor de manuali-tăţi şi pictură de la sediul aso-ciaţiei şi o degustare de bucate tipice româneşti.

Duminică, 2 decembrie, programul cultural a continu-at în Villamayor de Santiago, unde au fost alături de comu-nitatea românească Benjamin Prieto Valencia, preşedintele

Deputăţiei Provinciale, Angel Mariscal Estrada, subdelega-tul Guvernului în Cuenca, José Julián Fernández, primarul localităţii, dar şi alte autorităţi locale şi provinciale.

Activitatea a început cu vernisajul expoziţiei de pictură “Români în Cuenca” a artis-tului plastic Ioan Vasinc, act prevăzut iniţial să se desfăşoare luni, 3 decembrie. În faţa unui public numeros, în deschidere au luat cuvântul autorităţi lo-cale şi provinciale, alături de preşedinta Asociaţiei Hispano Române din provincia Cuenca.

La fel ca şi în Cuenca, scri-itoarea Carmen Rubio şi produ-cătorul Jose Manuel Oñoro au pus pe seama lui Alexandru

Macedonski, Tudor Arghezi sau Panait Istrati faptul că s-au îndragostit de România, pre-zentând cu mult patos esenţa impresiilor pe care le-au avut vizitându-ne ţara.

Momentul folcloric susţi-nut de către Manuela Ramona Blănaru, însoţită de trei fete, membre ale comunităţii ro-mâneşti locale, au dansat pe melodiile interpretate de către aceasta, a întregit seara cultu-

rală şi i-a încântat pe toţi cei prezenţi.

Maratonul activităţilor culturale a continuat marţi, 4 decembrie, la sediul din Tarancón al asociaţiei, unde, cei 6 tineri spanioli care au petrecut 10 zile în România în cadrul proiectului “Sănătate şi zâmbete”, au venit ca să vor-bească despre experienţa trăi-tă. Într-o atmosferă relaxată şi jovială, tinerii au prezentat fi l-muleţe şi fotografi i din arhiva personală, au făcut comentarii şi au pus întrebări privind as-pecte pe care nu le-au desco-perit din cauza timpului relativ scurt petrecut în România. Totodată şi-au exprimat do-rinţa de a repeta vizita, de a

cunoaşte locuri, persoane şi obiceiuri noi.

Pentru prima dată, mier-curi, 5 decembrie, comunita-tea româneasca din munici-piul Quintanar del Rey a avut prilejul de a sărbători cu fast Ziua Naţională a României. Ultimul act de pe agenda celei de-a IV-a Ediţie a Săptămânii Culturale, a benefi ciat de spri-jinul şi implicarea personală a primarului localităţii, Martin

Cebrián García.În cadrul evenimentului

găzduit în sala festivă a pri-măriei din localitate, a fost inaugurată o expoziţie de fo-tografi e cu tema “Descoperă România”, la vernisajul căreia au participat autorităţi locale şi reprezentanţi mass-media. În discursul ţinut, Violeta Vârtic, preşedinta Asociaţiei Hispano Române din provincia Cuenca, a ţinut să mulţumească în mod personal tuturor celor care s-au implicat trup şi sufl et în organizarea şi buna desfaşu-rare a activităţilor, precum şi autorităţilor locale şi provinci-ale pentru sprijinul acordat în realizarea acestora.

Activitatea a cuprins şi proiecţia a două documentare, două călătorii prin fascinan-ta lume a României rurale, peisaje magnifi ce, tradiţii şi obiceiuri, obiective turisti-ce, călătorii care au deşteptat emoţionante amintiri în inimi-le românilor, dar şi dorinţa de a cunoaşte România, în inimi-le tuturor acelor care încă nu o cunosc.

Seara s-a încheiat cu o de-gustare de bucate romaneşti şi un bilanţ pozitiv al activităţilor desfaşurate în cadrul acestei Săptămâni Culturale.A consemnat Anca Mariana Lovaszi

Macedonski, Tudor Arghezi cunoaşte locuri, persoane şi

En español10 IANUARIEIANUARIEIANUARIE201320132013

A partir del 16 de enero y hasta el 5 de febrero, en el Centro Cultura La Jaramilla, situado en la Avenida de la Constitución, nº 47, de Coslada, se puede ver una exposición de oleos, del pin-tor Juan del Pozo. La inaugu-ración tendrá lugar el miérco-les, 16 de enero, a las 19:00 horas, en la sala La Jaramilla, a cargo del autor.

“Cuando me pidieron re-dactar un pequeño texto expli-cando lo que signifi ca para mí la pintura, y el porqué de es-tar tan comprometido en este mundo del arte, no sabía por donde empezar. Es muy difícil explicar lo que se siente y creo que cada persona tendrá unas sensaciones distintas.

En la pintura yo he en-contrado una forma de rea-lizarme, puesto que en otras áreas culturales me faltaron los medios y el apoyo.

La obra está compuesta de fi guras, bodegones, paisa-jes, naturaleza muerta, en la que sobre todo destacada la fuerza de los colores.

Doy las gracias a mis profesores que desde mis co-mienzos en el año 1985 hasta hoy, que aún sigo aprendiendo con el profesor Miguel Ángel Oyarbide, a los compañeros de este mundo del arte, a mis alumnos, a los que intento

transmitir mis conocimientos, a los amigos que aguantan mis charlas y por último a mi fa-milia”, declara Juan del Pozo.

Miguel Ángel Oyarbide, licenciado en Bellas Artes por la Real Academia de San Fernando, mentor y profesor de pintura de Juan del Pozo, habla no solamente de la obra de su alumno, sino también de su persona:

“Cuando conocí a Juan del Pozo, hace ya bastantes años, descubrí a una persona con una disposición tan abierta para aprender el ofi cio de pin-tor, que mi labor de enseñante ha sido tan cómoda como apa-sionante y desde luego, suma-mente enriquecedora.

Desde los primeros tan-teos sobre el papel de dibujo

o al mover los colores sobre el lienzo, comprendí la intui-ción artística que mostraba Juan sobre el signifi cado últi-mo de la pintura y que desde luego, era algo poco frecuen-te. Entender el sentido de la mancha, la entonación o el lenguaje de la materia, cuesta mucho a los que se quieren introducir en el mundo de las artes plásticas. Esto se debe básicamente, al hecho de con-fundir la realidad con la pintu-ra y la imagen con el objeto, lo que tiende a reducir la acción de pintar a un absurdo ejerci-cio de habilidad.

Pero Juan del Pozo no sólo comprendió que la pintu-ra era una cosa y la naturale-za otra muy diferente, sino que pronto conectó con el medio de manera tan íntima, que sus pinturas se empezaron a cargar de valores plásticos muy notables hasta alcanzar una defi nida pureza de estilo. Pintura auténtica en la por en-cima de lo representativo nos ofrece sus huellas, gestos y una rica y jugosa materia.

Todo esto podemos apre-ciarlo en la hermosa exposi-ción que ahora nos ofrece y en la que nos comparte una se-lección de trabajos realizados en diferentes épocas y circun-stancias. Bodegones, fi guras y paisajes componen el cuerpo temático de la muestra. Son cuadros estudiados, mimados y recreados, a pesar de su apa-rente sencillez, con el respaldo de estructuras compositivas bastante elaboradas. Hay que decir que Juan no copia sino que decide, lo cual es otra ma-nifestación de esa extraordi-naria intuición con la que está dotado nuestro pintor. Y es que la obra de arte es, entre otras cosas, el resultado de las múl-tiples decisiones que el artista toma a lo largo del proceso de ejecución.

Pintura poderosa, atrac-tiva, con un brillante y limpio colorido y magnífi camen-te entonada. Un trabajo, en suma, muy sólido y equilibra-do. Como es él. Una persona sólida y equilibrada pero al mismo tiempo, entrañable, curiosa y cariñosa. Un gran conversador de cuya amistad me siento muy orgulloso y pro-fundamente agradecido.”

FECHA HORA ACTIVIDADES PUNTUALES

03/01/2013 12:00 – 13:00 Carta a los Reyes Magos: Taller infantil de relato corto. 04/01/2013 12:00 Chocolatada y Roscón de Reyes.

05/01/2013 11:00 – 13:00 “Conoce tus leyes”: Módulo 1 - “Derechos y deberes. Marco Constitucional”.

07/01/2013 11:00“¡CEPI colabora!”: “Dulces del mundo” -Feria gastronómica de dulces internacionales. En el Centro Hispano-Colombiano. Colaboran todos los centros hispanos de la Comunidad de Madrid.

12/01/2013 11:00 – 13:00 “Conoce tus leyes”: Módulo 2 - “Herramientas para el acceso al empleo”.

15/01/2013Consultar horario

del centro

“Eminescu, poeta universal”: Muestra de libros de y sobre el poeta nacional. Entidad colaboradora: Biblioteca Pública “Rafael Alberti” de San Fernando de Henares.

16/01/2013 17:00 – 18:00 “Defi nición y claves del Currículo europeo”: Taller de empleo (Previa inscripción presencial; plazas limitadas).

19/01/2013 11:00 – 13:00 “Conoce tus leyes”: Módulo 3 - “Normativa española de extranjería.”21/01/2013 18:00 – 19:00 Taller de relajación (Previa inscripción presencial; plazas limitadas).

23/01/2013 17:00 – 18:00 “Tipos de contratos en España”: Taller de empleo (Previa inscripción presen-cial; plazas limitadas).

24/01/2013 18:00 – 20:00 “Arbitraje en las preferentes de Bankia”: Charla jurídica.

25/01/2013 10:00 – 14:00

“¡Conoce Madrid!” (pendiente por concretar). (Previa inscripción presen-cial; plazas limitadas).

26/01/2013 11:00 – 13:00 “Conoce tus leyes”: Módulo 4 - “Herramientas para tu integración”

Durante todo el mes de

enero

Consultar horario

del centro

“¡CEPI colabora!”: “A tu lado (Aproape de tine)” - Campaña de recogida de ayudas (alimentos, ropa, calzado, juguetes, material escolar, etc.) para niños ru-manos necesitados. Organizador: el periódico rumano “Occidentul Românesc”, Entidades colaboradoras: Departamento de los rumanos del mundo del Gobierno de Rumania, Jett Media Group CA – EE.UU., Empresa de transportes Nelu Bârsan de Madrid, Carmangeria Românească de Zaragoza, Despacho de Abogados “Sârbu Abogados” de Madrid, Asociación “Plaiuri Năsăudene” de Benidorm, y Radio Diáspora Chicago de EE.UU.

Pendiente por concretar


“¡Conoce Madrid Júnior!”: Visita a la exposición “Microvida. Más allá del ojo humano” en CosmoCaixa*. Entidad colaboradora: Caixa Forum, centro social y cultural de la Obra Social “la Caixa”.



“¡Ningún niño sin regalo!”: Entrega de juguetes a los niños usuarios del Centro, con motivo de la celebración de los Reyes Magos. Entidad colabora-dora: Fundación Real Madrid.

DÍAS HORARIOS ACTIVIDADES PERMANENTES

Lunes, jueves y viernes

Martes y miércoles

10:00 – 14:00;

15:00 – 19:00Orientación laboral individual (por orden de llegada)

Martes y miércolesLunes y jueves

10:00 - 15:0015:00 - 20:00 Atención jurídica individual (por orden de llegada)

LunesMartes y jueves

18:00 – 20:0012:00 – 14:00 Atención psicológica individual (con cita previa)

MartesMiércoles

Jueves

18:00 – 19:3018:00 – 19:3012:00 – 13:30

Curso de informática (nivel inicial I)Curso de informática (nivel inicial II)Curso de informática (nivel medio)

Martes 17:00 – 18:00 Curso de InternetMartes 12:00 – 13:30 Curso de Rumano (nivel inicial)Jueves 18:00 – 19:30 Curso de Español (nivel inicial)Martes 11:00 – 12:00 Inglés nivel básicoJueves 11:00 – 12:00 Inglés nivel medioJueves 18:00 – 20:00 “Parlez-Vous Français?”: Curso de francés nivel básico.

Lunes y miércoles 10:00 – 13:00 Curso de pintura para adultosSábado 11:00 – 13:00 Curso de escultura

MiércolesViernes

18:00 – 19:0010:30 – 11:30

Curso de sevillanas nivel básicoCurso de sevillanas nivel medio

Martes 17:00 – 19:00 Encuentro de Mujeres

MartesJueves

10:30 – 11:3011:30 – 12:3012:30 – 13:30

Pilates (Ejercicios físicos con el método Pilates).Cesión de espacio.

Lunes y miércoles 16:00 -18:00 Apoyo Escolar (Supervisión para la realización de deberes escolares y repaso)

Lunes y viernes 18:00 – 19:00 Talleres infantiles.Sábados 17:30 – 19:00 Tardes de cine

De lunes a viernes Consultar horario del centro ¿Quieres crear tu propia asociación? Nosotros de ayuda-mos. Información y asesoría. (Con cita previa).

De lunes a viernes Consultar horario del centro ¿Quieres ser voluntario en nuestro Centro? ¡Ven e infór-mate! ¡Tu apoyo cuenta!

De lunes a viernes Consultar horario del centro

CEPI y las nuevas funciones de la Comunidad de Madrid en procedimientos de extranjería:Elaboración de informes de Habitabilidad y Arraigo social (con cita previa).

De lunes a sábado Consultar horario del centro Acceso a InternetDe lunes a sábado Consultar horario del centro Acceso a la BibliotecaDe lunes a sábado Consultar horario del centro Acceso a la Ludoteca (consultar las condiciones)

PROGRAMACIÓN MES DE ENERO / 2013

CENTRO HISPANO RUMANO DE COSLADA

* Actividad sujeta a una serie condiciones (consultar en el Centro). Nota: Horario de atención al público: De lunes a sábado, de 10:00 a 21:00 horas.

Agenda cultural

A partir del 16 de enero transmitir mis conocimientos,

“Cuando me pidieron re- “Cuando conocí a Juan

Rubrica permanentă 11IANUARIEIANUARIEIANUARIE201320132013

Despre greşelile noastre şi ale greşiţilor noştri (IX)

Voi încheia astăzi infi ma listă a calculelor nejustifi cate din romgleză. Trei numere suc-cesive dedicate unui anume tip de greşeală de limbă mi se par sufi cente pentru cine vrea să audă, deşi invazia acestor cuvinte este, evident, conside-rabilă. S-ar cuveni poate pu-blicarea unui dicţionar de bu-zunar pentru a defăima prostul obicei de a prelua fără judeca-tă atâtea anglicisme, mai ales dacă ne gândim la cei ce nu vor să cadă în ispită!„patetic”Timp de aproape un secol, sensul principal al adjectivului „patetic” a rămas neschimbat. O probă la îndemână o găsim comparând defi niţia dată de Scriban, în 1939, cu cea dată de DEX:patétic, -ă adj. (vgr. pathe-

Dan Caragea - Critic literar Portugalia tikós, d. páthos, patos). Plin

de pasiune, care atinge sufl etu, emoţionant: discurs patetic. S. n. Ceia ce emoţionează, genu patetic în retorică. Adv. În mod patetic.PATÉTIC, -Ă, patetici, -ce, adj. 1. Plin de patos, care emoţionează, impresionea-ză, înduioşează; plin de em-fază, de afectare. 2. (Despre nervi) Care inervează muşchii oblici ai ochiului. – Din fr. pathétique, germ. pathetisch.Prin urmare, „patetic” înseam-nă „pasionat, emoţionant, în-duioşător, emfatic, afectat”. Bănuiesc că tinerii au împru-mutat, din fi lmele americane, un sens nou: „patetic” a înce-put să însemne „lamentabil” sau „penibil”. Din nou trebuie să subliniem faptul că anglo-americanii au împrumutat cu-vântul din franceză, dându-i însă un înţeles diferit. Este

treaba lor. În ceea ce ne priveş-te, noi am luat cuvântul de la francezi care, la rândul lor, l-au împrumutat din greacă (pathe-tikos, derivat din pathos, sufe-rinţă) prin latină. Prin urmare, „patos”, „patetic”, „pasiune” sunt cuvinte etimologic înru-dite. De aceea, nu avem nicio trebuinţă de acest calc, cu atât mai mult cu cât putem expri-ma, prin resurse lingvistice proprii, toate nuanţele de la „lamentabil” la „ridicol”.„şerui”Este un verb din limbajul in-formatic care înseamnă între altele „to join with another or others in the use of (so-mething)”. În loc de a ne „împărtăşi” ideile în grup, zi-cem că „şeruim” ideile. Aşa vorbesc engleziţii pe care îi cunosc. Culmea ironiei, în ro-mână avem însă „şerui”, dar împrumutat din germană, cum

se poate vedea în DAR (2002), care dă sensul învechit, şi în DEX (1998):şeruí, şeruiésc, vb. IV (înv.) 1. a zugrăvi, a picta; a desena. 2. a înfăţişa în scris.ŞERUÍ, şeruiesc, vb. IV. Tranz. A curăţa resturile de carne de pe o piele jupuită, înainte de a o pune la argă-seală; a descărna. – Din germ. scharren.Am găsit pe Internet discuţii aprinse şi destule opinii din care am spicuit una:„Eu una optez pentru calcul «a şerui» (da, ştiu; omonim, omograf şi omofon cu «a şe-rui» care există deja, da’ nu-l mai foloseşte nimeni), pentru că: 1. tot utilizatorul de calcu-lator din zilele noastre îl folo-seşte deja sau l-a folosit la un moment dat (şi dacă intră tel quel în versiunile româneşti ale softurilor, o să-l priceapă

şi generaţiile de după); şi 2. pentru că elimină problema de traducere (chestia asta cu ţî traduceri pentru ţî contexte ale aceluiaşi cuvânt, în acelaşi domeniu). Un «a şerui» unic pentru un «share» unic, în context IT. Şeruieşte! ”Mărturisec că din contextul IT s-a extins cum am arătat, ceea ce înseamnă neîndoios o gre-şeală intolerabilă. Oare putem şerui această concluzie?„training”Dicţionarul de neologisme l-a adoptat încă din 1986 şi cu sensul de „antrenament, pre-gătire; instrucţie”, după cum se poate vedea din citatul de mai jos:TRÉNING s.n. (Anglicism) 1. Antrenament, pregătire; instrucţie. 2. Îmbrăcăminte (sportivă) de fl anelă, constând din bluză şi pantaloni strânşi

la glezne, purtată mai ales la antrenament, instrucţie etc. [< engl. training].Că anglicismul este prezent în română o ştim cu toţii. Că nimeni nu-l va mai scoa-te din limbă, de asemenea. Şi totuşi, ne putem gândi dacă nu este mai sugestiv să spunem: „sesiuni de for-mare” sau „formare în Re-dactarea textului ştiinţifi c” decât : „sesiuni de training” sau „training în Redactarea textului ştiinţifi c”? Chestiu-nea nu e simplă. Aud si văd scris pretutindeni training, sau treining, dar niciodată trening, cum cere Dicţiona-rul. După anii în care ne-am jucat şi am făcut sport în treninguri, se pare că acum se doreşte ca atât grafi a cât şi pronunţia să fi e cât mai aproape de origine. Cu alte cuvinte, se doreşte, o subti-lă diferenţiere. Urâtul obicei al celor ce ies pe bulevard, îmbrăcaţi în trening, sau la iarbă verde, la un grătar, este repudiat de ifosele celor şcoliţi să ne ofere training-uri despre câte în lună şi în stele.

Vasile Alecsandri – Nume şi caractere

„Nu ştiu dacă am creat teatrul naţional, dar ştiu că i-am adus un mare concurs.”Poet, dramaturg, folclorist, om politic, ministru, diplomat, acade-mician român, membru fondator al Academiei Române, creator al teatrului românesc şi al literaturii dramatice în România, perso-nalitate marcantă a Moldovei şi apoi a României de-a lungul în-tregului secol al XIX-lea, Vasile Alecsandri, fi ul medelnicerului Vasile Alecsandri şi al Elenei Cozoni, s-a născut pe data de 21 iulie 1821 la Bacău, însă după unii cercetători, anul naşterii ar putea fi 1819 sau chiar 1818. Şi locul naşterii sale se conside-ră a fi incert, deoarece naşterea s-a petrecut în timpul refugiului familiei Alecsandri în munţi, din calea armatei lui Alexandru Ipsilanti. Se susţine că s-a născut undeva pe raza judeţului Bacău, deşi scriitorul a declarat că s-a născut la Bacău. Şi-a petrecut co-pilăria la Iaşi şi la Mirceşti, unde tatăl său avea o moşie şi unde a revenit pe întreaga durată a vieţii sale să-şi găsească liniştea. Viito-rul dramaturg a început să deslu-şească buchea cu un dascăl grec, apoi cu dascălul maramureşean Gherman Vida.Între anii 1828 şi 1834, s-a des-chis la Iaşi pensionul lui Victor Cuenim. Spătarul Alecsandri l-a înscris pe fi ul său la pensionul francez, unde a studiat alături de Mihail Kogălniceanu şi de Matei Millo, actorul de care l-a legat o mare prietenie şi admiraţie şi pentru care a scris Chiriţele, dar şi o mare parte din cânticelele comice.

Puşa Roth - Bucureşti

În anul 1834, împreună cu alţi tineri boieri moldoveni, printre care viitorul domn Al. I. Cuza şi pictorul Ion Negulici, a fost trimis la studii la Paris, unde şi-a dat bacalaureatul în anul 1835. În 1837 s-a pregătit pentru un baca-laureat în ştiinţe, urmând cursuri-le Facultăţii de Inginerie, pe care nu a terminat-o.În 1838 apar primele încer-cări literare în limba franceză: Zunarilla, Marie, Les brigan-ds, Le petit rameau, Serata. În anul următor s-a întors în ţară, a ocupat un post în administra-ţie până în anul 1846. Împreună cu Costache Negruzzi a făcut o călătorie în Italia, care a devenit motiv de inspiraţie pentru nu-vela romantică Buchetiera de la Florenţa.„Ca aproape întreaga operă în proză a lui Alecsandri, Buchetiera de la Florenţa, nuvelă cu caracter exotic şi romantic, publicată în 1840 în «Dacia literară», are şi un caracter subiectiv, izvorând într-un fel oarecare dintr-o ex-perienţă personală a scriitorului. S-au făcut unele ipoteze cu privi-re la izvoarele literare ale nuvelei.Adevărul este că scriitorul ple-ca de la un fapt autentic, dar îl îmbogăţea, îl romanţa şi îl trata în genul caracteristic literatu-rii epocii cu situaţii exagerate, gesturi teatrale, momente melo-dramatice. Dar, dincolo de toate acestea, dacă priveşti cu atenţie, mai ales ţinând seama că autorul nu avea decît 19 ani şi era lipsit de o tradiţie literară călăuzitoare românească, nuvela aducea o se-rie de elemente foarte preţioase. Ibrăileanu observa cândva, cu multă fi neţe, comparând cu în-semnările de călătorie ale lui Di-nicu Golescu, ce progres uriaş în-semna Buchetiera de la Florenţa atât prin atitudinea faţă de artă şi

civilizaţie în genere, cât şi prin fi neţea observaţiilor, pentru pro-za şi nivelul de cultură din ţara noastră.” (G. C. Nicolescu, Proza lui Alecsandri, prefaţă la volumul Alecsandri, Proză, Bucureşti, Editura pentru Literatură, 1960).Cunoscător al ambianţei teatrale franceze, tânărul Alecsandri şi-a asumat misiunea de autor dra-matic, „o grea întreprindere”, aşa cum se desprinde din povestirea Dridri. Vasile Alecsandri cunoş-tea bine contextul social-politic al vremii sale, dar şi-a asumat toate riscurile în calitate de au-tor dramatic, după cum singur mărturiseşte în introducerea la volumul Teatru (Opere complete, partea întâi, 1875): „Susceptibi-litatea guvernului şi a societăţii este cu atât mai oarbă, că ea n-a fost încă atinsă de nimeni până acum. Un autor dramatic s-ar expune la multe neajunsuri din partea puternicilor zilei... dar această consideraţie nu m-ar îm-piedica de a-mi ascuţi condeiul. Difi cultăţile ce se ridică în ochii mei cu forme uriaşe de fantasme, au sorgintea lor chiar în sânul in-stitutului teatral; căci trei lucruri sunt de creat pentru a se dobândi un rezultat satisfăcător: 1. limba, 2. giocul actorilor şi 3. educaţia publicului.”În 1840 când, împreună cu Mihail Kogălniceanu şi Costache Negruzzi, a luat conducerea teatrului din Iaşi şi şi-a început activitatea de dramaturg, Vasile Alecsandri era conştient de fap-tul că teatrul trebuia să devină o tribună, după cum el însuşi mărturiseşte: „Am intrat în luptă. Şi fi indcă încă la noi nu pose-dam nici libertatea tribunei, nici arma zilnică a jurnalismului, am proiectat să-mi fac din teatru un organ spre biciuirea năravuri-lor rele şi a ridicolelor societăţii

noastre.” Alecsandri era convins de valoarea educativă a teatrului: „Jurnalele nu se citesc, dar la tea-tru lumea vine şi capătă idei. Şi asta-i mult.” În momentul în care cei trei au preluat direcţiunea Teatrului Naţional din Iaşi, trei sferturi din repertoriul stagiunii continua să fi e în limba franceză. Între timp trebuiau improvizate piese în româneşte şi Alecsandri debutează în noiembrie 1840 cu comedia Farmazonul din Hîrlău, prelucrare după un model nei-dentifi cat. Experienţa a fost utilă atât pentru autor cât şi pentru tea-tru pentru că în următoarea piesă, Modista şi cinovnicul, scrisă în 1841 se regăsesc aspecte din via-ţa ieşeană a epocii. Este adevărat că nu erau piese originale, ci doar prelucrări, aşa cum însuşi auto-rul precizează, conştient fi ind că ,,un teatru perfect nu se impro-vizează de azi pe mâni” şi că o operă originală presupune „timp şi sacrifi ciuri”. Din 1842 datează importanta sa călătorie în munţii Moldovei, în urma căreia desco-peră valoarea artistică a poeziei populare. Scrie primele poezii în limba română, pe care le va grupa mai târziu în ciclul Doine şi care sunt foarte strâns legate de modelul popular din care au luat naştere.În 1844, împreună cu Mihail Kogălniceanu şi Ion Ghica scoa-te săptămânalul „Propăşirea”, în care poetul va publica versuri ce vor fi incluse în ciclul Doine şi lă-crimioare. Alecsandri scrie piesa Iorgu de la Sadagura sau Nepotu-i salba dracului, jucată la 23 ianu-arie 1844, comedie de rezistenţă, cu siguranţă pe gustul publicului din vremea sa.Într-o jumătate de secol, Vasile Alecsandri a scris peste 50 de piese de teatru, însumând aproxi-mativ 2000 de pagini. Inventarul,

făcut cu precizie de Alexandru Piru, demonstrează accentul pus de autorul Chiriţelor pe realiza-rea unui tablou satiric, care re-fl ectă un întreg organism social. Alecsandri a scris „9 comedii (din care una, Les bonnets de la comtesse, în limba franceză, în versuri, publicată la Socec în 1882), 2 proverbe cu cântece, 2 tablouri, 7 comedii cu cântece, 14 cânticele comice, 4 operete, 3 vodeviluri, un dialog politic, 3 scenete, 2 farse de carnaval, o feerie, 6 drame.”Spiritul solar a lui Alecsandri, autorul caligrafi celor Pasteluri, a exersat cu virtuozitate caligra-fi a acidă a teatrului. Înaintea lui Caragiale, Alecsandri a reuşit să ridiculizeze o întreagă societate afl ată în convulsiile transformă-rilor, exploatând pestriţ resurse-le cunoscute ale comicului de situaţii şi de limbaj. Cu o paletă stilistică de împrumut, în prime-le piese, scrise puţin după 20 de ani, Alecsandri a creat treptat un tip special de comedie de carac-ter şi de moravuri, care surprinde deopotrivă studiul de fi ziologie literară, tradus scenic, comedia de situaţii şi de limbaj şi mai ales o colorată colecţie de personaje identifi cate caracterologic prin nume. Fără a avea „fi neţurile” şi retorica aluzivă a numelor de opera lui Caragiale, Alecsan-dri a construit un purgatoriu de nume caricate, într-un exerciţiu de invenţie lexicală fără rival în epocă. S-ar putea obiecta superfi -cialitatea procedeului. Dar, într-o literatură care abia se desprindea din colbul cronicilor şi din umbra studiului umanist, într-o literatură sufocată de traduceri şi adaptări, Alecsandri reuşea să dea teatrului specifi c, rigoare şi tonalitate. Afi rmaţia lui Alecsandri: „Nu ştiu dacă am creat teatrul naţi-onal, dar ştiu că i-am adus un mare concurs” pare, după atâta vreme, o confi rmare dată lui Titu

Maiorescu care, în Poeţi şi critici, din 1886, scria: „Când societatea mai cultă a putut avea un teatru în Iaşi şi Bucureşti, el a răspuns la această dorinţă scriindu-i come-dii şi drame.”Înainte de a încerca să identi-fi căm caracterele şi expresia lor lingvistică în comediile lui Alecsandri, se cuvine observat un aspect particular al societăţii româneşti care ieşea cu greu din anteriul fanariot. Aproape de mij-locul veacului al XIX-lea, când Alecsandri preia, în 1840, în ca-drul binecunoscutului triumvat, conducerea Teatrului Naţional din Iaşi, scena avea o funcţie aparte. Teatrul îndeplinea în Prin-cipate, abia dedulcite cu obişnu-inţa ziarului, rolul presei. Teatrul este pentru Alecsandri şi pentru generaţia paşoptistă cea mai la îndemână gazetă. „Alecsandri şi-a făcut din teatru, cum însuşi spune, o tribună de luptă pentru îndepărtarea năra-vurilor din vremea sa. Lucrul i-a izbutit pe deplin. Ziare, scrie Ion Rotaru, ca şi alte mijloace educative şi distractive puse la dispoziţia publicului, nu existau şi, dacă existau ori nu erau bine scrise, ori lumea, neobişnuită ca azi cu lectura, nu le citea. La teatru se ducea însă, reuniunile fi ind pe atunci aproape singurele distracţii.”Teatrul era, prafarazându-l pe Caragiale, „pâinea cotidiană a opiniei publice, iar dramaturgul, brutarul inteligenţei”.La mijlocul unei secol romantic, teatrul era, în această lume mic-burgheză trăind aventura mo-dernizării, deopotrivă tribună de idei, exerciţiu oratoric, spectacol de caractere şi viţii, prilej de în-tâlnire mondenă, locul privilegiat al zvonurilor intersectate, galerie de modă, ocazie de defulare şi consolare. Societatea vremii faţă în faţă cu ea însăşi, lume ca tea-tru? Mai degrabă, teatru ca lume.

Posturile de peste anul 2013

• Postul Sfi ntelor Paşti 2013 : 18 martie - 04 mai 2013 (Sfi ntele Paşti pe 05 Mai 2013)• Postul Sfi nţilor Apostoli Petru şi Pavel 2013 (variază de la un an la altul în funcţie de ziua Cincizecimii) : 24 iunie-28 iunie 2013• Postul Adormirii Maicii Domnului: 1-14 august• Postul Naşterii Domnului: 15 noiembrie-24 decembrie• Toate zilele de miercuri şi vineri de peste an, în afara celor notate cu Harţi• 3 zile excepţionale: Ajunul Bobotezei (5 ianuarie), Tăierea capu-lui Sf. Ioan Botezătorul (29 august) şi Înălţarea Sfi ntei Cruci (14 septembrie)

Nu se fac parastase

• În ziua Praznicelor Împărăteşti = (†)• Săptămâna brânzei: 11-17 martie 2013• Zilele de luni până vineri din Postul Mare • Săptămâna mare şi săptămâna luminată• De la Naşterea Domnului până la Botezul Domnului (25 decembrie - 6 ianuarie)

Nu se fac nunţi

• În toate zilele de post de peste an• În zilele praznicelor împărăteşti şi în ajunul lor• În săptămâna lăsatului de carne (11-17 martie 2013)• În Postul Sfi ntelor Paşti (18 martie - 04 mai 2013)• În Săptămâna Luminată (05 mai - 11 mai 2013)• În Postul Sfi nţilor Apostoli Petru şi Pavel (24 mai-28 iunie 2013)• În Postul Adormirii Maicii Domnului (1-14 august)• În Postul Naşterii Domnului (14 noiembrie - 24 decembrie)• De la Naşterea Domnului până la Botezul Domnului (25 decem-brie - 6 ianuarie)

Zile aliturgice(în care nu se săvârşeşte Sfânta Liturghie)

• miercuri şi vineri în săptămâna brânzei• luni şi marţi la începutul Postului Mare• Vinerea mare

România14 IANUARIEIANUARIEIANUARIE201320132013

Preţul gazelor naturale furni-zate unor categorii de clienţi fi nali a scăzut, în medie, cu 23% de la 1 ianuarie 2013, după ce mai mulţi consumatori au intrat în categoria clienţilor casnici, prin intrarea în vigoare

Şoferii care îşi vor schimba permisele auto după 19 ianua-rie, când intră în vigoare mo-difi cările la Codul Rutier, vor plăti aceeaşi taxă de 68 de lei, dar vor fi obligaţi să facă vizita medicală şi să obţină un certi-fi cat din care să rezulte că nu suferă de boli care îi împiedică să conducă. Legea 203/2012 pentru mo-difi carea şi completarea OUG 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice a fost publi-cată în 12 noiembrie 2012 în Monitorul Ofi cial şi va intra în vigoare din 19 ianuarie 2013.

a Ordinului 42/2012 al preşe-dintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) pentru apro-barea Regulamentului privind furnizarea gazelor naturale la clienţii fi nali.Potrivit unui comunicat al ANRE, regulamentul, publicat în Monitorul Ofi cial al Româ-niei din data de 21 decembrie 2012, prevede la articolul 3 alineatul (2) că „imobilele cu destinaţia de locuinţă, indife-rent de forma de proprietate, afl ate în administrarea unor persoane juridice de drept public sau privat, inclusiv centrele rezidenţiale pentru persoane cu handicap, cămi-nele pentru persoanele vârst-

Vremea devine geroasă în ma-joritatea zonelor ţării urmând ca, de la jumătatea acestei săptămâni, valorile termice să devină pozitive, se arată în pro-gnoza Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM) vala-bilă pentru perioada 7-20 ianu-arie. Ulterior, de la jumătatea lunii ianuarie, în toată ţara sunt prognozate precipitaţii în mare parte sub formă de ninsoare.Potrivit meteorologilor, în zona Banatului, în intervalul 7- 9 ianuarie, vremea va fi rece, cu temperaturi medii sub pragul de îngheţ chiar şi la orele amie-zelor cu minime cuprinse între -5 si -10 grade Celsius. Între 9 şi 11 ianuarie valorile termice vor fi în creştere, urmând a se situa peste mediile climatolo-gice ale perioadei, cu tempera-turi maxime de la 3 la 6 grade Celsius, şi minime nocturne în jurul valorii de zero grade. În săptămâna 14-20 ianuarie se estimează o uşoară răcire a vre-

Preşedintele Societăţii Naţionale a Medicilor de Familie din Ro-mânia (SNMFR), dr. Rodica Tănăsescu, a declarat vineri, că medicii de familie sunt de

Purtătorul de cuvânt al DRPCIV a afi rmat că taxa pe care o vor plăti şoferii la pre-schimbarea permiselor de con-ducere rămâne aceeaşi, adică 68 de lei, însă, va fi obligatorie vizita medicală.„Această vizită medicală se impune numai după expira-rea perioadei de valabilitate a permiselor şi nu este necesară pentru eliberea duplicatelor”, a mai spus Mihai Enache.Ofi cialul Direcţiei Regim Permise de Conducere şi În-matricularea Vehiculelor a explicat că una dintre cele mai

Modificări în Codul Rutier: Vizita medicală devine obligatorie la

schimbarea permiselor auto

Vremea devine geroasă iar din 14 ianuarie ninge în

toată ţara

Medicii de familie nu sunt de acord

să distribuie cardul electronic

de sănătate

De la 1 ianuarie preţul la gaze naturale a scăzut cu 23% pentru

anumite categorii de consumatorinice, centrele de plasament, centrele de primire a copilului în regim de urgenţă, centrele maternale, internatele şcolare, căminele studenţeşti, în care se utilizează gaze naturale în scopul încălzirii spaţiilor pro-prii, producerii apei calde şi pentru gătit” se încadrează în categoria clienţilor casnici de gaze naturale.Astfel, clienţii fi nali menţio-naţi, care până la aprobarea acestui act normativ erau în-cadraţi în categoria clienţilor noncasnici de gaze naturale, sunt încadraţi de la 1 ianua-rie 2013 în categoria clienţi-lor casnici de gaze naturale şi benefi ciază de preţul fi nal reglementat aferent clienţilor

mii ce va determina un regim termic apropiat de cel normal pentru a doua decadă a lunii ianuarie. Probabilitatea de apa-riţie a precipitaţiilor mixte la început, apoi mai ales ninsori, va fi mai mare în intervalul 10-15 ianuarie, respectiv 18-20 ianuarie.La munte, intervalul va debu-ta cu o vreme geroasă în ma-joritatea masivelor. După data de 8 ianuarie valorile termice vor fi în creştere uşoară, ast-fel încât în zilele de 10 şi 11 ianuarie temperaturile medii vor ajunge la aproximativ -8 grade Celsius noaptea şi la -3 grade Celsius ziua. În perioa-da 13 - 20 ianuarie nu vor fi variaţii termice importante, temperaturile menţinându-se în jurul mediilor multianuale ale celei de-a doua decade a lunii ianuarie. Precipitaţii, mai ales sub formă de ninsoa-re, se vor semnala după data de 10 ianuarie.

casnici.Pentru categoriile de clienţi fi nali menţionaţi, efectul aces-tor noi reglementări emise de ANRE se refl ectă într-o scă-dere de preţ a gazelor naturale livrate de principalii furnizori de gaze naturale de pe piaţa reglementată, respectiv EON Energie România SA şi GDF Suez/Energy România SA, în medie procentuală de 23%, a anunţat ANRE.În acest an, pentru consuma-torii casnici, prima majorare a preţului la gaze naturale va fi realizată la 1 iulie 2013, când preţul reglementat va creşte cu 8%, iar cea de-a doua la 1 oc-tombrie când acesta va urca cu două procente.

importante modifi cări aduse legii este legată de valabilita-tea permiselor de conducere. Astfel, noile permise vor fi valabile zece ani în cazul şofe-rilor amatori, la fel ca şi până acum, şi cinci ani în cazul pro-fesioniştilor, perioada în cazul acestora fi ind redusă la jumă-tate. „Perioada de valabilitate în cazul şoferilor profesionişti, care până acum era de zece ani, ca şi în cazul amatorilor, a fost redusă la numai cinci ani”, a precizat comisarul şef Mihai Enache. El a mai spus că o altă modifi care constă în aceea că, din 19 ianuarie, şofe-rii din orice categorie care îşi pierd permisul de conducere ori acesta este furat sau dis-trus, primesc, în schimb, un duplicat care, practic, continuă

perioada de valabilitate până la sfârşitul acesteia.„Dacă în momentul în care este înlocuit, ca urmare a pier-derii, furtului, deteriorării sau schimbării numelui titularului, permisul de conducere mai era valabil, să zicem, trei luni, duplicatul este valabil tot trei luni, urmând ca, la sfârşitul acestei perioade, să fi e pre-schimbat cu un nou permis, valabil zece ani în cazul şo-ferilor amatori şi cinci ani în cazul profesioniştilor”, a pre-cizat Mihai Enache.Potrivit Legii 203/2012, „în cazul pierderii, furtului sau al deteriorării permiselor de conducere ori al schimbării numelui titularului, autori-tăţile competente eliberează, după caz, un duplicat a cărui

valabilitate nu poate depăşi valabilitatea administrativă a documentului înlocuit sau alt permis de conducere”. Toto-dată, actul normativ prevede că „eliberarea unui nou per-mis de conducere cu o nouă valabilitate administrativă se realizează la expirarea vala-bilităţii documentului, după efectuarea examinării medi-cale”.Permisele de conducere vor fi eliberate atât după pierderea documentului, cât şi la expira-re fără ca şoferul să susţină un nou examen.Permisele de conducere elibe-rate anterior datei de 19 ianu-arie îşi păstreaza valabilitatea până la data expirării menţio-nate în acestea.Legea mai prevede că, înce-

pând cu 19 ianuarie, persoa-nele care nu deţin permise de conducere din nicio categorie trebuie să susţină un exa-men teoretic şi unul practic pentru obţinerea permiselor din categoria „AM” „A1” şi „B1” pentru mopede, scutere, ATV-uri şi alte autovehicule dotate cu motoare de capa-citate mică a căror viteză nu depăşeşte 45 de kilometri pe oră, iar capacitatea cilindri-că nu este mai mare de 50 de centimetri cubi.Examenul pentru obţine-rea permiselor de categorie „AM”, „A1” şi „B1” poate fi susţinut, conform legii, înce-pând cu împlinirea vârstei de 16 ani. Proba practică în acest caz constă într-un test de în-demânare susţinut în poligon.

acord cu utilizarea cardului electronic de sănătate, dar nu şi cu distribuirea lui de către ei.„Suntem de acord să folosim

cardul, dar nu să-l distribuim şi să-l inscripţionăm. Aceasta necesită mult timp, în plus nu noi trebuie să validăm date de identifi care. Nu suntem evi-denţa populaţiei, ci medici”, a spus Tănăsescu.Ea a adăugat că medicii au fost de acord cu reţeta electronică, deoarece aceasta înseamnă transparenţă în ceea ce priveş-te prescrierea medicamentelor.Potrivit acesteia, încă mai sunt disfuncţionalităţi în ceea ce priveşte reţeta electronică, fi ind momente în care prelu-ările din SIU - Sistemul Unic Integrat - nu funcţionează de-loc sau parţial. „În cursul zilei de joi dimineaţă sistemul func-

ţiona”, a spus Tănăsescu.Aceasta a arătat totodată că multe spitale nu sunt pregătite să elibereze reţetele în format electronic pentru pacienţii ex-ternaţi.Acest lucru trebuie rezolvat

România 15IANUARIEIANUARIEIANUARIE201320132013

Potrivit unui comunicat al MAE, ediţia din acest an a re-uniunii are loc în contextul pre-luării preşedinţiei Consiliului UE de către Lituania în a doua parte a anului 2013 şi cu ocazia marcării a 10 ani de la adop-tarea Strategiei Europene de Securitate şi va pune accent pe aspectele ce ţin de securitatea europeană, precum şi pe evolu-ţiile din vecinătatea estică.În contextul participării la re-uniunea de la Trakai, şeful diplomaţiei române susţine o alocuţiune în cadrul sesiunii in-titulate ‚’10 years of European Security Strategy - does it still serve this purpose?’’.La reuniunea informală „Snow Meeting’’, organizată

M i n i s t e r u l A f a c e r i l o r Externe va prelua activita-tea şi structurile specializate ale Departamentului pen-tru Românii de Pretutindeni (DRP) şi structurile din do-meniul afacerilor europene de la Ministerul Afacerilor

de către Ministerul Afacerilor Externe al Lituaniei, vor par-ticipa miniştrii de externe din ţările nordice, baltice, central şi vest-europene, precum şi re-prezentanţi ai think-tank-urilor şi formatorilor de opinie din Europa şi SUA.În marja participării la acest eveniment, Titus Corlăţean va avea o întrevedere bilaterală cu omologul său lituanian.Cei doi miniştri vor aborda teme de interes comun ale rela-ţiei bilaterale, cu accent pe co-operarea economică, deţinerea de către Lituania a Preşedinţiei Consiliului UE, Politica Europeană de Vecinătate, Securitatea energetică a UE şi extinderea NATO.

Ministerul Economiei şi Centrul Român de Promovare a Comerţului şi Învestiţii-lor Străine, în colaborare cu Asociaţia Patronatului Român din Industria Electrotehnică - APREL organizează la Doha, în Qatar, în perioada 5 – 11 ia-nuarie 2013, o misiune econo-mică de promovare a exportului

Cabinetul ministrului dele-gat pentru IMM-uri, Turism şi Mediu de Afaceri, doamna Maria Grapini, face următoare-le clarifi cări privind studiul le-gat de posibilitatea aplicării im-pozitului forfetar în România:

Europene (MAEur), numă-rul total de posturi ridicân-du-se astfel la 2.218 locuri. MAE va prelua în coordona-re şi Institutul European din România, conform hotărârii de reorganizare aprobată de Guvern.„Prin aceste modifi cări, numă-rul total de posturi al MAE va fi de 2.218, din care 886 în cen-trală şi 1.332 în serviciul exteri-or”, informează Guvernul.În prezent, numărul ma-xim de posturi în Ministerul Afacerilor Externe este de 742 în centrală (exclusiv demnita-rii şi cabinetul ministrului) şi 1.317 pentru serviciul exterior.

MAE preia Departamentul pentru

Românii de Pretutindeni, Institutul European şi

unele structuri ale MAEur

Qatar: Misiune economică de promovare a exportului românesc

de produse şi servicii din domeniul industriei electrotehnice şi electronice

Ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, va participa la reuniunea informală ‘’Snow Meeting’’, care se desfăşoară în luna ianuarie a fiecărui an,

la Trakai, în Lituania

Clarifi cări privind studiul legat de posibilitatea aplicării

i mpozitului forfetar în România

românesc de produse şi servicii din domeniul industriei electro-tehnice şi electronice, în marja Expoziţiei Internaţionale speci-alizate „Electrical Industries în the Arab World”, organizată de General Electricity & Water Corporation- KAHRAMAA din Qatar, cu ocazia celebră-rii jubiliare a 25 de ani de la

• În acest moment, impozitul forfetar pentru care se face analiza şi studiu de impact NU este impozitul minim aplicat de Guvernul Boc.• Impozitul forfetar nu se va aplica, dacă se va întroduce,

înfi inţarea Uniunii Arabe a Electricităţii-UAE.Evenimentul, apreciat ca fi ind unul de cea mai mare impor-tanţă în domeniul electricităţii din zonă, a inclus participarea unor ofi cialităţi şi persona-lităţi de prestigiu din UAE, precum şi a unor companii de renume în domeniu.

decât anumitor categorii de servicii (pensiuni, hoteluri, baruri, restaurante, saloane de înfrumuseţare, spălătorii auto, ateliere de croitorie, ateliere de încălţăminte etc), la care chel-tuiala administrativă pentru

Cele 7 fi rme româneşti speciali-zate din industria electrotehnică (ELECTROTEL- Alexandria, ELECTROTOTAL - Bucuresşi, ICPE - ACTEL S.A. - Bucureşti, ICPE ECOENERG - Bucureşti, SPECTRALINK - Bucureşti, HETMA INTERNAŢIONAL - Bucuresti şi UMEB - Bucureşti) şi-au promovat cu această

plata impozitului pe profi t este mare şi pentru întreprinzător, şi pentru stat (ca să verifi ce şi să controleze fi ecare locaţie).• Sumele de plată nu vor fi egale pentru toate serviciile şi se va ţine cont de indicatori relevanţi: capacitate locaţie, calitate amplasament, tarifele medii adecvate locaţiei.• Motivele introducerii impo-zitului forfetar sunt următoa-rele: simplifi carea adminis-trativă la întreprinzător şi la instituţiile de control ale sta-tului, posibilitatea evidenţierii veniturilor în mod corect şi realizarea de profi t în vederea

ocazie produse din domeniul industriei electrotehnice şi electronice solicitate de piaţă din regiune şi, totodată, au identifi cat şi evaluat princi-pala concurenţă de pe această importantă piaţă.Reprezentanţii fi rmelor româ-neşti au avut oportunitatea să

întâlnească, cu această ocazie, ofi cialităţi ca ministrul energiei şi industriei din Qatar, preşe-dintele KAHRAMAA, preşe-dintele UAE, demnitari cu pu-tere de decizie în domeniu din ţările arabe din zona Golfului, precum şi reprezentanţii unor mari fi rme locale şi regionale.

repartizării pentru dezvoltare sau dividende, de către între-prinzători (aceştia vor plăti suma fi xată, indiferent de cât profi t vor face), reducerea co-rupţiei la exercitarea controa-lelor la activităţile de servicii, etică şi echitate pentru mediul de afaceri (toţi cei care produc venituri trebuie să plătească un impozit).• Studiul de impact se va face după ce va avea loc discuţia cu toate Asociaţiile profesionale şi patronale şi vor fi defi niti-vate următoarele aspecte: la ce categorie de servicii se aplică, cuantumul, criteriile de stabili-

re ale cuantumului.• Activitatea de control este simplifi cată deoarece există evidenţa societăţilor din fi eca-re categorie de servicii şi grila stabilită de plată a impozitului. • Această măsură va creşte, de asemenea, conformarea volun-tară, întreprinzătorul plătind cotă stabilită, iar pentru cine nu plăteşte, Fiscul poate sta-bili, fără control, penalităţi de întârziere, nefi ind necesar un control contabil.• Aplicarea posibilului impozit forfetar se va face cu respec-tarea prevederilor legale în vigoare.

Opinii16 IANUARIEIANUARIEIANUARIE201320132013

Simona Botezan - Washington D.C.

Corina Diamanta Lupu - Bucureşti

că Al-Jazeera ar fi o „ reţea de teroare şi propagandă”.Alţi analişti, spun că Al- Jazeera continuă să difuzeze şi acum emisiuni cu conţinut anti-american. „Cu siguranţă vor fi atenţi la început şi vor încerca să dovedească faptul că sunt un canal profesionist şi obiectiv”, a declarat Yigal Carmon, preşedintele Media Research Institute pentru Ori-entul Mijlociu, care a adunat mai multe clipuri video difu-zate de Al-Jazeera în ultimii ani, cu mesaj anti-american.Carmon este un fost consili-er antitero, şef de cabinet al premierului israelian Yitzhak Rabin. „E mult mai puţin an-ti-american decât în trecut, şi ceea ce difuzează în limba engleză este o versiune soft a emisiunilor în limba arabă. Dar aceasta este televiziunea guvernului din Qatar şi vorbeş-te despre viziunea guvernului din Qatar; este o televiziune politică” , a spus Carmon, care a folosit cuvinte dure pentru a descrie guvernul din Qatar: „Qatar, la urma urmei, este o dictatură, şi într-o dictatură, ei folosesc mass-media ca pe un braţ al politicii externe, fi e că este vorba de politică arabă, musulmană sau internaţiona-lă”, a mai spus Carmon.Decizia guvernului din Qatar de a introduce Al-Jazeera în 60 % dintre casele din SUA care recepţionează televiziu-nea prin cablu, este o manevră politică provocatoare, dar şi o strategie de afaceri, fi ind o

tracţia, a început munca. M-am întors şi eu la muncă, după un concediu de zece zile. Am pornit-o de acasă dis-de-dimineaţă, joi, pe 3 ianuarie, la minus cinci grade. Mai greu, mai cu somnu-n gene, am răz-bit până la urmă să ajung la staţia de metrou. Aici, linişte, oameni care la fel ca şi mine îşi reveneau după sărbători. Drumul a fost plăcut aş spune, pentru că aproape reuşisem să aţipesc stând pe scaun, în va-gonul care se legăna relaxant, pe şine. Am ieşit din metrou şi m-am oprit la semafor. În faţa mea, aşteptând şi ea cu-loarea verde, se afl a o duduie. O priveam din spate – păr bo-gat, roşcat, căzându-i în inele până aproape de şolduri, sacou elegant, de stofă, strâns în cor-don pe talia de viespe, poşetă luxoasă, de piele. Urmau o pe-reche de pantaloni scurţi - ce-i drept, groşi, însă doar atât cât să-i acopere domnişoarei pos-teriorul, o pereche de picioa-re lungi şi frumoase şi nişte

Televiziunea arabă Al-Jazeera, sponsorizată de guvernul din Qatar, va avea acces la 60 mi-lioane de gospodării din SUA, după ce a cumpărat reţeaua media Current TV, la începu-tul lunii ianuarie 2013. Fostul vicepreşedinte american Al Gore, unul dintre fondatorii reţelei Current TV, deţinea 20% din acţiuni, pentru care a încasat suma de 100 milioane de dolari.Televiziunea arabă este cu-noscută în SUA, în principal, datorită tonului anti-american folosit în timpul războiului din Irak, cu un deceniu în urmă. Ştirea ca Al-Jazeera va deveni un important canal de cablu din SUA, care va concura cu CNN, a stârnit un val de reacţii din partea experţilor: „Părerea mea este că atunci când oa-menii aud despre Al-Jazeera, aceştia nu vor fi atenţi la calita-tea ştirii sau corespondenţei”, a declarat pentru CNN analis-tul Stuart Fischoff, un profesor pensionar de la Universita-tea de Stat din Los Angeles, California. „Ei vor auzi doar Qatar, şi vor spune că este o ţară arabă, plină de terorişti şi, prin urmare, este părtinitoare în prezentarea ştirilor”, a mai spus profesorul.Fostul corespondent al

Casei Albe, Bibb Porter de la MEDIATECH Capital Partners din New York, a de-clarat pentru mass-media că Al- Jazeera a plătit 500 milioa-ne dolari pentru a achiziţiona Current TV: „Eu cred că preţul asumat de 500 milioane dolari este absurd pentru ceea ce au primit”, a spus Bibb.Apariţia Al-Jazeera pe o reţea de cablu majoră din SUA, a înviat dezbaterea despre acu-zaţiile anti-americane din tre-cut şi despre videoclipurile cu Osama bin Laden sau cu me-todele artizanale de fabricare a bombelor, prezentate de te-leviziunea arabă. Unii experţi consideră că Al-Jazeera va încerca să prezinte buletine de ştiri care se pliază pe standar-dele americane. Antipatia faţă de reţeaua arabă s-a disipat în mod semnifi cativ în SUA, deşi nu în totalitate, spun analiştii. „Acesta (n.r. televiziunea) a fost, evident, demonizată de către politicienii noştri pentru aproape un deceniu,” a pre-cizat Rory O’Connor, un fost producător CBS News şi un expert în mass-media. El a remarcat modul în care un ca-meraman Al-Jazeera a fost re-ţinut timp de şase ani la lagărul de prizonieri US Navy de la Guantanamo Bay, Cuba. Dar Al-Jazeera difuzează curent în limba engleză programe de calitate, fără părtinirea invo-cată de politicieni americani, a spus O’Connor, autorul blog-ului roryoconnor.org, care contestă opinia conservatorilor

„Iată Anul Nou, s-a apropiat, din ceeer”... Aşa cântau cu ceva ani în urmă, copiii străzii veniţi la cerşit în metrou. Într-un fel, aveau dreptate micuţii în ceea ce spuneau – căci dacă mai prindem înca un An Nou, acest lucru ne este dat de la Dumnezeu. Cum ziceam deci, Anul Nou 2013 a venit şi deja o parte din el a şi trecut. Do-vadă că aşa stau lucrurile sunt brăduţii încă verzi, stufoşi şi frumoşi, ce zac aruncaţi pe lângă coşurile de gunoi prin-se de stâlpii de iluminat care străjuiesc trotuarele. Ce mai tura-vura, s-au dus Crăciunul şi Revelionul, s-a zis cu dis-

că Al-Jazeera ar fi o „ reţea de Casei Albe, Bibb Porter de

Al Jazeera va intra în 60 milioane de case america ne

tracţia, a început munca.

Iată Anul Nou, s-a apropiat, din cer

reţea sponsorizată de guvern, mai spun experţii. „Vedeţi na-tura neobişnuită sau ciudăţenia esenţială, că un fost vice-pre-şedinte al Statelor Unite vinde reţeaua sa unui guvern stră-in?” a declarat expertul mass-media Howard Kurtz, gazda programului săptămânal CNN „Surse de încredere”.Al-Jazeera a fost întotdeauna privită ca un factor de risc şi o vanitate a unui emir bogat. Qatar este o ţară din lumea a treia, care are o mare rezervă de petrol şi gaze şi produ-ce miliarde de dolari pentru profi lul personal al emirului. Este vorba despre o televiziu-ne care se ocupă de imaginea publică a emirului şi încearcă să manipuleze occidentul, pre-zentându-l într-o lumină favo-rabilă pe dictator. Al- Jazeera subliniază mereu faptul că emirul sponsorizează eveni-mente sportive în Qatar şi în Europa, au spus experţii. „Al-Jazeera încearcă de ani de zile să intre în casele americane şi până acum nu a reuşit”, a mai declarat Brian Stelter de la New York Times pentru CNN.Purtătorii de cuvânt ai Al- Jazeera nu au putut fi contac-taţi de CNN pentru a raspunde acestor acuzaţii. Pe website-ul televiziunii arabe apare însă un mesaj, referitor la difuza-rea programelor Al-Jazeera în SUA: „La cinci ani de la lan-sarea Al Jazeera English (AJE) canalul este disponibil numai în câteva oraşe din SUA: New York, NY; Washington DC;

botine din cele mai fi ne, cum spunea cândva, cântecul. Mută de admiraţie, n-am observat că se făcuse verde. M-a trezit brusc, un claxon. Pe geamul unui BMW oprit la stop, sco-seseră capul, unul în dreapta şi celălalt în stânga, doi domni ce i se adresau domnişoarei în pantalonaşi:„Hei, păpuşă, striga unul, nu ţi-e frig? Ce dezbrăcată eşti!!!Vrei să te încălzim noi?, a adăugat celălalt. Uiţi imediat de frig.Hei, n-auzi? Ia uită-te-ncoa! Hai la noi în maşină, să vezi ce bine o să îţi fi e, ce te-ncălzim!”Sincer, mi se făcuse ruşine. Mă gândeam că la fel i-o fi ru-şine şi tinerei pe care cei doi o-nghesuiau acum cu vorbele lor. M-am grăbit să traversez. Tinerica a rămas în urmă, tăind strada încet, la pas, sub privi-rile devoratoare ale şoferului şi ale colegului acestuia, care nu se mai opreau din a-i face invitaţii care de care mai fan-teziste, la ei în maşină. Fără să

Burlington, VT; Toledo, OH, şi Bristol, RI. Ştim că america-nii doresc să ne vadă, deoarece 80.000 de oameni au trimis deja cereri furnizorilor lor de televiziune. Dar avem nevoie de tine pentru a menţine pre-siunea asupra operatorilor de transport prin cablu / satelit, pentru a cere difuzarea AJE. Avem 70 de birouri în întrea-ga lume, mai mult de 1.000 de angajaţi de 50 de naţiona-lităţi; avem una dintre cele mai diverse structuri etnice din lume în redacţiile noastre. AJE este difuzat la cel puţin 250 de milioane de gospodării din 120 de ţări.” Al- Jazeera îşi motivează extinderea în SUA prin faptul că „aproape 40 la sută din audienţa online a Al-Jazeera English (serviciul în limba engleză) provine din Statele Unite, deci telespecta-torii americani au demonstrat clar că apreciază informaţia furnizată.” O opinie similară a fost exprimată de jurnalis-tul Alan Colmes, pe pagina web Liberaland: „ Se numeşte diversitate de opinii, ca să nu mai vorbim de faptul că e o piaţă liberă şi alegerea aparţi-ne consumatorului. În cazul în care Al-Jazeera nu va reuşi să atragă o masă critică de spec-tatori, companiile de cablu vor fi justifi cate să o elimine. Al-Jazeera aduce o altă nuanţă în relatarea ştirilor internaţionale, care lipseşte de pe alte reţele americane, pentru că are mai mulţi corespondenţi străini şi mai multe birouri peste mări,

îi prea pese că pietonii întor-ceau capul după ea, „Pantaloni Scurţi”, căci aşa o botezasem deja în gând, şi-a văzut de drum şi la fel au făcut şi cei doi care încercaseră să o agaţe. Mie mi-a fost ruşine, ei proba-bil că nu i-a fost, lor le-o fi fost măcar o clipă, ruşine? Dar povestea nu se termină aici. Nici n-ajung bine la ur-mătorul semafor, când lângă trotuar trage un Volkswagen, din care se dă jos tacticos, cu maniere şi fi nesuri, o altă fătu-că. În blugi şi cu un hanorac, cu părul negru frumos întins cu placa, atârnându-i pe umeri, fardată strident, copila, căci nu cred să fi avut mai mult de 21 de ani, se propteşte în faţa unui Mega Image, rămânând să aş-tepte, cu mâinile în buzunare. Volkswagenul demarează în trombă. Se face roşu şi o du-biţă parchează în dreptul fetei, în aşteptarea culorii verzi. Din nou, scenariul cunoscut. Pasa-gerii din dubiţă deschid gea-murile şi încep:

decât multe posturi din Vest. Pentru acoperirea „primăve-rii arabe” Al Jazeera a câşti-gat un premiu George Foster Peabody”, a spus Alan.Dealtfel, Al-Jazeera nu este un fenomen izolat. Postul China CCTV, sponsorizat de guver-nul chinez, s-a aventurat în SUA anul trecut: „Chinezii au o acoperire similară a pieţei mass-media din SUA, aşa cum încearcă Al-Jazeera acum”, a spus Bibb Porter. „Aceste posturi sunt folosite ca o va-riantă modernă de diplomaţie, nu sunt canale de propagandă, deoarece abordarea lor este foarte grijulie. SUA ştie că este vorba tot despre China, iar acolo unii oameni mor de foame”, a mai precizat Bibb Porter. Bibb se întreabă de ce Al-Jazeera ar intenţiona să producă 60% din conţinutul său în Statele Unite, aşa cum declară, deşi postul arab s-a făcut cunoscut datorită acope-ririi sale din Orientul Mijlociu, în special în timpul revoluţii-lor arabe din primăvara anului trecut?Cert este că Al-Jazeera va găsi un segment de public în SUA, dar va intra pe o piaţă tumultoasă şi fragmentată, cu multe programe de ştiri, iar ratingul său nu va fi de milioane de telespectatori, ci, probabil, de câteva sute de mii, au mai declarat analiş-tii. Accesul la 60 de milioane de case din SUA nu garan-tează că oamenii vor urmări programul, au mai declarat analiştii. Buletinele de ştiri internaţionale sunt un seg-ment care se vinde greu. „ Nu există o piaţă americană prea mare, avidă de ştiri interna-ţionale”, a declarat Howard Kurtz de la CNN. Surse: CNN; Al Jazeera; Liberaland

„Eşti cu mămica sau cu tăti-cul, frumoaso?Ia zi, de ce te-ai oprit aşa de-vreme la colţ de stradă?” Fata nu răspunde. Îi priveşte însă, zâmbind cu subînţeles pe cei doi. „S-o fi cunoscând de undeva cu ăştia?”, îmi spun şi eu, observând-o cum îi sorbea din ochi pe craii ce o curtau. „Cu dumnevoastră vorbesc obraznicii ăştia, doamnă?”, rosteşte o femeie, lângă mine. Uluită, nevenindu-mi să-mi cred auzului, mai să-mi scape geanta şi punga cu mâncare din mâini, îi răspund înţepat trecătoarei, care sosită prea târziu la faţa locului, nu price-pea în ruptul capului cine cu cine se conversează: „Nu, doamnă, nu cu mine. Eu am o vârstă, nu mai trezesc pasiuni subite!”Până să mai apuce însă vreuna dintre noi să mai spună ceva, locatarii dubiţei încep cu un repertoriu pe care hârtia sau mă rog, ecranul computerului, nu îl suportă, chiar dacă ştim din moşi-strămoşi că papirusul îndură orice. Ciudat, dar dom-nişoara către care se îndreaptă tirul de descrieri luate din fi l-

mele pentru adulţi, nu pare a fi nici impresionată şi nici su-părată de cuvintele pe care i le trimit cei doi. Poate doar puţin măgulită...Îi las în urmă şi grăbesc pasul. Mai am de trecut vreo două semafoare până să ajung la serviciu şi cine ştie, Doamne fereşte!!! Se vede treaba că o fi lumea cu chef după atâta distracţie, că altfel, cum să îmi explic asemenea peripeţii? Sau poate că aşa o fi fost la ei la tre-cerea dintre ani? Ştiţi cum era pe vremuri, prima şi a doua zi de Anul Nou ne întreba televi-ziunea dacă dorim să revedem selecţiuni din programul de Revelion. Or vi vrut şi dom-nişoarele şi domnii de care v-am povestit să revadă câte ceva din ceea ce li s-a întâm-plat până şi după miezul nopţii de 31 decembrie 2012 spre 1 ianuarie 2013! Or fi vrut, n-or fi vrut, e treaba lor. Eu doar v-am istorisit cum s-au petrecut lucrurile. Că doar e iarnă şi e frumos să stai de poveşti la gura sobei. Ştiţi cum zicea George Topârceanu: „Lung prilej de vorbe şi de ipoteze”.

În jur de două treimi din populaţia Europei preferă ca destinaţie propria ţară. În Europa de Vest, acest lucru este valabil pentru ţări medit-eraneene precum Portugalia, Italia, Spania sau Franţa. Polonezii şi ungurii se do-vedesc cei mai ataşaţi de propria ţară, iar turcii într-o proporţie mai mare aleg să îşi petreacă vacanţa în Turcia. Locuitorii multora dintre ţările europene optează pen-tru sudul continentului. În special belgienii şi olandezii, dar şi nemţii. În Statele Unite

ale Americii, mai bine de jumătate dintre americani sunt naţionalişti şi afi rmă că îşi petrec vacanţa în propria ţară.Să nu spui niciodată, niciodată...Când începe să fi e vorba de-spre cuvinte ca: niciodată sau totdeauna nu ne speriem, ne punem ochelarii mari de soare şi atitudinea de je m’en fi che, îndesăm poate prea multe haine în valizele negre ce ne duc cu gândul la locuri în care am mai fost, la locuri în care ne dorim să revenim iar şi iar... De data aceasta reuşim oare să ajungem la timp la aeroport? Uităm lu-

ale Americii, mai bine de

Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi Sfârşit de an şi de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...de vacanţe...

mina aprinsă, iar cu fl orile am vorbit să rămână verzi până la întoarcerea noastră acasă. Fuga spre taxi are şi ea farmecul ei. Cu un zâm-bet îl convingem pe şofer să taie calea altor maşini şi încercăm să ne amintim că va trebui să-l răsplătim gen-eros. Dar la noi nu e ca în fi lme. Niciodată atunci când te grăbeşti nu nimereşti banc-nota potrivită şi tipul fuge in-evitabil după noi printre ter-minale. Ne ocupăm locurile, sperând ca scaunul de lângă noi să nu rămână gol până la

destinaţie... Ne gândim ade-sea la escapadele acestea ale noastre. Nu e aşa că locurile cele mai îndrăgite ne primesc de fi ecare dată cu aceeaşi iubire pe care acasă s-ar putea să nu o mai primim? Până la urmă, şi Parisul a devenit pentru mulţi din-tre noi un iubit constant la care ne întoarcem iar şi iar... Aterizăm şi acest prieten drag ne îmbrăţişează. Facem ochii mari, ca de fi ecare dată când ne place ceva şi respirăm aerul plăcut, izbuc-nind în râs când o doamnă din spatele nostru începe să vorbească agitat cu r-ul acela specifi c care nouă nu ne iese

niciodată. Apune soarele şi noi ne grăbim undeva. Găsim un taximetrist care se prezintă cu numele Pierre şi începem într-o franceză care ne miră şi pe noi să îi explicăm unde vrem să ajun-gem. La sfârşitul discursului nostru chinuit el zâmbeşte complice şi simţim că Parisul ne-a recunoscut şi ne-a primit din nou. Mai tânăr şi mai iu-bitor ca niciodată. Mereu ne pare că ceaiul de dimineaţă are un gust mai pronunţat de fructe într-o cafenea din Montmartre unde un francez amabil ne face por-tretul. Descoperim că spiritul franţuzesc ne învăluie ca de fi ecare dată şi îl invităm la un croissant avec chocolat. Râdem la nişte glume spuse într-o limbă fl uidă din care înţelegem doar frânturi. Îi mulţumim pentru dimineaţă, ne punem şi noi basca bleu-marin sperând să ne pierdem în mulţime şi îl părăsim pe entuziast. Sena e minunată şi noi vrem să cumpărăm cărţi.Ne place la nebunie micile buticuri, mirosul şi lumina ce pluteşte printre cărţi, oameni cu barete albastre şi fi re de praf. Toţi vorbesc într-un cântec frumos pe care îl înţelegem parţial şi care ne face să ne îndrăgostim de fi ecare parte. Shake-ul este prea rece ca să fi e băut şi noi avem deja câte un braţ de cărţi vechi, vrăfuite, lu-cru care ne dă certitudinea că au fost citite de multă lume. La Paris nu vii musai pentru lumini, nu vii pentru monu-mentele pe care poate le-ai vizitat deja. Vii pentru crois-sant şi pentru pieţele pline de oameni. Te miri să descoperi atât de mulţi oameni într-un anume loc. Poţi să stai din

17IANUARIEIANUARIEIANUARIE201320132013Vacanţe europene

întâmplare lângă Marion Cotillard şi să te surprinzi fredonand Joe Dassin. E frumos, e Parisul! Sena ne-a plimbat pe sub poduri şi lu-mini şi ne-a spus poveşti de demult, cu regi strălucitori şi muşchetari neînfricaţi. Luvrul îl cunoaştem aproape în întregime. Iar, la fi nal, trecem şi pe la Turnul Eiffel. Aglomeraţia ne încântă şi ne simţim într-un Babilon contemporan. Ne întoarcem acasă cu nişte ciocolată şi cireşe negre, cu câteva creme Avene gata să spunem: tot-deauna, niciodată şi... iar şi iar...Invitaţie la o sangria în Barcelona, Valencia şi Benidorm...Dacă ajungeţi prin Spania, vă recomand cu multă căldură să vizitaţi Barcelona şi dacă aveţi posibilitate Valencia şi Benidorm. Despre Barcelona pot să vă spun că de multa vreme, îşi păstrează locul de frunte în topul destinaţiilor de vacanţă, fi ind în general pri-ma oprire pe lista unui con-cediu în Spania. Barcelona, al doilea mare oraş al Spaniei după Madrid, este situată pe coasta Mediteranei, la sud de munţii Pirinei. Turişti din toate colţurile lumii aleg Barcelona ca destinaţie de vacanţă, pentru atmosfera mediteraneană, capodop-erele arhitecturale şi diver-sitatea obiectivelor turistice. Barcelona este renumită pentru opera lui Gaudi, reprezentată de construcţii nonconformiste şi uluitoare. Dacă aţi ales Barcelona ca destinaţie de vacanţă, trebuie să vă împărţiţi timpul între plimbări pe străzile colorate şi aglomerate, dar şi lungi excursii în parcurile oraşului. Muzeul Pablo Picasso se afl ă chiar în centrul vechi al oraşului, găzduit în pal-ate medievale unite. Muzeul deţine peste 3500 de lucrări, ajungând astfel să fi e locul cu cea mai mare colecţie de opere Picasso din lume. La Rambla, zona situată între Plaza de Catalunya şi statuia lui Columb, este locul per-fect pentru plimbări de seară şi cumpărături. Nu veţi rez-ista printre atâtea magazine şi standuri de suveniruri, dar vă veţi putea trage sufl etul la terasele care vă întâmpină la tot pasul.Pentru că sunt multe obiec-tive turistice de vizitat în Barcelona, vă recomand să folosiţi autobuzul turistic, care se va opri în peste 40 de puncte de atracţie. Cu acelaşi bilet puteţi coborî la orice staţie, vizitaţi ce doriţi şi vă urcaţi în următorul au-tobuz. Dacă mergeţi pe cont propriu veţi găsi posibilităţi de cazare între 30 şi 300 euro/noapte, cu micul de-jun inclus. Preţuri, după bu-zunarele fi ecăruia. Barcelona este cu siguranţă destinaţia

ideală de vacanţă, un oraş atractiv şi plin de viaţă, în care veţi reveni cu nerăbdare şi anul următor.De Sfântul Valentin...De câte ori v-aţi dorit să aruncaţi câteva haine într-o geantă, să daţi fuga la aero-port şi să faceţi o escapadă fără să rămâneţi faliţi? Vă dau şi vouă toate motivele pentru care să o faceţi fără să vă luaţi zile de concediu. Un city break la Viena. Sau un croissant avec chocolat la Paris... Sună bine, nu? Ce părere aveţi?În Viena se întâmplă oricând ceva interesant fi e că e legat de teatru, muzică sau alte evenimente. Aşa că, pe lângă plimbările în care vă veţi pierde pe străzile pline de cafenele şi localuri cochete, puteţi merge la un specta-col, la un concert sau la o expoziţie.În luna februarie, aveţi concerte Wolfgang Amadeus Mozart la Viena Musikverein, în cele-bra Sală de Aur sau la Theater an der Wien un spectacol de operă, Semele by Georg Friedrich Händel. La Theatre Museum, aveţi expoziţia Talking Heads şi veţi putea vedea o excepţională colecţie de portrete din pictura ( Dürer, Parmigianino, Titian, Velázquez, Rembrandt sau Rubens) dar şi sculptura aparţinând tuturor perio-adelor artei. Nu lipsesc monedele şi medaliile care completează expoziţia.Dacă le aveţi cu senzaţiile tari, n-ar strica să faceţi o vizită parcului de distracţii Prater. Dacă nu, faceţi un

efort de dragul panoramei superbe şi îmbarcaţi-vă în Roata Mare. O să uitaţi de tot răul de înălţime. Puteţi admira o privelişte excelentă asupra Vienei de la staţia Le-opoldsberg.Aţi fost la Viena şi nu v-aţi îndulcit cu delicatesele lor în materie de desert? Degeaba! Aveţi undă verde la dulciuri! Eh, haideţi, măcar o dată pe lună! Să vă faceţi provizii

de ciocolată. Luaţi câteva şi pentru colegi şi prieteni. Pentru mulţi dintre noi vacanţele s-au dus... Ca de altfel şi multe alte zeci şi zeci de alte vacanţe. Dar asta nu înseamnă că nu mai putem evada din peisaj din când în când. Sunt sigură că tot ce v-am spus aici vă face cu ochiul aşa că vă pro-pun să solicitaţi o ofertă fi x pentru perioada din preajma Sfântului Valentin... Vacanţă plăcută!***Un material realizat de Kasandra Kalmann Năsăudean

18 IANUARIEIANUARIEIANUARIE201320132013

Pe unul dintre cei mai semeţi munţi ai României s-a ridicat, la începutul acestui secol, un complex mânăstiresc a cărui naştere a însemnat împlinirea unei minuni. Oricând vizitezi acest spaţiu sfânt, el te frapează şi prin peisajul său unic. Eu am preferat să urc muntele spre el, ca să îi percep trăirea.Într-o toridă zi de vară, când întreaga Vale a Prahovei asuda nefi resc, am pornit de la mar-ginea Staţiunii Buşteni, tra-versând râul pe un podeţ, spre o potecă pieptişă ce urca la Poiana Palanca. Auzisem isto-ria despre ridicarea Mânăstirii Caraiman de către părintele Gherontie Puiu, devenită le-gendă dar chiar doream să văd această minune. Drumul de ur-cuş prin pădure e greu iar mie mi s-a părut şi unul special. Mai ales pentru energiile ce le simţeam în jur, transmise dife-renţiat de brazi, de rădăcinile lor, ca nişte degete uriaşe, no-duroase, care parcă ar fi suferit de dureri reumatice. Erau trans-formate în trepte pentru urcuşul

nostru, vibrând alături de plan-tele pădurii, fl orile pământului ce le simţeam emiţând sunete, ca în fi lmul renumitei cerce-tătore, Marioara Godeanu, o demonstraţie despre „modelul informaţional al lumii plan-telor, pătruns de spiritul lui Dumnezeu”. Auzeam, ca în acel experiment, copacii care ţipau când mor, acum copleşiţi de durere sau de strigătele ce le transmiteau pădurii. Acel fl ux energetic, benefi c, îl simţeam pentru întâia dată în toată na-tura: în râul, apa purtătoare de informaţie, cu memoria sa şi în toată acea pădure vie, pătrunsă de spiritul sfânt. Se auzi deoda-tă clopotul mânăstirii, ce rezo-na cu pădurea, poate chiar se şi armoniza cu sunetele venite din înaltul brazilor seculari.Aşadar, nu era doar o evadare din cotidian spre o lume pătrun-să de spiritul lui Dumnezeu, ci un drum spre un locaş sfânt, care se constituise în jurul unui policandru uriaş, cu şase braţe, afl at în Poiana Palanca. Fusese până în 1998 un loc pustiu, dar acel arbore uriaş, ca un policandru purta pe el semnul crucii, aşa cum îi spu-sese părintelui Gherontie Puiu, în vis, Maica Domnului, în noaptea când de-abia sosise la Sanatoriul din Sinaia, paralizat de mai mult timp. Trăise zece ani într-o peşteră din munte, de unde vedea Crucea Caraimanu-lui şi îşi jurase să se întoarcă la lumea de jos ca să construiască o mânăstire cu Hramul Sfi ntei Cruci, de unde să vadă crucea Caraimanului. ”Trezeşte-te, că

nu eşti bolnav. Du-te şi găseşte un brad cu şase ramuri, lângă o apă curgătoare, pe un plai de unde se vede Marea Cruce, la care te-ai jurat. Acolo să faci mânăstirea” i-a spus Maica Domnului. Şi s-a sculat sănătos, spre uimirea tuturor. Dar bradul nu era unul oarecare şi mare i-a fost căutarea, încercarea. După multe drumuri a văzut într-un târziu policandrul uriaş, urcând spre vârf, în Poiana Palanca, ce avea chipul Maicii Domnului. În jurul bradului a construit mai întâi o bisericuţă din lemn, cu o cruce în vârf, ce luminează şi azi. Trunchiul închis în ea a fost învelit în lemn, de care a atârnat icoane şi Sfânta Cruce. Acum, în poiană s-a ridicat o biserică mare, la construirea căreia a stat si e martor şi azi la

În jurul unui policandru uriaş Mănăsirea Caraiman

toate prefacerile complexului bisericesc, părintele Gherontie. S-au adăugat câteva construcţii frumoase, ce folosesc călugări-lor şi credincioşilor care doresc să se reculegă în acel loc sfânt.Am căutat să-mi amintesc sim-bolurile acelor însemne pline de mister. În primul rând, sem-nifi caţia arborelui. Acel arbore atât de căutat. Dar mai întâi ce simbolizează cifra şase, fi -indcă arborele trebuia să aibă şase braţe? Să nu uităm, ea corespunde celor şase zile ale Facerii, e numărul darurilor reciproce şi al destinului mis-tic, al hexameronului biblic - numărul creaţiei (lumea fi ind creată în şase zile). Arta hin-dusă, arta chineză, arhitectura clasică, după Vitruviu, cuprind, arată Luc Benoist - şase reguli

ce refl ectă creaţia divină. Am găsit multe simboluri şi ale arborelui. Am afl at despre „ar-borii care au icoane aşezate pe trunchi, că ne trimit cu gândul la răspândirea, aproape peste tot în lume, astăzi a Pomului de Crăciun, ca simbol linişti-tor al verdelui şi al renaşterii. În primul rând Maria, consi-derată ”arborele vieţii” a fost binecuvântată de Duhul Sfânt, care i l-a dăruit pe Mântuitor, ca Fiu al Lumii.” Arborii sfi nţi ai epocii moderne, învăluiţi de simbolurile Fecioarei Maria, verdele Mariei, dar mai ales crucea ca arbore binecuvân-tat: „Atunci ramura ta purta o povară dumnezeiască. În tine curgea sângele divin (Hans Biedermann).” Legenda copa-cului care vindecă ar putea fi

o transpunere în universul Ve-chiului Testament a simbolului tradiţiei creştine a „lemnului crucii”. Arborele are rădăcinile în Pământ iar ramurile îndrep-tate spre Cer – el fi ind pre-cum omul însuşi, o refl ectare a „existenţei celor două lumi. Temele simbolice ale arborelui, spunea Mircea Eliade, „se ar-ticulează toate în jurul ideii de Cosmos viu, în veşnică regene-rare”. E simbolismul verticali-tăţii, a raporturilor ce se stabi-lesc între pământ şi cer. În acest sens are caracterul unui centru, ceea ce face ca Arborele Lumii să fi e sinonim cu Axa Lumii. O astfel de Axă a Lumii este Mânăstirea Caraiman atât în subteran, cât şi la suprafaţa Pământului Caraimanului dar şi în Înalt, precum copacul sfânt care se hrăneşte prin vârf, întinzând crengile sale peste Grădina Maicii Domnului. O călătorie pe Valea Prahovei ar putea fi , oprindu-ne şi la Mânăstirea Caraiman, un drum spre „Axa lumii”.

ELISABETA IOSIF -Preşedinta Sucursalei Bucureşti a Ligii Scriitorilor

Puţini ştiu că în România se afl ă unul dintre cele mai frumoase zece monumente naturale ale lumii. Clasamentul a fost sta-bilit în 2009, în urma unui vot internaţional, în cadrul campa-niei “Cele şapte minuni naturale ale lumii”, iniţiată de fundaţia

canadiană New 7 Wonders. Monumentul natural care a de-vansat chiar şi Delta Dunării este Parcul Naţional Retezat, un loc sălbatic, presărat cu zeci de lacuri glaciare şi populat de mii de specii de plante şi animale. La vară, vă recomand să des-coperiţi culmile impunătoare, lacurile spectaculoase şi natura în forma ei pură din Retezat. Parcul Naţional Retezat se afl ă în judeţul Hunedoara şi ocupă o suprafaţă de 54 400 de hectare. Accesul se poate face prin Valea Jiului sau prin Depresiunea Haţegului. În Valea Jiului poţi ajunge dinspre Deva sau Târgu Jiu pe DN66, iar în Depresiunea Haţegului, din Deva pe DN66 sau din Caransebeş pe DN68.

Culmile masivului Retezat ating de la 800 până la 2 500 de metri. Pentru a proteja frumuseţea na-turală a locului, nu au fost con-struite telecabine sau teleferice, astfel încât parcul poate fi vizitat doar la pas, pe numeroasele tra-see care străbat masivul.Lacul BucuraLacul Bucura este cel mai mare lac glaciar din România şi se afl ă la o altitudine de 2040 m, sub Vârful Peleaga şi Şaua Bucurei. Lacul este unul dintre obiectivele turistice principale din Parcul Retezat, iar drumeţia spre Bucura este la fel de spec-taculoasă ca şi destinaţia. Tra-seul spre Lacul Bucura pleacă de la Barajul Gura Apelor, până unde se poate ajunge cu maşina, pe ruta Haţeg - Toteşti - Cârneşti - Clopotiva - Gura Zlata. Une-ori se poate ajunge cu maşina şi până în Poiana Pelegii, însă drumul este difi cil şi imposibil de parcurs cu maşini mici în pe-rioadele ploioase.Din Poiana Pelegii, urmează traseul marcat cu bandă albas-tră, iar în două ore ajungi la Lacul Bucura. Dacă porneşti pe jos de la Barajul Gura Apelor, traseul durează considerabil mai mult, aşa că e bine să pleci di-mineaţa devreme. Prima parte a

traseului urcă prin pădure, însă după circa jumătate de oră ai parte de primele peisaje de vis. Vei fi fermecat de sălbăticia na-turii şi de culmile impunătoare care apar pe măsură ce înaintezi. Pe traseul spre Lacul Bucura se afl ă Lacul Lia, primul din seria numeroaselor lacuri glaciare din Retezat. De la Lia, mai este doar puţin până la Lacul Bucura, care se întinde pe aproape 9 hectare şi, împreună cu abrupturile stân-coase din jur, formează o prive-lişte grandioasă. În apropiere de lac există zone de campare, dar poţi alege să te odihneşti şi la una dintre pensiunile sau caba-nele de pe traseu. Trebuie să ai la tine haine groase şi un sac de dormit, pentru că noaptea tem-peraturile pot coborî sub zero grade, chiar şi vara.Lacul ZănoagaÎn Parcul Naţional Retezat sunt peste 80 de lacuri glaciare. Dacă Lacul Bucura este cel mai mare astfel de lac din România, Lacul Zănoaga este cel mai adânc – 29 de metri. Poţi ajunge de la Bucura la Zănoaga în circa trei ore, urmând traseul cu bandă albastră, iar apoi traseul marcat cu punct roşu. Pe măsură ce înaintezi în Retezat, priveliştea devine din ce în ce mai sălba-

tică. Peticele de vegetaţie sunt acoperite de o puzderie de stân-ci, iar culmile sunt ascuţite şi crestate. Peisajul este îmblânzit de lacurile care apar la fi ecare colţ. Pe drumul spre Zănoaga, vei lăsa în urmă lacurile Bucura, Florica, Viorica şi Ana. În jurul Lacului Zănoaga natura este ceva mai prietenoasă şi te poţi odihni pe o pajişte întinsă, pre-sărată cu pâlcuri de fl ori şi ar-buşti pitici.Un spectacol de fl oră şi faunăParcul Naţional Retezat este re-numit pentru numărul mare de specii de plante şi animale care îl populează. În drumeţia prin Retezat poţi zări capre negre, cerbi şi căpriori, dar şi marmote alpine. Cu puţin noroc vei vedea

Minunea lumii: Parcul Naţional Retezatşi cocoşul de munte sau ciocăni-toarea neagră. În parc trăiesc şi urşi, lupi, râşi şi pisici sălbatice, însă departe de traseele turistice. Peisajul stâncos din Retezat este colorat de peste 300 de specii de fl ori, printre care fl oarea de colţ, clopoţeii de munte, cimbrul de munte, narcisa sălbatică, gladio-le sau fl oarea de nu-mă-uita.Cu siguranţă nu vei uita minuni-le naturale pe care le vei vedea în Parcul Natural Retezat. Pe lângă drumeţiile spre principa-lele obiective turistice, există numeroase alte trasee, cum ar fi cele spre Crucea Trăznitului, Muntele Slăveiul, Şaua Pintenul Slăvei sau spre Vârful Peleaga, cel mai înalt din Retezat – 2 509 metri. Pe trasee există puncte de Salvamont şi cabane unde te poţi interesa de condiţiile meteo şi de zonele unde este permisă camparea.

Prof. Tiberiu Grădişteanu- Lugoj/Timiş

Frumuseţile României

Costa Blanca 19IANUARIEIANUARIEIANUARIE201320132013

Ce repede au trecut zilele! Me-reu aceeaşi banală constatare. Tipizate, gesturile de început de an se înşiruie în faţa noas-tră pe-acelaşi drum ştiut, parcă luându-ne-o pe dinainte. Abia apucăm să ţinem pasul cu pro-pria devenire. Agăţăm un ca-lendar nou la perete, scoatem bradul din casă. În locul fi şie-rului intitulat 2012, inaugurăm în calculator unul nou, 2013. Cu siguranţă se vor ivi destu-le evenimente, care să merite trecute acolo, încărcându-ne biblioteca virtuală cu mirările mereu aceleiaşi aventuri a cu-noaşterii. A noastră, de sine, chiar dacă probabil că vom scrie despre cu totul altceva. Aparent.S-a banalizat aşa de mult tru-ismul ”zboară timpul!” încât îmi blochează toate sinapsele responsabile cu mirarea din pragul Anului Nou. De-mi vine să iau literalmente în seri-os spaniolescul Noche Buena, care, surprinzător, desemnea-ză de fapt Seara din Ajunul Crăciunului şi nu, aşa cum ar părea la prima vedere, un sim-plu îndemn la somn uşor. Mă ademeneşte gândul de a mă odihni în braţele lui Moş Ene, sau mai bine zis ale lui Moş Crăciun. Dar stai puţin! Dacă pierd ceva? Păi n-ar fi păcat?Oricum, vorbind de păcate, dacă e să le ţină cineva şirul, mai degrabă cu spovedania di-nainte de Paşti fac casă bună, nu acum, când Vestitorul de-abia se naşte. Dar cum necum, în hărmălaia pestriţă dintre ”noaptea bună” şi ”noaptea bătrână” ne cuprinde pe toţi inexplicabilul imbold de a face bine, de a ne ferici aproapele. Ne întrecem în zâmbete, mese festive şi cadouri, care mai de care mai frumos ambalate.

Până şi căţelul cerşetorului din faţa magazinului alimentar primeşte în mod excepţional un os de ros sau o păturică ve-che, că tot e frig afară. De ce nu? Bine aşa! Poate primim şi noi ceva, de undeva, ne zicem în gând. Decembrie e luna su-perstiţiilor, apogeul jocurilor de noroc, paradisul adepţilor sfârşitului – pardon, sfârşituri-lor – de lume.2013 ne face cu ochiul, şme-cher. Să fi e oare cifră cu ghi-nion ? Pentru cine-i supersti-ţios, poate, dar nu pentru noi. În defi nitiv, anul începe cu o « Noche Buena » şi continuă cu « Noche Vieja » (Revelion, nu „noapte bătrână”). De ce să nu continue tot aşa? Bătrână să ne fi e cel mult ţuica pe la mese, că de îmbătrânit n-avem nici timp nici chef acum!Merită sperat mai departe, chiar dacă poate nu ne-a „to-cat” (tocar – a atinge, a veni rândul) lozul cel mare şi gras. El Gordo (grăsanul, dar nu cel cu şorice!), cel mai vestit şi mai mare câştig de loterie din lume, se extrage înainte de Crăciun. O armată întreagă de entuziaşti de pe tot mapamon-dul participă la acest joc, care se celebrează doar în Spania, o singură dată pe an. Dar nu toţi înţeleg mecanismul ciu-dat prin care se desemnează câştigătorii. Spectacolul ce transmite în direct la televizor şi durează o jumătate de zi. Pentru mulţi dintre noi, deşi trăim în Spania de ani şi ani, procedura complicată este un mister. Cu voia Dumneavoas-tră, celor care poate încă nu au pătruns această taină, le fac şi eu un mic cadou, ridicând vă-lul şi lăsând să intre... lumina. Descriu aici succint Loteria de Navidad; luaţi-o pe post de

cadou de Sărbători din partea mea. Poate că aşa ne vom tre-zi în anul cel nou nu doar mai bogaţi şi mai fericiţi, ci şi mai deştepţi.Asistaţi de comisia special în-trunită, copiii unui colegiu din Madrid extrag din urnă bilele-le cu numerele câştigătoare şi, arătându-le publicului, citesc ce scrie pe ele, îngânând un cântecel. După fi ecare număr extras, alt copil se dedică ex-tragerii dintr-o urnă separată a unei bile secunde. Este cea pe care stă scris cât de mare este premiul atribuit numărului an-terior menţionat. Aşa se face că te poţi bucura prea devre-me, pentru a afl a mai apoi că nu ai câştigat mai nimic. Sau poate totuşi... Toate numerele vândute, ori-cât de lungi ar fi ele, au o bilă; una şi numai una, pe care sunt înscrise complet. Cum ferici-ţii câştigători sunt numeroşi, covârşitor de multe numere trebuie extrase, drept pentru care emisunea durează ore-n şir. Cântarea Cântărilor deru-tează neavizaţii, punându-ne în difi cultate când e să să ex-plicăm musafi rilor ce balamuc mai e şi ăsta. Indiferent dacă vocea cristalină ne-a anunţat

în acest an mil Euros, cien millones, sau a rămas tăcută, rămâne de văzut cine e mai câştigat şi cine râde la urmă. Dar aceasta nu putem afl a decât trecând pragul Anului Nou, la nevoie ajutaţi şi de do-uăsprezece boabe de struguri norocoşi, pe care le înghiţim simultan cu bătăile clopotului de la Puerta del Sol, ca să nu ... înghiţim în sec. Puţină în-credere se cere totuşi şi din partea noastră, când trecem

pragul. La nevoie, o stimulăm cu un pahar de şampanie – cât mai seacă, brut, dacă se poate. Ce Dumnezeu, că doar n-o fi foc?! Curaj, găină, că te tai!Anul acesta, mi-am luat un loz cu trei zerouri la capăt, ca să-l ţin minte mai uşor, pentru că cifrele nu sunt pasiunea mea. Prefer literele şi, mai presus de toate, cuvintele. Cu cifre

nu pot exprima sentimente. De bună seamă că a avut dreptate cel care-a zis că iubirea nu se cumpără cu bani, din moment ce banii se... numără.Sper că nu v-am plictist cu explicaţia mecanismului de extragere a lozului celui mare. Luaţi-o drept cadou din partea mea de Reyes Magos. Craii de la Răsărit, căci despre ei este vorba aici, au fost motivul scandalizării mele pe la înce-putul descălecării pe melea-guri iberice. Între timp mi-a mai trecut supărarea. La o adi-că, e de bine dacă se aşteaptă până pe 6 ianuarie cu cado-urile. De-abia avem timp să adunăm, cumpărăm, tricotăm şi decupăm surprizele pentru cei dragi. Iar în cazul în care am fost plecaţi de Sărbători în România, ne prinde bine o ocazie ca aceasta, ca să ne mai alintăm şi noi în voie, fără obligaţia de a-i ferici pe alţii.Îmi rezervasem în gând pentru mai târziu ocazia de a trage li-nie sub anul care a trecut şi de

a-mi îndrepta gândurile spre viitor. Din păcate, termenul li-mită e mereu mai grăbit decât noi. Dar tot îmi face plăcere sa mă-ntreb chiar şi numai pentru mine ce fel de an am avut, aşa că vă fac părtaşi cu dragă ini-mă la refl ecţiile mele. Nu vă speriaţi, sunt scurte!Ne place sau nu, bilanţul este o idee foarte bună, care ne ajută şi pe noi să vedem mai limpe-de. Dar cum să debitezi ceva general valabil? Doar e lucru ştiut că fi ecare dintre noi tră-ieşte altfel de la an la an, chiar dacă suntem cu toţii concomi-tenţi. Deunăzi, la o masă de restaurant, comesenii noştri se plângeau de anul care a trecut, zicând ca le-a adus ghinion pe toate planurile. Spontan, am simţit compasiune, dar şi o uşoară satisfacţie, fără rea vo-inţă. Ştiu cum este, când toate merg anapoda. Dar anul meu n-a fost rău deloc. Com-parativ cu anii precedenţi, am avut mai puţine neplăceri în mai toate domeniile importan-te. Sănătatea, fi nanţele, călă-toriile, familia şi prietenii nu au făcut salturi calitative mari, dar şi-au consolidat poziţii-le, dând semne de stabilitate. Poate şi pentru că pretenţiile noastre n-au mai fost aşa mari. Dacă dau crezare ştirilor, situ-aţia generală este în curs de în-răutăţire, aşa că nu pot decât să mă bucur dacă la noi se menţi-ne nivelul constant.Pe măsură ce trece vremea, în ciuda neplăcerilor inerente avansării în timp, e un ade-vărat deliciu să constaţi cum se alege grâul de neghină în vieţile noastre, fără să mai fi e nevoie de un efort explicit. De parcă undeva, sus s-ar decide cu înţelepciune cine merită să rămână în cercul nostru şi cine e mai bine să se estompeze în fundal. Sau ce fel de obiecte şi mărfuri ne sunt cu adevărat necesare, respectiv care dintre ele chiar nu ne trebuie deloc,

2012 - 2013: Se alege grâul de neghină...

ce fel de alimente ne fac bine etc.Nici noi nu mai suferim aşa de tare ca înainte, dacă nu iese vreo combinaţie. Am crescut, ştim de pe acum că în viitorul apropiat se va ivi altceva, ca-re-i va lua locul. E o desfătare, pentru că abia acum consta-tăm cât timp cheltuiam inutil pentru lucruri care de fapt nici măcar nu ne interesau.Pentru mine rămân sfi nte şi la mare preţ: scrisul – cât mai sincer şi mai inspirat, care să-ndemne la refl ecţie şi să tre-zească un zâmbet optimist pe buze; natura, în toate faţetele ei; ritualurile zilnice, care par mici, dar întreţin căldura din inimile noastre, făcându-ne să ţinem aproape şi să ne îngrijim unii de alţii. Mă dau în vânt după vorbe frumoase, spuse răspicat, nu cu umor sarcastic sau cu săgeţi ascunse prin-tre rânduri. Îmi place muzica bună, hrana cu gust, oamenii deştepţi şi verticali, care nu au nevoie să-mi joace o piesă de teatru ieftin doar ca să facă o impresie bună. Oameni pe care nu-i interesează să mă schimbe, decât dacă este în in-tersul meu personal.Anul care a trecut a fost plin de astfel de lucruri şi de ast-fel de oameni. Nu ştiu dacă ele au venit la mine pentru că le-am ţinut uşa deschisă, sau am avut pur şi simplu noroc de un an bun. Dar sunt in-finit recunoscătoare şi nu aştept nimic mai mult decat acelaşi rezultat şi de la anul care vine. Să dea Domnul să putem construi pe fun-damentul acesta frumos, în aceeaşi direcţie, mereu pe un plan superior, dar cu premise identice!Mulţumesc tuturor celor care fac parte din acest tablou ar-monios şi sper să vă am ală-turi şi în anii care vor veni!***Gabriela Căluţiu Sonnenberg

Ce repede au trecut zilele! Me- Până şi căţelul cerşetorului

pragul. La nevoie, o stimulăm a-mi îndrepta gândurile spre ce fel de alimente ne fac bine

; luaţi-o pe post de

în acest an mil Euros, cien nu pot exprima sentimente. De

Tradiţii şi obiceiuri20 IANUARIEIANUARIEIANUARIE201320132013

Chiraleisa...Sărbătoarea Botezului

Domnului cuprinde, pe lângă sfi nţirea apei, o serie de credinţe populare, printre care spectacu-loasa întrecere înot a bărbaţilor care încearcă să scoată din apă o cruce aruncată de preot şi obi-ceiul practicat de fete, care pun busuioc sub pernă pentru a-şi

Tradiţii de Anul Nou

Tradiţii europene

visa alesul. Botezul Domnului sau Boboteaza din 6 ianua-rie, alături de ziua Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului, prăznuită în 7 ianuarie, mar-chează sfârşitul sărbătorilor de iarnă şi, totodată, al celor dedi-cate naşterii lui Iisus Hristos.

Boboteaza este una dintre cele mai importante sărbători, atât pentru creştinii ortodocşi, cât şi pentru cei catolici.

La români, ziua de Bobotează cuprinde moti-ve specifi ce sărbătorilor de Crăciun. Astfel, în unele zone se colindă, se fac şi se prind far-mecele şi descântecele, se afl ă ursitul, se fac prorociri despre noul an.

La Bobotează se sfi nţesc toate apele, iar preotul se duce la o apă unde va arunca o cruce.

Mai mulţi bărbaţi se aruncă în apă ca să o aducă înapoi, iar cel care reuşeşte să ajungă primul la ea primeşte binecuvântarea preotului şi se consideră că va avea noroc tot anul. În vechi-me, cel care găsea primul cru-cea şi o aducea la mal primea şi daruri de la domnitorul ţării şi era ţinut la mare cinste de către ceilalţi.

Iordănitul femeilor este un alt obicei. În trecut, în satele din nordul ţării, femeile se adunau în grupuri mari acasă la cineva şi aduceau alimente şi băutură. După ce serveau masa, ele cân-tau şi jucau toată noaptea. Di-

mineaţa ieşeau pe stradă şi luau pe sus bărbaţii care apăreau întâmplator pe drum, îi luau cu forţa la râu, ameninţându-i cu aruncatul în apă. În unele regiuni avea loc integrarea ti-nerelor neveste în comunitatea femeilor căsătorite prin udarea cu apă din fântână sau dintr-un râu.

Se spune că, în noaptea de Bobotează, tinerele fete îşi visează ursitul. Ele îşi leagă pe inelar un fi r roşu de mătase şi o rămurică de busuioc şi pun bu-suioc sub pernă. Fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează pot fi sigure că se vor mărita în acel an, spune tradiţia populară.

De asemenea, potrivit tra-diţiei, în ajunul Bobotezei, în casele românilor se pregăteşte o masă asemănătoare cu cea

În mai multe ţări, printre care şi România, oamenii nu împrumută bani, bijuterii sau alte obiecte de preţ în prima zi din an şi nici nu plătesc datorii sau taxe, nu duc gunoiul şi nu oferă daruri, toate acestea fi ind semne de sărăcie în anul ce abia începe. Unii merg chiar mai departe cu superstiţia şi, dacă sunt nevoiţi să scoată ceva din casă, cheamă pe alt-cineva în acest sens.

În Franţa, cu această oca-zie se serveşte un fel de plăcin-tă numită „la galette des rois”, care pe vremuri era împărţită în tot atâtea felii câţi comeseni erau, plus una. Felia supli-mentară, denumită „a Bunului Dumnezeu” sau „a Fecioarei”, era oferită primului sărac care apărea în faţa familiei.

din Ajunul Crăciunului. Astfel, sub faţa de masă se pune fân sau otavă, iar pe fi ecare colţ al acesteia se pune câte un bulgăre de sare. Apoi, pe masă se aşază 12 feluri de mâncare: colivă, bob fi ert, fi ertură de prune sau perje afumate, sarmale umplute cu crupe, borş de „burechiuşe” sau „urechiuşele babei” (fasole albă cu colţunaşi umpluţi cu ciuperci), borş de peşte, plăcin-te de post umplute cu tocătură de varză acră, peşte prăjit, plă-cinte cu mac.

Nimeni nu se atinge de bucate până nu soseşte preotul cu Iordanul sau Chiralesa, pen-tru a sfi nţi masa. „ Chiraleisa” provine din neo-greacă şi în-seamnă „Doamne, miluieşte!”. Exista credinţa că, strigând „ Chiraleisa”, oamenii capă-

Un obicei actual constă în ascunderea unei fi gurine, reprezentând un rege mag, în interiorul plăcintei, iar cel din-tre meseni care va descoperi fi -gurina în porţia sa va fi regele zilei.

În Belgia şi în Olanda există, de asemenea, tradiţia preparării unui desert cu cremă de migdale, similar celui pregă-tit în Franţa. Cel mai tânăr din-tre membrii familiei se ascunde sub masă pentru a alege feliile pentru fi ecare, iar cel desemnat regele zilei îşi alege o regină. În timpul acestei zile, copiii stră-bat străzile intonând cântecul stelei şi intră în case pentru a primi mandarine şi bomboane, tradiţie pe cale de dispariţie în Belgia, dar păstrată încă în re-giunile de provincie fl amande. În Spania sau în unele regiuni din Italia, copiii aşteaptă cado-uri de la regii magi pe 6 ianua-rie, zi dedicată petrecerii.

Oamenii din întreaga lume au adoptat mai multe obicieiuri pe care le practică în prag de an nou şi despre care cred că le vor purta no-roc, printre acestea afl ându-se dansul în aer liber pentru să-nătate şi noroc sau umplerea portofelelor cu bani pentru un an prosper.• Se spune că Anul Nou trebuie

tă putere, toate relele fug şi anul va fi curat până la Sfântul Andrei (30 noiembrie). După sfi nţirea alimentelor, o parte din mâncare se dă animalelor din gospodărie, pentru a fi pro-tejate de boli şi a fi fertile.

Se crede că, dacă în dimi-neaţa Ajunului de Bobotează, pomii sunt încărcaţi cu pro-moroacă, aceştia vor avea rod bogat. De asemenea, se crede că animalele din grajd vorbesc la miezul nopţii dinspre ziua de Bobotează despre locurile unde sunt ascunse comorile.

Tradiţia mai spune că la Bobotează nu se spală rufe. În această zi sunt interzise certuri-le în casă şi nu se dă nimic cu împrumut.

De Sfântul Ioan Botezatorul (7 ianuarie) există un alt obicei, numit „Udatul Ionilor”, întâlnit mai ales în Transilvania şi Bucovina, unde la porţile tuturor care au acest nume se pune un brad împo-dobit, iar aceştia dau o petre-cere cu lăutari. Mai mult, în Transilvania cei care au acest nume sunt purtaţi cu mare alai prin sat până la râu, unde sunt botezaţi sau purifi caţi. Catoli-cii din Occident celebrează pe 6 ianuarie Epifania, care sim-bolizează anunţarea naşterii lui Hristos regilor magi, care au venit să-l vadă pe pruncul abia născut, aducându-i daruri, aur, smirnă şi tămâie.

Timeea Oprean - Cluj Napoca

să te prindă cu haine noi pen-tru ca în următoarele 365 de zile să primeşti cât mai multe cadouri. De asemenea, pentru un an norocos şi plin de iubire sunt de preferat hainele roşii, roşul fi ind considerat culoarea veseliei şi a dragostei.• În noaptea dintre ani şi pe 1 ianuarie nu se plânge. Tradiţia spune că aceia care plâng în prima zi a anului vor avea un an cu evenimente triste.• Cine este politicos şi manie-rat de Anul Nou va fi tot tim-pul aşa, de aceea se spune că în noaptea de Revelion trebuie evitate atât discuţiile în contra-dictoriu şi limbajul licenţios sau brutal, cât şi povestirile cu fantome sau morţi. În afară de faptul că nu sunt deloc plăcute, acestea atrag şi ghinionul.• Despre copiii născuţi pe 1 ianuarie se spune că vor avea noroc toată viaţa.• Americanii obişnuiesc ca la cumpăna dintre ani să lase toa-te uşile şi ferestrele deschise pentru ca anul vechi să plece imediat şi să facă loc celui nou.• De asemenea, se spune că, pentru un an îmbelşugat este bine ca la miezul nopţii pe masă să fi e pahare şi farfurii pline, iar fi ecare mebru al fa-miliei să aibă bani asupra sa. Paharele, farfuriile şi buzuna-

rele goale sunt semnele unui an sărac, consideră superstiţioşii.• Tot de veselă se leagă un alt semn de rău augur pentru anul ce vine. Se spune că dacă speli vasele în prima zi a anului, ci-neva drag va muri. Mai zeloşi, unii nu îşi spălă nici părul pe 1 ianuarie.

Deşi puţini agreează ide-ea, se spune că aceia care lu-crează în prima zi a anului au mai multe şanse de a avansa în carieră în perioada următoare. Însă, paradoxal, să demarezi un proiect de amploare în acea zi este curat ghinion.

O practică păgână s-a menţinut până astăzi, moda-litatea de punere în aplicare fi ind însă diferită. Societăţile arhaice credeau că spiritele malefi ce se tem de zgomote puternice şi de lumină şi, de aceea, în noaptea dintre ani, aprindeau focuri mari şi fă-ceau zgomot pentru ca în anul ce vine să fi e feriţi de rele. În zilele noastre, focurile şi tobe-le au fost înlocuite cu artifi cii, petarde şi pocnitori care mar-chează trecerea într-un nou an fără ghinioane. Şi clopoţeii su-naţi cu putere la miezul nopţii alungă spiritele rele.• Dacă nu doriţi să fi ţi datori tot anul ce vine, încercaţi să vă plătiţi datoriile până la miezul nopţii.• În sudul Statelor Unite se crede că un semn de noroc pentru tot anul este dacă în pri-ma zi din ianuarie se consumă

fasole cu bobul negru. Se mai spune că norocos va fi de două ori mai mult acela care găteşte fasolea.• Sub vâsc sau nu, sărutul este obligatoriu în noaptea de Revelion, dacă doriţi să aveţi parte de afecţiune în anul ce vine. În caz contrar, veţi avea un an cu puţine satisfacţii sen-timentale.• altă superstiţie spune că e bine că, în prima zi a anului nu este bine să ieşi din casa decât după ce deja ai primit un musafi r care nu trebuie să fi e blond sau roşcat, să aibă platfus sau strabism şi nici sprâncenele împreunate, pen-tru că aduce ghinion.• Mai multe popoare ale lumii sunt atente la direcţia vântu-lui în dimineaţa Anului Nou. Dacă bate din sud, prevesteş-te un an îmbelşugat şi vreme bună, în timp ce vântul din nord este semn de vreme rea şi an difi cil. Vântul care bate din est prevesteşte calamităţi

naturale, iar de la vest e semn că în anul ce vine va fi bogăţie de lapte şi peşte, dar şi decesul unei persoane publice impor-tante. Dacă nu se simte adierea vântului este semn de veselie şi prosperitate pentru tot anul.• Pentru dragoste şi prosperitate, pentru sănătate şi veselie în anul ce vine este bine că la miezul nopţii să dansaţi în aer liber, cel mai bine în jurul unui copac.• Fetele care vor să se mărite în următoarele 12 luni ar fi bine că prima persoană pe care o văd de la geamul dormitorului să fi e un bărbat.

Puţini ştiu că piperul are calităţi terapeutice. Şi, contrar înspăimânta-tei zicale: „piperul face rău la stomac”, bătrânii îl foloseau tocmai în ca-zul durerilor abdominale, tulburărilor gastrice, dia-reelor sau toxiinfecţiilor alimentare.• Un gram de praf de pi-per negru împreună cu 30 g ghimbir proaspăt, fi erte în 750 ml apă până scade la 250 ml, te pot scăpa cu succes de voma acută, provocată de o gastrită avansată.• Indigestia puternică poa-te fi tratată cu un amestec de 9 g de pulbere de glu-coză cu 1 g de pulbere de piper alb, pe care îl iei de trei ori pe zi, timp de 3 zile.• Dacă ţii în gură un bob de piper negru 10-15 minute, ţi se va regla tensiunea arterială, redobândind

Un bob de sănătate

Bucătăria de acasă 21IANUARIEIANUARIEIANUARIE201320132013

echilibrul între valoarea presiunii diastolice şi cea a presiunii sistolice.• combinaţie un pic mai complicată poate vindeca rapid o boală destul de rea: nefrita. Faci o gau-ră mică în coaja unui ou proaspăt şi pui în interior, cu grijă, 7 boabe de pi-per alb. Acoperi gaura cu făină şi împachetezi oul într-o hârtie umezită, după care se fi erbe în abur, până se întăreşte. Se curăţă coa-ja şi se mănâncă oul astfel preparat. Două ouă tratate, mâncate în fi ecare zi, zece zile, te vor vindeca.Atenţie!Piperul alb şi ne-gru, consumate în exces, pot provoca necazuri, în mod deosebit, celor cu afecţiuni oftalmologice.• Într-o cană cu ceai fi er-binte pui jumătate de lin-guriţă cu piper negru mă-cinat. Laşi câteva minute, după care bei cu înghiţi-

turi mici. Este un trata-ment cu efect garantat şi aproape imediat în cazul infecţiilor în gât şi al gu-turaiului.• Dacă într-o jumătate de litru de alcool rafi nat di-luat cu apă pui 4 linguri cu piper negru măcinat şi laşi la mecerat minimum 5 zile, obţii un medicament excelent împotriva tusei. Maceratul se fi ltrează, după care se administrea-ză astfel: se pune o lingu-riţă cu macerat într-un pa-

Ingrediente• 1 cană de făină• 2 linguriţe praf de copt• 1 linguriţă de sare• 1/2 linguriţă de bicarbonat de sodiu• 1/2 de cană de apă călduţă• ulei de arahide sau fl oarea

Ingrediente•8 roşii coapte•2 linguri cu ulei de măsline•50 grame orez•2 morcovi, 1 ţelină•Sare, piper•600 ml de apă•legătură de busuioc•1 cm ghimbir proaspătMod de preparareSe opăresc bine roşiile, după care se decojesc şi se pun în blender.Se pune apa la fi ert şi în ea se adaugă orezul spălat. Apoi se pun morcovii şi ţelina. După

Ingrediente• 12 aripioare de pui• 1/4 cană făină• 1/2 cană bulion• 1/4 cană miere• 1 linguri oţet• 1/2 căţel de usturoi• Ulei, sare, piperMod de preparareAripioarele se condimentează

În nebunia zilelor în care

suntem nevoite să trăim

astăzi, din lipsă de timp,

din lipsă de inspiraţie,

am uitat aroma bucatelor

din bucătăria bunicilor

noastre. Am uitat farme-

cul unor reţete banale,

dar delicioase, care ne-au

încântat copilăria. Am ui-

tat ce înseamnă untul în

prăjiturele, pentru că ne-a

cucerit margarina, am ui-

tat gustul borşului pentru

că folosim preparatul din

plic, am uitat savoarea

oţetului de vin din salată

pentru că utilizăm cine ştie

ce alte surogate. Mâncăm

prost şi scump. În parte, şi

pentru că am uitat reţetele

bunicilor noastre. Cele de

mai jos sunt o provocare la

aducere aminte. Reţetele

au ingrediente pentru pa-

tru-şase porţii. Poftă bună!

Supă de roşii cu ghimbir

Aripioare cu sos dulce

Gogoşi soarelui• zahăr pudrăMod de preparareFăina se amestecă alături de praful de copt, de bicarbo-natul de sodiu, de sare şi de apă.Se frământă coca, după care

ce s-au fi ert, legumele se scot şi se adaugă în blender, ală-turi de roşii. Ghimbirul se curăţă de coajă şi apoi se dă prin răzătoare fi nă. Se pune amestecul din blender peste jumătate din supa de legume, se adaugă uleiul de măsline şi jumătate din busuioc, tocat mărunt, şi ghimbirul. Se fi er-be la foc mic încă 15 minute. Dacă supa e prea groasă mai poţi adăuga din supa de legu-me rămasă.La fi nal, se adaugă şi restul de busuioc tocat mai mare.

cu sare şi piper, după care se dau prin făină şi se prăjesc în uleiul încins. Se scot şi se pun pe şerveţele, pentru a lăsa gră-simea, după care se prepară sosul dulce-acrişor: se ames-tecă bulionul cu mierea, oţetul şi usturoiul, care trebuie pisat.Aripioarele se introduc în sos, după care sunt servite.

har cu apă şi se amestecă. De câte ori simţi nevoia să tuşeşti, ia câte o înghiţitu-ră mică. Maceratul acesta este şi un foarte bun cal-mant pentru durerile reu-matice. Ungi locul dure-ros şi durerea trece.• Timp de o săptămână mănânci în fi ecare zi nu-mai preparate calde sau fi erbinţi, neapărat cu 2-3 vârfuri de cuţit de piper negru măcinat. Vei con-stata că nu mai eşti atât de friguroasă.

Rubrică realizată de Viorica Ilieş - Tg. Mureş

se împarte în bucăţele mici, cărora li se dă o formă ro-tundă.Se prăjeşte fi ecare gogoaşă în ulei, până când devine au-rie. La fi nal, se pudrează cu zahăr. Se servesc reci.

Odată cu venirea noului an poate ar fi momentul să faceţi câteva schimbări benefi ce pen-tru sănătate. La aproape fi ecare 7 ani, trilioane de celule din organismul uman se înnoiesc. Cercetările sugerează că vârsta medie a majorităţii celulelor din corpul uman este de 7-10 ani. Alte celule, de exemplu, celulele nervoase sau cele ale muşchiului cardiac nu se vor regenera niciodată. Anul care care tocmai a sosit este un pri-lej bun pentru un nou început. Acest lucru înseamnă să faceţi modifi cări benefi ce pentru sănă-tate în stilul de viaţă şi dietă, să se renunţe la anumite obiceiuri dăunătoare, cum ar fi fumatul, consumul de alcool sau inactivi-tatea fi zică.Renunţaţi la fumatConform statisticilor, renun-ţarea la fumat este unul dintre scopurile cel mai frecvent pro-puse pentru noul an. Cu toate

22 IANUARIEIANUARIEIANUARIE201320132013 Terapia verde

acestea, doar un procent mic din fumători reuşesc să renunţe la acest viciu, mai ales că mulţi dintre cei care îşi propun să se lase de fumat nu ştiu sigur cum să facă acest lucru. Vestea bună este că studiile efectuate pe fu-mători, care au renunţat cu suc-ces la viciu, arată că alcătuirea unui plan în acest sens creşte şansa atingerii scopului. Docu-mentaţi-vă, cereţi cât mai multe informaţii de la cadrele medica-le sau farmacişti, pentru a avea succes în renunţarea la fumat. Cereţi sfatul şi ajutorul celor din jur pentru sprijin, în primul rând moral, pentru ca noul an să vină cu un viciu mai puţin. Există nu-meroase moduri în care puteţi să renunţaţi la fumat, începând cu utilizarea de plasturi şi gume de mestecat cu nicotină, până la consiliere sau acupunctură.SlăbiţiUn alt scop pe care ar trebui să vi-l propuneţi pentru anul nou este să slăbiţi (dacă este cazul). Dacă aveţi o greutate corpora-lă mai mare decât cea normală ar trebui să vă gândiţi cum să scăpaţi de kilogramele în plus. Problema este că foarte puţini reuşesc să piardă din kilograme-le în plus, deoarece majoritatea celor care doresc să slăbească se aşteaptă ca rezultatele să apară

În sezonul rece, din cauza frec-venţei mai mari cu care sunt răspândite virusurile şi bacteri-ile care declanşează răceala şi gripa sau a stresului provocat de pregătirile intense pentru sărbă-tori, oamenii au tendinţa să se îngrijoreze mai mult cu privire la starea generală de sănătate.Este oare nevoie ca oamenii să

imediat şi se descurajează. Che-ia este să pierdeţi în greutate treptat şi permanent, iar apoi să puteţi să vă menţineţi greutatea corporală mult dorită. Important este să vă informaţi despre cum puteţi să faceţi acest lucru într-un mod sănătos şi nu prin diete drastice sau medicamente care vă pot dăuna. Pentru a vă atinge scopul şi pentru a slabi efi cient şi sănătos, trebuie să urmaţi niş-te paşi importanţi:

• obişnuiţi-vă şi acceptaţi ideea că este nevoie de timp pentru a slabi• propuneţi-vă să slăbiţi un nu-măr realist de kilograme• faceţi mai multă activitate fi -zică pentru că studiile arată că prin intermediul antrenamente-lor regulate se poate pierde efi -cient din surplusul de kilogra-me şi totodată, mişcarea are un efect pozitiv asupra întregului organism• alegeţi un plan de alimentaţie sănătos, cu accent pe proteine slabe, grăsimi sănătoase şi le-gume.Odihniţi-vă mai mult

se streseze mai mult, din acest punct de vedere? Experţii susţin că există numeroase mituri lega-te de sănătatea pe timp de iarnă, care produc un stres inutil.„Puteţi răci mai uşor dacă staţi în aer liber”, este o frază veche pe care aţi auzit-o probabil de nenumărate ori. Este total ne-adevărat, deoarece răcelile şi

Cu toate că majoritatea oameni-lor tânjesc după mai mult somn, mulţi dinte aceştia au obiceiuri nocive care intervin între ei şi odihnă, cum ar fi utilizarea tele-vizoarelor sau a calculatoarelor.Soluţia pentru un somn mai odihnitor este stabilirea unui program regulat de somn şi a unor activităţi relaxante înainte de a merge la somn. Acest lucru înseamnă că ar trebui să faceţi următoarele:• mergeţi la somn şi treziţi-vă la aceeaşi oră, în fi ecare zi• nu încercaţi să recuperaţi orele nedormite în zilele libere. Dacă dormiţi până târziu dumini-ca, ceasul intern se va încetini atunci când este timpul să fi ţi în alertă şi se va accelera atunci când trebuie să dormiţi.• opriţi televizoarele şi compu-terele cu cel puţin 40 de minute înainte de a merge la somn.Învăţaţi să vă relaxaţiRelaxaţi-vă! Pentru acest lucru puteţi să vă faceţi un hobby, să socializaţi sau să faceţi activi-tăţi care vă relaxează. Medici-na a acceptat de mult că stresul poate fi cauza sau declanşatorul multor afecţiuni grave. Şi nu vă doriţi acest lucru odată cu înce-perea unui nou an.Stresul joacă un rol important în debutul bolilor mintale, inclusiv schizofrenie, tulburări de anxi-etate şi depresie. Situaţiile de stres îi face pe oameni mai vul-nerabili la îmbolnăviri. Pentru a vă relaxa mai mult şi a gestiona efi cient situaţiile stresante ar tre-bui să:• apelaţi la tehinci de relaxa-re, precum yoga, meditaţie sau masaj

gripele sunt cauzate de virusuri şi bacterii care se transmit mai uşor pentru că majoritatea oa-menilor petrec mai mult timp în interior pe timp de iarnă. Aşa-dar, este chiar indicat să ieşiţi cât mai mult în aer liber pentru a evita contactul cu persoanele deja bolnave.„Depresia este mai severă în timpul lunilor de iarnă”Cerul este gri, mohorât şi vre-mea este rece, iar stresul este mai mare pentru cei care doresc ca sărbătorile să fi e perfecte. Pare fi resc ca oamenii să fi e mai obosiţi şi mai deprimaţi. Con-trar credinţei populare, depresia majoră nu este mai accentuată în lunile de iarnă, faţă de restul anului. Unele persoane pot ex-perimenta însă depresia sezoni-eră. În orice caz, dacă suferiţi de depresie, anxietate, nivel redus

• socializaţi cu prietenii, mergeţi la cumpărături sau luaţi masa în oraş cu o persoană dragă• faceţi activităţi care vă fac plăcere şi vă relaxează, precum grădinărit, croşetat, citit etc.Păstraţi consumul de zahăr şi cofeina la minimEste greu de crezut, dar diminu-area consumului de zahăr creş-te energia. Consumul excesiv de zahăr poate da naştere la un mediu propice pentru dezvol-tarea unor boli cronice serioase şi poate duce la o acumulare de kilograme nedorite. Încercaţi să înlocuiţi gustările şi dulciurile care conţin prea mult zahăr cu fructe sănătoase. În prezent, din cauza stilului agitat de via-ţă, majoritatea persoanelor sunt suprastimulate. De aceea este indicat să reduceţi aportul de alimente şi băuturi care conţin cofeină. Dacă trebuie să beţi ceva cald de dimineaţă, încer-caţi să înlocuti cafeaua cu o ceaşcă de ceai care nu conţine cofeină.Acordaţi mai multă atenţie să-nătăţii dentareSănătatea dentară este foarte importantă. O sănătate dentară precară poate provoca discon-fort şi dureri, iar infecţiile ne-tratate de la nivelul gingiilor şi dinţilor pot duce la îmbolnăviri serioase. La toate acestea se

adăugă şi cheltuielile ridicate pentru tratamentele stomatolo-gice.Alimentaţia şi îngrijirea cores-punzătoare a dinţilor şi gingiilor sunt cele mai bune metode de a vă menţine sănătatea dentară. Afi nele scad riscul de boli gin-givale, deoarece împiedică ade-renţa bacteriilor în cavitatea bu-cală şi formarea plăcii dentare.Mâncaţi mere, portocale, ţelină, morcovi şi alimente bogate în fi bre, cum ar fi spanac, salată verde şi broccoli. Limitaţi con-sumul de gustări şi băuturi dulci care cresc riscul cariilor dentare şi al afecţiunilor gingivale.Consumaţi mai puţină sareAcesta este un alt obiectiv care merită atins în noul an. Consu-mul ridicat de sare creşte riscul de accident vascular cerebral şi probleme cardiace, deoarece so-diul determină creşterea tensiu-nii arteriale. Conform studiilor, riscul de accident vascular cere-bral poate fi redus prin diminua-rea consumului de sare.• obişnuiţi-vă şi acceptaţi ideea

adăugă şi cheltuielile ridicate

Corina Simionescu Hudgens Medic terapeut – Norwich/ AngliaFoto: Dan Gherman

• socializaţi cu prietenii, mergeţi la cumpărături sau luaţi masa în oraş cu o persoană dragă• faceţi activităţi care vă fac plăcere şi vă relaxează, precum grădinărit, croşetat, citit etc.Păstraţi consumul de zahăr şi cofeina la minim

de energie sau depresie sezoni-eră, puteţi apela la terapia prin lumină care are un impact be-nefi c major în reducerea acestor simptome.„Nu ar trebui să faceţi exerciţii fi zice în exterior”Total neadevărat. Chiar dacă vremea rece şi intemperiile vă descurajează să mai faceţi exer-ciţii fi zice în aer liber, mişcarea pe timp de iarnă, chiar şi afară, poate fi benefi că. Important este ca atunci când faceţi exerciţii în aer liber să vă îmbrăcaţi adecvat şi să faceţi mişcările de încălzie-re înainte de a începe programul de exerciţii. Printre puţinii oa-meni care ar trebui să fi e atenţi la această frază sunt cei care au un istoric de boli de inimă. Efor-tul fi zic brusc şi intens pe vreme rece poate reprezenta un efort cardiovascular mărit. Oricine suferă de boli de inimă sau are o sensibilitate cardiovasculară ar trebui să discute cu medicul înainte de a începe orice fel de exerciţii fi zice.„Trebuie să dormiţi mai mult în timpul iernii”Zilele devin mai scurte şi sen-

zaţia de somnolenţă este mai accentuată în timpul iernii, dar asta nu înseamnă că organismul are nevoie de mai mult somn. Nu este nimic în neregulă să mergeţi mai devreme la culca-re, dar feriţi-vă să dormiţi prea mult. Cu cât veţi dormi mai mult cu atât va persista senzaţia de somnolenţă. „Nu aveţi nevoie de protecţie solară”Greşit. Soarele şi razele ul-traviolete sunt prezente pe tot parcursul anului. Trebuie să fo-losiţi creme cu protecţie solară cu SPF 30 care să acţioneze şi în cazul razelor UVA şi al ce-

lor UVB. Cele mai bune dintre creme sunt cele care conţin zinc sau titaniu.„Pielea uscată este doar o ne-plăcere”Mâncărimile de la nivelul pielii, descuamarea acesteia pot fi con-secinţele aerului rece şi uscat. Dacă nu trataţi pielea uscată, aceasta poate deveni un mediu propice pentru dezvoltarea in-fecţiilor. Este foarte important să vă hidrataţi pielea, atunci când devine uscată şi sunt pre-zente fi suri mici. După duş sau înainte de culcare utilizaţi cre-me hidrante pe toate zonele cor-pului predispuse la uscare.

Gripa - Cum separăm mitul de adevăr

Sfaturi sănătoase pentru noul an

Mica publicitate 23IANUARIEIANUARIEIANUARIE201320132013

DIVERSE O caut pe Profi ra Negură din Piatra Neamţ, o prietenă dragă de care nu mai ştiu nimic de multă vreme. S-a mutat în Castellón de la Plana de foarte mulţi ani şi nu mai am contactele ei. Cine o cunoaşte sau deţine informaţii, rog să sune la telefon: 642 876 416. Mulţumesc. Violeta. Emilia Zăhărneanu îşi caută tatăl pe care nu l-a mai vazut din anul 1981, an în care acesta a cerut azil politic în Las Palmas De Gran Canaria. Tatăl Emiliei se numeşte: Ion Zăhărneanu şi din informaţiile pe care le deţinem, a locuit în Calle Sargento Llagas 3, 35007 - Las Palmas De Gran Canaria. Cei care l-au cunoscut sau îl cunosc, sau dacă există printre cititorii noştri persoane care deţin informaţii legate de tatăl Emiliei, vă rugăm să luaţi legătura cu noi la adresa: [email protected], sau la telefon: 0034/912 269 281, 0034/637 998 037, 0034/642 823 497.

OFERTE - COLABORARE Licenţiată în psihopedagogie şi cu diplomă de engleză-Şcoala Ofi cială de Limbi-Coslada, dau clase de ajutor şcolar în limba spaniolă, matematică, cunoştiinţe de mediu şi engleză pentru copiii români din Coslada. Mai multe informaţii la telefon: 911 281 622

OFERTE ŞI CERERIDE MUNCĂ

Şofer, toate categoriile, caut de muncă în toată Spania. Telefon: 617 158 509 Doamnă serioasă şi responsabi-lă, 52 de ani, cu referinţe, caut de muncă în provinciile Barcelona şi Castellón. Am experienţă de peste 12 ani ca şi internă, îngrijit copii şi persoane în vârstă. Mai multe informaţii la telefon: 642 876 413. Se caută o familie pentru muncă (matrimonio) într-o casă. Este obli-gatoriu ca cei doi să fi e responsa-bili, să vorbească bine spaniola, să aibă experienţă şi referinţe, să fi e fără copii sau alte obligaţii. Soţia, trebuie să facă curat în casă, să gă-tească şi să servească masa, iar so-ţul să lucreze ca majordom, şofer, să aibă grijă de casă şi de grădină. În provincia Barcelona. Mai multe informaţii, la telefon: 673 022 994. În Las Rosas, este nevoie de o internă, cu experienţă, cu vârsta între 25 – 40 de ani. Este obligato-riu să cunoască bucătăria şi limba spaniolă. Informaţii la telefon: 617 601 192, 916 304 576. Caut persoană serioasă pentru curăţenie în provincia Barcelona. O zi pe săptămână. Pentru 6 ore plătesc 50 euro. Mai multe infor-maţii la telefon: 652 071 590. Caut persoană responsabilă şi serioasă pentru curăţenie în provin-

cia Barcelona. Preferabil rezidentă în zonă şi cu maşină proprie. Poţi suna pentru mai multe detalii la: 646 621 416. Avem nevoie de o persoană se-rioasă, fără obligaţii, pentru a avea grijă de doi copii minori în pro-vincia Murcia. Nu are importanţă vârsta. Sunt necesare cunoştinţe de limba engleză şi spaniolă. Mai multe la: 650 940 245. Căutăm bucătar sau bucătărea-să, cu experienţă, pentru un resta-urant în Insulele Baleare. Persoană plăcută şi pozitivă. Puteţi suna la: 971 752 855. Româncă de 25 ani, licenţiată în Drept, cu experienţă, caută de muncă/colaborare în domeniul ju-ridic. Mai multe informaţii la tele-fon: 602 642 604. Am experienţă în masaj terape-utic, anticelulitic, drenaj limfatic şi refl exologie. Caut de muncă în do-meniu. Rog seriozitate. Informaţii la telefon: 697 811 339. Caut de muncă în orice zonă a Spaniei ca şi confecţioner haine piele, blănărie, tăbăcărie, confec-ţioner croitorie în serie, reparaţii stofă. În construcţii ca dulgher sau montator rigips. Menţionez că am califi cări şi experienţă în domeniile respective, drept de muncă. Accept şi orice ofertă de muncă în agricul-tură sau zootehnie. Telefon: 642 819 260, 664 580 953. Domn 45 ani, maseur califi cat cu diplomă recunoscută în Europa, caut de muncă în domeniu. Mai multe informaţii la telefon: 644 090 107. Murcia: Caut bărbat intern cu experienţă să îngrijească un bărbat invalid (fără un picior). Dacă ai experienţă şi carnet de conducere îţi pot oferi acest loc de muncă, un salariu atractiv şi posibilitatea de-a locui împreună cu soţia/iubita. Mai multe informaţii la: 679 560 488 (Manuela). Angajăm croitori şi croitorese pentru un atelier de modifi cat haine de barbaţi, croitori califi caţi în co-mandă, în Madrid. Cerinţe: expe-rienţă, seriozitate, drept de muncă. Oferte: contract de muncă, salar după experienţa demonstrată. Mai multe informaţii la telefon: 600 839 128. Caut persoană care doreşte să plece în România, responsabilă, serioasă, cu experienţă ca şofer, ocazie cu care să conducă un au-toturism marca VW, din Madrid în România, începând cu data de 30 august. În autoturism mai sunt două locuri. Mai multe informaţii, la telefon: 687 020 447. Doamnă, 37 de ani, din Madrid, caut de muncă în următoarele do-menii: curăţenie la domiciliu, resta-urante sau fi rme, îngrijire persoane în vârstă. Mai multe informaţii la telefon: 602 483 668 Şofer cu multă experienţă, toate categoriile: B, C+E, BTP, caut de

muncă în domeniu în toată Spania. Sau/şi în alte domenii. Mai multe informaţii la telefon: 617 158 309 Caut de muncă în construcţii, grădinărit, ca şofer categoria B, publicitate, în comunitatea Madrid. Telefon: 672 934 980. Doamnă serioasă şi responsabi-lă caut de muncă (internă sau ex-ternă) în comunitatea Madrid. Am experienţă în menaj, curăţenie, să îngrijesc persoane în vârstă. Am disponibilitate pentru a înlocui o persoană pe perioada vacanţei (ca internă/externă, curăţenie, etc.). Mai multe informaţii la telefon: 642 729 723. Doamnă serioasă şi responsabi-lă, caut de muncă în comunitatea Madrid ca internă, sau cu ora. De asemenea, pot înlocui pe perioada vacanţei de vară, o persoană care lucrează ca internă. Mai multe in-formaţii la telefon: 642 729 723. Doamnă, în vârstă de 52 de ani, serioasă, caut de muncă ca şi internă în comunitatea Madrid sau Valladolid. Am experienţă în servi-ciul domestic, bune referinşe şi un curs pentru îngrijirea persoanelor în vârstă. Telefon: 642 961 380. Doamnă serioasă şi responsa-bilă, 40 de ani, de profesie asistent medical, caută de muncă ca şi in-ternă în orice regiune. Are o expe-rienţă de peste 10 ani în serviciul domestic în Spania. Mai multe in-formaţii la telefon: 665223757 Tânăr serios, caut de lucru pe o platformă petrolieră maritimă sau gaz, în orice zonă a lumii. În acest sens, aş vrea să susţin probă de lucru sau să depun CV-ul. Cine are informaţii despre aşa ceva, vă rog să mă contactaţi la telefon: 679 904 511 sau e-mail: [email protected]. Nu răspund la beep! Mulţumesc. Tânăr, 38 de ani, caut de lucru în orice domeniu ca şofer-catego-ria B, sau ca stivuitorist, peon în construcţii. Mai multe informaţii la telefon: 617 884 980. Caut croitoreasă cu experienţă pentru un atelier în Guadalajara. Mai multe informaţii la telefon: 642 767 332. Doamnă serioasă şi responsabi-lă, 47 de ani, caut de muncă în cu-răţenie, ca externă în Comunitatea Madrid. Am drepturi legale de muncă, experienţă şi bune reco-mandări. Telefon: 692 331 305. Doamnă serioasă, munci-toare, 42 ani, caut de muncă în Comunitatea Madrid. Am expe-rienţă de peste 5 ani în curăţenie, călcat, îngrijit copii şi bătrâni. Am referinţe foarte bune. Mai multe informaţii la telefon: 617 933 417. Tânără 30 ani, caut de muncă în orice zonă a Spaniei în următoare-le domenii: curăţenie la domiciliu/fi rme, în fermă de animale, îngrijit persoane în vârstă, curăţenie în re-staurante, domenii în care am ex-perienţă. Mai multe informaţii la:

642 982 951 Fizioterapeut, caut de muncă în domeniu în zona Madrid. Dacă aveţi dureri sau aveţi nevoie de recuperare, sunaţi la telefon: 664 060 124 Inginer mecanic, caut de muncă în domeniu sau ca şofer, categoria B. Posed permis de conducere (din 1990) spaniol. Am drept de muncă. Mai multe informaţii la telefon: 617 080 531 Doamnă serioasă, muncitoa-re, 4o de ani, caut de muncă în Comunitatea Madrid. Am expe-rienţă în curăţenie, călcat, îngrijit copii sau bătrâni. Mai multe infor-maţii la telefon: 697 330 751 Doresc angajare / colabora-re ( Alcorcón, Madrid, provincia Madrid) ca electrician moderniza-re, automatizare şi reparaţii capita-le utilaje industriale (strunguri, fre-ze, maşini de rectifi cat...) domenii în care am 21 de ani de experienţă, şi, ca tehnician IT (reparaţii calcu-latoare desktop /laptop, hardware/software) am o experienţă de 6 ani. Mai multe informaţii la telefon: 632 631 903 sau e-mail: artene_ [email protected]

ÎNCHIRIERI

Închiriez cameră cu baie pro-prie pentru o familie fără copii, sau persoană singură (serioşi, respon-sabili), într-un apartament spaţios, curat şi luminos, începând cu 1 feb-ruarie. În Getafe. Zonă modernă şi liniştită. Preţ informativ: 350 euro/lună, cu gaz, lumină, apă şi acces la piscină, incluse. Telefon: 642 298 948. Închiriez 1 cameră de matrimo-nio, zona Usera/Madrid, aproape de staţia de metro. Încălzirea este cu gaz natural. Internet opţional. Preţ, 200 euro plus cheltuieli. Tel-efon: 914 762 919, 672 586 559. Închiriez 1 cameră pen-tru o doamnă/domnişoară în zona Monteros, L4 (Plaza Castilla), Madrid, într-un apartament liniştit şi curat. Preţ, 180 euro/lună. Mai multe informaţii la telefon: 637 193 325. Se închiriază cameră de mat-rimonio la casă, începând cu 15 decembrie, în Madrid, aproape de Avenida de America, într-o zonă cu centre comerciale. Suntem puţine persoane în apartament. Posibili-tate de internet, antena pentru pro-grame tv. româneşti. Avem 2 curţi. Una cu boltă de viţă de vie. Mai multe informaţii la telefon: 661 127 662 sau 670 775 056. Caut colegă de cameră într-un apartament situat în zona staţiei de metro Nueva Numancia, L1. Cam-era are 2 paturi şi balcon iar preţul este de 125 euro/lună. Mai multe informaţii la telefon: 653 815 333. Se închiriază 1 cameră pentru 1 persoană serioasă şi responsabilă, în Alcorcón Central. Preţ, 150 euro/lună. Mai multe informaţii la

Anunţurile de mică publicitate sunt

GRATUITE!E-mail: redactia@

occidentul-romanesc.com

Telefon: 637 998 036

(luni-vineri, 11:00–19:00)

Occidentul Românesc nu îşi asumă responsa-

bilitatea pentru conţinutul acestor anunţuri!

telefon: 642 226 821, 662 586 688. Închiriez cameră pentru o persoană (de preferat o doamnă/domnişoară) în Puente de Vallecas începând cu orice dată a lu-nii. În apartament mai locuiesc doar 2 persoane liniştite. Zonă comercială. Preţ 200 euro. Mai multe informaţii la telefon 687 090 030. Închiriez în Madrid 1 cameră începând cu orice dată, pentru o familie (de preferinţă nefumători), în Aluche, într-o zonă liniştită, aproape de metro, tren şi staţia de autobuz. În apartament mai locui-esc doar 2 persoane (antenă DIGI TV). Mai multe informaţii la tel-efon: 607 981 828, 607 963 434, 602 491 055 Închiriez cameră pentru o doamnă externă/internă (150/100 euro), în Madrid/ Entrevias, la o staţie de Atocha, încălzire centrală şi ambient liniştit (trei persoane). Telefon: 697 774 620 Închiriez 1 cameră în Alcalá de Henares pentru o persoană. Dacă eşti internă, poţi avea camera ta în fi ecare sfârşit de săptămână, la preţul de 100 euro/lună şi c.v. utilităţi incluse, iar dacă lucrezi, poţi benefi cia de camera ta zi de zi, achitând 175 euro/lună şi c.v. utilităţi incluse, într-un apartament liniştit. Mai multe informaţii la tel-efon: 642 286 735. Închiriez 1 cameră în Leganés, aproape de metro Julian Besteiro, pentru o doamnă / domnişoară nefumătoare. Condiţii foarte bune, locuim doar 2 persoane în aparta-ment. Preţ: 180 euro/lună, cu toate utilităţile incluse. Informaţii la tele-fon: 666 706 724 sau 627 164 269. Închiriez 1 cameră în Torrejón de Ardoz pentru 1 persoană, într-un apartament liniştit în care mai locuiesc doar 2 persoane. Preţul camerei este de 150 euro/lună, plus utilităţi. Mai multe informaţii la telefon: 642 841 814.

VÂNZĂRI - CUMPĂRĂRI Vând teren intravilan, 701 mp, în zona rezidenţială Cora din Timişoara. Mai multe informaţii la telefon: 617 158 509. Vând casă în comuna Conţeşti/Teleorman, compusă din 5 camere, 2 bucătării de vară, două săli, una exterioară şi alta interioară, anexe gospodăreşti, fântână în curte. Teren: 1017 mp. Mai multe informaţii la: 610 073 506 Cristian. Cumpăr laptop Samsung L40 din comunitatea Madrid. Telefon: 644 090 107. Vând unitate Power MAC G5, memorie ram 1GB. Preţ 300 euro. Mai multe informaţii la telefon: 644 090 107. Vând casă în roşu, în Iaşi, Lunca Cetăţui - Cartier Astoria, cu o suprafaţă de 450 mp. Casa este compusă din 4 camere, 2 băi, 2 balcoane, 1 bucătărie, living, toate

utilităţile în apropiere, acte în legal-itate. Preţ 34.000 euro, negociabil. Informaţii suplimentare la telefon: 0034/672 332 546, sau e-mail: [email protected] Vând casă din cărămidă în Ocna Mureş, judeţul Alba, compusă din 2 camere şi bucătărie, 2 dependenţe şi bucătărie de vară. Ieşire la strada principală este de 60 m liniari. Suprafaţa totală de teren (casă, curte şi grădină) este de 1500 mp. Mai multe informaţii puteţi obţine la telefon: 685 200 755.

MATRIMONIALE

Tânăr atractiv, educat, serios, stabilitate economică, doresc să cunosc o fată draguţă, serioasă, până în 30 de ani, doar din comunitatea Madrid, pentru o relaţie de lungă durată. Nu răspund la beep. Telefon: 627 192 719. Tânăr, 29 de ani, 1,67 m, 70 kg, singur, fără obligaţii, doresc să cunosc o tânără de vârstă apropiată pentru o relaţie serioasă/căsătorie, din comu-nitatea valenciană. Mai multe informaţii la telefon: 632 108 300. Bărbat, caut doamnă de 50/55 de ani din zona Banatului care doreşte să se stabilească în Reşiţa.Mai multe informaţii, la telefon: 642 331 520. Tânăr, 38 ani, din comuni-tatea Madrid, situaţie economică stabilă, singur, doresc să cunosc o doamnă / domnişoară, fără obligaţii, sinceră şi devotată, vârstă apropiată, pentru o relaţie serioasă de prietenie. Telefon: 602 615 709. Ardelean, 44 ani, din co-munitatea Madrid, 1,74m, sin-gur, necăsătorit, fără obligaţii, nefumător, doresc să cunosc o doamnă/domnişoară între 30 - 40 ani fără obligaţii, nefumătoare, pentru o relaţie de prietenie/căsătorie. Rog multă seriozitate. Telefon: 697 306 208.

Cu tot respectul pentru Dan şi Maria Nichita din Madrid. Anul 2013 să vă aducă pace în sufl et,

linişte, mai multe bucurii şi împliniri profesionale.Prosperitate şi noroc, multă sănătate şi fericire.

La mulţi ani! Gina şi Victor Ababei – Valencia.

La împlinirea a 25 de ani, căsătoria voastră este o binecu-vântare. Şi în următorii 25 de ani, să aveţi parte numai de

fericire şi bucurii iar dragostea să vă fi e eternă. La mulţi ani!

Pentru Adriana şi Ionel Burlacu din Toledo. Cu toată dragostea şi dorul, mama Niculina/Giurgiu.

Doresc să-i transmit mamei mele, Lavinia Datcu din Barcelona toată iubirea mea cu ocazia zilei sale de

naşt ere, 25 ianuarie. Multă sănătate şi muncă uşoară, iar Sfi ntele Sărbători de Paşte sper să le petrecem împreună acasă la Târgovişte. La mulţi ani! Cu dor şi mult drag,

Cristi şi bunica Maria.

La împlinirea a 25 de ani, căsătoria voastră este o binecu-La împlinirea a 25 de ani, căsătoria voastră este o binecu-Doresc să-i transmit mamei mele, Doresc să-i transmit mamei mele, Lavinia Datcu din Lavinia Datcu din

Occidentul romanesc nr. 23

Documents

Transcript of Occidentul romanesc nr. 23