Obiceiuri familiale- Trilogia vietii.pptx

8/10/2019 Obiceiuri familiale- Trilogia vietii.pptx

1/65


2/65


3/65


4/65

Venirea pe lume a unui copil a fost mereu un eveniment

important pentru familie si neam.Nastereaa insemnat trecerea din lumea neagra in

lumea alba si astfel s-au format practici de integrare a nou-nascutului in viata si in familie.

Aceste practici incepeau imediat dupa nastere candmoasa taia ombilicul ca prim act al separarii de lumeaanterioara.

Desigur si in perioada celor 9 luni de sarcina au existat si

exista o serie de ritualuri si traditii pe care atat femeiainsarcinata cat si moasa le-au respectat si poate le mairespecta, traditii care au menirea de a aduce pe lume unprunc sanatos, frumos si voios.


5/65

Un proverb strvechi spune :

Mulimea copiilor bucuria romnului.

Prin urmare una dintre dorinele cele

dinti ale noilor nsurei i mai ales a

tinerei neveste este aceea ca bunul

Dumnezeu s-i binecuvnteze cu naterea de

fii i fiice.

Dac dup nunt aceasta nu rmnea

grea se temea s nu fie stearp brbatul s

nu o mustre si s nu-l piarz.

Astfel apela la alte mijloace pentru a

reui sa ramana insarcinata.

nti ncepea s se roage la Dumnezeu i

s plteasc la mnstiri iar dac

rugciunile nu dadeau roade aceasta ii

prepara diverse licori din plante precum :

orhidee trandafir alb liliac alb si ruja.

Neajutndu-i butura lua 9 fire de usturoi si

le lasa n sticla de rachiu la macerat pe urm

bea acea licoare. n ulimul stadiu dac toate

acestea nu dadeau rezultate apela la

descntece i la vrjitoare.


6/65

Unele traditii si vorbe din popor spun caurmatoarele obiceiuri erau cele mai practicatede femeile insarcinate din toate colturile tarii,

nerespectarea lor ducand la facerea de copiicu diferite probleme.


7/65

1. Femeia nsrcinat, care va culege surcele n poal, copilul ce l va nateva avea nite pete de diferite marimi, iar dac va culege surcele dinrindea , va face copilul cu prul cre.

2. S nu pun vreo legtur dup cap , ca s-o depene , c apoi are sa fiecopilul cu buricul dup cap, iar dac trece cineva peste o femeie greai nu i aduce aminte, atunci copilului i se nvrte buricul dup

grumaz.

3.S nu dea ap nimnui, c nu va putea nate pn cnd acela nu i va daapa de but.

4. S nu sufle n cuptorul de pne, ca face copilul cu limba prins.5. S nu treaca pe sub rzboiul de nvelit pnz , pentru c va nate copii

gemeni.

6.Dac o femeie gravid poftete de la cineva vreun fel de mncare i acelanu-i d , spun romnii din Bucovina c acela face un mare pacat, iarn Moldova , se spune c soarecii ii vor manca lucrurile din casa.

7. Dac sotii lor nu le pot aduce cele ce poftesc, iar femeii i se face ru , seaduce moaa care i prepar o bautur din 9 smburi de pepene cu 2rmurele de cimbru, pisate bine i apoi puse n rachiu. Dup se iaucoji de ceapa i se pun ntr-un hrb cu crbune i se afumfemeia.

8.n Moldova , femeile care se afl n pericol de a pierde ftul, trebuie sa beacu apa un amestec de cruce de nuccu smn de castraveipecare le piseaz. Altele ard bumbi de suman , pun crumul ce se face, inap i o beau de 3 ori. Dac nu o ajut nici asta , spal icoana Maicii

Domnului dupa care beau acea apa.

9. Femeia nsrcinat s nu stea pe vreun prag c va face copilul cu buzatiat, nici s ad pe vreun sac ,cci va nate greu. Femeiansrcinat care cunun i va muri pruncul iar cea care tie ca este inu spune , pruncul ei va fi mut.


8/65

Unele femei pot pierde copilul ,dup credina poporului , nu doar din cauzeleprezentate mai sus ci i din pricina unor spirite rele, unul dintre acestea fiindZBURATORUL.

ZBURATORUL este un spirit ru , ca un zmeu, care intra noaptea pe cosau horn ; sau sub form de arpe i cu aparen de flacr ce chinuiete pe

femeie. Aceasta se scoal dimineaa obosit i cu vineeli pe tot corpul, ea simtepe tot corpul o greutate , mucturi, ciupituri iar din aceast cauz poate natecopilu mort. Pentru a scapa , ea cheam pe moa sau pe baba atottiutoare ntr-omari sau vineri ca s-i descnte i s-o vindece.

SAMCAsauAVESTIA este alt sipit necurat , mult mai periculos, numiti spurcata sau aripa satanei. Acesta se arat femeilor ngreunate , mai ales cndsunt pe patul naterii i le nspaimnt i frmnt, le tortureaz , aa c cele maimulte dintre ele mor sau ramn schimonosite i neputincioase. Singura scpareeste rugciunea Sf Arhanghel Mihail , care trebuie scris de un om batrn.

In Transilvania acest spirit necurat se numete Baba Coaja.


9/65


10/65

De asemenea perioadei de la venireacopilului pe lume pana la botez i se aloca o

deosebita importanta.Imediat dupa nastere are loc primul

spalat si prima infasare ca pruncul sa fie feritde fiintele demonice.

Tot la nastere pruncul era asezat pepamant si vatra, trecut peste foc sau in unele

locuri dat tatalui de catre moasa in brate

simbolizand primirea in familie a acestuia.

C d l i l d ii


11/65

Cnd nou nscutul a sosit pe lume , dup ce moaa iitaie buricul ,lipete copilul de mas i zice: Acesta sa fiela cap de mas i cuvntul lui luat n seam. Dup ce lnseamn cu semnul Sf Cruci, zice de 3 ori n numeleTatlui i al Fiului i al Sf Duh, Amin! apoi l spal cuap rece ca s fie detept, nesimitor i trziu la frig.Pentru a le ferii pe mam i copil de deochi , moasa punedeasupra uii o a roie mplntat cu un ac sau face uncanaf de ln roie i-l bate cu un cuior . Tot atunci sepune la picioare i la gtul copilului usturoi , ca s nu seapropie strigoaicele de dnsul.Alte credinte :

1. Cnd se nate copilul i pic pe mna stng va tri numai

cu strmbul iar de va cdea pe mana dreapt , toat viaalui va fi cu dreptate.2. Cnd se nate un copil , se nscrie n cartea sori nu doar

numele ci i destinul de unde vine i zicala aa mi-a fostscris n slovele ursitoarelor. De s-a nscut n ceas buntoat viaa va fi norocos i fericit iar de s-a nascut n ceasru va fi nefericit.

3. Se mai crede c pruncul capt la natere o stea iar ct timplucetepe cer att va tri iar cnd se stinge atunci i securm zilele.

4. Dac copilul s-a nscut ntr-o duminic sau praznic marecopilul va fi foarte norocos.


12/65

Perioada de la nastere pana la botez era o perioadapericuloasa. Se crede ca in aceasta perioada pruncul esteamenintat de vraji si draci care umbla sa-l ia in lumeaneagra de unde a venit si sa nu poata fi increstinat.

Oprirea iesirii cu pruncul din casa

Punerea unor obiecte in scaldatoare si la calcai

In trecut se punea la capul copilului o carte intitulataEpistoliacare indeparta relele de la cei care o purtau.

Dupa nastere casa in care locuia mama cu pruncul eraconsiderata necurata si se realizau slujbe si rugaciuni

speciale (molifte) insotite de stropirea cu agheasma.

Acestea sunt doar cateva din practicile menite pentru aceaperioada.


13/65


14/65

Ca ritual principal botezul constituie forma ceamai veche de traditie la nastere in perioadaprimara.

Inainte cu mult timp se putea boteza oriunde: in

apa curgatoare, lac, izvor etc. cu timpu au aparutvase de piatra si incaperi menite pentru botez.

Acum, in zilele noastre, botezul se poate realizamult mai usor si se face obigatoriu in biserica.

Botezul este mentionat in sursele vremii si cunumele de botejune cum apare in Codicelevoronetean.


15/65


16/65


17/65

NAIITrebuie s garanteze pentru buna lor credin.Ei trebuie s depun mrturisirea credinei lor i srenune la diavol i la operele lui. Naiitrebuie sfie membri credincioi ai biserici i n stare de a dacuvenita educatie.

Lumnrile de botez , le pregtesc naiidin cear curat. Acestea se mpodobesc cu diverseflori naturale , mai ales busuioc, pamblici coloratei un tergar . Se mai duce la botez o pnz alb ncare va fi scos copilul i din acea pnz i se va faceo cma.

In Moldova , nainte de plecare copilul sembrac n straie de botez iar mama lui i pune pepiept un bnu de argint pentru noroc. Naii trebuies i duc cinste preotului , o gin .

Fiecare copil , la botez capt un nger pzitor.Lumanarile de la botez nu e bine s le dai ci ele

trebuie s arda unde se afl copilul botezat.


18/65

NUMELE DE BOTEZ

n unele pri datina este ca prinii s pun singurinumele pentru nou-nscut, n altele naii iar n altele cndcopii se nasc n vreo zi nsemnat li se d numele sfantuluirespectiv.

Dac un copil este chinuit de spiritele rele i sembolnavete acestuia i se schimba numele la botez, sau

este vndut. Mama copilului il da pe acesta unei femei pefereastra si tot pe acolo aceasta primeste banii. Femeiainconjoara casa de 3 ori dupa care intra in casa si ilinapoiaza mamei.


19/65

CumetriaCumetriase face n unele pri n aceiai zi cu

botezul seara sau n altele, a doua zi. Cndmoaa cu copilul i cumtriipleac de la botez,

tatl se duce prin sat i poftete pe cei apropiaila acesta ocazie.

Bucatele cele mai speciale la aceast ocaziesunt n zilele de frupt: zeam , sarmale , fripturi placinte iar n ziele de post bor de pete ,glute , pete i varz.

In sec XVI, nasilor de botez le-au fost datadenumirea de CUMOTRI in manuscrisul de laEUD( N Ardealului sau N Moldovei) !


20/65

Ursitoarele sau cele 3 zne se sftuiescasupra sorii copilului si vin n noaptea ceafr de so . Ele sunt foarte suprcioase,

iar parinii trebuie s se poarte frumos cuele ,cci dup cum se vor purta cu ele, aava fi i soarta copilului , bun sau rea.

De aceea , n Moldova , dupa trei zile de la

naterea copilului, moaa ntinde o masa ncamera unde doarme copilul , ncrcat cude toate pentru a ndupleca ursitoarele.


21/65

SCALDACIUNEA

n cele mai multe locuri datina este s se scoat copilul din mir de ctre cumtrii mariabia a 2 zi dup botez .

La sldaciune iau parte doar femeile i eventual cumrtru mare. Moaa preparscalduca cu :

busuioc, fire de gru s aib cinstea grului , mrar s fie bun ca mraru n bucate, ment i romani- s cresc uor i s fie sntos, botiile de mac - s poat dormi uor, smn de cnep s cresc iute,

pene s fie uor ca ele, apa sfinit, laptele dulce , zahrul i oule.Dup ce moaa bag copilul n sclduc, cumtra resp. cumtrul, aprind lumina de la

botez si picur dintrnsa sub form de cruce n ap de cte 3 ori fiecare loc nti lacap, dup n partea drept i apoi n partea stng. Apoi toate femeile prezentearunc n ap bani ca pruncul s fie banos i norocos.

Dup ce-l scald, l sterge pe la ncheieturi unde a fost uns cu mir, apoi n gur ca s numiroase, pe subsuori sa nu asude i la urechi ca s aud bine apoi l scoate din apprinzndu-l cu amndou minile de cap , ca s cresc nalt i drept, l nfa i iface de 3 ori curce peste corp.

Dup ce a predat cumtra mare copilul maicii sale , moaa strange banii din scalduci scoate afar apa , aruncnd-o la trunchiul unui copac sanatos i frumos, screasc mare ca pomul i s fie sntos ca dnsul.

In p erioada de dupa botez un moment de tradi t ie a fost si este


22/65

In perioada de dupa botez, un moment de tradi t ie a fost si esteMBISERICIREA prunculu i .

Fiecare femeie dup naterea unui copil se consider de ctre popornecurat i 40 de zile nu are voie s ias din cas. Dup ce trecaces te zile, ea merge la biseric mpreun cu copilul pentru a i se ci t iMoli f ta.

Dup,preotul nchin copilul pe la toate icoanele iar de este partebrbteasc preotul intr cu el n altar , unde l atinge cu capul decele 4 co ltur i ale Mesei Sfinte.

COLCIMEA

Datina este ca prinii noului nscut i ncretinat , s duc nailor colaciica semn de recunotiin i mulumire. Ei simblizeaza viaa prunculuicare trebuie s fie ndelungat i precum colacul rotund i deplin, aai viaa pruncului s fie rotund i deplin.


23/65

Traditia adevarata e singura merinde

sufleteasca.

(Liviu Rebreanu)


24/65


25/65

Este bine cunoscut c omul, n viaa de pe pmnt, trece prin3 momente foarte importante:botezul, nuntainmormntarea. Toate 3au o legtur deosebit cu viaareligioas a omului, iar primele dou sunt considerateSfinte

Taine .

Pruncul, la puin timp dup natere, este botezatpentru a securi, a se spla de pcatulstramosescmotenit de la Adamcel din Raii de la celelalte pcate svrite pn atunci,intrnd n stare haric. Apoi, ajuns la maturitate, el se vadespri de mama i tatl su i i va lua soie. Acesteveniment este consfinit prin nunt, prin Sfnta Tain aCununiei.


26/65

Scopul Casatoriei a fost de la bun inceputacelasi si a ramas neschimbat pana inziua de azi:

-sa ai consort/consoarta la bine si larau

-urmasi legitimi

-sa nu apuci anii batranetii incacelibatar fiind


27/65

Inca de pe vremea Dacilor, femeile se casatoreau

la varsta de 15-20 de ani iar barbatii 18-30 ani. De la 28 de ani femeile inca singure devin fete

batrane si barbatii singuri incepandde la 32 deani, feciori tomnatici

Fetele sunt bune de maritat cand stiu sa facatoate lucrurile care se cad de la tara iar fecioriitoate treburile gospdariei.

Ca sa se intalneasca si sa se cunoasca atat fetelecat si baietii mergeau pe vremuri la petrecerinumite JOC sau BERE care aveau loc in aerliber atat in satul natal cat si in satele vecine.


28/65

Feciorii care nu se casatoreau, dupa viziunea poporului,erau prea urati, prea prosti, pretentiosi, ori le murise ursita.

Cei care nu se insurau niciodata erau considerati mult preapacatosi sau mult prea iubiti de Dumnezeu.

Acestia erau luati peste picior de catre feciorii tineri saucasatoriti.

Deasemenea un alt motiv pentru care nu se insurau era acela dea ramane necasatoriti de dragul mamei pentru a nu-I facesuparare cu nora.


29/65

Mai erau numite: FETE STATUI sau COSITEALBE

Erau urate, necinstite ori le murise ursita.

Atat ele cat si mamele lor erau batjocorite.

Cele nemaritate care credeau ca cineva le-avrut raul recurgeau la farmece si vraji.

Farmecele= descantece cu rol pozitiv. Fata securata astfel de ura si facaturi.

Vrajile= descantece cu scop rau, malefic.


30/65

Onesta Statornica Strangatoare Grijulie Isteata

Frumoasa Sanatoasa

De aici si proverbele: Cinstea e mai scumpa decat toate Nevasta cu mintea buna/ E barbatuui cununa!

Sa-ti iei nevasta de casa/ Nici urata, nicifrumoasa!


31/65

Aceleasi calitati ca si la mireasa doar ca incazul lor nu se pune accentul pe frumusete.

Romancele sunt vesele, glumete si le placvoinicii.

Cauta barbati puternici, sanatosisi avuti.

In Bucovina cand se vine in petit, daca

feciorul gusta din toate bunatatile de pe masainseamna ca este sanatos, daca refuza sau seschimba la fata, nici nu se mai sta de vorba cuel.


32/65

Cu cat de departe vine mirele, cu atat mai mare eonoarea care se face familiei, si cu cat se marita fatamai departe, cu atat mai mult pierde tatal ei din stima.

Un proverb romanesc spune: Mai buna e hula dinsatul tau, decat lauda din satul strain

Amestecarea de sange= casatoria intre

rude. Aduce cu sine stingerea fatala asupra familieicelei noi. In poporul roman acest lucru esteconsiderat un pacat de moarte si nu se da voie

casatoria intre rude pana la al 7 lea neam.


33/65

Acasa la mireasa erau asteptati parintii vitorului miresau in unele zone prieteni de-ai mirelui de aceeasivarsta.

Logodna consta defapt in aceasta ''legare'' a

casatoriei.Aceasta ,,legare'' a casatoriei se facea pe o perioada de

timp cum ar fi 4,6 saptamani ;

Parintii reprezentau in factor foarte important in

mariajul tinerilor indragostiti.In trecut casatoriile erau aranjate de parinti, traditie

ce se pastreaza si astazi in unele zone.


34/65

Pregatirile de nunta erau intense.

Mamele tinerilor erau insarcinate cu pregatireabucatelor de nunta.

Bautura de la nunta era facuta tot acasa,dar debarbati si consta in palinca si rachiu in general.

Inainte de nunta, viitorii miri mergeau la bisericapentru a se spovedi si impartasi.

Era mare pacat daca cei doi nu respectauconsumarea mariajului dupa slujba Sf Taine aleCununiei.


35/65

Cu o seara inainte de nunta mireasa:- Cosea FLOAREA MIRELUI

-Ii pregatea camesa, palaria si izmenele (la fel si mirele pregatind

costumul traditional de nunta al miresei)BUCHETUL MIRESEI era format din:

- flori din gradina si de campAJUTOARELE erau DRUSTILE si VORICEII= in general,tineri membrii

ai familiei.DRUSTILE, in limbajul de azi inseamna DOMNISOARE DE ONOARE

VORNICEIIinseamna CAVALERI DE ONOAREAcestia aveau rolul de a pregati florile de pus in piept nuntasilor , care

erau de asemenea naturale.Aceste flori erau spoite si se faceau cu BIRBANOC= adica flori de la

fantani,de prin paduri.

Mireasa era cea care pregatea florile nasilor (NUNILOR)Mireasa era cea care punea in piept florile nasilor

Drustile si voriceii erau cei ce puneau florile in piept nuntasilor .Aceste traditii,pregatiri,erau respectate cu sfintenie fiind mostenite de la

stramosi.


36/65


37/65

Dimineata, Mirele isi cerea singur iertare de la parintidupa care ducea miresei hainele de nunta,cu tot cumuzica.

Mireasa de asemenea,cu tot cu muzca,mergea la mireacasa sa-i duca hainele de mire.

Traditia aceasta de a duce hainele,unul altuia,eranecesara in respectarea intregului ritual de nunta.

Mireasa se pregatea la ea acasa.

Se imbraca in costumul popular adus de mire iar pecap in loc de voal i se punea un batic cu elemente si

motive traditionale.Mirele era gatit acasa la el dupa care se pornea,cu

vorniceii si cu nuntasii din partea lui spre mireasa.

Mreasa cu nuntasii din partea ei, cu parintii, drustile si

muzica asteptau mirele.


38/65

Cei doi miri isi cereau amandoi iertare de la parinti intimpul in care un batran spunea o iertaciunetraditionala ce avea rolul de a sensibiliza pe toatalumea.

Dupa acest ritual,mirii impreuna cu nasii si nuntasiimergeau la biserica.

Mirele mergea separat de mireasa pe un cal si trebuiasa inconjoare satul impreuna cu vorniceii inainte

de a ajunge la biserica.Mireasa mergea separat intr-o caruta cu drustile.

Mirii se intalneau la biserica unde avea loc Sf. Tainaa Casatoriei.


39/65

Dupa slujba, preotul sfatuia tinerii cu privire lalucrurile ce vor urma in viata si le acordaindemnuri sa asculte de nasi acestia devenind

parinti spirituali.Dupa terminarea ritualului bisericesc fiecare se ducea

la casa lui, dupa care mirele era invitat la mireasaacasa.

Mirele trebuia sa stea la masa,in casa, cat timp zestreamiresei era jucata si dusa la carute.

Acesta nu avea voie sa iasa din casa pana ce zestreanu era toata jucata si asezata .

Oamenii ramaneau la joc la mireasa acasa pana seara.

Inainte de a pleca toti sprePRIPOI(petrecere),mirele

trebuia sa-si joace mireasa.


40/65

Se dansa pe muzica populara. Banii de la nuntasi erau strans de paharnici. Acestia erau

oameni deschisi, glumeti si cu initiativa, in general, membriidin familie.

Se striga suma pe care fiecare o dadea, aceasta strigare fiindde fapt un gest cu caracter stimulant ca oamenii sa oferesume mai consistente de bani. ( traditie pastrata si acum in

Suceava, in comuna Hutani sau in Botosani,sat Mircesti.)

Exista traditia ca fiecare ban primit de nuntas, mireasa sa-lpuna la sani, dupa care,mai tarziu,sa-i puna deoparte.

In general,aceasta strigare de bani se facea inainte casarmalele sa fie servite.

Dupa acest ritual, nunta isi lua cursul firesc.


41/65

Tortul miresei era taiat de nasul mare si impartit nuntasilor tot de

el. Se canta traditionalul ''La multi ani!'' si se faceau urarile specificenuntii.

DEZGATITULavea loc spre dimineata Mireasa era dezgatita de nasa, i se dadea baticul jos si florile de

mireasa. Se canta 'Ia-ti mireasa ziua buna'' . Cantecul avea rolul de a sensibiliza mireasa si de a accentua

statutul de femeie maritata.

BUCHETUL MIRESEI nu era aruncat . Mireasa alegea odomnisoara si i-l oferea.

Cand se termina petrecerea, toata lumea mergea acasa. Peste 2 zile avea locINTORCATURA.

La intorcatura se juca, se manca, se bea, se petrecea din nou , dar

intr-un cadru mai restrans,de data aceasta si acasa la mire.


42/65


43/65

Biserica Ortodoxa ne invata ca moartea este despartireafl l i d


44/65

psufletului de trup.

Sfanta Scriptura (BIBLIA) arata ca atunci cand omulmerge la locasul sau de veci trupul trebuie sa seintoarca la pamant cum a fost, iar sufetul sa se intoarca

la Dumnezeu Care L-a dat.( ECCLEZIASTUL 12, 5-7)

Bogat sau sarac, rege sau rob, intelept ori analfabet, totparasim aceasta lume intr-o zi si ne prezentam inaintealui Dumnezeu care ne va judeca, randuindu-ne

rasplata cuvenita. Dar legatura celor morti cu cei vii nuinceteaza, ci ea se mentine prin rugaciune neincetata pecare Biserica o face pentru sufletele raposatilor,pastrand comuniunea de iubire si nadajduind ininvierea tuturor la sfarsitul veacurilor.

Cand un crestin a murit, rudele acestuia de multe oritrec prin momente de deruta, intrucat apar pareri sitraditii diferite in legatura cu datinile ce inconjoaraceremonia inmormantarii

Cand cineva moare apar niste semne


45/65

pprevestitoare cum ar fi:

- Pocnirea unor obiecte din casa, de mobilier,de la horn.

- Stricarea de sine a bibelourilor sau sticlelor

- Caderea icoanelor si a oglinzilor

- Tencuiala cazuta de pe pereti

- Fuga sau moartea pisicilor din casa - Cantarea cucoseasca a gainelor

- Urletul cainelui

- A face pete negre pe maini ca niste bureti (strelici)

- Visarea de gropi, apa tulbure, lumanari stinsesau caderea dintilor

- Cantecul cucuvelei.


46/65


47/65


48/65

In Bucovina, bolnavul nu poate muri daca sta cu capul pe o perna de pasare. I sepune un cojoc sau pieptaru de oi si miei, simbol al sfinteniei.

I se inchid ochii pentru a nu vedea jalea si durerea- o datina veche si sacra de laromani.

Se leaga sub falci cu o basma sa nu intepeneasca cu gura cascata.Se deschid ferestrele si usile sa iasa moartea cu sufletul

Se acopera vasele cu apa sa nu pice sufletul si sa se innece.

Lumanarea se tine pana se scalda mortul si se aprinde dupa inmormantare in 3seri unde a fost tinut pe timpul agoniei.

Daca moare in timpul Saptamanii Luminate sau de Pasti sufletul merge direct inRai.

Se spune ca este bine sa mori noaptea ca sa nu iti manance pasarile ziua trupul.

Steaua de pe cer este legata de soarta omului. Fiecare om are o stea.

Daca a fost mult timp bolnav si a stat la pat inseamna ca l-a iubit Dumnezeu .


49/65

Dupa moarte urmau acte cu un caracter socialaparte.

Moartea era anuntata prin clopotecare setrageau intr-un anume fel.

- la munte se suna la bucium

- in alte locuri se punea la poarta celuidecedat o naframa sau o carpa neagra.

- barbatii din familia decedatului umblau insemn de doliu cu capul descoperit si

nebarbieriti. Indata dupa moarte, persoana decedata este

scaldata si gatita.


50/65

Reprezinta curatirea sufletului de pacate. Se foloseste apa de izvor sau de fantana unde se puneau plante precum

menta, busuioc, lemnul domnului, etc. Dupa scaldare I se taie unghiile. In Bucovina nu se scalda mortul cu totul ci doar se spala simplu cu apa

rece. Daca e barbat I se rade barba pentru a aparea in fata Domnului tanar. Nevestelor li se impleteste parul. Daca decedata este o lehuza i se lasa

cateva fire neimpletite pentru a o deosebi Dumnezeu si pentru a-I iertapacatele.

Fetele mari si copilele se lasa despletite pentru a putea fi gatite de nunta. Obiectele folosite pentru scaldarea si pieptarea mortului nu se mai

intrebuintau in nimic in unele zone.

La Radaseni sau Malini obiectele se dau de pomana celui care-l scaldaimpreuna cu alte lucruri cum ar fi: hainele celui decedat, perne si paturi,etc.

Mortul se imbraca cu cele mai bune haine de preferabil noi. Daca este fata nemaritata se imbraca in rochie de mireasa si I se pune pe

deget o veriga de logodna iar baiatul neinsurat se gateste precum un mire


51/65

Copii care mor pana in 7 ani sunt imbracati incamasa . De la 7 ani in sus se imbraca in straie desarbatoare.

In general copii care mor sunt considerati ingeri

deoarece ei nu stiu de pacat.

Imbracarea si gatirea mortului numita siprimenirea mortului cu hainele cele mai scumpe sifrumoase, se face din iubirea si cinstea ce se arata

catre dansul si pentru credinta.Daca mortu arata o fata trista si posomorata, se credeca nu este multumit de vesmintele cu care a fost

imbracat.De asemenea se mai spune ca poate fi scarbit pentru

ca vede pe lumea cealalta ceva ingrozitor sau de

jale pentru familia ce a lasat in urma.


52/65

In unele regiuni inca se mai aseaza mortul pe

pamant. Apoi pe lavita sub icoane sau pe masa,in sicriul deschis ca lumea sa-si ia ramas bun.

Lumea se temea numai de mortii care puteaudeveni strigoi strigoii fiind cei rai, sinucigasii,

cei care au murit naprasnic, vrajitori/vrajitoare.

Punerea mainilor pe piept inseamna ca iimultumeste Domnului pentru traiul ce l-a avut.

Pe piept i se pune in cele mai multe parti, oicoana sau o cruce de lemn ca sa nu se apropie

cele rele de dansu.


53/65

Priveghiul este un rit precrestin. Dureaza de obicei 2 nopti. Traditia din unele locuri spune ca mortul nu trebuie lasat singur pentru a

nu trece prin fata lui, pe sub el sau peste el vreun animal, caine, pisica,gaina etc, ca devine strigoi.

Daca priveghiul se face dupa randuiala traditionala cei veniti la priveghidanseaza, joaca carti, canta din fluier, spun basme. Jocuri renumite:

-mora, -inelusu, - lefa, -buvna, -papuselele, -manzulica. Bocirea sau jellirea este prezenta la toate popoarele lumii. Este o expresie

a durerii dar si o obligatie sociala. Bocitoarele sunt de regula mamele, sotiile, surorile, verele etc. Numarul lor este foarte mare si variat. Bocetele consta in cantece de jale,

urlete dar si actiuni.

Plange casa, plange masa,

Ca de stapanu esti ramasa !


54/65

Ca de stapanu esti ramasa !

Plangeti usi, ferestri plangeti,

Ca de-acuma ramaneti,

Plngeti si voi cheutori

Ca stapanu-I calatoriu

Bata-te pustia morteMultu esti tu farde dreptate !

Ca-I venitu pana la pragu,

Si-ai luatu ce mi-a fost dragu

Si-ai venit pana la fereastra

Si-ai luatu capulu din casa,

Gospodarului cinstea caseiCinstea casei, stalpului casei

El de-acuma ca ne lasa

Cu inima fripta, arsa

Scoala-te draguta scoala

Ca-I destulu de-alalta seara

Si te uita pe fereastra

Ca venitu carte domneasca

Ca la drumu sa te porneasca

Carte domneasc-a sositu

Si la drumu ca te-au pornitu

Ramai casa sanatoasa

Ca stapanul tau te lasa!


55/65

In decursul priveghiului, pe langa jocuri se citesc

stalpii.

Stalpii= evangheliile celor 4 Evanghelisti ce se citesc

de preotul paroh.

In Bucovina stalpii erau cele 12 evanghelii ale

Invierii.Acum ei au semnificatia vamilor vazduhului iar

citirea lor se face cu scopul ca cel repausat sa poata

trece aceste vami. Sunt cititi din momentul in care

acesta este scos din casa si dus catre groapa.


56/65

Se realizeaza dupa-amiaza. Se aduc de la biserica siprocesia menita pentru inmormantare

-crucile

-prapurile

-sfesnicele

-serafimii

-nasaliile sau drucusarii.

Cum au scos ducetorii sicriul cu mortul afara, cei decasa care raman inauntru inchid usile si pazesc

ferestrele ca moartea sa nu se intoarca.

Se scoate pausul, pomenele, coliva, pomul precum sicelelate obiecte.

Preotul incepe a rosti ectenia mortilor siEvanghelia.

Intai se duce toiagul asezat pe un sfesnic


57/65

Intai se duce toiagul asezat pe un sfesnic

O cruce mare

Bradul

Prapurii cu coliva si pomul cu pomenele

Preotul si cantaretii

Serafimii si sfesnicele cu lumanari aprinse care sunt

duse de 4 baietiNasalia cu mortul

Neamurile cele mai apropiate, bocitoarele amicii sicunoscutii.

In unele parti mortul este dus la groapa cu cantari dinfluiere si buciume.Aceasta este o traditie

romana.

La biserica se realizeaza prohodul mortului.


58/65

Groapa se sapa de catre ciocli sau gropari.Acestia de obicei nu sunt inruditi cu mortul.

Apropiindu-se de groapa intervin din nou

bocitoarelePe marginea gropii, preotul rostete ultima

ectenie i se cnt"Venica pomenire". naintede acoperirea sicriului, cei ce n-au putut s-i

ia ultimul rmas bun, pot s-o fac acum,srutnd icoana de pe pieptul celui decedat, i,

dup caz, mna acestuia. Preotul apoisvrete tot ritualul de ngropare (vars

untdelemn i vin este cel decedat


59/65

El dureaza de regula de la etatea si gradul de inrudire cu celrepausat.

Copii decedati sunt considerati ingeri si nu trebuie sa sejeleasca dupa ei.

Daca o persoana moare in floarea varstei, toata lumea o

jeleste si ii plange tineretea furata. Barbatii isi lasa barba iar femeile renunta la orice fel de

podoabe. Ca semn de jelire datina spune ca hainele trebuie sa fie

negre.

Daca femeile carora le-au murit barbatii se marita in timpuljelirii inseamna ca acestea nu i-au iubit si nu sunt privite cuochi buni.

Pentru unii aceasta perioada dureaza 1 an sau 6,7 saptamaniadica 40 de zile.


60/65

Familia celui decedat cheam la mas, dupnmormntare, pe cei care au luat parte la

ceremonie, rude, cunoscui i, ndeosebi, pecei care au ajutat la pregtirile de nhumare.

Dup oficierea slujbei i binecuvntareaofrandelor de mncare i butur, cei prezeni

sunt datori s mnnce cu cuviin i curugciune n gnd, pentru cel decedat. Nu se

vorbete fr rost, nu se fac glume, nu se rde,dar nici nu se mnnc, nici nu se bea

ntocmai ca la nunt. n loc de "noroc!" sau alturare, atunci cnd se gust din pahar, se

zice "Dumnezeu s-l/s-o ierte",


61/65

Se face la: - 3 ani de la moartea unui copil

- 5 ani de la moartea unui june

- 7 ani de la moartea unei persoane

mai in varsta Se face in zi de Sambata


62/65


63/65

Acestea incep din ziua in care are locingropaciunea.

Se plateste la biserica pomelnic si se face prazniculcelui adormit.

In ziua inmormantarii, la 3, 7, 9 si 40 de zile, totsub forma de praznic si pomelnic la biserica. Aceste pomeniri sunt menite pentru bunastarea

sufetului decedatului. Se spune ca astfel el se poate mantui prin jertfa

celor ce inca traiesc. Nu trebuie sa lipseasca lumanarea aprinsa si

zicala: De sufletul adormitului...


64/65

Moartea nu alege nici tanar, nici batran.

Nu te cauta ca esti mirean sau calugar, bogat sau sarac,

copil, tanar sau batran, pregatit sau nepregatit.

Omul accept moartea, dar nu ceasul morii. S morioricnd, numai cnd trebuie s mori nu!

(Emil Cioran)


65/65

Istoria traditiilor si obiceiurilor la romani

Nicolae Cojocaru

Trilogia vietii

Nasterea/Nunta/Inmormantarea la romani Simion Florea Marian

Studiu de cercetare realizat de membrii acestui

proiect Alte informatii: Internet

Obiceiuri familiale- Trilogia vietii.pptx

Documents

Transcript of Obiceiuri familiale- Trilogia vietii.pptx