CLASICI AI LITERATURII UNIVERSALE

DOSTOIEVSKI

Fratii Karamazov&

Iraclucere cle

ovrDru coNSrhNTrNESgu, !i trsABEI-IjA'EUMBRAV'4,

Prefagd de

ALBERT KOVACS

CUPRINS

Unrommttotal -prefaga de Albert Kov6cs . . . . . . . . . 5Tabelcronologtc.. ....L6

Dinpartea autorului ........I9

PARTEA INTAICarteaintAi. ........23Carteaadoua .......67.Carteaatreia ,,..,.144

PARTEA A DOUACarteaapatra .,,.,.239Carteaacincea .....310Carteaa$asea ....,,409

PARTEA A TREIACartea a $aptea . . . . .475

PARTEA ixrAt

Cartea intAi

ISTORICUL UNEI FAMILII OARECARE

I:Feodor Pavlovici Karamazov

Alprspl Frooonor,tcl l(aRql,'l{zgy era cel de,al treilea fecior

sl lui Feodor Pavlovici Karamazov, un mogier de la noi din

gubernie, a clrui moarte tragica' surveniti ln imprejur[ri miste-

rloase acum weo treisprezece ani ---:_ dar despre asta o si am

prilejul s[ vorbesc mai pe larg, ceva mai incolo :-, stdrnise la un

moment dat oarecare vdlvd ln jurul numelui siu (aga se 9i explice

faptul cd lumea iqi mai aducea qi acum aminte de el):

Deocamdate m[ voi mulgumi s[ vi spun c[ acest ,,moqier", (cum

I te zicea, cu toate ci nu-mi amintesc s[ fi locuit vreodate la el,

la mogie) p[rea a fi un personaj destul de ciudat, degi ca tip ome-

nesc nu constituia cAtuqi de pugin o excepgie! Feodor Pavlovici

nu era numai o canalie qi un desfrAnat, dar, ln acelaqi timp, 9i un

om absurd; trebuie si adaug, insi, ci facea parte din acea cate-

gorie de ingi care, oricAt de absurzi ar ff, se pricep totuEi de mi'nune sa-gi aranjeze afacerile, singurul lucru pare-se la care se pri-

cep cu adevirat. Aqa, bunloard, Feodor Pavlovici igi incepuse

c"ri.r" fera sa aibi mai nimic, fiindca moqia lui era destul de

s6rac6: se ducea pe la mesele altora, mdncAnd azi aici, mffine

dlncolo, gi doringa lui cea mai mare era si ajung[ a tr[i pe

2-4 Dostoievski

spinarea unui boier mai cu dare de mAn[, ca dupi moartea lui sf,

iasi la iveale cd ldsase o avere care se ridica la aproape o sute de

mii de ruble bani gheagi. $i cAnd te gAndegti ci toat[ viaga luifusese cel mai absurd qi mai aiurit de la noi din guberniel Repet:

nu era vorba de prostie - majoritatea celor ?n genul seu sunt

oameni destul de inteligengi qi mai au, pe deasupra, qi o anumit[qiretenie

-, ci de comportarea lor absurde, care are un caracter

specific, a$ spune chiar nagional.

Feodor Pavlovici fusese insurat de dou[ ori qi avea trei fii: cel

mai mare, Dmitri Feodorovici, de la sogia dintai, iar ceilalgi -Ivan qi Aleksei - din a doua cisdtorie. Prima lui sogie era din-tr-o familie de mogieri, Miusog oameni cu stare qi bine vlzugi lanoi in gubernie. Cum se fdcea, totuqi, ci o fata frumoasd, cu

zestre, qi pe deasupra inteligente $i dezghegatf,, a$a cum sunt

atAtea fete din generatia noastrd - gi cum se intAmpla sd mai

apard pe ici, pe colo gi in trecut -, fusese in stare si se miritecu un ,,terchea-berchea", cum era considerat Feodor Pavlovici pe

atunci, asta n-ag mai putea sd v[ spun. Am cunoscut cAndva o

domniqoard din generagia ,,romantice" de altadati, care, dupd

cdgiva ani de tainicd iubire pentru un domn, cu care de altfel

s-ar fi putut mdrita oricAnd fare niciun fel de inconvenient, qi-a

faurit singurd in inchipuire tot felul de piedici ce s-ar fi ridicat incalea fericirii sale qi pe care nu le-ar {i putut cu niciun chip inla-tura, incAt, in cele din urmd, intr-o noapte vijelioasd, gi-a fecut

seama, aruncAndu-se de pe un mal rdpos, unde, pare-mi-se, era

o stdnc5, in valurile clocotitoare ale unui rAu adAnc, qi s-a inecat

dintr-o fantezie, numai qi numai ca s-o imite pe Ofelia lulShakespeare; imi vine chiar sf, cred c[ lucrurile s-ar fi schimbat

dac[ acea faimoasi stAncl - pe care mai demult o indrigise -

n-ar fi fost atAt de poetici gi dacl in locul ei s-ar {i aflat un mal

neted qi foarte prozaic; poate cf, atunci fata nu s-ar mai fi sinu-

cis. Faptul este perfect autentic qi sunt convins c[ in ultimele

doud-trei generafli cazurile acestea au fost destul de frecvente inistoria poporului nostru.

Tot asa si cu Adelaida lvanovna Miusova: miritiqul ei fusese,

fara doar gi poate, efectul unor influen(e str[ine' rezultatul

lt'uqii KaramaTou L5

,, framAnterilor unui suflet captiv". Poate ci voise s[-gi afi.rme ast-

le'[independenfa ei femininf,, se protesteze impotriva condigiilorsociale, impotriva despotismului familiei 9i al rudelor, in timp ce,

pc de alta parte, imaginatia ei indulgentd reuqise s-o convingd -tlcqi numai penffu o clipa - cf, Feodor Pavlovici, pe care toateIrrmea il qtia ca pe un linge-blide, era in realitate omul cel mai

crrrajos qi mai ascutit la limba al epocii aceleia de tranziqie spre

irltc vremuri mai bune, cAnd de fapt individul nu era decAt unhict mascdrici qi o inim6 acr6, atdta tot. Ceea ce o incAntase mai

;r[:s pe Adelaida Ivanovna fusese latura aventuroas[ a m[ritiqrrlui ei, adica rdpireu. ir,.""u ce-l privegte pe Feodor Pavlovici,

lrlin insiqi situagia pe care o avea in societate, era omul cel mai

lxrt rivit pentru asemenea lovituri de teatru, pentru c5 dorea dinIot sufletul qi cu orice pret sA parvind, iar ca si intri intr-o fam!lic hune gi sd mai iei qi zestre pe deasupra era, desigur, un lucruispititor. CAt despre dragoste -

pare-mi-se -' nu exista niciun,llrrnr la mijloc, atet din partea miresei, cdt qi din partea lui, deqi

Ark:laida Ivanovna era o fatf, intr-adevdr frumoas5. A fost, cred,

rrnie trl caz in viaga acestui om muieratic' gata oricAnd sf, se

;rplir-rcl6 la prima chemare, de cum vedea o fustd. Adelaida

lvirnovna era, aqadar, excepfia, fiind singura femeie care nu-ilil)ul)ca nimic.

Aproape imediat dupa ce fugise cu dAnsul, Adelaidalvrrrrovna deschisese ochii asupra barbatului ei qi-gi daduse

s('irnlil cd nu simte nimic altceva pentru el decAt dispreg.

l.rrtrrrrile stAnd astfel, urmirile clsatoriei nu intArziar[ sd se

rrlrrrc. $i cu toate c[ familia miresei se resemnase destul de

r..pc.lc, ba chiar acceptase si-i incredingeze fugarei zestrea cuve-

rritir, cei doi sogi duseseri din primele zile o viaga agitatl, de cer-

rrrli rii neincetate harguieli.

, Sc spune ci, in ciuda neingelegerilor, tAndra cdsS:torit[ daduse

rottlcauna dovada de noblege qi frumusege de caracter, arAtan-

,lu-sc cu mult superioar[ sogului slu, care, dupd cum s-a aflat inrrlt irrrrrl timp, pusese pur gi simplu mdna pe averea ei - aproape

tlorrirzcci gi cinci de mii de ruble, bani gheagd' pe care so[ia tre-lrrriir cle la bun inceput sa-i considere ca gi pierdugi - chiar din

L6 Dostoieuski

momentul cAnd o c6pitase. in foaia de zestre mai erau trecute

un catun qi o casi destul de ardtoas[ la oraq, pe care, bineingeles,

Feodor Pavlovici incercase in fel qi chip si qi le insuqeascA prin-

tr-un act legalizat, gi cine gtie daci nu gi-ar fi atins scopul numai

si numai fiindcn soqia, scArbite pane in adAncul sufletului qi

satula pAnd-n gAt cAnd il vedea cum ii cerqe$te banii gi incearca

s'o gantajeze cu atAta cinism, se sim(ea prea istoviti ca s[-i mai

gin[ piept qi ar fi dat orice numai s-o lase in pace. Din fericire,

familia intervenise la timp, retezAnd ghearele jecminitorului. Se

gtie, de asemenea' ci de multe ori sogii ajungeau chiar la bataie

qi cd, in asemenea ocazii, nu Feodor Pavlovici, ci Adelaida

Ivanovna se dovedea mai iute de mAni. Era o femeiuqcA brunet[,

impulsiv5, aprigi la mdnie, indrf,zneag[ gi, pe deasupra, inzes-

ffate cu o putere fizicala care nu te-ai fi aqteptat.

DupI cdgiva ani de convieguire, so(ia i$i luase lumea in cap qi

plecase cu un seminarist, un am[rAt de invitrdtor, sarac lipitpamantului, lasand in seama lui Feodor Pavlovici un copil'de trei

ani - Mitea. Vezdndu-se singur, preacinstitul sog nu gdsise

altceva mai bun de fAcut decAt sa-qi transforme imediat casa in-

tr-un fel de harem gi s-o gind numai in chefuri, iar cAnd se sltu-

ra de betii, sa colinde gubernia in lung qi-n lat, povestind cu

lacrimi in ochi oricui voia si-l asculte despre infamia Adelaidei

Ivanovna; lamentagiile lui erau mai totdeauna insogite de o serie

de amdnunte din viaga conjugah, pe care un sot se sfieqte de obi-

cei si le dea in vileag faga de niqte strf,ini. Mai mult, s-ar fi zis c[rolul de so! incornorat pe care-l juca in ochii lumii, ca qi

dezvlluirea tuturor detaliilor intime, nu numai cd-i flceau

placere, ci chiar tl qi mlguleau' ,tre lauzi de parc-ai fi fost

avansat", ii spuneau unii mucaligi. Algii sus(ineau c[ omul se

simte pur qi simplu fericit c6, in sfArgit' avea prilejul sf, se arate

intr-o nou[ posture comicd, prefacdndu-se intr-adins, ca lumea

s[ rAda qi mai cu pofte, cl nu observl ridicolul acestei situagii.

Dar cine qtie, poate ca totuqi nu era decAt o naivitate din partea

lui...Dupf, cAtva timp' Feodor Pavlovici izbutise, de bine, de r[u,

sa dea de urma fugarei. Nenorocita se afla la Petersburg, unde se

Iirutii Karatrwzoa 27

refugiase, in cele din urm[, cu seminaristul ei, apucAnd pe calea

celei mai neinfrAnate emancipiri. Feodor Pavlovici incepu sf, se

frtlmAnte qi*qi puse in gdnd si plece la Petersburg. Pentru ce? Nicicl probabil n-ar fi qtiut sa spund. $i ar fi qi plecat, desigur, daci,IuAnd aceastd hotSrdre, nu s-ar fi simgit indrept[git sf, tragi maiintrinte un chef zdravf,n, ca sA prindi curaj.

Tocmai atunci, insf,, familia nevesti-sii fusese ingtiingata cd

biata femeie iqi incheiase socotelile cu viafa. Murise subit, intr-ornansarde, dupi unii, de febrl tifoide, dupa algii, rdpusl de

lirirme. in momentul cdnd Feodor Pavlovici aflase vestea, era

lrcat turt[; se zice c-ar fi ieqit valvArtej in stradi, strigAnd de

bucurie, cu bragele ridicate la cer: ,,Slobozegte acum pe robultrlu!" Unii sus(in, totugi, ci plAngea cu hohote, ca un copil, incAt(i se rupea inima auzindu-I, oricAt (i s-ar fi p[rut de respingdtor.

Sc poate si fi. avut gi unii, gi algii dreptate, adice se fi fost fericit,

l)cntru cE se vizuse in sfhrqit liber, gi sa {i 9i plAns moartea celei

cirre-i d[ruise libertatea. Oamenii, cAt ar fi ei de rdi, sunt adese-

ori mai naivi decAt s-ar putea crede qi au o candoare pe care

nirneni nu le-ar b[nui-o. Ca oricare dintre noi, de altfel.

IFeodor Pavlovici se descotorosegte de primul fecior

Nu s cRBu sA NE iNCHIpuIM ce fel de tata putea sa iasd din-tr-un om ca Feodor Pavlovici qi ce educagie putea el sd dea unuit'opil. Procedase, aqadar, exact aqa cum era de aqteptat, parasin-

tltr-gi cu desavArgire qi definitiv odrasla zamislitl cu Adelaidalvirnovna, qi nu din urd sau dintr-un sentiment de mAndrie con-

irrgala renita, ci penffu c5 uitase pur gi simplu ci avea un fiu. Agasc face cA, in vreme ce el impuia capul tuturora cu tdnguirile luililcr[moase, fhcdnd din casa lui un adevirat lacaq de desfrAu,

hliegaqul, Mitea, care abia implinise trei aniqori, ajunsese s[ fieocrotit de Grigori, o slugi credincioasd. Daca acesta n-ar fi avutgrijd de bietul copil, ?n toatd casa nu s-ar fi gasit cineva care

rnf,car sa-l primeascd.

I

CLASICI AI LITERATURII UNIVERSALE

DOSTOIEVSKI

Fratii KaramazovS@, '.r ,

' Traducere de :

OVIDIU CONSTANTINESCU

' Ei ISABELLA DUMBMVA

574 Dosniec)ski

inseamni ci atunci o se ne intAlnim iar[gi cu,to(ii gi o s[J vedem

9i pe Iliugecika?

- Sigur cf, da, ne vom scula, gi atunci ne vom povesti veseliqi fericigi tot ce am f[cut in viagi, rispunse Alioga cu c[lduri,deqi zAmbind

- Vai, ce fiumos o sa fie! se bucur[ Kolea.

- $i acum, dragii mei, ajunge, se lesem deoparte discursurilegi sd mergem cu totii la praznic. Nu trebuie si vd simgigi prostfiindc-o s[ mdncim pld,cinte. Este o veche datind, pe care amapucat-o din mogi-strimogi qi care, si $tigi, are gi partea ei bund,spuse rAzAnd Alioga. Hai si mergem! MAn[ in mAnil

- Mereu vom merge aSa, toate viaga, mAni in mAni!IJrrraaa, trdiascl Alioqa Karamazov! striga din nou Kolea, qi

glasurile tuturor copiilor se ingemdnari intr-o izbucnire deentuziasm.

CUPRINS

Cartea a opta 5

cartea a noua ll5

PARTEA A PATRACarteaazecea ....;. 207

Cartea a unsprezecea ... . 772

Carteaadouasprezecea . 403

Epilog

Redactor: Mrnnru AcsnNrETehnoredactare computerizati: MrHlnrl' Crupu

Designul copertei: Aronnnl AposrorIlustralia copertei: Ivan Kramskoi, Portretul unei femei

O. M. nocroeecutlEPATbfl KAPAMASOBEIMocKsa, l95B

Toate drepturile asupra ediflei in limba romAni aparlinGRUPULUI EDITORIAL CORINT.

CORINT este marcd inregistratd.

ISBN 978-60 6-7 93-302-4Volumul II - ISBN: 978-606-793-304-8

Descrierea CIP se gisegte la Biblioteca Nalionali a Rominiei.

Cartea a opta

MITEA

IKuzma Samsonov

Dvtrru FpoooRovtcl, caruia Gruqenka, luAndu-gi zborul spre

o nou[ viagl, avusese griji la plecare se-i ffimita un ultim salut,

,,poruncindu-i" si nu uite niciodatd ceasul in care il iubise, deqi

nu gtia nimic despre ultimele evenimente din viaga ei, era, la rAn-

dul sf,u, peste m[sur6 de hd,rguit qi de zbuciumat. in ultimele dou[

zile se afla intr-o stare de tensiune atat de cumplite, incAt - dupicum povestea el insuqi mai apoi fi fost de mirare sd fi fost

lovit de apoplexie. in ajun, Alioqa il ciutase peste tot in zadar,

dupd cum nici Ivan nu apucase s[ se vadl cu el la restaurantul

unde- rlmdsese vorba sA se intdlneascd. Gazdele primiserf, dispo-

zigii sa nul dea in vileag. $i-n vremea asta - tot dupa mf,rturisi-

rile lui de mai tArziu - el se dadea de ceasul mortii' ,,luptAnd din

resputeri impotriva sorgii, ca sa ias[ la un liman". Fusese in stare

chiar se plece din ora$ pentru cAteva ore, mdnat de nigte interese

urgente, deqi se temea s-o scape o singurd clipa din ochi pe

Grugenka. Toate aceste tmprejuriri aveau sf, fie stabilite punct cu

punct qi cu cea mai mare precizie ulterior; deocamdati, mA voi

mulgumi s[ mengionez doar ceea ce este strict necesar dinperipegiile celor doud zile de trist[ amintire din preajma cumplitei

nenorociri ce s-a abatut atat de nlprasnic asupra lui.

Grugenka, desi ii dlruise o or[ de dragoste sincer[ qi adev[ratd,

il chinuia uneori, intr-adevar, cu o cruzime s[lbaticd. Ceea ce-l

tortura mai ales era faptul cd nu izbutea cu niciun pret se afle ce

gAnduri are; nu era chip se scoata ceva de la ea, nici cu binele, nici

6 Dosroieuski

cu reul. Grugenka nu se lesa prinsd chiar aga lesne qi Dmitri qtia cdL,

daci ar insista prea mult, s-ar supira pdn[ la urmi pe el gi l-arplrisi poate definitiv. Banuia -

qi pe buni dreptate - cd gi insufletul ei se de o lupt5, ci gi ea se afle intr-o mare cumpind, str[-duindu-se sA ia o hotdrAre, fan a izbuti sI aleagd intr-un fel, 9ipresupunea, gi nu fhri temei - deqi ii sAngera inima la gAndul

acesta -, cd in unele clipe il ura de moarte gi pe el, qi pasiunea pe

care o avea pentru ddnsa. $i, intr-adevdr, aga gi era, cu toate cd nuputea deloc s6-qi dea seama care putea fi de fapt pricina fra-mAntdrilor sale. in ceea ce-l priveqte pe el, intrebarea chinuitoarecare-l fhcea s[-qi sparg[ capul se rezuma la urmStoarea alternativA:

,,Ori el, Mitea, ori Feodor Pavlovici." Un amdnunt deosebit de

interesant: Mitea era absolut convins cd Feodor Pavlovici avea

s1-i propun[ Gruqenkei, daci nu cumva o qi fbcuse pAni acum,

cf,sdtoria dupa lege; nici o clipa nu-gi inchipuise cf, batrAnul afe-

meiat spera sd scape numai cu trei mii de ruble. Era concluzia lacare ajunsese Mitea, cunoscAnd atat de bine felul de a fi al

Gruqenkai. Iatn de ce uneori i se pdrea c[ toatd framAntarea qi toateezitarile ei se datorau numai faptului cd nu qtia inci pe care din eis6-l aleagi qi de pe urma cui va trage mai multe foloase.

OricAt de ciudat ar pdrea, Mitea nici nu se gAndea m[car laintoarcerea ,,ofigerului", adici a omului care jucase un rol atet de

nefericit in viaga Gruqenkai, gi pe care ea il aqtepta infiorati de

emogie gi de teama. Ce-i drept, in ultimele zile, Gruqenka nu maipomenise un cuvAnt despre el. Cu toate acestea, aflase chiar de laddnsa despre scrisoarea pe care i-o trimisese cu o lun[ inainte se-

duc[torul ei, ba chiar cuno$tea, fragmentar, cuprinsul acestei so-

lii. Grugenka nu se sfiise sE i-o arate, din rxutate, dar care nu-i fu-sese mirarea vFndnd ca Mitea nu facuse niciun caz de ea. Era unlucru destul de greu de explicat; se poate sf, nu-i fi dat prea multeatenfie, pentru cf,, obsedat de zbuciumul oi de monstruozitatearivalitagii ce se iscase intre tata gi fiu din pricina unei femei, nu-giputea imagina, cel pugin in momentul acela, o situagie mai neno-rocitd qi mai primejdioasa decAt asta. Pur qi simplu nu credea inexistenla acestui logodnic, care rds[rea din senin, dupi o absengi

de cinci ani, qi mai ales nu credea c[ ar putea si soseasci chiar

FragiiKaramaTov 7

atAt de curAnd. $i apoi, in scrisoarea pe care Grugenka i-o pusese

sub ochi se pomenea in termeni destul de nebulogi despre even-

tuala inapoiere a rivalului, de altfel, scrisoarea era foarte confuz[,

afectatd gi plina de declaragii sentimentale' Tiebuie sd adiug[m,I

lnsa, ca \rrugenKa avusese grijd sl acopere ultimele rAnduri care

se refereau mai precis la intoarcerea lui apropiatf,. Pe de alta

parte, Mitenka igi amintea, reconstituind mai apoi scena, ci inmomentul acela zdrise pe chipul Grugenkai o expresie involun-

tard de orgolios dispreg fap de misiva sositi din Siberia.

Dupi aceea insd nu mai adusese niciodati vorba despre leg[-turile ei cu noul pretendent' aga incAt, pAnd la urm6, Miteaajunsese sA nu se mai sinchiseascd de el. In mintea lui nu stiruia

decAt un singur gAnd, gi anume c[, orice ar fi qi oricum s-ar

intoarce lucrurile, trebuie sd se incheie odati qi odatd rifuiala cu

taic5-sdu, iar deznodlmAntul nu mai putea sf, intArzie mult.A$tepta, deci, cu sufletul la guri ca Gruqenka sd se decidd in-tr-un fel, fiind convins cd se va decide intr-o clipi, sub influenga

unei inspiragii de moment. Oricdnd putea' aqadar, s[-i spun[:

,,Ia-md, sunt a ta pe veci", qi atunci lucrurile aveau si se

lf,mureasc[ de{initiv; fara sa mai stea pe gf,nduri' Mitea o s-o ia

in brage qi o sA plece cu ea cdt mai departe, neaperat departe de

tot, daci nu chiar la capatul plm6ntului, in orice caz, undeva pe

cele mai indep[rtate meleaguri ale Rusiei, unde se vor cdsitori,stabilindu-se incognito, aqa incAt sd nu se mai gtie nimic despre

ei nici aici, nici acolo, niciieri. Atunci, o, atunci o s[ inceapi cu

adevirat o viagl noul! Visa necontenit, cu infrigurare, aceastd

viafl noui, ,,cinstit6" (in orice caz cinstitd'). Inima lui era inse-

tate de o primenire, a$a incdt si se simti ca un nou-nescut.

Mocirla in care se cufundase cu bund qtire 1l scArbea peste

mf,suri gi, ca atdgia algii in imprejuriri similare, era incredingat

ca nu putea fi alta salvare pentru el decAt se schimbe locul: sitr6iascf, in mijlocul unor oameni necunoscufi, in alte condi4ii

decAt pAni acum, s[ plece cAt mai departe de oragul acela

blestemat, qi atunci cu siguran(i totul va renaQte, totul va c[pd-ta alta faga! Era singura lui nidejde, singurul lucru pe care-l

rAvnea din adAncul sufletului.

8 Dostoieuski

Asta bineingeles in prima ipotez6, cea fericitd. Exista insf, qi

cealalte posibilitate de a se rczolva lucrurile, o posibilitate pe

drept cuvAnt ingrozitoare. Dacd Gruqenka o s5-i spuna la unmoment dat: ,,Pleac6, eu qi Feodor Pavlovici am hotlrAt si ne

cunun6m, n-am ce face cu tine", atunci... atunci... Mitea nu qtia

prea bine ce s-ar fi putut intAmpla in cazul acesta qi - trebuie siL

recunoa$tem - n-a gtiut pAna in ultima clipa. N-avea niciointenfie precisd, crima n-a fost premeditatd. E adevdrat c-ourmirea pas cu pas pe Gruqenka, spionAnd-o neincetat, qi-qi

facea sAnge riu din pricina ei, dar, cu toate acestea, nu se aQtepta

decAt la un deznodemAnt fericit. Nu voia sd admita nicio a[t[eventualitate. Aici, insd, incepea o nou[ tortura, se ridica o noudprobleml, sffeine de preocuparile lui, dar tot amt de inexorabilaqi fari nicio solugie.

PresupunAnd cI Grugenka i-ar fi spus: ,,Sunt a ta, ia-m[ gi

du-mf, cu tine", cum avea sd se descurce? S-o ducd, prea bine, dar

cu ce parale? Veniturile pe care Feodor Pavlovici ani de-a rAndul

i le asigurase, lepndAndu-i cAnd qi cAnd o sumi de bani ca pe opoman[, erau secdtuite. Grugenka avea cu siguranfd ceva pus

deoparte, dar in privinga aceasta Mitea se dovedea de o mAndrie

feroce: voia cu tot dinadinsul s-o ducd de acolo ca sd inceapA ald-

turi de ea o viafi noul cu resursele lui, nicidecum cu ale ei; nicim[car nu i-ar fi trecut prin cap sd primeascd bani de la dAnsa, era

o idee intolerabila pentru dAnsul, un lucru odios. Nu voi stdruiprea mult asupra acestui amenunt qi nici nu voi incerca s[l ana-

lizez, mulgumindu-ma s6-l dau numai ca un exemplu menit sd

arate starea lui de spirit in momentul acela. Cauza indirectd gi

inconqtientd care o determina s-ar fi. putut sA fie ins[qi nemir-turisita lui suferingn prilejuit[ de faptul cd-qi insuqise in mod

necinstit suma incredingatl de Katerina Ivanovna. ,,Destul m-ampurtat ca un ticilos cu una dintre ele", se mustra tot timpul, dupicum povestea el insuqi mai apoi, ,,ar insemna si fiu gi cu cealalte

tot atet de nemernic; dacd afle cumva Grugenka, cu niciun prefn-ar mai vrea sd se marite cu o secdtur[ ca mine!" Cum sf,-gi pro-

cure atunci mijloacele necesare, de unde sA facl rost de bles-

temagii acegtia de bani? Dacf, nu glsea fonduri nic[ieri, totul avea

Fra6iiKaranaTou 9

sA se duc[ pe copc[, n-o si se mai intdmple nimic Ai asta ,,numaiqi numai pentru c[ n-am avut nicio legcaie, mai mare ruqinea"!

Mi-ag permite aici sd anticipez, ar[tAnd c6, de fapt, gtia de

unde si facd rost de bani, $tia poate chiar unde sunt ascungi.

Deocamdatd md mulgumesc sd spun doar atat, dat fiind ca mai

incolo lucrurile se vor lamuri de la sine; ag mai avea totuqi ceva

de adaugat ca si explic - poate chiar nu atet de clar cdt ar tre-

bui - in ce consta principala dificultate pentru el; ca si-gi pro-

cure aceste resurse care se aflau puse undeva la pAstrare, ca sf,

dobAndeascd dreptul de a le lua, trebuia mai intAi si-i restituieKaterinei Ivanovna cele trei mii de ruble, altfel ar insemna cd

,,sunt un punga$, o lichea!" Hotlri deci, tn sinea lui, si se dea

peste cap qi sd gf,seasci cele trei mii de ruble, ca s-o

despdgubeasca pe Katerina lvanovna. Ideea aceasta se inrddici-nase in el in ceasul din urmi, ca sd zicem aqa, de doua zile

incoace, din seara cAnd se intAlnise cu Alioqa pe drum, dupd ce

Gruqenka o infruntase atat de crunt pe Katerina Ivanovna;aflAnd din gura lui Alioqa cele intAmplate, Mitea recunoscuse

singur cd era un ticllos, cerAndu-i si impirt[geasc[ aceastd m[r-turisire Katerinei lvanovna, ,,dac[ asta ar putea s[-i aducd o cAt

de micd uqurare". i.r ttoupt"" aceea, desplrgindu-se de fratele lui,Mitea simgise ci trebuia sd-gi achite datoria faga de Katia ,,cu

orice pre!, chiar de-ar trebui sh ucidd sau si prade pe cineva. Maibine sd fiu un ucigaq qi un tAlhar in ochii tuturor' ai victimei qi-ai

celorlalgi, mai bine sd m[ duc la muncd silnicd in Siberia decAt

s-o las pe Katia sd spunl c[ i-am inqelat buna-credinte $i i-amfurat banii ca sa pot fugi in lume cu Gruqenka, sd incep o viagd

noud qi cinstita! N-ag putea s[ suport una ca astal" hotf,rAse el incele din urm[, scrAqnind din dingi, aga cd intr-adever avea toate

motivele sd se teamd in unele momente c-o sd sfArgeascf, prin-tr-o congestie cerebrale. $i totuqi, nu voia inca si se dea batut...

Ce ciudaqi sunt uneori oameniil S-ar fi spus cd, de vreme ce

ajunsese la aceasti concluzie, nu-i mai rimAnea decdt sa-qi frAnglmAinile de disperare; de unde sf, ia un coate-goale ca el o sumi atAt

de mare de bani? Cu toate acestea, pAnd in ultima clipa sperase

c-o sl fac[ rost de parale, cI poate au sd-i pice din cer. Cam asta