8/17/2019 Obiectiv 360

1/8

N . M

. .U USM

NIHIL FIT EX NIHILO!

NIMIC NU IESE DIN NIMIC!

EDITORIAL

Dacă aş putea să schimb ceva, ar fi mo-dul în care am acţionat într-un cazsau altul, ceea ce iniţial m-a formatstrâmb, egoismul, gelozia, discre-

ţia mereu la locul cel mai nepotrivit. Tot ce nu-treşte în mine şi-mi facilitează alegerile şi, mai

ales, greşelile. Ura, lenea, incapabilitatea de amă impune într-o afirmaţie, argumentare, ne-putinţa de a pune-n discuţie ceea ce simt şigândesc într-un mod ostentativ şi peremto-riu. Ideea imposibilităţii schimbării. Dacă-ţi do-reşti să produci toateaceste modificări însine, tot eşti un ego-ist? Gândul este re-pede redus la ideeacă omul nu se poateschimba. Aş dori sămotivez contrariul,oamenii merită săînceapă a gândi di-ferit şi să-şi revadă

viaţa pe care o tră-iesc. Toţi vrem schim-bare, dar nimeni nuvrea să se schimbe.Mulţi din ziua de as-tăzi nici măcar nu înţeleg care le este rostul, ceînseamnă interesele şi visele lor. Totul se află îninternet, la ce bun să mai asimileze şi creierulceva. Analfabetismul funcţional, care a începutsă-şi formeze primele tumori, încă de prin anii’50-’60, în SUA, când s-au răspândit numeroa-sele mijloace şi tehnici comunicaţionale de in-formare, ale căror efecte imprudente se fac cu-noscute abia astăzi. Lumea a început să se în-creadă tot mai mult, în ceea ce vedeau la televi-zor, decât în propriile percepţii. Iar, efectul care

l-a produs şi-l produce în continuare internetul,e incalculabil, amplificând la maxim aceastăevoluţie cu ale sale forme eronate. S-a desprinsnevoia de a însuşi informaţia citită în biblioteci,a dispărut însăşi nevoia de a merge la biblioteci,întrucât a apărut posibilitatea de a accesa ori-

când, orice informaţie brută, într-o reţea.Mereu am gândit şi văzut viaţa mea ca prin-

tr-un obiectiv sau că ar fi un scenariu de film.Poate din acest motiv, când observam cât e deincorectă, cât e de neplăcută istoria, când totulse petrecea mult prea diferit de scenariile bune

din filme, nu întreprindeam nimic, lăsam totulla dispoziţia ”marelui regizor”. Încercam să fiughidul altor vieţi, să fiu eu, cel care-i dirijeazăpe cei care mereu şi-au dorit să fie conduşi dealtcineva. Pentru că oamenii sunt mult prea fri-

coşi să fie stăpâni pelumile lor, le spuncă: Nu poţi avea con-trolul deplin, decâta propriei tale fi-inţe. Chiar şi atuncicând lanţurile gre-şelilor din trecut teţin strâns, fii conşti-ent şi continuă dez-lănţuirea şi ascensi-

unea spre cunoaşte-rea.Acum înţeleg că

viaţa fiecăruia are oputere nemărginită.

Poate influenţa cu adevărat, poate pune începu-tul unor noi curente de gândire, poate să aducălumină pură în raţiunea multor oameni, însă secere o statornicie şi consecvenţa personală ri-guroasă. Cum au făcut-o şi Zarathustra sau Bu-ddha, care, probabil, au avut cea mai mare in-fluenţă individuală asupra semenilor lor, gene-raţii la rând, printr-o conştiinţă şi tendinţă mo-rală, un sistem de valori bine definit şi un scoppur şi suprem de binefacere.

Crime, furturi, r ăzboaie, o altfel de dragoste,

o altă concepţie a lumii întregi. Lipsită de rău,una creată de la zero cu conştiinţă şi cu un vec-tor al umanităţii. Un drum care va recrea şi vaînflori rasa umană spre o prosperitate dublă dece avem acum. Asta ar fi rezultatul în urma u-nei schimbări care o putem produce.

Sumar:

Nu poți avea controluldeplin, decât a proprieitale ințe. Chiar și atuncicând lanțurile greșelilordin trecut te țin strâns,

i conștient, continuădezlănțuirea și ascensi -unea spre cunoașterea.

cont inuare în pagina 2

În căutareanumitorului comun

-A B

-D Z O °

-

Protestele de amploare împotriva actualei conduceri,oameni obosiți de neascultarea revendicărilor propuseguvernării, aceasta a dat un nou impuls protestatarilorde a ieși în Piața Marii Adunări Naționale și a scanda“jos guvernarea”.

Pîinea socială, care a apărut pe rafurile magazinilor las îrșitul acestei săptămîni, va disponibilă doar pentrulocuitorii capitalei și cătorva suburbii.

Scutul poporului

.

Ieftinirea pâinii sociale -un joc politic bine regizat

.

Pe 2 martie, de Ziua Memoriei,s-au împlinit 24 de ani de la con-flictul armat de pe Nistru. Acesttragic eveniment s-a declanşatdupa ce preşedintele de atunci,a autorizat o intervenţie mili-tară împotriva forţelor separa -tist, care atacaseră posturile depoliţie al Chişinăului, de pe malulstâng al Nistrului. Conflictul poli-tic a început în anul 1990, imediatdupă proclamarea independen -ţei Republicii Moldoveneşti Nis-trene. În timpul conflictului ar-mat, cele mai grele lupte s-au dat

la Dubăsari, Corjova, Coşniţa, Co-cieri, Roghi, Tighina şi Varniţa.

În amintirea eroilor căzuţi înrăzboi au fost depuse flori de că-tre sute de combatanţi, la Com-plexul Memorial „Eternitate”,după care Ministerul Apărăriia organizat mese de pomenire.

“Îmi amintesc cu uşurinţăcum am săpat prima tranşeie,prima poziţie şi ţin minte, eraun rând de cireşi unde pe un co-

pac era instalat tricolorul, for-ţele gardiene, separatiştii îi apu-cau furia, nu acceptau aşa cevaca tricolorul să fie adus în par-tea stângă a Nistrului”, poves-teşte Anatol Croitoru, luptător.

“Zi de doliu, zi în care cred că

fiecare trebuie să cunoască pier-derile pe care le-am avut. Și amvenit astăzi să depun flori pen-tru tatăl meu, Țernă Ion, careşi-a pierdut viaţa în luptele de peplatoul Coşniţa”, relatează tra-gic, fiica luptătorului, Galina.

Prin decizia Guvernului Re-publicii Moldova, ziua de 2martie a fost declarată de că-tre Parlament, Ziua Memoriei.

Su erință și durere

și după 24 de ani

A FR O °

8/17/2019 Obiectiv 360

2/8

2 NR. 1 |MARȚI,15 MARTIE 2016 ACTUALITATE: NOI ÎS TOATE

Pâinea socială, care a apărut perafturile magazinelor la sfârși -

tul acestei săptămâni, va dis -

ponibilă doar pentru locuitoriicapitalei și a câtorva suburbii.Această veste a fost salutatăde către cetățeni, chiar dacănu toți vor putea bene cia deaceastă ieftinire.

Efectuând un mic sondaj pro-priu de 2 zile, am constatat că ma-joritatea cetăţenilor salută iniţiativaguvernului la această ieftinire, maiales în condiţiile acestui colaps eco-nomic în care se a lă ţara noastră înprezent.

Spre exemplu d-na Maria Co-jocaru, locuitoare a capitalei a de-clarat că: ”Desigur această deciziea guvernului este una bene ică, celpuţin pentru mine, deoarece trebu-ie să îngrijesc de un copil cu deza-bilităţi, de aceea nu mă pot angajala serviciu şi trăim ambii doar pe oindemnizaţie mizeră de 400 lei. Mă-

car pâinea se va mai ieftini. Îmi ex-prim totuşi convingerea că aceastanu va i disponibilă doar în magazi-nile specializate şi că în curând toţicetăţenii din întreaga ţară se vorbucura de aceste bene icii”, a înche-iat doamna Cojocaru.

Doamna Liuba Mogîrlă vânză-toarea magazinului Franzeluţa, dinzona Buiucani a declarat că: ”Sun-tem foarte mulţumiţi de această ini-ţiativă a guvernului, suntem recu-noscători că au reacţionat pozitiv, larugăminţile şe ilor noştrii de a mic-şora preţul la pâinea socială. Dorimsă pro ităm de această opurtunitateşi să atragem cât mai mulţi clienţi.Această ieftinire însă, trezeşte sus-

piciuni din partea experiţilor în do-meniu. D-nul Ilie Lupan, jurnalist îndomeniul economic, redactor-şefadjunct la ziarul ”Vocea Poporului”,a subliniat: ”Această măsură esteuna cu caracter propangandisticdin partea guvernului, deoareceaceasta nu face altceva, decât sărecupereze milioanele enorme,pierdute de către aceste societăţi demagazine, pe de altă parte măsurava demonstra dorinţa temporară aguvernului de a ieşi la întâmpina-

rea cetăţenilor, de aiefteni produsele deprimă necesitate.” Deasemenea în cadrulunei discuţii pe mar-ginea acestui subiect,cu analistul politic,Oazu Năntoi, acestaa declarat: ”Actualaguvernare recurge ladiferite soluţii pen-tru a se menţine laputere cu orice preţ.Aceste micşorări depreţuri au un efectmanipulator asupracetăţenilor. Cădereaacestui guvern, dar şia regimului oligarhiceste doar o chestiunede timp şi acest timpeste foarte aproape”,a încheiat d-nul Nantoi. Menţionezcă din momentul investirii Guver-nului Filip, au avut loc un val de ief -tiniri ale produselor petroliere şi acarburanţilor, a pâinii sociale, careva putea i găsită doar pe rafturilereţelelor de magazine Franzeluţaşi va costa 3 lei. Autorităţile nu seopresc însă aici, acestea vor să re-

ducă şi preţurile la alte produse so-ciale. De exemplu la uleiul vegetal,conform unui comunicat de presăal guvernului. Aceste măsuri popu-liste, pe de o parte, au scopul de aîmbogăţi unele întreprinderi, iar pede altă parte, au rolul lor bene ic dea stabiliza situaţia economică des-tul de gravă, cu care se confruntă în

prezent Republica Moldova.

Pe mulţi oamenii deja îi crispează ospaimă malignă ideea încălzirii glo-bale, care ne ameninţă vieţile tot maimult. Noi, putem să ne lăsăm în ”mâna

sorţii” şi atunci impasul e inevitabil, sau să ac-

ţionăm în vreun fel. Dacă s-ar putea concentratoate cunoştinţele şi forţele ştiinţifice, tehno-logice de ultimă oră, la sigur vor apărea câtevavariante de stopare a acestui fenomen. Privi-sem încă cu mult timp în urmă, o emisiune laTV, unde un grup de tehnicieni, ingineri şi alţioameni de ştiinţă, dez-voltase şi propuse caîn spaţiu, să fie lan-sate nişte oglinzi derefracţie, unde să dis-perseze lumina solarăce ajunge pe pământ încantităţi mari, astfel scutindu-ne de pericol, celpuţin pentru o perioadă mai mare de timp, de-cât cea pe care o avem acum. Însă, fraza care

a sunat în încheiere spunea aşa: ”Implementa-

rea acestui program nu poate avea loc, întrucâtcheltuielele presupun o sumă peste resurseletotale ale economiei lumii şi se va asista la pră-buşirea ei.” Deci, cât suntem de raţionali? Nudoar existenţa omenirii, ci a întregii lumi, stă

la discreţia unor oameni, ce ne conduc vieţile,cu nişte bucăţi de hârtie, create de mână ome-nească în trecut, care-s făcute să le satisfacănevoile şi întărind vârful acestei piramide so-ciale, cea care controlează fiecare nivel de mai

jos, iar noi, fundamentul, oamenii de rând, fărăde care n-ar exista acest sistem ruinător, deve-nim neputincioşi prin însumarea în noi, a tutu-ror acelor calităţi auto-distructive.

Omul, având de trăit ai lui 70-80 de ani, vaface totul ca să-şi asigure, cel mai bun t rai posi-

bil, în schimbul uneivieţi mult mai supe-rioare, mai evoluatea urmaşilor noştri.Poate una dintreproblemele primor-diale ale umanită-

ţii, au fost experimentele mereu noi, înfăptuitedirect pe corpul, care n-a stat nici un moment,cu adevărat în picioare. E necesar să nu mai

mergem pe principiul, facem această greşealăacum, ca să n-o mai facem niciodată. Pentru căavem o şansă, mereu am avut doar una. Timpulnu este pierdut, însă nu există vreun motiv să-lmai pierdem.

EDITORIALFLUX DE ȘTIRI

Iefinirea pîinii sociale -un joc politic bine regizat

AP G

-R

O °

Timpul nu este pierdut, însă nu există vreunmotiv să-l mai pierdem.

În căutareanumitorului comun

O ŞANSĂ LA VIAŢĂLa 10 martie, în ziua mondi-

ală a rinichiului, doi pacienţi dela Spitalul Republican au fost su-puşi unui transplant de rinichi.Organele au fost luate de la do-natori ce se a lă în moarte clini-că. În acelaşi timp, multor paci-enţi, aparatele medicale le-au în-locuit, practic, organele bolnave.

Datele o iciale arată că la ni-vel mondial 1 din 10 oameni su-feră de boli cronice ale rinichilor.

DOI STUDENŢIÎNVINUIŢI DE PREPA-RAREA DROGURILOR

Un student şi o studentă aiFacultăţii de Chimie din cadrulUSM, sunt învinuiţi de prepa-rarea substanţelor narcotice şipsihotrope. Ei, au improvizatun laborator la vila din comunaTohatin unde aveau toate sub-stanţele necesare. Studentul esteplasat sub arest preventiv pen-tru 30 zile, iar colega sa, rămâ-ne sub arest la domiciliu pentruaceeaşi perioada.

ALES DE FANIFotbalistul moldovean Artur

Ioniţă a fost ales drept cel maibun jucător al clubului Verona.Sportivul moldovean a primitcele mai multe voturi din parteafanilor echipei italiene. Locul doiîn lista favoriţilor a fost ocupatde campionul mondial - LucaToni.

În actualul sezon, mijloca-şul moldovean de 25 de ani, dela echipa Verona, a participat la18 meciuri şi a marcat 2 goluri.

NOUL GUVER-NATOR BNM

Sergiu Cioclea, candidatulpropus de preşedintele Parla-mentului, Adrian Candu, a fostvotat la funcţia de guvernator alBăncii Naţionale. Printre primelepromisiuni ale lui Cioclea, a fostasigurarea unei stabilităţi puter-nice a leului. Cioclea spune că vatinde spre sistematizarea siste-mului bancar, conform modelu-lui european.

Până pe data de 11 aprilie,Banca Naţională va i condusă deDorin Drăguţanu, urmând să-lschimbe în funcţie, noul guver-nator.

FESTIVALULDE FILM FANCOFONCea de-a 15-a ediţie a Festi-

valului ilmului francofon se vadesfăşura în Moldova, între 20 şi27 martie, la Chişinău şi la Tiras-pol.

Potrivit programului, vor iprezentate 14 ilme din diferitegenuri, cu succese importante pescena cinematogra ică interna-ţională, iind subtitrate în limbaromână. Intrarea la festival esteliberă. La 20 martie se sărbăto-reşte Ziua Internaţională a Fran-cofoniei.

8/17/2019 Obiectiv 360

3/8

3NR. 1 |MARȚI,15 MARTIE 2016SOCIAL

Interviu cu Svetlana Silii, fon-datorul şi conducătorul A.O. “El Sa-dai” din Republica Moldova

— Care a fost scopul înteme -ierii organizaţiei ‘”El Sadai”?

— Scopul întemeierii asociaţieiobşteşti El-Sadai a fost de a acordăajutor material copiilor şi t inerilorbolnavi din familii nevoiaşe, celor

rămaşi fără ocrotirea părintească,familiilor cu mulţi copii, invalizilorşi altor nevoiaşi. Deasemenea, con-tribuirea la ridicarea nivelului cul-tural, educaţional, spiritual şi mo-ral al societăţ ii, îndeosebi a copii-lor şi tinerilor.

— Ce v-a motivat să creaţi oastfel de organizaţie?

— Nevoia care am văzut-o înţară. Copii care cresc fără părinţipentru că aceştia sunt plecaţi pestehotare şi astfel ajung să se educesinguri pe dînşii şi de multe ori oiau pe cai greşite. Eu ( Svetlana,fondator) am crescut într-un orfeli-

nat din Carpineni şi ştiu foarte binece înseamnă să creşti fără dragos-tea părinţilor. De aceea am hotărîtsă creăm o asociaţie unde să aju-tăm pe toţi copii care sunt în ne-voie de dragoste, atenţie, educaţieşi în nevoi materiale.

— Care au fost mijloacele/

resursele pentru obţinerea şirealizarea scopului propus?

— În anul 2000, când am înce-put să activăm sub numele „El Sa-dai”, am organizat prima tabăraşi nu aveam decât 7$ şi o dorinţamare de a schimbă viitorul Moldo-vei. Încetul cu încetul ni s-au ală-turat şi alţi voluntari cu care îm-preună am construit asociaţia deastăzi.

— Cine sunt beneficiarii?— Copii, orfanii, cei bolnavi, in-valizi, cei din familii vulnerabile şicu mulţi copii, adolescenţii, tineriiRepublicii Moldova.

— Ce activităţi se organi -zează pe teritoriul taberei?

Tot felul de jocuri în aer liber:volei, fotbal, basket, tenis de masă,tenis de câmp, jocuri în bazin,mâini dibace, organizăm concur-suri, scenete, programe de seară,cântăm cântece seară la rug, efoarte vesel :)

— Ce realizări a-ţi obţinut pînăacum?

Am contribuit la odihnă a peste150.000 de copii şi tineri în taberede vara şi iarnă şi am ajutat mate-rial, educaţional, spiritual şi mo-ral peste 40.000 de persoane ne-voiaşe.

— Cu ce dificultăţi va-ţi în -tîmpinat pînă în momentul de

faţă?— În primul rând f inanciare,

apoi privind arendarea taberelorşi echiparea lor cu toate cele ne-cesare conform cerinţelor medi-cinii preventive. Am făcut primiipaşi în multe departamente ce pri-vesc activităţile asociaţiei noastreşi uneori era complicat pentru cănu aveam mereu înţelepciunea şiinformaţiile necesare, dar Dumne-

zeu mereu ne-a ajutat şi financiarşi cu înţelepciune.— V-aţi gândit vre-o dată să

renunţaţi la această activitate?— Nu, nu ne-am gândit să reu-

nuntam la ceea ce facem pentru căavem rezultate. Atunci când ştii căceea ce faci este de folos şi ajută atî-tor oameni, vrei să mergi înainte şisă ajuţi şi mai mult.

— Care sunt planurile pe vi -itor?

— Am dori să extindem numă-rul de tabere de vara şi iarnă, amdori să avem posibilitatea să aju-tăm cât mai multe familii nevo-

iaşe şi copii din mai multe orfeli-

nate din Moldova. Dar cel mai multne-am dori să creştem împreunăo Moldova sănătoasă, inteligentăşi prosperă.

Chișinău este departe de a un model demn de urmat.

Cel mai bun exemplu în acestsens este Piața Centrală, am -

plasată chiar în inima ora -

sului -o zona aglomerată șiinundată de mizerie.O mulți -

me de comercianți ambulanțicontinuă să vîndă în acestecondiții mizerabile chiar înpreajma Pieței Centrale. Ali -

mentele sunt expuse pe jos,

vara la temperaturi înalte, igi-

ena nu este punctul forte, iarcomercianții se plîng de tari -

fele mari pe care sunt obligațisă le achite pentru a comerci -

aliza producția sau locul des -

tinat vînzării.

Oamenii care îşi cîştiga exis-tenţa la Piaţa Centrală spun căşi-ar dori să activeze în condiţiimai bune şi să nu fie amendaţi,afirmă o vînzătoare.

,,La noi nu sunt condiţiiîn piaţă. Vedeţi ce se face... nealungă tot timpul”, se plângedoamna Nina Munteanu, vânză-toare ambulantă.

„Mai bine cumpăr carne na-turală de la această femeie de-cât carne prelucrată nu se ştie cuce”, consideră, Aurica, o cumpă-rătoare.

Chiar dacă sunt cu câţiva leimai ieftine, aceste alimente pre-zintă un risc pentru sănătateacumpărătorilor. Pentru că nusunt supuse verificărilor şi suntvândute în condiţii antisanitare,afirmă domnul Nicolae, directo-rul Pieţei Centrale.

În concluzie pot spune căceea ce ţine de comerţul neau-

torizat, evident că este o pro-blemă socio-economică, fiindcăautorităţile sanitare ştiu că înpreajma pieţei centrale suntvândute produse alimentarecare nu trec niciun control. Darnu se autosesizează.

Miercuri, 17 februarie 2016, înincinta Centrului de informareși documentare al NATO, dincadrul USM, a avut o conferin -

ță cu genericul: Combatereaviolenței sexuale față de copii,și combaterea violenței sexu -

ale în familie.

La eveniment au participat repre-

zentanți a mass-mediei, precum și asocietății civile: Cornelia Cozonac,director al Centrului de investigații

jurnalistice din R.M, Doina Popa, jurnalist la ziarul Adevarul din Mol -dova, Victoria Golban, psiholog,asistent social. Potrivit statisticilorexpuse în cadrul conferinței, pe par -cursul anului 2015 s-au înregistrat6 victime minore ale violenței se -xuale, 6 victime adulte, 2 victime aviolenței sexuale în familie. Potrivitasistenților sociali aceste cazuri suntîn continuă creștere de la an la an.Doamna psiholog Veronica Golbana relatat: „Aceste cazuri sunt din ce

în ce mai frecvente deoarece ajung prea tîrziu în atenția organelor dedrept, dar și lipsa de experiență a

psihologilor și a asistenților socialiîn combaterea fenomenului au oinportanță majoră.”

La întrebarea care sunt şan-sele unui copil, care a fost vic-

tima perversiunilor sexuale săducă totuşi o viaţă normală şi caurmările să fie minime, ea a răs-puns destul de convingător: „Ca-zuri de acest gen sunt diferite, to-tul depinde de părinţii copilului,de atmosfera familiara în careacesta este crescut. Cu cât mairepede aceste cazuri ajung săfie investigate de către instituţi-ile de drept, şi copilul este dat pemâna unui psiholog calificat pen-tru că aceasta să reuşească să-ineutralizeze urmările care potafecta dezvoltarea psihică a copi-lului, cu atât şansele de a sperala un final fericit sunt mai mari”,a încheiat doamna psiholog. Re-amintesc că conferinţa s-a des-făşurat cu suportul financiar alambasadei SUA la Chisinau. Cor-nelia Cozonac, a mulţumit tutu-ror celor prezenţi şi şi-a expri-mat încrederea ca reprezentanţiimass-media, cât şi jurnaliştii deinvestigaţie vor continua să luptedur cu acest fenomen, care aremenirea să distrugă din temelii

societatea noastră.

Creştem împreună o Moldovasănătoasă, inteligentă şi prosperă Comerțul

s t radal

Combaterea violenței sexuale:Priori tatea principalăpentru Republica Moldova

A L-

RO °

A C-

RO °

N BR

O °

A.O. “El Sadai” este o asociaţiecare organizează tabere pentrusu et şi trup. De asemenea, easusţine activităţi caritabile vari -

ate, cu scopul de a contribui ladezvoltarea morală şi spiritual apersonalităţii ecărui.

8/17/2019 Obiectiv 360

4/8

4 NR. 1 |MARȚI,15 MARTIE 2016

Protestele care au avut locla începutul acestui an au unefect marcant în societateanoastră. Acest fapt demon -

strează încă o dată că cetățeniis-au săturat de vorbe goale sipromisiuni deșarte, și cer gu -

vernanților acțiuni concrete învederea depășirii situației cucare ne confruntăm.

în prezent. Acesta este şimotivul pentru care unii oa-meni stau necontenit în piaţă,tocmai din luna septembrie, cusperanţa că revendicările pro-puse de ei vor fi împlinite, şică scopul lor de a demola acest

sistem oligarhic în final v-afi atins. Profesorul, Ion Raţă,este responsabil de colectareasemnăturilor pentru organiza-rea referendumului cu privirela alegerea preşedintelui di-rect de către popor, şi nu de că-tre parlament aşa cum se pro-cedează în prezent. La întreba-rea care sunt şansele ca să ob-ţină totuşi ceea ce şi-au pro-pus acesta a declarat: ”La mo-ment avem 300000 mii semnă-turi la nivel naţional, spre sur-prinderea mea vine foarte multtineret pentru a susţine ini-ţiativa noastră de a organizaacest referendum”, a menţio-nat d-nul Raţă. Mergînd mai de-

parte în orăşelul Moldovei l-amîntîlnit pe d-nul Nicolae Corlă-teanu, combatant al razboiuluide pe Nistru, unul dintre puţi-nii protestatari care au stat înpiaţă tocmai din luna septem-brie acesta a declarat: ”Ne-amsăturat de minciunile acestoroligarhi, vrem să punem capătacestui regim criminal, acestguvern pe lângă faptul că a fostinvestit ilegal, nu mai are partede susţinere din exterior, sun-tem siguri că actuala majoritatea fost cumpărată, iar Ghimpucare declara de mai multe ori cănu va vota niciodată cu comu-niştii, s-a transformat în păpuşalui Plahotniuc. Este evident căregimul oligarhic se află pe ul-

tima sută de metri, şi astfel serecurg la anumite provocăriîn încercarea disperată a aces-tora de a se menţine la puterecu orice preţ. Vom fi foartecalmi şi nu ne vom lăsa pradăprovocărilor”, a menţionat d-nul Corlăteanu. Guvernul Filipa fost investit pe data de 20 ia-nuarie cu votul a 57 de depu-taţi, această investire a stâr-nit proteste dure din parteaopoziţiei care cred că acest lu-cru s-ar fi produs ilegal, cu în-călcarea completă a constitu-ţiei, în aceste condiţii aceşteacer demisia guvernului, alege-rea preşedintelui direct de că-tre popor şi organizarea alege-rilor parlamentare anticipate.

PROTESTELE: UN FENOMENMARCANT ÎN REPUBLICA MOLDOVA

Creativitatea studentului, maipresus de orice

Se spune că Viața de stu -

dent este cea mai frumoa -

să perioadă care ne lasă în su etele noastre cele

mai plăcute amintiri. Esteun nou început, o etapă

în care urmează să mpregătiți de noi experien -

țe, oameni și oportunitățicare nu trebuiesc ratate.

Am decis să aflu părerilestudenţilor de Facultatea deJurnalism şi Știinţe ale Comuni-cării şi i-am ales anume peei fiindcă sunt viitorii reprezen-tanţi ai mass mediei, o putereincontestabilă în stat.

— Cum îţi pare viaţa destudent?

— Anii de studenţie cred căsunt cei mai interesanţi şi desucces pentru oricine.Un înce-put nou şi un viitor nemaipome-nit îl poţi avea atunci când ştiice vrei şi tinzi spre a-ţi realizavisul.Fiecare îşi doreşte şi vreasă fie o personalitate cunoscută

în domeniu astfel muncind rea-lizăm ceea ce ne dorim.Cei maifrumoşi şi interesanţi ani suntanii de studentă, a afirmat stu-

denta Dana Juratu.— Ce planuri a i pe vii tor

în acest domeniu?— Să finisez universitatea şi

să îmi găsesc un lucru bine plă-tit în domeniul dat, de dorit lateleviziune, să mă implic în cî-teva proiecte sociale sau cultu-rale şi desigur să îmi constru-iesc o familie, susţine studentaDoina Mahu.

— De ce anume jurnalism?— Am ales să fiu studentă la

FJSC pentru că de mică visam săfiu reporter în faţa camerelorde filmat. Comunicarea, bârfeletari de ultima oră,evenimenteleimportante şi de senzaţie careau loc în ţară şi peste hotareleei niciodată nu-mi scapă. Sunto persoană dependentă de ur-mărirea şi descoperirea ştirilor,nici cel mai mic detaliu nu-miscapă. Aşadar, Jurnalismul, cusiguranţă, e specialitatea mea,

relatează Nina Golban.Deci, în concluzie pot spune

că am rămas placut surprinsăde aceşti tineri, care prin am-

biţia lor şi încrederea de sinevor face faţă tuturor dificultăţi-lor, pentru că facultatea este unprivilegiu, nu un drept de aceeatrebuie tratat ca atare. Undeexistă voinţă, există şi o cale pecare trebuie să o urmezi pînăcând îţi transformi visele în re-alitate. Perioada de studenţieeste, de fapt, după cum şi-o aş-terne fiecare şi după cum vreasă şi-o petreacă, dar este foarteimportant să se realizeze unechilibru între distracţie şi în-văţătură pentru ca viitorul săfie asigurat.

A D -

RO °

SOCIETATE

Viaţa esto o combinaţie întremagie şi realitate,iar ceeace consumăm ne reprezin -

tă zic.Cu toţii ne dorim săarătăm mereu foarte bine şifrumoşi.Alimentaţia corectăeste un punct de a ne realizatot ceea ce ne dorim în carie -

ra noastră.

A ne alimenta corect şi be-nefic este important pentru o-rice persoană,mai ales în pe-rioada studenţiei. Să-ţi începiziua cu micul dejun este celmai indicat, însă mare atenţiela ceea ce conţine. Pentru a nesimţi mai bine şi energici tre-buie să respectăm mesele zilei.

Margareta Cosurba, medicprimar neurolog: „Cel mai greude getionat pentru creier e scă-derea glicemiei, deci trebuie săavem mese regulate. Primelesemn când glicemia scade suntînceţoşarea vederii, ameţeli,tulburări de echilbru, scade au-zul.”

„Odată ce creierul şi-a luatpartea, celelalte organe, struc-turi proteice, solicită de prote-ine de calitate. Din acest motiv,la prânz aveţi nevoie de douătreimi vegetale şi o treime pro-teine de calitate, de origine ani-mală - carne, brânzeturi sauouă. Proteinele înalt calitativeconţin 20 de aminoacizi. Nicioplantă nu îi integrează pe toţi. „

Tot ceea ce mîncăm respi-

răm,astfel pentru a învaţă maibine trebuie să consumăm micădoză de ciocalata neagră avîndun efect asupra memorării. Ti-nerii de peste 20 de ani caremănâncă în fiecare zi 8 gramede ciocolată neagră,adică o pă-trăţica prezintă o îmbunătăţireevidenţă a funcţiilor vasculare,

a arătat un studiu recent reali-zat de echipa medicului TelmoPereira, de la Colegiul Superiorde Tehnologie a Sănătăţii dinPortugalia.

- Contează mult dacăstudentul respectă regulile debază ale alimentaţiei?

Viaţă de student este in-teresantă,dar cred că fiecarepentru a duce un mod de viaţăsănătos trebuie să respecte me-sele zilei.Fiecare dimineaţă mă

trezesc şi beau un pahar cu apăînainte de a lua micul dejun cu30 minute,ştiu că taie poftă demâncare şi umple stomacul, de-terminându-ne să mâncăm maipuţin.Astfel,mereu beau 1-2 pa-hare de apă cu 30 minute îna-inte de a mânca.Îmi place di-mineaţa chefirul,uneori îl în-locuiesc cu lapte covăsât careare un gust deosebit de bun şiai dispoziţie pentru toată ziua.Prînzul este diferit şi îmi per-mit să mă alint cu somon sau osupă preparată de mine,iar întimpul meselor ador să mănîncananas,banane sau alte fructe.Îmi place să mănînc sănătospentru că ştiu că ceea ce mîn-căm contează mult,Nica Balac-ci,studentă.

Pentru a avea o viaţă sănă-toasă şi un viitor nemaipome-nit trebuie să avem un regim,-fiindcă astfel vom fi sănătoşi.Evitînd fast food-urile,excesulde cafea şi ciocolate.Este im-portant să arătăm bine,să fimenergici şi mereu cu dorinţa dea tinde spre ceva nou.

Omul este frumos intelec-tual,însă fizicul deseori atrage.Aşa că mîncaţi cît mai corect şiveţi fi mereu în centrul aten-ţiei.Da,inteligenţa e mai impor-

tantă,însă aspectul fizic ne re-prezintă.

Alimentaţia o necesitate,dar şi o artă

D J-

RO °

D H-

R

O °

8/17/2019 Obiectiv 360

5/8

5NR. 1 |MARȚI,15 MARTIE 2016

„Scutul” poporului atacat tot de popor

DOAMNA DE LA BIBLIOTECĂ

20 ianuarie dimineața, pealocuri o zi liniștită indife -

rent de faptul că mai multezile la rând orașul Chișinăus-a transformat într-o “bă -

tălie pentru supraviețuire”.Protestele de amploare îm -

potriva actualei conduceri,oameni obosiți de indiferen -

ța guvernării aceasta a datun nou impuls protestata -

rilor de a ieși în Piața MariiAdunări Naționale și a scan -

da “jos guvernarea”.

Ofiţerul de poliţie a Inspec-toratului Centru Pavel Mojindescrie ziua de 20 ianuarie cacea mai grea din viaţa lui. Dedimineaţă toţi îşi îndeplineauobligaţiunile de serviciu. Laora 14.00 s-a anunţat alarma,

toate forţele fiind echipate co-respunzător întru mobilizareape strada Maria Cebotari. Laora 16.00 a început şedinţa Le-gislativului, votându-se guver-nul Filip, mulţimea a explodat.În faţa Parlamentului poliţiştiiau format 3 coloane “M-am in-filtrat în cordonul al 2 pe carecolegii mei încercau din răs-puteri să-l menţină, în timp ceeram pălmuiţi verbal de pro-testatari”, afirmă Pavel. Agre-sivitatea creştea pe măsurăce poliţiştii menţineau rezis-tenţa şi se adunau într-un nu-măr mai mare: De la un inspec-torat erau 70-80 de poliţisti,chiar şi conducerea, ne dă-deau indicaţii diferite, chiar şide a nu vorbi cu manifestanţii,pentru ca pot fi provocatori.Cu toate acestea protestatariiau încercat diferite metode dea rupe cordoanele poliţiştilor“Mă uitam cum îi scoteau câteunul din noi, din cordon, îl de-posedau de echipament şi măîngrozeam când mă gândeamce se putea întâmpla mai de-

parte. Au început a rupe gar-dul de metal. M-am speriat iarîn ochii lor era atâta ura , încer-cau să mă sugrume dar, din fe-ricire colegii au încercat să mătragă la ei”. Adresarea mani-festanţilor către poliţişti erauna şocantă “Ce păziţi iudelorsau Oile lui Lupu”. Imi pare răucă ne numeau urât, ştiind defapt că ne făceam datoria, asi-guram ordinea publică. Înghe-ţam de frig, pentru un salariude 4800 lei. Îi păzeam tot pe eide prostia lor”.

Miezul nopţii protestatariinici de gând să plece “ Moldo-vanul să nu îngheţe, a făcut foc

tot din gardul rupt şi beiau ra-chiu, cântau la chitară, rugân-du-i să plece şi ei nu vroiau.Am îngheţat 12 ore, ca la răz-boi. Noaptea târziu autorităţilene-au potolit foamea cu un ceaişi o chif lă”, povesteşte Pavel.

Întrebat dacă mai rezistă,Pavel a spus: “Știam unde măduc, ar trebui să se respectecodul muncii şi achitat sala-riul în funcţie de orele reale lu-crate. Nici pe deplin nu ne estecalculat câtă muncă, răbdare şiore în plus oferim serviciuluide poliţist, dar, ce să-i faci..”

Protestatarii însă, au pă-rerea lor asupra celor întâm-

plate. Ei îşi doresc schimbăriindiferent de consecinţe. “Aicine-a adus “dezordinea” dinţară. Nu dorim învestirea gu-vernului Filip, am venit să lup-tăm pentru libertatea Moldo-vei, vom sta aici până vom ve-dea rezultatul aşteptat. Ei numai au dreptul de a trăi în ţ araasta şi a o guverna, ei sunt hoţişi trebuie să se ducă la puşcă-rie. Nu mai avem cu ce hrănicopiii, oare am meritat a-ceasta?” a declarat Dumitru,unul dintre manifestanţi.

Funcţia sectoristului de po-liţie pare a fi simplă pentru u-nii, însă pe departe nu este

aşa. După câte am observat,în orice situaţie aparent mo-mentană, poliţistul este ne-voit să-şi îndeplinească obli-gaţiunile de serviciu şi atuncinu mai contează ce funcţie în-deplineşti, ce salariu primeşti,cui slujeşti şi pe cine aperi,eşti obligat să-ţi faci datoria şidoar atât.

Biblioteca USM se află înblocul central al universităţii.Într-o zi obişnuită am decis săintru în bibliotecă pentru a găsiinformaţie despre activitateapublicistică a scriitoarei Leo-nida Lari.Spre mirarea mea, înbibliotecă erau doar 5 persoane

,fapt ce m-a pus pe gînduri, fi-

ecare cu citeva cărţi, analizîn-du-le atent. Sala aproape goalăm-a făcut să o întreb pe biblio-tecară:“De ce este atîta linişteaici?”, la care ea mi-a raspuns:“Studenţii vizitează tot mai rarbiblioteca noastră pentru că eigăsesc tot de c e au nevoie în

internet, totuşi sînt uniicare apelează la cărţi pen-tru că le consider ca find osursă mai sigură de infor-mare decît internetul.” Întimp ce analizam carteamea în bilbiotecă nu eranimeni şi nici nu venisenimeni timp de o oră cîtam stat eu acolo, de aceeam-am bucurat liniştea ne-cesară pentru a studia şianaliza cartea pe care amluat-o. I-am povestit doam-nei bibliotecare despre zi-

arul pe care-l edităm camai apoi, să văd cu cîtă pa-siune şi sclipire în ochi easpune că cărţile sunt o pasiunea ei din copilărie, de mică fi-ind ea a iubit să citesacă, să cu-noască lucruri noi, asta defapt afăcut-o să citească cărţi.Ea mi-aîmpărtăşit că:”În cărţi eu ma

regăsesc, uneori mă compar cuunele personaje sau mă gîndescdacă faptele lor sunt corecte,uneori îi contrazic, alteori îicert.” Din interviul cu doamnabibliotecară am înţeles că pen-tru ea cărţile reprezintă cele

mai de preţ lucruri din viaţăşi că fară cărţi ea ar fi ca omulfără mîncare. Ea pretrece zilnicpînă la 8 ore în bilbiotecă darşi acasă are o bibliotecă perso-nală destul de bogată astfel nustă departe de cărţi niciodată.

La întreabrea mea dacă st -undenţii găsesc mereu to-tul de ce au nevoie cînd vinla bibliotecă ea a afirmaturmătoarele:”Nu ţin minteultima dată cînd a venit unstudent la mine, să cauteo anumită informaţie, şieu să nu-l pot ajuta.” Ast -fel am înţeles că de fiecaredată cînd voi veni la biblio-tecă mereu voi găsi tot dece am nevoie şi voi puteasă lucrez mereu în liniştefără ca să mă deranjeze ci-

neva şi se pare că mi-amfăcut un nou prieten.

AS F

-R

O °

AM B

-R

O °

REALITĂŢI

8/17/2019 Obiectiv 360

6/8

6 NR. 1 |MARȚI,15 MARTIE 2016

In ter v iu pe bicic leteDorința de a petrece, de a scăpade rutina zilnică și de a părăsimăcar pe scurt timp zona per -

sonală de comfort, i-au aruncatpe doi sportivi extraordinar de

curajoși, peste Prut, tocmai laCluj. Acolo unde a avut loc unfestival cu multă muzică și lumebună, ELECTRIC CASTLE. Nuau ajuns dintr-o clipire, ci după5 zile parcurse la greu pe bici -

clete.

Citiți experiența celor doi voinici,despre cât sunt de „răi” munții, ceviteză au avut la coborârea văilorși cât e de „neprieten” dealul. Deasemenea, cum s-au pregătit pentrutrip, alegându-se într-un nal, pelângă intrarea gratis la eveniment,cu experințe de neuitat ca dormitul în pădure, jocul de-a evitareacamioanelor, urmărirea în plinăviteză a serpantinelor și întâlnireaunor locuri expresiv de frumoase, îmbibate cu prospețimea naturii.

În cazul dat am luat discutatcu eco-ambasadorul organizațieiMAINOI ”Nicolae Morozov”:

- Când a apărut ideea de a ajungela Cluj pe biciclete?

- Ideea a apărut destul despontan cu doar două săptămânipână la eveniment, pur și simpluam depus cererea de participarela ”MAINOI” (băieții care auorganizat ECO Ambassador 2015)și deja după primirea răspunsului,era lucru cert că vom porni.

- Cum au început și în ce auconstat pregătirile pentru ca aceastăcălătorie să mearga ”ca pe roate”?

- Am avut foarte puțin timp ladispoziție, eu personal aveam desusținut diploma la Universitate.Totul a fost gata cam în 2 zile. Amreușit să strângem toate chestiuțile, într-o zi camerele, altă zi cleiulpentru ele, altă zi port-bagajul.Cum spuneam, nu prea dispuneamde timp și făceam câte un lucrumicuț în ecare zi. Am luat cu noi:cortul, sacii de dormit, izopren și 7cutii de conserve, care ne-au ajuns

doar pentru 2 zile. De asemenea,instrumente de reparat bicicleta,camere de rezervă, anvelopă,pompă, câteva haine și articole

pentru igienă, gen periuță de dințiși săpun. Am încercat să reducem laminim bagajul, însă oricum te trăgeala vale când urcai la deal pe munte.

- Itinerarul a fost prestabilitsau a derulat totul spontan? - Traseul l-am stabilit din timp și amurmat GPSul, altfel te rătacești șipierzi timp. Noi am avut la dispozițiedoar 5 zile, plus am luat în calculharta topogra că ca să înconjurămun pic munții. S-au mai adăugat 60km, însă asta a meritat. Am scăpatde urcat la deal 10.000 metri.

- Ce ați ales să faceți în loculacestui tur?

- Aș stat acasă într-unpat moale și la dos. (râde)

- Ați visat să ți întinși pecanapeaua moale și comodă, laun lm sau un meci de fotbal și c-obere-n mână?

- Desigur că da.

- Care este meseria pe careo practicați când nu sunteți pebiciclete?

- Design gra c și chestii legate depublicitate, atât o ine, cât și online.

- Cum ați pornit? Care era ordineazilei?

- Ne-am pornit cu noaptea în cap,am mers vreo 30 km din Chișinauși ne-am stins pe la vreo 2:00 înpadure, cu cortul. În mod normalporneam la drum între orele 10:00-11:00, făceam o pauză de circa două

ore la amiază, iar pe la orele 16:00reveneam din nou pe trauseu,urmându-l până seara la 22:00-23:00.

- Ați întâlnit zorii mergând pebicicletă?

- Nu, din păcate. Organismul arenevoie de a bine bine alimentatși restabilit. Era nevoie mereu deodihnă.

- Cum găseați locul popasului denoapte?

- Se stabilea în dependență deosteneală, aici am obosit, aici amtrecut mai la o parte de drum, aici șiam dormit.

- Aș dori puțină statistică: Cekilometraj efectuați zilnic și care afost cel total? Cu ce viteză mediev-ați deplasat?

- 570 km a constituit distanțatotală parcursă de la Chișinău până laCluj. Am avut oviteză medie de circa20-25 km la oră, pe când în Moldovaera mai mică, doar 15-18 km/h. Zilnicstrăbăteam aproximativ 100-140de km. Distanța zilnică depindea

foarte mult de declivitateadrumului și starea lui.

- Ce ați explorat nou?- Sincer, multe. Să le descriu o

să ia timp. Pur și simplu dacă arecineva posibilitatea să urce repejor

până în dealul Vatrei Dornei și să facădownhill cu bicicleta, va înțelegetotul. (zâmbește)

- Ce experiențe sau întâmplări

neplăcute ați întâlnit pe drum?- Din astea neplăcute nu preaam avut de tras, dar totuși marelestres au fost șoferii care conduceautirurile și niște eventuale cameresparte. Mai era o chestie neplăcută.Eu având bicicleta cu xed gear(n.r. - o singură viteză), nu aveamposibilitatea să schimb vitezele ladeal, comparativ cu cursiera (n.r.– cu mai multe viteze). Totodată,să nu uitam principalul inamic alunui biciclist, vântul, care te opreafoarte ușor chiar și pe drum drept,îndeosebi în zonele fără copaci.

- Și ce cheltuieli a necesitat

aventura?- Toate costurile au fost reduse laminimum, în jur de 1500 lei, poate șimai puțin.

Nu știu dacă mai sunt sportivi,ce au pornit pe bicicletă cu o singurăviteză, la un drum atât de lung. Dar,așa a rezultat fericirea și satisfacțiaacestor doi cicliști.

Le mulțumim mult băiețilorpentru colaborarea prietenoasă în relatarea acestor momente șisenzații, pe care doar ei le-au simțitla maxim, dar ni le-au transmis șinouă, măcar înjumătățit.

Chisinau din al nouălea cer Mereu am fost obsedată de

orașul Chișinău, mergând princartierele acestuia, admirându-iatmosfera copleșitoare, poțiobserva că parcurile suntmereu verzi, străzile mereupline, iar oamenii mereu grăbiți.Chișinăuienii sunt atît descufundați în rutina cotidiană, încât nu observă nimic altceva înjurul lor, dar este su cient doarsă ridice capul la cer și atunci totulse schimbă. Chișinăul este un orașcu caracter, are personalitateasa unică și dispoziția este mereudiferită, cînd este bună, afară esenin și soarele mângâie cetățenii

cu razele sale, dar când este rea,cerul este sumbru și posomorât.

Odată cu schimbarea timpului,Chișinău prinde viață, se coloreaza îndiferite nuanțe, cât vii și apetisante,atât palide și liniștite, acest jocde culori și dispoziții creează oambianță perfectă. Doar un faptnu se schimbă niciodată, Chișinăumereu va rămâine cel mai atrăgatororaș, pe orice tip de vreme.

A B-

RO °

V H-

RO °

SPECTRU

8/17/2019 Obiectiv 360

7/8

7NR. 1 |MARȚI,15 MARTIE 2016

Pe 14 februarie teatrul EugenIonescu, pentru prima dată în acestan, și-a delectat publicul cu ceamai îndragită producție, „Iubireala Prosti”, o comedie de moravuri,cu umor distins și replici explozive, în care prostia și stângăcia se ținlanț provocând râsul prin acțiunileși felul de a al personajelor, iar

nalul aducând situații neașteptate.Cunoscutul reprezentant al tinereigenerații de creatori de spectacolecu numeroase montări, M. ChrisNedeea, semnează de asemenearegia și pentru această producție.Este o peliculă ce descrie povestealui Pierre, directorul unei editurifranceze, care este fascinat depetrecerile burgheze unde anumițiinvitați vin însoțiți de un „prost”ce devine bătaia de joc a celorprezenți. În seara stabilită Pierre se îmbolnăvește și îl părăseste și soțiasa Christine. Astfel, eroul se trezește într-o postură complet neplăcută, iarunicul om ce îi este alături e contabilulFrancois Pignon, așa zisul „prost”,de aici totul devine imprevizibil șinimic numai e cum a fost. „Le dinerde cons” – titlul original al piesei a înregistrat în Franța un mare succes,atât pe scenă cât și în cinematogra edin 1998, obținând trei premiiCesar. Piesa se poate considera un

adevărat succes, ind ecranizată șila Hollywood cu titlul de „Dinner forSchmucks”. O dată adusă în scenă,lucrurile încep să prindă culoaretrezindu-i și mai mult curiozitateaspectatorului care o dată ajuns la

nal simte un sentiment de nostalgiece îl face să revină din nou și din nou.După vizionarea piesei am rămas cuo plăcere su etească de nedescris

și cu o admirație imensă pentruecare actor. Prestația Danielei

Burlaca, în rolul Christinei, adaugăo clasă deosebită acestei producții.Ea este femeia dezamăgită deindiferență și in delitatea soțului.Atunci când pășește în scenă,Christine e întruchiparea femeilorparisiene. Valeriu Pahomi, în rolul luiPierre, este un comediant de rang înalt, dar odata ajuns în singurătate,

ind părăsit de prieteni și soție,devine cu adevărat vulnerabil șidoar în aceste momente ința saajunge să perceapă și să înțeleagă cuadevărat greșelile făcute. Atmosferace predomină în sală, este de-adreptul una specială, ce te face săte simți exact ca la Paris. Coloanăsonoră este constituită din adaptăriculturale speci ce muzicii franceze,iar costumele sunt desprinse dinbasme. Este cu siguranță o comediediafană lucrată în detaliu pentrupublicul larg.

TEATRUL E CLIPA CARE TRECE

CSMM a ocializat căsătorii de DragobeteSărbătoarea dragostei la ro -mâni a fost organizată de consi -liul studenţilor din mass-media

în incintaFacultăţii de Jurnalismşi Ştiinţe ale Comunicării într-unmod deosebit.

Îndrăgostiții au avutocaziade adeclara și jura iubirea în fațajudecătorilor,membri ai CSMM.Legământul a fostcon rmat deun certi cate de căsătorie valabil24 de ore.Au fost o cializate întotal 22 de matrimonii,dintre care 2netradiționale.

Tradiția respectivăeste la ceadea treiaediție,prima având loc în anul2014.

La 24 februarie, holul facultățiia fost amenajat și transformat într-un o ciu al stării civile,undeiubirea plutea în aer.Decorulromantic a colorat ziua tinerilorși i-a îndemnat ‘’de Dragobete săiubească studențește”.Panglicile deculoare albăși roșie au reprezentatverighetele cuplurilor care și-au unitdestinele pentru o zi.

Organizatorii susțin căstudenții au avut parte de momentfrumoase și s-au simțit bine.

Igor Grițco, membru al CSMM, adeclarat:“Evenimentul organizat incadrul USM, la FJŞC, a avut ca scopvalori carea sarbătorilor naționaleromânești și recrearea studenților.Cred că majoritatea dintre ei suntobosiți de laboratoare,seminare șiprelegeri.Fiecare tânăr are nevoie dedistracție,iar noi am avut intenția decrea o atmosferă faină,unind cupluripentru 24 de ore.”

“M-am simțit bine,diferit fațăde o zi obișnuită. Am decis să

mă căsătoresc cu colega meade facultate, ambii ind foarteentuziasmați. Iar pe viitor,nu se

știe,poate căsătoria ctivă va nașteo nouă relație. Seara, într-un clubdin capitală, împreună cu mai mulțiprieteni de-ai noștri am sărbătoritmai mult Dragobetele și mai puțincăsnicia noastră” ,a a rmat “mirele”Ion Starciuc,student al FJŞC.

Culoarele facultății au răsunatde bucurie și de un “Amar!” repetatde-a lungul zilei.Perechile proaspătcăsătorite au făcut poze la panoulamenajat de lângă“o ciul stăriicivile”și s-au bucurat de moment.Acum,tinerii se simt pregătiți șicunosc emoțiile pozitive cu carete încarci în timpul fermului “Da!”.

Profesorii au fost încîntați de idee șiau serbat alături de studenți.

CSMM promite că studenții vor

avea oportunitatea și la anul să e“căsătoriți”, tradiția nu va uitată.

Sărbătoare în ritmde dans la USM

Studenții din anul I laFacultatea de Jurnalism șiŞtiințe ale Comunicării de laUSM au marcat, astăzi, într-unmod inedit Ziua Internațională aFemeii.

Tinerii au organizat unashmob energic, plin de dans.

Acest eveniment a avut dreptscop promovarea activismuluistudenților și continuareatradiției din anii precedenți.

Deși organizatorii spun căau avut la dispoziție puțin timppentru pregătire, publicul afost plăcut surprins de acesteveniment. Studentul, Dorin

Viscu a declarat: ”Este o ideefoarte bună de a organizaastfel de activități, deoarececât suntem tineri avem energiași tot timpul din lume pentrua-l dedică atât studiilor, cât șiactivităților dinafară lor.”

La eveniment au asistat șiunii dintre profesorii de la aceeași

facultate, care la rândul lor aurămas încântați și au menționatcă susțin evenimentele de acestgen ce promovează frumosul.Trecătorii la fel nu au pututtrece cu ochiul peste privelișteafrumoasă și au mărturisit că esteo modalitate foarte bună de a nedebarasa de rutina zilnică.

Pentru viitor, organizatoriiau ca scop, mobilizarea maimultor persoane la acest fel deactivități.

Menționăm că anul trecuta mai avut loc un eveniment deacest gen, ind sărbătorită ZiuaTricolorului și anume 25 de ani, ai

drapelului de stat.

A A-

RO °

N G-

RO °

C C-

RO °

CULTURĂ

8/17/2019 Obiectiv 360

8/8

8 NR. 1 |MARȚI,15 MARTIE 2016

Director – Bîlici AndrianRedactor-şef – Dana JuratuRedactori-şef adjuncți –Frunza Alina, Golban Nina

Secretar general de redacție –Cotoman CristianDepartamente:Actualități: Alina FrunzaReporteri: Starciuc Ion, Calugher Ele-na, Cotoman Cristian, Harti VeronicaSocial: Balacci Nicoleta

Reporteri: Juratu Dana, Dumitraș-co Adriana, Alina Lazarev Politic: Franțuz StelaReporteri: Hadîrcă Dorin, Aprodu AndreiEconomic: Berco MihaiReporteri: Popa Gheorghe, Chirilov Andrei

Cultură: Golban NinaReporteri: Anghel AlinaFoto-reporter: Harti Veronica

Coordonator: Antonina Sârbu –Lector Universitar

RECENZIE

The Lobster este un flmsemi-indie, semi-experimen-tal al unui grec ce spune șipromite multe, find abia-abia intrat cu capul în indus-tria Hollywoodului, unmediu în care i-aș su-gera regizorului YorgosLanthimos, să se ținăbine de minte.

Pelicula a debutat încadrul festivalului de laCannes, ind nominalizatla cel mai semni cativ

premiu din competiț ie”Palme d’Or”, totodatăobținând și ”Jury Prize”.

Lanthimos produce primul său lm în en -gleză, unde ia invitat la

prim-posturi pe irlande -zul Colin Farrell, fru -moasele Rachel Weisz șiLéa Seydoux. AngelikiPapoulia și Ariane Labedavând deja câteva colabo-rări cu acesta. În lm maiapare și John C. Reilly în personajul unui prostănacfâlfâit, iar Ben Whishawo face pe infirmul.

Deci, lmul ne relatează oistorioară din apropiatul viitor,

plasată într-un univers disto - pic, în care relațiile de cuplurisunt literalmente o lege. Atuncicând îți pierzi partenerul, ți seoferă 45 de zile într-un ”lagărde recuplare”, termen care

poate extins prin vânareacu tranchilizante a singurati -cilor rebeli din pădure. Dupăexpirarea timpului, ești trans -format într-un animal la dorințata. David (Farrell) alege să eun lobster.

Pelicula sugerează o criticăsubtilă și sarcastică a societățiinoastre, stimulând absurdul pregnant în expresia și acțiuni-le personajelor, ind determi -

nat de contextul existențial alacestora. Iar antiteza sublimăa regizorului, e o armă ascunsăși perfectă în ai da lmuluio nuanță stilistică de cinism,întrucât, faptele exercitate de

protagoniști, se arată antre -nate într-o ipostază de naturăsălbatică, atât vânatul, cât șicoabitarea în pădure, sunt tri -miteri directe la originea ințeiumane. Indivizii istorioarei auun unic și incontestabil lucrucomun, egoismul. Acest asc -

pect e dobândit de om deja în

cursul evoluției și cunoașteriisale, redat aici până la paroxis-mul său distructiv. Egoismulreprezintă chintesență ferici -rii absente și incapabilității

omului de a iubi cu adevărat.Presiunea enormă a societății,

prin intermediul așa-ziselor”norme” stereotipate, în lm,reprezentate prin setul restric-tiv de reguli, existente în am -

bele tabere, sub formă de legiși pedepse, dar și cu ajutorulunor mimodrame, regizate înfel să nutrească ideea obidien-tă, devenită complet peiorativă,la necesitatea cuplurilor. Așaîncât, aceste insigni cante par -ticularități, rămân un factorstăpânitor, care ne rulează și

vânează viețile. Ajungem săm mânați de obștime și ră -

mânem fără dăruire, implicândun soi de sentimente himericeîn relații.

Toți acești factori crează oușoară atmosferă a perversitățiigândurilor, dar rămânând lalimita acceptabilă și determi -nându-te ușor să conștientizezică libera alegere e un mit, iar decele mai multe ori, societateahotărăște în locul tău.

Apelul armonios la carerecurge Lanthimos, de a or -chestra o serie de animale pe -rindate prin frame, aspectuosși colorat, generează un câmparhi-natural și estetic. Astfelimaginea nu e una sordidă,

anti-utopică, în care totul efucked up, dar care bucură șiatrage ochiul, cuprinzându-lde încântare.

Tot într-o cadență dublă,mai sunt prezente și oserie de metafore simbo-lice, cum ar hrana pre -ferată a femeii mioape.Iepurii, cei care semni căîn primul rând dragoste,armonie și procreație, iaratunci când relația lorse răcește nefast, fata seconfruntă cu lipsa satisfa-cerii libidoului ei dezide-rativ, a rmând că el ”nu-imai potolește de multăvreme apetitul”. Dezin -teresul său, îl determinăsă revadă și să relansezecorespondența dintre ei,dar în zadar. Așa, Davidrecurge la un act dispe -rat, la fel cum in rmulexplică că e mai binesă înduri puțină durereîn schimbul unei vieținormale și încearcă săatârne asupra inexisten -ței unei con rmări realecare să-i lege la un nivelsentimental pe cei doi.

A B-

RO °

Proiect realizat în cadrul cursului ”Concept şi produs media.”

UNIVERSUL LUI LANTHIMOS