UNIVERSITATEA DE ARTE ,,G. ENESCU” IAŞI FACULTATEA DE ARTE PLASTICE, DECORATIVE ŞI DESIGN SPECIALIZAREA: CONSERVAREA ŞI RESTAURAREA OPEREI DE ARTĂ

PROGRAMĂ ANALITICĂ DENUMIRE: PRACTICA DE SPECIALITATE (valabilă pentru anul I) Durata studiilor: 3 ani TITULAR CURS: Carmen Solomonea, Cornelia Bordaşiu an universitar: 2009-2010 FORMA: lungă ; CICLUL: I ; TIP DISCIPLINĂ: obligatorie COD: PR1611 PROFIL: Arte plastice şi decorative SPECIALIZARE: Conservare - Restaurare CATEGORIA FORMATIVA: disciplină de specialitate

Anul I Anul II Anul III An de studiu Sem 1 Sem 2 Sem.3 Sem.4 Sem.5 Sem.6 Nr. ore/ săpt. 4L 4L 4L 4L 4L - Nr. ore/ semestru 56 56 56 56 56 - Nr. total ore / an 112 112 56 Nr. credite / semestru 2 2 2 2 2 - Nr. total credite / an 4 4 2 Forma de evaluare V V V V V -

V= verificare pe parcurs E= examen DISCIPLINE ANTERIOARE CERUTE: TEORIA RESTAURĂRII, NOŢIUNI DE FIZICĂ, CHIMIE, BIOLOGIE, METODOLOGIA RESTAURĂRII, DOCUMENTAŢIA DE RESTAURARE, STUDIUL DESENULUI, STUDIUL CULORII, SISTEME DE REPREZENTARE BI ŞI TRIDIMENSIONALĂ, TEHNICI ARTISTICE, ISTORIA ARTEI. Obiective: Bazei de cunoştinţe diversificate legate de domeniul amplu al conservării şi restaurării patrimoniului mobil şi imobil, cumulează informaţii istorice, artistice, ştiinţifice, stilistice şi tehnice prin programul practicii de specialitate şi determină studenţii să realizeze o complexă documentare. Informaţiile teoretice asimilate de către studenţi se concretizează apoi într-o serie de studii şi lucrări de specialitate: fişe de evidenţă şi monitorizare a bunurilor de patrimoniu, fişe de conservare, studii documentare care însoţesc aplicaţiile practice şi fişe de restaurare respectiv operaţiunile specifice incluse în cadrul intervenţiilor. În perioada de practică - o parte esenţială în formarea conservatorului/ restauratorului, este urmărită aprofundarea noţiunilor teoretice asimilate pe parcursul anilor de studiu şi exersarea lor în situaţiile practice existente la monument, muzeu sau laborator. Pe parcursul perioadelor de practică, studenţii realizează analize de caz privind stilul, tehnica de execuţie, materialele componente specifice şi procesele de degradare prezente la monumente istorice

sau diverse obiecte în laborator. Aceste date constituie baza pentru elaborarea de propuneri structurate pentru cazurile studiate, pe care studenţii le vor concretiza într-un proiect sau studiu, urmat de intervenţiile practice necesare. Metodologie: Sub aspect metodic se folosesc mijloacele şi procedeele similare celorlalte discipline: • Didactice (expozitive, active, individuale şi colective) • Universale (expunere, demonstraţie) • Speciale (documentare ştiinţifică şi artistică, vizite în muzee, monumente istorice, situri,

şantiere de pictură şi restaurare, prelevare de microprobe, analize de laborator, execuţia unor teste diverse şi folosirea aparaturii de laborator)

Strategia Evaluării: Activităţile studenţilor vor fi examinate analitic şi evaluate în mod individual sau sub forma colectivă prin: • Parcurgerea completă a temelor propuse în PROGRAMA ANALITICĂ; • Calitatea şi complexitatea ideilor, documentarea subiectelor, elaborarea metodologiei de

specialitate adaptate la problematica specifică cazurilor abordate, aprecierea critică în realizarea intervenţiilor practice; abilitate în realizarea intervenţiilor practice;

• Gradul de însuşire a cunoştinţelor teoretice, abilitate tehnică în executarea operaţiunilor de conservare şi aplicarea conceptelor de restaurare în ceea ce priveşte partea artistică, tehnică, structurală a operei de artă tratate;

• Frecvenţa la lucrări, implicarea în realizarea programului impus de disciplină, timpul investit în realizarea temelor şi în studierea materialelor de specialitate;

Metode de evaluare: • Discuţii şi analize critice individuale sau în mod colectiv; • Analiza gradului de compatibilitate între conceptele restaurării şi aplicarea lor în

intervenţia practică realizată; • Participarea individuală a studenţilor la motivarea şi susţinerea lucrărilor; • Analiza capacităţilor de elaborare a metodologiei de intervenţie şi modalităţile de realizare

în practică, adaptare la cadrul multidisciplinar de specialişti; • Consulting între cadrele didactice de la grupa şi secţia respectivă; • Verificare finală; COMPETENŢE GENERALE: Abordarea şi aprofundarea metodică a studiului metodelor şi formelor de documentare, în cadrul organizat al studiilor univesitare. Iniţierea cunoaşterii unui domeniu complementar conservării şi restaurării, pentru stimularea şi cultivarea abilităţilor de a aborda proiecte de cercetare interdisciplinară. Consulting în problemele domeniului, la nivelul unor instituţii şi organisme culturale importante: muzee, colecţii de artă, galerii, fundaţii culturale etc. Redactarea unor proiecte de cercetare, cărţi manuale, programe de studiu şi perfecţionare, diverse studii pe tematica documentării şi punerii în valoare a patrimoniului cultural. Organizarea unor manifestări ştiinţifice şi / sau artistice importante la nivelul comunităţii: sesiuni stiinţifice, simpozioane, dezbateri, vernisaje etc. Competenţe instrumentale:

1. cunoştinţe generale de bază

- cunoaşterea termenilor de specialitate specifici conservării şi restaurării, prelucrarea datelor specifice bunului de patrimoniu, plasarea în forme concrete de documentare; - abilitatea de a aprecia starea de conservare şi problematica unui caz – decoraţie murală, monument istoric, obiect de colecţie prin notarea datelor în forme multiple de documentare;

2. capacitate de analiză şi sinteză - capacitatea de a recunoaşte şi a analiza elementele specifice unei picturi murale, a unui obiect de patrimoniu mobil, materialele componente şi tehnica de execuţie proprii unei lucrări de artă;

3. capacitate de organizare şi planificare - capacitatea de a iniţia o documentaţie necesară întocmirii unei metodologii ştiinţifice de intervenţie privind conservarea unei lucrări de artă şi de a stabili etape de intervenţie contextualizate; - capacitatea de a elabora un program de lucru specific conceperii unui proiect de conservare şi restaurare a unei lucrări de artă sau monument în ansamblu, ce implică metode, maniere de aplicare a produselor şi mijloace tehnice specifice domeniului.

Competenţe interpersonale: - capacitate de evaluare şi autoevaluare;

capacitate de evaluare şi autoevaluare în procesul întocmirii documentaţiei de conservare a unei lucrări de artă, monument, fragment mural;

- abilităţi interpersonale; abilităţi de lucru în echipă; dezvoltarea unui spirit critic constructiv; capacitatea de a accepta criticile constructive.

Competenţe sistemice: - capacitatea de a învăţa noi metode; - capacitatea de a transpune în practică tehnici noi; - abilitatea de a lucra independent; - inventivitate.

COMPETENŢE DE SPECIALITATE: Predarea unor discipline de specialitate din domeniul conservării, a tehnicilor artistice tradiţionale şi moderne, a patrimoniului cultural în învăţământul vocaţional, de artă. Conceperea, iniţierea şi coordonarea / aplicarea unor proiecte de valorificare artistică şi estetică a unor bunuri, edificii, spaţii culturale publice sau private. Realizarea unor lucrări de restaurare şi proiecte de specialitate pentru salvgardarea bunurilor de patrimoniu în acord cu principiile ştiinţifice actuale şi de perspectivă în plan european şi în plan mondial. Organizare (curatorie) / comentare a unor expoziţii de artă în muzee sau galerii, expunere lucrări din patrimoniul cultural sau a unor manifestări artistice de amploare specifice cu intervenţii de refacere a unităţii monumentelor, de punere în valoare a operelor de artă, excursii de documentare, simpozioane de nivel regional, naţional şi internaţional. Competenţe specifice disciplinei:

- cunoaşterea adecvată a noţiunilor de limbaj specific. - explicarea şi interpretarea teoriilor legate de studiul metodelor de documentare. - proiectarea, conducerea şi evaluarea activităţilor practice în laborator, specifice

însuşirii cunoştinţelor specifice, exprimate prin practicarea intervenţiilor.

- promovarea unui sistem de valori pentru valorificarea optimă şi creativă a potenţialului studentului, privind însuşirea metodelor şi tehnicilor de documentare, utilizarea în cadrul studiului documentaţiei ştiinţifice de conservare-restaurare. CONŢINUT TEMATIC: ANUL I SEM. I şi II Practica de specialitate pentru conservare- restaurare cuprinde o serie de lucrări de cercetare şi documentare în baza cunoştinţelor teoretice acumulate şi urmăreşte realizarea unor lucrări practice de specialitate. 1. Realizarea unei fişe de conservare pentru un obiect sau un fragment de decoraţie murală. 1.1. Date generale despre fragment/ monument/ ansamblu de obiecte : istorice, artistice, stilistice, iconografice, provenienţa, semnificaţia, datare, dimensiuni, stare de conservare, intervenţii anterioare acumulate pe parcursul timpului, natura reparaţiilor şi repictărilor. 1.2. Cercetarea cauzelor ce au provocat degradări, investigarea evoluţiei formelor de degradare – diagnoza pe tipuri de degradări, propuneri de tratament. 2. Exerciţii practice de realizare a unor tipuri de mortare (structuri minerale, adaos de lianţi organici, texturi netede şi rugoase, tencuieli grosiere şi fine, mortare poroase şi dure etc.) şi operaţiuni de umplere, completarea lacunelor, de forme şi dimensiuni diferite, în laborator sau pe şantier. Intervenţii de eliminare a mortarelor de reparaţie de pe suprafaţa straturilor originale prin decapări mecanice, asigurări locale sau de ansamblu adaptate la degradarea respectivă, tiviri şi ancorări de margini desprinse şi fracturate. Exerciţii practice de stopare a atacurilor biologice active; metode de tratament – biocidizare, dezinfecţie. Operaţiunile se vor realiza in situ sau în laborator. 3. Experimentări de produse destinate realizării operaţiunilor de preconsolidare şi curăţire. Teste de îndepărtare a depunerilor aderente şi durizate, fixate de diverse tipuri de umiditate (a aerului, zid şi din sol), teste etapizate de curăţire, teste de refacere a aderenţei peliculei de culoare la preparaţie, teste de stabilizare a stratului de culoare afectat. Toate intervenţiile vor fi însoţite de studii tehnice şi observaţii detaliate specifice fiecărui caz în parte, cu precizări asupra manierelor abordate pentru situaţiile particulare. ANUL II SEM. III şi IV 1. Realizarea unei documentaţii de specialitate la un fragment de decoraţie murală. Documentaţia cuprinde: date tehnice, istorice şi artistice, stilistice, iconografice, caracteristici particulare, diverse semnificaţii privitoare la decoraţia murală / decoraţia în tempera. -fotografii înainte şi în timpul intervenţiei, documentaţie digitală; -relevee grafice preliminarii, relevee desenate şi fotorelevee. 2. Intervenţii practice: 2.1. Operaţiuni de stabilizare a straturilor de preparaţie şi a suportului; 2.2. Operaţiuni de consolidare a suprafeţelor de tencuieli şi zidărie degradate; suport de lemn, preparaţii tip grunduri; 2.3. Operaţiuni de eliminare a depunerilor neaderente şi aderente de pe suprafaţa murală - metode fizico-chimice şi mecanice.

Operaţiuni de eliminare a depunerilor neaderente şi aderente de pe suprafaţa decoraţiei pe suport lemnos sau lemn policrom - metode fizico-chimice şi mecanice specifice naturii bunului de patrimoniu în cauză. 3. Experimentări de adezivi: de natură organică tradiţionali şi moderni; de tip sintetic; adezivi termosensibili de diverse tipuri şi concentraţii. ANUL III SEM. V şi VI 1. Operaţiuni executate pe un fragment de decoraţie extras sau pe decoraţie murală în şantier la monument; Operaţiuni executate pe un obiect decorat în tempera pe suport lemnos; 1.1. Operaţiuni de curăţire în etape a stratului pictural, preparaţii, elemente de zidărie sau suport lemnos; 1.2. Operaţiuni de consolidare a unor porţiuni din zidărie, a straturilor de tencuieli; a suporturilor de lemn; a preparaţiilor specifice; 1.3. Fixarea stratului de culoare - tratamente diferenţiate funcţie de compoziţia pigmenţilor, starea lor de conservare, genul picturii; 2. Tratarea lacunelor - materiale, preparare, aplicare şi finisare a suprafeţelor 2.1. Propuneri de prezentare estetică: materiale şi metode de integrare şi reintegrare cromatică adaptate tipurilor de lacune, motivaţia metodei de integrare alese din punct de vedere estetic şi istorico- documentar. Exersarea materialelor şi a metodologiilor de intervenţie pe parcursul anilor de studiu vor constitui baza structurării şi elaborării lucrării de diplomă, realizată pe parcursul anului III. Lucrările de diplomă sunt lucrări concepute pe diverse teme în domeniul conservare-restaurare, respectiv restaurare pictură murală sau pictură tempera, având la bază o parte practică realizată de către studenţi în laborator sau pe şantierul de restaurare, documentată pe parcursul intervenţiilor din punct de vedere stilistic, artistic şi ştiinţific. Bibliografie ASHURST, John & Nicola, ,,Practical Building Conservation’’, English Heritage Technical Handbook Volume 2: Brick, Terracotta & Earth, Ashgate Publication, 2003;

ASHURST, John & Nicola, ,,Practical Building Conservation’’, English Heritage Technical Handbook, Volume 3: Mortars, Plasters & Renders, Ashgate Publication, 2003; BALDINI, Umberto ,,Teoria del restauro e l’unita di metodologia”, Ed. Nardini, Firenze, 1983; BARBU, D. ,,Pictura murală din Ţara Românească în sec. al XIV-lea”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1986; BARONI, Sandro ,,Restauration et conservation des tableaux : manuel pratique”, Paris, 1992; BOTTICELLI, Guido ,,Metodologia di restauro delle pitture murali”, Ed. Centro Di, Firenze, 1992; BOULLEAU, Charles ,,Geometria secretă a picturii” , Ed. Meridiane, Bucureşti,1981; BRATU, A., BREAZU, M., ISTUDOR, I., DRĂGUŢ,V. ,,Pagini de artă veche românească’’, Ed. Academiei RSR., 1985; CASSAZA, Ornella ,,Il restauro pittorico nel’ unita di metodologia”, Ed. Nardini, Firenze, 1983; CENNINI, Cennino ,,Tratat de pictură” , Ed. Meridiane, Bucureşti, 1977; DIONISIE din Furna ,,Carte de pictură” , Ed. Meridiane, Bucureşti, 1980; DRĂGUŢ, Vasile ,,Pictura murală în Moldova”, Ed. Meridiane, Bucureşti 1983;

DRĂGUŢ, Vasile ,,Humor”,1973; ,,Dobrovăţ” 1984; ,,Pictura murală în Transilvania” 1970, Ed. Meridiane, Bucureşti; ,,Arta creştină în România”, Ed. Institutului Biblic al Bisericii Ortodoxe Române, 1985; DUMITRESCU, Zamfir ,,Structuri geometrice, structuri plastice”, Ed. Meridiane, Bucureşti 1984; FAURE, Elie ,,Spiritul formelor” , Ed. Meridiane, Bucureşti, 1990; FOCILLON, Henry ,,Arta occidentului”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1983; HAVEL, Marc, ,,Tehnica Tabloului”, Ed. Meridiane, Bucureşti,1980; KIPLIK, D. I., ,,Acuarela, tempera, pastel şi desen”, ESPLA, Bucureşti; KIPLIK, D. I., ,,Materiale colorante ale picturii”, ESPLA, Bucureşti, 1952; KIPLIK, D. I., ,,Pictura monumentală”, Bucureşti, 1953; KIPLIK, D. I., ,,Pictura în ulei”, ESPLA, Moscova - Leningrad 1950; KIPLIK, D. I., „Tehnica picturii vechilor maeştri”, Ed. de Stat pentru literatură şi artă, Moscova- Leningrad, 1950; KUBALLA, Manfred; SCHORN, Jens, „Chimie”, pocket Teacher, Ed. ALL Education, Bucureşti, 1999; GHIŢESCU, Gheorghe ,,Leonardo da Vinci şi civilizaţia imaginii”, Ed. Albatros, 1986; GUIENEA, Miguel ,,Altamira”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1986; HAVEL, Marc ,,Tehnica Tabloului”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1980; LAZAREV, V.N. ,,Istoria picturii bizantine ”, vol. 1,2,3, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1980; LAZAREV, V.N. ,,Originile renaşterii italiene - Protorenaşterea ”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1983; LEMERLE, Paul ,,Le style Byzantin”, Paris 1943; LHOTE, H. ,,Frescele de la Tassili”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1966; MATEINNI, M.; MOLES, A., ,,La chimica nel restauro, I materiali dell’ arte pittorica”, Ed. Nardini, Firenze, 1996; MASSA, V.; SCICOLONE, G., „Le vernici per il restauro i leganti”, Firenze, 1991; MIHALCU, Mihail, ,,Conservarea obiectelor de artă şi a monumentelor de artă”, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1970; MIHALCU, Mihail, „Valori medievale româneşti”, Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1984; MOLDOVEANU, A., ,,Conservarea preventivă a bunurilor culturale”, vol. I, II, Bucureşti, 1999; MORA, Paolo, Laura ,,Conservarea picturii murale” , Ed. Meridiane, Bucureşti, 1986; MUSICESCU, M.A., BERZA, A. ,,Mănăstirea Suceviţa”, Ed. Academiei R.P.R. 1958; NANDRIŞ, G., PODLACHA,W. Umanismul picturii postbizantine, vol.1, 2, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1985; NICOLESCU, C. ,,Moştenirea artei bizantine în România”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1971; OPRESCU, George ,,Pictura românească în sec. al XIXlea”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1984; ,,Manual de istoria artei, Barocul’’ Ed. Meridiane 1985; ,,Manual de istoria artei, secolul al XVIII-lea, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1985; ,,Manual de istoria artei, Clasicismul şi romantismul”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1986; OPRIŞ, Ioan ,,Ocrotirea patrimoniului cultural”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1986; PALEOLOG, Andrei ,,Pictura exterioară din Ţara Românească, sec.18-19”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1984; PILLAT, Camelia ,,Pictura murală în epoca lui Matei Basarab”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1980; PORUMB, Marius ,,Pictura românească din Transilvania’’ Ed. Dacia, Cluj Napoca, 1981; SĂNDULESCU-VERNA ,,Materiale şi tehnica picturii”, Ed. Marineasa, 2000; SINIGALIA, Tereza, PUŞCAŞU, Voica ,,Mănăstirea Probota”, 2000; SMITH, Ray ,,Le manuel de l’artiste: guide complet et pratique des outils, des techniques de peinture, design, gravure et impression’’, Ed. Bordas, Paris 1989;

ŞTEFĂNESCU, I.D., Iconografia artei bizantine şi a picturii feudale româneşti, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1973; ŞUŞALĂ, I.N. , BĂRBULESCU, O. ,,Dicţionar de artă”, Ed. Sigma, 1993; THEODORESCU, Răzvan ,,Itinerarii medievale”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1979; TORRACA, Giorgio ,,Porous building materials; Materials science for architectural conservation”, ICCROM, Roma, 1988; VASARI, Giorgio ,,Vieţile celor mai mari pictori ,sculptori şi arhitecţi”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1968; VASILIU, Anca ,,Monasteres de Moldavie XIV-XVI siecle”, Paris, 1998; VICENZO, M.; SCICOLONE, G., „Le vernici per il restauro i leganti”, Firenze, 1991; WILLIAM, M., „Conservarea antichităţilor metalice de la săpătură la muzeu”, Bucureşti, 1998; *** „A Review of the European Commission Research on Environmental protection and Conservation of the European Cultural Heritage”, Ed. Clifford Price, 2002; *** Beaux Arts ,,Toute la Sixtine – restauration”, aprilie 1994; *** Buletinul Monumentelor Istorice 1995, 1998, 1999 (nr. 1,2,3,4), 2000, 1924, 1926, 1927, 1929 ,1931, 1933, 1934, 1935, 1937, 1971; *** ,,Colloque sur la conservation et la restauration des peintures murales”, Suceava, 1977; *** Creativitate şi restaurare în artă, Centrul de cercetare în conservare – restaurare şi arte aplicate CReART, vol. 1, ed. Artes, 2005, Iaşi; *** Curs de terminologie de conservare şi restaurare, ICCROM, curs M.P.C. 1996, Roma, Italia ***,,Il laboratorio della Sala delle Bandiere in Palazzo Vecchio”, Opificio delle Pietre Dure e laboratori di Restauro, Florenţa, Italia, 1996; *** Interferenţe, creaţie şi restaurare în artă, Centrul de cercetare CReART, vol. 2, ed. Artes, 2006, Iaşi; *** Interdisciplinaritate în Conservare - Restaurare şi Arte Aplicate, Centrul de cercetare CReART, vol. 3, ed. Artes, 2007, Iaşi; ***,,Monumentul. Tradiţie şi viitor” - volume cu comunicările ştiinţifice de restaurare şi conservare, de la ediţia a III-a până la ediţia a IX-a, Iaşi, Muzeul Unirii, Iaşi, 2002 - 2008; *** Revista ICCROM 1995, Roma, Italia; *** Revista Monumentelor Istorice 1992, 1997, 1998, 1999, 2000, 2001-2003, 2005; *** Revista „Normal” – „Carratterizzazione di malte in opera su manufatti di interesse storico-artistico”, nr. 27/1988, Ed. I.C.R., Roma; *** Revista ICOM News, 2006-2009; *** Revista „Normal” - „Sali solubili in aqua in malte indurite a legante inorganico”, nr. 26/1987, Ed. de I.C.R., Roma; *** Sesiunea internatională de conservare şi restaurare 1997, Ministerul Culturii; ***,,Studii şi Cercetări de Istoria Artei’’, Artă plastică 1956-1993, Ed. Academiei Române. *** Sesiunea internaţională de conservare şi restaurare, Ed. Muzeului, Satu Mare, 1997; ***„Synthetic materials used in the conservation of cultural property”, UNESCO, Conservation of cultural property, 1963; *** Studies in conservation, contens, volume 31 (1986) – 44 (1999), Londra. *** The Conservation of wall paintings, proceedings of a symposium organised by The Courtauld Institute of Art and The Getty Conservation Institute, London, july 13-16, 1987; *** Western medieval wall paintings: studies and conservation experience, Sighişoara, România, 1995”, Ed. ICCROM, Roma, 1997. Întocmit de lect. univ.dr. Carmen Solomonea

ROMÂNIA MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII UNIVERSITATEA DE ARTE „GEORGE ENESCU” IAŞI FACULTATEA DE ARTE PLASTICE, DECORATIVE ŞI DESIGN STUDII UNIVERSITARE DE LICENŢĂ – DOMENIUL ARTE DIRECŢIA DE STUDIU: CONSERVARE – RESTAURARE

PROGRAMA ANALITICĂ 2009 – 2010 DISCIPLINA: INVESTIGAȚII ȘTIINȚIFICE PENTRU RESTAURARE COD: PR2412 TITULAR CURS: lector univ. ing. Octaviana Marincaş SPECIALIZARE: CONSERVARE - RESTAURARE DIRECŢIA DE STUDIU: RESTAURARE TEMPERA, RESTAURARE PICTURA MURALA CATEGORIA FORMATIVĂ: DISCIPLINĂ SPECIALITATE OBLIGATORIE

Anul II An de studiu Sem. 3 Sem. 4

Nr.ore / săptămână 1C – 1S 1C - 1 S Nr. ore / semestru 14 +14 = 28 14 +14 = 28 Nr. total ore / an 28 + 28 = 56 Nr. credite / semestru 3 3 Nr. total credite / an 6 Forma de evaluare V E

DISCIPLINE CORELATE: Noțiuni fundamentale de chimie, Noțiuni de fizică și investigarea operei de artă, Identificarea sistemelor etiopatogene, Tehnici artistice, Istoria artei. SCOPUL CURSULUI: Studiul acestei discipline urmăreşte însuşirea noţiunilor, terminologiei şi a conceptelor şi legităţilor de bază ale efectuării investigațiilor științifice operelor de artă, cu evidenţierea acelora care se vor întâlni ca principii de bază ale metodelor de investigare ştiinţifică. Aceste cunoştinţe sunt temelia formării şi specializării ulterioare a oricărui conservator-restaurator de bunuri de patrimoniu. Cunoaşterea şi înţelegerea fenomenelor care au loc, a echipamentelor, aparatelor, substanţelor şi materialelor care se folosesc în investigarea științifică. Dobândirea cunoştinţelor şi deprinderilor de lucru în laborator, manipularea cu atenţie a substanţelor, a sticlăriei, a aparaturii specifice. Informarea cu privire la normele de protecţie a muncii şi a celor de prevenire şi stingere a incendiilor, conştientizarea importanţei respectării lor permanente, atât pentru persoanele implicate în diverse activităţi, lucrări cât şi pentru protejarea bunurilor de patrimoniu care se vor afla în lucru. Parcurgerea unei bibliografii care sa demonstreze actualitatea şi necesitatea aprofundării ulterioare a aspectelor ştiinţifice din orice activitate legată de conservarea şi restaurarea bunurilor de patrimoniu. METODOLOGIE: Cursul se desfăşoară în întâlniri de două ore, timp în care se prezintă teoretic noţiunile ştiinţifice, folosind mijloace clasice şi de tip actual, electronice (calculator,

video proiector, CD, legatură la internet pentru accesarea unor site-uri de specialitate). Lucrările de seminar sunt grupate în şedinţe de câte patru ore şi au ca scop susţinerea prin demonstraţii practice, în laborator sau în spaţiul virtual, a procesului de învăţare, de înţelegere şi de aprofundarea individuală a informaţiilor şi noţiunilor dobândite în orele de studiu în comun. Se foloseşte discursul interactiv cu scopul de a forma deprinderea de a susţine un punct de vedere, apelul la informaţii ştiinţifice ce sunt difuzate prin mijloacele de informare în masă şi care sunt familiare astăzi tuturor, rememorarea cunoştinţelor dobândite în anii de liceu despre materialele picturale şi modul în care acestea interacţionează între ele, documentarea individuală cu stimularea traducerilor de articole ştiinţifice de specialitate. FORME DE VALORIFICARE ŞI EVALUARE : Nota finală va cuprinde aprecierile privind activitatea studentului în timpul lucrărilor de laborator, participarea la discuţiile care au loc în timpul cursurilor, rezultatele obţinute la lucrările de pe parcursul semestrului, de la tema sau proiectul individual şi nota obţinută la examen sau verificare finală. Participarea la programul de consultaţii stabilit este de asemenea apreciată. Se apreciază modul în care studenții cunosc şi folosesc termenii de specialitate specifici, capacitatea de a aplica cunoştinţele dobândite în situaţii, cazuri concrete din practica de conservare-restaurare, uşurinţa cu care se pot informa în domeniile abordate, cunoaşterea bibliografiei şi a mijloacelor şi surselor de informare, lucrul în echipă, munca desfăşurată individual, elaborarea la termen a temelor şi finalizarea corectă a lucrărilor practice sau de studiu pe internet, formarea unui vocabular de termeni într-o limbă de circulaţie internaţională. COMPETENŢE GENERALE : Abordarea şi aprofundarea metodică a studiului ştiinţei conservării – restaurării operelor de artă, cunoașterea metodelor și materialelor folosite pentru investigarea științifică. *Competenţe instrumentale:

*cunoştinţe generale de bază *capacitate de analiză şi sinteză *capacitate de organizare şi planificare *Competenţe interpersonale:

*capacitate de evaluare si autoevaluare *abilităţi interpersonale *Competenţe sistemice:

*capacitatea de a învăţa *capacitatea de a transpune în practică *abilitatea de a lucra independent *creativitate COMPETENŢE DE SPECIALITATE : Dobândirea capacității de utilizare și analiză a surselor bibliografice, de înțelegere a corelării informațiilor din diferite surse, de elaborare a referatelor de specialitate conform cerințelor domeniului, de lucru în laboratorul de Investigații fizico-chimice, cunoașterea echipamentelor specifice și a normelor de protecția muncii și prevenire și stingere a incendiilor în laboratoarele de conservare și restaurare.

Conceperea, iniţierea şi coordonarea / aplicarea unor proiecte de valorificare a informațiilor din domeniul conservării și restaurării. Co-organizare (curatorie), vernisare / comentare a unor vizite de studiu, stagii de practică de specialitate, expoziţii de artă sau a altor manifestări artistice de amploare, tabere de creaţie artistică, excursii de documentare, festivaluri de artă de nivel regional, naţional şi internaţional. *Competenţe specifice disciplinei:

*cunoaşterea adecvată a noţiunilor de vocabular şi limbaj științific utilizat în domeniul conservării și restaurării

*explicarea si interpretarea conţinuturilor teoretice şi practice legate de studiul metodelor de investigare științifică *participarea responsabilă la desfășurarea lucrărilor de seminar Conţinut tematic/semestru: Cursul cuprinde descrierea şi explicarea metodelor şi tehnicilor de investigare ştiinţifică aplicate asupra bunurilor de patrimoniu. Anul II, Semestrul 3: C1. Introducere. Clasificarea sistemelor de investigaţie ştiinţifică ale bunurilor de patrimoniu. 2 ore C2. Tehnici de diagnostic nedistructive. 4 ore 2.1. Tehnici vizuale de analiză a obiectelor de patrimoniu. 2.2. Reflectografia. 2.3. Spectrometrie de fluorescenţă de Raze X (XRF) C3. Investigaţii ştiinţifice paradistructive. 6 ore 3.1. Tehnici spectrale. 3.2. Metode microscopice de analiză. 3.3. Microanaliza. 3.5. Microscopia electronică. C4. Sisteme de investigaţii folosite pentru cercetarea bunurilor de patrimoniu 2 ore 4.1. Combinaţiile anumitor metode de investigare ştiinţifică conduc la costuri scăzute. 4.2. Exemple de sisteme de investigaţii. Microscopia electronică prin baleiaj la presiune apropiată de presiunea atmosferică cuplată cu spectrometria de fluorescenţă cu Raze X L1. Prezentarea normelor de protecţia muncii şi de prevenire şi stingere a incendiilor. Prezentarea sticlăriei de laborator, a aparatelor, instalaţiilor, a modului de manevrare a reactivilor chimici. Organizarea laboratorului, desfăşurarea lucrărilor. Programarea lucrărilor comune şi independente. 2 ore L2. Identificarea materialelor folosite în tehnicile artistice tradiţionale. Metode optice, chimice şi instrumentale de laborator. 2 ore L3. Folosirea mijloacelor de analiză vizuală. Lupa, stereo-lupa, stereo-microscopul. Microscopia optică. 2 ore L4. Microscopia electronică. Deteriorarea frescei, analiză şi caracterizare. Deteriorarea picturii in tempera. 2 ore L5. Executarea stratigrafiilor. Învățarea tehnicii folosind microprobe prelevate din studiile de caz folosite în lucrarea de licență. Exerciţii practice (cântăriri, măsurări de volum, cacule pentru rețetele necesare.) 4 ore L6. Recapitulare 2 ore Anul II, Semestrul 4: C5. Investigaţii ştiinţifice distructive. 6 ore 5.1. Metalografia. 5.2. Analiza termică. 5.3. Analiza termogravimetrică. 5.4. Cromatografia. 5.5. Metode microscopice de investigare. 5.6. Spectrometrie de emisie optică. 5.7. Spectrometrie de absorbţie atomică. 5.8. Spectrometrie de emisie în plasmă. 5.9. Spectrometrie de masă.

5.10. Piroliza la înaltă temperatură. 5.11. Analiza prin activare neutronică. 5.12. Metode chimice de analiză folosite în laborator. C6. Tehnici şi metode de datare. 2 ore. 6.1. Generalităţi. Clasificare. 6.2. Datarea prin izotopi. Metode şi tehnici radiometrice. 6.3. Tehnica de datare cu radiocarbon. Metoda Carbon 14. 6.4. Termoluminescenţa. C7. Sisteme de investigaţii folosite pentru cercetarea bunurilor de patrimoniu 2 ore 7.1. Combinaţiile anumitor metode de investigare ştiinţifică conduc la costuri scăzute. 7.2. Exemple de sisteme de investigaţii. Microscopia electronică prin baleiaj la presiune apropiată de presiunea atmosferică cuplată cu spectrometria de fluorescenţă cu Raze X C8. Analize speciale. 2 ore 8.1. Examinarea şi identificarea microorganismelor. 8.2. Identificarea insectelor nocive. 8.3. Identificarea polenului (palinologie). 8.4. Analiza speciilor botanice infestante. 8.5. Investigaţii ştiinţifice nedistructive de tip industrial. 8.6. Impregnarea lichidă. 8.8. Analize magnetoscopice. C9. Calitatea analizei. Studiul bunurilor de patrimoniu. 2 ore Concluzii, exemple, studii de caz. Cele 14 ore de seminar se desfășoară în cadrul Laboratorului de analize fizico-chimice de la Institutl de chimie Macromoleculară Pentru Poni Iasi. Studenții iau cunoștință cu tehnicile prezentate teoretic, participă la efectuarea analizelor și la interpretarea rezultatelor. Bibliografie : 1. Melniciuc-Puica Nicoleta, Materiale pentru realizarea, conservarea şi restaurarea icoanelor şi frescelor, Editura Tehnopress, Iaşi, 2001 2. An xpert Chemical Model for Determining the Environmental Protection of Prevent Salt in Porous Materials: Protection and Conservation of the European Cultural Heritage, edited by Clifford Price, London, 2000 3. Sandulescu-Verna C., Materiale şi tehnica picturii, Editura Marineasa, Timişoara, 2000 4. Monahia Iuliania, Truda iconarului, Editura Sophia, Bucureşti, 2001 5. Dionisie de Furna, Erminia picturii bizantine, Editura Sophia, Bucuresti, 2000 6. John S. Mills and Raymond White, The Organic Chemistry of Museum Objects, Butterworths, London, 1987 7. ***, Chemistry for Conservators, vol. I, II, III, Butterworths, London, 1998, Third Edition 8. Podany J., Scott, D., looking through both sides of the lens: why scientists and conservators should know each other’s business. The interface between science and conservation, Occasional papers (British Museum), 116. Bradley, Susan, Editor (1996) p. 211-220. 9. Shashoua Yvonne, Leave it to the experts?, The interface between science and conservation, Occasional papers (British Museum), 116. Bradley, Susan, Editor (1996), p. 231-236. 10. Watkins, Sarah C., Science and conservation at the British Museum: a nineteenth – century legacy, The interface between science and conservation, Occasional papers (British Museum), 116. Bradley, Susan, Editor (1996), p. 221-226. 11. Hackney, Stephen, The development of conservation science at the Tate Gallery, The interface between science and conservation, Occasional papers (British Museum), 116. Bradley, Susan, Editor (1996), p. 9-13.

12. Bradley, Susan, The impact of conservation in the British Museum, The interface between science and conservation, Occasional papers (British Museum), 116. Bradley, Susan, Editor (1996), p. 1-7. 13. Mihalcu, M., Conservarea obiectelor de artă, Editura Academiei, Bucureşti, 1986. 14. Radulet, R., s.a., Lexiconul Tehnic Roman, 18 vol., Ed. Tehnica, Bucuresti, 1958. 15. Horie, C.V., Materials for conservation. Organic consolidants, adhesives and coatings, Butterworth – Heinemann Ed., 8th Edition, 1998. 16. Petzet, M., Reversibility as principal of modern preservation, Restauro: quadermi di restauro dei monumenti e di urbanistica dei centri antichi, nr. 131-132, 1995, p. 81-90. 17. Saunders, David, Protecting works of art from the damaging effects of light. International Symposium on the Conservation and Restauration of Cultural Property: cultural property and its environment, October 11-13, 1990, (1995), p. 167-178. 18. Delalande, Alix, La science au service de l’art, L’estampille, l’objet d’art, 258, 1993. 19. Anton, Le Laboratoire de recherche des musees de France, L’estampille, l’objet d’art, nr. 258, 1993, 20. Cesareo R., Marabelli M., Ferretti M., Techniche analitiche nucleari in archeomatria, Proceedings of the 1st International Conference on Non-Distructive Testing in Conservation of Works of Art, Rome, 1983 21. Leute Ulrich, Archaeometry – An introduction to Physical Methods in Archaeology and History of Art, VCH Publishers, 1987 22. Ferretti M., Scientific Investigations of Works of Art, ICCROM, 1993, 23. Rose Ingrid, Efremov Yvonne, Lupu Mihai, Examinarea microscopică a operelor de artă grafică în timpul tratamentelor de restaurare, în scopul de a determina efectele metodelor de trataemnt asupra fibrelor şi pigmenţilor, Revista Muzeelor, 5, 1988, p. 36-43 24. Karl Mahall, Quality Assessment of Textile – Damage Detection by Microscopy, Springer Verlag Berlin Heidelberg, 1993 25. O’Conor D.J., Sexton B.A., Smart R.S.C., Surface Analysis Methods in Material Science, Ed. Springer-Verlag, Berlin, 1992 26. Pogany I., Baciu M., Metode fizice în chimia organică, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1972 27. Butucelea A., Tehnici noi în spectroscopie, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1984 28. Michele R., Derrick, Eric F. Doehne, Andrew E. Parker, & Dusan C. Stulik, Some new analytical techniques for use in conservation, JAIC 1994, Volume 33, Number 2, Article 8 (pp. 171 to 184) 29. Baker, M., D.von Endt, W. Hopwood, and D. Erhardt. 1988. FTIR microspectrometry: A powerful conservation analysis tool. AIC preprints, 16th Annual Meeting, New Orleans. Washington, D.C.: AIC.1–13

Întocmit de

Lector univ. ing. Octaviana Marincaş

ROMÂNIA MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII UNIVERSITATEA DE ARTE „GEORGE ENESCU” IAŞI FACULTATEA DE ARTE PLASTICE, DECORATIVE ŞI DESIGN STUDII UNIVERSITARE DE LICENŢĂ – DOMENIUL ARTE DIRECŢIA DE STUDIU: CONSERVARE – RESTAURARE

PROGRAMA ANALITICĂ 2009 – 2010 DISCIPLINA: Biodegradarea operei de artă COD: PR2413 TITULAR CURS: lector univ. ing. Octaviana Marincaş SPECIALIZARE: CONSERVARE - RESTAURARE DIRECŢIA DE STUDIU: RESTAURARE TEMPERA, RESTAURARE PICTURA MURALA CATEGORIA FORMATIVĂ: DISCIPLINĂ DE SPECIALITATE, OBLIGATORIE

Anul II An de studiu Sem. 1 Sem. 2

Nr.ore / săptămână 1C - 1 S 1C - 1 S Nr. ore / semestru 14 + 14 = 28 14 + 14 = 28 Nr. total ore / an 28 x 2 = 56 Nr. credite / semestru 2 2 Nr. total credite / an 4 Forma de evaluare V E

DISCIPLINE CORELATE: Noțiuni de chimie, fizică aplicată. Teoria generală a restaurării. SCOPUL CURSULUI: Studiul acestei discipline urmăreşte însuşirea noţiunilor, terminologiei şi a cunoștințelor necesare pentru a cunoaște dăunătorii operelor de artă și condițiile în care acționează aceștia în vederea identificării lor, a stabilirii unor măsuri de intervenție. Studenții dobândesc deprinderile de lucru, manipularea cu atenţie a operelor de artă, a echipamentelor și aparaturii specifice în laboratorul de etiopatologie. Are loc informarea cu privire la normele de protecţie a muncii şi a celor de prevenire şi stingere a incendiilor, conştientizarea importanţei respectării lor permanente, atât pentru persoanele implicate în diverse activităţi, lucrări cât şi pentru protejarea bunurilor de patrimoniu care se vor afla în lucru. Se parcurge bibliografia necesara, astfel incat sa se demonstreze actualitatea şi necesitatea aprofundării ulterioare a aspectelor ştiinţifice din orice activitate legată de conservarea şi restaurarea bunurilor de patrimoniu. METODOLOGIE: Cursul se desfăşoară în întâlniri de două ore, timp în care se prezintă teoretic noţiunile ştiinţifice, folosind mijloace clasice şi de tip actual, electronice (calculator, video proiector, CD, legatură la internet pentru accesarea unor site-uri de specialitate). Lucrările de laborator sunt grupate în şedinţe de câte patru ore şi au ca scop susţinerea prin demonstraţii practice, în laborator sau în spaţiul virtual, a procesului de învăţare, de înţelegere şi de aprofundare individuală a informaţiilor şi noţiunilor dobândite în orele de studiu în comun.

Se foloseşte discursul interactiv cu scopul de a forma deprinderea de a susţine un punct de vedere, apelul la informaţii ştiinţifice ce sunt difuzate prin mijloacele de informare în masă şi care sunt familiare astăzi tuturor, rememorarea cunoştinţelor dobândite în anii de liceu despre materialele picturale şi modul în care acestea interacţionează între ele, documentarea individuală cu stimularea traducerilor de articole ştiinţifice de specialitate. FORME DE VALORIFICARE ŞI EVALUARE : Nota finală va cuprinde aprecierile privind activitatea studentului în timpul lucrărilor de laborator, participarea la discuţiile care au loc în timpul cursurilor, rezultatele obţinute la lucrările de pe parcursul semestrului, de la tema sau proiectul individual şi nota obţinută la examen sau verificare finală. Participarea la programul de consultaţii stabilit este de asemenea apreciată. Se apreciază modul în care studenții cunosc şi folosesc termenii de specialitate specifici, capacitatea de a aplica cunoştinţele dobândite în situaţii, cazuri concrete din practica de conservare-restaurare, uşurinţa cu care se pot informa în domeniile abordate, cunoaşterea bibliografiei şi a mijloacelor şi surselor de informare, lucrul în echipă, munca desfăşurată individual, elaborarea la termen a temelor şi finalizarea corectă a lucrărilor practice sau de studiu pe internet, formarea unui vocabular de termeni într-o limbă de circulaţie internaţională. COMPETENŢE GENERALE : Cunoașterea în cadrul organizat al studiilor univesitare şi recunoașterea în teren a sistemelor etiopatologice. *Competenţe instrumentale:

*cunoştinţe generale de bază *capacitate de analiză şi sinteză *capacitate de organizare şi planificare *Competenţe interpersonale:

*capacitate de evaluare si autoevaluare *abilităţi interpersonale *Competenţe sistemice:

*capacitatea de a învăţa *capacitatea de a transpune în practică *abilitatea de a lucra independent *creativitate COMPETENŢE DE SPECIALITATE : Dobândirea capacității de utilizare și analiză a surselor bibliografice, de înțelegere a corelării informațiilor din diferite surse, de elaborare a referatelor de specialitate conform cerințelor domeniului, de lucru în laboratorul de Etopatologie, cunoașterea echipamentelor specifice și a normelor de protecția muncii și prevenire și stingere a incendiilor în laboratoarele de conservare și restaurare.

Conceperea, iniţierea şi coordonarea / aplicarea unor proiecte de valorificare a informațiilor din domeniul conservării și restaurării. Co-organizare (curatorie), comentare a unor vizite de studiu, stagii de practică de specialitate sau excursii de documentare, conferințe la nivel regional, naţional şi internaţional. *Competenţe specifice disciplinei:

*cunoaşterea adecvată a noţiunilor de vocabular şi limbaj științific utilizat în doemniul conservării și restuarării

*explicarea si interpretarea conţinuturilor teoretice şi practice legate de studiul sistemelor etiopatogene pentru

conservatori și restauratori *participarea responsabilă la desfășurarea lucrărilor de laborator

Conţinut tematic/semestru: Cursul prezintă factorii biologici care acționează în procesele de biodeteriorare, cuprinde descrierea şi explicarea fenomenelor de biodeteriorare, a cauzelor și mecanismelor, a formelor specifice în care se vizualizează. Se furnizează exemple din practica conservării şi restaurării. Anul II Semestrul 3 C1. Ce este Etiopatologia. 1 oră 1.1. Definiţii. Termeni de specialitate. 1.2. Introducere la curs şi laborator. L1: Prezentarea normelor de protecţia muncii şi de prevenire şi stingere a incendiilor. Prezentarea sticlăriei de laborator, a aparatelor, instalaţiilor, a modului de manevrare a bunurilor de patrimoniu. Organizarea laboratorului, desfăşurarea lucrărilor. Programarea lucrărilor comune şi independente. 1 oră C2. Biodeteriorarea. Biodegradarea. 9 ore 2.1. Definiţii, diferenţe, control, exemple. 2.2. Factori şi cauze care conduc la apariţia fenomenelor de biodeteriorare sau biodegradare. L2: Vizualizarea agenților biologici, a stadiilor lor de dezvoltare, a efectelor produse de atacul biologic asupra operelor de artă, a monumentelor istorice. Folosirea mijloacelor de analiză vizuală. Lupa, stereo-lupa, stereo-microscopul. 9 ore C3. Mecanismele bio-chimice ale biodegradării și biodeteriorării. 4 ore L3: Metode, tehnici sau instrumente pentru urmărirea parametrilor de macro şi microclimat. Exerciții de utilizare a acestora. 4 ore Semestrul 4: C5. Laboratorul de microbiologie, instrumente folosite. 2 ore L5. Prezentarea instrumentarului, a normelor specifice de protectia muncii. 2 ore C6. Sterilizarea instrumentarului prin metode diferite. 2 ore L6. Agenti chimici, ultravioletele, ultrasunetele. 2 ore C7. Medii de cultura, definitii, clasificare, preparare. 2 ore L7. Tehnici de insamantare a mediilor de cultură, colonii, obținerea culturilor pure (VIDEO) 4 ore C8. Examinarea caracterelor morfologice tinctoriale a bacteriilor. 2 ore L8. Microscopia in microbiologie. Examen microscopic, metode utilizate in microscopie. Morfologia si dimensiunile bacteriilor. 2 ore C9. Studiul proprietatilor fiziologice si biochimice ale bacteriilor. 2 ore L9. Indentificarea si clasificare unei bacterii necunoscute. Alte grupuri de bacterii. 2 ore C10. Metode si tehnici de studiu a larvelor, mucegaiurilor. 2 ore L10. Examinarea microbiologica a aerului. 2 ore Recapitulare 2 ore Bibliografie : 1. Vornicu Nicoleta, Bibere Cristina, Biodetriorarea operelor de artă, Editura Trinitas, 2002 2. Simona Dunca, Octavita Ailiesei, Erica Nimitan, Marius Stefan, 2005 – “Elemente de

microbiologie” - Ed. Junimea, Iasi, ISBN: 973-37-1042-3, vol I. 3. Simona Dunca, Octavita Ailiesei. Microbiologie aplicata. Editura: Demiurg, 2007 4. Mary-Lou E. Florian, Fungal Facts: Solving Fungal Problems in Heritage Collections, Archetype

Publisher, 2004 5. David Pinniger, Pest Management in Museums, Archives and Historic Houses 2003 6. Ailiesei, Octavita; Nimitan, Erica; Comanescu, Stefan, Lucrari practice de microbiologie generala

(1980) 7. Nicolescu C., Muzeologie generală, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1979 8. Lungu Maria, Succese remarcabile obţinute în domeniul conservării şi restaurării bunurilor

culturale, Revista Muzeelor, nr. 4, 1997, p. 76-77

9. Coman-Spineanu Olimpia, Ghillis Alexandru, Organizarea activităţii de conservare-restaurare. Opiniile unor specialişti străini, Revista Muzeelor, nr. 2, 1989, p. 25-29.

10. Stănescu Ariana, Din realizările laboratorului zonal de conservare-restaurare al Muzeului de Istorie al R.S. România, Revista Muzeelor, nr. 1, 1988, p. 73-84.

11. Reff Rodica, Expoziţia „Din realizările laboratorului zonal Sibiu în domeniul conservării şi restaurării patrimoniului cultural naţional”, Revista Muzeelor, nr. 8, 1987, p. 21-23.

12. ***, „Conservarea este artă interpretativă ...” – Interviu cu Gustav A. Berger, conservator newyorkez de pictură, Revista Muzeelor, nr. 6, 1987, p. 35-40.

13. Geba Maria, Coordonate ale activitatii Laboratorului zonal de restaurare – conservare Iasi, Revista muzeelor, nr. 7, 1989, p. 54-61.

14. Necula Stefanescu Viorica, „Codul eticii” si „Standardele practicii de restaurare”, Revista muzeelor, nr. 3, 1995, p.54-61.

15. Dulcu, Ecaterina, Aspecte din activitatea de evidenta, conservare si restaurare in muzeele italiene, Revista muzeelor, nr. 2, 1993, p. 88-90.

16. Georgescu Florian, Procedeee moderne de restaurare si conservare a patrimoniului muzeal, Sesiunea stiintifica de comunicari a Muzeului de Istorie al RSR, Revista muzeelor monumentelor, nr. 1, anul XI, 1974, p. 45.

17. Mihalcu, M., Conservarea obiectelor de artă, Editura Academiei, Bucureşti, 1986. 18. Popescu Stelian, Un plan de organizare a muzeelor din Romania propus de Grigore Antipa,

Revista muzeelor si monumentelor, nr. 2, anul XIII, 1976, p. 62. 19. ***, Instructiuni privind monumentele istorice si de arta religioasa, Ministerul Culturii, Comisia

Nationala a Monumentelor Istorice, Editura Trinitas, Iasi, 1996. 20. Mora, P., Mora, L., Philipott, P., Conservarea picturilor murale, Editura Meridiane, Bucuresti,

1986. 21. O’Connell, Millie, The new museum climate: standards & technologies. NEDCC’s conference at

The Museum of Fine Arts, Boston, Aprilie 25-26, 1996, The Abbey Newsletter, 20, no. 4-5, p. 58-60.

22. Anon, Sun protection textiles for protection against UV radiation, Technische Textilien, 39, nr. 2, 1996, p. E16

23. Accardo, G., Giani, E., Seccaroni, Claudio, Evoluzione della modelistica di vitrine per la conservazionedi manufatti artistici, Materiali e structure, 5, nr. 3, 1996, p. 115-126. 24. Mibach, Lisa, Collections care: what to do when you can’t afford to do anything, History news,

52, nr. 3, 1997, p. 1-8. 25. Saunders, David, Protecting works of art from the damaging effects of light. International

Symposium on the Conservation and Restauration of Cultural Property: cultural property and its environment, October 11-13, 1990, (1995), p. 167-178.

26. Staniforth, Sarah, Preventive conservation in National Trust Houses, International Symposium on the Conservation and Restauration of Cultural property: cultural property and its environment, October 11-13, 1990, (1995), p. 145-146.

27. Toishi, Kenzo, Environmental problems – special topics in Japan, International Symposium on the Conservation and Restauration of Cultural property: cultural property and its environment, October 11-13, 1990, (1995), p. 1-14.

28. Mustaţă M., Puiu M., Calistru M., Melniciuc-Puică N., Influenţa factorilor nocivi din mediu asupra stării de conservare a colecţiilor de obiecte de artă eclesială de la Mănăstirea Golia (I), Noutăţi în Microbiologie şi Biotehnologie, redacţia Dr. Manoliu A., dr. Marin E., Comănescu Ş. Corson, 1998, p. 527 – 533

29. Mustaţă M., Calistru M., Melniciuc-Puică N., Puiu M., Biodeteriorarea documentelor istorice din biblioteca bisericii „Sf. Atanasie şi Chirilă” Iaşi (I), Noutăţi în Microbiologie şi Biotehnologie, redacţia Dr. Manoliu A., dr. Marin E., Comănescu Ş. Corson, 1998, p. 527 – 533

30. Pastore P., Magno F., Volpin S., Biscotin G., Chromatographic determination of oxalate ion in patinas covering ancient materials – Ann. Chim. )Rome= 1991, 81 (5 -6), p. 233 – 241 31. Feller, R.1964. The deteriorating effect of light on museum objects. Museum News 42(10):25.

Întocmit de

Lector univ. ing. Octaviana Marincaş

UNIVERSITATEA DE ARTE „GEORGE ENESCU” IAŞI - ROMÂNIA FACULTATEA DE ARTE PLASTICE, DECORATIVE ŞI DESIGN DOMENIUL DE LICENŢĂ - ARTE PLASTICE ŞI DECORATIVE SPECIALIZARE: CONSERVARE - RESTAURARE CATEDRA A XI-A

PROGRAMA ANALITICĂ DISCIPLINA: Bazele fotografiei COD:PD3412 AN UNIVERSITAR: 2009-2010 AN STUDII: II NR. ORE SĂPTĂMÂNALE: 1 oră curs, 1 oră lucrări practice TOTAL ORE: 28 ore curs, 28 ore lucrări practice TITULAR: Lector, univ. Matei Bejenaru Disciplina opţionala complementară de specialitate Scopul cursului

− cunoaşterea limbajului specific al fotografiei şi ai roiului acesteia în comunicarea contemporană

− asimilarea noţiunilor de bază privind utilizarea tehnicii fotografice şi a lucrului în laboratorul foto

− asimilarea fotografiei ca limbaj artistic în contextul artelor vizuale Conţinut tematic

Cursul va atinge în primele două semestre o tematică adecvată însuşirii modului de lucru cu tehnica fotografică, pentru ca apoi studenţii să fie orientaţi către tematica specifică fotografiei artistice si documentare a lucrărilor de arta murala. Aplicaţiile practice vor fi fundamentate teoretic prin asimilarea noţiunilor generale de gramatica limbajelor vizuale şi a ideilor şi conceptelor din fotografia de artă.

Metodologie

Expunere teoretică, proiecţii dia şi video, discuţii colective cu studenţii, aplicaţii practice în atelierul FOTO-VIDEO

Strategia Analiza lucrărilor individual şî în cadrul grupei. evaluării Corectitudinea şi plasticitatea lucrării

Cursivitatea şi acurateţea tehnică Forţa de expresie Imaginaţie şi inovaţie Frecvenţa la atelier Consulting între profesorii secţiei

An II, sem. 3 ■ limbajul specific ai fotografiei, estetica imaginii fotografice, fotografia şi comunicarea contemporan scurt istoric al tehnicii şi tehnologiei fotografice(4 săptămâni) ■ la orele de curs, expunerile vor fi însoţite de prezentări video si diapozitive

■ aparatul de fotografiat (8 săptămâni) ■ părţile componente (camera obscură, obiectivul, sistemul de transport al filmului, sistemul de vizare, sistemul de obturare, dispozitive auxiliare) ■ tipuri de camere fotografice (clasificări) ■ camere foto digitale a materiale fotosensibiie (caracteristici, clasificări) -(2 săptămâna) ■ structura peliculelor fotografice ■ alegerea peliculelor fotografice funcţie de particularitatea subiectului de fotografiat

An IS, sem. 4 ■ măsurarea luminii şi expunerea corectă (2 săptămâni) ■ tipuri de exponometre ■ măsurarea directa si indirecta ■ reglajul parametrilor timp de expunere - diafragmă funcţie de particularitatea subiectului de fotografia ■ laboratorul fotografic (2 săptămâni) ■ fotografia alb-negru (10 săptămâni) ■ developarea negativelor (revelare, stopare, fixare, spălare) ■ factorii care influenţează procesul negativ (temperatura, agitaţia, concentraţia, timpul) ■ procesul pozitiv (copierea pe hârtie fotografică a imaginilor negative, alegerea hârtiei fotografice, modificarea contrastului imaginii) ■ lumina naturală si artificială în fotografie (iluminarea de studio, tipuri de reflectoare, temperatura de culoare a surselor de lumină) ■ portretul în lumină naturală si artificială ■ documentarea fotografica a lucrărilor de arta murala ■ realizarea pe calculator a unui proiect de arta muraia pornind de la documentarea fotografica a spaţiului

Competenţe generale: Abordarea şi aprofundarea metodică a studiului fotografiei, în cadrul organizat al studiilor univesitare. Iniţierea cunoaşterii într-un domeniu complementar artelor vizuale, pentru stimularea şi cultivarea abilităţilor de a aborda proiecte de cercetare interdisciplinară. Consulting în problemele artelor vizuale, la nivelul unor instituţii şi organisme artistice importante : muzee, colecţii de artă, galerii, fundaţii culturale. Redactarea unor proiecte de cercetare, cărţi manuale, programe de studiu şi perfecţionare, diverse studii pe tematica artelor vizuale. Organizarea unor manifestări ştiinţifice şi / sau artistice importante la nivelul comunităţii: sesiuni stiinţifice, simpozioane, dezbateri, vernisaje, etc. Competenţe instrumentale:

1. cunoştinţe generale de bază - cunoașterea noţiunilor de cromatologie de bază - abilitatea de a aborda o schemă cromatică adecvată unui proiect

2. capacitate de analiză şi sinteză - capacitatea de a recunoaște schemele cromatice utilizate în cadrul unei lucrări de artă plastică/ decorativă - capacitatea de a recunoaște și a analiza schemele cromatice utilizate în cadrul unei lucrări de artă plastică/ decorativă

3. capacitate de organizare şi planificare - capacitatea de a iniția o documentație necesară conceperii unei lucrări de artă plastică/ decorativă - capacitatea de a elabora un program de lucru specific conceperii unei lucrări de artă plastică/ decorativă

Competenţe interpersonale: - capacitate de evaluare si autoevaluare

capacitate de evaluare si autoevaluare în procesul conceperii unei lucrări de artă plastică/ decorativă

- abilităţi interpersonale abilităţi de lucru în echipă, dezvoltarea unui spirit critic constructiv, capacitatea de a accepta criticile constructive.

Competenţe sistemice: capacitatea de a învăţa noi tehnici și teorii capacitatea de a transpune în practică tehnici și teorii noi abilitatea de a lucra independent creativitate

COMPETENŢE DE SPECIALITATE: Predarea unor discipline de specialitate din domeniul artelor plastice şi decorative în învăţământul vocaţional, de artă. Conceperea, iniţierea şi coordonarea / aplicarea unor proiecte de valorificare artistică şi estetică a unor spaţii publice sau private. Realizarea unor creaţii artistice originale, compatibile tendinţelor artistice actuale şi de perspectivă în plan european şi în plan mondial. Organizare (curatorie) / comentare a unor expoziţii de artă sau a altor manifestări artistice de amploare, tabere de creaţie artistică excursii de documentare, festivaluri de artă de nivel regional, naţional şi internaţional. Competenţe specifice disciplinei:

cunoaşterea adecvată a noţiunilor de cromatologie. explicarea si interpretarea teoriilor legate de studiul culorii. proiectarea conducerea şi evaluarea activităţilor practice în atelier, specifice

însuşirii noțiunilor de cromatologie. promovarea unui sistem de valori pentru valorificarea optimă şi creativă a

potenţialului creativ-plastic al studentului, privind însuşirea noțiunilor de cromatologie şi utilizarea lor în cadrul elaborării proiectelor de artă murală.

Bibliografie; R. Arnheim - Arta şi percepţia vizuală, Ed. Meridiane, 1979 R. Arnheim - Forţa centrului vizual, Ed. Meridiane, 1995 E. larovici - Fotografia şi lumea de azi, Ed. Tehnică, 1989 Nic Hanu - Să învăţăm fotografia de la maeştri, voi. 1-2, Ed. Tehnică, 1987 Beaumonî Newhall - History of Photography, Museum of Modern Art New York, 1994 Frank Popper - Art of the electronic age, Thames & Hudson, Londra, 1993 Marshal! McLuhan - Mass-media şi mediu! invizibil, Ed. Nemira, 1997 Coiectiv - Photography and Concept, Cantz Veriag Ostfildern, 1998 Gabriei Bauret - Abordarea fotografiei, Ed. AII Educaţional, 1998 Martine Joly - Introducere in analiza imaginii, Ed. AII Educaţional, 1998 Reinhart Vogeî - Expunerea corectă, Ed. Tehnică, 1977 fvlichaei Rush — New Media in the Late 20th-Century Art Ed= Thames and Hudson, Londra, 1999 Andreas Feininger- Fotograful creator, Ed. Meridiane, 1967 Nicolas Negroponte - Era digitala, Editura ALL, 1999