m mi, no. 89 rsim 2 l#l evemnfaru! in tfif is u m oisr. iwm mm C W n |y , Miercuri 15 Septem brie 1926

m m m

Abonamente:

Lei 850 — pe timp de an an , 360 — , , 6 loa’, 180 — „ „ 3 înoi

is sîrălnState duble

Peut*n preoţi, iavăţâtori, fnocţio- os I d« Stat, militari şi studenţi Lei 450 — pe timp de nn sn. „ 250 — a * 6 îval., l!S — „ » 3 lanţ

Redacţia ş i Adm inistraţia

str. H aralam bie 42

TELEFON N o. 75mmmtmmmrnmlammmmmmmmmmmm» hm ■mm■■■ni

Anunţurile şi reclamele se

primesc la Administraţie şi la agenţiile de publicitate.

Director: Onislfor Ghibu. Ziar naţional Independent A pare în flecare zl de lucruJtSdL

O noua problemăP re sa care nu ne tre b u e

In coloanele ziarului nostru, ne*am ocupat în atâtea rân- Juri de problemele cari con- tribuesc la întărirea trupească ?i sufletească atât a Indivi­dului cât şi a masseîor de du- p4 râsboiu.

Higiena trupească a indi­vidului, cât şi higiena naţiu- nei a format obiectul unor lungi discuţii în ziarul nostru; articolele, conţinând subiecte cu un caracter de întărire sufletească s’au bucurat de necondiţionată ospitalitate şi întreaga acţiune desfăşurată prin această foaie, confirmă cele de mai sus.

Am fi necomplecţi însă, dacă n am căuta să şi com­

unele rele care, rnai după răsboiu, au prins ini atât de adânci, în­

cât au ajuns un adevărat pe­ricol social ca şi bolile care doboară trupeşte pe sătenii loţtri,Dacă bolile cu pericol so­

cial decimează locuitorii înt­unecatelor sate şi pe cei teiţi de orice cultură şi e- ducaţie, dacă şubrezenia tru­pului este apanajul muncito­rului necultivat, trăit în mi- terie ?i în trudnică osârdie ; tâul despre care e vorba în aceste rânduri distruge su­fletele semidocţilor şi perver­se minţile celor ce încă nu jiau înzestrat astfel întelec- : il,încât să reziste şi să în- f iţă; omoară şi bruma de simţ moral care a mai ră­mas, perverteşte pe cei ce formează marea massâ a târ­goveţilor ştiutori de carte.E vorba de o binecunos­

cut! presă şi literatură; e vorba de literatura »porno­grafică şi presa de scandal,

înţelegem prea bine rolul presei—şi nu noi vom fi a- cei cari să n’o susţinem şi sâ nu căutăm a o împune— ştim că menirea ei este de a Informa urgent şi precis întreaga opinie publică şi nu aste nimeni de o altă părere in ceea ce priveşte rolul ei educativ pentru masse; dar tot nimeni dintre cei cu în­ţelegere a lucrurilor şi cu dragoste de neam, nu va pu­tea scoate un cuvânt de a- probare pentru campania ce se duce în scop de a oraorâ }i restul de simţ moral.

NI se redau asasinatele până în cele mai mici amă­nunte, crimele, hoţiile, violu­rile, şi toate faptele dege­neraţilor şi criminalilor sunt redate îără nici o picătură

de ruşine şi fără nici un fel de rezervă. Coloane întregi şi tot felul de fotografii umplu unele ziare, redând—acestui popor care cere lumină şi cultură— imaginea celor mai degradatoare fapte ;~~în a- celaş timo însă, faptele lău­dabile, iniţiativele frumoase munca rodnică şi cinstită, i- coana unei vieţi superioare— care se trăeşte în societatea românească, — fac obiectul unor mici şi neluate în sea­mă inserţii aruncate la în­tâmplare pe vre’o pagină cu umplutură, în gazetele care vor cu tot dinadinsul să fie fie şcoală de perfecţionare pentru pungaşii, criminalii şi degeneraţii de provincie. Lec­ţiile pentru specializare, a - ceştia le iau după exemplul celor din Capitală, după scan­dalos de amănunţitele, repor- tagii.

Şi, dacă vre’un asasinat de senzaţie, sau altă faptă de­gradatoare lipseşte, pentru a alimenta coloanele acestor ziare, atunci le ia locul re- portagiul cu crimile din străi­nătate sau literatura în care se întrezăreşte intenţia de a populariza anumite metode de a se manifesta instinctele inferioare, ale omului civilizat

Civilizaţia aceasta, este izvorul de inspiraţie şi cul­mea utopică spre care presa, de care este vorba, vrea să ne urce;— cultura acel „verso“ ai civil zaţiei, nu se întreză­reşte nicăiri, şi părinţii se văd siliţi astăzi, să ascundă din casă, unele ziare pentru a nu fi citite de copii,

Şi citind aceste ziare unde predomină geniul răului, iar binele stă ascuns în umile şl puţine rânduri, face im­presia, că în România nu se face altă ceva decât se ucide, se fură, se distruge, se si- lueşte.

O presă ca cea a occi­dentului îşi poate permite ori ce fel de lux;—cetitorul nu-şiface educaţia din publi­caţiile zilnice, poporul are un fond da educaţie şi cultură pe care nu-! poate dărâma reportagiile de senzaţie;— la noi însă, semidoctul şi târgo­veţul muncitor nu are alt mij­loc de a ’şi adăuga zilnic câte ceva nou, cunoştinţelor lui, şi atunci, cea ce adaugă, fi­resc este să fie o.... nouă metodă de a săvârşi o faptă rea, aşa precum în gazetă o găseşte descrisă.

Să se ştie că prin aceasta

B binonsdelà Cetatea-Afbă la Chişinău

Note şi impresii — II.

(Continuare)de N. Bute

După o raesi copioasă, bogată uial ales in tot felül de legum*,

cum e obiceui in Basarabia, ţi In cursul căreia atenţia profe­sorului Gibbotus se concentră asupra i doi copilaşi cu părul prelins şi serul sfios, şi a căror încredere o câştigă imediat printr'o blândă comunicativitate de părinte, ne kurâm rămas bun dela stăpânii »!•

,Baic*-ul prefecturei Işi fră- îlnta jos, în stradă, măruntaele de oţel, grupând In jurul său o dul numeroasă de curioşi. „Chau- ter‘-ul, cure avea să ne ducă ulei la Tighina, îi pusese în faccţiune toate Încheieturile, pentru im convinge de perfecta lor

armonie, delectându-sc, în aştep­tarea noastră, cu muzica sonoră a vehicolului vrăjit.

Totul era în ordine.Maşina întreagă părea o masă

compactă de fibre, cuprinse de- un tremur nervos. Aştepta un gest simplu pentru a se aşterne la drum. •

Ne urcarăm intrânsa grăbiţi: profesorul Gibbons, vfaful delegat al Ministerului de externe şi sub­semnatul asociindu-ne un simpa­tic locotenent de jandarmi din partea locului pentru a ne des­curca mai uşor la răspântii.

Plecarăm.In câteva clipe furăm afară din

CeUtea-Albă, răscolind pe strâ-

omorâm sufleteşte o parte considerabilă din tineret, per­vertim o sumă de elemente cari găsesc mijlocul de a'şi educa anumite tendinţi şi în loc să inoculăm zilnic marei masse, ceva bun, nobil şi înăiţător, îi introducem pică­turi de otravă care distrug şi de ai căroj efect, tot acea presă se întreabă cu aere de admirabilă nevinovăţie: unde mergem ?

Ţinem să se ştie că în faţa acestui pericol, noi am ridicat glasul şi am fă­cut atenţi pe cei ce au fn mâini soarta unui întreg po­por.

Dacă împotriva molimilor care omoară trupeşte suntem toţi de acord că e necesară o luptă vitează, dacă împo­triva rozătorilor de graniţe nu ne dăm în lături de a lupta, dacă împotriva fapte­lor anarhice care tulbură so­cietatea există legi, — ar fi oare nepotrivit să se ia mă­suri împotriva celor cari prin presă, omoară sufletele, otră­vesc spiritele şi zăpăcesc minţile ?

A nibal I. G hiorgh iu

ÎNSEMNĂRI

NecuSa! Captare la Con­gresul clin Zilau

Redactorul nostru care a plecat ca delegat al ziarului la congresul de la Zălau ne trimite alături de corespon­denţa sa şi câteva note despre prietenul nostru Capmare.

Pentru cunoştinţa cititorilor noştri le redăm un fragment :

~***„Toţi vor sâ-1 cunoască-fiecare vrea

s'audă o vorbă din gura lu?; — şi în timp ce comitetul de organizare şi oaspeţii înalţi sunt în fierberea pregă­tirilor şi a primirei, Neculai face grup aparte şi întreabă mereu de nu mai Isprăveşte.

— „Da pe-îcî jandari sânt ? da per­ceptori? nălogurile tot aşă’s di greii? Da, noi d-am u şâ săcitâ am avui pi-acolo ! Pe-ici o fost ?*.

La noi trebuié sâ cie Jaialegîrl şâ nu ştiu cini s’a ci ales, câ amarnic sâ mai bálé pintru ca sâ s’aliagâ.

Tari mă tiem câ s’o alies, Don Pre- tnar a nost*! .«

Câţiva cougresiştl i-au pus câteva întrebări despre starea de lucruri din Basarabia.

— „Ei, da pe-acolo, cum e?— „Cum să cie? Ghini! răspunse

Neculaî.— .D ar şcoli sunt destule?— „Cum să nu cie? Sân t!— „Dar oamenii?— „Dă,—ca oamenii 1— „Dar autorităţile?— „Dă. ca aftorităfălii— „Dar pentru ce-s oamlnii nemul­

ţumiţi I?— „Pui cum n ’a ci ?— „Am auzit că a fost seceta mare

pe-acolo!“— „li ci a uzâ t!“— ,Da-i lat Nistrul?— „Ci la t? câ când îi vré stu-

c/iecti pişti iei, driept p i şleapca musca­lului /-

Şi toţi rămân mulţumiţi câ li s’a „expus“ în amănuut adevărata situ­aţie din ^Basarabia.

A titudinea leală a ItalieiZiarul „Corriere delîa Sera“ sub titlul „Atitudinea leală a

Italiei“ scrie între altele următoarele:„Credem că tratativele între Italia şi România, o altă importantă

ţară latină-tratative de amiciţie şi consolidare a păcii europene- deschid discuţie asupra situaţiunei Italiei în marea regiune danubi ano-balcanică.

Ca să se stabilească din nou raporturile intime între puteri, pe baza unei amiciţii, nu numai că nu este în contrazicere cu spi­ritul Societăţii Naţiunilor, dar este o tentativă de a concretiza ga­ranţia internaţională, care a primit la Geneva consacrarea maximă.

E cert că o bună parte de probleme rămân deschise, şi sunt guverna şi ţări istoriceşte privilegiate, care printr'un egoism de conservare nu înţeleg încă convenienţele de a ajunge spre o so­luţie justă; însă suntem absolut departe de o criză acută.

Intrarea Germaniei în Societatea Naţiunilor face jocul diplo­matic mai variat şi poate mai sărat; însă nimeni nu gândeşte că poate deveni mai periculos.

In rezumat, pe orizontul Genevei nu se văd minuni, se vede numai că prin funcţiunea sa* se eliminează contraste foarte aspre ca sâ se permită la unele naţiuni europene să-şi reconstruiască starea lor econom ică într’o nouă ordine socială; operă dificilă şi lungă, la care nici o ţară mai mult ca a noastră n’a sperat cu mai multă voinţă şi cu rezultat mai plin de promisiuni“.

D-l General Averescu soseşte astăzi laRoma

Ce sp u n e un ziar italianZiarul „Corriere della Sera“,scrie următorul articol

asupra vizitei d-lui general Averescu la Roma:E de reţinut că s ’a fixat pe ziua de 14 Septembrie

sosirea d-lui preşedinte al consiliului de miniştri din Româ­nia. Dânsul acuma a plecat spre Geneva unde va avea ocazie ca să se întâlnească cu d l Grandi... Venirea d sale la Roma este de o mare importanta nu numai pentru obiectul venlrei respective la acordul italo-ramân, ci pen- trucă e prima dată că un cap de guvern român face vi­zită oficială la Roma.

Generalul Averescu va sta în capitaiă 4-5 zile.

O ş tire prim ită sub reze rv ăZiarul wR uîfl cu d ata d e 7 S ep tem b rie 1926, pu­

blică o in form aţiun e din M o sco v a cu privire Ia m ij­loc irea ita lian ă în p rob lem a B a sarab ie i.

„Se afirm ă că am b asad oru l ita lian d ela M oscova , M antony a în a in ta t lui C icerin o propunere d esp re u n ele tra ta tive în tre R om ânia ş i R usia S ov ietică . A- c ea stă p rop u n ere conţin e u rm ătoare le puncte.

î . G uvernul rom ân recu n oaşte S o v ie te le d eju re.

2. în toarcerea tezauru lu i rom ân s e am ân ă după10 ani de z ile .

3. N istrul s e n eu tra lizea ză şi5. A m b ele ţări să s e o b lig e a ţin e arm ata sa

d ep a rte d e fron tieră d ela 6 0 - 1 0 0 k ilom etri.D upă cu v in te le lui M atony, prim ul m in istru ro ­

m ân d-l G en era l A v erescu şi-ar fi exp rim at dorinţa să s e în cea p ă tra ta tiv e p erson a l cu C icerin în con- d iţiun ile anu nţate m ai su s.

G uvernul S o v ie tic n ’a răsp u n s în că îa a cea stă p ro p u n ere“.

Buletinul „A s tre i“S ecţia ju rid ică

Justiţia in B asarabiax n

Starea d e d rep t a p ro v in c ie i sub ruşi. Prim ele leg i ruse in trod u se în B asa ra b ia în 1818

M anevrele a rm a te i roşiiZiarul „RUL“ cu data de 8 Septem brie publică o informaţie

din Moscova referitoare la manevrele armatei roşii ruse, care vor avea loc acum în toam n ă.!

Aceste manevre se vor face de armatele din centrele Har- cov, Odessa şi alte regiuni din apropiere.

Ca conducător al manevrelor va fi desemnat lakir.La aceste manevre vor lua parte Mikoian şi 6 reprezentanţi

militari ai Statelor străine.Acelaş ziar află din M oscova că „Poîit Bureau“ (secţia poli-

lică a Internaţionalei IlI-a comunistă) a redactat un proect pentru lărgirea drepturilor concesionarilor străini.

Acest proect se presupune că va atrage mai multe capitaluri străine îndeosebi de capitalurile americane.

Acelaş ziar publică o informaţiune din Moscova, din care reese că sovietele sunt într’un grav conflict cu Tschan-So-Lina. Este vorba despre executarea tratatului din 1924, încheiat între guvernul sovietic cu Tschan-So-Lina.

Din cele arătate pâiă acum re l zuttă că dela anul 18 12 până la

1 8 18 In întreaga Basarabie viaţa sub toate aspectele ei nu şi a schimbat in adâncime caracteristi­cile sale moldoveneşti. La supra­faţă însă se simţea ruperea rela­ţiilor cu centrul firesc, Iaşi!; lip­sea divanul Domnesc, caresâdeie unitatea juridică şi administrativă acestei părţi de ţară şi începea să se precizeze ostilitatea înalţi­lor funcţionari ruşi, cari erau tri­mişi de centrul rus pentru a face legătura între provincie şi centru cum şi mai ales, pentru a face să se simtă în provincie starea de dependenţă, de atîrnare a el de acri centru îndepărtat şi străin

Am văzut că în anul 18:8 ţa­rul Alexandru 1 a veait la Chişi- nău pentru a face cunoştinţă cu „ţara mănoasă şi bogată în po­pulaţie ce încorporase imperiului său“. Ştim că cu acest prilej, a tradus în regulament proectul de asigurare întocmit de funcţionarul rus Crinitzki, căruia îî dădu pu­tere prin ucazul din 29 Aprilie 1818. Prin acest regulament înti­tulat In moldoveneşte „Proect pentru celemaiintîi temelii la obra- zovania cârmuirei pollticeşti din Păuntru a oblastiei Basarabiei*, am văzut că s ’a menţinut aproa­pe în întregime vechea organizare şi întocmire judecătorească aflate în Moldova la data răpirei şi s’au mai menţinut limba moldoveneas­că şi legiuirile locale-

Bunăvoinţa împăratului Ale­xandru I, care din moment ce printr’un act abuziv încorporase Basarabia Rusiei, ar fi putut să extindă în înrteglme legile impe­riului asupra acestei provincii, se explică atât prin starea de spirit aflată în Moldova în acele tim­puri cât şl prin scopurile mal îndepărtate pe cari le urmărea imperiul rus.

Io Moldova, de multă vreme şi anume de câ d̂ se precizase peri­colul turcesc şi apoi de când căzuse sub stăpânirea domnitorilor fană- rioţi, se născuse în popul ţia ţă rei, de sus până jos, credinţa că salvarea nu putea veni de cât de la marele imperiu creştin ortodox rus. In timpurile de restrişte nă­dejdea multor boeri, cîerici şi a des**» ţărani se îndrepta spre „Sfânta Rusie.* Această stare de spirit a fost foarte bine pusă în lumină şi explicată de d. Onisifor Ghibu în lucrarea sa „Dela Ba­sarabia rusească, la Basarabia românească" şi din cuprinsul că ­reia înţelegem şi pentru ce s ’a îniîmpinat în provincie o atât de slabă rezistenţă contra repetatelor şi treptatelor trndinţi de rusificare

Prin urmare, în momentul ră­pire!, erau destui cari îşi îndrep­tau mai de mult gândurile- ri!e spre Rusia. Stăpânirea rusă care cunoştea aceste împrejurări nu avea aici un interes ca încă dela început să desmintă încrede­rea şi speranţa ce se puneau io ea. Cu atât mai mult n’o voia a- ceasta, cu cât politica imperialistă avea ca ţel ocuparea Constanti-

zîle ei un adevărat nor de praf. Căsuţele ei joase, smerite, ascunse sub umbră de salcâmi stufoşi, se succedau în urma noastră, cu liniile lor simple, într’un chip furtunos, topindu-se într’o conti­nuitate spăiăciiă.dedesenuri cubiste, care-ţi dădeau senzaţia că maşina este un punct fix, iar pământul aleargă, nebun, în direcţie opusă...

înaintea noastră, totdeauna la o distanţă considerabilă, ţărani ce se întorceau agale dela târg cu carele lor greoaie, murmurân- du-şî în barbăi socotelile mărunte, săreau în dreapta şi în stânga, făcând loc „diavolului* caresbura ca o săgeată şi mâogâindu-şi, cu vorbe blânde, boulenii sperioşi.

Ne adâncirăm repede în codrii de porumb, cari se întind, acolo, şi de-o parte şi de altă a drumu­lui, până departe unde se închide zarea, dovedind străinului grăsi­mea neobicinuită a pământului basarabean. O aripă de vântuieţ neastâmpărat, care cobora a lene pe valea N ’strului, le cutreera frunza înăsprită de toamna care sejjapropie, umplând văzduhul de şoapte, şi dorind, par’că, să în- tâmpine pe prietenul nostru încer­

cat printr’o nesfârşită fluturare de baiiste...

Ne abăturăm îndată la dreapta, căci drumul nostru avea sâ înain­teze parale! cu linia râului de hotar, pentru a arăta strălucitului istoric şi sociolog, că românismul este prezent până pe malurile lui, până acolo unde apele lui tulburi despart, de vre-o 9 ani încoace, Europa de Eurasia, mentalitatea europeană sprintenă, vioaie, orga­nizată, de plumbul inform al „ti- pare'or* bolşevice.

Iq adevăr, după ce străbăturăm cu iuţeala gândului comuna Sei­meni, care se află la o distanţă de o vre-o 17-18 klm. de Ceta­tea Aibă, până unde ţine şoseaua (mai mult sau mai puţin) pietrui­tă, apucarăm spre localitatea Olâ- neşti, care este aşezată chiar pe ţărm.

Aici, când soarele coboară spre apus umbra stogurilor de fân, a- aşezate în dosul gospodăriilor orentate spre lăuntrul provinciei, ch*ar lângă matcă, se prelungeşte până dincolo de ţăpuşele de gra­niţă, înfipte In distanţele cuvenite pe mijlocul Nistru'u.

încă de departe brâul de argint al fluviului, despre care se vor­

beşte aşa de mult In ultimul ti mp, şl care se târăşte aici printre tu­fişurile de răchite ca un şarpe uriaş cu solzii aprinşi de sclipi­rea razelor de sore, ne atrăsese atenţia, ţintuită până atunci da priveliştea monotonă a platourilor îmbrăcate cu porumb.

Ajinşi în comună, ne oprirăm în faţa unui bust ridicat în centrul ei, in cinstea unui căpitan de jan­darmi, împuşcat nu de mult sol- diţii plătiţi al Republice! Sovie­tice, în mma unei incursiuni clan­destine. Bustul acestui erou, ucis mişeleşte ae câţi-va robi incon­ştienţi ai postavului roşu, deş­teptă în pieptul „ lu! Herbert Adams Gibons un sentiment de pietate, pe care abia şi-I putu stăpâni. îşi dădea seama, desigur, că viaţa acestui ostaş surprins in toiul serviciului de frontieră, se stinse apărând, nu numai o gra­niţă proaspătă între două ţări vecine, ci ferind întreaga civili­zaţie europeană de microbul in­fecţiei comuniste, opunând cura­jul său individual unor năvăliri ideologice, cari ameninţă incă şi azi cultura apuseană cu primej­dia mult trâmbiţată a descompu­nerii iminente.

Înainte de a face un mic popas în fafa primăriei, unde secretarul comunei ne aştepta cu emoţie re­ţinută, apreciind Însemnătatea a- cestei vizite preţioase, intrarăm în ograda unui ţăran cu sta­rea mijlocie, care-şi vântura în grădină, pe o arie netedă, încon­jurat de toţi membrii mai răsăriţi ai familiei, seminţele de mohor pentru anui viitor. Capul lui de fiu smerit al Pământului Tată se desveli cuvjncios la intrarea noas­tră, lăsârdii-şi numai de cât uneltele de lucru şi făcându-ne semn să „poftim* fără sfială. Doi căluşei mărunţi păşteau pu­ţin mai încolo In vegetaţia stu­foasă de pe malul râul ii. ridicân- du-şi din când în când capul de pe iarbă şi aţintlndu-şi privirea ageră pe ţara duşmană.

Căci „dincolo“ — ce era din­colo ?

Dincolo începea Rusia, ursul greoiu al istoriei universde, care a părăsit în anul 1917 căile pra­voslavnice ale supunerii oarbe faţă de ţarnl Nicolae al II-lea pentru a primi botniţa şi mai umi­litoare a unor „profeţi* nevropaţi.

Nu ştiu de ce, Înainte de-a intra in vorbă cu moldovanul în-

nopolului, până la care drumul da­ce» prin ţări creştine ortodoxe a căror bunăvoinţă, încredere, do­rinţa d; a intra în sfera de acti­vitate rusă, trebuiau culţi/ate, în­tărite, entuziasmate. Modul de procedare asupra Basarabiri era un prilej de punere în executare al acestui plan mai vast. De a - ceia, bună voinţî împăratului Ale­xandru I» bunăvoinţă însă ce nu putea merge până Ia a nu face pe locuitorii şi administraţia pro­vinciei să simtă că atârnă de im­periu! rus care, oricum, are anu­mite drepturi de control şi condu­cere, asupra i.

Astfel prin regulamentul aratat mai su s, se introduce în Basara­bia codul penal rus, răci până Ia 1818 s ’au aplicat tot sancţiunile legilor moldoveneşti. Acel regula­ment acordă, în adevar, o largă autonomie provinciei, dar dispune totuşi la Consiliul Suprem al pro­vinciei „Verhovnâi Sovet* să nu poată Iuî hotărlri nouă, decât în urma propunerei guvernatorului generai al provinciei,—care era rus—iar hotărîriie luate la Ch?şi- nău să nu a}bă putere decât du­pă aprobarea Consiliului de Stat de la Petrograd. Se înţelege uşor prin urmare că Consiliul Suprem al Basarabiei, exponent al auto­nomiei locale, avea o putere de activitate redusă şi totdeauna su­pusă controlului guvernatorului ge­neral ai provinciei şi al Consiliu­lui de Stat rus,— atât in ce pri­veşte alcătuirea, cât şi în ce pri­veşte tendinţele sale.

Dar afară de acestea, Regu­lamentul, mal dispune ca Instan­ţele de ! judeca fă, — judecătoriile, Tribunalul politicesc şi Consiliul suprem, — în procesele mobilare pe cari Ie vor intenta particularii Statului rus, sau pe care acest Stat le va intenta particularilor, să apltee legile generale ale im­periului rus, — în afacerile imo­biliare însă chiar dintre particulari şi Stat să se aplice legiuirile şi obiceiurile locale.

Şl aceasta este explicabil. Din moment ce se încorporase, — just sau nejjst, — o provincie imperiului, nu se putea admite ca afacerilor Statului să 1 se a- pMce legile unui alt Stat. suzeran râ ă eri acolo; suzeranitatea j.o- litică o cerea arpasta.

D?cl de la 1818, şl vom vedea câ până în ziua de azi, — in ac­ţiunile mobiliare ale Statului con­tra particularilor, şi în cele »le acestora contra Statului, trebue să se aplice un alt jus universale de cât cel al provinciei şi anume codul civil rus.

Instanţele de judecată, de la a- cea driă, trebue să-I înveţe pen­tru a-l putea aplica la nevoie, ju­decătorii trebuiau sâ înţeleagă că cu toată autonomia există un Staţ suz ran, din al cărui corp jude­cătoresc fac parte. împricinaţii, însfârşit, trebuiau să se întrebe pentru ce în afacerile lor partl-

( Continuare tn paz. 2\

cărunţit despre viaţa iui, despre neajunsurile pricinuite de seceta anilor trecuţi, tus-patru râmase­răm muţi pentru o clipă. Pe faţa noastră apăru de-odată acelaş semn chinuitor al întrebârel: ce se petrece „dincolo*? Ce surpri­ze ne mai rezervă viitorul unei ţări, în care spiritul revoluţionar a atms ultimul grad de bolnă- viciune ?

Şi sorbind cu nesaţ cât mai mult pământ din această Enigmă izolată a timpurilor prin care tre­ce, Rusia îmi apăru ca o Imensă p'ăcintă, care se intinde de Ia Nistru până la Vladîvostok, şi care, după cum au arătat eveni­mente din urmă, serveşte de hra­nă nu celui ce o „pregăteşte* ci celui care „nimereşte*

(Via urma)

In curând va apărea

„CuvântulMoldovenesc“

■BOBII B! România NouăP en tru cei tn d rep t

No. 88 (311|

„Art 159é f

Acesta e articolul, existent în Legea învăţământului Primar, ca­re este „mirajul" către care se îndreaptă, însetaţi, o mulţime de învăţători' cari vin în zonele cul­turale cu gândul la un apostolat mai . , . dulce. Acest miraculos articol a reuşit să atragă — cum li este şi scopul — o mulţime d e . . . victime ; (căci nu pot vorbi a'tfel despre această măsură, bună, dar . . . neaplicatâ când e vorba de drepturi).

Dar ca să vadă toată lumea pc ce se bazează protestu l meu — Jiind şi subsemnatul o „victi­mă* (aşa în glumă fie zis) — voiu cita mai întâiu articolul în chestiune, care sună astfe l.

•Art. 159. — Membrii corpului didactlz primar şi normaliştii, cari nu sunt originari din jude- \ele de mal jos şi cari vor mer­ge să functionece tn judeţele: B hor% Sălaj. Satal-Mare, Mara­mureş, Odor hei, Ciuc, Trei-Scau­ne, Mureş Turda, Turda-Arieş, Hunidoara. Vjnifa, Zastavca, Văscăuţi Coţmani, Hotin, 7i- ghina, Cetatea Albă. ismail, Du- rostor şi Caliacra şi şi vor luu angajamentul că vor servi efectiv cel puţin 4 cni la şcoaltle din aceste judeţe, vor primi tot tim­pul, cât vor funcţiona la aceste şcoale, un spor de leajă de 50 la sută, termenele de gradaţie li se vor socoti din 4 în 4 ani, iar stagiul cerut de ari. 118, 119 şi 120 din lege, pentru înaintări li se va reduce cu un an . . . .

jele promise, dar . . . nerealizate de cât în parte.

E drept 8’a dat sporul legal ia ieafi de • . . bază. (Legea nu pre- cidează la care din cele două le fi: întreagă sau de bază, din cine ştie ce motiv*). In ce pri­veşte celelalte avantaje j înaintă­rile şi mai ales împroprietărirea pare că n au fost scrise în lege I

S'au adresat de cei interesaţi cereri însoţite de acte şi angaja­mente, pe toate căile, totul s ’fl tnfiin\al la „Casa Centrală“, ca­re clasează cererile la dosar cu rezoluţia — după cum spun unii — sau că „e târziu" sau că, — par şi simplu — na este lege şi la . . . Ministerul de Agricultură în acelaş sersl Eu, — cred că o o l e g e trebuie să fie respec­tată de toată ţara şi de către toate ministerele, altfel ministerele pot fl considerate stat în stat.

M*am ostenit să aflu vreun caz fericit când vre-un coleg să fi fost împroprietărit cu Cele „10 ha.“, dar spre desnădejiea mea n’am putut afla. Unii colegi, în aceiaşi categorie cu mine, arătau soluţia împroprietăririi prin punerea legii în „vigoare" cu ajutorul Conten­ciosului Administrativ şi ideia a- ceasta e încă dscutată.

»învăţătorilor cari îşi iau anga­jamentul că se fixează pentru tot­deauna în localităţile de mai sus, termenele de gradaţie 11 se vor socoti din 3 în 3 ani şi vor pu­tea nrimi şl un lot de colonizare de 10 ha. din cele disponibile*- etc.........................................................

Am citat, din articolul în ches­tie, părţile cari enumără avanta-

In tot cazul, cred că după cum Onor ministers 1 Instrucţiunii pu­blice a cerut şi i s ’au dat anga­jamentele de către învăţătorii in cauză, tot aşa e dator să stăruie pe lângă organele în drept să se recunoască acestor învăţători dreptul lor înscris în lege şl să fie satisfăcuţi neîntârziat spre « nu se da ocazie să se zică (de către pescuitorii în apă tulbure), că în ţira noastră „legile sunt doar nişte hârtii, căci nu se aplică" . . .

Ilie Hagiu,I văţâtor

Comrat jud. Tlghiaa.

Congresul Corpuluididactic primar

din jud. LăpuşnaDomînirâ 12 Septembrie, ora

6 p. m. s ’a descins în localul pr-fecturel adunarea generală or­dinară, a Asociaţiei Corpului Di­dactic Primar, din jud. Lăpuşna.

Adunarea a fost deschisă de către d. Preşedinte loan Cioabâ actual revizor şcolar.

Urmează cetirea ordinei de z i :1) Direa de seamă a comite­

tului ;2) Darea de seamă a cenzorilor;3) Chestiunile materiale a »coa­

ielor.4) Loturile şcolare şi cultiva­

rea Io*.5) Chestiunea sanatorului cor­

pului didactic.6) Cumpărarea unei case pen­

tru corpul didactic.7) Reţinerea prin stat a coti­

zaţiilor,8) Infi’nţarea unei bănci popu­

lare pentru corpul didactic primar din judeţ.

9) Ajutorarea membrilor aso­ciaţiei in caz de boală sau deces.

10) Chestiuni curente.11) Alegerea comitetului.Biroul adunărei cu unanimitate

a fost ales în persoana d.d-lor G m iian preşedinte, Glovaţ hi şi Mucenic vicepreşedinţi, iar ca secret »ri d-nii Marinescu, Cernat şi Popovici.

D. Barcar cere schimbarea ordinei de zi, însă nu se admite dându se cuvântul d-lui Preşedinte al comitetului ioan Cioabâ pentru a face darea de seamă.

Prin cuvinte înălţătoare arată munca depusă de comitet aducând

mulţumiri d-lor Cuciujna deputat şi Neaga inspector şcolar, cari în toate ocaziile au dat concursul pentru realizarea dezideratelor Asociaţiei.

Expune lupta dusă de comitet pentru îmbunătăţirea stărei mate­riale a şcoaleior,—care cu toată bunăvoinţa actualului guvern, a trebuit să fie amânată pană la formarea noului "budget din cauza lipsei de fonduri. Datorită însă demersurilor făcute de D sa in luna August s ’a putut totuşi ob*

Îlne din fondul M. I. P. suma de10.000 pentru reparaţii şi con­

strucţii. Pentru mărirea salarului corpului didactic lup a a fost condusă în comun cu celelalte asociaţii şl societăţi funcţionăreşti.

Comitetul a mai intervenit pen­tru clarificarea situaţiri materiale precare, a pensionarilor, s'tuaţie care a putut fi îndreptată dato­rită bună voinţri d-lui Inspector şef şcohr, care a dispus ca până ia plata pensiei să li se plătească salarul, astfel că aceşti vechi muncitori au putut fi smulşi din ghiarele mizeriei ce-i ameninţa.

In anul acesta spre deosebire de anii trecuţi s’a putut încasa cotizaţiile, aşa că in prezent se găsesc în cassa asociaţiei 140 mii lei, fa|ă de 6000 lei cât erau la venirea actualului comitet, ast­fel că acum e numai chestie de timp aducerea la îndeplinire a înfiinţărei unei case a corpului didactic în Chişinău,

Simion loan

»Buletinul Astreiu continuare din pag. / .culare li se aplică irgea cunoscută, iar în afacerile cu Statul altă lege. nouă, necunoscută, străină.

De la răpire, acestea sânt pri­mele imixtiuni ale dreptului rus în legiuirile locale, din acel moment, fie şi pentru un număr restrâns de afaceri, integritatea legiuire! aflate în Basarabia ia 16 Mai 1812 era ştirbită, de la acea dată, în unele pricini, jus universale moldovenesc trebuia să cedeze pasul lui jus universale rus.

Insistăm asupra acestui fapt fiindcă el a fost cel întâi care a deprins pe magistraţii provinciei, — printre cari, în fiecare an, In­trau tot mai mulţi ruşi, — să a- plice codul civil rus, cod scris, cod învăţat pe larg în universi­tăţile rus-şti. Pentru a înţelege starea sufletească pe care trebue să o fi avut în acele timpuri, ju­decătorii ruşi nou numiţi în pro­vincie trebue să mal reamintim că comisiunile locale însărcinate cu lămurirea stării juridice a pro­vinciei incă nu adunaseră în co­lecţii scrise obiceiurile pământului şi nici poruncile domneşti cu ca­racter obştesc, astfel că ei necu- ooscând firul tradiţiei, nu puteau să cunoască pe jj$ universale moldovenesc. De aceia aceşti ju­decători erau înclinaţi să aplice mai cu plăcere dreptul ajutător

local, fiindcă acel era cel puţin scris şi ii aflau în Hexabilul iui ArmenoDol, fie în manuscrise greceşti fie in manuscrise moldo­veneşti, şi îo colecţia prescurtată a lui A. Donici, tipărită în mol- doveneşte.

Ori cum, cu toată această ten­dinţă de pă ăsire a normei Pgale a judecătorilor ruşi. Regulamen­tul din 1818 păstrează pentru par­ticulari aplicarea obiceiului şi a legilor locale, astfel că şi după 1818, In întregul ţinut dintre Prut, Nistru şi mare trebuiau să se aplice aceleaşi norme legale atât în ce priveşte dreptul, cât şi în ce priveşte forma, ca şl în trecut.

Dar cu cât trecea timpul gu­vernatorii locali ruşi, şi desigur patrioţi ruşi nu vedeau cu ochi buni autonomia locală a Basarabiei, pe boerii moldoveni care o administrau, şi mai ales nu se împăcau cu lipsa de colec­ţii de legi şi de precizare a aces­tor legi cari, din această cauză, dădeu uşor naştere la arbitrar şi nesiguranţă. Părerea rea a aces­tor guvernatori atât despre auto­nomia locală cât şl despre legile locale a fost raportată guvernu­lui central, — şi In cele ce vor urma vom vedea efectele acelor rapoarte.

EL looescii Dancii,

Deschiderea congresului „Astrei“ la Zălau

In ziua de 12 cor. s ’a deschis adunarea generală a „Astrei“ la Zâlau.

Mii de participanţi din toate colţurile tării au ţinut să ia parte la adunare.

Cuvântul de deschidere al preşedintelui

Adunarea fost deschisă în entuziasmul mulţimei de către preşedintele Asociaţiei, d. mi­nistru Vasi/e Goldiş, care salută călduros venirea ba- sarabenilor — o parte Inte­grantă a naţiuoei româneşti.

Cuvântarea Archiepisco- pului Gurie

1. P.. S. Sa Arhiepiscopu­lui Gurie adânc mişcat de primirea frumoasă care s ’a făcut basarabenilor atât de către Congres cât şi de fie­care participant în parte, vorbeşte despre organizarea „Astrei“ în Basarabia, ară­tând că provincia noastră se simte mulţumită că printr’o instituţie, care are în scopul ei numai preocupări cultu­rale— în afară de orice fel de politică—decât politica nea­mului întreg— se caută a se face înfrăţirea sufletească a românilor de pretutindeni, ri- dicându-se în acelaş timp şi nivelul cultural întemeiat pe adevăratul naţionalism.

I. P. Sf. Sa învită pe con­ducătorii „Astrei“ ca aduna­rea generală a „Astrei“, ce se va tine în anul viitor, să aibă loc la Chişinău, pentru a o putea cunoaşte şi toti cei care n’au putut lua parte Ia congresul din anul acesta.

Mai vorbeşte părintele Roşea de la episcopia Cluju­lui apoi părintele Pop.

Discursul d-îui ministru Lupaş

D. Ministru Lupaş, în dis­cursul {mut, arată importanta extensiunei „Astrei“ peste graniţele tării şi în special Ia românii de peste Nistru.

D sa mai precizează im­portanta participării basara­benilor la congres şi asigură tot sprijinul guvernului pen­tru extinderea „Astrei“ în Basarabia.

D sa mai declară că gu­vernul pune la dispoziţia „A- strei“ cărţi de şcoală pentru a fi împărţite orfanilor din Basarabia şi Ardeal.

Pentru Basarabia — în a- cest scop — d-sa pune la dispoziţie suma de 200.000 lei.

Dm partea despărţământu­lui Sălaj, vorbeşte preşedin­tele despărţământului d. Crî- stea care salută venirea ba­sarabenilor şi arată că acesta e un mare eveniment în viaţa Asociaţiei.

După acestea, s ’au ales comisiunile.

Din Basarabia, participă un mare număr de preot i şi învăţători din jud, Cetatea- Albă cât şi mulţi reprezentanţi din fiecare judeţ al Basa­rabiei.

D in p r e s a m săFrământări în biserica

emigrantă rusă.— V ozrojdenie —

Viaţa liniştită a biserlcei emi­grante rusă,— scrie „Vozrojlenie",

-a fost tulburată dm cauza ho­tărârilor, luate de soborul episco- pilor, care a avut ioc la Rârlo- veţi. Primite şedinţi al acestui so­bor a dat să se înţeleagă, că chestiunea principală, care preo­cupă soborul, este chesiunea schim­bării conducere! bisericeşti.

Soborul a anulat dispozlţlu- nlle patriarhului, predând condu­cerea bisericii emigrante congre­sului episcopal din Rărloveţi.

Mitropoliţii Platon şi Euloghie, numiţi de patriarh, recunoscând această hotărîre a soborului drept anticanonică, ilegală şi jignitoare pentru ei. au protestat în decla­raţii scrise, pe cari le-au prezen­tat soborului, părăsind şedinţele.

Soborul însă, a continuat şe­dinţele şi a terminat lucrările«

In presa emigrantă ( mNovole Vremea" şi „ Vozrojdenie" s ’a publicat o parte din hotărârile so­borului, însă cea mai importantă a rămas nepublicatâ.

Mitropolitul Euloghie a primit o scrisoare particulară dela mi­tropolitul Antonie, în care i-a ce- municat, că parohiile din Germa­nia, cari până dăunăzi erau sub conducerea mitropolitului Eulo­ghie, au format un episcopat se­parat, sub conducerea episcopu­lui Tihon.

Mitropolitul Euloghie, răspun­zând la această scrisoare, a re­marcat, că faptul formării iplsco- patului german, contrazice pra­vila 67 a soborului dm Carta­gena episcopul Tihon fiind subal­ternul iui.

Mitropolitul Euloghie a primit ucazul sinodal, întovărăşit de un proces-verbal al şedmţ i soboru­lui, privitor la ch-stiunea condu“ cerii bisericii emigrante, unde printr’o tălmăcire tendenţioasă a dispoz’ţlunilor patriarhale dela 1 Noembrie 1920 şi 22 Aprile 1922, se afirmă că conducerea biseri­cească in străinătate, a trecut la sinodul epis opal

Mitropolitul Euloghie este a - cuzat de neascultare, dându-se un termen de o lună de zile pentru pocăinţă şi supunere până atunci însă dftnsil fiind exclus.

Mitropolitul Euloghie convocă vicarii pentru o consfăiuire, ur­mând ca in curând sä aibă o consfătuire cu mitropolitul Pla­ton.

Prin urmare şi episcopii emi­granţi, cari până dăunăzi rămâ­neau devotaţi şi supuşi centrului bisericesc ţarist din Rusia, s ’au desolidarizat de acesta, formând o organizaţie bisericească sepa­rată şi independentă.

Muntele Athos rus în pericol

V ozrojdenieSub acest titlu „Vozrojdenie“

publică următoarele:Ne vin irg ij toare veşti despre

A thos: Ruşilor li se iau mănăs­tirile, care le aparţin în acest loc.

Acum este clar, că mănăstirile de pe muntele Aihos n’au fost jefuite şi desfiinţate în trecut, fi- Ind-că până la 1917, funcţionau tunurile ruse, cari n’a fi admis aceasta.

Probabil că în prezent aminti­rea despre paloşul rus, drept a- părător al credinţei, a disoărut, iar conştiinţa naţiunilor civilizate nu este in stare să apere aceste locuri sfinte.

M ii departe ziarul face un ex­pozeu istoric, citând acte, privi­toare la dreptul ruşilor asup*a mănăstirilor de pe muntele At­hos.

In fine, autorul aceşti! note, îşi pune următoarea întrebare: pu­tem fi Întrebaţi de ce nu proce-

, dăm pe alte căi, şi recurgem la 1 presă ?

Răspundem : fiindcă presa emi­grantă rusă nu este o simplă „gazetă“, ci un mijloc de comu­nicare şi unire în diferite chesti­uni ale vieţii.

Poate noi toţi vom găsi vre-un mijloc de salvare a mănăstirilor, unde s’au mântuit părinţii noştri.

Dacă nn vom reuşi, gazeta cel puţia va deveni aceea arhivă, unde noj, creştinii ruşi, vom a- duna plângerile noastre asupra obidelor religioase şi naţionale, asupra umilirilor şi opresiunilor, adunându-le până în momentul sosire! şi pentru noi, a zilei de judecată dreaptă.

Ziarul „Libertateadespre „Astra“ şi Basa­

rabia

Din partea Ligei Culturale vorbeşte d. General Ion Ma- nolescu şi reprezentantul Fun­daţiei „Carol“.

Din partea Reuniunei Fe­meilor Române vorbeşte d-na Faciu. Din partea românilor transnistrieni vorbeşte un să­tean român de peste Nistru.

Cu această ocazie aduna­rea face o frumoasă şi im­presionantă manifestaţie pen­tru românii transnistrieni.

Intr’un lung articol ocasionai, ziarul „Libertatea“ din Orăştie se ocupă de congresul „Astrei" dela Zălau şi printre altele spune cele ce urmează despre „Astra* şi Ba­sarabia.

Pentru d. Prefect al ju­deţului

Pentru precisa şi grabnica Infor­mare a publicului cetitor, rugăm pe d. prefect al judeţului să dis­pună ca informaţiile pentru ziare să fie date de către şefii diferi­telor servicii şi birouri, întrucât aceştia cunosc în amănunt toate chestiunile şi astfel ne pot mai uşor informa. Dispoziţiunea luată în timpul vacanţei ca Informaţiile să fie date numai de către d. di­rector al prefecturei, îngreuie atât serviciul nostru cât şl, ră­peşte vremea d-lui director pentru a da orice informaţie cât de mică.

Suntem convinşi că şefii servi­ciilor şi birourilor cunosc bine ce trebue să dea publicităţii şi ce nu, aşa că revenirea asupra unei măsuri luate, n’ar pricinii! nici o nemulţumire.

Bazaţi pe buna voinţa pe care a arătat’o totdeauna d. prefect faţă de presă, credem că va lua dispoziţiile cuvenite.

Basarabenit la adunare.„Un fapt care ridică această a-

dunare mult peste cele din alţi ani, e aceia, că din ţara soră Ba- saraoia, vine de data asta h adu­narea „Asociaţiuiii" la Zâlau, un număr mare de cărturari şi po­por!

In Bassrabia s’a făcut un lucru bun: d. pr f. dela Un versitriea din Cluj, Onlsifor Ghibu, luând de nou legăturile sufleteşti cu fruntaşii vieţii culturale din Ba­sarabia, prin scoaterea ide nou a ziarului „România Nouă“, a stă­rui, încă de mai nainte, ca fraţii Bisarabeni să iee legături sufie- t şti cu marea noastră „Asocia- ţiune" (Astra) care are ca ţintă sousă în chiar numele său : cul­tura poporului român, (luminarea Iul prin învăţătură,—lucru de care se simte aşa de mare nevoie în Basarabia.

Asociaţiunea noastră „Astra“ trimite la sate pe cărturarii săi, printre cari se găsesc învăţaţi de seamă din toate părţile ţării, cari să ducă poporului tot felul de îuvâţături şi îndemnuri bune ; are apoi un şir însemnat de cărticele cu cetiri foarte friositoare şi lu­minătoare, pe cari le trimite membrilor sâi pe preţuri aievea joase, numai ca învăţătura bună să se răsoândească mai bine.

Iar aceste toate se vor face şl în Basarabia, cu învăţaţi şi căr- tursrii din Basarabia.

Şi îndemnul cu hun gând ro­mânesc, a prins. Mulţime de căr­turari „moldoveni* dm Basarabia s’au înscris în „Asociaţlune* (As- tn ) şi desfăşura o muncă cultu­rală îmbucurătoare sub steagul acestei însoţiri culturale.

Iar pentru ca să şi arate buna lor preţuire pentru Societatea ar­deleană ce i a îmb'âţ'şat şi pe care au îmbrăţişit’o,— B*sarabenil s’au hotărlt să vie în număr ma­re la Adunarea „Asociaţiunii* la Zălau*.

Hotărâriledelegaţiei perma­nente în chestiunile

şcolarein şedinţa delfgaţiunli perma­

nente din seara zilei de 12 c. în urma raportului făcut de către d-1 dr. I. Negrescu, membru al delegaţiunii permanente însărcinat cu conducerea şcoaleior, s’a ho- tărit:

1) Ordona oferea de urgenţă a sumei de 200000 iei cuvenită ca rest din suma prevăzută pentru reparaţa şcoajelor primare din Chişinău.I? 2) Repartizarea şi trimiterea de îndată direct la şcoli a celor 75 vagoane lemne ce sânt încă de adus conform tabloului întocmit întru cât se economis°şte, prin aceasta, suma de 50.000 lei care ar însemna transportul de la de­pozite la şcoli.

3) S’a aprobat în principiu, cumpărarea pentru nevoile şcolii a localului de la Poşta-Veche, proprietatea Vinogradov.

4) S ’a aprobat, deasemeni, cumpărarea localului din str. Iz- mail colţ Chiev, fosta comen- duire, pentru şcoala de fete.

5) S’a aprobat cumpărarea lo­calului proprietatea Vascanov, pen­tru şcoala urbană mixtă No. 16.

6) S’a aprobat cumpărarea lo- culului, proprietatea Cendari, pen­tru şcoala de la drumul Bâ- cioiului.

Pentru toate aceste s ’a numit o comisiune compusă diu d-nii dr. I. Negrescu, Fi ică, Lihtman, şi Dubioschi, care să trateze, ra­portând delegaţiei permanente şi consiliului comunal.

1) Delegaţiunea permanentă a aprobat apoi ca să înscrie in bu­getul viitor construirea şcolilor la :

1) Petricani.2) Munceşti.3) Băcloi.4) Sf. Vineri.5) Sehinoasa— adaus o sală de

clasă.8) S ’a aprobat, de asemeni,

propunerea raportorului, de a se cere consiliului judtţean cedarea localului şi lo:ului fabricei de ulei de la Petricani— astăzi pără­sită şi ruinată—sore a fi transfor­mată in şcoală primară.

Scrisori din BasarabHOTIN

In jurul sinuciderei căpi­tanului Morar u

Expozi|ia volantaIn ziua de 15 Septembrie cor.

se va inaugura în localul Came- rii de comerţ din localitate expo­ziţia volantă a Uniunei camerilor de comerţ.

Vor participa cu exponate 250 de fabric, toate din ţară, rostul acestei expoziţii fiind o demon­straţie exclusivă a industriei noas­tre naţionale.

Expoziţia vă fi deschisă vizi­tatorilor între zilele de 15 — 20 ale acestei luni.

D. ing. Şt Cerchez, preşedintei« Uniunii camerilor de comerţ, a sosit In localitate pentru a pre- i id i festivitatea de inaugurare.

in urma sinuciderei căpitanului Moraru, desp-e care s’a scris la la timp, autorităţile militare, per­miţând înmormântarea cadavru­lui, părinţii sâi au cerut ca să fie transportat la comuna U.deştl, jjd. Dorohoi, locul natal.

Prefectura jud. Hotin îneuvin- ţând ace;-sta, cadavrul nefericitu­lui ofiţer a fost îmbălsămat şi pus ia două sicrie şi apoi pus pe un afet de tun înpodobit cu verdesţâ şi flori a fost transportat la bi­serica catedrală unde s-a oficiat prohodul de către preoţi din oraş şi cel al garnizoanei.

La această tristă ceremonie au asistat d-nii: colonel G igoriu, comandantul regimentului 8 vâ­nători, mi»ior Ftor*scu, prefectul jid-ţului, maior N gură—coman­dantul batalonului 8 vânători, îm­preună cu toţi of ţerii din garni­zoană, d-nii magistraţi, şefii auto­rităţilor locale, profesorii, avocaţii şi funcţionarii cum şi un numeros public.

La bariera oraşului d-nii: că ­pitan Iosif lonescu, comandantul companiei 3 grănic°ri a ţinut o impresionantă cuvântare, ară ând meritele defunctului care la intra­rea Ren â iiQi în râzboiu, el Bu­covineanul, s'a înscris ca volun­tar în armata romană, luptând ca un erou pe mai multe fronturi pentru reîntregirea neamului, pen­tru care a fost decorat şi avan­sat.

Bătrânul său tată ca şi unchiul său cu plete sure şi doi fraţi ai săi şi un văr, Îmbrăcaţi în fru­mosul costum naţional cu iţari, bondiţe şi sumane, erau profund îndureraţi.

Sicriul fiind pus într’un auto­mobil însoţit fiind de rudele ară­tate mai sus şi de d-nii căpitan Lucescu şi locot. M >raru a fost transportat la Uideşti, pentru a fi înmormântat.

La aceasta tristă ceremonie a mai as!stat şi d-ra Lida Păun, logodnica decedatului ofiţer, fiica regretatului Mihail Păun, fost de­putat, încetat subit din viaţă, a- cum câteva luni-

Orig.

citanţîi trebuie să prezinte te că din diferite cauze de ir majorâ au fost omişi din pita tablouri.

Ilie Hagiii 1

E d in e j i-H o f in "Târgul. Târgul Edineţi estei

centru comercial destul dei<i semnat în judeţul Hotin şi put# spune că-i cel mai comerciali cel mai principal oraş. I

Lunea, când e zi de târţif rănii din întregul judeţ vin p# tru a-şi vinde produsele cu j)if sosinţâ. n

In această zi vezi un foroll de câte va zeci de mii de«*' adunat în piaţa mare a oraşul:P: negustori de tot felul care cai?» să speculeze. li

Edineţi are trei bănci: corf cialâ, centrală şi populară,atnp pentru ţărani. Toate trei lucraţi destul de mult ca să sî vâodăJ Edtniţul stă pe o treaptă deiş de înaltă din punct de vedere ca mercial. |

Dar ce folos că târgul atltiri mare nu poate să şi întreb gospodăria comunală ca Iu»? D ică dela toţi acei 10,000 L oameni s ’ar strânge în to t, lună câte 1 leu îa 10 săptiC ar fi o sumă de 10.000 leii care să se repare drumul dtc Intrarea h târg şi sâ „e ta? piaţă şi un obor ca lumea.

Nu-i greul lucrul şi flecarei., da dacă s’ar face aşa. b

Negustorii din târg sunt îm evrei. Sâ nbăta, dacă nu te-al provizionat de Vineri cu tot cey trebue, rămâi f.ăiiând, ’

Jn succes al catnpa noastre

ComratGroaznică nenorocire. Ora­

şul e profund impresionat de ne­norocirea întâmplată, în ziua de 7 Sept., locuitorului Dimitrie An- gheiciu, din acest oraş.

Pe când numitul se ducea ia via sa, cu doi copii. într’o căruţă cu un cri, vrând să se ferească de un car cu grâu, s’a prăvălit pe-o râpă de lângă drum.

Calul a murit, deasemenea un copil a murit imediat, iar al doilea, grav rănit, mai mult mort, a fost internat în soital.

Dimitrie s’a ales şi ei cu o mâ 'ă fracturată.

In sp ecţie In ziua de 6 Sept. Pri­mul Preşedinte al Curţi de Apel din Chişinău a inspectat j decâ- toria locală, rămânând satisfăcut.

A promis Inf inţ^rea unui unui nou post de impiegat şi aduce­rea unui grefier, care lipseşte de mult timp.

Pentru obţinerea cetăţeniei.Primăria p imeşte cereri de con­statare a naţionalităţii, însă srii-

In numerile trecute al zi; am cerut de câte va ori mu pi ţii târgului de lângă bis pentru motive binecuvâatate. lele acestea a sosit în loca d prefect, care a ordonat n tarea pieţ i din j mul bisericei.

In urma ordinului prefectului gustorii, cari au interes ca să rămână tot acolo, au strâ sută de mii de lei pentru I rică numai ca piaţa sâ rin acolo.

Por admite oare autori superioare să ne vindem loi nost u sfânt pentru o sumă bani ? Va reveni d. prefect as ordinului dat? Nu cred! [ cei din localitate sunt in star facă acest lucru, adevăraţii ( tini nu vor admite nici odată cest fapt.

Piaţa trebue să fie mutată finitiv de lângă bis-rică şl să nu mai fie discuţie in juri cestei chestiuni.

C. M Dai

Corn. Coşcoden Bălţi

In com. Coş'oieni, jud. in ziua de 29 August a, c dat o frumoasă serbare u de ba!, din iniţiativa preotuli raiamble Dimitrov, preşed căminului cultural „Mângâer

Această este a treia se dată în această comună cu cultural, dela cari s’au adm sumă de bani pentru înfiin unei bibiiteci a comunei, pr şi a unui depozit de rechizite la re.

Ştiri externeE x îm p ă r te a sa Z itta va

părăsi S p an ia „Corriere dela Serra“ cu

data de 7 Septembrie 1926 scrie cu titlul „Zita este in­vitată să părăsească Leque- etliou, următoarele:

„Ex-împărâtensa Zita a te- legrafiat la conferinţa amba­sadorilor şi Suveranilor An­gliei, cerând autorizaţiunea imediată, de a-i designa o altă reşedinţă.

Familia Regală Sp?nioîă ar fi sfătuit-o să abando­neze cât de iute posibil te­ritoriul spaniol, ca să evite asifel o situaţie neplăcută.

Guvernui Spaniol a decla­rat că nu poate în actuala situbţiune să garanteze că persoana sa va fi în sigu­ranţă.

Zitta şi-a manifestat do­rinţa, în telegrama exped ată la Londra, ca să fie transfe­rată într’un orăşel aproape de Londra unde şi-a petrecut câţiva ani din tinereţea sa.

In cercurile legitimiste un­gare şi în acele cari sunt în raporturi cu aristocraţia din curtea britanică, se spune că Zi ta cere să meargă la Lon­dra pentrucâ aceasta va fi o treaptă pentru întoarcerea el definitivă în Ungaria“.

Rugăm pe domnii abonaţi, cari cer schimbare de adresă să lipească pe cartea poştală şi banda tipărită a vechei a- drese cu care m primit «ian,

Pasici nu se retrage viaţa politică

Belgrad (Ceps). Nicok sici, care se află în pre la Monte Carlo a avut a o consfătuire cu M. Dri viei, cu care a discutai ferite chestiuni politice.

După întoarcerea sa Belgrad, Dragovici a f, importante declaraţiuni sonalitâţilor conducătoare partidului radical, care a avut ca urmare o adî animare în cercurile ade lor lui Pasici.

S ’a stabilit cu această cazie, că zvonurile în privi retragerii lui Pasici din vl politică sunt neîntemeiate.

D e leg a ţii Jugo lavila ferm ţa dela Genev

Belgrad (Ceps). Dele iugoslavă este compusă pâ cum se ştie din d nil Nincici, Ştefan Rădici şl zu Marcovici.

Deoarece d-r Nincic fost ales preşedintele ct liului Ligei Naţiunilor pe şedinţele de toamnă, el va putea fi şi reprezenta Jugoslaviei.

Primul reprezentant al goslaviei urmează se fiej fan Rădici. In cazul ct Bulgaria va aduce chesi neînţelegerilor din Bale înaintea Ligei Naţiunilor, tunci Rădici va referi asuf chestiunii Macedoniei

Ne. 8 8 Í 3 1 1 ) R o m â n i a N o u ă

Amănunte despre deschiderea târgului de mostre anual

-Ce ne spune d. Drugan, comisarul general al târgului —

Informatiuni ITelegrameia ziua 15 cor, va avea loc i'biderea târgului de mostre localitate.

la pavilioanele din parcul Carol icrează stăruitor pentruca

biderea expoziţiei să se facă alt va fi pos bil, cu complec* oiimâruloi de expozanţi- la ultima şedinţă a comisarla- M. A Drugan, comisarul ge- i al târgului, a descris pe

sistemul de organizare pe se bazează acest târg şi

i vizita pe care noi am fă­li pe terenul expoziţiei putem re că reuşita va fi tx:* lentă, iţirându-se planul de lucru al A. Drugan.

'fio d, colonel Porumbaru, care rticipat la şedinţă reprezen- corpul III armată, s’a inter- pe lângă d. genera! Şcârl-

du, pentru a se «aproba ca i regimentului 7 vânători iote in cele 15 ziie ia târg, orele 1—11 p. m.adresat deasemenea, ru-

tea, ca d. general Scări- isâ primească a figura de d. ministru Sergiu N ţâ,

2-̂ te de preşedinte de o- il tâ'gului.aprobat cererea d-lui colo-

ru ca trupa să poată i mod gratuit târgul de in zilele şi orele fixate de

iîiitul general al târgului. Jirul participanţilor este de însemnat. La secţia in­ii înregistrăm următoarele

I-, moară automată ; A fimov, model de dentistic; Alurh^r,, fabrica industriilor

W; Beloţprcovscki fabrica uri; Bertzovscki, pictor;I, atelier de Împletituri; Esse*. fabrica de postav wr; iozei, cofetărie; Col- oo, instrumente muzicale; Cogan, moară automată; Wanov, f b ica de obiecte

Nord Orient*, repre- to fabricilor de manufactură lv - moştenitorii V. T.

Ptaşnicov; Sindicatul artei rustice; Sirdicon, societate de construcţii; Şcoala comunală de meserii; Şu- manschi, model de construcţii; Tomaşta, birou technic; Ta tar, fabrica de genţi; Filipov Ireo, fi- tile, sineală şi lumânări; »Fortuna", piese de moară; Fradis, ilustrate şi gravuri; Glicman, idem; Pletos, pictor; .Victorii", fabrica de par- fumerie S- Cavalioti; Pantzer, mobilă românească — Bucureşti; Fin, blănărie; Riis, tricotage; Du­ma, spirt denaturat; Gorobei, de­sen; Levln, blănărie: Trahtenbint, vată; Colesnicenco, săriră; Ucitel, curdar; Raboner, giuvaergiu; Rooman, sobe de fier; B**niamo- vicl, sobe de teracotă; Grabois, mezeluri; Aron Giicman, produse de pide, etc...

S ’a renunţat ia colaborarea cu expoziţia volantă, care a şi sosit în Chişinău, chiar în preziua des­chiderii târgului. Comisariatul ex­poziţiei volante a pus condiţiuni de aşa natură, încât nu a putut fi acceptată participarea ei pe terenul târgului de mostre.

Expoziţia volantă se va instala în localul Camerii de comerţ.

Am rugat pe d. A Drugan, să ne spună ce crede d sa despre felul cum se va prezintă târgul de mostre, în calitatea d*sale de comisar general care-i cunoaşte toate tainele de organizare.

D. A. Dr» g in este optimist.D sa se Incrrde în jjsta apre­

ciere a vizitatorilor care îşi vor da seama de munca ce s a depus pentru înfăptuirea târgului, cu toate greutăţile ce le-a întâmpi­nat.

Dar nu s’a urmărit numai o ştii tă manifestare a producţiei basarabene, ci. şi un prilej de recreaţie pentru pooulaţia din Chişinău care este cu totul lipsită de distracţii.

Iluminatul, care este obiectul unei atenţiuni deosebite, va trans­forma parcul Carol pentru zilele târgului de mostre într’un parc feeric-

Ion Mălin.

Din pricina sărbătoarei de astăzi, ziarul nostru va a- pârea Joi dimineaţă la orele obişnuite.

ŞcolareŞcoala primară de fete a So­

cietăţii ortodoxe a femeilor ro­mâne s ’a mutat cu îocaiul U str. Gogol 39a— lârgă poştă.

Subcrierile pentru orice clasă se primesc in fiecare zi la direc­ţiunea şcoalei.

BisericeştiNumirea decanului facul­

tăţii de teologiePrin adresa ministerului instruc­

ţiunii Nr. 97.1 *8 p. c. părintele profesor I. M hălcescu a fost de­legat cu conducerea p ro v izo rie a Fa ul‘ăţii de teologie şi în această calitate ca preşfdinte al comisiu- nii ad-hoc numită pcntru recruta­rea profesorilor Facultăţii.

Arhiepiscopia! din Cfrşinău a primit de la ministerul instruc- ţ’unei publice, cu adresa No. 9 / 118 din 11 Sart. 1926, decizia înfiinţării facultăţii de trologie cu regulamentul d<» funcţionare pe care l-au ridat în extenso toate ziarele şi pe care I am public51 şi noi în numă ul 85 al ziarului nostru.

In aceiaşi decizie se prevăd şi obiectele de studiu în număr de 12 pe care ziarul nostru le-a pu­blicat la vreme.

Decizia este dată în ziua de 6 Sept. cor.

Sportiveeătil amical de footbail, ju- bloi â 12 Septembrie a. c-,

locale de categoria şi »Locomotiva",

citat cu splendidul rezul- 4:1 pentru ultima, te echipă a d-iui colonel distrând cea mai fru- 4©ie a sa, promite mult, ţii Iteva elemente bune, terii la înaintare, care a

puncte, fundaşul Ju- jfc; In schimb cei ,11* de

nu pot scuza jocul a l-au furnizat, prin faptul,* prezentat pe teren cu trei , ii locul înaintaşilor Pro- Drark’r şi Ursu.

Deia C. F. Ri

O fată cu intrarea îa vigoare a noilor tarife locale pe ziua de 15 Septembrie actuala taxă, de regie pentru că'ăioria personalu­lui C. F. R, în baza carnetului de identitate se anulează, urmând ca deia această dată, pentru că ătoria ci orice tren şî în clasa la care-i dă dreptul carnetul de Identitate, personalul va trebui să posedă o jumătate de bilet cL III tren per­sonal.

In ceiace priveşte taxa de 20 la sută. care urmează a se plăti la permisele vizate pentru trenu­rile exprese se va p'ăti din v aloa­rea unei jimătăti, de bilet ci. III

Telegrame externeegele George al Greciei la Londra

-Ex-regele George al Greciei se află, îm- cu f a m il ia sa, ia Londra, fiind invitatul lordului

sead.

onsfătuire între Briand, Chamberlain şi Sfresemann

SIS.—Ageţa „Havas* anunţă că la Chamouix, fn i avut loc o importantă conferinţă, în urma căreia ut un important acord Intre d.d. Chamberlain. son şi Briand.

*) Locurile de preoţie vacante In cuornsul A hirpiscopiei Ch'şină- ulul şi Hainului sunt următoarele:

pentru p reoţiMănăstirea Hir ova jjdeţul O r-

beiu.Parohia bisericii Păpăuti jude­

ţul O heiu.Parohia Musutt, jideţul Cahul

şi parohia Aluatu, jjd’ţui Cahul. pentru d iaconi:

Postul ia catedrala oraşului Bol- grad.

pentru cântăreţi:Parohia Spasca, judeţul Ismail;

parohia Calceva, judeţul Cetatea- A bâ; parohia Bairamcaa, jideţui Cetatea-A*bă; parohia Tramul- Nou, judeţul Cetatea-AlbS; paro­hia Concaz, jjdrţil Cahul; paro­hia Tarutlno j ideţul Cetatea-Aibă; parohia bisericii Mârzeşti judeţ îl Orheiu şi parohia bisericii Mişeni judeţul Orbeiu.

Transferări de preoţiIcoflom - stavrofor Dumbrava

Teodor Consilierul eparhial din Ismail şi paroh în corn. Câşlita, judelui Ismail, şi protoier<îul Mi- hui C nstantin, paroh al bisericei Sf. Dumitru din oraşul Ismaii, au fost transferaţi după cerere, unul în locul altuia,

Preot Dimov Dimitrie, paroh în suburbia Larjanca din oraşul Ismail, şi preot Siadcopeoţev Di­mitrie, paroh în com. Păuieni, judeţul Cetatea-Albă, — au fost transferat, ambii în mod discip­linar, unul în locui altuia,

Preotul Dlomid Danilov deia parohia Isvoară judeţul Orheiu a a fost transferaţi ia parohia Pâ­păuti, judeţul Orheiu.

SocialeInspectoratul muncii a hotărît

că toate doicele trebue să se pre­zinte pentru control la aziiui lo­cal de copii, ţinut de ministerul ocrotirilor sociale.

Dacă aziiui va găsi că doica este sănătoasă, inspectoratul îi va da certificatul respectiv.

Cei ce nu vor respecta acest ordin vor fi asp^u pedepsiţi căci în ultimul timp în oraşul nostru s ’au constatat cazuri de îcbolnă- virea copiilor deia doicele lor.

Conform cererii ministerului muii ii, prefectul poliţiei a dat or­din directorului poliţei judiciare d. Râdulescu şi comisarului Go- ţeiet să supravegheze respectarea kgii repaosuiui duminical, cât şi al orelor închiderii magazinelor şi repaosuiui de masă.

Ministerul sănătăţii publice a trimis inspectoratului sanitar din localitate proectul iegei pentru combaterea prostituţiei şi a boa- lelor venerice, pentru ca inspec­toratul să-şi dea avizul dacă co­respunde şi condiţinnilor locale.

Lupta pentru repaosul duminical

Duminică, inspectorul regional al muncii d. Antoniadi împreună cu inspectorul secţiei Chişinău d. Viniciuc şi reprezentaţii societăţii funcţionarilor comerciali şi ban­cari. au făcut controlul magazine­lor din Piaţa* Nouă.

Au fost încheiate 40 procese- verbale pentru nerespectarea legii repausului duminical.

Cea mai- mare parte dintre persoane, cărora Ii s ’au încheiat aceste procese-verbale, sunt evrei.

Este interesant că mai mulţi comercianţi, Ia încheierea proce- sului-verbil, nu dau controlorilor numele lor exacte, astfel că ju­decătorii îi achită pe acest motiv.

Datorită acestui sistem, mai mulţi comercianţi nu ţin deloc seama de legea repaosuiui dumi­nical, neavând frică de urmări.

FuncţionăreştiToţi funcţionarii din judrţul Lă-

puşna au primit salariile lor cu sporul prevăzut de minister.

Numai funcţionarii prefecturii Judeţului, n’au primit încă sporul.

JudiciareMinisterul de justiţie a cerut

parchetului din Orhei dosarul pri­vitor la procesul d-lui locotenent colonel Sterea Costescu, fostul prefect al j ideţulji, care, după cum se ştie, a fost condamnat la o lună închisoare şi 50.000 lei despăgubiri civile.

D-l M. Tudoran actual judecă­tor al judecătoriei de ocol urban Ismail, a fost înaintat pe loc pre­şedinte de tribunal.

In ziua de 18 Septembrie în­cepe să se judece ia consi'iul de revizie al corpului II armată re­cursul celor 65 comunişti con­damnaţi ia Chişinău.

că parte din popuhţie nu înţe­lege— rostul diferitelor măsuri nu este de mirare că epidemiile se întind din pricina greutăţilor pe care Ie întâmpină uneori echipele de desinfecţie.

Serviciul sanitar ai oraşului Chişinău a însărcinat', echipa de desinfecţie, cu controlul părţii de jos a oraşului nostru unde a în­ceput să bântue tifosul şi scar­latina.

An început a funcţiona, după0 întrerupere de 45 zile, secţiu­nile de ginecologie şi chirurg?e ale spitalului Central din Chi- şinău.

VeterinareIn comuna Comeeac jud. Ce­

tatea Albă, bântue cu furie an­traxul.

Autorităţile veterinare au vac­cinat 500 cai din această comună, cu vaccin contra antraxului. In urmă, o parte din aceşti cai au murit.

S ’a constatat că vaccinul este de rea calitate.

Despre epidemia antraxului a fost înştiinţat ministerul agricul­turii (secţia zootehai ă) căruia1 s ’a cerut ajutor material şl de medicamente.

Financiara

(serv. nostru particular din 13 Septembrie)

Retragerea d-lui Goldiş din guvernBUCUREŞTI. — Se afirmă, că la apropiata re­

maniere a guvernului, în cazul când d. V. Goldîş părăsi guvernul pe chestia semnărei concordatu­

lui d. 1. Rădulescu-Motru va fi numit titular la de­partamentul cultelor, iar d. Şt. Zeletin , secretar ge­neral la acelaş departament.

Convocarea ' delegaţiei permanente al partidului ţărănist

BUCUREŞTI. — Delegaţia permanentă a parti­dului ţărănist ă fost convocată ia Bucureşti pentru 20 Sept., iar comitetul executiv pentru 26 Sept.

Sosirea Regelui la SinaiaBUCUREŞTI.— Regele Ferdinand a sosit eri dimineaţă

la orele 10% la Sinaia. A fost întâpinat în gară de Regina, mai mulţi miniştri şi de către reprezentanţii autorităţilor ci­vile şi militare.

In cursul ultimelor 2 zile, ad-ţia financiară a primit 4 denunţuri împotriva cămătarilor.

Toţi aceşti cămătari vor fi impuşi cu astfel de impozite în­cât vor renunţa a mai practica meseria lor neomenoasă.

După cum ne-a comunicat eri inspectorul general fina: clar d.A. Costin, din întreaga B isarabis vin veşti bune relativ la Încasarea im­pozitelor pe anii trecuţi şi pe a- nul curent.

D. Costin crede că până ia termenul fix at de minister. Basa­rabia va plăti toate datoriile ce le are faţă de ad-ţia financiară

In special, merg bine lucrările relativ la Încasarea impozitelor la sate.

A început verificarea brevetelor pentru vânzarea băuturilor spir­toase din Cbişinău.

D «că se va constata că de bre­vet se foloseşte o altă persoană de-ât acea pe numele căreia este făcut brevetul acesta va fi anulat.

Imbunăfă|irea transporturilorBUCUREŞTI.— Dl ministru Melssner a declarat azi

ziarului „Politica“, că pentru înfăptuirea reformei transpor­turilor va lua măsuri de urgenţă pentru repararea şoselelor existente şi va acorda sumele necesare pentru noile con­strucţii de drumuri.

Presa engleză şi luptele din ChinaLONDRA. — Ziarul „Times* atacă Rusia Sovietică,

acuzând guv. din Moscova că ar fi întreţinut mişcarea războinică din China şi că a încurajat rebeliunea datorită sfaturilor şi sugestiuniior generalului Feng.

Relaţiile dintre bolşevici şi JaponiaVARŞOVIA. Ziarele află că guvernul din Moscova a

oferit Japoniei Încheierea unui pact de garanţie şi neutrali­tate reciprocă şi că sunt în curs tratative pentru semnarea grabnică a acestui pact.

Ziarele adaugă că Rusia vrea să-şi asigure spatele pen­tru cazul unui conflict cu puterile occidentale, conflict pe care şefii bolşevici îl consideră inevitabil.

lemann şi intrarea Germaniei In Liga Najiunilor

SLIN—D. Sfresemann. vorbind despre Intrarea i In Liga Naţiunilor, a declarat că după obţinerea i moral, Germania aşteaptă evacuarea teritoriului le către armatele de ocupaţie, normalizarea situaţiei ce şi politice în Saar şi participarea Germaniei la ie coloniale.

este privita intrarea Germaniei în Liga Naţiunilor Ia Viena

SNA.—Intrarea Germaniei în Liga Naţiunilor este vie s a t i s f a c ţ i e la Viena Cercurile politice austriece

c h e s t iu n e a alipirii Austriei la Germania va face siabnice progrese în urma importantului eveniment•W la Geneva.

i TEATRUL COLAZEUM— Lansează —

cu Începere de Luni 13 Septembrie— pentru —

Deschiderea Stagiune! 1926 — 1927Pentru prima oară

DOMOLA(NOPŢI FLORENTINE)

“• i« principale geniile ecranului L illian G hlsch, Dorothy Ghisch şl R onald C olm an.

^ i orii« 51/, seara. Muzică specială.41ă -7 4

* Io ziua de 22 Septembrie a. c. se va ţine şedinţa plenară a consiliului de administraţie ai U- niunei clericilor ortodoxi din Ba­sarabia, sub preş^dnţia Sf. S ile iconom-mitrofor A. Baltaga.

La şedinţă vor lua parte re­prezentanţii tuturor celor trei e- parhii ale biseried basarabene — membri în acest consiliu de Administraţie,

La şedinţa se vor discuta ur­mătoarele chestiunii.

1) Realizarea hotărîrilor adună­rii generale a congresului Uniuaei ţinut în luna Iulie a. c. în oraşul Chiş nâu în legătură cu rezolu- ţiUDile puse pe ele de I. P. S. S î Arhiepiscopul Gurie al Chişi- năului.

2) Chestiunea construcţluneisa- natorului pentru clerul basarabean în corn, Şabaht, din j\deţul Ce- tatea*Albâ, pe locu. donat preo* finei basarabene şi

3) Chestiuni curente.

Sf. S i T. Simionov. dhconul de ia biserica Catedrală şi cu­noscutul teolog din localitate va fi numit ca secretar al decanatu­lui facu'tăţii de teologie.

* P. S. S i EdI$:odu1 J'istinhn ai Ismailului şi Cetăţii Albe a a- dresat tuturor slericiior din eparhia Ismail ilti! şi a Cetăţii-Albe o cir­culară în care araţi că la cursul gâptărrânei Crucii Roşii (3— 10 Octombrie a. c.) se vor organiza serbările de societatea naţională de Crucea Roşie.

P» S. Sa invită clerul întreg eparhiei să dea tot concursul— societăţii în organizarea serbărilor şi strângerea ofrandelor în timpul acelei săptămâni.

Broviz de Borsecminunată apă minerală— vin« deci catarurile de gât şl stomac, rachitîzmul, boalele de rinichi şl beşicâ 4 U -» i

Judecătorul cabinetului 2 de in­strucţie d. Paraschivescu a ares­tat pe Dumitru Rahman ameste­cat în panamaua de paşapoarte.

Eri secţia de vacanţă a Tribu­nalului local, a confirmat manda­tul de arestare al acestuia.

Mâine 14 Septembrie încep lu­crările regulate la toate secţ'iie Tribunal ilui şi Curţii de Apel lo­cal. Tot de mâine încep ? şi lu­crările sesiune! de toamnă a cur­ţii cu juraţi a jud. Lâpuşna.

In oraş au sosit aproape toţi avocaţii şi magistraţi locali, cari în timpul vacanţei judiciare se gâ- siau la băi şi în ţară.

Sanitare

Ech?pa pentru combaterea bo­lilor medico-sociaie lucreaz! în cursul săptămânei în comunele Călăraşi, Nişcani, Râciula, B^avi- cea şi Cobâlca, unde se vor ţine conferinţe şi cinematograf de pro­pagandă sanitară.

Inspectorul sanitar al R*g. IX. Chişinău, d. dr. N. S na du este chemat Ia ministerul Sănătăţii pen­tru a lua parte la conferinţa in­spectorilor sanitari în chestiuni ce {In de higiena naţiune! ("eugenie).

In ultimele z’Ie s ’au înregistrat în Chişinău câteva cazuri de scar- lat'nă.

Echipa de dez’nfecţie a oraşu­lui a luat măsurile n cesare, însă populaţia din partea de jos a ora­şului se poartă cu foarte puţină atenţie pentru, autorităţile sanitare cari fac desinfecţla.

Eri mecmicul echipei I. Nico- reanu a fost ultragiat de către proprietarul casei No. 5 din strada Romană, anume Chirfac în timpul când desînfecta locuinţa unui chi­riaş al acestui propietar, unde se găsia un bolnav de scarlatinâ.

Nicoreanu a reclamat faptul poliţiei.

Acest caz arată cum se poartă populaţia de jos, faţă de autori­tăţile sanitare.

ia acest» împrejurări care denotă

B U R S A .La Bursa din Bucureşti

de 12 Sept. 1926.Devize (târgui liber orele

i 7 , 30).Franci francezi . . . . . 580

. elveţieni . . . . -38.70Lire sterline . . . . . . 971• ita lie n e ................... —7 30

D o ia r i ............... ... 19975Mărci germ ane ................ —47 90Coroana cehoslovacă . . — . 5 92Zlotul polonez . . . . . ,____.Shilingul austriac . . . . § 28.30Coroana maghiară . . . . 1 _Bruxelles . . . . . . _

VALUTEN ap o leo n ,....................... 830-850Mărci germane . . . . . 47 -4 9Leva (Bulgaria) . . . . 150-155Lire otom ane.. 110— 112Lire s te r l in e . 975 - 985brânci francezi . 6.15—6.25

elveţieni . . . . 3 3 ^ 4 0Lire Italiene . . . . 7 40 -7.60Drahme greceyti . . . .Dinari s â rb e ş t i ............... 3 .60-3 70? o i a r i ........ 203.204.Marca poloneză............... 20—21Coroana maghiară . . . 30.—31,Coroana cehoslovacă . . 5.85—6.Shilingul austriac . . . . 3 0 — 31Franci belg ieni................ 5 9 j—^.20La Bursa din Paris (închi­

dere, orele 19).Lira s te r l in ă ...... 168 71D o la r u l ...........................Marca germ ană.. 831Francul belgian . . . . . —A—Lira I ta lia n a ...... _Coroană cehoslovacă . . 102.50Leul rom ânesc.... 17 45Dinarul sârbesc . . . . ____ganouieiveţian ... 670.‘50Shillingül austriac . . . __Zlotul p o lo n e z ................ 39.75Florinul olandez . . . . _ . . .Leul la Londra...........................

La Bursa din Zürich (închi­dere, orele 17).

Marca germană . . . . 123 25Florinul olandez . . . . 207 47 50Dolarul . ....................... 5.17.62Í50Lira sterlină . . . . . . 25.13.i7.50Francui fraacsz . . . . . 14.90Lira i ta lia n ă .................... 18.62.50Coroana cehoslovacă . . 15.J5.50Coroana maghiar* . . . 0,007250Dinarul sârbesc................ q 14Leul rom ânesc................ 2.58 50Zlotul polonez . . . . . _tJ^roan „ . 1 Q0'*''3'"875

Ca să vă convingeţiICereţi ciorapi de damă cei mai

moderni şi eleganţi Cu marca STRUM PF GOREŞTI

Calitate Superioară — DEPOZIT GENERAL —

I. G O R E Ş T IStr. Puşchin 34.

Tot acolo găsiţi ciorapi bărbăteşti de mătase, calitate garantată. Pe­

rechea 65 lei.Mănuşi de piele şi jinţi de damă

din Viena.In provincie se trimet cu ramburs.

409 24

Luptele din ChinaLONDRA. — Ziarele află din Sanghai, că generalul lang-

Sem ar fi ordonat trupelor să nu tragă decât asupra va­poarelor engleze.

Trei distrugătoare americane, care excortau mai multe vapoare de comerţ, fiind atacate de Chineji, au răspuns cu focuri de artilerie. Doi soldaţi americani au fost răniţi,

Departamentul marinei americane a ordonat excadrei din Asia să fie gata pentru orice eventualitate.

Ultima(serv. nostru particular din 13 Sept., ora 2 noaptea)

Oraşul Huşi în flăcăriIAŞI. — Ni se comunică din Huşi că un groaznic

incendiu a izbucnit azi dimineaţă şi a distrus oănă în acest moment 200 de case.

Au fost trimise la faţa locului toate secţiile de pompieri din Vaslui, laşi şi Bârlad. La ora în care închidem ziarul fo-'ul continuă cu violentă.

O groaznică ciocnire de trenBUCUREŞTI. — Eri dimineaţă a avut loc o

groaznică ciocnire de tren pe linia Piteşti. Trenul personal, care venea dinspre Curtea de Argeş, ne­putând fi înfrânat la timp, s ’a izbit de acceleratul 101 Bucureşti—Timişoara. Ambele locomotive pre­cum şi trei vagoane: vagonul de siguranţă şi cel de poştă al acceleratului, au fost eomplect sfărâ­mate. De sub ruin! au fost scoşi până acum 7 morţi, 5 grav răniţi, dintre care doi în agonie şi 26 per­soane rănite uşor.

Alegerile parţialeBUCUREŞTI.—La alegerile parţiale au reuşit: la Tuto va d. Niculescu Buzeştl, candidat guverna*

mental, cu 579 voturi. Candidatul liberal, d. Simionescu, a întrunit 272 voturi iar candidaul opoziţiei unite, d. Geor- gescu Bârlad s'a retras;

la Ilfov d. Mircea Solacolu, candidat guv. a fost ales cu 15 631 voturi. Candidatul opoziţiei unite, d. Pan. Halippa a obţinut 4118 de voturi, iar d. dr. Radul eseu din partea „Ligei Chiriaşilor“ 755 de voturi;

la Buzău a fost a/es candidatul guvernamental, d. Const. Başcovici cu 9906 voturi. Candidatul liberal, d. Iustin Stănescu a avut 2200 de voturi, iar d. Pompiliu loanites^u, din partea opoziţiei unite 1508 voturi;

ia Vâlcea a reuşit guvernul, fără se se gunoască încă numărul precis al voturilor fiecărui candidat In parte,

la Calia ra a fost ales d. gen. Patraşcu, Guverna­mental, cu 4086 voturi. D Jean Th. Fiorescu, liberal, a obţinui 2622 voturi, iar d. Constantin Vasiliu, opoziţia unită, 735.

D. gen. Averescu la GenevaGENEVA.—D. gen. Averescu a dejunat Vineri cu

Sir Austen Chamberlain. Seara a luat masa cu delegaţia italiană, iar Duminică a dejunat cu d. Briand şl dele­gaţia franceză.

Iorghişiii şi fuziunea nafional-JărănistăBUCUREŞTI.— Iorghiştii din capitală *e agită şl cer

şefia partidului fuzionat naţional-iorgbist pentru d. N. lorga.

România Nouă N o ' 88 1311W BNNMNMM0̂pMMM4NNM >><vm

IffT e a tru l „ O R F E U M '0 . PAPADACHIS

Cu începere de Sâmbătă 11 Septembrie 1926se va demonstra un program nou

Cea mai grandioasă şi fastuoasă capo d’operă cinematografică a lui

Cavalerul RozelorCei mai faimoşi şi adoraţi artişti ai ecranului

H u g u e t t e D U F L O S ş i J a c k C A T E L A 1 Nîşi dispută gloria lor cea mai mare în acest film.

Care fată nu l’a visat încă pe Făt Frumos, care este jACKUES CATELA1N şi care bărbat n’a căzut în extaz văzând’o pe regina frumuseţei şi graţiei care este HUGUETTE DUFLOS. Artă, fast, iubire şi pasiune se perindă în acest film, precum şi tablourile cele mai superbe ale timpurilor de aur şi de cavalerism de odinioră O atracţiunc extraordinară pentru acest film va fi şi muzica com­pozitorului RICHARD STRAUSSE. — La fine o comedie nouă.Încep, la ora 6 seara. — B ile te le 10— 23 Iei. 402^-25

Coutumaţi zilnic pâine numai delà

Fabrica VASILATOcare a obţinut diplomă cu medalie de aur ia Expoziţia 1925, mulţumită produselor ei de ca­litate superioară, eftine, higienice şi cântărite

m ia predare. 39 8 -2 5

m m m m m m m m m n s m a 1

Prim ăria C om unei N em jeni, jud. L ăpuşna.

A V I SSe aduce la cunoştinţa generală că cu începere din ziua

de Joi 16 S ep tem b rie 1926 va funcţiona

Târgul de vite şi oborul de cerealeîn T ârgu i N EM ŢENi, jud. Lăpuşna

situalt.pe malul Prutului viz-a-vis de comuna Scopoşeni jud. Fâlciu, unde prin podul militar bine instalat pe

PRUT SE VA FACE LEGĂTURA CU JUDEŢELE . DIN VECHIUL REGAT.

instalaţie modernă, iar comisiunea de supraveghere numită de onor. Ministerul de Industrie va veghea zilnic pentru regulata transacţiune. Se vor face vânzări şi cumpărări a diferitelor animale, cereale, fructe, zarzavaturi etc. iar negustorii de manufactură pot desface

marfa pe parcele ce le pot închiria anual dela Primărie. Primar, IONESCU.

Delegaţia permanentă: A. JUC,3 6 3 - 5 S. PARCANSKi.

CABINET MEDICAL

F 0. HEXiiNO RfSCUi i n f l M I I I B

Medici de SpitalConsuitaţiuni pentru:

BOALE INTERNE: PLĂMÂNI, INIMĂ, FICAT, RINICHIU.

BOALE VENERICE şi GENITO- U RIN ARE la BĂRBAŢI şi FEMEI Tratamentul modern al sifilisului prin injecţiuni intravenoase ne- dureroase cu neosalvarsan,

blsmut şi mercur.

DOCTOR

I. B R E G M A NSIFILIS Boale VENERICE,

PIELE şl GENITO- URINARE.

Tratament cu razele de Röntgen. Radioscopie şi radiografie.

str. UNIREI 20, vis- a-vis de Prefectura Politiei.

Consultaţii: 1 0 -2 fi 5 - 1163—12

- A N A L IZ E DE L A 8 D B A T 8 I —C onsuitaţiuni 4 — 8 p. m.

Str, Armenească 65.Intre Nicolaevsca şi Schmidta.

379—1

V I Z I T A Ţ I

m im iiw iu , i w i rAntreprenor: Gh. VulcanStr. Mihai Viteazul No. 69.

Asortat zilnic cu mâncările cele mai gustoase şi vinuri proprii, toate spe­

cialităţile 39Q_ 25

B S J T O â i i(POLOBOACE)

NOU! şi VECHIdela 30 până îa 3000 Litri, sunt de vânzare la A nd ree D ogar , în Şebeşul Săsesc,

jud. Alba (Ardeal).330-10

D O C T O R

DOCTORUL

c l e i d e r n a nS ’A REÎNTORS

şi s ’a reluat C O N S U L T A Ţ I I L E

B oli VENERICE, SIFILIS BOLI DE PIELE

TRATAM ENTUL CU OUARZLAMPE(Razele Ultra-Violete)

de la 4% — 6%.Str. Vartolomeu colţ cu

Alexandru ceî Bun, vls-a-vls de Grădina Oraşului, (intrarea prin

Vartolomeu).Consultaţii dela: 8-10, 12V,-2 şi dela 6-9 seara.Femeile dela 5-6.

201—15

B A L A C I O t UMedic şef al Spitalului Militar şi

Civil de Ochi din ChişinăuBOALE Şi OPEfţAŢSUM*

d e och i, n a s , gâ t ş l « red tlConsuitaţiuni 12— 2 şi 3— 6

str. GOGOL 35391—24.

DOCTOR

V. M Â N D R UŞef de serviciu de boale

interneB oale de p lăm âni şi inim ă

BOALE INTERNE Consultaţii dela 4—6

str. Haruzina 41 mai su Alexandrovacaia 400-52

Reclama este sufletul comerfului

MICA PUBLICITATE.Un leu cuvântul

biletul de satisfacerea serviciului militar din

anul 1891 şi biletul de cununie, eliberate pe nume Berco Rosip, str. FeodorovaNo. 1. Se anulează.

412-1un portmoneu cu bani şi acte pe numele

I. A. Beloţârcovschi.Cine l’a găsit este rugat să-şi

oprească banii, însă actele să le aducă în strada Mihai-Viteazul No. 42—44. 395—3

rusoaică caută cameră, modest mobilată, în

familie română.Amatorii se vor adresa admi­

nistraţiei ziarulu pentru A. E.323-2

actul de naştere elibe­rat de parohia corn.

Rudi, jud. Soroca, împreună cu câteva copii.

Rog a le depune ia admini­straţia ziarului, sau a mi le tri­mite pe adresa: 5. Donos, Duba- sari jud. Lăpuşna. 393— 2

AîjţfrUf cartea de cetire partea "P™ UI n-a (eciciopedie) a d-lui

profesor I. Zaharescu, pentru şco­lile medii şi de adulţi din Basa­rabia, scrisă în româneşti şi ru­seşte. Se găseşte de vânzare la librăriile din Chişinău: »Cartea Românească“, „Luceafărul* şi Şchehter“, precum şi la librăriile din celelalte oraşe ale Basarabiei.

374—10

I. K O iB A B f tFabrică Româno-Cehoslovacă

de instrumente muzicaleCHIŞINĂU, strada C eta tea A lbă, 57.

1 8 9 0 am 1 9 2 8 m -

Execută comenzi de instrumente muzicale pentru fanta; e şi orchestre militare, şcolare şi civile, precum şi goarne şi trompete pentru armată. Reparaţia generală se face destui de bine şi în scurt timp. Rog cereţi oferte şl vă veţi încredinţa. Se află instrumente expuse la Expoziţia din Chişinău, dela 15 până 30 Septembrie 1926. 396-10

Au apărut şi se găsesc de vânzare, la toata illirăriie din ţară.Cărţi d id actice lucrate conform cu program a cea nouă şl

aprobate d e m inister.1Pentru clasa 1 primară.

Abecedar (P. Dulfu î Florian Cristescu).Aritmetica (Florian Cristescu, C. G iea i i. Cătălină). Caligrafia (I, Ghia, F. Cristescu i I. Brtu).

Pentru clasa U-a primară:Cetirea (l. Ghiaa, Florian Cristescu i i. Bratu).Geografia Jud. Teleorman (Florian Cristescu).Aritmetica (Florian Cristescu, C. Gâdea şi I. Cătălină).

Caligrafia (1. Chi??, Ficmn Ciislescui î. Bătu).Penlru clasa IlI-a primară:

Cetirea (P. Dulfu, Chelaru, Ghiaă şi Florian Cristescu). Gramatica „Vorbiţi şi scrieţi româneşte" (FI. Cristescu). Geografia României (P. Dulfu şi Florian Cristescu).Caligrafia (Ghiaă, Florian Cristescu, I. Bratu).

Pentru clasa IV-a primară:Cetirea (P. Dulfu. Cheleru, Ghiaţă şi Florian Cristescu) Gramatica „Vorbiţi şi scrieţi rom âneşte“ (FI. Cristrscu) Geografia Continentilor (P. Dulfu şi Fi. Cristescu).Caligrafia (I. Ghiaţa, Florian Cristescu şi I. Bratu).

Clasa V-a Primară:Cetirea, (Dulfu, Chelaru, Ghiaţă, Frorian Cristescu).Aritmetica (Florian Cristescu, C. Gâdea şi I. Cătălină).Carte de Comptabilitate (FI. Cristescu, Gâdea, Cătălină).

Clasa Vi-a primară :C«tirea (Dulfu, Chelaru, Ghiaţă, Florian Cristescu), 5 Cărţi pedagogice de Florian Cristescu.

t. învăţământul popular în Bulgaria.2. însemnări asupra înv. popular în Transilvania.3. Metodica învăţământului primar. Cuprinzând istoricul şi metodica

tuturor obiectelor de studii, cu observări, îndrumări şi numeroase planuride lecţii. Ediia ÎH-a 726 pagini—în colaborare cu d. I. G. Bratu

4. Scrisori câtră un învăţător tânăr. (Cu notiţe şi observări foarte in­teresante pentru membrii corpului didactic).

5 învăţământul primar în România întregită. (Interpelare rostită in camera deputailor. Sesiunea 1921).

B. Membrii corpnlui didactic, care vor să cunoască aceste manuale pot cere exemplare GRATUIT dela d-1 Florian Cristescu, T. Măgurele. 381 -10

TRECEŢI

£VEDEŢI ŞI VĂ VEŢI CONVINGE - CĂ LA -

INTRAŢIŞI

CUMPĂRAŢI

F A B R I C A D U S O B EŞI DE ARTICOLE DE TERACOTĂ, CÂMINURI, esc.

F-ţli D. şl Ş.FABRICA în Chişinău, Drumul Bădoilui No. 2,

MAGAZINUL Fabricei, str. Alexandru Cel Bun, colt str, Armean! No, 94V E Ţ I G Ă S I :

OLANE de Marsilia şi rotunde pentru acoperişuri.

ÎEVI pentru canalizări.AFLI pentru sobe albe din străinătate.

CĂRĂMIDĂ pentru construcţii şi cărămidă refractară.PLĂCI pentru podele în deferite culori.TABLE de tuciu, uşi şi diferite accesorii pentru construcţia sobelor. CUPTOARE portative pe rotite.Pe lângă Magazinul din str. Alexandru Cel Bun No. 94, se află şi un

D E PC Z IT C E TCPETACI,rie, piei, mătăsuri, lacuri şi rozete din papir masch£ pentru tavanuri,

după uîtemele modele ale renumitelor fabrici din străinătate. — Preţurile cele mai extrem reduse. — 326-24

IMPOTENŢAIn caz d e Im potenţă

se adaptâ un Y D A T S T y T B care dăAPARAT-GERMAN nou W O i V I V A I E N T rezultatefoarte bune atât la acei slabi sexuali, cât şi la cei înaintaţi în vârstă. Informaţiuni se pot căpătă prin orice doctor, prin scrisoare sau personal, FĂRĂ NICI O PLATĂ, la D-r BUDESCO, între orele 5—6 seara, Chişinău, str. Iaşilor No. 30, între str. Alexandru

Cel Bun şi Şmidta. 312—8

( i i i J i t i i "vinde produsele petrolifere în Chişinău cu preţurile cele mai reduse atât !a depozitul central din strada Vasiie Lupu (fostă Salganaia No, 12), situt în apropiere de gară şi bariera Tighinei, cât şi îa p răvă liile sa le d e d eta il din stră zile : Sf. IHe No. 33, P ia ţa N ouă N o. 43, colţ Bulgară şl

Petru Rareş No, 45.Onorata clientelă este asigurată că produsele sunt curate

şi de calităţi superioare:

Preţurile la depozitul central ' din str. Vasiie Lupu No. 12 (fostă Salganaia)

Preţurile in de­taliu la prăvăliile din oraş sunt:

PETROL DUBLU RAFINATpentru lămpi şi primus . . Kgr.Lei4.50 Lit. 3.75 Lei 4.25 litrul

BENZINĂ UŞOARĂ RAFINATĂ pentru automobile şi trebuin­ţele casnice . . . . . . . . „ „ 12.25,, 9.25 „ 1 0 .— „

MOTORINĂ TAXATĂ 4.50 „ 4.50 „PĂCURĂ , . 4.— 4 5 0ULEIURI MINERALE RAFINATE

specificate mai jos pentru mo­toare de orice sistem:

ULEI A M E S T E C A T ...................Lei 7.10 Kgr. 7.75- a g r i c o l .................................. 8.30 . ; 9 - ;;» C. F. R....................................... 9.50 , , 10.50 „

REGAL 0 0 ..................................... : 13.— ; ” 1 4 . -REGAL 0 0 0 ........................................... 16.50 , 1 8 . -VALVOLINĂ f 0 .................................. 10.60 . 11.75 ”

VASELINA CONSISTENTĂ GAL- ” " '8°B E N Ă .......................................... 21 — 22 —

ULEI SPECIAL „DIESSEL“ . . „ 2 5 . - ” ” ”„ „ „OSIN“ pentruautomobile de toate tipurile, autobuze, autocamioane şi trac­toare ................................ „ 55.— „ vârsat „ 55.— „

ULEI SPECIAL „OSIN“ înbidoane de 4*/, litri . . . . „ 280 bucata „ 280 bucata

VALVOLINĂ SPECIALĂ pentru aburi supra încălziţi . . . . „ 33.51 Krg, —

La preţurile de mai sus a uleiurilor se mai acordă şi bonificaţii clienţilor cari cumpără cantităţi importante de marfă.08—25

P tiii i i i ni He i s i t si c i i î i t i i t i n i e i ■■

STRASUN si F UeiCentrala str. Gogol No. 20, sucursale în toate raioaniîe oraşului

Firma este distinsă cu 2 medalii de aur pentru perfecta executare a lucrului. Curăţătorie chim ică pentru tot felul de haine bărbăteşti şi de damă. — Vopsitul diieri'eltij de lână şt bumbac în felurite culori moderne. — Curăţătorie specială de mănuşi. — Exeaifj

sp ă lătorie cu abur exclusiv pentur albituri. — V opsirea şî afumarea peilor şiîtCom enzile se execută în cel mai scurt timp şi cu preţul convenabile, sj

mmA T E N Ţ I U N E !

G HMAGAZIN DE POSTA VARIE Şl C.ONFECŢ1UNI DE HAINE GATA

OHstra d a ALEXANDRU CEL B U N 94.

Pentru sezonul de toamnă şi de iarnă este bogat asortat cu ultimele modele de îmbrăcăminte bărbăteşti, de dame şi

de copii.Se ad m ite ach itarea în rate.

S e p r im esc şl com enzi

haine b ărb ăteşti şi de dame

Preturile cefe mal redus

MARELE MAGAZINde

MANUFACTURĂ şi POSTAVURI

S ir. Alexandru Cel Bun» coif cu Mihai Viteazul.Âu sosit ultimele noutăţi de sezon DEPOZIT din cele mai bune ştofe din lume

„ENGLICH FINTEX“ şi „BURBERRYS“. PREŢURI CONVENABILE

5 g S » S 5

Eforia Averilor Eparhiilor B asarabene. PĂLĂRII Şl BLANURI

Publicaţiune.Se aduce ia cunoştinţa gene­

rală că în ziua de 15 Septembrie a. c., ora 10 dimineaţă, se va ţine licitaţie publică la Eforia Averilor Eparhiilor Basarabene, str. Alexandru Cel Bun Chişinău,

S*a primit o cantitate mare de pălării şi dkj

cu preţu rile ce le m ai convenabile in

la magazinul | |str. Alexandru Cei Bun Ko. 67, celt Nliial V i t e l in n l f y

pentru darea în arendă a elădirei j in magazin se ailă un mare asortiment de hainei al Suisse“ din Chişinău, compusă \ M

din însăşi hotelul „Suisse“ cu întregul aranjament, j restaurant i cum şi din prăvălii şî locuinţe.

Licitaţia se va face cu oferte \ închise, cu garanţia de 10 V0 şi j se va începe dela suma de j LOOO.OOO lei la urcare.

Clădirea se dă în arendă pe j trei ani.

Se vor respecta art. 72—83 j din legea contabilităţii publice. |

Informaţiuni asupra condiţiuni- \ lor arenzei precum şi altele se j pot lua în zilele de lucru, dela j ora 10— 12, la biuroul Eforiei .^verilor Eparhiilor Basarabene: l Chişinău, str. Alexandru Cel Bun, 1 clădirea fabricei de lumânări bi- j sericeşti.

l i b r ă r i a ş i p a p e t e r ia

Str. Alexandru CellXNIGA“ Casa Eparhiali L |

Z iln ic s e p r im e s c n o u t ă ţ i literare în limbile roirf < ceză, germană, engleză, etc. f r

hZ iln ic s o s e s c z e a r e germane, franceze şi reliterare medicale, tehnice şi tot felul de jurnale de'toţi

.Vossische 1®R eprezentanţa ziarelor din Berlin„Morgenpost“ şi „Die Post“.

Dacă voiţi să vă îmbrăcaţi elegant salonul d e croitorie de haine bărbia

In cazul când prima licitaţieva rămânea fără rezultat, a două j licitaţie se fixează pe ziua de J 5 Octombrie a. c.

Preşedintele Eforiei,Iconom St. /. Andronic. Secretar, Pr. Burjacovsctii. {

408—1

0. G EL MÂNcare s ’a m utat din str. Chievului 55, pe $tN

c e sc a ia 50, (între Chievului şi Fântkfre Comenzile se efectuiază după ULTIMELE P ’11

DIN STRĂINĂTATE. B i

CONTRABlenoragiei

ATENŢIUNE! Rog onorata clientelă să nu confundefl cu firma d-lui Gheniţa din strada Chievului 55, care a| şi care rupe tabela cu noua mea adresă pentru a im clientelă în eroare. Cu respect D. i

AniîgonorinSingurul remediu eftîn. Garan­t a t vindecă IN CEL MAI

SCURT TIM P. FARMACIA MODERNA

CKISTEA BENDERstr. C. Albă (A rm ean ă) co lţ cu

Ion B fă tia m i (F e o d o r o v a ),

MAGAZIN DE COMISION

I. BQL 0 MAN5Str. Alexandru Cel Bun, colţ cu str. Bartoiomei,

CUMPĂRĂ şî PRIMEŞTE IN COMISION: COVOARE perwJ moldoveneşti; ICOANE vechi, OBIECTE de aur, argint, tel

şi os; TABLOURI şi diferite blănuri. Lucrurile primite in comision şi nevândute se restitue

fârâ de nîci-o rlată.

36 -20

D O C T O R

S . U Q Z B M B m ®Medic secundar la Spitalul Central

S pecia lizat la P aris ş i V iena

în b o a le le pielei* părului, s ifilis ş i venerice

Consuitaţiuni de la orele 8-9 dim. şi 6-81!s seara

PENTRU FEMEI 5—6

B B R R O RiPm I iBBB&fiUm

MAGAZIN DE OBIECTE BISESiCEŞI - .1

D. C. Cara-Sto'““*râs

jj | C lopote, v eşm in te preoţeşti, icowP^m

Chişinău, str. Puşkin 7 colţ cu Leova278-12

DIFERITE OBIECTE OOSPODAREŞH U| \ - C H I Ş I N Ă U - ~ •!

S’A PRIMIT MARE ASORTIMENT Cre PERVAZURI Şl RAME sumi

li \

Chişinău Tipografia Eparhială — Cartea Românească sunMirai