8/16/2019 obiceiuri

1/7

Modalități de promovare și păstrare a datinilor,obiceiurilor și a tradițiilor locale în orele de curs șiactivitățile extracurriculare

“Nimic nu-i mai frumos, mai nobil,decât meseria de educator, de grădinar desuete umane, de călăuză a celor mai curate şi mai pline de energiemlădiţe”(D !lmas"#ă-i $n%ăţăm pe copii să preţuiască şi să respecteobiceiurile şi tradiţiile $n care s-au născut, să-i $n%ăţăm să iubeascămeleagurile natale, portul românesc şi pe români#ă le sădim $n suet acesteelemente de&nitorii ale identităţii neamului românesc fară de care nu am maiputea şti de unde %enim şi cine suntem de fapt noi românii pe acestpământ#ă-i a'utăm pe copii să $nţeleagă imensitatea tezaurului nostrufolcloric $n care arta populară românească este o minunată oglindă $n care sereectă cu cea mai mare intensitate frumuseţea omâniei, istoria şi mai alessuetul neamului, a orasului in care locuiesc!tunci cand %ine %orba de traditii,obiceiuri si datini,acti%itatea desfasurata lagrupa implica o gama %ariata de modalitati de promo%are si pastrare aacestora,timp indelungat, precum si materiale didactice demonstrati%e saue)plicati%e %ariate *a ni%elul %arstei scolare informatia este cat mai simplue)pusa pentru a putea & asimilata de tanara generatie care porneste pe acestdrum,di&cil de multe ori,si anume cunoastera si pregatirea pentru %iata+n calitate de educatori suntem obligaţi să facem din creaţia noastră popularăo carte de %izită cu care să batem la porţile cunoaşterii şi cu care %om &primiţi şi apreciaţi fara $ndoială oriunde $n lume+n furtunile %eacului,obiceiurile şi tradiţiile strămoşeşti au rămas neclintite păstrând %aloriautentice ale culturii populare tradiţionaleopiii se lasă $ndrumaţi şi pot &modelaţi $n aşa fel $ncât pe fondul lor afecti% să se aşeze elementele

cunoaşterii artistice care %or imprima gândirii lor 132

8/16/2019 obiceiuri

2/7

anumite nuanţe, ce %or $mbogăţi substanţa %iitoarei acti%ităţi indi%iduale şisociale+ncepând cu obiceiurile prile'uite de &ecare e%eniment important din%iaţa poporului, continuând cu frumoasele costume pe care le $mbracă $naceste $mpre'urări şi terminând cu cântecele, dansurile şi strigăturile nelipsitede la aceste datini, iz%orul lor este nesecat pentru cel ce %rea să le cunoască

şi să le adune $n mănunci pentru a le dărui din nou.n acti%itatile la grupa facem cunsocute copiilor traditiile stramosesti prinintermediul lecturilor dupa imagini,con%orbiri dar si prin serbarile pe care ledesfasuram cu copii cu prile'ul diferitelor sarbatori/raciun,0asti,etc12ezătorile constituie un mi'loc comple) de educaţie, deoarece $i familiarizeazăpe copii cu unele elemente de folclor, contribuind astfel la dez%oltareadragostei pentru tradiţiile populare, le dez%oltă dragostea pentru frumos,pentru armonie, le culti%ă rabdarea, stăpânirea de sine, spiritual de ecipăDatinile şi obiceiurile populare ne reprezintă si constituie o ade%arată,,%alută33 a ţării noastre, apreciată $n lume, fapt care determină dorinţa de acunoaşte frumuseţea si naturaleţea obiceiurilor, a folclorului autentic, a

portului popular şi a graiului local De asemenea au rolul de cunoaştere decătre copii a speci&cului zonei si a frumuseţilor din 'ur 0entru a şti cineeste,copilul trebuie să $n%eţe cine a fost prin strămoşii săi,să-şi cunoascărădăcinile adânc $n&pte $n satul românesc4n alt pas in promo%area traditiilor locale a fost sa delimitam in scoala un5 colt folcloric”, pe care l-am amena'at impreuna cu ele%ii !cestia s-aualaturat efortului nostru si i-au rugat si pe parinti sau bunici sa le procureobiecte !stfel am reusit sa dotam5 coltul folcloric cu o furca de tesut si lâna ”cu un costum popular foarte%eci, cu costume populare in miniatura, cu %ase din pamant speci&ce zonei 6stracina, ulcior, cana, farfurie, cu linguri din lemn 4nele dintre aceste

obiecte le-am pus la indemana copiilor, care le-au folosit in 'ocurile lor decreatie ( 5 De-a bunica”, 5 De-a nunta”", iar o parte din ele i-au insirat peacestia in realizarea unor lucrari artistico-plastice, străduindu-se sa redeamodelele decorati%e pe care le-au %azut7ineinteles ca si acti%itatile e)tracuriculare 'oaca la randul lor un rol importantin incercarea noastra de a le culti%a copiilor sentimente poziti%e fata debogatiile si frumusetile satului in care se dez%olta si mai ales se formeaza caindi%id,pastrator de traditii si obiceiuri0entru a face cunoscute copiilorcreaţiile de artă, pe care locuitorii 133

8/16/2019 obiceiuri

3/7

zonei noastre le-au realizat $n decursul istoriei am fost cu copiii la 5asa7aniei 5 in raio%a *a $nceput am admirat costumul popular speci&c zoneicuprinzând $n alcătuirea sa informaţii despre trecutul istoric !m atras atenţiacopiilor la %ecimea acestor costume, apoi am denumit &ecare piesă $nparte +n continuare le-am spus că $n urmă cu foarte mulţi ani &ecare om

a%ea mai multe costume populare, deoarece $mbrăcămintea era diferită de cede azi 8rau costume de sărbătoare, pe care le $mbrăcau la biserică şi la 'oc9ainele de sărbătoare erau cu mai multe modele roiala,alcătuirea,cromatica pieselor de port ilustrează gustul, concepţia desprefrumos a comunităţii :oate aceste lucruri le-am e)plicat copiilor pe $nţelesullor eea ce i-a impresionat foarte mult a fost atunci, când au auzit, că şi copiiipurtau zilnic costume populare nu numai la serbare ca şi ei :ot la muzeu amadmirat diferite unelte şi obiecte de uz caznic; războiul de ţesut, oale de lut,meliţa, căni de lut !tunci când au %ăzut războiul un copil a spus;eu ama'utat-o pe bunica la făcut ţe%i pentru că ţesea prosoape pentru biserică!ceste prosoape se numesc tindeu :ot la muzeu au admirat uneltele şi

armele strămoşilor noştri !m constatat cu bucurie că unii copii au descifratiniţialele inscripţionate pe unelte, locul unde au fost găsite anul descoperirii0ornind de la curiozitatea speci&că %ârstei,am căutat prin di%erse acti%ităţiderulate $mpreună cu di%erşi parteneri,să stimulăm dorinţele copiilor de acunoaşte tradiţiile,datinile şi obiceiurile populare din aceste locuri

8/16/2019 obiceiuri

4/7

putea creşte şi educa copiii $n spiritul %irtuţilor strămoşeşti,pentru a de%enibuni creştini şi buni români#ărbătorile de iarnă au $nsemnat posibilitatea lărgirii orizontului spiritual alele%ilor şi preşcolarilor precum şi cilti%area recepti%ităţii şi sensibilităţii,atrăirilor afecti%e şi emoţionale0erioada premergătoare acestora,respecti%

0ostul răciunului a $nsemnat informarea şi familiarizarea copiilor cu ceea ce $nseamnă răciunul,!nul Nou,7oboteaza0erioada aceasta a fost propicepregătirii serbărilor de răciun,respecti% participarea la >esti%alul de colinzidin oraşul nostru 4n alt aspect alcunoaşterii tradiţiilor şi obiceiurilor de iarnăa $nsemnat colindatul ,unde copiii au oferit colinzi şi au primit daruri

 :radiţiile,datinile,obiceiurile şi folclorul romanesc sunt documente grăitoarepri%ind istoria şi cultura acestor locuri:ezaurul folcloric al acestei zone,constituie o componentă %aloroasă,o moştenire de preţ pentru toţi cei caretrăiesc şi %ieţuiesc $n această parte de ţară?oştenirea pe care o a%em trebuie dusă mai departe de ele%ii pe care $icreştem şi 6i educăm pentru că un popor trăieşte prin ceea ce lasă &ilor săi

8ste bine să cunoaştem şi să transmitem copiilor măcar un strop din ceea cea creat omul simplu de la ţară cu iscusinţa minţii şi cu căldura suetuluisău,pentru a şti copiii de mici cine sunt şi de unde se trag,,.z%orul neamului meu e ţăranul român33 N .orga

369

Tradiții: Mărțișorul și BabeleProesor Stănică Ghiorghi ț ăProfesor Stănică IulianȘcoala Gimnazială Apele Vii?ulte din obiceiurile și tradițiile nostre au rămas fără conținut și, cel maiadesea, nimeni nu-și amintește sau nu știe ce semni&cație au a%ut la

 $nceputuri mărțișorul și babele?@Ț.ȘA4*

8/16/2019 obiceiuri

5/7

0e %remea dacilor, simbolurile primă%erii erau confecționate $n timpul iernii șise purtau doar după B ?artie ?ărțișoarele erau, pe atunci, pietricele albe șiroșii $nșirate pe o ață !lte surse arătau că mărțișoarele constau $n monedecare erau atârnate de &re subțiri de lână, negru cu alb :ipul de monedă (aur,argint sau bronz" indica statutul social 8le erau purtate pentru a a%ea noroc

și pentru a a%ea o %reme bună Dacii credeau că aceste amulete aducfertilitate, frumusețe și pre%in arsurile din cauza soarelui !cestea eraupurtate până când copacii $ncepeau să $norească și apoi atârnate de crengilelor?ărțișorul este un calendar simbolic reprezentat de un șnur bicolor, careadună zilele, săptămânile și lunile anului $n două anotimpuri, iarnă și %ară,făcut cadou la l martie, ziua Dociei, stră%eci $nceput de an agrarCeneralizat astăzi la sate și orașe, mărțișorul este confecționat din două &recolorate alb și roșu, de care se prinde un obiect artizanal, pentru a & dăruitfetelor și femeilor care $l poartă agățat $n piept una sau mai multe zileDeși nu se știe cu e)actitate de când datează acest obicei, se știe că prima zi

a primă%erii era celebrată $ncă de acum apro)imati% EEE de ani, iarmărțișorul $ și are originea $n credințele și practicile agrare de atunciomânii sărbătoreau $nceputul primă%erii la B martie, lună care purta numelezeului ?arte, ocrotitor al câmpului și al turmelor, zeu ce personi&carenașterea naturii Deși obiceiul poartă numele acestuia, nu are niciun fel deconotație marțială #e spune că mărțișoarele sunt purtătoare de noroc șifericire #unt formate dintr-o FGE

8/16/2019 obiceiuri

6/7

fundiță roșu cu alb, roșul semni&când iarna, iar albul H primă%ara De fapt,șnurul reprezintă unitatea contrariilor; %ară-iarnă, căldură-frig, fertilitate-sterilitate, lumină-$ntuneric *a această fundiță se adaugă alte simboluri alenorocului, cum ar & trifoi cu patru foi, potcoa%ă, coșar sau inimă ?ărțișoruleste purtat pe aină, la %edere, sau legat la mână, timp de câte%a zile,

 $ncepând cu B martie +n trecut, se purta până când se arătau semnele debiruință ale primă%erii; se auzea cucul cântând, $noreau cireșii, %eneauberzele sau rândunelele !tunci, mărțișorul era atârnat de crengile pomilor

 $noriți sau de un tranda&r, ca să aducă noroc, ori era aruncat $n direcția deunde %eneau păsările călătoare, rostindu-se; 5.a-mi negretele și dă-mialbetele”*a sfârșitul secolului al I.I-lea ?ărțișorul era primit de copii, fete și băieți, fărădeosebire, de la părinți $n dimineața zilei de B martie, $nainte de răsăritulsoarelui?ărțișorul de care se agăța o monedă metalică de argint și, uneori, de aur, sepurta legat la mână, uneori prins $n piept sau la gât 8l era scos, $n raport de

zona etnogra&că, la o anumită sărbătoare a primă%erii (J?acinici, J>lorii,0aște, J!rminden" sau la $norirea unor arbuști și pomi fructiferi (măceș,porumbar, tranda&r, păducel, %ișin, zarzăr, cire

 

ș etc" și agățat pe ramurile $norite #e credea că purtătorii ?ărțișorului %or & sănătoși și frumoși caorile, plăcuți și drăgăstoși, bogați și norocoși, feriți de boli și de deoci!românii puneau ?ărțișorul $n a'unul zilei de B martie, $n seara zilei de K sauKL februarieDupă unele tradiții, &rul ?ărțișorului, funie de FM sau FMM de zile, ar & fosttors de 7aba Docia $n timp ce urca cu oile la munte !semenea 4rsitoarelorcare torc &rul %ieții copilului la naștere, Docia toarce &rul primă%erii, lanașterea anului agrar

De la români și aromâni, obiceiul a fost preluat și de alte popoare din centrulși sud-estul 8uropei7!78*80rima zi a primă%erii este ziua 7abei Docia 7aba Docia este o bătrână zeițăagrară, care moare de B martie și renaște de ?ucenici, pe L martie Dociaaduce aminte de marea zeiță :erra ?ater și poate & asociată cu Diana și .unode la romani și cu 9era și !rtemis de la greci FGB

8/16/2019 obiceiuri

7/7

*egenda babei Docia (%ariantă"A femeie bătrână, Docia, a%ea o &ică %itregă pe care o ura +ntr-o zi de iarnăgeroasă, Docia i-a dat o aină foarte murdară cerându-i să o spele la râupână de%ine albă ca zapada 0e masură ce o spala, aina de%enea tot maineagră +ngețată de frig și cuprinsă de disperare, fata plângea când a apărut

?ărțișor, un bărbat tânăr care i-a oferit o oare magică și a sfătuit-o să se $ntoarcă acasă ând a a'uns fata acasă, pânza era albă ca și neaua 7ătrâneiDocia nu i-a %enit să $ și creadă ocilor