În cadrul analizei de sistem, analistul trebuie să urmărească realizarea următoarelor obiective generale:

• descrierea structurii şi funcţionalităţii sistemului şi a subsistemelor componente în corelaţie cu celelalte sisteme din mediul său în scopul cunoaşterii proprietăţilor generale şi specifice, a caracteristicilor şi a obiectivelor prezente şi de perspectivă ale acestora;

• stabilirea celor mai accesibile modalităţi practice, din punct de vedere al beneficiarului, de înbunătăţire a structurii şi/sau a funcţionalităţii unor subsisteme astfel încât pe ansamblul sistemului, acestea să-şi atingă obiectivele proprii mai eficient decât până atunci;

• proiectarea şi realizarea unor subsisteme noi şi includerea acestora în sistemul global existent (prin tehnici de sinteză a sistemelor) în scopul creşterii posibilităţilor acestuia de a-şi atinge mai eficient obiectivele.

Analistul de sistem este preocupat şi de comportamentul organizaţiei care este deosebit de complex, acesta trebuind să rezolve atât conflictele de obiective care apar între subsisteme (deoarece obiectivele subsistemelor pot fi în competiţie şi chiar contradictorii), cât şi conflictele de interese care apar între participanţii la analiză şi proiectare.

Un alt obiectiv important este de a proiecta sistemul astfel încât acesta să se poată adapta mediului său. Acest lucru se poate realiza cu ajutorul reglării de tip feed-back şi feed-forward.

În anumite situaţii se pot folosi şi sisteme cu control preventiv, care sunt o parte internă a procesului şi cuprind politici şi proceduri care constituie o componentă a sistemului de bază, în sensul că ele exercită o măsură a controlului intern (de exemplu, sistemul de control contabil).

Managerul şi analistul de sistem sunt interesaţi în descompunerea organizaţiei într-un numar de subsisteme, fiecare având frontiere proprii şi interfeţe distincte cu celelalte subsisteme. Fiecare subsistem poate să fie integrat într-un sistem mai larg în conformitate cu obiectivele globale ale sistemului.

Analistul de sistem urmăreşte, pe baza unui studiu preliminar al sistemului respectiv, includerea sa într-o anumită clasă(tipologie) pentru a facilita investigarea proprietăţilor sale specifice. Este sarcina analistului de a identifica graniţele sistemului în raport cu obiectivele sale şi cu scopul analizei, de a evidenţia subsistemele componente, conexiunile dintre ele, precum şi interacţiunile dinamice ale sistemului cu mediul său.

Analistul trebuie să cuantifice conexiunile externe ale sistemului cu mediul său (intrări, ieşiri), să definească mecanismul de control şi de reglare a sistemului şi să asigure o funcţionalitate normală a sistemului în conformitate cu normele, standardele, programul de activităţi etc. Sistemele trebuie să fie proiectate astfel încât să fie flexibile şi să le crească disponibilitatea şi posibilităţile de a învăţa şi de a se adapta rapid la influenţele factorilor perturbatori din mediu.

Atingerea obiectivelor ADS este influenţată în mare măsură de calităţile şi de cunoştinţele analistului de sistem, de abilitatea acestuia de a desfăşura o serie de activităţi legate de:

• cum să aproximeze dificultăţile problemelor asociate cu o situaţie ce trebuie îmbunătăţită, să izoleze una sau mai multe soluţii relevante şi utile factorilor decizionali;

• cum să localizeze şi să colecteze datele legate de problemă şi să le transforme în informaţii relevante pentru găsirea soluţiilor;

• cum să îmbunătăţească opţiunile decidentului prin proiectarea de noi alternative mai eficiente;

• cum să aleagă o strategie care să ofere o speranţă că se poate obţine un rezultat util cu resursele disponibile în timp limitat;

• cum să aleagă variabilele pentru investigaţii şi cum să fie cuantificate într-un mod cât mai folositor;

• cum să fixeze graniţele investigaţiei pentru a se încadra în resursele disponibile şi a obţine eficienţa dorită;

• cum să aleagă modelele care să conţină variabilele semnificative;

• cum să verifice şi să stabilească credibilitatea modelelor utilizate în proiectarea logică a noului sistem;

• cum să proiecteze şi să optimizeze formele de comunicare astfel încât să satisfacă cerinţele tuturor factorilor decizionali de pe toate nivelele de decizie;

• cum să realizeze cooperarea între client şi echipa de analişti;

• cum să interpreteze rezultatele obţinute şi să fie apoi utilizate în acţiuni (programe complete);

• cum să dezvolte programele de testare şi de implementare a soluţiilor alese.

Calităţile profesionale, abilitatea şi ingeniozitatea analistului de sistem contribuie în mod decisiv la obţinerea unor rezultate corecte pentru sistemul analizat. Ca o adevărată punte de legătură între toate părţile implicate (proiectanţi, programatori, beneficiari, factori decizionali etc.), analistul de sisem trebuie să găsească limbajul adecvat pentru a pune în concordanţă opiniile factorilor interesaţi şi de a furniza un set de soluţii care să fie în concordanţă cu obiectivele locale de pe diferite nivele ierarhice, dar şi cu cele globale ale întregului sistem.