PetruDemetru:,,a\o.-m

ffiffiurtrafii de Giorgian Ginguf

ffi*nHH*frPH

@EDrruRAcnnurNrs Vrffi

CwnnrsPrimul hrisov ......... ....."..... 5Sufletele boierilor ..,.......... 9S^g agterne lerydq .................... .......... r.5Obiceiurile luiRaduVodl .............,...... 16la.ti-n fa15 9y Mehmed-beg ............... zoStr5in parcd la curtea sa ................ ...... 27.p;n51,1,'.:i'.....-,..r....:..........'.'.'... .:.........................24A tost.odatd un Clejani ........................ 27

Yiro:li}l sgltlry.a ........... 33!-n_yggejulb5t5liilor ......... 3sBEtSlia.p€ntru Bucuregti . ;6T6rgovigte - loc.de lupt5 si amintiri ......................... 40Moartea boierului Benga ......... ......;............. ........... izTrei frali de.cruce .................... ............ 47Peste munli, la Bragov .............. j..... ........................ 53Pe urmele Stincutei ........ iGin neagra temni!5' ...... ......................... 59O razi de speran!5 .........6;Bashav6 ......63M5rturisirile bdtrAnei Bashav6 ............ ,66

Unde $ iarba e mai liber5 ..................:. 72O nou5 intoarcere a lui Radu \bd5 ............... ........... 74F_Sg5duiala .j.....r.:.......... .. . i6Grumazi, cel mai iute si mai v6rtos din toate rdzboaiele .............. ..................,. grln vaftoarea anilor 9i a domniilor ......... 90BStdlia de la Didrich s-a dovedit a nu fi niciea ugoarl .................. 92Cine eraVladislav al lll-lea? ................. 99

Radu BidicaVod5 ....."....... ................ xo3Ca fulgerul 9i ca tunetul .................... ro6.Ai avut dreptate, MiriaTal" ............. rogPacea cu turcul .......... .... t1oSlingerea. doamneiVoica .................. 114,5^i cu mullimea ogtiriifiind inconjurat" ..,........... ....................... rrgGandun clintr-un vis de noapte .......... 12oBucurii.spirity..l.u_............. ................. 123O cronic5 a !5rii_Rom6negti .............. ..................... 135

A doua c5sitorie a lui Radu-Vod5 gi a treia sa iubire .......... ......... :.44Aniit5z6-t,529-chipdefrimAntatdbalad5eroici......... ...........151Ce se va int6mpla in viitor ............,.... e56Ultimulan de domnie allui$tef5ni15Vod5, ultimiidoianide domnie ailuiRaduVodd .......inUltimul hrisov .................................................. ...". r8r

P*ir^l trtiso

6nd boier Benga gi Zamfir intrar6 in cetate, aflard lume multi veniti s5-l vad5

pe domnitor. Era obiceiul ca domnullSrii, dupi ce avea sE fie uns gitrecut prin

toate alifiile cuvenite unei suiri la tron, sd apart in fala mullimii ;i si ii vorbeascS.

Oameniiil cunogteau drept cap allSrii gi gtiau de la bun inceput cu cine au de-a face.

Domnul vedea gi el cam in ce ape se scaldi bamenii ;i dacS-l vor. Dar de cAnd cu

amestecultot mai abitir alturcilor?n numirea domnului, cam pierise obiceiul acesta.

Radu de la Afumali nu voia s5-l piardi. $tia una ;i bunS' CH el nu se suia pe

tron cu ajutorul gi bunlvoinla Semilunii. DimpotrivS, prin lupta contra acestuivrij-

mag neimp5cat. El dorea sE se int6lneasc5 cu oameni de tot soiul: boieri, boiernagi,

negustorii gi megte;ugarii t6rgului, mogneni - care osebit de cetele depinz5toare

de boieri - se urneau ei singuri la luptS cu spada gi credinla, dacS domnitorul le era

pe plac.Aga stAnd lucrurile, Radu VodE de la Afumali, dobAndind victoria asupra lui

Mehmed-beg cel Ur6t 9i ocup6nd astfel scaunulJ5rii Rom6ne;ti 9i prinz6nd schip-

trulin m6n[ intru binele norodului romAnesc, igi aduse aminte de acest frumos obi-

cei gi chemd oamenii sE vini la Domnia Sa. CAt despre ungerea mitropolitului 9i

alifiile cuvenite, domnitorul uiti sau se f5cu a uita. Pentru asemene lucruri mai avea

vreme gi altfidat5, negtiind lara in p6rg dupS atare treburi. El hot5r6se venirea la

T6rgovi;te nu aga, pur;i simplu. Nu numai pentru apele copilSriei 9i ale frisonului

tineleliidintai. Ci pentru ca si sfinleascl aceastd suire in scaun din leatul 7o3o de la

amintita facere a lumii -,,Ce fusese el dec6t un fulger venit sE facd dreptate in laraasta m5ndr5 gi bogat5 9i sE arate tuturor, pe fa!5, cd tronul se cAgtigS prin lupt5 9i

acerbie;inu prin prea plecatl slujb5 gislrutare de m6nd laturci. Pe RaduVodtildu-

rea mai mult adunarea pe care o hot5rAse in zori gi oamenii peste care era chemat

sI domneascS gi pe care s5-i conduc5 in lupta pentru apSrarea fruntariilor str5bune

;i biruinla asupra vrdjmagului."' Benga 9i Zamfir se amestecarl prin mullime 9i nu le fu greu sd afle ci Radu

VodE aveJ sJ aparE mAine in zori, aici, in cregtetul TArgovigtei, in fala Turnului

Chindiei, ca sI le vorbeascS oamenilor.

- SE mergem la Domnia Sa mai degrabS! zv6rli Zamfir vorba'

Ochiiii sc5pSrau gi nici urmi de obosealS. Doar gAndul cI va da ochii cu dom-

nul lSriiii era statornic. luleala lui a fost repede potolit6 de boierul Benga.

- Nu-!ifie cu supirare, b5iete, dard nu se cade!

- Nu se cade? Bine, tat5, dar nu mi-ai spus acu'ceva vreme c5 domnulvrea 9i

el sE md vadi?

- Fiule, tu egti un bun luptltor, iute la fapt5. Pe c6mpul de bEtElie lucrul Ssta e

bun. Aga sE fiil lute ca vAntul ;i ca gAndulin mAnuirea palo;ului. Scdp5rStor ca fulge-

rul. DarS la gfind sE fii mai cump5tat ;i mai chibzuit. Domnul e obosit la ceasul Ssta

;i se cade s[-l lisSm s[-gi tihneascS trupul gi sufletul aia cum ii va fi pofta!

d

$i zic6nd aceste vorbe, igi mutt g6ndui spre Stdncu!a, fiica lui negtiut5, sprecodana cea frumoasi ;i credisrcioas5 unei iubiri ne;tiute dec6t de el.

A doua zi, la sc5p5rat de zori, in jurul Chindiei roia o mare de oameni. Erau defa!5 b5tr6ni sf5togi care vdzuserS multe fete domnegti urc6ndu-se in scaun, 9i carepentru mulli dintre ei ridicaserS palogul. Erau ;i b5rbali care puftau sabia cg m6n-drie ;i care voiau si ;tie cui o incredin{eaz5 ast5zi. wulli dintre ei o giincredin}aser5la Gubavi ;i acum povesteau celor din jurtotul. Veniseri la muieri... c6t floarea cam-pului!]in6ndu-9i aproape odraslele ce Ie aveau, sE vad5 ;i sE gtie ce le-o mai h5r5zipronia cereascS pentru ele gi pentru prunciide lAng5 ele ori pentru ceidin leag5n.

CAnd, tn mijlocultumultului nemaiint6lnit cJplutea ?n v5zduh, ridicAnd it.rr-rile mullimiica pe un vuietin aer, apiru Raduvodr de laAfumali. gideodat5, i prinfarmec, p5durea aceea de oameniincet5 fream5tul gi se statornici o t5cere ad6ncd.Toli erau numai ochi gi urechi.

Radu VodE se urcase pe inillimea din fala Chindiei. De acolo vedea intreagaadunare de oameni gi la r6ndul lui era v5zut de toli. Bine construit, cu mantia fluiu-16ndu-i?n bltaia vAntului, Radu de la Afumali amintea pe bun5 dreptate de Dracula,inaintagul sEu glorios in scaunul Basarabilor. goierii ilinconjuras"ri d.-o parte ;i dealta privind gi ei mullimea, cEut6nd asemeni voievodului sE citeascl ;i ei pe feleleoamenilor ce gAndesc despre noul domn allirii.

Gerul nu lipsea nici el. se repezea sE mugte cAinos oamenii de maini gi pi-cioare, s5 le incremeneasc5 fala ori sd le taie rEsuflarea. Dar cine sE-l mai bage'inseam5 acum, c6nd trebuia sI cad5, dintr-o clip5 in alta, vorba grea a domnitiului-TEriiRomAnegi.

- 9i vorba c5zu, dar parcl se in6lla pe deasupra capetelor, sE se aud5 bine gipanS departe. PuternicS, dreapti, fErE ascunziguri gi cuvinte megtegugite. c5utasE ajung5 la sufletele oamenilor. Ca la un surn, odat5 cu primele cuvinte rostitede Radu VodE vAntul amuli. Murlimea la fel. Gerul parc5 nu mai avea ni.i;d;;;.Gr5mSticul Sofronie, ctlug5r la mdn5stirea CetSluia din V6lcea, chemat de banul.P6rvu Ia ast5 adunare, aciuat undeva in spatele domnitorului, ?ncepu ; ;;;. ;;;primul hrisov al lui Radu Vod5 de la Atumalr, care igiincepea astfel domnia in fatanorodului, dup5 cum gi $tefan ap5ruse c6ndva ca un stejar al luptei ;i b5rbdliei ialocul ce se cheamS,,Direptate,,.

Glasul lui Radu vodS era darz gi melodios, tun5tor si m6ng6ietor:* lo Radul, mare voievod gi domn a toat5 lara Ungro-vlahiei gi al pd4ilor du_

l5:".n;u1rt marelui gi preabunului RadulVoevod, vd ingtiinlez pe toli afldtorii defa!5, fErE osebire, cE am hot5r6t Domnia Mea, in lupte greleimpotriva turcului, sdiau schiptrulJbrii RomAne;ti ?ntru slava plm6ntului str5bun.

un murmur de_bu.curie care se preschimb5 ?ntr-o mare de glasuri se porniatunci din mullime: ,,s5-l iei, M5ria Ta, intru slava p5mantului str6bun.,,

Gr5miticul scria. Pe fala luiVodS se a;ternu bucuria mullimii. ,,Norodul !Eriiildorea. Dar boierji? Cam in ce ape se sc5ldaui" Privifn dreapta liin ut6ng. lui giii auzigi pe acegtia:,,SH-l iei, M5riaTa, intru slava p6m6ntuluistr5bun.";rffi;sci,in'EvulMediu,dreg5torulpecaredomnulilnUmeas5guvernezeolteniaavea titlul de ban. (n. red.) :

Atunci Radu vodS se intoarse spre mullime 9i slobozi din nou glas in tSrii:

- VE mullumesc vou5, celor aflStori de fa!5' $i prin voi-intregii sufl5ri a lirii'c5 m5 vreli s5 f,u alesul de aziin scaun. cu osebire celor care ?mi?ntinsera mana de

ajutorinlE in ceasul dintai al domniei mele, spre biruinla asuPl^a vr;jmagului!

Din randurile mullimii, luptStorii fremitau de bucurie ;ii;i sumeleau cu man-

drie piepturile voinice, lar Radu Vodi i9i continui tunetul:'-$tiucSunii-saicidefals.DarsecuvinecelorcSzuliprimulglasdemul!5mire

gi de slav5. c5 vou5,'celor vii ;i puternici, o s5 mai am prilejul a v5 fi dator cu vorbe

a.rrt1;*ire, dupS fiecare izbS'nd5 asupra vrSjmagului. Ei gi-au adus jertfa lorinalt5

gi acum s-au agternut la vegnic5 odihnS, dar sd le mullSmim cE suntem in viala 9i

biruitori...GrSmSticul scria, slovi de slov5, cuvSntul lui Radu vodS de la Afumali'

- ... lari tn bitiiia cea crAncen5 de la Gubavi pierir6 oameni de n5dejde cat

n-am cuvinte s5-mi rostuiesc durerea dup6 ;tergerea lor din via!5' CSzu aco-lo

soca... giTrifu... gi Frunteg. $iseinturlecS soarele c6nd viteazul meu c6pitan zamfir,

voind a m5 scoate cu viaiS din b;tilie, a murit elinsugi ca un mare 9i neuitat erou!

Fie-le !5rAna u;oar5!Murmurul mullimii era de astd datS un prohod, intru iertarea sufletelor ce-

lor riposali. Chipul lui Radu VodI era insl d6rz 9i mdre!' CAnd- rosti numele vitejilor

r;puji, nicio tres5rire pe fa15. Nicio lacrimd sub pleoape. ti plAnsese atunci, in clipa

o.rU; a pierzaniei lor. tnima-i plangea acum in strSfunduri pe cei plecali din oastea

lui' De undeva, din mullime ,zamfir,fiul lui zamfir,simlio pi;citurE in inim5 ca un

v6rf de culit. Apoi fulgerarea ie schimbl intr-o bucurie ad6nc5. AlSturi de el, boier

Benga murmurase gii .u toli odatE ,,Le fie !5rAna u;oar5", prohodul acesta al celor

displruli. $iRaduVodS porni maideparte sE sune cu glas mare:

- DarS bine s5 gtili voi, toli cei de fa!5, c5 ne-a9teapta vremuri grele ;i tulburi

ca apele cSnd vin dupS ploaie, volburate ;i negre. Turcul.e puternic 9i numeros' vrea

sE ne ia !ara, sd ne robeascS fiin1a 9i sd ne smulgi avutul' DarE eu zic c5 nu-i vom da

birul. $i mai bine pierilidec6t robi!

,Mai bine pier[idecat robi!" repeti marea glasurilor din pieptul mullimii' Dar

acum murmurul se preschimbase, nu mai era tAnguitor, de prohod, ci devenise tu-

net plin de via!5. Glasul lui Radu Vodd se coborSse in mijlocul lui 9i ei il imbr51i9aser5

cu c5ldur5. $i inima lor bStea asemeni inimii domnitorului' ,,stragnic domnitor 9i

b5rbat", ii spunea ,n o;,urn fratelui siu de luptS' Femeile, strangAnd pruncii la s6n'

igi doreau ,,s5 creascS mari feciorii, s5-i d5m lui Radu Vodi in oaste' s5 apere hotarul

f E rii."De undeva, din puhoiul de oameni, doi ochi stSruiau asupra lui Radu VodI de

la Afumali. Erau doi ochi negri 9i senini, o inim5 caldl ;i bun5' St5ncula' Se ameste-

case 9i ea prin mullime, s5-llud5 pe- Radu Vod5. 1l privea ;i'l auzea' l9i zicea in gAnd

si-n inimS: ,,Niciodat[ n-a9 r6vni a fi doamna !5rii. $i nici nu s'ar cEdea sE fiu' Dar

inima mi-e lAng5 a lui, giel poate-iaude b5t5ile'"

La un riitimp, n.au chiariiintAlnise privirile. Dar numai pentru o clipS' N-avea

.Egaz acum pentru ochii Stdnculei. REul sta sI se n5pusteasc5 peste lari'Et

- De aceea m-am in5llat in tronul cinstililor domni Basarabi. Ca sE ap5r dim-preunS cu voi!ara. De aceea sE juraliimpreunS cu mine ceea ce hot|r[sc astdzi!

$i grdm5ticul Sofronie scrise cuvAnt cu cuv6nt primul hrisov al lui Radu VodI,osebit de alte hrisoave de domnie, suna a jur6m6nt: _t

$i marea de oarneni repetd jur5m6ntul.

Sd. jurdm cu tolii, fe fa mic fa mare, cd fupta-aom cu todte puterifenodstre tntru Wdrarea fruntariifor strd\une!

Glasul lui Radu VodE deveni fuftunos si amenint5tor:

- ,,Jurlm!" tunl mullimea ca o furtuni si ca o amenintare.

turdm cd pom zdrofiifdrd cruldre wdjmasuf care tine sd ne inro\eascd!

Radu VodE celViteaz ridic5 sabia, iar ca el ficurS 9i cei din mullime care pur-tau asemene arme. $i parc5 atingea cu v6rfulasculit baierele cerului.

- ,,Jutdm!" se auzi din nou marea de glasuri, iar luptdtorii agitar5 sibiile.in clipa aceea, norii care se adunaserE lacomi gi cenugii ie sparserE intr-un

loc. Se ivi deodatd soarele, iar o arip5 de raz5, ca o sSgeatl trimis; din inalt, lumin5chipul lui Radu Vod5. $i spada-i luci orbitoare. Apoi noriiincepur5 sE se aleige hao-tic. Soarele inundd cu pieptul s5u luminos marea de oameni, apoi noriise hot5r6r5s-o ia din loc gi sE fug5 care incotro. Gerul se simlea 9i el incollit de soarele fanto-matic la vremea aceea. P5rea cE stihiile ierniise speriaser5 de jur5m6ntulacela din

=,.ta Chindiei gi de asculigul spadei luiVodS. Din multime str5luceau pline de bucu-rie chipurile oamenilor. ,,E domnitorul care ne e de trebuint5... spuneau ogtenii. cuelimpotriva vrljmasului, p6nr la caprt!" str5lucea chipul luiZamfir: ,,cu el pan5 lamoalte, tatS!" Boierul Benga era bucuros peste mdsurS. Cu tAn5rul Zamfir cAgtiga oinim5 neinfricatd gi un bra! viteaz -?mplinea ultimul gAnd al cEpitanului Zamfir, IareatAt i;i dorise ca feciorul s5-i calce pe urme, sE lupte fn locul lui.

St5ncula jurase ;i ea impreun5 cu to!i. Era fericit5 ca nicicAnd. $tia cE laraprimea in scaun un domn m6ndru ;i destoinic. Maijurase in inima ei, oiebit de ju-rEmAntul cel mare al 15rii, c5-lva iubi pe Radu, din toat6 fiinla ei, pAnE la ,o.,t..$i Radu Vodd iiintAlni iar privirile, fugar. N-avu nici acum timp de lucirile din ochiiStE ncufe i. Pentru c5 j ur5 mA ntul trebu ia inc heiat:

,,S5 tr5iegti, M5ria Ta!" frem5ta mullimea, cu glas puternic gi fierbinte.

pe oasefe strdmoSifor cd nu-i vomface fe ruSine li ocard. Cipin jertfa nodstrd ti vom fdsa sd se o{ifrneascd in pace!

Iar'Io. fra[u'/o[d, jur pe scaunuf(Basara1ihr Si peifrtp"t tor fu-minos cd fe r.,oi cinsti gtoria si r.,d voi confucefdrd sovdire tn fupta pentrur.,iapd fi\erd si fericrtd.

l]l^E:.:LY:d!y,_ lo,era.un titlu purtat de domnii Jdrii Rom6negti gi ai Motdovei; provenea0e la numele loan (gr. loa.nnes), care avea intelesul de ,,unsul l'ui Dumnezeu,, (,,iel ales deDumnezeu pentru a domni"). (n. red.)