OASELE CRANIULUI

 Cu excepţia mandibulei, toate oasele craniului sunt unite între ele prin suturi, (imobile), articulaţii formate prin osificarea ososa. Opt oase formeaza neurocraniul = o bolta de protecţie a creierului. Paisprezece oase formeaza splanchnocraniul.Neurocraniul, înconjoară creierul şi include următoarele oase craniene:

Ethmoid Frontal Occipital Parietal Sphenoid Temporal

Splanchnocraniul (cuprinde oasele care sprijina fata), include oasele următoarele: Lacrimal Maxilla Nasalul Palatinul Vomerul Zygomaticul

OSUL FRONTALOsul frontal este format din două părţi componente: verticala, scoama, corespunzătoare cu regiunea fruntii şi o parte orbitală sau orizontală, care intră în formarea planseului cavitatilor orbitale si nazale.Marginea verticală este dentata, groasa şi se articulează cu osul parietal formand sutura coronala. Se continuă inferior cu o suprafaţă triunghiulara care se articulează cu aripa mare a osului sfenoid. Marginea porţiunii orizontale este dentata, subţire şi se articulează cu aripa mică a osului sfenoid.

Faţa externă• este convexa• În partea de jos a liniei mediane este sutura frontală sau metopica.• Pe fiecare parte a acestei suturi, aproximativ 3 cm superior de marginea supraorbitala este o elevaţie rotunjită, eminenţa frontală• Sub eminenţele frontale şi separate de acetea de către o scobitura putin adanca, sunt două creste arcuite= arcurile supraciliare (creste); acestea sunt proeminente medial şi sunt unite între ele prin glabella• Sub fiecare arcada supraciliare este o margine curbata şi proeminenta= marginea supraorbitala care formează marginea superioara a orbitei şi separă scoama de partea orbitala a osului.• la intersecţia dintre 1/3 mediala şi 1/3 mijlocie este incizura orbitala, uneori transformată într-un foramen, care transmitevasele si n. supraorbital .• marginea supraorbitala se termina lateral la procesul zigomatic, care este puternic şi proeminent şi se articulează cu osul zigomatic.• supero-posterior de la acest proces este o linie bine marcata= linia temporală. Zona posteroinferioara a liniei temporale formeaza partea anterioară a fosei temporale, pe ea se insera m. Temporalis.• Între marginile supraorbitala scoama proiectea în jos prin procesul nazal care prezinta incizura nazala, care se articulează cu oasele nazale medial si lateral cu procesul frontal al maxilarului şi cu lacrimalul.• Procesul nazal se termină inferior cu spina nazala. Spina nazala face parte din septul nasului articulându-se anterior cu creasta oaselor nazale şi posterior cu lama perpendiculară a etmoidului.

1

Faţa internă• faţa internă a osului frontal este concava anterior• fata interna formeaza podeaua fosei craniene anterioare. Ea are în linia mediană incizura etmoidului care se articuleaza cu osul etmoid.• Anterior incizura prezinta superior o creasta numita creasta frontală, care formează un canal pentru sinusul sagital superior.• La articularea anterioara între creasta frontală şi lama cribriforma a osului etmoid este un foramen mic numit foramen cecum, care transmite de obicei o vena emisara din planseul cavităţii nazale pentru sinusul sagital superior.• Pe fiecare parte a liniei de mijloc osul prezintă depresiuni mari pentru circumvolutiunile creierului şi mici, numeroase pentru ramurile anterioare ale vaselor meningeale mijlocii.

Partea orizontală sau orbitala Această parte constă din două plăci subţiri triunghiulare, plăcile orbitale, care formează planseul orbitelor şi sunt separate una de alta prin incizura ethmoidala.

Fetele   - faţa inferioară a fiecărei plăci orbitale este netedă şi concavă şi prezintă lateral sub procesul zigomatic o depresiune de mică adâncime= fosa lacrimal pentru glanda lacrimala; lângă partea nazala este o depresiune = fosa trochleara    - faţa superioară este convexa, marcata de depresiuni pentru circumvolutiunile lobilor frontali ai creierului şi caneluri putin adanci pentru ramurile meningeale ale vaselor ethmoidale.  - marginile posterioare ale plăcilor orbitale sunt subţiri şi zimţate, se articuleaza cu aripile mici ale sfenoidului.Incizura ethmoidala separă cele două plăci orbitale, este patrulatera şi completata (articulata) în craniu, de placa cribriforma a etmoidului. In fata incizurii ethmoidale, pe fiecare parte a spinei frontale, sunt sinusurile frontale. Ele sunt separate printr-un sept şi căptuşite de mucoasa, fiecare comunicand cu cavitatea nazală corespunzătoare (meatul mijlociu) prin intermediul unui pasaj numit duct frontonasal.

2

ETMOID BONE Etmoidul este situat in partea anterioara a bazei craniului, între cele două orbite, pe planseul cavitatii nasale şi contribuie la formarea fiecareia dintre aceste cavitati. Acesta constă dintr-un lamă verticala / mediana, care este foarte subtire, o lamă orizontală / lamina cribriforma şi două procese laterale / masele labyrintice.

Lama cribriforma (ciuruita) • este primita în incizura ethmoidala a osului frontal şi formeaza plafonul cavităţii nazale.• în sus de la linia de mijloc a acestei plăci este un proces neted, triunghiular, apofiza crista galli. Marginea posterioară, lunga şi subţire a apofizei crista galli serveşte pentru fixarea unei dedublari a durei mater care patrunde intre cele doua emisfere cerebrale =falx cerebri (coasa creierului) .• marginea anterioare se articulează cu osul frontal şi prezintă două aripioare (alae) mici de articulare care sunt articulate în depresiuni corespunzătoare la nivelul osului frontal şi completeaza foramen cecum.• placa cribriforma este îngusta şi profund canelata; sprijină bulbul olfactiv şi este perforata de orificii mici pentru trecerea nervilor olfactivi• anterior, lama cribriforma prezinta pe fiecare parte a cristei galli este o fisura mica, care este ocupata de un proces de durei mater. Laterale de aceasta fisura este o crestătură sau foramen care transmite n. Nasociliar.

3

Lama verticală este împărţita în două părţi (superioara şi inferioara), de placa de orizontală. Partea superioară şi anume crista galli este mica şi triunghiulara, în timp ce partea inferioară şi anume lamela perpendiculara, este patrulatera, subţire, coboara în cavităţile nazale şi formează septul nazal impreuna cu vomerul şi cartilajul nazal. Ea are trei margini:• marginea anterioară se articuleaza cu spina nazala a osului frontal şi cu creasta oaselor nazale.• marginea posterioara se articuleaza in jumătatea superioară cu creasta sfenoidala.• marginea inferioara este mai groasa decât cea posterioara şi serveşte pentru fixarea cartilajului septal al nasului.

Labirintul sau masele laterale constau dintr-un număr de cavităţi cu pereţi subţiri, celulele ethmoidale, dispuse în trei grupe, anterioare, mijlocii şi posterioare si interpuse între două plăci verticale osoase; placa laterala face parte din orbita iar cea mediala o parte din cavitatea nazală corespunzătoare.

Faţa superioară a labirintului prezintă o serie de celule etmoidale ,,rupte”, ele sunt completate în craniu, de marginile incizurii ethmoidale a osului frontal cu care sunt articulate. Pe această faţă sunt două caneluri, convertite în canale in craniul articulat cu osul frontal; ele sunt canalele anterioare şi posterioare ethmoidale care se deschid pe peretele interior al orbitei

Faţa posterioara prezintă mari cavităţi neregulate, celulare, care sunt închise prin articularea cu Concha sfenoidala şi procesul orbital al osului palatin.

Faţa laterală este formata dintr-un strat osos subţire, neted, alungit, lamina papyracea (planum os), care acoperă celulele mijlocii si posterioare ethmoidale şi formează o mare parte din peretele medial al orbitei. O lamina curbata= procesul uncinat, care proiecteaza posteroinferior in această parte a labirintului, formeaza o mică parte din peretele medial al sinusului maxilar. Posterosuperior de procesul uncinat este bulla ethmoidala. (cea mai mare celula in complexul etmoidal). Între procesul uncinat si bula etmoidala este hiatusul semilunaris= o canelură in forma de semiluna. Aici se deschide sinusul maxilar.

Faţa mediala a labirintului face parte din peretele lateral al cavităţii nazale corespunzătoare. Acesta constă într-o lamelă subţire, care coboară de sub lama cribriforma şi se termină printr-o margine libera, convoluta(rasucita)= Concha nazala mijlocie. Partea posterioara a feţei este subdivizat printr-o fisura oblică îngusta= meatul superior al nasului, limitat superior de o placă subţire, curbata= Concha nazala superioara; celulele posterioare ethmoidale se deschid în acest meat.

Pe faţa anterioară sunt mari cavităţi neregulate, celulare, care sunt închise prin articularea cu osul lacrimal.

4

  

5