O scrisoare pierduta – Ion Luca Caragiale

Comedia – specia literara a genului

epic in versuri sau in proza in care se

imbina categoria estetica a comicului si

dramaticului cu un conflict puternic ce

declanseaza situatii neasteptate, finalul

fiind de regula fericit.

Comicul – o categorie estetica avand ca efecte

rasul, declansat de contrastul/nepotrivirea

dintre aparenta si esenta, pretentii si realitate,

asteptari si rezultate.

Comedia de

situatii (de

intriga)

Intamplari derulate intr-

un ritm alert cu

rasturnari bruste de

situatie si cu rezolvari

neasteptate.

Comicul

de

situatie

Rasturnarea spectaculoasa de

situatii, prin prezenta

incurcaturilor, a confuziilor.

Comedia de

moravuri

Prezinta cu scop

moralizator, defecte

umane (morale) sau

moravuri sociale.

Comicul

de

moravuri

Evoca modul de viata al unei

epoci, tabieturile unor familii,

snobismul, incultura, aerele unor

personaje, care pretind apartenenta

la o clasa superioara a societatii.

Comedia de

caractere

Cu accent pe latura

psihologica a

personajelor, infatisand

adesea caractere

(avarul, orgoliosul,

naivul, etc.)

Comicul

de

caractere

Schiteaza tipuri umane – avarul,

canalia, familistul, care sunt

vizibile prin patima ce-i stapaneste.

Comicul

de limbaj

Se refera la modul de expunere al

personajelor, demonstrand

incultura prin folosirea gresita a

unor termeni, tautologia, ticurle

verbale, truismele, constructiile

prolixe.

Comicul

de nume

Farfuridi si Branzovenescu, cuplu

caragialesc al carui nume are

sugestii culinare.

Actiunea este plasata in actele 1 si 2, in anticamera lui Stefan Tipatescu, actul al treilea in

sala cea mare a Primariei, iar ultimul act in gradina lui Zaharia Trahanache.

Actul 1 (expozitiunea) prezinta

personajele Stefan Tipatescu si

Pristanda, care citesc ziarul lui Nae

Catavencu „Racnetul Carpatilor” si

numara steagurile. Venirea lui

Trahanache cu vestea detinerii

scrisorii de amor de catre adversarul

politic declanseaza conflictul dramatic

principal si constituie intriga

comediei. Convingerea sotului inselat

ca scrisoarea este o plastografie si

temerea acestuia ca Zoe ar putea afla

de „machiaverlacul” lui Catavencu

sunt de un comic savuros. Naivitatea

(aparenta sau reala) a lui Zaharia

Trahanache, care actioneaza impulsiv

si contradictoriu pentru a smulge

scrisoarea santajistului.

Actul 2 prezinta in prima scena o

alta numaratoare: a voturilor, dar cu

o zi inaintea alegerilor. Se

declanseaza conflictul secundar

reprezentat de grupul Farfuridi-

Branzovenescu, care se teme de

tradarea prefectului. Daca

Tipatescu ii ceruse lui Pristanda

arestarea lui Catavencu si

perchezitia locuintei pentru a gasi

scrisoarea, Zoe dimpotriva, ordona

eliberarea lui si uzeaza mojloace de

convingere feminine pentru a-l

determina pe Tipatescu sa sustina

candidatura avocatului din opozitie,

in schimbul scrisorii. Cum

prefectul nu accepta compromisul

politic, Zoe ii promite santajistului

sprijinul sau.

Actul 3 (punctul culminant) prezinta

actiunea mutata in sala mare a

Primariei unde au loc discursurile

candidatilor Farfuridi si Catavencu, in

cadrul intrunirii electorale. Intre timp,

Trahanache gaseste o polita falsificata

de Catavencu pe care intentioneaza s-o

foloseasca pentru contra-santaj. Apoi

anunta in sedinte numele candidatului

sustinut de comitet: Agamita

Dandanache. Incercarea lui Catavencu

de a vorbi in public despre scrisoare

esueaza din cauza scandalului iscat in

sala. In incaierare, Catavencu pierde

palaria cu scrisoarea, gasita pentru a

doua oara de Cetateanul turmentat,

care o duce destinatarei.

Actul 4 (deznodamantul) aduce

rezolvarea conflictului initial

pentru ca scrisoarea ajunge iar la

Zoe, iar Catavencu se supune

conditiilor ei. Intervine un alt

personaj, Dandanache, care intrece

prostia si lipsa de onestitate a

candidatilor locali. Propulsarea lui

politica este cauzata de o poveste

asemanatoare; si el gasise o

scrisoare compromitatoare. Este

ales si totul se incheie cu

festivitatea condusa de Catavencu,

unde adversarii se impaca.

Momentele subiectului

1. Expozitiunea – in salonul lui

Tipatescu, prefectul Ghita Pristanda,

politistul orasului, discuta articolul

semnat de Catavencu in Racnetul

Carpatilor, apoi despre spionarea

adversarilor politici din seara

precedenta.

2. Intriga – santajarea de catre

Catavencu a clasei politice aflate la

putere prin surprinderea unui bilet

compromitator, care ar demasca

adulterul dintre Zoe Trahanache si

Tipatescu.

3. Desfasurarea actiunilor descrie pe

de o parte eforturile lui Trahanache de

a gasi o arma de contrasantaj, pe de

alta parte incercarile lui Tipatescu si

ale Zoei de a recapata scrisoarea

pierduta.

4. Punctul culminant – incaierarea

din seara primariei, declansata de

Pristanda din ordinul lui Tipatescu, in

timpul careia Catavencu pierde palaria

in a carei captuseala se afla scrisoarea.

5. Deznodamantul – in calitate de fost

postas, cetateanul turmentat ii

returneaza Zoei biletul gasit in palaria

ratacita in incaierare.

Conflictul – element esential in constructia subiectului dramatic: consta in

confruntarea dintre doua sau mai multe personaje care au interese sau mentalitati

diferite asupra unei realitati. Se distring doua conflicte in comedie.

Principal – intre cele

doua partide politice care

isi disputa postul de

deputat, cei aflati la

putere sustinandu-l pe

Farfuridi, iar opozitia pe

Catavencu.

Secundar – in sanul

partidului aflat la putere,

se manifesta temerile de

tradare ale lui Farfuridi si

Branzovenescu.

Conflicte intre diferite

personaje, analizabile in

diferite scene:

Catavencuu si Tipatescu

in confruntarea din

salonul prefectului, in

care Catavencu refuza

toate functiile propuse in

locul celei de deputat.

Comicul de situatie in care

modalitatile de realizare sunt

incurcatura, coincidenta, echivocul,

evolutia inversa si confuzia. Are loc

pierderea scrisorii in momentele-cheie.

Catavencu si Dandanache ajung

canditati prin aceleasi mijloace.

Situatiile in care apare cetateanul

trmenant pot fi interpretate in mai

multe feluri. Se refera in special la

personajele Zoe si Catavencu, iar

Farfuridi si Branzovenescu trec in

tabara cealalta, cetateanul turmentat

duce scrisoarea de la unii la altii,

Dandanache ii confunda pe Tipatescu

si Trahanache.

Comicul de intentie arata atitudinea

scriitorului fata de

evenimente si fata de

personaje – satira

vehementa, tenta

moralizatoare,

obiectivitatea. Totodata,

dincolo de comic se

ascunde tragedia acestei

lumi.

Comicul de caracter se desfasoara astfel:

demagogul fiind

Catavencu,

Dandanache si

Farfuridi, femeia

cocheta duce la Zoe,

primul amorez fiind

Tipatescu,

incornoratul (barbatul

inselat) il are pe

Trahanache,

functionarul este

Pristanda.

Comicul de nume arata semnificatia

numelui fiecarui personaj. Zaharia

Trahanache sugereaza zahariseala,

caracterul maleabil, trahanaua fiind o

coca usor de modelat. Agamita

Dandanache are un prenume infantil,

un fel de diminutiv al faimosului nume

Agamemnon, cuceritorul Troiei.

„Dandanache” este format de la

„dandana” (incurcatura), ceea ce se

potriveste cu rolul sau in piesa.

Catavencu are un nume explicabil in

mai multe feluri: interjectia „cat”,

sugerand caracterul sau demagogic, fie

substantivul „cata” (carlig), care arata

predispozitia de a profita de orice

pentru a-si realiza ambitiile politice,

sau chiar substantivul „cataveica”

(haina cu doua fete). Farfuridi si

Branzovenescu au un nume care trimit

la domeniul culinar, deci fara vreo

legatura cu politica, ei fiind niste

impostori, profitori. Pristanta are un

nume relevant pentru faptul ca slujeste

dupa interesul personaj, „pristandaua”

fiind numele unui joc popular, care se

danseaza cand sa stanga, cand la

dreapta.

Comicul de limbaj cuprinde greseli de

vocabular, incalcarea

regulilor gramaticale si

ticurile verbale, iar

modalitatile de realizare

sunt pronuntarile gresite,

etimologie populara

(atribuirea de sensuri

inexistente unor cuvinte

necunoscute), lipsa de

proprietate a termenilor

(folosirea lor incorecta),

contradictia in termeni,

nonsensul, truismele si

proxilitatea. Ca si

exemple avem „famelie”,

„renumeratie”,

„andrisant”. „Manopera”

inseamna lucru falsificat.