pag. 18-19

Nimeni în drum s-a întors din potecă. Mă refer la ilustrul

derutat Nicolae Georgescu, cel care a defectat acum o lună din PSD Argeș ca să treacă în muzică de fan-fară și ritmuri săltărețe de mare de-ontolog în șalupa lui Victor Ponta. A fugit scoțând fl ăcări pe nas și pe fund, că nu mai suporta, chipurile, țeava mereu fumegândă a deputatu-lui Mitralieră îndreptată împotriva sa. Iar asta la pachet cu atmosfera autoritar-dictatorială instaurată de președintele PSD Pitești. Ce fl egme politice și onomatopee cu iz tabloid au trebuit să suporte obrazul parti-dului și Cristian Gentea, omul care l-a scos din joben pe Nicu Geor-gescu în 2016, nu vă mai povestim. Ați văzut totul în prime time, la te-leviziunile naționale, în ziare sau pe Facebook. Ca să fi e tacâmul complet și expunere mediatică maximă. Acu’ s-a schimbat schimbarea și deputa-tul derutat anunță că se întoarce în PSD, că a fost votat de electoratul acestui partid și are o responsabilita-te față de el, bla, bla, bla... Am mai auzit din astea. Retorică numai bună

să-ți insulte inteligența. În realita-te, Georgescu și-a dat seama că nu mai pupă post de parlamentar dacă va candida din partea Pro România și s-a sucit la modul penibil. E un caz-școală de individ pus cu macara-ua infl uenței pe o listă de partid. Și care se gonfl ează apoi de competență până devine obez și grăsimea îi in-undă neuronii. În fi ne, nu e nici pri-mul și nici ultimul caz de acest fel. Ce mă miră e permisivitatea de glu-gă de coceni a social-democraților, care acceptă cu atâta ușurință reîn-toarcerea unuia care i-a scuipat din creștet până în tălpi. Înțeleg și că Liviu Dragnea, pe seceta asta de vo-turi în Camera Deputaților, are ne-voie de fi ecare vot, inclusiv de cel al unuia mai slab de înger ca Nicolae Georgescu. Dar nu înțeleg vocația de încasator permanent în care se complace PSD Argeș. Ar fi culmea ca Georgescu să mai apără acum și în campanie, alături de colegii peste care deunăzi a tras apa. Ascundeți panarama, domnule Gentea și dom-nilor din PSD Argeș! Încă n-a ajuns PSD, cel puțin în Argeș, un partid

așa de disperat încât să aibă nevoie de suportul de imagine al unui pig-meu politic precum deputatul Ni-colae Georgescu. Puneți-l pe coji de nucă, ascundeți-l în debaraua uitării sau mai bine costumați-l în clovn și dați-l în tiribombe pe la zile de comună! Dar nu, în niciun caz nu apăreți cu el la butonieră în campa-nia electorală, că vă faceți de râs! E plină politica de tipologii șubrede precum cea reprezentată de către deputatul Nicolae Georgescu. La fel de adevărat este că nu doar PSD are asemenea specimene, ci și PNL sau alte partide. Acești oameni ajung nepregătiți pe niște funcții făcute cadou de partid, mai exact de unii oameni cu infl uență în partid, iar apoi fac boala numită depresia de osânză și defectează. Ideea e că și cei care i-au pus pe listă sau pe funcții au responsabilitatea defecțiunii lor. De aceea îl și inoportunez, poate, pe șeful PSD Pitești, Cristian Gentea, cu următoarea întebare: ce se întâm-plă, doctore?

Gabriel Grigore

Punctul pe Y Depresia de osânză sau cazul-şcoală al deputatului Nicu Georgescu

pag. 20

Sute de hectare de pădure măcelărite la Găneşti-Pietroşani!

Noua colecţie de mobilier pentrucu până la

Suntem cu toţii diferiţi. Din fericire.

pag. 10

NR. 1294FONDAT ÎN 1994Săptămânal de informaţii diverse

15 - 21 mai 201920 pagini 1 leu

pag. 7

O tradiţie fotbalistică de 40 de ani distrusă cu ţăruşii

A fost retrocedată jumătate din terenul de fotbal „Aripi” Piteşti

Un fotbalist încă se antrenează pe terenul

retrocedat, unde noul proprietar a început

să bată ţăruşii (medalion)

După ce a bătut țărușii, noul proprietar a declarat cinic: „Să le facă părinții terenuri la copii” 2.483 mp de teren au fost retrocedați, după mai bine de opt ani de procese, către trei moștenitori care au venit cu un titlu de proprietate din 1936 Zeci de mari fotbaliști ai Argeșului s-au format la baza sportivă a fostului Club „Aripi” Pitești, în prezent Liceul cu Program Sportiv „Viitorul” Pitești pag. 5

AVOCAT GH. IONESCU-JOHN: „Prim-procurorul Marius Ştefan este unul dintre componenţii «statului paralel»”

Avem confi rmarea. Proiectul imobiliar Maia, la loc comanda!

Fraţii Rădulescu, obligaţi să reducă regimul de înălţime a blocurilor de lângă sediul SRI

Blocurile de la stradă ale dezvol-tatorilor Bogdan şi Cosmin Rădulescu (foto), afl ate lângă o casă ce este mo-nument istoric, vor avea maximum două etaje.

Generalul Nicolae Berechet: „Piteştiul este un oraş mutilat urbanistic”

Ion Georgescu, secretar executiv PSD Argeş: „Reducerea TVA la produsele româneşti poate contribui la oprirea depopulării satelor”

pag. 10

pag. 7

Nr. 1294 (15 - 21 mai 2019)

Jurnal de Argeş - pag 2 Comunitatea Montană Iezer-MuscelComunitatea Montană Iezer-Muscel

BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ

Ca orice primar gospodar, Cornel Ionică taie concurența de la rădăcină.

Din Din

Culise...Culise...

Ion Dumitru, primar și Duce de Al-bota, a fost călcat de hoți. Fiind campanie electorală și neștiind ce hram politic au aceștia, Ducele apreciază comportamentul social al hoților: „Mulțumesc hoților că nu au devastat și nu s-au atins de damigeana cu vin...” Simona Halep, machidoancă, de mul-

te ori mare campioană de tenis de câmp, după fi nala pierdută la Madrid, recunoaște deschis pentru românii care au suferit: „Am jucat ca o proastă”. Cătălin Rădulescu, foarte cunoscut

ca deputatul „Mitralieră”, trage o rafală cam împrăștiată înspre câmpii care trebuie bătuți: „România este un stat suveran și in-dependent. Nu este supus niciunei colonizări niciodată”. Nicolae Georgescu, deputat de Pitești,

fost PSD și fost ProRomânia și viitor fost PSD, a modifi cat răzgândirea: „Trecerea la

altă formațiune politică reprezintă o formă de distorsiune a votului”. Liviu Dragnea, președinte PSD, după

cum a „dovedit”, priceput la prim-miniștri: „Eu i-am spus doamnei Dăncilă că o să stea cu guvernul șchiop până se hotărăște Ioha-nnis”. Cornel Ionică, primarul municipiului

Pitești, îi răsplătește pe morți, știind că uneori votează: „Avem nevoie de un teren al Armatei pentru extinderea Cimitirului «Sf. Gheorghe»”. Kelemen Hunor, șef UDMR, știe

amănunte picante (fără Cioloș) din politi-ca românească: „Codruța Kovesi va candida la alegerile prezidențiale din partea USR”. Nicolae Berechet, general cu patru ste-

le, mulțumește pentru modul cum se dez-voltă orașul nostru, unde el are o casă ce va fi umbrită de un bloc: „Piteștiul este un oraș mutilat urbanistic”.

”Prieteni dragi din Pitești, avem o veste importantă. Din motive lo-gistice, suntem nevoiți să amânăm festivalul din acest weekend. Dar fi ți fără griji, vă vom vizita în luna iunie, cu street-food delicios și con-certe senzaționale, așa cum v-am obișnuit deja. Mulțumim pentru înțelegere.” Așa sună anunțul pos-tat marți, 14 mai, pe contul de FB al viceprimarului Apostoli-ceanu. Asta în contextul în care toată lumea se aștepta ca de Zilele Piteștiului - manifestări care au debutat la începutul acestei săptă-mâni, au apogeul de Sfi nții Con-stantin și Elena și țin până pe 31 mai - să avem, ca și anul trecut,

Street Food Festival. Numai că municipalitatea a anulat eveni-mentul, rostogolindu-l în... iunie.

Unele voci susțin că ”Street food” a fost anulat de municipali-tate pe motiv că evenimentul va fi populat și frecventat în special de simpatizanții #rezist, iar asta nu ar da bine pentru PSD, mai ales în campania electorală. Alte voci spun că festivalul ar fi fost anulat direct de Cornel Ionică, primarul declarându-se deranjat că hârtia cu evenimentul i-ar fi apărut la mapă în ultimul moment, iar el a considerat asta o dovadă de neseri-ozitate și improvizație.

”Street food festival” a fost anulat în mod subit

Am dat startul curățeniei în Primăria Pitești. Nu vedeți că l-am băgat pe vicele

Apostoliceanu sub preș?

Sorine, trebuie să punem piciorul în prag! Îl re-primim pe defectorul Nicu Georgescu în partid, dar o dăm pe soră-sa afară de la Primărie, că

tot noi am angajat-o acolo...!

Cristian Gentea și vicele Sorin Apostoliceanu, supărați că au fost trași în piept de unul mai

șmecher decât ei - deputatul Nicolae Georgescu.

Tataie, îți mărim pensia de trei ori față de PSD! Dar mai înainte o tăiem, ca să facem

rost de bani ca să ți-o putem mări...Capisci...?

Liberalii Rareș Bogdan și Adrian Miuțescu, exersând diverse instrumente

bancare pe electoratul argeșean.

ELECTRO-CUTARE

Se dă startul petrecerilor în mediul rural

Luna mai nu este doar perioada în care Piteștiul se afl ă în sărbătoare, ci și timpul pentru ca în comune să înceapă distracţia. Apropiata zi a Sfi nţilor Constantin și Elena este un reper în iniţierea zilelor comunelor, astfel că la fi nalul acestei săptămâni vor avea motiv de petrecere cei din Dâmbovicioara, Poienarii de Muscel și Corbi. Printre altele, o zi pentru o comună declarată staţiune turistică de interes naţional, așa cum este lo-calitatea condusă de Dumitru Secăreanu, și pentru o localitate renumită pentru tradiţii, precum este Corbi, unde primar este Virgil Baciu. Și, peste toate, ţinând cont de faptul că primarii au culori politice diferite, va fi ocazie pentru încă un asalt de campanie electorală din partea PSD, PNL și ALDE.

Obştea Dragoslavele a pierdut litigiul cu Parcul Piatra Craiului

De doi ani se judecă Obștea Moșnenilor Dragoslă-veni cu Administraţia Naţională a Parcului Piatra Craiului pentru stabilirea hotarului între cele două entităţi, muscelenii reclamând faptul că li s-a afectat proprietatea pe limita de nord a terenurilor pe care le deţin. Pe de altă parte, cei de la Parcul Piatra Craiului au susţinut că, prin planul de management și harta aprobată de guvernanţi, limitele proprietăţilor au fost clar stabilite.

Procesul a fost întârziat, ca în multe alte cazuri, de atitudinea expertului topograf numit în cauză, acesta fi e lăsându-se greu de urnit, fi e nerăspunzând complet solicitărilor instanţei. Zilele trecute, instanţa a luat o hotărâre prin care a respins solicitarea obștei din Dra-goslavele, aceasta având la dispoziţie calea de atac a apelului.

Directorul Radu Bănică de la Cadastru, în campanie electorală în timpul programului

De când e membru PSD (după ce până acum câțiva ani îi înjura cu foc pe aceiași social-democrați) și di-rector la OCPI Argeș, Radu Bănică se crede un fel de șef cu imunitate totală la orice și oricine. Iar un exemplu relevant este faptul că la sfârșitul lunii aprilie, într-o zi de vineri, în jurul orei 14, adică în timpul programului, Radu Bănică era în campanie electorală alături de colegii săi din PSD Argeș. Lângă el, și tot în timpul programului, era și directorul Armand Chiri-loiu de la Direcția Silvică Argeș. Culmea e că pozele cu Radu Bănică în campanie în timpul programului de lucru au fost făcute publice chiar de o colegă de partid, nimeni alta decât eurodeputata Gabi Zoană, care le-a postat pe contul său de Facebook.

Suntem curioși ce părere are Radu Ștefănescu - direc-torul ANCPI - de faptul că subordonatul său amestecă serviciul cu politica și pleacă de la birou după bunul plac... Sau poate că domnul Radu Ștefănescu tolerează tacit asemenea comportamente...

Cristian Gentea și Simona Bucura Oprescu, Titanicul și Ice-bergul din PSD Argeș, în ce ordine vreți dum-neavoastră.

Simonico, noi suntem opțiunea nu-cleară pentru județul Argeș. Dacă ne dăm mâna, dis-pare nu doar opoziția, ci chiar și PSD-ul...

Jurnal de Argeş - pag 3

BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ

Nr. 1294 (15 - 21 mai 2019)

Deputatul Radu Vasilică, îngenun-chiind-o la propriu pe Diana Eftene, președinta Organizației de Tineret a PSD Argeș.

De Ziua Iei, deputata Si-mona Bucura Oprescu a întors privi-rile tuturor bărbaților. Mai puțin pe ale exigentului primar Gigel Boțârcă de la Topoloveni.

Ce sus era tinere-tul PSD, Diana, pe vremea mea! Și ce jos prestează pe vremea ta...

Frumoasă ia, Parcă ai fi regina Maria! Doar bocancii de miner te strică, Dragă Simonică...

Rareș Bogdan, bazându-se exclusiv (și degeaba) pe farmecul personal în succesul PNL în județul Argeș.

Da, am cucerit Argeșul! Și încă la scor de neprezentare. Cum cât a fost scorul ?

3-0 pentru PSD...

Marian HaiducuSăptămâna trecută, Școala Gimnazia-

lă „Mihai Eminescu” a sărbătorit 50 de ani de la apariţia primului număr al pre-stigioasei reviste școlare „Aripi”, cea mai longevivă revistă școlară din județ. Un eveniment onorat și de Ecaterina Andro-nescu, ministrul Educației, care a ținut să îl felicite pe Marian Haiducu, directorul școlii, pentru modul în care se implică în actul educațional. Pentru că a reușit să facă din revista ”Aripi” cea mai longevi-vă revistă școlară din Argeș și din Școala ”Mihai Eminescu” o unitate de elită la nivel național, Jurnalul de Argeș îl decla-ră pe directorul Marian Haiducu Omul Săptămânii.

Omul săptămâniiOmul săptămânii

Un medic de la Pediatrie, în straie populare

Școala Populară de Arte și Meserii Pitești a lansat miercuri, în sala mare a Consiliului Județean Argeș, clipul campaniei „România de la Argeș. Noi păstrăm tradiția!”, o odă adusă costumelor populare tradiționale din Muscel și Argeș. Evenimentul a fost însoțit și de o prezentare live a valoroaselor straie po-pulare. Printre cei care au defi lat în sala CJ s-a numărat și medicul Mircea Stoian, radiolog la Spitalul de Pediatrie din Pitești și la Spita-lul „Victor Babeș” din București.

„Cei de la Școala Populară de Arte mi-au propus să îmbrac aceste veșminte și eu am ac-ceptat cu drag, pentru că e o mândrie pentru mine să le port”, a declarat, pentru Jurnalul de Argeș, medicul piteștean Mircea Stoian, care a participat și la parada organizată du-minică la Mioveni cu prilejul Zilei Naţionale a Portului Tradiţional din România. I.M.

„L-o fi pus Ponta să declare, l-or fi pus securiștii să declare chestia asta...” Ce părere aveţi despre reîntoarcerea

surprinzătoare în partid a deputatului Nicolae Georgescu, după ce a susţinut că a plecat din cauza dumneavoastră?

- Am citit ceva pe tema asta, dar am avut atâtea de făcut azi, și două televiziuni, și treabă de făcut, nu am stat de Georges-cu... Dar de ce nu îl întrebați direct pe el despre treaba asta? Uite, sunt curios și eu ce o să răspundă! A spus că pleacă din PSD că nu îi face plăcere că reprezint eu organizația din Argeș la nivel național, asta a fost exprimarea lui. Ce s-a întâm-plat între timp, o fi revenit la sentimente mai bune? Sau l-o fi pus Ponta să declare, l-or fi pus securiștii să declare chestia asta și acum și-a dat seama că nu trebuie să fi e cu securiștii? Nu știu. Și eu sunt curios să afl u ce a avut în cap… Că pe mine, de exemplu, nu m-a sunat ca să-și ceară scu-ze. Eu aștept niște scuze din partea lui. Pe mine nu m-a preocupat și nu mă preocu-pă nici activitățile colegilor, nici ce spun

colegii despre mine. Pe mine mă preo-cupă dacă președintele partidului, Liviu Dragnea, și secretarul general zic ceva despre mine: dacă sunt bun, dacă îmi fac treaba cum trebuie ca și comunicator la nivel național, adică exact ceea ce fac eu acum la televiziunile naționale. Sau dacă îmi fac treaba cum trebuie ca și chestor al Camerei Deputaților sau pe cea de depu-tat PSD prin legislația la care contribui, prin multele legi pe care le-am făcut. Pe mine asta mă preocupă în primul rând, nu ce zice Georgescu.

„Nu am decis eu lista de parlamentari în 2016, ci domnul Valeca Șerban” Dar ce credeţi, îl vom mai vedea pe

domnul Georgescu pe lista PSD Argeș la următoarele alegeri parlamentare?

- Nu sunt eu cel care decide. Cel care a decis în 2016, în cazul domnului Georgescu, este domnul Valeca Șerban, președintele partidului la nivel județean. Dânsul a făcut această confi gurație, și-a asumat-o, mai e mult până acolo, la ale-

gerile din 2020. Până acolo avem alegeri europarlamentare, alegeri prezidențiale, alegeri în PSD Argeș și după aceea alegeri locale și, de abia după aceea, avem alegeri parlamentare. Știaţi despre această întoarcere a de-

putatului Georgescu? - Eu vorbesc cu președintele Cristi

Gentea (șeful PSD Pitești, n.red.) aproa-pe zilnic, mi-a spus și această chestiune, am spus că nu am nimic împotriva în-toarcerii domnului deputat Georgescu. Să fi e binevenit, foarte bine că s-a întors, însă era mai bine să nu fi plecat deloc... Aștept, totuși, scuze din partea lui, bănu-iesc că față de domnul Gentea și public a făcut lucrul acesta, însă față de mine, nu. Aștept scuze din partea lui, deci.

Ce spune deputatul Mitralieră despre candidatura sa la șefi a PSD Argeș: „Ce îmi va rezerva viitorul voi vedea” Pentru că aţi adus vorba de urmă-

toarele alegeri, se spune că v-aţi dori să candidaţi la președinţia Consiliului Judeţean la anul…

- Doamne ferește! Dacă voiam să fi u pri-mar sau președinte de Consiliu Județean, puteam să fi u încă din anul 1990. Nu-mi place să fac administrație, nu mi-a plă-cut niciodată să conduc administrații, îi susțin pe alții care vor cu mare drag. Mie îmi place să fac politică și legislație, deci sub nicio formă nu candidez la niciun fel de Consiliu Județean. Dar la președinţia Organizaţiei

judeţene a PSD? - Eu sunt genul de om care nu pune

carul înaintea boilor niciodată. Deocam-dată am o însărcinare dată de domnul președinte, nu de cel de la Organizația Argeș, ci de domnul președinte Liviu Dragnea, din a cărui echipă fac parte la nivel național. Și atunci, îmi fac trea-ba asta a mea. Dacă domnul președinte Dragnea o să îmi dea o altă însărcinare în Parlamentul României, mai importan-tă decât cea de chestor, o să o fac și pe asta. Ce îmi va rezerva viitorul voi vedea. Nu spun acum nimic, pentru că pe mine acum mă interesează să câștigăm alegeri-le europarlamentare, nu mă preocupă alte alegeri acum.

N.red. L-am căutat și pe deputatul Ni-colae Georgescu, însă ne-a închis telefo-nul în nas. I-am trimis chiar și un sms, însă nici la acesta nu ne-a răspuns.

Alina Crângeanu

Rădulescu trage cu mitraliera în „defectorul” Georgescu „Aștept scuze din partea deputatului Nicolae Georgescu”, mai declară Rădulescu după întoarcerea neașteptată a demisionarului în PSD Argeș

După ce, în urmă cu nicio lună, deputatul Nicolae Georgescu a anunțat că demisi-onează de la social-democrați ca să se înscrie în Pro România lui Ponta, nu înainte de a face o serie de declarații belicoase la adresa foștilor colegi din PSD Pitești, fi ind vizat în mod special deputatul Cătălin Rădulescu, la începutul acestei săp-tămâni, ce să vezi, s-a schimbat schimbarea! Mai exact, defectorul Georgescu s-a întors în PSD Argeș cu coada între picioare. „Aștept să îmi ceară scuze”, ne-a spus într-un interviu savuros Cătălin Rădulescu.

Jurnal de Argeş - pag 4

Nr. 1294 (15 - 21 mai 2019)

Guvernul PSD a implementat scheme de ajutor pentru producătorii agricoli interni pentru a mări producția și, ast-fel, a se reduce prețurile. Din ianuarie 2017 Ministerul Agriculturii a imple-mentat scheme de ajutor pentru pro-ducătorii interni de legume și fructe. Iată, în 2019, Guvernul PSD are prinse în buget subvenții pentru producatorii agricoli de legume si fructe.

1. Programul Tomate Românești - pro-gram fi nanţat cu 233.190.000 lei în

2019, reprezentând echivalentul în lei al sumei de 50.000.000 euro, se asigură din bugetul pe anul 2019. Impact: 90.000 tone anual; 3.000 euro/1.000 mp; 18.000 fer-

mieri prevăzuți; pentru 16.000 din primul ciclu sunt aprobate fonduri. Avantaje: re-ducerea importurilor și creșterea producției procesate.

2. Program sprijin cultivare usturoi. Bu-get de 9,3 milioane lei. Impact: acor-

darea a 1000 euro/ha; ţinta 2019: 10 mii de benefi ciari. Avantaje: susținerea produsului tradițional autohton.

De asemenea, o problemă a reprezentat-o în ultimii 29 de ani lipsa centrelor de colec-tare și procesare legume fructe.

Iar veștile bune nu se opresc aici: în buge-tul pe 2019 este prins programul de 10 cen-tre de colectare și procesare legume fructe, prevăzut în programul de guvernare. Im-pactul fi nal în 4 ani va fi de 100 milioane

euro pentru minimum 10 unități de pro-cesare legume-fructe și depozite frigorifi ce.

TVA redus, de la 1 iunie pentru produsele bio, montane și tradiționale

Și aceasta nu este singura veste bună pen-tru cei implicați în agricultura româneas-că. Conform unui proiect de ordonanță de urgență lansat joi, 9 mai, în dezbatere publică, Ministerul Finanțelor propune o scădere de la 9% la 5% pentru livrările pro-duselor bio, tradiționale și montane pe în-tregul lanț de distribuție. Cel mai probabil măsura se va aplica de la 1 iunie. Măsura este inclusă într-un proiect de ordonanță de urgență a Guvernului privind acorda-

rea unor facilități fi scale și pentru modi-fi carea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fi scal, care a fost lansat joi seară în dezbatere publică, după ce mier-curi se anunțase pregătirea acestuia. Ca să se aplice, documentul trebuie aprobat de Executiv și publicat în Monitorul Ofi cial. Concret, în proiect scrie că o cotă redusă de TVA de 5% se va aplica pentru „livrarea alimentelor de înaltă valoare calitativă, re-spectiv produse montane, bio, tradiționale, autorizate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale”, însă trebuie precizat că „livrarea acestor alimente va fi însoțită de copia documentului de recunoaștere/atestare/certifi care eliberat de autoritatea competentă, cu excepția livrării efectuate către consumatorul fi nal”.

Măsura se va aplica de la data de 1 a lunii următoare datei publicării proiectului de OUG în Monitorul Ofi cial. Astfel, dacă actul va fi adoptat și publicat luna asta, re-ducerea cotei de TVA se va aplica de la 1 iunie 2019. Reducerea cotei de TVA apli-cabile pe întreg lanțul de distribuție a aces-tor produse poate contribui la reducerea prețului suportat de consumatorul fi nal, având în vedere că prețul acestor produse este mai ridicat de regulă decât cel al pro-duselor similare, costurile de fabricație fi -ind mai mari ca urmare atât a utilizării de materii prime de calitate superioară, cât și a metodelor de fabricație”, scrie în nota de fundamentare a proiectului de OUG.

Măsura reducerii cotei de TVA pentru alimentele bio, tradiționale și montane a fost anunțată inițial miercuri, 8 mai, prin-tr-un comunicat de presă al Ministerului Finanțelor.

Silviu Răuţă

Guvernul PSD susţine agricultura românească

Joia trecută, Curtea de Apel Pitești s-a pronunțat într-o nouă solicitare a Tribunalului Napoli. Este vorba despre prelungirea mandatului european de predare temporară a lui Nicola Inquieto. Magistrații piteșteni au admis cererea autorităţilor judiciare italiene, respectiv a Tribunalu-lui Napoli Nord, și au dispus prelungirea predării temporare a persoanei solicitate, respectiv Nicola Inquieto, către autorităţi-le italiene, pe o perioadă de încă 180 de zile, calculată de la data de 26.05.2019, până la data de 21 noiembrie 2019, inclusiv. Pre-

lungirea ce se acordă se va supune acelorași condiţii precum cele ce au stat la baza acordului iniţial încheiat cu autorităţile italiene. Dacă Înalta Curte de Casație și Justiție va menține hotărârea Curții de Apel Pitești, Inquieto va rămâne în Italia pentru încă șase luni, răstimp în care judecătorii napoletani să se pronunțe asupra acuzelor de asociere la o grupare mafi otă. Conform jurnaliștilor italieni, până la fi nele lunii mai ar trebui să se dea sentința în acest dosar.

Alina Crângeanu

Inquieto rămâne arestat în Italia încă 6 luni

Seiful, aruncat într-un canalConcret, seiful a fost furat în noaptea de 17 spre

18 noiembrie 2018, iar polițiștii au fost sesizați de către patronul de la Hanul Valea Ursului pe 26 no-iembrie 2018.

După cum precizează procurorii, cei doi hoți au cărat cu mașina la locuința lui Cosmin Bălșanu sei-ful furat, în care se afl au 160.000 lei, 15.000 dolari și 5.300 euro.

La locuința din Ștefănești a lui Cosmin Bălșanu, cei doi au forțat și tăiat seiful cu un baros și un po-lidisc. După ce l-au golit de bani, Constantin Ivan și Cosmin Bălșanu l-au transportat cu o altă mașină (aparținând soției lui Bălșanu) la un canal de colec-tare a apei din Ștefănești.

Pe 6 decembrie 2018, la aproape trei săptămâni de la comiterea furtului, în baza mai multor informații obținute, polițiștii au găsit seiful distrus sub un pod. Pentru a-l putea scoate din canalul de colec-tare, polițiștii au cerut ajutorul unui echipaj de la ISU Argeș.

Bolid de lux și apartament cumpărate cu banii furați

Mergând mai departe pe fi rul anchetei, procuro-rii au descoperit că ”inculpatul Cosmin Bălșanu, deși nu are un loc de muncă și nici surse de venit obținute în mod legal, a achiziționat pe 2 decembrie 2018, la scurt timp după comiterea infracțiunii, un autoturism de lux, valoarea de piață a acestuia fi ind estimată la 30.000 de euro”. Tot procurorii au afl at și că celălalt hoț, Constantin Ivan, și-a cumpărat,

”prin persoane interpuse”, un apartament cu bani provenind din seiful furat, apartament ”în care locuiește ocazional împreună cu concubina sa”.

Condamnat pentru furt califi cat de către Curtea de Apel București în 2015, Constantin Ivan fusese eliberat condiționat pe 17 octombrie 2017, având un rest rămas de executat de 168 de zile și fi ind în stare de recidivă.

Pentru Constantin Ivan, afl at în arest, ca și Cos-min Bălșanu, problemele nu se opresc aici. Și asta deoarece procurorii au extins urmărirea penală în cazul său și pentru proxenetism în formă continu-ată, constatând că acesta a obținut diverse sume de bani de pe urma practicării prostituției de către concubina sa. În acest caz s-a dispus disjungerea cauzei.

Și Cosmin Bălșanu este în stare de recidivă. Con-damnat de Curtea de Apel Pitești pentru conduce-rea unui vehicul fără permis, acesta fusese eliberat condiționat pe 13 decembrie 2016, cu un rest rămas de executat de 599 zile.

Pentru recuperarea prejudiciului, procurorii au pus sechestru pe două mașini ale lui Constantin Ivan și Cosmin Bălșanu, pe vila în care Cosmin Bălșanu locuiește în Ștefănești, pe un teren de 330 mp, precum și pe 1000 lire sterline și 3800 lei găsiți acasă la Constantin Ivan.

Până acum, Cosmin Bălșanu a fost condamnat în ţară, în Italia și în Marea Britanie pentru furturi și conducere fără permis, executând în total aproape 12 ani de închisoare.

Denis Grigorescu

La sfârșitul lui noiembrie 2018 făcea vâlvă știrea conform căreia un seif cu suma de 260.000 lei a fost furat de la Hanul Valea Ursului. Autorii furtului - Constantin Ivan și Cosmin Bălșanu - au fost prinși după mai bine de trei luni de la comiterea faptei. Iar unul dintre ei - Cosmin Bălșanu - a fost condamnat în ţară și în mai multe ţări din Uniunea Europeană pentru furturi și conducere fără permis, executând în total aproape 12 ani de închisoare. Același Cosmin Bălșanu este judecat în prezent după ce anul trecut a condus un Porsche Panamera fără permis și a scăpat inițial, după ce polițiștii au tras trei gloanțe în mașină, fi ind prins după aproape 100 km, în Dâmbovița. Cei doi bărbați care au furat seiful au fost recent trimiși în judecată de către procurorii Parchetului Judecătoriei Pitești. Vă prezentăm în cele ce urmează detalii în premieră din rechizitoriu.

Cum a fost furat un seif cu 260.000 lei de la Hanul Valea Ursului

Exclusiv din rechizitoriu

Jurnal de Argeş - pag 5

Nr. 1294 (15 - 21 mai 2019)

300 de jucători rămân fără bază de pregătire

În total, în cadrul LPS Pitești, la fot-bal sunt 300 de jucători, dintre care peste 200 sunt legitimați. 300 de jucă-tori care, teoretic și practic, rămân fără bază de pregătire. Pentru că una e să te pregătești pe două terenuri și alta e să rămâi doar cu un teren.

Partea bizară în această retrocedare este, dincolo de amplasamentul supra-feţei alocate în natură, și faptul că s-a putut da o astfel de decizie, cu toate că pe parcursul procesului s-a făcut inclu-siv o cercetare la faţa locului. S-a putut vedea astfel, cu ochiul liber, că terenul nu este nici pe departe viran, ci o bază sportivă în toată regula, cu amenajări specifi ce, în folosinţa unei unităţi de învăţământ de stat, Liceul cu Program Sportiv „Viitorul” Pitești.

Iar un alt detaliu ciudat este repre-zentat de faptul că cei de la LPS Pitești au fost anunțați doar cu o zi înainte că urmează să vină noii proprietari pen-tru a intra în posesia unei părți a bazei sportive.

Ce spune unul dintre proprietari: „Terenul îl vând, ce să fac? Să vedem dacă ne face Primăria Pitești vreo ofertă”

După mai bine de o oră de așteptare, noii proprietari vin la marginea tere-nurilor. Pe fața antrenorului Marius Priseceanu se vede o amărăciune foarte vizibilă și lizibilă: „De 40 de ani sunt aici. Ce am fost și ce am ajuns...”

Noii proprietari, impregnați cu aere de superioritate, par iritați de prezența jurnaliștilor. Stau câteva minute de vorbă cu directorul Silviu Corodi, după care se întorc la mașină pentru a reve-ni cu două pachete de țăruși și cu mai multe ajutoare.

Cineva îl întreabă pe unul dintre pro-prietari după ce acesta refuză să își dea numele: „Ce le veți spune celor 300 de copii care nu vor mai avea teren unde să se pregătească?”. Iar răspunsul e unul cu nuanțe de insolență: „Să le facă părinții terenuri la copii”. Întrebările continuă: „Ce aveți de gând să faceți cu

terenul?”. Iar răspunsul e cinic-realist: „Cu terenul nu fac nimic. Îl vând, ce să fac? Să vedem dacă ne face Primăria Pitești vreo ofertă”.

Angajată a Primăriei Pitești, foarte iritată: „Cine a chemat presa?”

După un sfert de oră apar și doi angajați ai Primăriei Pitești pentru a face măsurătorile terenului în vederea punerii în posesie a noilor proprietari. Iar atitudinea lor este una mai degra-bă obedientă față de proprietari, deși în mod normal interesul Primăriei Pitești ar fi trebuit să fi e în favoarea păstrării terenului cu orice preț. În orice caz, operativitatea neașteptată a celor doi funcționari publici față de cei care au învins tocmai Primăria Pitești în instanță stârnește zâmbete și rictusuri pe marginea terenului printre antre-nori, fotbaliști și ziariști.

Valentina Neagu, cea care se ocupă cu punerile în posesie la Primăria Pitești, este vizibil deranjată de prezența jurnaliștilor și întreabă iritată: „Cine a chemat presa?”. În mai puțin de un minut, sub asaltul ziariștilor și al argu-mentelor pertinente legate de faptul că este vorba de un subiect de mare interes

public, cu un teren retrocedat de pe do-meniul public, Valentina Neagu ajunge să regrete întrebarea total nepotrivită. Bate în retragere și își înmoaie tonul în timp record. După alte câteva minute, merge cu colegul din Primărie să îi aju-te pe proprietari să marcheze terenul.

De la fotbal la lumina lumânărilor de nuntă, la teren blocat cu țăruși

Pe margine, reputatul antrenor Gabri-el Trandafi rescu își controlează cu greu emoțiile și amintirile. Își aduce aminte de începuturile bazei sportive din anii 1980 și de gazonul adus împreună cu părinții de la aerodromul Geamăna: „Înainte aici era zgură... În acea vre-me, înainte de Revoluție, aveam sau nu aveam apă... În Pitești se oprea curen-tul destul de des. Seara erau destule ca-zuri când lucram la lumânări de nuntă puse în cele patru colțuri ale terenului. «Aripi» a dus renumele Piteștiului în toată Europa”.

Pe terenul pe care țărușii sunt înfi pți brutal, fără nicio grijă pentru trecu-tul glorios de aici, Valentina Neagu încearcă să îi îmbuneze pe antrenorii dezamăgiți: „Sunteți ai noștri... Vom încerca să găsim căi să rezolvăm pro-blema”.

Pe margine, unul dintre antrenori spune cu o voce joasă: „La câte retro-cedări au făcut autoritățile, în curând vor ajunge să retrocedeze și blocurile din jur și străzile pe care mergem cu mașinile...” O replică demnă parcă de naturalismul din romanele lui Zola.

Atmosfera este una încărcată și deloc optimistă. Iar deviza LPS Pitești: „Aici ești printre campioni!” se transformă pe nesimțite în „Aici ești printre țăruși”.

Și, în tot acest cadru gri și la propriu și la fi gurat și cu toată ploaia ce a în-ceput să cadă cu picături tot mai aglo-merate, apare și un motiv de speranță. Mai mulți fotbaliști iau câteva mingi și încep să se pregătească printre țărușii proaspăt înfi pți în gazon. O dovadă că pasiunea pentru fotbal e mai tare decât birocrația, decât pasivitatea celor din Primăria Pitești și decât țărușii dintre fi rele de iarbă.

A fost retrocedată jumătate din terenul de fotbal „Aripi” Piteşti

O tradiţie fotbalistică de 40 de ani distrusă cu ţăruşii

Marți, 14 mai, am stat mai bine de două ore la baza sportivă a Liceului cu Program Sportiv „Viitorul” Pitești, acolo unde, până în 1995, era Clubul Sportiv Școlar „Aripi” Pitești (înfi ințat la 1 septembrie 1979). O bază sportivă unde, de-a lungul a patru decenii, s-au format mari fotbaliști precum Costel Gâlcă, Jean Barbu, Jean Vlădoiu, Dani Coman, Gabriel Amărăzeanu sau Vali Năstase. Inițial, am avut un tonus bun văzând zeci de tineri fotbaliști pregătindu-se cu seriozitate și pasiune pe cele două terenuri. Gândul m-a dus fără să vreau - și păstrând proporțiile - la celebra Academie „La Masia” a celor de la FC Barcelona. Pe marginea terenului, antrenori cu vocație precum Gabriel Trandafi -rescu și Marius Priseceanu. În scurt timp a apă-rut și Silviu Corodi, directorul LPS Pitești. Cu toții aveau chipuri afectate și triste. Iar motivul ține de o birocrație cinică și de o legislație subiec-tivă. O parte din terenul pe care se pregătesc la primele ore ale dimineții zeci de fotbaliști a fost retrocedat către trei moștenitori, după mai bine de opt ani de procese cu Primăria Pitești, cea care deține terenul de facto. În scurt timp urmează să vină noii proprietari împreună cu reprezentanții Primăriei Pitești și să pună țărușii pe terenul câștigat în instanță, defi nitiv și ire-vocabil la Tribunalul Argeș. În total sunt 2.483 metri pătrați. 2.483 metri pătrați din istoria fot-balistică a Piteștiului și Argeșului. Gazonul unde au învățat abecedarul fotbalului zeci de sportivi ce au dus faima orașului în toată Europa.

După ce a bătut țărușii, noul propri-etar a declarat cinic: „Să le facă părinții terenuri la copii”

Zeci de mari fotbaliști ai Argeșului s-au format la baza sportivă a fostului Club „Aripi” Pitești, în prezent Liceul cu Program Sportiv „Viitorul” Pitești

l i

2.483 mp de teren au fost retrocedați, după mai bine de opt ani de procese, către trei moștenitori care au venit cu un titlu de proprietate din 1936

Am luat legătura și cu primarul Cor-nel Ionică pentru a ne spune punctul său de vedere legat de această retroce-dare dureroasă a unui teren plin de is-torie și de posibilele soluții: „Este vor-ba de o hotărâre defi nitivă, irevocabilă și executorie a instanței dată în această primăvară. Am pierdut multe terenuri în instanță... De la piața de gros până la terenul Publitrans. Instanța a dat câștig de cauză moștenitorului, că

acolo a avut proprietate. L-a pus pur și simplu în posesie. Vom avea în vi-itor discuții cu proprietarul legat de eventualele schimburi de terenuri, ca să mai putem folosi ce avem acolo. E proprietar și discuțiile durează. Ne-am dori să rezolvăm problema, pier-derea este considerabilă”.

În mod paradoxal, ofi cialii din Pri-măria Pitești se tot laudă cu viitoarea sală polivalentă, însă renunță prea

ușor la o parte din istoria fotbalistică a orașului, la un teren cu tradiție.

Am plecat de la terenuri cu un gust amar după mai bine de două ore. M-am mai uitat o dată la antrenorii afectați pe bună dreptate și mi-am spus, ca să îi parafrazez pe cei de la Iris: „Iar când ei nu vor mai fi , vă veți aminti... că au fost odată... «Aripi»”...Material realizat de Denis Grigorescu

Primarul Cornel Ionică: „Pierderea este considerabilă”

Un fotbalist încă se antreneazăpe terenul retrocedat, unde noul proprietar a începutsă bată ţăruşii (medalion)

Unul dintre noii proprietari spune că vrea să vândă terenul

Valentina Neagu de la Primăria Pitești a fost deranjată de prezenţa presei

Antrenorul Marius Priseceanu, dezamă-git de retrocedarea terenului pe care au crescut mari fotbaliști

Angajaţii Primăriei Pitești, foarte serviabili cu noii proprietari

Jurnal de Argeş - pag 6

Nr. 1294 (15 - 21 mai 2019)

ÎNCHIRIEZ SPAȚIU PRIETENOS ȘI MODERN, COMPARTIMEN-TAT PARTER ȘI ETAJ, SITUAT ULTRACEN-

TRAL ÎN PITEȘTI, STRADA CRINULUI NR. 1A, ÎN SUPRAFAȚĂ

DE 220 MP, PRETABIL PENTRU: BIROURI CABINETE MEDICALE INSTITUȚII FINANCIARE PROIECTARE SOCIETĂȚI DE IT FIRME DE CONSULTANȚĂ

RELAŢII LA TELEFON: 0722.801.905; 0799.789.888

TBM LIGHT, partener autorizat Electromagnetica, vă oferă soluţia: corpuri de iluminat cu LED, fără emisii ultraviolete,

pornire instantanee, peste 50.000 de ore de funcţionare, fără mentenanţă

Am deschis show-room TBM LIGHT în Piteşti, zona autostradă, unde găsiţi

toată gama de corpuri de iluminat cu LED pentru uz casnic, birouri, sectoarele industrial,

public şi perimetral.

TBM LIGHT vă oferă cele mai bune soluţii de iluminat! Pentru comenzi: www.tbmlight.ro sau 0730 088 705.

VREŢI SĂ ECONOMISIŢI VREŢI SĂ ECONOMISIŢI

CU PÂNĂ LA CU PÂNĂ LA 80% 80% ENERGIE ELECTRICĂ? ENERGIE ELECTRICĂ?

Un hoţ priceput la „investiţii”

A spart Pizzeria Maestro şi cu banii furaţi a câştigat la păcănele

În a doua parte a lunii martie, mai multe jafuri și spargeri au fost comi-se în Pitești. Iar una dintre spargeri a fost comisă, în noaptea de 19 spre 20 martie, în plin centrul Piteștiului, la Pizzeria Maestro. Hoțul, pe nume-le său Georgian Cîrstina, a distrus sistemul de închidere al unui geam și a furat două telefoane mobile și suma de 600 lei din trei case de mar-cat. Interesant este faptul că, după ce a dat spargerea, hoțul a avut no-roc și la păcănele. Ghinionul său a fost însă că la Pizzeria Maestro erau mai multe camere de supraveghere, iar în urma vizionării imaginilor a fost găsit în mai puțin de două ore. Georgian Cîrstina a fost trimis în judecată, iar procesul său va începe în această lună.

Concret, după cum spun procurorii Parchetului Judecătoriei Pitești, când polițiștii au ajuns la Pizzeria Maestro, au văzut că două dintre cele trei case

de marcat aveau sertarele deschise, iar a treia avea sertarul lipsă. În baza semnal-mentelor și articolelor vestimentare vă-zute pe imaginile surprinse de camerele de supraveghere, polițiștii au pornit în căutarea hoțului. Și l-au găsit pe acesta la mai puțin de cinci sute de metri de lo-cul comiterii faptei, la o sală de păcănele de pe b-dul I.C. Brătianu.

Georgian Cîrstina a recunoscut ca a forțat geamul de la Pizzeria Maestro și a sustras mai multe bunuri. În urma controlului corporal, asupra hoțului a fost găsită suma de 1.553 lei, plus un te-lefon mobil și un portofel cu două car-duri bancare. Nu mică le-a fost mirarea anchetatorilor când au afl at că suma de 1.553 lei fusese câștigată de hoț la păcă-nele cu banii furați de la Pizzeria Ma-estro.

Ulterior, Cîrstina i-a condus pe polițiști la locul unde abandonase ser-tarul casei de marcat și le-a spus că a

amanetat unul dintre telefoanele mobile furate pentru suma de 400 lei.

Hoțul a făcut mai mulți ani de închisoare în Austria și Germania

În cele din urmă, Georgian Cîrstina a restituit suma de 600 lei și cele două telefoane mobile patronilor de la Pizze-ria Maestro. Ulterior, printr-o adresă trimisă Poliției Argeș, patronii pizzeriei au specifi cat faptul că nu se constituie parte civilă în cauză.

Acest lucru nu a făcut însă ca urmă-rirea penală a lui Georgian Cîrstina să înceteze. Asta și deoarece hoțul este re-cidivist, fi ind condamnat de mai multe ori la pedepse cu închisoare cu execu-tare pentru furt califi cat în Austria și Germania. Drept urmare, acesta a fost trimis în judecată. Și cum nu este la pri-ma abatere, riscă alți ani de închisoare.

D.G.

Şeful Poliţiei Argeş promite:

„Până în vară se va soluţiona cazul jafului de la Leordeni”

A trecut mai bine de un an și patru luni de la jaful de la Leordeni, jaf în urma căruia omul de afaceri Octavian Simescu și soția sa au fost legați, bătuți și amenințați cu incendierea, fi ind deposedați de 600 de lei. Jaful violent a fost co-mis pe 11 ianuarie 2018, dată de la care poliția a trecut de la declarațiile potrivit cărora sunt veri-fi cate 100 de persoane, la cele că ar fi un grup de 4-5 suspecți, dar nicio persoană nu a fost arestată până în prezent.

Am dorit să afl ăm de la comisarul-șef Tudorel Pieleanu, comandantul IPJ Argeș, care este sta-diul anchetei. ”În prezent, experții de la Institu-tul Național de Criminologie compară profi lele găsite atunci la fața locului cu cele din baza de date națională. Cercul de suspecți este unul re-dus, nu vă pot da deocamdată mai multe detalii. Eu cred că până în vară se va soluționa acest caz de la Leordeni”, spune Tudorel Pieleanu. D.G.

Hoţul Georgian Cîrstina a fost identifi cat în baza imaginilor de pe camerele de supraveghere

Cu puţin scandal, că așa e obiceiul, la Câmpulung s-a intrat în linie dreap-tă cu reabilitarea uneia dintre cele mai renumite zone a municipiului, bulevar-dul cu miros de tei și umbră de castani denumit „Pardon”. Anul trecut, în no-iembrie, Consiliul Local Câmpulung a aprobat indicatorii tehnico-economici ai investiţiei „Reabilitare strada Negru Vodă și strada Republicii, de la inter-secţia cu strada Poenaru Bordea până la intersecţia cu strada Petre Zamfi rescu”, lucrare legată chiar de bulevard.

Apoi, anul acesta a avut loc desemna-rea executantului, după ce toată proce-dura a fost ţinută la secret, acesta fi ind constituit de grupul de fi rme Conteh

Barengott, Group Concif și Ratelen Construct ale familiei muscelene Ră-uţoiu. S-au alocat și bani, deocamdată doar două milioane dintr-un total de peste șase milioane, se așteaptă doar semnalul de începere a lucrărilor. Un semnal care întârzie și din cauza faptu-lui că două dintre fi rmele executante se ocupă și de amenajarea Pieţei Primăriei, având deja o depășire de cinci luni a ter-menului de fi nalizare.

Noul proiect de amenajare a centru-lui Câmpulungului, după cel legat de Piaţa Primăriei și cel dinspre partea sudică a zonei centrale, își propune re-constituirea unui traseu de promenadă între parcurile mari ale municipiului,

Kretzulescu și Grădina Publică „Mersi”, un traseu exact pe Bulevardul „Pardon”. Astfel se speră la creșterea numărului de turiști veniţi la Câmpulung și a duratei de ședere a acestora. Este un deziderat deseori amintit și de foștii primari care contau pe dezvoltarea Câmpulungului prin activitatea de turism. Realizarea lucrărilor va constitui un pas înainte și datorită faptului că proiectul preve-de trecerea în subteran a instalaţiilor de date, telefonie și cablu TV, la acest moment Câmpulungul fi ind împânzit de cabluri aeriene. În plus, reabilitarea bulevardului și fi nalizarea lucrărilor în cele două parcuri se vor plia pe o altă dorinţă a administraţiei locale, aceea de a amenaja albia Râului Târgului ca tra-seu de promenadă și divertisment.

Repere celebre în CâmpulungBulevardul „Pardon” și Grădina Publi-

că „Mersi” sunt zone care au conturat faima Câmpulungului în perioada in-terbelică. Este un lucru care persistă în memoria afectivă a comunităţii locale, mai ales că cele două locuri au consti-tuit platouri de fi lmare pentru celebrul „Titanic Vals” al musceleanului Tudor Mușatescu. Afl uenţa de turiști de pe vremuri aglomera bulevardul pe care deseori se auzea „Pardon!”, iar în Gră-dina Publică era abundenţă de „Mersi!” atunci când se ofereau locuri pe băncile din parc.

Cătălin Ioan Butoiu

O nouă viaţă pentru Bulevardul „Pardon”Câmpulungul vrea să-şi modernizeze celebrul centru cu „Pardon” şi „Mersi”

La începutul acestei luni, prin intermediul ADR Sud Mun-tenia, în cadrul POR 2014-2020, unsprezece societăţi comer-ciale din Câmpulung au semnat contracte de implementare a unor proiecte fi nanţate din fonduri europene. Valoarea to-tală a fi nanţărilor este de aproape zece milioane de lei. Cele

mai multe proiecte vizează creșterea competitivităţii fi rmelor și modernizarea sistemului de manageriat, altele au ca scop achiziţionarea de echipamente performante pentru derularea activităţii.

C.I.B.

11 fi rme din Câmpulung dezvoltă proiecte cu fi nanţare europeană

Jurnal de Argeş - pag 7PLAFAR NATURALIS

Nr. 1294 (15 - 21 mai 2019)

Direcția Silvică Argeș nu vede și nu aude, fi indcă directorul Armand Chiriloiu este ocupat cu hărțuirea ziariștilor care scriu împotriva lui

Argeşeanul Codruţ Bîlea de la Regia Naţională a Pădurilor a fost demis El deținea funcția de director al Departamentului de Fond Forestier

În urma unei ședințe fulger, directorul general interimar al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, Gheorghe Mi-hăilescu, i-a demis, marțea trecută, pe cei mai importanți directori din conducerea regiei pentru mari defi ciențe ma-nageriale. Potrivit informațiilor noastre, au fost debarcați Liviu Pavel - directorul Departamentului Regenerare Dez-voltare, Ionuț Codruț Bîlea - director Departament Fond Forestier și Gheorghe Dima - directorul Direcției Creștere, Exploatare și Ameliorare a Cabalinelor. De asemenea, au mai fost demiși și câțiva directori cu funcții mai mici, dar și mai mulți șefi de la conducerile unor direcții silvice din țară. Totodată, în perioda următoare se va restructura și aparatul central al regiei, adică vor mai rămâne doar vreo 60 de persoane din cei 180 de angajați, câți sunt în prezent. Interesant este că atât directorul Mihăilescu, cât și Armand Chiriloiu, directorul Direcției Silvice Argeș, și Codruț Bîlea (care a lucrat în Direcția Silvică Argeș până în 2007) au ca localitate de baștină orașul Curtea de Argeș.

Alina Crângeanu

În timp ce Argeșul este campion național la defrișări, Direcția Silvică Argeș se face că nu aude și nu vede, directorul general Armand Chiriloiu și cel tehnic, Cătălin Ionuţ Podea, fi ind ocupați cu hărțuirea jurnaliștilor în instanță. De doi ani de zile se tot roagă oamenii din Pietroșani și cei din Coșești de Ocolul Silvic Domnești să le preia pădurile în pază, conform Ordonanței 864/2016, iar silvicultorii statului îi tratează cu sictir. Nu mai puțin de 240,36 hectare de pădure au dispărut în acest interval de timp în care șeful Direcției Silvice Argeș, cel care ar trebui să apere patrimoniul verde al județului, se ocupă cu achiziționarea și vânzarea de terenuri la Vidraru, pe persoană fi zică. Oamenii au fi lmat măcelul făcut de hoți în pădurea de la Gănești și au trimis fi lmarea la Ministerul Apelor și Pă-durilor, dar în afară de faptul că Garda Forestieră le-a dat dreptate, problema a rămas la fel. Iar codrul moștenit de la străbuni, un fel de sat fără câini. Hoții își fac și în continuare mendrele în liniște în pădurile din Pietroșani și Coșești, iar unele voci susțin că recentele inundații de la Micești, după ce râul Păuleasca, afl uent al Râului Doamnei, a refulat violent arătând lumii toată mizeria și nesimțirea umană, sunt cauzate de defrișările de pe Dealul Mare. De pe raza Ocolului silvic Domnești!

„Am fi lmat o zi întreagă și am trimis la minister! Am sunat la 112, mă știu ăștia ca pe Ceaușescu!”

„Am făcut plângeri din două în două luni și tot degeaba! Nu ne bagă nimeni în sea-mă, zici că suntem ai nimănui. Am făcut petiţii la minister și peste tot. Ocolul (n.red. - Ocolul Silvic Domnești) ne-a mințit că le ia în pază, ne-a spus să așteptăm, de doi ani de zile am așteptat până ne-a luat dra-cu’ și degeaba. Ne-au spus că pe data de... vin să le ia în primire, să avem vopsea la noi, ca să marcăm. Aveam tot. Terenul era împărțit, știam fi ecare limitele, vopsea, tot.

Nu a venit nici dracu! Ăia de la Gardă i-au pus să facă și cadastru pe primărie, au zis că li s-a stricat aparatul și de un an jumate nu au mai reparat aparatul de nicio culoa-re. Am făcut iar adresă, au venit ăștia de la Garda Forestieră, au zis că gata, mâine se apucă și ne ajută să nu se mai fure. Cei de la Ocolul Silvic Domnești sunt obligați să o ia în pază, dar nu o ia nimeni. Oamenii vor să și plătească. Am făcut plângeri și la Poliția Domnești. Am prins hoții pe tere-nul meu, dar îi bagă doar la tăiere ilegală. Cum, domnule, pe proprietatea mea, tăie-re ilegală, cum?! Tăiere ilegală dacă făceam eu pe proprietatea mea, dar pe hoț de ce l-a

băgat la tăiere ilegală? Am 20-30 de plân-geri. Am sunat la 112. Mă știu ăștia ca pe Ceaușescu!

Hoțul l-am prins de 20-30 de ori și e tot liber! Amenzi de milioane și nu le plătește nimeni. Ocolul nu vrea să audă de noi! Nici nu ne bagă în seamă. Am făcut la ei cereri, le-am trimis prin plic, prin poștă, corespondență, ce să fac mai mult de atât? Am făcut scris și degeaba, a rămas ca în tren. Nopțile astea au tăiat iarăși non-stop. Am fi lmat tot! Toată pădurea! Am fi lmat o zi întreagă și am trimis și la minister!”, a răbufnit un proprietar de pădure, unul dintre cei 200 care au cerut preluarea în pază a pădurilor, conform legii.

Garda Forestieră recunoaşte: la Pietroşani se taie... ca-n codru

Într-un răspuns trimis în luna mai, anul trecut, unei petiționare, Garda Forestieră Ploiești, prin inspectorul-șef Viorel Mi-hălcioiu, care a semnat, recunoștea: „Ca urmare a verifi cării petiției adresate Mi-nisterului Apelor și Pădurilor, vă aducem la cunoștință că cele sesizare de dumnea-voastră se confi rmă, în sensul că există tăieri ilegale de arbori în zona semnalată de dumneavoastră... Pentru stoparea tă-ierilor ilegale de arbori în zona respectivă s-au făcut notifi cări pentru asigurarea pa-zei pădurii, în conformitate cu prevederile legale, de către proprietarii suprafețelor de pădure, prin structuri silvice specia-lizare, nominalizate în condițiile legii...” În aceeași adresă se mai arată că structu-ra silvică nominalizată este Ocolul Silvic Domnești. Alina Crângeanu

Sute de hectare de pădure măcelărite la Găneşti-Pietroşani!

Ion Georgescu, secretar executiv PSD Argeş:

„Reducerea TVA la produsele româneşti poate contribui la oprirea depopulării satelor”

Recent a fost semnat acor-dul pentru reducerea cotei de TVA de la 9% la 5% pen-tru produsele românești. Acordul a fost semnat la sediul Ministerului Agri-culturii de către Asociaţia Bio România și Federaţia Producătorilor de Produse Tradiţionale și Asociaţia pentru Promovarea Alimen-tului Românesc în cadrul unei întâlniri de consultare a sectorului de produse bio și tradiţionale românești.

E un semnal politic în favoarea producției și consumului autohton

Pe de-o parte, reducerea TVA la aceste produse reprezintă un semnal politic în favoarea pro-ducţiei și consumului produse-lor agroalimentare românești de calitate și va permite acce-sul unei categorii mai mari de consumatori din România la produse alimentare cu calitate certifi cată și atestată.

„Pe de altă parte, este o mă-sură care poate contribui la oprirea depopulării satelor ro-mânești și care pune bazele certifi cării produselor agroali-mentare după sisteme de calita-te voluntară, generând produse eligibile pentru promovare cu fi nanţare europeană, asigurând în acest fel posibilitatea produ-cătorilor români de a concura cu produsele multinaţionalelor. Este un pas în deplin acord cu politica fi scală a PSD, care a redus TVA la alimente de la 24% la 9% și TVA generală la 19%, măsuri menite să însănă-toșească economia naţională. Un alt proiect al Ministerului Agriculturii, cel de înfi inţare a reţelei de magazine cu produse românești «Unirea», reprezin-tă un alt semnal cu privire la intenţia clară a PSD și a Gu-vernului de a proteja și sprijini producătorii autohtoni”, ne-a declarat Ion Georgescu, secre-tar executiv al PSD Argeș.

Adriana Pantazi

Jurnal de Argeş - pag 8

Nr. 1294 (15 - 21 mai 2019)

CALEIDOSCOPDiscovery

Arges

Principele Serbiei a vizitat orașul Pitești

1846, octombrie. Principele Serbi-ei, Mihail Obrenovici, a vizitat ora-șul Pitești, fi ind găzduit în spaţiile Episcopiei Argeșului, reprezentată protocolar, de un locţiitor.

În Piteşti au activat comisari revoluţionari de propagandă în 1848

1848, mai-septembrie. În Pitești au activat având calitatea de comi-sari revoluţionari de propagandă Andrei Pretorian, M. Marghilo-man, C. Catina, N. Nanu, Ion I. Mihăileanu, Scarlat, Ștefan și De-mostene, Turnavitu, Partenie Iero-monah, Gheorghe Petrescu, Toma Furduiescu, Ilie Trifonescu.

Planul de reaşezare a zonei centrale a oraşului Piteşti

1850. Departamentul Trebilor din Lăuntru a aprobat un ”Plan de reașezare a zonei centrale a orașului Pitești”. Începe ordonarea gârlelor și pâraielor care umblau prin oraș, demolarea magherniţelor, alinierea străzilor și a caselor.

Se fi nalizează instalarea telegrafului

1859, decembrie 3. Se fi nalizează instalarea telegrafului, devenind funcţională linia București-Pitești, cu oportunităţi pentru legături cu celelalte orașe din ţară.

Piteştenii au susţinut deciziile secularizării averilor mănăstireşti

1863, decembrie 16. Piteștenii au susţinut deciziile secularizării averilor mănăstirești, concretizate prin Legea datată 13/25 decembrie 1863. La nivelul Principatelor, aces-tea cuprindeau 27% din pământul cultivabil al ţării.

Desenatorul și pictorul A.D. Lancelot a trecut prin Piteşti

1866. În notele sale de călătorie despre Pitești, desenatorul și pic-torul francez A.D. Lancelot, prin-tre altele, scrie: „Casele, mai toate construite din lemn, sunt grămădi-te fără niciun plan... Câteva noi de piatră spaţioase și bine construite arată că Piteștii încep a se înfrumu-seţa și a se evrupeniza; ele contras-tează foarte ciudat cu marile clădiri vechi...”.

Informaţii selectate din „Pitești-620, memento”, de Petre Popa

Rubrică realizată de Marius Ionel

Muzica lăutărească este una dintre cele mai vechi forme de muzică instrumen-tală, dar în același timp și prima muzică de formă profesionistă. Lăutarii, expo-nenţii cei mai vechi ai profesionismului muzical, au purtat prin intermediul cântecului, din generaţie în generaţie, istoria românilor, au înveselit la nunţi, botezuri și petreceri pe ţărani, ca și pe mahalagiii orașelor, uimind pe străinii afl aţi în trecere pe meleagurile noastre. Argeșul și Muscelul au avut un număr mare de lăutari și existenţa lor este ade-sea întâlnită într-o serie de documente scrise. Lor le datorăm aducerea, până în zilele noaste, a bogatului repertoriu de doine, balade, jocuri, cântece de nuntă, de petrecere etc.

M.I.

Violonist de excepție, dirijor și făuritor de tarafuri și orchestre locale

Un om aparte în muzica lăutărească lo-cală este Ion Ștefan (Enuș) din Bughea de Sus a Muscelului. Este un personaj aparte, pitoresc, cu multe experiențe de viață, care și-a pus amprenta de-a lungul anilor asupra promovării repertoriului local în țară și stră-inătate. Mânuiește vioara și acum, la peste 75 de ani, cu o ușurință aparte, ceea ce de-monstrează că nu contează vârsta, ci dorința de a se exprima oricând și oriunde pentru promovarea folclorului românesc. Premiile pe care le-a obținut în decursul celor aproa-pe șapte decenii de carieră sunt mărturii vii ale calităților excepționale cu care acest om a fost înzestrat, dar și rezultatul strădaniilor domniei sale, atât ca violonist de excepție, cât și ca dirijor și făuritor de tarafuri și or-chestre locale.

„M-am născut în 1944, 21 iunie, la Bughea. Părinții: Nicolae și Virgina. Tatăl meu era țambalagiu. Mama-mare a avut doi bărbați: primul bărbat a fost mare muzician, cu vi-oara, Enuș, de aici îmi vine numele. Tata-mare când a mers de i-a făcut certifi catul de naștere lui tata, pe taică-său îl chema Ștefan Enuș, de bucurie că are băiat, i-a pus numele de Ștefan Nicolae, iar mie mi-a pus nume-le de Ștefan Ion, iar tatăl celălalt era mare țambalagiu și l-a învățat pe tata. Am patru surori: una mi-a murit. Mai sunt trei surori: Rodica, Vasilica și Nicoleta... Am învățat singur. M-a mai dat tata la cineva, dar nu am stat, că nu mi-a plăcut. Prima dată a fost

un unchi de-al meu, Nițu Traian. Tata mi-a luat o vioară de la un muzicant bătrân, unul Doroghean Ion din Bughea, și am început să cânt. Aveam vreo cinci-șase ani! Primul cântec pe care l-am cântat a fost «Mărine, la nunta ta»! Pe ăsta l-am învățat și după aceea a luat tata țambalul și a început să-mi dea măsura”, a spus Ion Ștefan.

A cântat cu unchiul lui Marcel Pavel

Ion Ștefan: „La 8 ani am cântat pe scenă și am luat Premiul I la Teatrul «Davila» la un concurs cu copiii! Mai era un băiat cu mine care cânta la vioară, Taraș Ion, care apoi s-a lăsat de vioară și s-a apucat de tobe. Era un băiat bun! Unchiul lui Marcel Pavel! Aveam doi băieți cu acordeoanele, doi cu țambalele, toți din Bughea, formam o formație a școlii. Aveam un instructor, dar eu făceam toate lucrurile. Piesa pe care o cântam îi învățam pe toți. Cunoșteam armonie de la tata de la țambal, cântam și la țambal. Instructo-rul era un muzicant, Enache Nicolae, cânta la țambal. El aranja treburile cu directorul școlii! Prin 55, când s-a dat drumul la tele-viziune, am fost la «Viața satului». Era un domn, moș Țăpușă, acolo care făcea emi-siuni. Am fost cu orchestra de la Bughea, dirijor era Nelu Istrate. La Bughea erau cei mai tari vioriști, unici. Aveam solist instru-mentist pe Vasile Bucur. De la el am început și eu să cânt cu fi rul de păr. El a fost primul viorist și de la el am învățat și eu. Prin 85-86 am făcut o formație cu 16 viori și am cântat numai cu fi rul de păr. Din 65-70 am început să cântăm mai mult la fi rul de păr. Îl rupeam din arcuș și îl legam de-o coardă. Acolo la «Viața satului» a cântat Vasile Bucur sârba de la Bughea și acolo era un pasaj extraordinar de greu și m-a pus pe mine de l-am făcut. Era pe stil de concert. Băgaseră o parte ispre de am făcut-o eu ca solist. Toată formația a cântat sârba, iar eu singur o părticică. A fost prima emisiune a mea pe care am făcut-o la televiziune. De acolo am început. Am intrat apoi la Școala Populară de Arte de la Pitești prin 58-59. Nu mai țin minte. Am învățat vioara cu dl. Brucker (Wili Brucker). Era prin vremea aia director dl. Ion Grecu, de la noi, din Bughea de Jos. Și după aia am înce-put, pe la 16-17 ani m-au pus toți lăutarii să fi u dirijor. Știam din Școala de Arte să citesc note. Pe la noi a venit un profesor de muzică, la băi, și am mai învățat și cu el, nu-i mai știu numele. Era extraordinar! Am început să cânt, iar orice concurs era, se știa că noi vom lua premiu. Am multe diplome. Am fost la «Cântarea României», la toate edițiile. Aveam cinci tarafuri: Mărțișorul din Pitești, Cetina al Întreprinderii Minere din Câmpu-lung, Ansamblul Carpați de la Câmpulung, cel de la Casa Sindicatelor din Câmpulung și taraful Bughea, care era nemaipomenit de bun”.

Are peste 370 de piese la «Fonoteca de Aur» de la Radio

„Noi avem specifi cul nostru! Se cântă foar-te repede și nu se joacă! Noi cântam foarte mult pe părțile Branului, pe la Moeciu, la Fundata, la Șirnea. Am cântat în tot județul Argeș, am trecut și-n alte județe, dar mult am cântat la Bughea de Jos și apoi cel mai mult prin părțile Branului. Acolo am învățat eu breze și brâuri. Jucau acolo, Doamne-Doamne! Dacă un muzicant nu cânta cum jucau ei, după măsura lor, îl luau la bătaie!...

M-am întâlnit și cântat cu Florea Cioacă, Constantin Mirea. Eram prieten cu Emil Tănase, Florea Pascu, Valerică Cintilică, cu Voinicilă, pe care l-am luat la câteva petre-ceri la noi, la Câmpulung, Marin Mihalcea, Gigi Floroiu. În timpul când a făcut Gigi Floroiu Școala Populară de Arte, mă lăsase profesorul să predau eu. Era un băiat bun... Îi cunosc pe cei din Conțești: Virgil Iorda-che, Mihai Muscalu, dar în formație am avut de la Pitești pe Aurel Lăutaru, taică-său, pe Gogu Toloș. Am avut mai mulți... Am cules multe piese. Le am toate date la «Fonoteca de Aur», la Radio. Hore, sârbe, ungurici. Să vă spun clar, am fost un hoț de muzică. Când îi prindeam pe toți marii vioriști, îi puneam să cânte. Luam o parte de la unu, o parte de la altul etc. și făceam piesa. Am știut să lu-crez. După aceea am început eu să compun. Am peste 360-370 de piese date. A venit dl Ludovic Paceag, d-na Speranța Rădulescu! De aici, de la Pitești a venit și d-nul Alexan-drescu (Costin), d-nul Tică Sorescu. Câte am dat! Câte piese a cântat de la mine Doi-na Argeșului! A venit la mine acasă Valerică Cintilică și a luat piese de la mine. Veneau mulți la mine acasă, nu-i mai știu pe nume! A venit și un mare coregraf, Olevas. Am cân-tat pe mari scene din țară: la Sala Palatului cu taraful de la Bughea, peste tot unde eram invitat. Eram angajat la Întreprinderea Mi-nieră, iar în timpul liber mergem cu vioara peste tot! Aveam salariu de la Casa de Cul-tură din Câmpulung. Acum cânt numai în afară. În ultima vreme prin Franța!”, a mai spus muzicantul.

PremiiPrintre numeroasele premii obținute de

argeșeanul nostru menționăm: Premiul I la Festivalul concurs „Argeșule, plai de dor”, ediția a XII-a, Pitești, 1972, Premiul I la Fes-tivalul concurs „Argeșule, plai de dor”, ediția a XII-a, Pitești, 1973, Laureat la Festivalul concurs „Argeșule, plai de dor”, ediția a XII-a, Pitești, 1975, Premiul special al Consiliu-lui Județean al Sindicatelor Argeș la Festi-valul concurs „Argeșule, plai de dor”, ediția a X-a, Pitești, 1980, Premiul I la Concursul artistic de interpretare (creație) din cadrul etapei republicane a Festivalului național al educației și culturii „Cântarea României”, 1981, Premiul I - Festivalul-concurs „Cân-tecele Argeșului”, ediția a VII-a, Pitești, 1981, Premiul al II-lea la Festivalul con-curs „Argeșule, plai de dor”, ediția a XII-a, Pitești, 1982, Locul I pentru activitatea de-osebită de culegere și valorifi care a folcloru-lui muzical în cadrul spectacolului concurs de muzică populară „Ion Matache”, ediția a IV-a, Albeștii de Argeș, 28 octombrie 1983, Premiul I și Titlul de laureat – Concursul artistic de interpretare (creație) din cadrul etapei republicane a Festivalului național al educației și culturii „Cântarea Români-ei”, 1983, Premiul I - Taraful Mare, dirijor: Ion Ștefan, al Căminului Cultural din Bu-ghea de Jos la spectacolul-concurs de muzi-că populară „Ion Matache”, ediția a VIII-a, Câmpulung Muscel, 13 noiembrie 1987 (președintele juriului Constantin Arvinte), Premiul I și Titlul de laureat - Concursul artistic de interpretare (creație) din cadrul etapei republicane a Festivalului național al educației și culturii „Cântarea României”, 1989.

Sursa: Informaţii preluate dintr-un material publicat pe FB sub

semnătura lui Sorin Mazilescu

Ion Ştefan, violonistul muscelean de excepţie din Bughea de Sus

Orchestra Căminului cultural Albești-Muscel (1977), dirijor Ion Ștefan.

Jurnal de Argeş - pag 9

Nr. 1294 (15 - 21 mai 2019)

În fi ecare săptămână, Bi-blioteca Judeţeană „Dinicu Golescu” Argeș își propune să popularizeze noutăţile edi-toriale care există în fondul său de carte, fi e că este vorba despre romane de dragoste, poliţiste, fantastice, de călă-torii, de aventuri sau despre lucrări știinţifi ce.

Din domeniul dreptului vă recomandăm: „Codul muncii: Legea dialogului social și 12 legi uzuale” (București, Editura Ha-mangiu, 2018); „Constituția Ro-mâniei: Convenția europeană a drepturilor omului. Carta drep-turilor fundamentale a Uniunii Europene” (București, Editura

Hamangiu, 2018); „Contracte: legislație, jurisprudență, mode-le adnotate” (București, Editura Universul juridic, 2018). În sfera religiei vă semnalăm

trei lucrări extrem de interesante: Robert Graves, „Miturile Greciei antice” (Iași, Editura Polirom, 2018); Bertrand Russell, „Reli-gie și știință” (București, Editura Herald, 2018); Cristian Bădiliță, „Semnul lui Iona: Ilustrații în imagini și cuvinte la Evanghelia

după Matei” (București, Editura Tracus Arte, 2018). „Secţia pentru Tineret” vă

oferă o gamă variată de noutăţi editoriale, dintre care menţio-năm: Madeleine L’Engle, „Vântul bate la ușă” (București, Editura Arthur, 2018); Paige Britt, „Șirul pierdut al timpului” (București, Editura Arthur, 2018); Katheri-ne Paterson, „Podul către Terabi-thia” (București, Editura Arthur, 2018).

Pentru iubitorii de literatu-ră sugerăm următoarele titluri: Charles Bukowski, „Muzică de belele” (Iași, Editura Polirom, 2018); Steve Berry, „Secretul marelui sigiliu” (București, Edi-tura Rao, 2018); James Patter-son, Maxine Paetro, „A 11-a oră” (București, Editura Rao, 2018).

Daniela Tudose, bibliotecară

BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ „DINICU GOLESCU” ARGEŞ VĂ RECOMANDĂ

CĂRŢILE SĂPTĂMÂNII

Concurs Judeţean de Gimnastică organizat de Centrul Cultural Piteşti

Primăria Municipiului Pitești, prin Centrul Cultural Pitești, organizează duminică, 19 mai, de la ora 12.00, Con-cursul Județean de Gimnastică, în sala de sport a Școlii Gimnaziale „Mircea cel Bătrân”.

Evenimentul, coordonat de antrenoarea Nicoleta Andrei, va cuprinde probe la ur-mătoarele secțiuni: Gimnastică Ritmică, Gimnastică Aerobică, Gimnastică Es-tetică de Grup, Gimnastică Acrobatică, Balet Clasic, Balet/Dans Contemporan. La competiție pot participa copii și ti-neri cu vârste cuprinse între 4-16 ani, iar înscrierile se pot face până în ziua con-cursului. Organizatorii vor oferi diplo-me, cupe și medalii pentru fi ecare par-ticipant. Manifestarea are loc în cadrul Zilelor Municipiului Pitești. M.S.

Se lansează un nou număr al revistei Cuvântul Argeşean

Joi, 16 mai, de la ora 16.00, în Sala Simpozion de la Casa Cărții se lansea-ză nr. 3/2019 al revistei literare Cuvân-tul Argeșean, eveniment editorial ce va avea loc în cadrul Cenaclului „Armonii Argeșene”, manifestări organizate în co-laborare cu Liga Scriitorilor Români, Fi-liala Argeș, coordonate de scriitorul Ni-colae Cosmescu, redactorul-șef al revistei literare Cuvântul Argeșean. M.S.

Vernisaj de pictură al elevilor profesoarei Elena Zavulovici

Joi, 16 mai, de la ora 18.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții va avea loc verni-sajul expoziției de artă plastică realizate de elevii Cercului de pictură „Sensibilita-te și Culoare” din cadrul Centrului Cul-tural Pitești, sub îndrumarea profesoarei de arte plastice Elena Zavulovici. M.S.

Memorialul ”Marius Constantin Chiva” la şah

Sâmbătă, 18 mai, de la ora 11.00, în Sala Multifuncțională de la Casa Cărții are loc Cupa Municipiului Pitești la Șah, ediția a VIII-a, care va cuprinde și Me-morialul „Marius Constantin Chiva”, eveniment organizat în colaborare cu Asociația Sportivă Muntenia – 22 De-cembrie Argeș, coordonator fi ind Va-lentin Uruc, administratorul asociației. M.S.

Spectacol de folclor în Piaţa Primăriei Piteşti

Duminică, 19 mai, de la ora 17.00, în Piața Primăriei Municipiului Pitești va avea loc un spectacol de folclor, susținut de Steliana Sima, Georgeta Chițoran, Violeta Dincă, Rodica Oprican, Grupul Vocal „Zavaidoc”, sub îndrumarea profe-sorului de canto popular Valentin Grigo-rescu. D.G.

Primăria Municipiului Pitești, prin Cen-trul Cultural Pitești, organizează, în pe-rioada 17-19 mai, cea de-a III-a ediție a Festivalului Coral Internațional „Emanoil Popescu”. Evenimentul, coordonat de di-rijorul George Paraschivescu, reunește coruri din țară și de peste hotare, care vor susține recitaluri după următorul program: vineri, 17 mai, de la ora 17.00, la Centrul Multifuncțional Pitești (sediul Filarmoni-cii), Corala bărbătească „D.G. Kiriac”, din Pitești, dirijor Silviu Deaconescu, Corul mixt „Ars Nova”, din Pitești, dirijor Titi Radu, Corul mixt „Preot Ion Ionescu”, din Topoloveni, dirijor Ion Isăroiu, Corul de femei „Cristina Morphova”, din Sofi a-Bulgaria, dirijor Tania Nikleva, Corul „Appassionato”, din Târgoviște, dirijor Florin Badea; sâmbătă, 18 mai, între ore-le 11.00-12.00, în Piața Primăriei Muni-cipiului Pitești, Parada formațiilor corale, la care fi ecare formație corală va interpreta câte o piesă reprezentativă și va avea dra-pelul țării din care face parte; tot sâmbătă, de la ora 17.00, la Centrul Multifuncțional Pitești (sediul Filarmonicii) vor evolua Co-rala „Rapsodia”, din localitatea Vălenii de Munte, județul Prahova, dirijor Mari-an Duță, Corul mixt „Rodna Pesen”, din Burgas-Bulgaria, dirijor Milena Dobre-

va, Corala Camerală „MUZICOR”, din Ploiești, județul Prahova, dirijor Cornel Mutu, Corul mixt „PLANINARSKA PE-SEN” din Sofi a-Bulgaria, dirijor Rumen Raycev, recital Ion Grigorescu, solist bas, acompaniat la pian de prof. Daniela Col-ceriu. Prezintă prof. Silviu Deaconescu. Manifestarea, afl ată la a III-a ediție, are loc sub egida Zilelor Municipiului Pitești.

Corala „D.G. Kiriac” a fost fondată în anul 1955 cu intenția de a recupera prin cântece valoarea prieteniei și bucuria de celebrare a vieții, naturii, spiritualității, dragostei și umanității. A fost condusă, din momentul înfi ințării, timp de 44 de ani de Emanoil Popescu, renumit profesor și dirijor. În anul 1999, maestrul Emanoil Popescu s-a retras din activitate. D.G.

Pe 17 mai începe Festivalul Coral Internaţional „Emanoil Popescu”

La cele 2 ateliere derulate, respectiv „ABC-ul cetățeniei active” - atelier despre valorile fundamentale ale Uniunii Euro-pene și „Mesaj către Europa” - atelier in-teractiv despre elementele reprezentative ale Uniunii Europene, au participat elevii de la Școala Gimnazială ”Ion Pillat” din Pitești și Școala Gimnazială ”Vintilă Brăti-anu” din Ștefănești, care au transmis gân-durile lor pentru Europa, totul în cadrul unor exerciții interactive.

În partea a doua a evenimentului, afl at la cea de a XI-a ediție, Emilia Szuszmann, consilier educațional, a vorbit tinerilor argeșeni despre condițiile de admitere la

universități de renume din Danemarca, UK și Olanda, punctând faptul ca mana-gementul carierei începe încă din anii de liceu.

Alexandra Ondrea, elevă a Colegiului Național ”Zinca Golescu” din Pitești și câștigătoare în cadrul concursului „Juvenes Translatores”, organizat de Reprezentanța Comisiei Europene în România, a împărtășit experiența dobândită în urma participării la un concurs european.

Între atelierele de lucru și conferința adresată liceenilor de la Colegiul Național ”Alexandru Odobescu” Pitești, Colegiul Național ”Zinca Golescu” Pitești, Liceul

Teoretic ”Ion Cantacuzino Pitești și Liceul Teoretic ”Iulia Zamfi rescu” din Mioveni, voluntarii Europe Direct Argeș au povestit publicului larg, interesat, despre elemen-tele de identitate culturală a țărilor din Uniunea Europeană, făcând acestora turul ghidat al standurilor de prezentare a state-lor europene.

Colțul fotografi ei europene și concursul de cultură generală cu premii surprize au suscitat interesul participanților, care au plecat de la manifestare cu sentimentul că Uniunea Europeană are multe oportunități de oferit pentru cetățenii ei.

În cadrul evenimentului au fost oferite baloane și steguleţe ale U.E., dar și mate-riale informative, broșuri, cărți poștale și pliante pe teme europene, provenite de la Ofi ciul pentru Publicații al Uniunii Euro-pene. Ionela Panait

Europa - spaţiu al diversităţii şi al valorilor

Corala „D.G. Kiriac”

Se reabilitează Monumentul lui Vasile MileaÎn anul în care se împlinesc 30 de ani de la Revoluţia din Decembrie 1989 și de la

moartea generalului Vasile Milea, în comuna Lerești se fac pregătiri pentru marcarea omagială a acelor momente. Fiu al comunei și erou al Revoluţiei, generalul Milea are un monument la biserica din localitate, iar edifi ciul va fi reabilitat în această vară. S-au obţinut toate avizele și acordurile necesare acestui scop, atât de la familia generalului, cât și de la Arhiepiscopie și Cultul Eroilor. Potrivit primarului Marian Toader, lucrările vor fi executate pe cheltuiala administraţiei locale, dar numai după ce Consiliul Local va prelua monumentul în administrare, fapt care se va petrece în această lună. C.I.B.

Centrul Europe Direct din cadrul Bibliotecii Județene ”Dinicu Golescu” Argeș a celebrat ziua de 9 mai - Ziua Europei - cu o serie de ateliere despre cetățenie activă și sesiuni de informare cu privire la oportunități de studiu în țări europene, la care au luat parte peste 300 de argeșeni.

Jurnal de Argeş - pag 10

Nr. 1294 (15 - 21 mai 2019)

Noua colecţie de mobilier pentrucu până la

Suntem cu toţii diferiţi. Din fericire.

dim. 150x60x69H cmdim. 68x64x69H cmdim. 99x59x37H cm

Mobilier realizat din materiale impermeabile,

3.748 Lei

2.998

3.748 Le

999888

Mai de voie, mai de nevoie, autoritățile încep să aibă reacții la neregulile și la haosul imobiliar din Pitești, sesizate și subliniate de Jurnalul de Argeș în zeci de articole și investigații publicate în ultimele 12 luni. Iar reacțiile arată clar că nu mai este de joacă legat de aprobarea proiec-telor imobiliare lângă monumente istorice. Săptămâna trecută, după cum spune Cristian Cocea, directorul Direcției pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Argeș, s-a aprobat un PUD legat de proiectul imobiliar Maia Victoriei de lângă sediul SRI Argeș. PUD prin care familiei Rădu-lescu, dezvoltatoarea proiectului, i s-a cerut ca blocurile pe care le va ridica la stradă, lângă o casă ce este monument istoric, să aibă regimul de înălțime de cel mult două etaje.

”Celor care dezvoltă proiectul Maia Victoriei li s-a aprobat săptămâna trecută un PUD în care li s-a cerut ca în față, acolo unde este casa monument is-toric, să păstreze structura P+2. În spate pot crește regimul de înălțime progresiv până la P+6. PUD-ul va trebui să treacă prin comisiile de specialitate ale Primăriei Pitești”, spune Cristian Cocea. Afl ată în curtea unde familia Rădulescu dezvoltă proiectul imobiliar, Casa Nițulescu este monument istoric și datează de la începutul secolului XX.

Însă faptul că familia Rădulescu poate construi în spate blocuri cu până la șase etaje îi va afecta fără îndoială pe proprietarii din zonă. Și vorbim aici de zeci de proprietari, printre care se numără și chesto-rul Nicolae Berechet, fost secretar de stat în MAI și fost șef al Poliției Române.

Am dorit să îi cerem un punct de vedere și omu-lui de afaceri Cosmin Rădulescu legat de faptul că înălțimea câtorva dintre viitoarele blocuri din complexul Maia Victoriei trebuie redusă, de la P+6, la cel mult P+2. Deși l-am sunat de mai multe ori, dezvoltatorul Cosmin Rădulescu nu a răspuns la telefon.Cătălin Ghiță, arhitect-șef Primăria Pitești: „Va conta și raportul consultării populației”

Am stat de vorbă legat de complexul Maia Victo-riei și cu Cătălin Ghiță, arhitectul-șef al Primăriei Pitești. Iar afi rmațiile acestuia se contrazic cu cele ale directorului Cristian Cocea. Ce ne puteţi spune legat de aprobarea PUD-

ului în care se specifică reducerea regimului de înălţime pentru o parte din complexul Maia Vic-toriei?

- Nu s-a aprobat deocamdată niciun PUD. Din câte știu, dar nu am informația sigur, dezvoltato-

rii au obținut avizul de la Direcția Monumentelor Istorice de la Ministerul Culturii. Este un aviz din-tre multe altele pe care trebuie să le ia ca să obțină autorizația. Deocamdată, dezvoltatorul nici măcar nu a depus documentația pentru avizare sau apro-bare în cadrul Consiliului Local. După ce se vor depune toate documentele la Primărie, noi le verifi -căm să vedem dacă sunt conforme. Dacă obține avi-zul favorabil de la Comisia Tehnică de Urbanism, îl promovăm la Consiliul Local pentru aprobare. S-a redus sau nu regimul de înălţime la P+2

pentru o parte din acest proiect?- Până acum nu a ajuns la mine vreun document

în acest sens. Repet, aprobarea fi nală o va da Con-siliul Local. Iar aici va conta și raportul consultării populației. Și a fost elaborat raportul consultării populaţiei

pentru proiectul Maia Victoriei?- Nu știu. Probabil că se va supune consultării

populației ultima variantă aprobată de Consiliul Local.

Pe hârtie, fi rma care va face cele trei blocuri - Maia Victoriei Residence SRL - îl are drept administrator pe Ion Rădulescu, tatăl fraților Cosmin și Bogdan Rădulescu, asociat unic la fi rmă fi ind o altă... fi rmă - Maia Residence Invest SRL. Iar la această fi rmă ad-ministrator este tot Ion Rădulescu, acesta deținând și 90% dintre acțiunile fi rmei. Nu este prima oară când frații Rădulescu își bagă părinții în față, același lu-cru întâmplându-se și cu controversatul bloc ridicat pe strada Crinului, într-o zonă declarată sit istoric.

Fraţii Rădulescu, obligaţi să reducă regimul de înălţime a blocurilor de lângă sediul SRI Blocurile de la stradă ale dezvoltatorilor Bogdan şi Cosmin Rădulescu (foto), afl ate lângă o casă ce este monument istoric, vor avea maximum două etaje. Din păcate, în spate vor putea fi construite blocuri cu până la șase etaje, fapt ce va afecta zeci de proprietari de case, printre care se numără și fostul secretar de stat Nicolae Berechet

Avem confi rmarea. Proiectul imobiliar Maia, la loc comanda!

Generalul Nicolae Berechet:

„PITEŞTIUL ESTE UN ORAŞ MUTILAT URBANISTIC”

Am stat de vorbă cu chestorul Nicolae Bere-chet privind acest controversat proiect imobiliar și modul haotic în care se construiește în Pitești. ”Nu știu ce discuții se poartă legat de acest pro-iect. Cert e un lucru: pe mine nu m-a abordat nimeni până acum pentru acordul de vecinătate, acord prevăzut de lege. Sper să se respecte acest aspect. Sper ca toate demersurile să facă într-un cadru corect. Eu cred că vor conta și semnalele trase în repetate rânduri de Jurnalul de Argeș, ziarul la care scrieți. Extrapolând, Piteștiul este, după părerea mea, un oraș mutilat urbanistic. Și vă spun acest lucru cu nostalgia celui care știe Piteștiul de când era copil. Mă uit și văd cu re-gret că nu numai că nu s-a făcut nimic pentru ca Piteștiul să fi e îmbunătățit sub aspect vizual și arhitectonic, ci pur și simplu a fost mutilat cu construcții - probabil de interes economic - care nu au vreo legătură cu o dezvoltare armonioasă a Piteștiului, absolut niciuna”, a declarat pentru Jurnalul de Argeș chestorul Nicolae Berechet.

Material realizat de Denis Grigorescu

Blocul P+6 din macheta proiectului a pierdut patru etaje fi indcă se afl ă lângă

o casă monument istoric

Jurnal de Argeş - pag 11

Nr. 1294 (15 - 21 mai 2019)

Cu două săptămâni înainte de alegerile euro-parlamentare, Simona Brătulescu, liderul ALDE Argeș, vorbește despre ceea ce a reprezentat formațiunea sa în ecuația guvernării și care sunt benefi ciile resimțite de către români.

„ALDE a fost partidul care a promovat acele măsuri liberale care asigură dezvoltarea oricărei economii” Cei din Opoziţie susţin că ALDE ar fi un fel de

anexă a PSD. Care este, în opinia dumneavoastră, aportul partidului condus de Călin Popescu Tări-ceanu la această guvernare?

- Cei din Opoziție spun multe, ne-au obișnuit cu această manieră superfi cială de a vedea lucrurile. E păcat, pentru că o Opoziție puternică are un rol im-portant. Noi nu avem decât o Opoziție... populistă. Legat de aportul ALDE, un partid mic, dar... voinic și care a crescut de la an la an, încă de la început pot spune că ne-am asumat rolul de busolă a guvernării. ALDE a fost partidul care a promovat acele măsuri liberale care asigură dezvoltarea oricărei economii. În toată această furtună din ultimele luni s-a vorbit prea puţin despre lucrurile pe care le-am făcut. Ca de exemplu...- Ca de exemplu acele măsuri luate de guvernarea

PSD-ALDE care au dus la creșterea nivelului de trai pentru români, au dus la scăderea șomajului și au dus la crearea de noi locuri de muncă. Aș menționa faptul că prin aplicarea legii salarizării unitare i-am făcut pe medici să nu mai plece în străinătate, iar în educație salariile au crescut cu aproximativ 84%. De asemenea, aproximativ 230.000 de noi locuri de muncă au fost create de la 1 ianuarie 2017. În paralel, șomajul este la cel mai mic nivel din ulti-mii 10 ani, de 4,1%. Și pensionarii duc o viață mai bună datorită măsurilor luate în timpul guvernării PSD-ALDE: am crescut punctul de pensie la 1.100 de lei, am eliminat CASS pentru toți pensionarii, am eliminat impozitul pe venit pentru pensiile mai mici de 2.000 lei și am crescut pensia minim garantată la 640 de lei. Nu am neglijat nici tână-ra generație! Am majorat alocațiile pentru copii. În plus, cel puţin 30.000 de copii cu vârste între 0 și 2 ani, proveniţi din familiile vulnerabile, vor benefi cia de educaţie timpurie în creșe prin intermediul unui program social cu o fi nanţare de 168 de milioane de euro. Pe lângă toate acestea, am crescut cu 17,7% indemnizația lunară minimă pentru concediul de creștere a copilului. Aș mai preciza și faptul că am scăzut ratele românilor cu procente cuprinse între 18% și 27% prin schimbarea modalității de calcul a dobânzilor bancare pentru creditele în lei și am plafonat tarifele la energie electrică și la gazele na-turale pentru populaţie. Deloc de neglijat, am adus pentru agricultura românească 7,5 miliarde de euro din fonduri europene, în perioada 1 ianuarie 2017-25 februarie 2019, dublu faţă de totalul sumelor în-casate de la Uniunea Europeană în 9 ani, între 2007 și 2016. Acestea sunt măsuri luate dincolo de orice dubiu. E greu să combați din vorbe lucruri pe care românii le simt în mod concret în viața lor de zi cu zi.

„Simpatizanții liberalismului vor avea întotdeauna în ALDE o alternativă serioasă și credibilă” Care sunt măsurile pe care ALDE le are în ve-

dere, pe viitor?- În domeniul economic, ALDE susține trei prin-

cipii majore de factură liberală care se regăsesc în măsurile guvernamentale pe care partidul nostru le are în vedere: recompensarea performanței și efor-turilor românilor care au contribuit decisiv pentru ca România să aibă printre cele mai mari creșteri economice din U.E., prin reducerea taxării, precum și creșterea salariilor și a pensiilor; sprijinirea antre-prenorilor și a mediului de afaceri pentru că Româ-nia are nevoie de o economie națională puternică, dezvoltată la nivelul fi ecărui județ; investiții în in-frastructură, concomitent cu reducerea cheltuielilor instituțiilor și autorităților publice. Cum credeţi că va sta ALDE Argeș la aceste

alegeri europarlamentare?- Cred că are toate premisele să obțină un scor

bun. În primul rând, pe lista pentru Parlamentul European avem oameni cu expertiză, oameni bine pregătiți, unii dintre ei având deja experiența Parla-mentului European. În al doilea rând, ALDE Argeș are doi candidați valoroși pe această listă: deputatul Andrei Gerea, vicepreședinte al partidului, și secre-tarul de stat Robert Tudorache. În al treilea rând, simpatizanții liberalismului vor avea întotdeauna în ALDE o alternativă serioasă și credibilă. Nu în ul-timul rând, Călin Popescu Tăriceanu, președintele ALDE, se bucură de aprecierea și încrederea româ-nilor, fapt care mă îndreptățește să spun că va fi și un viitor președinte de excepție al României.

ALDE a fost încă de la început o busolă a guvernării

PREŞEDINTE ALDE ARGEŞ: SIMONA BRĂTULESCU,

Jurnal de Argeş - pag 12

Nr. 1294 (15 - 21 mai 2019)

Proiecte de 10 milioane de euro la Miceşti, pentru extindere canalizare şi introducere de gaze

Comuna argeșeană Micești se poate lăuda cu faptul că, în numai patru luni de zile, satul cu același nume va putea benefi cia de gaze naturale. Mai mult decât atât, de curând s-au mai depus trei proiecte pentru extindere, canalizare și introducere de gaze natura-le și în celelalte sate ale localității. Dumitru Voicu, primarul comunei Micești, ne-a declarat: ”Am de-pus trei proiecte la București, în valoare totală de 10 milioane de euro, pentru extindere canalizare și introducere de gaze naturale. Nu mai vorbim de sa-tul Micești, la care în prezent se lucrează în ceea ce privește introducere de gaze naturale. Deja aici s-au executat 3,5 km din 10 km. În maximum 4 luni, dăm drumul la gaze în satul Micești. Tristețea este că normativele pe care le-au dat guvernanții ne-au înfundat de tot în ceea ce privește redevența. M-a mințit senatorul Gheorghe Marin că vor face nor-me astfel încât orice leu investit de noi, fi nanțat sau cofi nanțat, va purta redevență. Ei bine, cum e ca-zul la noi, la Purcăreni, când fi nanțezi 100% nu va purta redevență. Acesta este cel mai trist lucru din țara asta! Vreau să mai spun că în 11 zile s-au depus peste 800 de proiecte... Acesta va fi un fond de mare succes, numai că nu prea e clar. Au mai făcut ei niște clarifi cări... cu gradul de angajament fi nanciar, adică cu gradul de datorii publice etc. Se pare că deja au început selecția de proiecte. De la noi, de la Argeș, printre primii, din câte am mirosit eu, este Basco-vul... Toți colegii mei primari nu au spus nimic... Eu credeam că sunt printre primii cu proiectele, însă am afl at că, după zece zile, se depuseseră deja 860 proiecte din toată țara”. M.I.

Magiunul de Topoloveni, marcă protejată în Japonia

În perioada 8-11 mai 2019, Sonimpex Topoloveni a participat la programul Comisiei Europene ”Enjoy! It̀ s from Europe” care anul acesta se desfășoară sub forma unei misiuni economice la nivel înalt la Tokyo, Japonia.

Sonimpex Topoloveni, producătorul Magiunului din prune Topoloveni, primul produs românesc care a obținut Indicație Geografi că Protejată la nivelul UE, în anul 2009, a fost selectat din 110 aplicanți din 23 de state membre să se alăture acestui program și, implicit, delegației economice ce a plecat la Tokyo.

Sonimpex Topoloveni a fost singura companie din România desemnată să participe la această misiune UE-Japonia, în contextul în care în februarie 2019 Magiunul din prune Topoloveni a obținut protecție în Japonia. Decizia a fost semnată chiar de premierul Japoniei, Shinzō Abe.

D.G.

Începând cu 15 mai, apeluri mai ieftine către alte ţări din UE

Începând cu data de 15 mai, pentru toate apeluri-le și SMS-urile internaționale efectuate în interiorul UE se va aplica un nou tarif maxim. Astfel, consu-matorii, inclusiv din România, care vor efectua un apel din țara lor în altă țară din UE vor plăti maxi-mum 19 cenți pe minut (+ TVA) și 6 cenți pe mesaj SMS (+ TVA). Aceste noi plafoane tarifare pentru apelurile și SMS-urile internaționale efectuate în UE fac parte, împreună cu eliminarea tarifelor de roaming care a avut loc în iunie 2017, din procesul de revizuire la nivelul UE a normelor din domeniul telecomunicațiilor. D.G.

Săptămâna trecută, pe 8 mai, la Mioveni a avut loc inaugurarea primului proiect-pilot Smart City din Argeș. Proiectul aparţine societăţii Servicii Edilitare pentru Comunitate Mioveni și a fost realizat cu tehnologie de ultimă generaţie, produsă de gigantul mondial ZTE. Orașul Mioveni testează în cadrul proiectului-pilot Mioveni Smart City o modalitate smart de telegestiune a iluminatului public, prin senzori electronici care folosesc comunicaţia wireless.

Este vorba de o soluţie de telegestiune (control de la dis-tanţă) a iluminatului public, implementată de către S.Ed.C. Mioveni și ZTE România, care are ca scop optimizarea con-sumului de energie electrică și a costurilor în ceea ce privește operarea și întreţinerea sistemului de iluminat public, pe o porţiune de 1,5 kilometri din bulevardul Dacia, cu posibili-tatea de extindere.

„Soluţia permite reglarea automată și de la distanţă a ilumi-natului stradal, generând astfel economii majore de energie electrică. Instalarea controllerelor inteligente a fost cuplată cu înlocuirea unui număr de 126 corpuri de iluminat existente (echipate cu sodiu) cu lămpi LED inteligente, care permit optimizarea la maximum a consumului de energie (optimi-zarea funcţionalităţii de dimming în funcţie de nevoi). Prin intermediul unui controller conectat la internet, fi ecare stâlp de iluminat comunică cu celelalte și în timp real informaţia este monitorizată dintr-un server general, pe ecranul unui laptop, printr-o aplicaţie smart ce poate fi gestionată chiar de pe un telefon mobil. Prin intermediul soluţiei de teleges-tiune, sistemul de iluminat este controlat de la distanţă, cu posibilitatea setării programului de funcţionare și a intensi-tăţii luminii în funcţie de anotimp, condiţii meteo, trafi c etc. Dispozitivele trimit alarme și oferă informaţii în timp real referitoare la consumul de electricitate pentru fi ecare stâlp,

dacă lampa nu funcţionează în parametrii sau alte detalii”, spune Ion Georgescu, primarul de la Mioveni.

Datorită controlului la nivel de lampă LED, reţelele de lu-mină stradală sunt în permanenţă legate la sursa de electrici-tate. Prin urmare, există un număr mare de senzori și dispo-zitive care se pot lega la reţeaua de iluminat stradal și care pot fi coordonate printr-o serie de aplicaţii dedicate.

„Totul a costat aproximativ 100 de mii de euro, sumă pe care a suportat-o societatea de Servicii Edilitare pentru Co-munitate Mioveni, care are în administrarea serviciile publi-ce din Mioveni. Proiectul a fost gratuit și consultanța gratui-tă, prețurile au fost, să nu zic de producător, dar mai mici cu 30% decât ceea ce ar fi presupus în mod normal achiziţiona-rea acestor echipamente”, mai precizează primarul orașului Mioveni, Ion Georgescu.

Marian Staicu

Primul proiect Smart City din judeţ se face la Mioveni

Medicare Technics este o companie cu capital privat ce are o experiență de peste 20 de ani în domeniul comerci-alizării, instalării și întreținerii echipamentelor medica-le, fi ind importator și distribuitor în România pentru o serie de producători de prestigiu din întreaga lume, fi ind implicată și în implementarea contractelor la cheie în domeniul medical.

Expertiza Medicare Technics în domeniul fi nanțării pro-iectelor medicale a început printr-un parteneriat de succes cu DEUTSCHE BANK, care a asigurat fi nanțarea cu garanții suverane a proiectului de utilare și modernizare a sălilor de operații și a compartimentelor de sterilizare din spitale clini-ce, universitare și de urgență din România, proiect în valoare de 25.000.000 euro (2001).

Continuarea organică a însemnat pentru Medicare Tech-nics înfi ințarea Medicredit LEASING IFN SA, singurul jucător specializat pe nișa de fi nanțare a echipamentelor me-dicale și lider de piață în perioada 2007-2010, absorbit prin achiziție, începând cu anul 2011, în cadrul Diviziei pentru Medici a Băncii Transilvania.

SECTOARE DE ACTIVITATE Infrastructura sănătate

Spitale la cheie, furnizare de echipamente medicale și ser-vicii conexe (lucrări de construcții, reabilitări și amenajări specifi c medicale)

Furnizare, instalare și punere în funcțiune echipamente medicale

Servicii post-vânzare- instruire personal medical și service în perioada de garanție și post-garanție. Know-how-ul societăţii Medicare

Medicare asigură soluții la cheie derulate sub forma unui parteneriat pe termen lung, cuprinzând un pachet complet și integrat de echipamente medicale și servicii medicale co-nexe (aparatură, mobilier medical și instrumentar, lucrări de construcții, reabilitări și amenajări specifi c medicale), într-un raport optim calitate/ preț/ timp consumat/ service post-garanție, pentru sistemul sanitar public și privat din Româ-nia. Proiecte în sectorul public şi privat

Spitale la cheieDotare spitale publice și clinici private cu echipamente me-

dicale de ultimă generațieServicii post-vânzare

CONTRACTE- ABORDAREA LA CHEIE Consultanţa în achiziţia de echipamente medicale

Cercetare de piață/ Criterii de selecție bazate pe sistemul de management al calității/ Monitorizarea și supervizarea activităților. Design & engineering

Realizarea tuturor etapelor proiectului, începând de la stu-diul de fezabilitate și până la obținerea avizelor și aprobărilor. Construcţie

Management de proiect/ Sistem de management integrat (Calitate, Mediu, Sănătate ocupațională)/ Testare și punere în funcțiune. Mentenanţă echipamente

Acoperire națională și posibilitatea de intervenție efi cientă pentru rezolvarea problemelor neprevăzute, în maximum 24 de ore. Finanţare proiect

Parteneriat cu instituții fi nanciare.

VIZIUNEA NOASTRĂ ASUPRA PRODUSULUI SPITAL INTEGRARE

Proiectare integrată în funcție de conținutul tehnologic al spitalului, HIS (hospital integrated system), RIS (radiology integrated system). FUNCŢIONALITATE

Proiectare orientată spre optimizarea fl uxurilor de circulație a personalului, pacienților, vizitatorilor și mărfurilor, cu res-pectarea legislației în vigoare. VERSATILITATE

Proiectarea înclinată spre inovații, care păstrează pasul cu evoluția practicilor medicale și a tehnologiilor. ORIENTARE CĂTRE PACIENT

Proiectarea și execuție axată pe pacient, capabilă să furnize-ze confortul maxim și servicii de înalt nivel. SUSTENABILITATE SOCIO-AMBIENTALĂ

Structuri verzi care reduc impactul fi zic și social în orice mediu, urban sau rural. KNOW-HOW-ul ÎN SECTORUL SANITAR

În prezent, Medicare se situează printre principalii opera-tori la nivel național pentru construcția de spitale la cheie și furnizarea de echipamente medicale.

În acest moment, societatea este implicată în executarea Spitalului Sfântul Spiridon din Mioveni, județul Argeș.

Referințele Medicare și capacitățile sale multidisciplinare se întind de la proiectare până la furnizarea tuturor echipa-mentelor, servicii post-vânzare și activități de întreținere și reparații în perioada post-garanție.

Mari Tudor

Firma ce face „Spitalul la cheie” de la Mioveni a avut un parteneriat de succes cu Deutsche Bank

Jurnal de Argeş - pag 13

Nr. 1294 (15 - 21 mai 2019)

UNGHIURI DE VEDERE

PERFORMANŢĂ! Aleph Kick-Boxing Club Pitești a participat week-end-ul trecut la Cam-pionatul Național Kick Box 2019. Competiția s-a desfășurat în Sala Polivalentă din Focșani, iar piteștenii s-au întors acasă cu 4 medalii de aur, 4 de argint și 8 medalii de bronz. Iată, așadar, o performanță demnă de subliniat pentru acest sport!

Cornel Sorescu a ajuns observator la un meci de duzină.

Pușca și cureaua lată, ce orătănii am în ogradă! Ce am fost și am ajuns...

Din câte se pare, președintele Cornel Sorescu de la Asociația Județeană de Fotbal Argeș trece printr-o pe-rioadă cel puțin nefastă. Spunem acest lucru pentru că de curând domnia sa a ajuns să meargă ca observator de arbitri la Liga a III-a, la un meci disputat la Turnu Severin. Supărarea șefului de la AJF Argeș a fost, din câte se pare, și mai mare când a ajuns să ”observe” ală-turi de Cătălin Barbu, fostul conducător al FC Argeș din ”era” Penescu, cel care acum este observator de joc la Liga III.

Zvonul săptămânii!

Week-end-ul trecut pe Stadionul ”Nicolae Dobrin” a avut loc un concurs internațional de atletism juniori, unde au fost prezenți 180 de sportivi din România, Ucraina, Belarus, Cipru și Israel. Probele de con-curs au fost: 100 m plat, 400 m plat, 800 m, 3000 m obstacole, săritura în înălțime, săritura cu prăjina, săritura în lun-gime, triplusalt, arunca-rea greutății, aruncarea suliței, aruncarea discu-lui, aruncarea ciocanului și 4×400 m ștafeta mix-tă.

În clasamentul gene-ral, pe primul loc s-a clasat Ucraina, urmată de România, Cipru, Is-rael și Belarus. Dintre atleții piteșteni prezenți la competiție, și anume Constantin Zanfi r, Mi-hai Dumitru și Bogdan Cioacă, cel mai bine s-a clasat ultimul. Triplu-

saltistul legitimat la LPS Viitorul/CSM Pitești a obținut locul secund, cu o săritură de 15,29 metri.

Atleții români care au câștigat probele lor au fost: Diana Ana Maria Ion (triplusalt), Geor-giana Timu (lungime), Adina Elena Cârciogel (400 m), Andreea Cara-cuda (100 m.g.), Alexan-dru Iconaru (110 m.g.), Cristian Voicu (800 m) și Alexandru Deac (100 m). M.I.

Piteşteanul Bogdan Cioacă, locul II la concursul internaţional de atletism juniori de la Piteşti

În perioada 10-12 mai 2019, echipa de handbal feminin a CS Dacia Mioveni 2012 a ju-cat în cadrul Turneului Semifi -nal al Diviziei A, organizat de Federația Română de Handbal la Făgăraș. Vineri, 10 mai, echi-pa din Mioveni a învins CSU Știința București cu scorul de 21-18, iar sâmbătă, 11 mai, echipa Crișul Chișineu-Criș, cu scorul de 31-21. Duminică, 12 mai, de la ora 12.00, handbalis-tele din Mioveni au luptat con-tra celor de la HCM Slobozia,

scor 28-29. Cu cele două victo-rii și o înfrângere, sportivele din Mioveni sunt califi cate la Tur-neul Final care este programat să se desfășoare la Sala Spor-turilor ”Olimpia” din Ploiești, în perioada 16-19 mai 2019. Primele echipe clasate vor pro-mova automat în Liga Florilor, celelalte două urmând să joace meciuri de baraj cu echipele care au terminat campionatul primului eșalon valoric pe locu-rile 11 și 12.

M.I.

Handbalistele din Mioveni s-au califi cat la Turneul Final

Ultimele patru luni de zile au fost un adevărat coșmar pen-tru Constantin Radu I, fostul fotbalist campion cu FC Argeș. Conform medicilor de la Pitești, acesta a trecut prin trei atacuri cerebrale în această perioadă, însă medicii de la București nu au confi rmat aceste atacuri cerebrale și nici nu au dat de-ocamdată un diagnostic fi nal pentru fostul mare fotbalist al Argeșului. În prezent, Radu I se afl ă acasă sub tratament, însă are pierderi de memorie și dureri. Din discuțiile purtate în exclusivitate atât cu Radu I, cât și cu fi ul acestuia, Răzvan Radu, reiese că vor urma noi investigații și un nou tratament în capitală pentru cel cunoscut în Pitești ca ”Nea Tache” sau ”Burtilă”. Iată în continuare ce spun cei doi despre această situație și o scurtă biografi e a marelui fotbalist.

„Am în continuare probleme. Am pierderi de memorie, am dureri...”

Constantin Radu I ne-a declarat: „Am în continuare probleme. Tre-buie să fac tratament în continuare... Se pare că nu a fost vorba de atacuri cerebrale, dar am trecut în altceva și în altceva. Au găsit ceva medicii din București, dar deocamdată nu pot să rezolv treaba asta... Nu aș putea să spun un diagnostic, pentru că ei au zis unul, apoi a apărut altul și tot așa. Nu știu... Gândește-te că eu, când am ajuns prima dată la spital, de la Pitești la București, eu am dormit tot timpul. Îți dai seama că nu prea am știut ce s-a întâmplat! Eu de patru luni sunt tot timpul prin spital și la toate farmaciile să găsesc să rezolv problema. Trebuie să găsim soluții... Am pierderi de me-morie, am dureri... Asta este! Mergem înainte!”.

„Cert este că de la Pitești tata a plecat cu diagnostic greșit”

Iată ce ne-a spus Răzvan Radu, bă-iatul fostului mare fotbalist al FC Argeș: ”În prezent tata face tratament. Medicii din București nu au confi r-mat atacurile cerebrale diagnosticate la Pitești. Nu aș putea să vă spun în termeni medicali care este diagnosti-cul. Acum este acasă și urmează un tratament. Nu mai suntem agitați, ne-am mai liniștit... Vorbește normal... Nu a rămas cu sechele... Am avut doctorii cei mai buni din București și acum nu sunt probleme. Cert este că de la Pitești tata a plecat cu diagnostic greșit. Va urma un plan de tratament la București, dar deocamdată nu l-au stabilit... Sunt mai mulți doctori care

vor stabili ce urmează... Oamenii stu-diază!”.

Și-a încheiat cariera sportivă la doar 31 de ani

Constantin Radu se numără printre marile glorii ale fotbalului argeșean. El a fost descoperit de Leonte Iano-vschi și Ștefan Vasile, antrenorii care, graţie unui fl er ieșit din comun, l-au luat de pe dealurile din Găvana și l-au dus la juniorii lui Dinamo Pitești. Puţini se gândeau că puștiul sfi os de atunci va ajunge spaima apărărilor adverse. De altfel, Tache, așa cum îi spun apropiaţii, a făcut pasul spre prima divizie destul de repede, la 18 ani, în sezonul 1964-1965, devenind coleg cu Dobrin, Constantin Olteanu, Matache, Ilie Stelian, Stoenescu, Bebe Barbu, Mircea Ţurcan, Nicolae Naghi sau Ion Ţârcomnicu. Deși în primul campionat n-a bifat decât cinci selec-

ţii, Burtilă a reușit să se impună, astfel că, timp de aproape opt ani, s-a numă-rat printre oamenii de bază ai Argeșu-lui. Din nefericire, Radu I a încheiat cariera sportivă la doar 31 de ani, din cauza unei accidentări suferite într-un meci de duzină cu Steagul Brașov. Din 1981, Burtilă devine antrenor la Centrul de copii și juniori, după care îl urmează pe bunul său prieten Gicu Dobrin la școala particulară de fot-bal patronată de acesta. Mai trebuie spus că FC Argeș a participat în anii 60 în Cupa Orașelor Târguri sub co-manda mai multor antrenori, cum ar fi Titi Teașcă, Bazil Marian sau Titus Ozon. Fără îndoială însă cea mai mare performanţă realizată de Radu I este câștigarea titlului de campion al Ro-mâniei cu FC Argeș în 1972, precum și participarea în Cupa Campionilor Europeni în același an.

Marius Ionel

Băiatul lui Radu I acuză medicii de la Piteşti

Răzvan Radu: „Medicii din București nu au confi rmat atacurile cerebrale ale tatălui meu, diagnosticate la Pitești”.

Cartea de vizită fostului mare fotbalist Radu I: Născut la Pitești la 5 ianuarie 1945 Selecţii în Divizia A: 246, toate pentru FC Argeș

Partide ofi ciale: peste 400 la toate nivelurile Goluri marcate: 60 numai pentru FC Argeș Goluri marcate în întreaga carieră: peste 100 Selecţii la naţională, lotul A: 10 Selecţii la lotul B: 5 Selecţii la naţionala de tineret: 7.

Jurnal de Argeş - pag 14

Nr. 1294 (15 - 21 mai 2019)

Manifest fără hoțieDe ce să mergi la vot

Fără hoție construim spitale.

În fiecare an, Ministrul Sănătății are la dispoziție

peste 250 de milioane euro pentru investiții, dar

PSD nu a construit niciun spital de la zero în toate

guvernările pe care le-a avut. În 2016, Guvernul

Cioloș a deblocat proiectele spitalelor regionale din

bani UE care au fost abandonate de Guvernul PSD

imediat ce a preluat guvernarea. De ce? Pentru că le

era greu să-i fure.

Fără hoție terminăm autostrăzile.

În ultimii 30 de ani, guvernele României nu au fost

în stare să construiască o singură autostradă care să

unească provinciile istorice, deși avea bani

europeni disponibili special pentru asta, tot ce

trebuia să facă era să îi ceară. Guvernele României

însă au preferat să nu se folosească de ei pentru că

în Europa un kilometru are 1000 de metri, nu 800,

cât are în are în Teleormanul lui Dragnea.

Fără hoție reparăm școlile.

Din cinci în cinci ani, la alegeri, PSD promite că

investește în școli, dar a furat banii și în continuare

peste 2000 de unități de învățământ din România au

toaleta în curte, iar copiii mor în accidente stupide.

În 2016, Guvernul Cioloș a adus în România fonduri

europene care au fost investite în programe de

educație, dar acestea nu au fost continuate de PSD.

De ce? Pentru că le era greu să fure.

De doi ani PSD atacă instituțiile care ar putea să se lupte cu hoția generalizată din ultimii 30 ani, schimbă legislația astfel încât hoțiile lor să nu mai fie infracțiuni. Acum se luptă cu toată energia să oprească numirea Laurei Codruța Kovesi în funcția de procuror general european pentru că știu că le va fi și mai greu să fure. Doar fără penali în funcții publice putem opri hoția.

Alianța 2020 USR PLUS | usrplus.ro

Acest material a fost comandat de partidul Uniunea Salvați România (parte a alianței electorale “Alianța 2020 USR PLUS”) și realizat de operatorul economic S. C. Advertisement SRL. Cod unic de identificare: 41190006.

De 30 de ani ni se pune aceeași placă: Nu sunt bani. Nu avem spitale moderne pentru că nu sunt bani. Nu avem autostrăzi pentru că nu sunt bani. Nu avem școli noi pentru că nu sunt bani. România nu este și nu a fost o țară săracă. Este o țară cu oameni săraci ținuți așa de o caracatiță de hoție, corupție și nepotism care a căpușat instituțiile statului la toate nivelurile.

Publicat de Asociaţia Jurnalul de Argeș în tiraj de 3.150 exemplare

Răspunderea administratorului drumului, antreprenorului sau executantului lucrărilor faţă de prejudiciul suferit de un conducător auto

Nesemnalizarea corespunzătoare a stării ca-rosabilului la data producerii unui accident/eveniment rutier, care are ca și cauză orice obstacol afl at pe partea carosabilă, inclusiv acoperirea acestuia cu polei, din care rezultă avarierea unui autovehicul, atrage culpa admi-nistratorului drumului (Consiliul Județean, Consiliul Local, Compania Naţională de Au-tostrăzi și Drumuri Naţionale), antrepreno-rului sau executantului lucrărilor și, implicit, răspunderea acestora contravențională, civilă sau penală.

Proprietarul, deţinătorul mandatat sau con-ducătorul auto al cărui autovehicul și tractor agricol sau forestier, remorcă ori tramvai, care a fost avariat în alte împrejurări decât într-un accident de circulaţie se poate prezenta, în termen de 24 de ore de la producere, la unita-tea de poliţie pe raza căreia s-a produs eveni-mentul, pentru întocmirea documentelor de constatare.

În cazul în care persoanele enumerate nu dețin o asigurare facultativă în baza căreia pot fi despăgubite pentru avarierea vehiculelor de către societățile de asigurări și amiabil, admi-nistratorul drumului, dacă antreprenorul sau executantul lucrărilor refuză acoperirea chel-tuielilor de reparații, aceștia sunt chemați în instanță să raspundă pentru prejudiciile cau-zate.

Administratorul drumului public răspunde de producerea unui eveniment rutier ca ur-mare a stării tehnice a drumului, iar antre-prenorul ori executantul lucrărilor, în situația nesemnalizării acestora ori a oricăror obsta-cole.

Ca exemplu, sunt evenimente rutiere din care rezultă avarierea autoturismului, trece-rea peste o groapă afl ată în carosabil, intra-rea într-un  șanț nesemnalizat, căderea peste mașină a unui copac care face parte din plan-taţia rutieră a drumului, ruperea anvelopelor într-o groapă care nu poate fi observată din cauza lipsei iluminatului public.

Într-o atare situație, o instanță din România a obligat Compania Naţională de Drumuri și Autostrăzi - C.N.A.D.R. -  la plata a un mi-lion de euro către o tânără care și-a pierdut mâna dreaptă într-un accident de circulaţie. Accidentul s-a produs ca urmare a coliziunii dintre mașina în care se afl a victima și un pa-rapet metalic deteriorat, de pe marginea au-tostrăzii, care a străpuns portiera din partea dreaptă a mașinii și a intrat direct în braţul acesteia, pe care medicii i l-au amputat.

Evident, în situația în care pasagerii auto-turismelor avariate suferă traume fi zice, cum este exemplul de mai sus, cei vinovați răspund inclusiv penal.

Deși anevoios, sub aspectul probatoriului de administrat și mai ales al punerii în executare silită a titlurilor executorii obţinute pe cale ju-decătorească în astfel de cauze, demersul juri-dic trebuie promovat, ca semn de normalitate și civilitate, prin care, indirect, reprezentanţii statului vor fi obligaţi să conștientizeze că le incumbă obligaţia legală de a furniza servicii publice corespunzătoare.

Avocat Maria Cristina Leţu, doctor în Drept

pundereaLECŢIA DE DREPT

Candidatul este soţul Mihaelei Alexe, şefă de birou în cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Argeş

Spre fi nalul acestei luni se va susţine concurs pentru desemnarea manageru-lui Spitalului Municipal Câmpulung. După o lungă domnie a medicului Gri-gore Stănescu, cel care a demisionat din funcţie anul trecut, și după un interimat asigurat de economistul Marinela Cris-tian, trei pretendenţi s-au înscris la con-curs. Luni a avut loc etapa de verifi care

a dosarelor celor trei și doar unul singur a primit undă verde pentru susţinerea proiectului de management, cu preciza-rea că joi, 16 mai, se vor afl a și rezultatele unor eventuale contestaţii.

Cel care a trecut de selecţia dosarelor este piteșteanul Nicolaie Alexe, actual-mente șef al Serviciului Managementul Serviciilor Medicale din cadrul Spitalu-lui Câmpulung. Vicepreședinte al Aso-ciaţiei Umanitare 22 Decembrie 1989, Alexe a ieșit în evidenţă în urmă cu trei ani, atunci când un consilier local câm-

pulungean a sesizat comportamentul deplasat al acestuia în cadrul unităţii medicale, dar și în urmă cu câteva luni, atunci când el a fost cel care a primit do-naţia în bani oferită Spitalului de către un pensionar din Aninoasa. Candidatul este soţul Mihaelei Alexe, șefă de birou în cadrul Direcţiei de Sănătate Publi-că Argeș, fost membru în Consiliul de Administraţie al Spitalului Câmpulung, chiar și când Nicolaie era deja angajat acolo. Proiectul de management trebuie prezentat pe 22 mai. C.I.B.

Un piteştean vrea să conducă Spitalul Câmpulung

Jurnal de Argeş - pag 15

Nr. 1294 (15 - 21 mai 2019)

CMI Dr. Sivu NicuPiteşti, Bdul I.C. Brătianu nr. 62

(în cadrul CDT Brătianu)ECOGRAFII şi ELASTOGRAFII,

cu ecografe de înaltă performanţă, clasa premium, TOSHIBA APLIO XG (neXt Generation), Esaote

My LAB 60 X-V (neXt Vision)

•ECOGRAFII- abdominale, genitale- endovaginale (la ovare) şi intrarectale (la prostată)- artere şi vene (la gât şi membre), cu Doppler color- sân, tiroidă, testicule, părţi moi (muşchi)

- de sarcină - morfologie fetală 3D şi 4D, cu înreg-istrare pe CD/DVD•ELASTOGRAFIA - o nouă metodă ecografi că de:- diferenţiere a formaţiunilor benigne de cele ma-ligne la sân, tiroidă şi prostată- măsurarea gradului de fi broză (înaintarea către ciroză) în bolile cronice de fi cat, virale sau nevirale.•VIDEOCOLONSCOPII•VIDEOGASTROSCOPIIImagini pe www.drsivu.ro; www.drsivu.ro/elastografi e.html•BREATH TEST (test respirator) - pentru diag-nosticul colonului iritabil

Programări, la tel. 0348/430377, luni - vineri, între orele 11.00 - 16.00

LECŢIA DE ISTORIE

- stimulează rapid impulsul sexual- intensifi că şi prelungeşte plăcerea

sexuală- erecţii ferme şi de lungă durată- combate stresul, oboseala fi zică şi

psihicăNU ARE EFECTE SECUNDARE

ȘI NU CREEAZĂ DEPENDENŢĂ!Acest produs îl găsiţi la MAGAZIN NATURIST REPUBLICII NR. 138 (ÎNTRE FINANŢELE PUBLICE ȘI ELECTRICA). TEL. 0745907097

POTENT PLUS

DANA CROITORU, REPREZENTANT MAGAZIN NATURIST REPUBLICII,

VĂ RECOMANDĂ

VĂ OFERIM

ÎNGRIJIRI MEDICALE LA DOMICILIU ȘI KINETOTERAPIE DE RECUPERARE!

■Piteşti, str. Nicolae Bălcescu, bl. L6, sc. F, ap. 2 - 4Tel./fax: 0248.223.594, 0248.610.063. Mobile: 0770.693.788.■Punct de Lucru, Piteşti, Bdul I. C. Brătianu nr. 20 (Policlinica nr. 2),bl. A3, sc. A, parter. Tel. 0348.803.503.

Ingrijirile medicale la domiciliu sunt servicii medicale efectuate la domiciliul dumneavoastra de care puteti benefi cia, GRATUIT, 3 luni pe an, pentru a va asigura:

continuarea tratamentului recomandat de medicul curant la iesirea din spital;

efectuarea tratamentului recomandat de catre medicii specialisti din ambulatoriu, inclusiv medicii de familie.

TRATAMENTELE LA DOMICILIU SE POT FACE GRATUIT, daca sunteti asigurati la Casa de Asigurari de Sanatate Arges (CAS Arges) sau la Casa

Asigurarilor de Sanatate a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti (Casa OPSNAJ).

Puteti benefi cia si de alte servicii medicale decat cele decontate de CAS; aceste servicii sunt contracost.

Serviciile medicale efectuate de noi la domiciliul dumneavoastra, cu sau fara plata, sunt afisate pe site-ul Centrului Medical AMBRA -

www.ambramedical.ro.

Persoane cu diverse tipuri de plagi (dupa operatii recente, escare la persoane imobilizate, plagi infectate, ulcere varicoase etc.) Persoane cu pareze, paralizii dupa: accidente vasculare cerebrale (AVC), traumatisme fizice operate sau nu

Persoane cu diverse boli cronice cu sau fara retard mental (demente, boli congenitale etc.) Persoane imobilizate temporar sau permanent Persoane aflate in stadiu terminal de boala Persoane aflate in recuperare medicala la domiciliu

Site: www.ambramedical.ro.

E- mail: ambramedical@yahoo.com

CINE POATE BENEFICIA DE SERVICII MEDICALE EFECTUATE LA DOMICILIUL DUMNEAVOASTRA?

Daca doriti ajutorul nostru medical la domiciliul dumneavoastra, GRATUIT, solicitati RECOMANDARE MEDICALA PENTRU INGRJIRI LA DOMICILIU de la: medicul de familie medicul specialist din ambulatoriu (cabinete medicale)

sau de la medicul curant la externarea din spital. VA ASTEPTAM!

Vând rulotă şi lemne de foc. Tel. 0744383634

Casă de vacanţă la Muşăteşti, 4500 mp teren, complet mobilată, centrală

pe lemne, gazifi care, preţ 68.000 euro. Tel. +40744.930.711.

Alegerile, la ordinea zilei!

SUPER OFERTĂ!Vând spaţiu de birouri

în PITEŞTIzona Gară Sud.

MOBILAT, UTILAT COMPLET - LA CHEIE!

Suprafaţă totală 405,8 mp (388,77 mp utili)

Cel mai bun preţ: 599 €/mp util (nu se percepe TVA)

Relatii la tel. 0722.362171

Suntem în plină campanie electorală! Ba vom avea și referendum. Este un moment foarte important pentru partide și nu numai. Pe de o parte, este un bun prilej pentru a mai lua temperatura în ceea ce privește capitalul de simpatie al alegătorilor, pe de altă parte, dacă avem în vedere prestația mediocră a foștilor parlamentari, poate fi un bun prilej de a oferi un premiu consistent celor conștiincioși fără a le da măcar un extemporal. Aceasta dacă avem în vedere câștigurile mai mult decât consistente ale celor care vor ocupa confortabilele fotolii de europarlamentari. Cât despre referendum, mai bine mă abțin.

Atmosfera de circ este în toi. Și fi incă tot suntem încă sub infl uența Anului Centenarului, dați-mi voie să spun că nu suntem nici mai proști, nici mai deștepți decât acum o sută de ani, nici mai morali și nici mai perverși, nici mai corecți si nici mai ticăloși. Ba chiar nici mai urâți și nici mai frumoși. Ceea ce veți vedea în cele ce urmează.

Încă de la început problema alegerilor a înfi erbântat minţile oamenilor, stârnind pasiuni de la vlădică la opincă. O mare parte de timp votul cenzitar a elimi-nat majoritatea cetăţenilor de la exercitarea dreptului electoral, blocând accesul „prostimii”, pe criterii de avere. Din această cauză, votul universal a fost un deziderat pentru care au luptat majoritatea forţelor politice așa-zis progresiste. De altfel, Constituţia li-berală din 1923, introducând votul universal (pro-mis de regele Ferdinand încă din timpul războiului), a dat o lovitură mortală conservatorilor, în timp scurt aceștia dispărând de pe scena politică a ţării. Cu toate că sufragiul universal devenise literă de lege, corecti-tudinea desfășurării alegerilor a lăsat în continuare de dorit. S-a menţinut vechea practică instituită de Carol I, prin care mai întâi regele numea guvernul, după care acesta dizolva Parlamentul și organiza noi alegeri. Este lesne de închipuit că le și câștiga, dându-se astfel frâu liber unor abuzuri de neînchipuit.

Nu poţi decât să zâmbești atunci când analizezi rezultatele obţinute de Partidul Naţional Liberal la alegerile din perioada interbelică: în 1920, fi ind în opoziţie, a obţinut 6,8% din voturi; peste doi ani, când a organizat alegerile ca partid de guvernământ, a obţinut 60,3% din sufragii. În 1926, când nu se mai afl au la putere, liberalii au trimis în Parlament doar 16 deputaţi. Revenind la putere în anul urmă-tor, au câștigat 318 mandate (61,7%) și circul conti-nuă până în 1937.

La fel au stat lucrurile și în cazul Partidului Naţio-nal Ţărănesc. O altă ciudăţenie a fost Legea electora-lă din 1926, care acorda așa-zisa „primă electorală”. În baza ei, partidul care obţinea 40% din sufragii era declarat câștigător și primea 50% din totalul locuri-lor din Parlament. Ulterior, acesta participa alături de partidele care depășiseră pragul electoral de 2% la împărţirea locurilor rămase. Prin aceasta se asigu-ra în mod automat partidului câștigător majoritatea, ferindu-l de complicaţiile unei posibile alianţe. Ideea a fost falimentară, fapt demonstrat de puternica in-stabilitate guvernamentală din perioada interbelică.

Lupta pentru cucerirea puterii politice era aprigă, cu toate că partidul de guvernământ punea în ac-ţiune întregul arsenal de care dispunea: internele, administraţia, jandarmii și chiar armata. Corupţia, prostia și incultura multora dintre candidaţi erau la ordinea zilei, făcând deliciul presei încât, cercetând evenimentele, constaţi cât de îngăduitor a fost Cara-giale cu personajele sale. Campaniile electorale căpă-tau dimensiuni caricaturale, excelentul memorialist Constantin Argetoianu redând ca nimeni altul atmo-sfera de circ: „…Milcoveanu, pe lângă că era escroc, era și jumătate nebun. A adus pe Averescu la Cra-iova, cu câteva zile înainte de alegeri, și l-a plimbat de la gară la prefectură și de la gară la sala Belle-Vue (unde îi pregătise o întrunire) într-un camion auto-mobil, așezându-l în dosul șoferului, pe un scăunel, între două ţaţe cu marame. În spatele lor, o ceată de derbedei, împănată cu cruci de verdeaţă, cânta cân-tece patriotice. În coada camionului asuda și scârţâia un taraf de lăutari. Nemișcat ca o momâie, Averescu a defi lat astfel în faţa mulţimii, ca un fel de Tutan-kamon naţional, spre nedumerirea oamenilor care îl priveau. Unii își făceau cruce, alţii râdeau”. Erau ale-gerile din 1926.

Prof. dr. Cornel Carp

Oferta (bonusuri, beneficii):- Salariul de baza + spor vechime;- Tichete de masa pentru fi ecare zi lucrata de 15 lei;- Prime de vacanta, Craciun si Paste;- Plata orelor de noapte cu un spor de 25% la salariu;- Plata dubla a orelor suplimentare + bonus;- Program de 8 ore /zi pe 3 schimburi de lucru;- Instruire la locul de munca;- Mediu de lucru motivant;- Oportunitati de dezvoltare profesionala.

Persoanele interesate sunt rugate sa depuna un CV la sediul nostru sau sa il trimita pe email la adresa resur-se.umane@gic.ro. Relatii suplimentare la telefon 0248/ 282200. Vor fi contactate numai persoanele care cores-pund cerintelor postului!

Subansamble Auto S.A., producatoare de repere auto din plastic si spume poliuretanice, cu sediul in Pitesti, str. G. Cosbuc, nr. 59 (langa fosta Textila):

ANGAJEAZA:STIVUITORISTI, MECANICI DE INTRETINERE, ELECTRICIENI,

REGLORI MASINI DE INJECTIE MASE PLASTICE, OPERATORI

Jurnal de Argeş - pag 16 ARGINTEXARGINTEX

Nr. 1294 (15 - 21 mai 2019)

Vând plantaţie nuci, 1000 mp, în comuna Călineşti, aproape de barajul Goleşti, la 50 m de ultima casă.

Preţ: 3 euro/mp, negociabil. Tel. 0722651895

Intermediere consultanţă

şi traduceri emigrare temporară şi

permanentă CanadaTel: 0721.949.376

FIRMĂ AUTORIZATĂ montează și execută orice

instalaţie de gaz metan. Revizii instalaţii gaze,

verificări centrale termice. Tel: 0720.792.895 și

0745.045.339.

VÂND TEREN ARABIL EXTRAVILAN, 7.404 MP,

în sat Udeni, comuna Călinești.

Preț: 2,5 euro/mp., negocia-bil, la 150 m de asfalt.

Tel: 0722.651.895

Vând apartament 4 camere conf. I dec. P/4 cu toate îmbunătăţirile în Zona Rolast, Pitesti. Preţ 65.000

euro. Tel. 0729.103.390, 0744.380.731

MICA PUBLICITATE Vând teren în comuna Poiana Lacului, la 20 km de Pitesti, suprafaţă 2.800 mp, preţ 3,5 euro/mp. Telefon 0741.010.421 Vând Volkswagen Jeta, 1.9 diesel/2007, Euro 4, full option, consumabile schimbate, stare impecabilă. Relaţii, la telefon 0770/338.340. Vând maşină de spălat rufe marca LG (5 kg.), pret 760 lei, Telefon: 0770 923 113 Vând ieftin cabină duş şi şifonier cu trei uşi demontat (şi alte accesorii). Tel: 0729/033987 Vând vin natural, ţuică, bijuterii. Relaţii la telefon 0741/621.858, Vând casă+anexe şi 9.300mp teren în sat Golesti, Ştefănesti. Relaţii la telefon 0768/101.320. Pregătesc prăjituri de casă, tradiţionale si vegan, pâine de casă,toate din produse de bună calitate sau la cerere din produse

Bio. Îngrijesc copii. Relaţii la telefon 0787/554.995 Vând 9.200 mp teren+anexe în sat Goleşti, oraş Stefăneşti, strada Râului nr. 91. Relaţii, la telefon 0768/101.320. Persoana fi zica serioasa, doresc sa ingrijesc o familie de batrini, sau batrana singura, pentru ramanere in spatiu, in mediu urban, cu precadere Bucuresti. Telefon 0741/660.412 Vând şifonier cu două uşi şi alte obiecte de uz casnic. telefon 0729/033.987. Trivale. Primesc în gazdă pe termen lung. Tel. 0348.802.539 Băbana. Caut femeie sau familie pentru ajutor în gospodărie. Ofer 1500 de lei şi cazare. Tel. 0740.004.653 Vand mese de biliard si snooker. Relatii la telefon 0724/020.329 Inchiriez pe termen lung 700 mp pe platou - manastire Tivale-langa parcul nou. Relatii la telefon 0724/020.329

Vând centrală second hand Ferroli pe gaze. Preţ

negociabil. Tel. 0746.332.546 sau 0248.224.146.

Vând teren 35.000 mp, drumul 23 Petrochimie, lângă fabrica

Envisan, preţ 1 euro/mp. Tel.: 0752/957700

Vând casă şi alte construcţii, teren 9.300 mp, 1/2 intravilan, la Goleşti, Strada Râului nr. 91.

Deschidere 44 metri, asfalt, apă curentă. Preţ cu totul: 5 euro/

mp. Telefon: 0768101320.

Vând 2.800 mp teren intravilan, cu toate uilităţile, situat în

comuna Poiana Lacului, la 20 km de Pitesti, preţ negociabil.

relaţii la telefon 0741/010.421.

Vând teren intravilan 4.800 mp, Călineşti - Argeş, acces apă, curent electric,

stradal, zonă între case. Preţ negociabil. Tel: 0724605599

Închiriez apartament 3 camere, cartier Craiovei, strada

Bucovineni. Preţ avantajos. Tel: 0749.860.529.

Vând teren 1900 mp în Ștefănești,

în zona Primăriei, cu utilitățile la poartă.

Tel: 0766/636790

VÂND GOSPODĂRIE ÎN COMUNA TEIU, JUDEŢUL ARGEȘ, compusă din casă renovată, cu 3 dormitoare, bucătărie, baie și hol, 80 de stupi orizontali sănătoși, bucătărie de vară, garaj, magazie 4/4, fântână, grădină de 0,90 ha, teren cu peste 80 pomi

fructiferi. Relaţii la telefon 0748/966007.

PROGRAM: Luni - marţi – joi: 12.00 – 19.00; Miercuri și vineri: 9.00 - 16.00

ADRESA: strada Maior Șonţu, parter (lângă farmacia Catena din Târgul din Vale).Programări la telefon 0248/210.930

SERVICII MEDICALE-ACORDATE GRATUIT, în baza biletului de trimitere de la medicul de familie.

CMI DR. NECULA MARINELA-PARASCHIVAMEDIC PRIMAR GERIATRIE-GERONTOLOGIE

Singurul cabinet care încearcă prin serviciile oferite să redea încrederea

persoanelor vârsnice, să crească speranţa lor de viaţă și calitatea vieţii.

CONSULTAȚII

TRATAMENTETRAECOGRAFIE GENERALĂ

PROGRAM:parter

ELECTROCARDIOGRAMĂ

C ȚE

ELECTEVALUARE GERIATRICĂ

Primăria comunei Stolnici, judeţul Argeș, organizează licitaţie publică în data de 23/05/2019, ora 12.00, la sediul Primăriei Comunei Stolnici, comuna Stolnici, judeţul Argeș, în vederea închirierii proprietăţii imobi-liare alcătuite din teren intravilan curţi - construcţii în suprafaţa de 10 mp aparţinând domeniului public al comunei Stolnici, judeţul Argeș, iar în situația in care nu vor fi depuse 2 oferte valabile dupa prima etapa se va desfasura o noua etapa pe data de 30 mai 2019, ora 12:00 si in situatia in care in urma desfasurarii celor doua etape nu vor exista 2 oferte valabile se va proceda la negocierea directa a ofertelor începând cu data de de 30 mai 2019, ora 14:00.

Preţul de pornire a licitaţiei va fi de 120 lei/an, 12 lei/lună fără TVA. Durata de închiriere este de 5 ani de la data încheierii contractului de în-chiriere, cu posibilitate de prelungire a duratei.

Caietul de sarcini al licitaţiei se poate procura de la sediul Primăriei Comunei Stolnici, începând cu data publicării anunțului .

Caietul de sarcini este de 50 lei Taxa de participare la licitaţie este de 60 lei.Garanţia de participare la licitaţie este de 120 lei.Condiţii de participare: nu se acceptă ofertanţii care înregistrează datorii

la plata impozitului pe proprietate.Ofertele se depun la sediul Primăriei Comunei Stolnici, judeţul Argeș

până la data de 22.05.2019, ora 14. Informaţii suplimentare se pot obţine de la Secretariatul Comunei Stol-

nici, judeţul Argeș sau la telefon 0248676201, zilnic între orele 10 – 14.PRIMAR, Pupăză Roșu Sevastian

Preţul de pornire al licitaţiei va fi de 336 lei/an, 28 lei/lună fără TVA.

Durata de închiriere este de 5 ani de la data încheierii contractului de închiriere, cu posibilitate de prelungire a duratei.

Caietul de sarcini al licitaţiei se poate procura de la sediul Primăriei Comunei Stolnici, începând cu data publicării anunțului .

Caietul de sarcini este de 50 lei Taxa de participare la licitaţie este de 200 lei.

Garanţia de participare la licitaţie este de 500 lei.Condiţii de participare : nu se acceptă ofertanţii care

înregistrează datorii la plata impozitului pe proprietate.Ofertele se depun la sediul Primăriei Comunei Stol-

nici, judeţul Argeș până la data de 22.05.2019, ora 14. Informaţii suplimentare se pot obţine de la Secreta-

riatul Comunei Stolnici, judeţul Argeș sau la telefon 0248676201, zilnic între orele 10 – 14.

PRIMAR, Pupăză Roșu Sevastian

Primăria comunei Stolnici, judeţul Argeș, organizează licitaţie publică în data de 23/05/2019, ora 14.00, la se-diul Primăriei Comunei Stolnici, comuna Stolnici, judeţul Argeș, în vederea închirierii proprietăţii imobiliare alcătuite din teren intravilan curţi – construcţii în suprafaţa de 18 mp aparținând domeniului public al comu-nei Stolnici, judeșul Argeș , iar în situația in care nu vor fi depuse 2 oferte valabile dupa prima etapa se va desfasura o noua etapa pe data de 30 mai 2019, ora 14:00 si in situatia in care in urma desfasurarii celor doua etape nu vor exista 2 oferte valabile se va proceda la negocierea directa a ofertelor începând cu data de de 30 mai 2019, ora 14:30.

La Editura Polirom, colecția Historia, a văzut lumina ti-parului volumul „România și Europa. Acumularea decala-jelor economice (1500-2010)”, sub semnătura prof.univ.dr. Bogdan Murgescu, președintele Societății de Științe Istorice din România. Este o lucrare ce face o radiografi e a situației economice a României pe parcursul a mai mult de 5 secole. Analiza realităților românești este întregită prin comparația cu alte țări periferice din Europa, în special cu un grup de trei țări, Danemarca, Irlanda și Serbia, care la 1500 se afl au la un nivel similar de (sub)dezvoltare cu Țările Române, dar ulterior au evoluat extrem de diferit.

„Concluziile aduc numeroase corective imaginii prevalente despre trecutul economic al României, precum și elemente care verifi că sau îmbogățesc unele aspecte ale teoriilor mon-diale despre dezvoltarea economică pe termen lung”, asigură autorul, ceea ce ne întărește ideea că este o lucrare care me-rită să ocupe un loc în biblioteca oricărui român. A.C.

„România şi Europa. Acumularea decalajelor economice (1500-2010)”, o carte-document sub semnătura istoricului Bogdan Murgescu

Presa musceleană se poate lăuda cu o publicaţie care are o apariţie neîntreruptă de 24 de ani, proba-bil un record în domeniu, cel puţin pentru ziarele de provincie! „Evenimentul muscelean” a apărut pe piaţă în mai 1995, iniţial ca săptămânal, apoi, după un an, ca bisăptămânal, ritmicitate menţinută și în prezent, constituindu-se, în timp, ca un martor și devoalator al istoriei Muscelului.

„Această nouă aniversare ne găsește din nou într-un moment important pentru Câmpulungul nos-tru, ţinut nedrept pe loc, care are curaj să viseze la o schimbare. Deocamdată, de imagine, care intuim

că va fi apreciată de locuitorii privaţi decenii la rând, de modernizarea așteptată. Cu acest debut dătător de încredere, care sperăm din toată inima că va continua prin investiţii noi în fi ecare an, ne dorim ca municipiul să ajungă cel puţin la nivelul la care cititorii noștri au adus «Evenimentul muscelean» în cei 24 de ani trecuţi de la apariţia primului număr”, menţionează cei din echipa redacţională.

În paralel cu „Evenimentul muscelean” fi inţează și o asociaţie omonimă care s-a constituit ca membru al Asociaţiei „Salvaţi Câmpulungul și Muscelul”.

C.I.B.

„Evenimentul muscelean” a împlinit 24 de ani

Dacă în luna martie a fost premiat la Salonul Internaţi-onal al Cercetării Știinţifi ce, Inovării și Inventicii Pro In-vent 2019, în această lună s-a ales cu o altă distincţie. Fost primar al municipiului Câmpulung, iar acum prorector al Universităţii Româno-Germane din Sibiu, George Bălan a primit titlul de „Doctor Honoris Causa” al Institutului Internaţional de Management IMI-NOVA din Chișinău.

Ocazia a fost oferită de desfășurarea unei noi ediţii a Conferinţei Știinţifi ce Internaţionale „Performanţe într-o economie competitivă”, organizată în parteneriat cu Uni-versitatea din Petroșani, Universitatea Româno-Germană, din Sibiu și Universitatea Link Campus din Italia. George Bălan a fost unul dintre cei cinci profesori universitari invi-taţi să ia cuvântul în plen la conferinţa știinţifi că. C.I.B.

Fost primar de Câmpulung, „Doctor Honoris Causa”

Jurnal de Argeş - pag 17

Nr. 1294 (15 - 21 mai 2019)

Comandat de Partidul Naţional Liberal Realizat de Euro Media TrendCod unic de identifi care a mandatarului fi nanciar 41190007Publicat de Asociaţia Jurnalul de Argeș în tiraj de 3.150 exemplare

De ce candidez, de ce PNL, de ce sunt cruciale europarla-mentarele pentru omul obișnuit care se trezește dimineața, merge la serviciu, își privește copiii crescând, se roagă la Dumnezeu să fi e sănătos, achită rate? Oamenii așteaptă de la mine argumente, vor să aibă încredere. Au uitat sen-timentul acesta... Unii se îndoiesc că un om căruia nu-i lipsește nimic, e celebru, e fericit în familie, a văzut lumea renunță la o importantă emisiune de televiziune pentru po-litică fără un motiv ascuns.

Dragii mei, distanța cea mai scurtă dintre două puncte este linia dreaptă. Adevărul este că sunt sentimental. Po-liticienii nu spun asta, iar consultanții îi laudă: bravo, nu trebuie nimeni să știe ce simți! Însă, dacă aș da cu bidi-neaua peste ceea ce cred unii că sunt minusurile unui om politic, nu aș deveni exact ceea ce criticam ca realizator de televiziune? Așadar: uneori mă bucur, alteori mă doare; uneori sunt nervos, alteori sunt liniștit ca un copil în burta mamei. Recunosc că proporțiile la care mă manifest trec uneori de canoanele urbane, dar am 44 de ani, nu mă mai schimb acum!

Fiind sentimental, mă raportez mereu la experiențele copilăriei, la cărțile citite, învățăturile de-acasă, la pasiu-nea din adolescență, istoria. M-au fascinat Brătienii, în-fl ăcărarea cu care vorbeau despre neam. Propunerea PNL de a candida a venit într-un moment în care vorbeam cu invitații mei despre riscurile de securitate pe care politici-eni condamnați penal le aduc unui popor întreg. Care, biet popor, s-a și împuținat cu vreo 5 milioane de sufl ete, ple-cate să-și caute patrii de împrumut! Cele mai emoționante clipe din ultimii ani au fost atunci când i-am ascultat pe părinții unor tineri plecați din țară cum plâng de dorul lor sau când am discutat cu tații copiilor morți la #Colectiv. Pentru mine, aproape totul are legătură cu copiii. Viitorul lor. Aici, în interiorul frontierelor.

„Nu vreau să-mi fi e rușine peste ani, când băiatul meu, Mihai, sau fetița pe care o așteptăm Florina și cu mine ne vor întreba de ce nu am făcut totul pentru a ne salva țara de la ruină!”

Nu vreau să-mi fi e rușine peste ani, când băiatul meu, Mihai, sau fetița pe care o așteptăm Florina și cu mine ne vor întreba de ce nu am făcut totul pentru a ne salva țara de la ruină! Și exact când eram măcinat de aceste gânduri, a venit propunerea PNL. S-a nimerit să fi e formulată în miezul unor dezbateri despre tentativele de a aduce procu-rorii la ordine de partid, ca în perioada 2003-2004, când se decidea la ședințele PSD cine trebuie anchetat, condam-nat... În ziua când Laura Codruța Kovesi a fost audiată în Comisia LIBE și 5 eurodeputați PNL s-au bătut ca leii și au infl uențat votul în favoarea ei am fost foarte mândru! În paralel, Ludovic Orban îmi arăta sondaje, vedeam că am o bună cotă de încredere, îmi spunea că sunt perceput drept principalul luptător cu ticăloșiile PSD-ALDE, că adevăru-rile dureroase spuse în emisiune după momentul OUG 13 au mobilizat cetățenii. În plus, arătam cifrele economiei reale, aduceam experți care explicau românilor cât de mult au fost mințiți în 2016. Totodată, aduceam analiști de po-litică externă care demonstrau că România, căzută în mâi-nile unui grup infracțional organizat, riscă să fi e eliminată de la masa țărilor civilizate. Acesta este contextul în care am acceptat propunerea PNL.

Vocea mea va fi auzită, să nu vă îndoiți! Nefericiții din PSD și ALDE au luat România prizonieră, cu tot cu ro-mânii din ea! Nu mă voi opri decât atunci când îi voi con-vinge pe toți cetățenii cu care voi interacționa, într-un fel sau altul, că, dacă vor prosperitate, trebuie să-i dăm jos pe infractori.

Ei se justifi că astfel: am câștigat alegerile. Da, dar prin-tr-o fraudă morală. Românilor nu li s-a sufl at o vorbă, în campanie, despre faptul că prioritatea PSD-ALDE va fi dezincriminarea corupției, anularea sentințelor, terorizarea magistraților, salvarea lui Dragnea și a acoliților săi. Iar în-chisoarea ca închisoarea, dar și-ar pierde și averile colosale!

Știau românii că PSD și ALDE vor prăbuși leul, că alimente-le vor costa ca în Elveția, că ne vom ruga să scadă benzina sub 6 lei? Cât costau ouăle, cartofi i, macaroanele, untul, roșiile în decembrie 2016? Știau românii în toamna lui 2016 că Guver-nele Dragnea vor împrumuta aproape 9 milioane de euro pe oră, la dobânzi faraonice? Știau că promisiunile legate de spi-talele regionale, școli, autostrăzi, locuri de muncă sunt gogoși?

„M-am săturat de pile, de odrasle în posturi călduțe, de nepotismul instituțional. Din cauza lor ne pleacă tinerii din țară”

M-am săturat să vorbesc despre Dragnea, Tăriceanu, Nicoli-cea, Șerban Nicolae, Iordache, Grapini, Plumb, Codrin, Vâl-cov! Vreau să vă arăt România pe care ne-o dorim, țara din vis! Dar mai întâi trebuie să-i alungăm pe bandiții care o jefuiesc de 30 de ani, pe șmecherii care și-ar vinde mamele pentru un vot, slugile care confundă Balcanii cu balcoanele, proștii care scufundă vistieria, când nu și-o îndeasă în buzunare. Să-i dăm jos pe cei care pretind că investesc în educație și sănătate fără să sufl e o vorbă despre cele 2600 de școli cu toaletă în curte, despre oamenii care mor cu zile în spitale mizerabile! Pe cei care au afi rmat, cu subiect și predicat, că „autostrăzile pot să mai aștepte”! M-am săturat de pile, de odrasle în posturi călduțe, de nepotismul instituțional. Din cauza lor ne pleacă tinerii din țară. Mereu, și mereu, și mereu! Suntem tot mai puțini și mai triști!

Ce Românie vrem? Nu vrem toți o țară în care să nu se mai dea legi pentru salvarea unui singur om? Nu vrem toți ca, în democrație, hoții să stea la pușcărie, nu în Guvern sau în Parlament? Nu visăm ca oamenii cinstiți, harnici, inteligenți să fi e recunoscuți, promovați? Nu vrem să putem protesta împotriva nedreptăților fără teama că suntem gazați, bătuți, umiliți, dați afară?

Am dovada că țara cu spitale moderne, drumuri curate, ser-vicii ca în vest este posibilă! Fapte, nu vorbe! Vizitați Clujul, Oradea, Alba Iulia, Sibiul, Timișoara, Brașovul, Suceava, Ara-dul, Sinaia! PNL are primari și șefi de consilii județene care au atras aproape un miliard de euro și au adus bunăstare! Există orașe din care românii nu mai pleacă, ci unde vin să trăiască! Da, în România!

Am colegi în PNL care au negociat la sânge în Parlamentul European și au șters taxe, au apărat locuri de muncă, au adus bani pentru fermieri. Datorită lor, România a stat în primul rând! Iar asta va deveni o regulă. După ce câștigăm aceste ale-geri, vom birui și la prezidențiale, și la locale, și la parlamenta-re. Dar valul pornește acum! E mobilizare generală!

Patriotism înseamnă să faci ceea ce promiți oamenilor, nu să-i iei de fraieri. A lăsa țara din nou pradă bolșevicilor nu înseamnă că o aperi, ci că o trădezi! Gata cu lașii, proștii, tră-dătorii și infractorii!

Aveți încredere și veniți cu noi! Aveți încredere, pentru ul-tima oară! Urmați-vă instinctul, oameni buni! Eu am pornit pe acest drum și nu mă voi abate de la el. Așa să-mi ajute Dumnezeu!

Ultimul tren al României. Probe, nu minciuni!

Rareş Bogdan

Jurnal de Argeş - pag 18

Nr. 1294 (15 - 21 mai 2019)

Duminică, 12 mai, la Negrași s-a desfășurat cea de-a 51-a ediție a ”Sărbătorii Narciselor”. Alături de primarul comunei Negrași, principalul organi-zator, Constantin Alexandru, s-au afl at și președintele Con-siliului Județean Argeș, Dan Manu, prefectul Emilian Drag-nea, subprefectul Adrian Bu-ghiu, vicepreședintele Senatu-lui României, senatorul Șerban Valeca, europarlamentarul Ga-briela Zoana, alți parlamentari, senatori și deputați de Argeș, primari argeșeni, directori ai instituțiilor publice argeșene, consilieri județeni și alți reprezentanți ai autorităților publice locale și județene. Cu acest prilej, președintele Consiliului Județean Argeș a transmis felicitări comunității și autorităților locale pentru atenția acordată perpetuării tradițiilor și pentru dezvoltarea comunei, asigurându-i de în-tregul sprijin al administrației județene în continuarea pro-iectelor. În comuna Negrași funcționează două dispensare,

care asigură serviciile medica-le necesare pentru comunitate. Dintre acestea, dispensarul din satul Negrași a fost construit prin programul guvernamental PNDL II și prin cofi nanțarea Consiliului Județean Argeș.

Astfel, unitatea sanitară este una modernă, dotată cu apa-ratură medicală performan-tă. În cadrul dispensarului

funcționează mai multe cabi-nete, printre care și unul de sto-matologie. De asemenea, din bugetul județean s-au alocat fonduri pentru reabilitarea și modernizarea școlii gimnaziale din satul Negrași, școlii prima-re și grădiniței din satul Bârlo-gu. Consiliul Județean Argeș a investit și în infrastructura de apă și canalizare, alocând bani

pentru extinderea rețelei de apă în satul Mozacu și pentru sis-temul de canalizare și epurare a apelor uzate menjare din sa-tele Buta, Bârlogu și Negrași. În anul 2019 vor fi prioritare și investițiile în infrastructura rutieră, mai ales că, pe fon-duri europene, urmează să fi e implementat un amplu proiect de reabilitare și modernizare a drumului interjudețean DJ 503, care traversează și locali-tatea Negrași, iar în perioada imediat următoare va demara reabilitarea drumului județean care face legătura cu localitatea Teiu. Revenind la evenimentul de week-end-ul trecut mai tre-buie spus că atracția maximă a constituit-o însăși Poiana cu narcise, care a fost vizitată de zeci de mii de argeșeni.

Poiana cu narcise de la Ne-grași a fost declarată rezerva-ţie naturală în anul 1966. De atunci a devenit un brand al judeţului Argeș, ce adună an de an mii de oameni care vin să admire narcisele crescute în mod natural. M.I.

Zeci de mii de argeşeni au fost prezenţi la cea de-a 51-a ediţie a „Sărbătorii Narciselor” de la Negraşi

AVOCAT GH. IONESCU-JOHN: „Prim-procurorul Marius Ştefan este unul dintre componenţii «statului paralel»”

Vă relatam în primul episod despre fap-tul că al meu client avea și un alt necaz...

În după-amiaza zilei de 30.05.2017, aces-ta conducea un Cielo pe DN 65 A, din interiorul unei localităţi; în portbagaj avea vreo 3 saci de îngrășăminte, iar în mașină mai erau mama lui și cea care atunci îi era prietenă, devenită ulterior soţie...

După ce a alimentat cu GPL, mergea cam cu 50 km/h. La un moment dat, este depășit de un Opel, care se deplasa cu vi-teză mult superioară celei legale...

Chiar în acele clipe, din sens contrar apare un echipaj de poliţie rutieră, având montat la bord un cinemometru (cunos-cut sub numele de radar); lui P.C. i se face semnal regulamentar de oprire, acesta se conformează; la mașina lui se deplasează agent-șef adjunct Crânguș Gheorghe-Da-niel (voi scrie cu nume și prenume, pentru că nu se mai poate altfel!), care îl înștiin-ţează că a fost surprins de aparatul radar circulând cu viteza de 79 km/h în loca-litate!

Degeaba îi explică P.C. că nu avea cum să atingă viteza respectivă, din moment ce abia ieșise din staţia PECO, unde alimen-tase cu GPL, încărcat, așa cum am arătat mai sus; că era posibil ca viteza respecti-vă să fi fost cea cu care circulase Opel-ul care tocmai îl depășise; niciun argument nu-l înduplecă pe poliţist (când să i se mai ivească vreo oportunitate ca aceasta, să-i poată atribui lui P.C. viteza celui care, într-adevăr, tocmai ce-l depășise pe aces-ta, și să-l „ardă” pe fratele celui cu care avea el un confl ict mai vechi!).

Domnul poliţist încheie un proces-ver-bal de constatare și sancţionare contra-venţională, în care consemnează - negru

pe alb, cum se spune, că P.C. a condus auto... cu viteza de 79 km/h în localitate: 580 lei amendă și câteva puncte de pena-lizare!!

Chiar în seara zilei respective P.C. a de-pus la comandantul Poliţiei Costești o plângere în care denunţa comportamen-tul abuziv al poliţistului, comportament detaliat în plângeri ulterioare; s-a format un dosar penal, instrumentat, iniţial, la nivelul Parchetului Judecătoriei Costești și preluat, ulterior, la nivelul Parchetului Tribunalului Argeș.

În același timp, știind cu ce viteză circu-lase pe segmentul de drum pe care i se im-puta că depășise viteza legală, el a formu-lat plângere împotriva procesului-verbal de contravenţie și la Judecătoria Costești; în aceasta, clamându-și nevinovăţia („am circulat cu o viteză maximă de 55 km/h”), a cerut judecarea cauzei în lipsă, neputând lipsi de la serviciu; nu a avut nici bani să-și angajeze avocat.

În luna decembrie 2017 a primit acasă sentinţa pronunţată în cauza civilă re-spectivă, prin care d-na judecător Cristina Elena Grigore îi respinsese ca neîntemeia-tă plângerea contravenţională, menţinând ca „legal și temeinic” procesul-verbal de constatare a contravenţiei...

...La momentul la care a venit la mine și mi-a povestit de acest necaz, expirase ter-menul de apel, cale de atac pe care nu o exercitase..

L-am întrebat de ce nu atacase sentin-ţa, dacă știa că lucrurile stăteau așa cum afi rma..

Din discuţiile purtate cu el i-am înţe-les concepţia despre lumea în care trăim: aceasta este centrată pe doi poli: bani sau

putere de infl uenţă; neavând nici una, nici alta, și-a zis că este inutil să se lupte cu forţe cu care niciodată nu va putea da o luptă egală.

Lecturând sentinţa d-nei judecător, am remarcat o frază: „În ceea ce privește apă-rarea petentului în sensul că nu a condus autoturismul cu viteza de 79 km/h, aceas-tă viteză având-o un alt autoturism care l-a depășit pe petent, instanţa o apreciază neîntemeiată, întrucât din vizualizarea înregistrării faptei contravenţionale se observă că viteza de 79 km/h este înre-gistrată și afi șată de aparatul radar doar din momentul în care în raza acestuia de acţiune apare autoturismul condus de pe-tent”.

Intrigat la culme de contradicţia dintre ceea ce-mi spunea P.C. și ceea ce scria în sentinţă, l-am trimis pe acesta să-mi adu-că o copie de pe CD ul depus de Poliţia Costești, cu înregistrarea la care se făcea referire în hotărârea judecătorească...

Când l-am vizionat - STUPOARE! Nici gând ca el să fi circulat cu viteza de 79 km/h!

De altfel, chiar dintr-o fotografi e-cap-tură din înregistrare, depusă de poliţie la dosar, în cadrul în care T(argetul), adică ţinta (autoturismul vizat) este 79 km/h, nu se observă imaginea niciunui autove-hicul!!!.

Și atunci, ce văzuse d-na jude? Numai dânsa știe...

...Am prezentat, prin luna martie 2018, CD-ul respectiv și procurorului Nanu Vladimir, de la Parchetul Tribunalului, cel la care ajunsese, pentru instrumentare, preluat de la Parchetul Costești, dosarul format ca urmare a plângerii lui P.C. îm-

potriva poliţistului Crânguș...Până pe la jumătatea anului 2018, m-a

mai chemat la audieri; după aceea, pau-ză totală; cererea de probatorii prin care solicitam inclusiv o vizionare în comun a CD-ului, de către cei implicaţi, pentru ca poliţistul să poată oferi o explicaţie logică a lucrurilor - respinsă ca neutilă cauzei, evident!

„Radarul indică o viteză de 79 km/h pe o înregistrare pe care nu apare niciun autoturism!”

Prin decembrie 2018 formulez o cerere ce comunicare a stadiului urmăririi pena-le...

Urmare acesteia, la sediul cabinetului îmi ajunge ordonanţa de clasare a cauzei, datată - atenţie! - 24.07.2018!!

Din ea rezulta - în scurte cuvinte - că poliţistul acţionase legal atunci când îl sancţionase pe P.C.!!!

Culmea este că, examinând ulterior do-sarul de urmărire penală, am constatat că, exact în ziua soluţiei - 24.07.2018, procu-rorul de caz examinase și el CD-ul (depus ca piesă esenţială în acuzare!); chiar în procesul-verbal respectiv procurorul scrie și el - negru pe alb - „La ora 17.17.06, fra-me 2482, aparatul radar indică la litera T o viteză de 79 km/h, iar în înregistrare nu apare niciun autoturism”!

Așa cum spuneam, procesul-verbal poartă data soluţiei, deci exclus ca o per-soană normală să poată uita ceea ce văzuse și consemnase cu câteva ore înainte...

Și atunci, cum se poate justifi ca menţiu-nea din soluţie: „Astfel, la dosar nu există niciun mijloc de probă din care să reiasă

Jurnal de Argeş - pag 19

Nr. 1294 (15 - 21 mai 2019)

JURNAL DE ARGES C&G

Responsabil de număr: Denis Grigorescu

Adresa redacţiei: Piteşti, B-dul Republicii, bl. G1, Casa Cărţii, mezanin I, OP 1- CP 181. Tel: 0248.221774, Fax Contabilitate: 0248.223271e-mail: jurnaldearges@gmail.comNr. de înregistrare OSIM: M/00491 ISSN 1582 - 9138Tipărit la tipografi a Editurii Paralela 45

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolului aparţine autorului, conform Contractului de drepturi de autor, care face parte din Contractul individual de muncă.

Textele cu tentă umoristică ce însoţesc fotografi ile şi caricaturile din acest ziar vor fi considerate pamfl ete

“Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile. Cenzura de orice fel este interzisă.”

(CONSTITUŢIA ROMÂNIEI - ARTICOLUL 30)

Editat de SC JURNAL C&G SRL

Redactor-şef - Gabriel Grigore gabi.grigore2006@gmail.comManager - Cristian Vasile

Director economic: Claudia SimaRedactor-şef adjunct: Denis GrigorescuSenior editor: prof. dr. Cornel Carp, avocat Maria Cristina Leţu, doctor în DreptRedacţia: Marius Ionel, Cornel Drăghici, Florin Silvestru, Alina Crângeanu, Izabela Moiceanu, Cătălin Ion Butoiu, Mari Tudor, Cristina StancuCorectură: Corina GrigoreGrafi că: Bogdan PintilieDTP şi procesare imagine: Cristian Radu

Tel.: 0248/22.23.22

Deputatul PNL de Argeș Dănuț Bica a prezen-tat în Camera Deputaților o declarație politică referitoare la reabilitarea și modernizarea Transfăgărășanului. Parlamentarul consideră că acest deziderat este încă un eșec al guvernării PSD-ALDE.

Iată ce a spus Dănuț Bica: ”O țară întreagă este revoltată de incompetența dovedită de guvernele PSD-ALDE care, în aproape doi ani și jumătate, au compromis realizarea tuturor obiectivelor majo-re de investiții necesare pentru infrastructura din România: Autostrada Sibiu-Pitești este tot la sta-diul de proiect, autostrăzile Moldovei sunt încă la nivelul de promisiuni, Autostrada Olteniei, Pitești-Craiova, este în blocaj total, iar șantierele demarate în urmă cu peste 8 ani bat pasul pe loc. În catego-ria eșecurilor actualei guvernări intră, de asemenea, abandonarea construirii celor 8 spitale regionale, amânarea la nesfârșit a reabilitării căilor ferate sau întârzierea modernizării școlilor cu toaletele în afa-ra clădirilor. În doi ani și jumătate de guvernare PSD-ALDE ar fi trebuit să asistăm măcar la fi na-lizarea unor investiții deosebit de importante pen-tru România, dar care necesită bani puțini și doar multă voință. În această categorie se înscrie și mo-dernizarea Transfăgărășanului, considerat unul din-tre cele mai frumoase drumuri montane din lume, care leagă Argeșul cu Sibiul și Muntenia cu Tran-silvania, traversând Munții Făgăraș, cea mai înaltă zonă montană din România. Transfăgărășanul are o mare importanță strategică, dar și economică, reprezentând calea de acces către obiective turistice de prim-rang cum ar fi municipiul Curtea de Argeș, fostă capitală a Țării Românești, Cetatea Poenari, Barajul și Lacul Vidraru, Cabana Valea cu Pești, Cabana Cumpăna, Cabana Capra, tunelul Capra-Bâlea (cel mai lung tunel rutier din România), Lacul Bâlea, Cabana Bâlea Lac sau Cabana Bâlea Cascadă. Din păcate, din cauza incompetenței nenumăraților miniștri care s-au perindat pe la Ministerul Trans-porturilor, zona montană înaltă a acestuia, cuprinsă

între kilometrul 104 (Piscu Negru, județul Argeș) și kilometrul 130,8 (Bâlea Cascadă, județul Sibiu), este deschisă circulației rutiere în fi ecare an doar de la 30 iunie până la 1 noiembrie, întrucât drumul este înzăpezit pe timp de iarnă, la care se adaugă riscul căderilor de pietre și al avalanșelor. În consecință, ținând cont atât de faptul că Transfăgărășanul atra-ge din ce în ce mai mulți turiști în fi ecare an, cât și de problemele neplăcute pe care le întâmpină aceștia când îl parcurg, se impun reabilitarea și moderniza-rea sa, pentru ca circulația rutieră să se desfășoare în siguranță și să fi e posibilă tot timpul anului. Din aceste motive, de peste 2 ani mă zbat să conving Gu-vernul ca să realizeze acele investiții care sunt absolut necesare în zonă. Am transmis interpelări repetate miniștrilor de resort și am propus amendamente în acest sens cu ocazia adoptării Legii bugetului de stat pentru anii 2017, 2018 și 2019, care, din păcate, au fost respinse prin vot de către parlamentarii PSD și ALDE”. M.I.

Dănuţ Bica, deputat PNL de Argeş:

„Reabilitarea şi modernizarea Transfăgărăşanului, încă un eşec al guvernării PSD-ALDE”

că agentul de poliţie Crânguș Daniel și-a în-deplinit în mod defectuos atribuţiile de servi-ciu, cu consecinţa producerii unei vătămari a drepturilor și intereselor legitime ale persoanei vătămate P.C.”???!!!

„Doamna judecător Grigore și procurorul Nanu au fost înainte polițiști”

Desigur, există o explicaţie logică pentru (aproape) orice lucru...

Iar explicaţia - pe care o găsesc eu - pentru cele întâmplate clientului meu este relativ sim-plă: și d-na judecător Grigore și procurorul Nanu au fost, înainte de a deţine funcţiile la care făceam referire mai sus, poliţiști...

Cred că fi ecare dintre ei avea obligaţia pro-fesională, după ce ajunseseră magistraţi-de a formula cereri de abţinere de la soluţionarea respectivelor dosare, tocmai în virtutea calită-ţii lor anterioare...

Mai mult de atât, prim-procurorul P.T. Argeș (la care făceam referire în episodul anterior că nu a vrut să dispună preluarea dosarului în care P.C. fusese victima unei agresiuni!) avea obligaţia profesională să nu repartizeze dosarul privind pe un poliţist unui fost poliţist, că doar are sufi cienţi procurori în subordine!

Dar tocmai aceasta a fost ideea, să-i „nete-zească” celui cercetat calea către cel care îl cer-ceta.

Afi rm cele de mai sus și în virtutea împreju-rării pe care am punctat-o mai sus: deși legea îi obliga pe cei 2 procurori menţionaţi să comu-nice soluţia de clasare, mai întâi și-ntâi, celui care formulase sesizarea, pe amândoi „i-a lovit uitarea”: au comunicat-o doar poliţistului cer-cetat, să stea liniștit, gândindu-se că poate cel ce făcuse sesizarea/avocatul lui uită.

Cauza clientului meu se afl ă, în prezent, pe masa judecătorului de cameră preliminară, că-ruia m-am plâns împotriva soluţiei procuroru-lui, descrise mai sus.

Acestuia i-am prezentat și o expertiză tehnică - extrajudiciară, este adevărat - care confi rmă ceea ce consemnase și procurorul în procesul- verbal de care aminteam: că niciun vehicul din înregistrare nu a circulat cu 79 km/h, viteză cumva remanentă de la auto Opel care îl depă-

șise pe P.C. în momentele anterioare; că P.C. condusese auto Cielo cu maximum 55 km/h!

Cam așa se administrează justiţia în judeţul nostru.

Deși sunt un idealist convins (cei care mă cunosc pot confi rma), parcă - cu cât înaintez în vârstă - înclin să-i dau dreptate lui P.C., în privinţa lumii în care trăim...

Vă mai amintiţi ceea ce scriam într-un arti-col anterior despre așa-numitul „Stat paralel”, despre care afi rmam că este constituit din ace-iași magistraţi - procurori și judecători - primii - chemaţi să „...apere ordinea de drept, drep-turile și libertăţile cetăţenilor” (art. 131, alin. 1 Constituţie), iar secunzii - să „înfăptuiască justiţia, unică, imparţială și egală pentru toţi” (art. 124 din legea fundamentală), dar care, în anumite momente, acţionează nu în virtutea celor de mai sus, ci„la ordin”?

Nu poţi trage altă concluzie, cred eu, lectu-rând cele de mai sus, decât aceea că acest „Stat paralel” (chiar dacă, poate, numele nu este cel mai potrivit) există...

În mod cert, unul din componenţii lui este Marius Ștefan, cel care, din păcate, conduce PT Argeș; afi rm acest lucru din ceea ce s-a în-tâmplat/se întâmplă în n și n cauze.

Cazul relatat mai sus seamănă izbitor cu cel al d-lui C.R.L., referitor la care Jurnalul de Argeș a publicat, la timpul respectiv, Hotărâ-rea CEDO din 15.03.2016 în cauza 59254/13, iar eu am scris câte ceva...

Acesta fusese bătut de poliţiști, ocazie cu care unul din ei îi rupsese femurul piciorului stâng, certifi catul medico-legal era interpretabil, am cerut d-lui Maris Ștefan efectuarea unei exper-tize medico-legale, cerere respinsă, că știa dân-sul mai bine decât toţi cum suferise leziunea respectivă clientul meu: căzuse!

O expertiză extrajudiciară care afi rma, cu argumente știinţifi ce, contrariul celor de mai sus a fost ignorată de judecătorul Marius Du-mitrescu, pentru a fi luată în considerare de CEDO...

Concluzie: poliţistul care i-a rupt femurul d-lui C.R.L. a fost trimis în judecată - dar de Parchetul Tribunalului Vâlcea.

Avocat Gh.Ionescu -John

Nu poţi trage altă concluzie, cred eu, lecturând cele de mai sus, decât aceea că acest „Stat paralel” (chiar dacă, poate, numele nu este cel mai potrivit) există... În mod cert, unul din componenţii lui este Marius Ștefan, cel care, din păcate, conduce PT Argeș; afi rm acest lucru din ceea ce s-a întâmplat/se întâmplă în n și n cauze.

Nmp

Jurnal de Argeş - pag 20

Nr. 1294 (15 - 21 mai 2019)

Deputatul defector Nicolae Georgescu s-a întors spășit în PSD Pitești, nu înainte de a-i cere îndurare colegului Cătălin Rădulescu-Mitralieră.

Iartă-mă, pupa-ți-aș mitraliera!

Că m-a lovit virusul hahalera...

Consilierul Dănuț Dinu a dat PNL pe PMP, dovadă că merge cu Cătălin Bulf și popularii în campanie prin Pitești.

L-am băgat pe Miuțescu-n vrie!Merg cu PMP la primărie...

Vă reamintim că potrivit legii 258/2013 (modificată și completată cu O.U.G. 155/2001), proprietarii câinilor de rasă comună sau rasă metiși sunt obligați să îi sterilizeze. Sancţiunile pentru cei care nu-și sterilizează câinii și

pisicile sunt între 5.000 și 10.000 lei.

15.05.2019

ANUN

Funda ia Conservation Carpathia, fost custode, deruleaz , începând cu data de 21.06.2017 proiectul „Elaborarea planului de management al Ariei protejate ROSCI0381 Râul Târgului – Arge el – Râu or” - SMIS-CSNR 102086, cofinan at din Fondul European de Dezvoltare Regional prin Programul Opera ional Infrastructur Mare 2014-2020, Axa prioritar 4. Protec ia mediului prin masuri de conservare a biodiversit ii, monitorizarea calit ii aerului si decontaminare a siturilor; OS 4.1 Apel de proiecte pentru cre terea gradului de protec ie si conservare a biodiversit ii.

Una dintre activit ile proiectului o constituie elaborarea Planului de management pentru Sitului Natura 2000 ROSCI0381 Râul Târgului - Arge el – Râu or. În vederea asigur rii transparen ei i a implic rii factorilor interesa i în elaborarea planurilor de management, astfel încat acestea s aib o cât mai larg sus inere i reprezentativitate, sunt prev zute o serie de întâlniri pentru informare i consultare public . În acest context, în data de 27 mai 2019, ora 11.00, în Comuna Lere ti, Jude ul Arge , sala de conferinte a Pensiunii Amada , strada General Vasile Milea nr. 715, va avea loc o întâlnire privind Planul de management, când se vor discuta liniile generale de management, m surile de conservare propuse i alte aspecte relevante ale planului de management. Forma panului de management ce face obiectul consult rii este publicat online i poate fi desc rcat de la adresa https://www.carpathia.org/wp-content/uploads/2019/05/ROSCI0381-RTAR-plan-de-management-2019.pdfFactorii interesa i sunt a tepta i cu propuneri.

Proiectul este cofinan at din Fondul European de Dezvoltare Regional prin Programul Opera ional Infrastructur Mare 2014 – 2020.

Contact i detalii:

Anca Mercea, Manager proiect

0758/232758, a.mercea@carpathia.org

Șase personalități argeșene își serbează ziua de naștere în săptămâna 15-21 mai 2019. Primul sărbătorit, pe 15 mai, este Nicolae Florescu, managerul de la Dianthus. Pe 17 mai va închina o cupă de șampanie consultantul fi nanciar Dragoș Pătroi, iar pe 19 mai va primi felicitările cuvenite Marian Drăgușin, patronul de la Vinalcool. Pe 20 mai va da de băut Cristian Soare de la AJOFM Argeș, iar pe 21 mai se vor afl a în centrul atenției Georgiu Gingăraș, directorul adjunct de la Complexul Sportiv Național Bascov-Budeasa, și editorul Călin Vlasie. Tuturor sărbătoriților Jurnalul de Argeș le urează La Mulți Ani!

Dragoș Pătroi Marian Drăgușin Cristian Soare

LA MULŢI ANI!