O ISTORIE COMENTAT A MISCRII LEGIONARE, 1927-1999- DISCUTIE CU MIRCEA DIMITRIU (fragmente din volumul "Miscarea Legionara intre adevar si mistificare" de Liviu Valenas, Ed. Marineasa, 2000) Nota: Acest interviu constituie materialul primar pentru volumul citat mai sus, care aduce o serie de completari si revizuiri la informatiile prezentate aici. Istoria Miscrii Legionare reprezint un subiect extrem de interesant pentru istorici, mai ales c este un teren nc nedefrisat. Este simptomatic n acest sens, c la o dezbatere organizat de TVR, n 16.01.91, asupra asa numitei rebeliuni legionare din 21-23 Ianuarie 1941, nu a luat parte (alturi de moderatorul emisiunii) dect istoricul Dan Amedeo Lzrescu, restul istoricilor romni refuznd s participe. Dup Decembrie 1989 s-ar fi putut aborda de ctre istoriografia romneasc istoria Legiunii, dar, s-a evitat tratarea acestui subiect delicat. Nu este o surpriz, istoricii romni nu au dorit si nu doresc s abordeze subiecte delicate, precum perioada regimului carlist (1938-1940), personalitatea lui Carol al II-lea, guvernarea lui Ion Antonescu si chiar istoria regimului comunist din Romnia. Refuzul de a aborda astfel de subiecte pare s-i dea dreptate aceluiasi Dan Amedeo Lzrescu, care declara n 1991, "c n perioada comunist istorigrafia romneasc a fost cea mai slab din tot Estul Europei, fiind si n urma Albaniei"... Ascunderea adevrului nu serveste la nimic bun, cci asa cum spunea Nietzsche, "Toate adevrrile care sunt tinute n tcere devin otrvitoare"... Dup 1989 s-a scris foarte mult despre Miscarea Legionar, dar fie c s-au reluat tezele din timpul regimului comunist ( n lucrarea "Mihai Moruzov si Serviciul Secret de Informatii al Armatei Romne",Bucuresti, 1997, istoricul SRI Cristian Troncot, vorbeste despre Legiune ca despre o "miscare ultranationalist, terorist"), fie abund o memorialistic legionar, care a adus multe precizri si detalii care lipseau, dar care, inerent, este partizan. n aceste conditii nu este de mirare c singura lucrare serioas apartine unui istoric strin, spaniolul Francisco Vega ("Istoria Grzii de Fier", Barcelona, 1988), republicat n Romnia, dup 1990, n mai multe editii, n prestigioasa editur "Humanitas". Nu este pentru prima dat, cnd istoricii strini i depsesc pe cei romni, n tratarea unor aspecte din Istoria Romniei... Abordarea unui subiect din istoria modern a Romniei nu poate fi fcut dect fie apelnd la consultarea arhivelor, fie recurgnd la memorialistic. Majoritatea documentelor, care privesc istoria Miscrii Legionare se afl ns n prezent n arhiva Serviciului Romn de Informatii, ca atare ele nu ne-au fost accesibile (nu au fost accesibile nici pentru istoricul Francisco Vega...). Tratarea istoriei Miscrii Legionare trebuie depolitizat, fr patimi inutile. n aceast situatie singura solutie, care ne-a mai rmas, a fost recurgerea la mrturiile unor persoane, care au avut un rol conductor n Miscarea Legionar. Actualmen- te persoana cea mai ndrepttit s vorbeasc, din interiorul Legiunii, despre Legiune, este fr ndoial MIRCEA DIMITRIU, care dup 1993 (moartea lui Horia Sima) a preluat n bun parte prerogativele conducerii Miscrii Legionare. Mircea Dimitriu, aflat n Miscarea Legionar nc din 1928, dublat de o memorie prodigioas si de o evident cultur, a fost un interlocutor pasionant. Tinem s-i multumim si pe aceast cale. Multumirile noastre se ndreapt si spre d-nii Iulian Neamtu, Constantin Trlea, Dr. Dionisie Ghermani, Dr. Nicolae Stroescu-Stnisoar, Wilfried H. Lang si Nicolae Moranciu, care ne-au pus la dispozitie un vast material documentar, care a fcut posibil structurarea ntrebrilor noastre. Amplul dialog purtat (n care noi nu ne-am permis s modificm rspunsurile interlocutorului nostru), credem c reprezint o modest contributie la cunoasterea istoriei Romniei moderne, mai ales c pentru prima dat se vor afla date despre o perioad mai putin cunoscut a Legiunii, cea de dup 1945. Din aceast cauz, credem c difuzarea acestui material pe "Internet", va servi n primul rnd istoricilor romni si strini. Liviu Vlenas

1

I. NCEPUTURILE MISCRII LEGIONARE (1927-1933) Nunta de la Crng Liviu Vlenas.: - D-le Mircea Dimitriu, nainte de a porni lunga noastr discutie despre istoria Miscrii Legionare, v-as ruga s v faceti o scurt prezentare. Mircea Dimitriu.: - Sunt nscut la 13 martie 1913 la Panciu, n fostul judet Putna, din printi romni, de profesie viticultori. Mi-am fcut liceul, mai nti la "Unirea" din Focsani, apoi la "Gheorghe Lazr" din Bucuresti si l-am terminat la "Papiu Ilarian" n Tg.Mures, unde am luat si diploma de bacalaureat. Am urmat, din 1932, Politehnica din Timisoara, pn in 1938, cnd n urma prigoanei dezlntuit mpotriva Miscrii Legionare de ctre Carol al II-lea, am fost nevoit s m refugiez n Germania. Dup un an de practic ntr-o fabric, m-am nscris la Politehnica din Berlin-Charlottenburg, lund-o dela nceput, nereusind s obtin recunoasterea anilor studiati la Timisoara. Concomitent, am urmat cursurile dela "Aussenwissenschafliche Fakultt". n timpul guvernrii Antonescu-Sima, am rmas la Berlin, unde am condus grupul de legionari, care se mai afla acolo. Aflnd de decizia lui Hitler, de a-l sprijini pe Antonescu contra noastr, am plecat la Bucuresti spre a da alarma. Am ajuns tocmai n ajunul puciului lui Antonescu din 21-23 Ianuarie 1941. Fiind urmrit n vederea arestrii, m-am ascuns cteva luni n Romnia, apoi am reusit s fug din tar, ajungnd din nou la Berlin. Aici nefiind internat, ca majoritatea legionarilor, am putut s m ocup de legtura dintre legionarii nc liberi din tar si Horia Sima, care era internat. n acelasi timp mi-am putut continua studiile, dar pe care nu le- am mai terminat, din cauza arestrii mele de ctre GESTAPO, n 1942, cnd eram n vizit la Paris. Am aflat ulterior c arestarea mea s-a produs la ordinul personal al lui Ribbentrop. La Paris am fost ncarcerat n nchisoarea "Cherche-Midi", transferat nu dup mult timp la Spandau, apoi la sediul GESTAPOului din Berlin, pe urm internat, mpreun cu restul studentilor legionari din Berlin, n lagrul de concentrare dela Buchenwald. Dup eliberarea din lagr, la 23 August 1944, am luat parte la Guvernul dela Viena, prezidat de Horia Sima. n urma capitulrii Germaniei, m-am refugiat n Bavaria, unde am lucrat ca slug la un tran, numai pentru mncare si adpost. Am ajuns apoi n Italia, la Roma si Aversa, unde era un lagr britanic pentru refugiati. De acolo am fost trimis de Horia Sima la Salzburg, ca s coordonez activitatea legionarilor din Austria si Germania Occidental, unde se organizaser, mai peste tot, "Comitetele romnesti". Avnd sprijinul organizatiilor caritative ale Bisericii Romano-Catolice, precum si ntelegerea autorittilor locale, aceste comitete au ajutat, n acele timpuri, mii de refugiati din Romnia, oferindu-le un prim adpost, hran gratuit si ajutndu-i s ajung mai departe n Vest, ori s-si gseasc un loc de munc. Cnd francoamericanii au propus Miscrii Legionare o colaborare ofensiv, pe plan militar, am primit ordin de la Horia Sima, s m ocup, mpreun cu dr. Mircea Musetescu, de conducerea, din partea Miscrii Legionare, a acestor operatiuni. Dup sfrsitul colaborrii cu franco-americanii, m-am angajat n Germania Occidental, ntr-o fabric de aparate de radio si apoi ntr-una de masini unelte, mai nti la planificarea productiei si ulterior n departamentul electric. Dup ce am iesit la pensie, cu o sum modest, dar suficient unui trai decent, am fost nsrcinat de Horia Sima cu conducerea Secretariatului General al Miscrii Legionare din afara trii. Ulterior mortii lui Horia Sima, o adunare de cadre legionare a desemnat un Grup de Comand pentru Miscarea Legionar din afara Romniei, fiind si eu numit ca membru n acest organ si care caut, n ciuda piedicilor de comunicare, s-si acorde pozitiile si actiunile cu Miscarea Legionar din tar, ambele fiind o unitate de nedesprtit. n Miscarea Legionar am primit gradul de comandant-ajutor n 1935, cel de comandant n 1952 si cel de comandant-general-ajutor n 1954. L.V.: - Acest "Grup de Comand" al Miscrii Legionare din Exil, din cte persoane este format ? M.D.: - Grupul a fost format initial din patru persoane, ns dup mbolnvirea grav a lui Faust Brdescu (care a revenit n Romnia, fiind ngrijit de familie) am rmas trei persoane, la Paris, Dumitru Cretu si Filon Verca, iar n Germania, la Stuttgart, persoana mea. L.V.: - Dup 1989, ati mai revenit n tar, chiar numai pentru o scurt vizit ? M.D.: - Nu, din motive familiare.2

L.V. : - Cum ati ajuns d-le Dimitriu s faceti parte din Miscarea Legionar ? M.D.: - Totul a pornit de la faptul c am asistat la nunta lui Corneliu Codreanu, din data de 13 Iunie 1925. Dup aceea am luat legtura cu Frtia de Cruce "Victoria" din Focsani, fiind ajutat n acest sens si de fratele meu, membru al Frtiei de Cruce, mai mare dect mine cu patru ani. Din aceast Frtie de Cruce fceau parte si Iordache Nicoar, Victor Chirulescu, Dric Atanasiu. Pe urm am ajuns s activez ntr-o alt Frtie de Cruce, unde eram fotograful ei, mpreun cu Traian Cotig, Gheorghe Serban, Stan Serban, Zanetti. Asta se ntmpla n 1928. L.V.: - Erati foarte tnr atunci, aveati n fond numai 15 ani... M.D.: - Da, eram elev de liceu... ntre timp n orselul meu, Panciu, era un vechi legionar, Neculai Voinea, cu care, n vacante, fceam marsuri mpreun, ne duceam de pild la Soveja, unde aveam o baz foarte solid n persoana fratilor Blan (trei frati foarte bogati din sat). Ajuns la Bucuresti, la liceul "Gheorghe Lazr", am cutat un contact cu Miscarea Legionar, dar nu l-am putut realiza, am gsit ns un alt contact, la buletinul "Anti-iudeo-masonic" al doctorului Vasile Trifu, unde impreun cu Vasile Prjescu si Toma Petrescu, lucram n redactia acestei publicatii, n strada Lipscani... L.V.:- Fiindc v-ati referit la nunta lui Corneliu Codreanu, dac vreti s descrieti acest eveniment, mai ales c nu mai exist filmul acestei nunti (pelicula a fost distrus la putin timp din ordinul Partidului National Liberal aflat la guvernare)... M.D.: - Este greu acum s-mi amintesc toate detaliile, au trecut de atunci 74 de ani... Nunta lui Codreanu s-a desfsurat la Crng, la vreo trei km de Focsani, asistenta era format din cteva zeci de mii de persoane (unii au apreciat cifra ntre 80.000 si 100.000...). Corneliu Codreanu mpreun cu tnra sa sotie Elena, si-au fcut aparitia ntr-un car tras de boi, bine decorat. Eu aveam atunci numai 12 ani, eram elev de liceu n clasa a doua, stteam la margine, mpreun cu nc un prieten si ne uitam cu mare curiozitate. Nunta era organizat n aer liber, era var si vreme foarte frumoas. Atunci l-am vzut prima dat pe Corneliu Codreanu... L.V.:- Ce impresie v-a fcut Corneliu Codreanu ? M.D.: - Un tnr voinic, mbrcat n hainele lui traditionale, adic n port bucovinean. Era un tnr nalt, cu o privire care fascina. Avea evident un fel de magnetism. Ulterior a devenit si mai vizibil aceast atractie pe care o difuza n rndul tinerilor, n rndul maselor. Cine l ntlnea, era foarte impresionat de el... Cine era Corneliu Codreanu ? L.V. : - Magnetismul, charisma personal a lui Corneliu Codreanu, s fie o explicatie, sau una din explicatii, pentru ce Miscarea Legionar, de la 7 membri a ajuns n 13 ani la peste 800.000 de membri ? M.D.: - Nu as spune asta. Mai degrab ideile lui, pe care le-a promovat cu mult perseverent, au dus la aceast evolutie numeric a Miscrii Legionare. L.V.: - Istoricul Dan Amedeo Lzrescu, membru si al conducerii actuale al PNL, a afirmat, la 16 Ianuarie 1991, ntr-o emisiune televizat (realizat de Vartan Arachelian) : "Corneliu Codreanu nici mcar nu a fost romn"... Este adevrat acest lucru ? M.D.: - Este bine c puneti aceast ntrebare, ca s putem lmuri lucrurile. Aceast insinuare nu este deloc nou, reia teze mai vechi. Insinuarea apare si n mai 1938, din gura procurorului militar Ionescu, n procesul intentat lui Corneliu Codreanu, din ordinul lui Carol al II-lea. Procurorul militar Radu Ionescu a spus atunci "Ce vroia s afle aici Corneliu, fiul lui Zelinzki si al Elizei Brauner" ? "Ce vroia s afle omul care ducea o actiune de ntelegere cu organizatii strine" ? Rspunsul pe care l-a dat avocata lui Codreanu, Lizeta Gheorghiu este urmtorul : "Tatl lui Corneliu Codreanu, Ion Zelea Codreanu si trage obrsia dintr-o familie de rzesi moldoveni din satul Ighesti, din tinutul Storojinetului din Bucovina. Tatl acestui Ion Zelea Codreanu se numea Neculai Zelea, numele de Zelea provenind din amintirea mbrcmintii de lupt a3

ostasilor moldoveni. Numele de Zelea nu se pstrase ns de-a lungul anilor. Dup anul 1785 Bucovina a trecut sub administratie austriac, devenind un simplu district al Galitiei, iar acest nume de Zelea, a fost schimbat de autorittile din administratie si armat n Zelinski, schimbare pe care o fceau toate stpnirile strine, cu popoarele minoritare din statul lor, ca si n Ungaria, Miklos pentru Nicolae, Istvn pentru Stefan etc. Limba romn nu mai era acceptat nicieri n Bucovina, iar religia ortodox era combtut cu energie, polonezii din Galitia fiind romano-catolici. Dar dac, n acest fel, schimbarea numelui era relativ usoar, n schimb religia ortodox nu mai putea fi schimbat cu aceeasi usurint. De obicei, cnd numele era schimbat, religia ortodox rmnea nscris si prin autentificarea ei se putea face cu certitudine si consemnarea originii romne. n aceste conditiuni, tatl lui Corneliu Zelea Codreanu a ajuns s fie numit Ion Zelinski, dar originea sa romneasc era certificat de un act de botez, n limba romn, precum si de religia ortodox, exclusiv romneasc, n care se fcuse botezul. Mai mult dect att, ca o confirmare sigur, certificatul de botez al lui Ion Zelinski are si viza consulatului romn din Cernuti. Ori pentru a obtine o astfel de parafare, nu se puteau adresa dect cei de origine romn. n familia lui Ion Zelea Codreanu toti antecesorii au fost pdurari, asa c alturi de pronumele de Ion, mai era trecut alturi, pe acte, acel de Pduraru, care indica ocupatia. Deci tatl su era nregistrat Neculai Zelinski-Pduraru. Acesta ia n cstorie pe romnca Maria Anticu si aceasta devine mama lui Ion Zelea Codreanu. Purtnd numele de Ion Zelinski-Pduraru, acesta se cstoreste cu Eliza Brauner, care era romnc de religie ortodox, iar nasul la cununia lor a fost A.C.Cuza. n 1902 familia Ion Zelinski-Pduraru trece n Moldova romneasc, iar aici Ion Zelinski Pduraru consider c este cazul s-si modifice numele dup datina strbun si ca urmare devine Ion Zelea Codreanu. Aceasta este ntreaga ambiant, care explic numele de Zelinski si transformarea sa n Zelea, iar aceluia de Pduraru n Codreanu. Toate aceste date amintite fac dovada c n privinta tatlui, poate fi urmrit originea curat romneasc din mosi strmosi, modificrile de nume aprnd n mod artificial, prin interventiile unor autoritti strine. nainte de mplinirea vrstei de trei ani, Corneliu Zelea Codreanu nu mai avea nimic comun cu numele de Zelinski, nume care nu a fost dect un artificiu, ca si alte nume impuse de cei pe care mprejurrile i fcuser stpni peste unele provincii romnesti". L.V.: - Istoricul spaniol Francisco Vega, n teza sa de doctorat "Istoria Grzii de Fier" (publicat la Barcelona n 1988), sustine ns "c mama lui Corneliu Codreanu era o nemtoaic bavarez, de religie romanocatolic"... M.D.: - Probabil c Francisco Vega a dorit s fie obiectiv, dar s-a informat din surse complet gresite ! Sotia lui Ion Zelea Codreanu, Eliza Brauner, este fiica romncei Marita Srghii si a romnului ortodox, dup mam, Costache Brauner. Acest Costache Brauner este fiu al romncei Cernea si al lui Adolf Brauner de origine german bavarez. Asadar, toti antecesorii lui Corneliu Zelea Codreanu sunt romni, cu exceptia unui strbunic al mamei, Adolf Brauner, care era un german desnationalizat. Aceast analiz a genealogiei lui Corneliu Zelea Codreanu trebuie ncheiat cu cele spuse in 1938 de avocata Lizeta Gheorghiu : "Comparati acum adevrul cu mistificarea si veti socoti ct miselie s-a vrsat si se mai vars asupra Miscrii Legionare, cci mi se pare o miselie s lovesti pe un strnepot, cu aceleasi arme, pe care le-au inventat strinii mpotriva strbunicului" ! L.V.: - Este o boal mai veche la romni, de a gsi diverse origini strine persoanelor antipatizate (Mihai Eminescu era "srb", Caragiale "grec", sau chiar "ultimul fanariot", Iuliu Maniu "papistas", Regele Mihai "neamt" si asa mai departe...). Iar multi din Vechiul Regat i considerau si i consider pe romnii ardeleni "unguri", sau "vnduti ungurilor"... M.D.: - La data de 29 Noiembrie 1918, primarul liberal al orasului Cernuti, Marmeliuc a fcut o caracterizare pentru Ion Zelea Codreanu si care a fost publicat n organul de propagand "Glasul Bucovinei". Iat textul despre Ion Zelea Codreanu : "Unul din cei mai intransigenti idealisti ai neamului nostru, nenduplecat n nici o ntorstur a vremii si luptnd fr rgaz si fr sovire pentru drepturile clasei trnesti, din rndurile creia s-a ridicat si al crui port curat, ca sufletul trnimii, l poart mereu, a sosit ieri la Cernuti, pentru a se bucura de fericirea trisoarei sale la a crei realizare a contribuit o viat ntreag. Mnat de zborul sufletului su romnesc, a prsit la 1898 orasul Suceava, al crui elev a fost si de atunci nu a mai clcat pe pmntul Bucovinei, pn n clipa cnd glasul puternic al gliei bucovinene si-a chemat fiii din toate prtile, ca s ia parte la srbtoarea izbvirii sale. Ion Zelea Codreanu a venit ca biruitor, are mngierea duioas a lupttorului drz, care si vede mplinit ideea pentru care a purtat un steag ce nu l-a plecat nimnui si4

niciodat. Maiorul romn, viteazul decorat de attea ori n asprimea glorioas a frontului, tranul, fiu al acestor plaiuri, vine astzi la noi". Iat cine a fost tatl lui Corneliu Zelea Codreanu. L.V.: - Apelativul de "cpitan" dat lui Corneliu Codreanu, de unde provine ? M.D.: - Corneliu Codreanu nu avea un grad militar de cpitan. El participase, ca voluntar, cu mult eroism, la campania din 1916 a primului rzboi mondial. Fcuse liceul militar dela Mnstirea Dealului si a luat parte la trecerea Carpatilor si la dezrobirea Ardealului. Cnd ns a nceput retragerea din toamna anului 1916, comandantul regimentului l-a trimis acas, fiind prea tnr (17 ani) pentru Front, cu toat rugmintea lui de a continua lupta. Spiritul de ordine si disciplin, obtinute n aceast perioad l-au caracterizat n ntreaga lui scurt viat. Ion Mota, n cutarea unei denumiri, alta dect "sef", o denumire usor ridicol ("Hei sefule"...), i s-a adresat primul cu titulatura de "Cpitan", adic "Cpetenie", urmat apoi de toti din Legiune. Constituirea Centrului Studentesc Legionar Timisoara L.V. : - Acest prim contact, vizual, pe care l-ati avut la Crng-Focsani, n 1925, cu Corneliu Codreanu, v-a marcat drumul n viat ? M.D.: - Nu as putea spune... Eram atunci mult prea tnr. Ulterior ns, contactul cu Frtiile de Cruce, cu prima si mai ales cu a doua, unde avnd si un aparat fotografic, fceam fotografii n sedintele pe care le tineau, iar ulterior, n marsurile executate mpreun cu Neculai Voinea n judetul Putna si n special pe Valea Susitei, nspre munti, sunt acelea, care m-au determinat din ce n ce mai mult n aceast directie. Dup terminarea liceului, la Tg.Mures, am revenit acas, nu mi-am putut continua studiile, din cauz c printii mei nu mai aveau mijloacele financiare necesare, fiind loviti si ei de criza economic mondial, declansat n 1929. n aceast perioad, am adncit activitatea legionar, alturi de acelasi Neculai Voinea. n anul urmtor m-am dus la Timisoara la Politehnic, unde, dup ce n prealabil trecusem pe la sediul Miscrii Legionare din Bucuresti (am luat dela Corneliu Codreanu autorizatia de-a face un cuib legionar la Politehnica din Timisoara), am nfiintat primul cuib la Politehnica din orasul de pe Bega. Corneliu Codreanu mi-a dat si un om de contact n judetul Timis-Torontal, profesorul Ilie Ghenadie, care era un legionar cunoscut la Centru. Deci n toamna lui 1932 am nfiintat la Timisoara primul cuib legionar, care ulterior a crescut la vreo sase cuiburi, care au constituit Centrul Studentesc Legionar Timisoara, pe care l-am condus pn am plecat din Romnia, n 1938. L.V.: - Cum se fcea, practic, constituirea unui cuib legionar ? M.D.: - Se poate afla citind "Crticica sefului de cuib". La Timisoara se afla atunci o mare cantitate de membri ai partidului lui A.C.Cuza. De asemenea comunistii si simpatizantii lor, erau numerosi. Erau multi studenti din Basarabia, dintre care foarte multi de origine rus. La Timisoara se ddeau cu precdere burse pentru studentii din Basarabia. n aceast mare de studenti, care n majoritate erau afiliati LANC-ului (Liga Aprrii National Crestine) lui A.C.Cuza si dup cteva luni de zbateri, am gsit ctiva camarazi, ctiva prieteni, chiar din anii superiori dela Politehnic (cu 4-5 ani mai mari dect mine), care nclinau spre Codreanu, dar nu erau activi. Astfel era biatul profesorului Brileanu dela Cernuti (era student n anul IV, eu fiind atunci n anul preparatoriu), altul era Gheorghe Dragomirescu. Trebuie s spun c eu am introdus la Timisoara un sistem de organizare, care diferea de cel prescris de publicatiile legionare. Fcusem un cuib central, compus din sefii cuiburilor, iar fiecare din acest cuib central devenea seful garnizoanei, prin rotatie, timp de o lun. Eu eram seful cuibului central. L.V.: - n terminologia legionar ce se ntelege prin "garnizoan" ? M.D.: - Totalitatea legionarilor dintr-un centru oarecare. Garnizoana la care m-am referit era cea a Centrului Studentesc Legionar Timisoara. n felul acesta, fiecare dintre sefii de cuib primea posibilitatea de a conduce ntreaga garnizoan timp de o lun, sub supravegherea sefului de cuib central, care eram eu. Activitatea noastr consta din marsuri de propagand prin judetul Timis-Torontal si ulterior n judetele Severin si Caras. ns mai aveam si alte activitti. Centrul Studentesc Legionar Timisoara a luat parte la o tabr de munc, care construia un cmin studentesc n Cluj. n anul urmtor am luat parte, cu studentii legionari din Timisoara, la5

tabra de la Carmen Sylva, care era condus personal de Corneliu Codreanu. Acolo construiam un dig de piatr, de aprare contra valurilor. L.V.: - Miscarea Legionar, a fost acuzat, printre altele, c ar fi fost o miscare (grupare) paramilitar, avnd si o uniform specific (cmas verde cu centur si diagonal). De unde aceast cmas verde ? M.D:: - Miscarea Legionar nu a fost niciodat "paramilitar"... Uniforma (cmas verde cu centur si diagonal) a fost o necesitate, pentru a deosebi Legiunea de cuzisti, care aveau cmsi albastre si de formatiunile lui Gheorghe Brtianu, care purtau cmsi galbene. Ulterior Corneliu Codreanu i-a acordat o semnificatie de simbol legionar. Culoarea verde n sine provenea dela culoarea ierbii proaspete de pe plaiurile romnesti, nu era o "inovatie" de "import". L.V.: - Ideea c Miscarea Legionar ar fi o grupare militar provenea si dela denumirile specifice n Legiune... M.D.: - Cnd Codreanu si ceilalti au ales la nchisoarea Vcresti pe Arhanghelul Mihail, ca patron, singura denumire potrivit cu misiunea pe care o avea Arhanghelul cu ostile ceresti, care se lupta cu Diavolul misunea pe care Codreanu si ceilalti (care erau cu el la nchisoare) si-au asumat-o, nu putea fi alta dect una cu rezonant de lupt. "Legiune" deci, nu partid, asociatie, grupare etc., care nu indicau nimic. Termenul de "garnizoan legionar" este lipsit de orice semnificatie militar, putnd fi foarte bine nlocuit cu "grup legionar", dar traditia oblig... n rezumat, nimic nu indic, c Miscarea Legionar ar fi fost vreodat o grupare paramilitar, care ar fi functionat dup regulamente militare, sau cvasi-militare. Tabra de munc dela Carmen Sylva L.V.: - Cum decurgea viata pentru legionarii n tabra dela Carmen Sylva (actuala Eforie Sud, iar pe vremea lui Dej "Vasile Roait") ? M.D.: - Stteam n corturi, pe malul mrii. Tabra era condus personal de Corneliu Codreanu, care se ocupa ndeaproape de educatia legionarilor, care veneau de pe tot cuprinsul trii, n schimburi de 2-3 sptmni. Tabra dura toat vara, deci trei luni, dar participantii se schimbau. n fiecare sear ne adunam n jurul unui foc de tabr, unde Cpitanul n picioare, explica, punea ntrebri sau rspundea la ntrebri. L.V.: - Cti luau parte la tabra dela Carmen Sylva ? M.D.: - n jur de 150 de persoane pe "schimb". Tabra dela Carmen Sylva a fost organizat ani de-a rndul, fr ntrerupere. Acolo am avut ca participanti si multi studenti polonezi, din organizatia nationalist polonez ABC. Mncarea se fcea n comun, erau tot felul de negustori din Constanta si din Bucuresti care ne donau alimentele, iar camaradele noastre gteau. Acolo se afla si Nicoleta Nicolescu, care era sefa organizatiei legionare de femei si care era deseori "indignat", c rolul femeilor n Miscare nu este suficient de subliniat. Nicoleta Nicolescu dorea ca femeile legionare s fie lupttoare, si nu s fie "la cratit"... ntr-adevr femeile si fetele, care erau n organizatia condus de Nicoleta Nicolescu au fost niste eroine, au rezistat la schingiuri, unele au fost aruncate n crematoriu de vii, cum s-a ntmplat n final si cu Nicoleta Nicolescu. Dup ce a fost arestat de autorittile carliste, n 1938, Nicoleta Nicolescu a fost torturat, violat si apoi trezit din nesimtire si constient, a fost aruncat n flcrile crematoriului... S revin ns la tabra dela Carmen Sylva. Cpitanul era prezent incontinuu, trei luni, vara, n aceast tabr, el revenea la Bucuresti abia dup terminarea ei. Eu am venit cu aproximativ 10 insi de la Timisoara, n 3-4 corturi si mncam la cazan, seara ascultam prelegerile lui Codreanu, iar n timpul zilei lucram la dig. Se mai fceau si marsuri n regiune, cu cntece. L.V. : - Care erau temele prelegerilor tinute de Corneliu Codreanu ? M.D.: - Vorbea despre principiile Miscrii si rspundea la ntrebrile care i se puneau. ntrebrile se refereau la diverse chestiuni, cum ar fi problema evreiasc, rolul femeii n societate si n Miscare, ce se ntmpl dac Cpitanul este asasinat... L.V.: - Ce s-ar fi ntmplat dac Corneliu Codreanu ar fi fost asasinat, ceea ce s-a si ntmplat ?6

M.D.: - Cpitanul a cerut s fie rzbunat ! Iar cei care erau prezenti au jurat s-l rzbune... L.V.: - De ce a cerut s fie rzbunat ? n fond rzbunarea nu este ceva crestinesc... M.D.: - Pentru c n toat istoria Neamului Romnesc, toti marii fptuitori au czut prin trdare ! Asa a czut prin trdare Mihai Viteazu, asa a czut Tudor Vladimirescu, prin trdare au czut si Horea, Closca si Crisan... Cpitanul era de prere c trebuie s se termine, odat si odat, n istoria neamului nostru cu trdarea ! L.V.: - La romni trdarea este o boal cronic veche, pn si Nicolae Ceausescu a fost trdat de "tovarsii" si de "lupt"... M.D.: - Toat Istoria Romneasc este plin de trdri ! L.V.: - Ati amintit c la Carmen Sylva, Corneliu Codreanu vorbea despre "chestiunea evreiasc" din Romnia. Concret, ce v spunea Codreanu, la Carmen Sylva, n aceast problem ? M.D.: - Tin minte, c n August 1936, la Carmen Sylva, la ntrebarea, de ce Miscarea Legio- nar este mpotriva evreilor, Cpitanul a rspuns : "Solutia legionar a problemei evreiesti n Romnia este sus de tot, n conducerea statului si const n totala incoruptibilitate a guvernantilor si din perfecta aplicare a legilor. Cnd vor constata c nu mai au pe cine corupe si nu mai sunt romni de vnzare, evreii vor prsi teritoriul nostru din proprie initiativ si de nimeni constrnsi"... Ca o parantez peste timp, asa s-a ntmplat n anii 19501960, cnd Dej a luat msuri contra nomenclaturii comuniste evreiesti. Atunci nomenclatura evreiasc, vznd c nu mai poate face "afaceri" sub Dej, a emigrat n Israel... Codreanu a mai continuat : "Iar dac vor mai rmne evrei dornici s triasc n pace cu noi si capabili de munc cinstit, productiv, cu att mai bine pentru ei si pentru Romnia"... "Deci cu att mai bine pentru noi legionarii" a conchis Codreanu. Aceasta era pozitia la care ajunsese Codreanu la maturitatea sa si a Miscrii. L.V.: - Care era vrsta si provenienta social a celor care luau parte la tabra dela Carmen Sylva ? M.D.: - Toate vrstele, absolut toate vrstele, chiar si mosnegi... Erau elevi, studenti, oameni de 30-40 de ani si erau si oameni de peste 70 de ani. II. LEGIUNEA NTRE ANII 1933-1937 Casa Verde Liviu Vlenas.: - Fiindc ati condus d-le Dimitriu Centrul Studentesc Legionar Timisoara, cam ct la sut, n perioada interbelic, din studentimea trii, era legionar ? Mircea Dimitriu.: - Studenti legionari propriu zisi erau cam 15-20 %, iar simpatizanti nc vreo 30-40 %, restul studentilor erau cu totul neangajati politic, n afar de cuzisti (care se aflau n special la Timisoara) si comunisti (n majoritate tot la Timisoara). L.V.: - Cum se manifestau acesti studenti comunisti ? M.D.: - Se manifestau exclusiv n clandestinitate. L.V.: - Nu exista si o studentime liberal si national-trnist ? M.D.: - Exista, dar era slab reprezentat numeric. La Timisoara aveam ceva studenti liberali. L.V.: - Din cte stiu, ati mai luat parte pe un santier de munc legionar, la Bucuresti, la construirea viitorului sediu al Miscrii Legionare, asa zisa "Cas Verde"...

7

M.D.: - Da, am participat la acest santier, mai precis spus, la facerea crmizilor necesare pentru Casa Verde. Acest santier era condus personal tot de Corneliu Codreanu. Eu aveam o grup de aproximativ 15 studenti camarazi din Timisoara si trei sptmni am fcut crmizi. La facerea crmizilor, lucra cot la cot cu noi si generalul Zizi Cantacuzino-Grnicerul, care avea peste 70 de ani... L.V. Din ce fonduri si pe ce teren s-a construit aceast "Cas Verde" ? M.D.: - Terenul a fost donat de o persoan, care fcea parte din organizatia "Prietenii Miscrii Legionare", mncarea necesar pe santier era druit de negustori din Bucuresti, care erau fie legionari, fie simpatizanti ai Miscrii. L.V. Pn la urm ce s-a ntmplat cu "Casa Verde" ? M.D.: - Dup ce a fost construit, la putin timp a fost ocupat abuziv de guvernul condus de Armand Clinescu, pe urm am reluat-o n 1940. n curtea casei, ntr-un mausoleu au fost depuse osemintele lui Corneliu Codreanu, tot acolo odihneau, din 1937 si Mota si Marin. L.V.: - Care a fost soarta acestui mausoleu si a "Casei Verzi" ? M.D.: - Comunistii au spulberat mausoleul... Iar Casa Verde a fost nationalizat de comunisti, care au dat-o n administrare CFR-ului, care a deschis acolo birouri. L.V.: - Miscarea Legionar nu a fcut diligente, dup 1989, pentru recptarea acestui imobil ? M.D.: - Miscarea Legionar actualmente nu este recunoscut juridic n Romnia. Se stie c legea elaborat n 1991, de Ion Iliescu si neocomunistii din jurul lui, interzice orice activitate legionar... Din aceste motive Miscarea Legionar nu a putut s fac nici o cerere pentru retrocedarea Casei Verzi. Sunt ns informat, c un frate al lui Corneliu Codreanu, care mai este n viat, Ctlin Codreanu, ar fi fcut o cerere pentru a primi Casa Verde napoi, dar nu a primit-o pn acum si sunt de fapt putine sperante s o primeasc dela actualul regim Constantinescu. L.V.: - Fiindc ati pomenit de familia lui Corneliu Codreanu, ce s-a ntmplat cu sotia lui Codreanu, dup asasinarea acestuia, n pdurea Tncbesti, n noaptea de 29 spre 30 Noiembrie 1938 ? M.D.: - Ea a fost lsat o vreme n pace, mai ales c a reusit s se ascund n Ardeal, undeva n Muntii Apuseni si de acolo a reusit s fug n Ceho-Slovacia, mpreun cu fetita pe care o adoptase Corneliu Codreanu (sotii Codreanu nu au avut copii). Fetita adoptat, Ctlina, era fetita unor rude. mpreun cu Ctlina, d-na Codreanu a ajuns la Praga, de unde a comunicat la Berlin, lui Ciorogaru, unde se gsesc si c doresc s fie ajutate s ajung la Berlin. Eu am fost trimis la Praga ca s le aduc la Berlin. Am reusit s o aduc pe d-na Codreanu si pe fetit din Ceho-Slovacia, cu cteva ore nainte ca trupele germane s ocupe complet Cehia (Boemia si Moravia), la 15 Martie 1939. Elena Codreanu a rmas n continuare la Berlin, a fost primit cu toat condescendenta de grupul nostru, Horia Sima, Papanace si ceilalti.. n 1940, dup ce Horia Sima a reusit s fac un guvern cu Antonescu, d-na Codreanu a revenit n tar. S-a bucurat atunci de toate onorurile si s-a stabilit la Husi, n casa printeasc. Dup puciul lui Antonescu, acesta a ncercat s o acuze de anumite nereguli, care tineau de codul penal, dar s-a dovedit n final c acuzatiile nu erau fondate, asa c a fost lsat n pace. A rmas n pace doar pn au venit comunistii la putere, care au arestat-o, doar pentru c fusese sotia lui Codreanu... Dup ce a fost eliberat, a trit la Bucuresti pn la moartea ei, survenit n 1994. L.V.: - Ce viat ulterioar a avut fiica adoptiv a lui Codreanu, Ctlina ? M.D.: - Au auzit c este inginer la o firm n Cluj si nu a avut de suferit din partea Securittii, care s-a convins repede c nu reprezint nici un pericol pentru regimul comunist. Propagand legionar prin Banat L.V.: - Cnd l-ati cunoscut pe Horia Sima ?8

M.D.: - Horia Sima mi-a fost recomandat de la Bucuresti, n 1932, ca sef al judetului Severin. Am luat contact cu el. Noi, Centrul Studentesc Legionar Timisoara, aveam obligatia s ajutm judetele din Banat n propaganda electoral si n general n toate activittile de propagand (de pild marsuri). Cnd Horia Sima a ajuns seful regiunii Banat, a devenit un fel de superior al meu. Ce fel de om era Horia Sima ? In primul rnd trebuie s spun c era o persoan foarte inteligent. n al doilea rnd, era foarte ndrznet, care nu avea nici o fric de moarte. Se bga unde era pericolul mai mare n luptele cu jandarmii, se expunea total. L.V.: - Se poate face o paralel ntre Corneliu Zelea Codreanu si Horia Sima ? M.D.: - Trebuie s spun c Horia Sima abia ulterior, spre maturitate si-a dezvoltat ntreaga sa personalitate. Sarcinile lui pn n 1940 au fost destul de reduse, sef de judet si sef de regiune... n orice caz, ntre Codreanu si Horia Sima a existat o mare deosebire. Corneliu Codreanu era un vizionar si un educator, care a creat o ideologie, iar Horia Sima era o personalitate nclinat spre fapte, era un realizator, dac vreti. Niciodat Horia Sima nu a pretins s-l nlocuiasc pe Corneliu Codreanu ! L.V.: - Dup aceast parantez, s revenim la activitatea din Centrul Studentesc Legionar Timisoara. n marsurile de propagand prin judet, cu ce mergeati, cu trenul ? M.D.: - Cu trenul si pe urm pe jos, prin sate. L.V.: - Prin satele din Banat, n acei ani, cum erati primit ? M.D.: - Aveam n sate, ciocniri permanente cu jandarmii. Personal am fost de mai multe ori arestat. Ciocnirile cu jandarmii aveau loc invariabil la intrarea n sate (unde ei ne asteptau), acolo ne bteam cu ei... Btile erau din cauza faptului c jandarmii vroiau s ne aresteze, iar noi nu doream acest lucru (...). Cu bti sau fr bti, ajungeam pn la urm n centrul satului, iar lumea ncepea s ni se alture nou. n aceast situatie, fie c jandarmii ne lsau n pace, fie c continuau s ne agreseze, dar avnd suficienti camarazi, rezistam pe pozitii... L.V.: - Dar de unde stiau jandarmii c trebuia s ajungeti ntr-un sat oarecare ? M.D.: - Erau informati de dinainte ! De multe ori jandarmii ne asteptau n gri, unde stiau c trebuie s coborm din tren. Ca s le dejucm planurile, sream din tren, nainte ca trenul s ajung n gar... Trebuie s spun c organizatia judetean Timis-Torontal a Miscrii Legionare avea n rndurile sale un mare numr de ceferisti, inclusiv mecanici de locomotiv. Vorbeam n prealabil cu ei, si ei ncetineau mersul trenului acolo unde noi vroiam s srim din tren, ca s-i evitm pe jandarmi. Dup aceea plecam pe jos si intram n sat sau n oras, prin partea opus la care ne asteptau jandarmii... Trebuia s uzm de tot felul de siretlicuri ca s ne putem face propaganda necesar... L:V.: - Ati fost si arestat d-le Dimitriu n acei ani ? M.D.: - Desigur ! Si nu odat... Am fost arestat de nenumrate ori, nici nu mai tin minte numrul arestrilor. De obicei eram tinut n arest cteva zile, cam 3-4 zile. n 1933 am fost s strng semnturi pentru alegerile parlamentare din acel an. M-am dus ntr-un sat, de unde era originar Ilie Ghenadie, care la ora aceea era seful organizatiei legionare a judetului Timis- Torontal. Acolo am nceput s strng semnturi de la rudele lui, pentru propunerile la Camera Deputatilor. La un moment dat primarul a telefonat la Timisoara, "c este atacat, este baricadat, legionarii iau cu asalt primria"... Erau toate bazaconii, nici gnd nu aveam de asa ceva, nimeni nu ameninta primria din comuna Secusici. Asa c ne-am trezit din nou cu jandarmii (condusi de un maior), veniti n mare vitez, cu un camion dela Timisoara. Am fost din nou arestat... ns dup ce s-a lmurit cu adevrata situatie, maiorul de jandarmi a spus "c toat alarma este fals, dar pe dumneata nu te pot lsa aici, trebuie s te iau la Timisoara". Am avut deci transportul "gratuit" napoi la Timisoara, n camionul cu jandarmii. Pe drum, tot vorbind de una alta, i-am spus : "D-le maior, o s ai ghinion dac nu m lasi n pace"... Si ntr-adevr, se fcuse noapte, era o ploaie torential, niste drumuri desfundate si s-a stricat camioneta. A trebuit s rmnem ntr-un sat, maiorul m-a luat cu el ntr-o camer la un ungur. Am dormit deci o noapte cu9

el n aceeasi camer (cu dou paturi), rechizitionat dela o familie de unguri si la un moment dat, maiorul de jandarmi mi-a spus : "Uite ce este, am stirea c nu o s puteti face nimic, Duca o s v vin de hac"... Asasinarea lui I.G.Duca L.V.: - Peste putin I.G.Duca avea s scoat n afara legii Garda de Fier... M.D.: - La care eu am ntrebat : "Cum l cheam ? Duca ?, atunci o s se duc"... Maiorul de jandarmi m-a contrazis imediat, "Nu o s se duc, st bine pe picioare"... Pe urm am ajuns la Timisoara, am fost tinut la Comandamentul Jandarmeriei cteva ore si apoi mi-a dat drumul, pentru c nu m putea acuza de nimic ! S-a ntmplat apoi atentatul contra lui Duca, comis pe data de 29 Decembrie 1933. Imediat au venit s m aresteze, ns eu eram deja diprut dela 10 Decembrie 1933... L.V.: - n fond dv. ce legtur ati avut cu atentatul contra lui I.G.Duca ? M.D.: - Nici o legtur. Absolut nici o legtur ! Am reusit s fug din Timisoara si am plecat n tar. Am fost dat n urmrire general pe toat tara, ca si "complice" la acest atentat ! Cnd s-au mai linistit lucrurile, la vreo patru sptmni, m-am prezentat, mpreun cu un avocat, la politia din Focsani. Imediat am fost arestat si cu lanturi la picioare, nsotit de doi jandarmi, am fost trimis la Bucuresti. M-au dus la Siguranta General, pe bulevardul Protopopescu, m-au bgat ntr-o celul si m-au tinut cteva zile acolo cu un jandarm, la usa deschis. Dup aceea am fost luat la anchet. ntre timp sosise la Siguranta National rezultatul perchezitiei, care mi se fcuse la cminul studentesc din Timisoara unde locuiam. n acea camer aveam doar un dulap si un cufr... Eu fcusem nainte niste ncercri, de a pune niste versuri pe muzic. n acest scop fcusem o schit de iambi si de trohei. Erau cteva foi de hrtie n total. sta era actul de acuzare ! Conspirasem la atentat, cci utilizasem un "limbaj secret" !... Pn la urm am reusit s explic ofiterului de Sigurant care m ancheta, c nu era vorba de niciun "limbaj secret", de vreun cifru sau cod, erau doar iambi si trohei. Pe urm am fost trimis, tot cu escort, la Timisoara, unde era chestor Ovidiu Gritta. Acolo, m-au tinut vreo dou zile, ns decizia dela Siguranta General de la Bucuresti, era s fiu eliberat, din cauz c nu s-a gsit nimic mpotriva mea. Gritta a venit la mine si mi-a spus, "Ai scpat nemernicule, criminalule, ai scpat de data asta, dar te prind eu alt dat"... "Alt dat" fusese la 10 Decembrie 1933. Noi, studentii din Timisoara, fceam n fiecare an, la 10 Decembrie, un pelerinaj la biserica din cartierul Fabrik. Ziua de 10 Decembrie era ziua studentimii, a generatiei dela 1922. La 10 Decembrie 1922 s-a realizat unitatea centrelor studentesti din tar, sub conducerea lui Corneliu Codreanu si Ion Mota. Aceast zi a fost srbtorit de studentii din Romnia, n fiecare an, pn n momentul n care Carol al II-lea a instalat dictatura. La aceast dat de 10 Decembrie 1933 Duca a dizolvat Miscarea Legionar si n timpul noptii au fost arestati peste 20.000 de legionari. Studentii legionari din Timisoara erau nc liberi si am participat la pelerinajul traditional la biserica din cartierul Fabrik. Cnd am ajuns n dreptul Prefecturii de Politie, am fost arestat... Atunci, toat coloana de studenti, erau vreo 400 de studenti, au nconjurat Prefectura de Politie si au nceput s strige s fiu eliberat. L.V.: - Acest demers a avut succes ? M.D.: - La Prefectura Politiei am gsit alti legionari, pe Constantin Stoicnescu, care acum era seful judetului Timis-Torontal, pe Ilie Ghenadie si nc alti ctiva insi. Cum studentii strigau incontinuu s fiu eliberat, seara, m-au dus la poarta Prefecturii si mi-au dat drumul. n momentul acela eu am si disprut !... Pe urm s-a dat ordin s fiu din nou arestat, pentru complicitate la atentatul comis mpotriva lui Duca, numai c eu nu am mai fost gsit... Aceste lucruri s-au repetat aidoma si peste patru ani. n 1938, Carol, prin instalarea dictaturii sale din 12 Februarie, a interzis studentilor si functionarilor publici s mai fac politic, cu mentiunea c aceast dispozitie, deja se aplica, de facto, sudentilor, din Decembrie 1937. Cu toate acestea, noi, studentii legionari, mpreun cu muncitorii legionari din Timisoara, am organizat o manifestare de protest mpotriva acestei msuri. Totul s-a desfsurat n perfect ordine si fr incidente. A doua zi am aflat c Parchetul Militar a emis un nou mandat de arestare mpotriva mea. Atunci am disprut din nou, cutnd adpost la fosti colegi n Bucuresti si n provincie. Fat de prigoana care se anunta, m-am gndit s prsesc tara, dar nu eram nc hotrt s fac acest pas, plin de consecinte. Cnd ns am fost vizitat de tatl meu si cnd mi-a spus c "un evreu, cu care fusese asociat ntr-o afacere, i spusese, c sus de tot s-a decis distrugerea Miscrii Legionare", orice ndoial mi s-a spulberat !... Fiind bolnav de tuberculoz, o nchisoare mai prelungit ar fi nsemnat10

pentru mine moartea. Am nceput s-mi organizez fuga si am reusit s trec n Polonia si de acolo n Germania, stabilindu-m la Berlin. Era n data de 8 mai 1938. L.V.: - Revenind la atentatul comis mpotriva lui I.G.Duca, pe peronul grii Sinaia, de legionarii Ion Caranica, Doru Belimace si Nicolae Constantinescu, cine l-a ordonat ? L-a ordonat personal chiar Corneliu Codreanu ? Sunt si variante c n spatele atentatului ar fi fost chiar Carol al II-lea, s fie adevrat ? M.D.: - Atentatul mpotriva lui I.G.Duca a fost un act spontan. I.G.Duca a dizolvat Garda de Fier, n plin campanie electoral ! Peste 20.000 de legionari au fost arestati si schingiuti, 7 legionari au fost asasinati (Virgil Teodorescu, Constantin Nit, Nicolae Blianu, Toader Toma, Gheorghe Bujdi si Sev. Frdea), toate publicatiile legionare au fost interzise, iar sediile Miscrii Legionare, nchise si devastate. Indignarea legionarilor a fost imens si mai multe grupuri, necunoscute Sigurantei, au luat initiativa de a-l pedepsi pe Duca, cu att mai mult cu ct se bnuia c si Cpitanul ar fi fost asasinat, legturile cu Bucurestiul fiind total ntrerupte. Personal cunosc dela Petre Fleschin, c a fcut parte dintr-o grup de legionari din Sibiu si care a fost foarte deceptionat c altii au fost mai rapizi... De altfel la procesul din 17 Martie - 5 Aprilie 1934, s-a putut constata, fr dubiu, c ntre conducerea Miscrii Legionare si grupul Nicadorilor (Constantinescu, Belimace si Caranica) n-a existat vreo comunicare. Despre alegatia c Regele Carol al II-lea cu Eugen Cristescu ar fi organizat atentatul contra lui Duca, am luat si eu cunostiint dintr-o brosur scris n Iunie 1983 de Serban Milcoveanu - la acea dat, cel putin, agent al Securittii - dar consider c este una din fabulatiile lui, pentru care este unanim cunoscut. L.V.: - Practic deci, de peste 60 de ani, triti in Exil ? M.D.: - Nu chiar de 60 de ani, ci de 58 de ani, cci am revenit n tar, cu 4-5 zile nainte de data de 21 Ianuarie 1941, data puciului lui Antonescu. ntlnirea dintre Corneliu Codreanu si Alexandru Safran L.V.: - n 1937 a avut loc o ntlnire absolut uluitoare, Corneliu Codreanu s-a ntretinut mai multe ore cu cel care avea s devin, trei ani mai trziu, Rabin Sef al Romniei : Alexandru Safran !... Aveti date despre ce au discutat cei doi atunci ? M.D.: - Este adevrat c a avut loc aceast ntlnire, n 1937, la sediul Miscrii Legionare, Casa Verde. Corneliu Codreanu l-a primit pe Alexandru Safran, cel care peste trei ani avea s fie seful spiritual al tuturor evreilor din Romnia Mare. ntlnirea, precizez acest lucru, a avut loc la cererea viitorului Rabin Sef ! Corneliu Codreanu si Alexandru Safran au fcut un schimb de vederi, de preri, si-au expus personal, cu sinceritate ideile si crezul lor. Putem cunoaste acum ce au discutat, chiar din cartea rabinului Safran "MARX A FOST ANTISEMIT", aprut la Ierusalim, n 1979. Scrie Rabinul Sef Alexandru Safran : "Vorbeam de peste dou ceasuri. Nu era o discutie de cabinet, ci s-au amestecat aici durerile lumii (...). Adevrurile lui si ale mele, ardeau, chinuiau gnd si suflet, cersindu-si rspunsuri, argumente, pentru a ne desprti ca prieteni. l vd cum se ridic, mi ntinde mna si-mi spune : Am avut o mare plcere de ntlnirea noastr. Nu stiu dac am rezolvat problemele, dar am nvtat frme din taina nfinit a credintei. Eu nu am venit s provoc ur sau rzbunare. Mi-e sufletul curat. Nu stiu dac toti legionarii gndesc ca mine. Dac un evreu a fost lovit ori jignit pe plan moral, iart-i pe rufctori. Ei nu sunt dect oameni, poate chiar buni crestini. Nu pe omul superior ncercm noi s-l slefuim, ci pe omul-om... Am plecat. Am cntrit mult ultimul su rspuns. Am vzut n trirea lui un nceput de logic. Apoi a venit tvlugul. Codreanu a fost ucis din ordinul lui Carol al II-lea, n 1938. Nu stiu dac am procedat bine, rednd aceast convorbire cu Corneliu Zelea Codreanu. Am vrut s se vad ideile unui conductor politic, care a pltit cu viata pentru convingerile sale, trgnd dup el mase nsetate si ele dup o buctic de dreptate"... Aceste amintiri ale Rabinului Sef Alexandru Safran cred c ne dau o imagine asupra adevratelor sentimente ale lui Corneliu Codreanu fat de poporul evreu. L.V.: - Dar atunci de ce este permanent caracterizat Miscarea Legionar ca "antisemit", sau chiar "mnctoare de evrei" ?

11

M.D.: - Miscarea Legionar a fost incontinuu calomniat, actiune care continu cu aceeasi intensitate si acum, n 1999. Se poate deduce usor dac Legiunea a fost antisemit sau nu, dac ne referim la cele spuse de Corneliu Codreanu n tabra de la Carmen Sylva : "Solutia legionar a problemei evreiesti n Romnia nu sunt persecutiile, exproprierile si masacrele, cum ar fi foarte usor, dar este foarte ru. Ea este sus de tot, n conducerea statului si const n totala incoruptibilitate a guvernantilor si din perfecta aplicare a legilor. Cnd vor constata c nu mai au pe cine corupe si nu mai sunt romni de vnzare, evreii vor prsi teritoriul nostru din proprie initiativ si de nimeni constrnsi". Codreanu a mai adugat : "Iar dac vor mai rmne evrei dornici s triasc n pace cu noi si capabili de munc cinstit, productiv, cu att mai bine pentru ei si pentru Romnia"... Pot aduce nenumrate dovezi, fapte istorice care nu mai pot fi reinterpretate, c Miscarea Legionar nu i-a prigonit pe evrei. Astfel, n timpul Statului National Legionar, ntr-o perioad cnd Germania era atotputernic n Europa, comandantul legionar Radu Gyr, n calitatea de director general al Teatrelor, a autorizat nfiintarea teatrului evreiesc Baraseum n Bucuresti (teatru care functioneaz si n prezent, cu mentiunea c n timpul comunismului a purtat denumirea de "Teatrul Evreiesc de Stat"), fapt unic n spatiul influentat de Germania ! Desigur c nemtii au protestat cu hotrre mpotriva deciziei de a nfiinta n 1940 acest teatru evreiesc, dar Miscarea Legionar nu a tinut cont absolut deloc de aceste proteste. n Ianuarie 1996, ntr-un interviu acordat publicatiei "Totusi iubirea", profesorul Raul Sorban - cettean de onoare al statului Israel - spune c Letitia Popa din Turda, desi legionar, a condus grupuri de evrei, prin Turda, clandestin la Bucuresti, ca s-i scape de holocaustul, care li se pregtea n Ardealul de Nord (aflat sub administratie ungureasc) , fr a cere vreo rsplat... Astfel de fapte nu au fost izolate, si alti legionari i-au ajutat pe evrei, cnd s-a pus problema s fie exterminati de germani. III. MISCAREA LEGIONAR SCOAS DIN NOU N AFARA LEGII, 1938-1940 Atentatul mpotriva lui Stefnescu-Goang Liviu Vlenas.: - Fiindc facem acum o parantez mai larg n trecutul Miscrii Legionare, cine a stat n spatele atentatului comis la 27 Noiembrie 1938, la Cluj, mpotriva rectorului Universittii "Regele Ferdinand" Stefnescu-Goang ? ntrebarea este justificat, mai ales c unii legionari au afirmat ulterior, c acest atentat (n care a fost rnit grav rectorul Universittii) a constituit pictura care a umplut paharul lui Carol al II-lea, care s-a decis atunci s-l suprime pe Corneliu Codreanu, mpreun cu alti 13 camarazi... Mircea Dimitriu.: - Comandantul legionar din Cluj, Vasile Andrei, a lsat posterittii niste rnduri foarte importante, care lmuresc culisele acestei actiuni. Astfel, comandantul Vasile Andrei neag categoric afirmatiile mincinoase ale preotului Stefan Palaghit, n a sa "Istorie (tendentioas) a Miscrii Legionare", si anume c ar fi dat personal ordinul de executare al rectorului Stefnescu-Goang. Vasile Andrei spune c nu a primit un astfel de ordin si nici nu l- a dat ! De fapt Vasile Andrei era arestat nc din data de 17 Noiembrie 1938 si detinut la nchisoarea militar din Cluj. In privinta a ceea ce urma s se ntmple, pe data de 27 Noiembrie 1938, Vasile Andrei a fost nstiintat abia cu o zi nainte, la vorbitor, de ctre camaradul Aurel Srcianu, unul din cei doi studenti care urmau, a doua zi, s-l pedepseasc pe rectorul Stefnescu-Goang. Vasile Andrei, care mprtea celula cu nc 75 de camarazi legionari, i-a istorisit, ce urma s se ntmple a doua zi afar, doar doctorului Victor Apostole- scu. Au urmat cele cunoscute. La o sptmn ns, a fost adus n celul profesorul Gheorghe Veres (care si-a schimbat ulterior numele n Gheorghe Voicu) si care i-a spus c doctorul Vucu, trimis special din Bucuresti, cu ordinul expres ca executarea lui Stefnescu-Goang s nu aib loc, a ajuns prea trziu la Cluj... L.V.: - Bnuiesc c ordinul si contraordinul de lichidare a lui Stefnescu-Goang fusese dat de Horia Sima. n fond de ce trebuia "pedepsit" Stefnescu-Goang ? M.D.: - Este fals. Horia Sima a aflat de aceast intentie si a cutat s-o mpiedice, trimitnd pe doctorul Vucu cu acel ordin, care ns din pcate a ajuns prea trziu ! Studentul n filozofie Ioan Pop, principalul autor al actiunii de pedepsire a lui Stefnescu-Goang, i-a mrturisit lui Vasile Andrei, n lunile petrecute mpreun n celula sa, de condamnat la moarte, "c pe Stefnescu-Goang era hotrt s-l pedepseasc cu mult timp nainte, c pedepsirea lui Stefnescu-Goang doar coincidea cu dorinta superiorilor si locali, c nu a primit un ordin expres n aceast privint si oricum ar fi fcut aceasta n orice conditii, pentru c pedepsirea lui Stefnescu-Goang era o datorie ctre sufletul curat al tineretului ardelean". Era notorie "preocuparea"12

rectorului Stefnescu-Goang pentru studente, de care abuza ori de cte ori putea. Aceste apucturi i-au adus pedepsirea. Ioan Pop, nainte de a fi executat, a mai spus : "Noi am rezistat 1000 de ani maghiarilor pentru c sufletul ne era curat, iar tolerarea celei mai triviale imoralitti, concretizate n Stefnescu-Goang, ar fi ntinat cei 1000 de ani de curtenie sufleteasc"... Cert este c eliminarea lui Stefnescu-Goang de la conducerea universittii clujene era un imperativ, pentru toat studentimea clujean, n toat perioada 1930-1938. L.V.: - Atentatul contra rectorului Stefnescu-Goang apare, n lumina acestor dezvluiri, mai degrab ca o initiativ personal, desi este cert c s-a bucurat de aprobarea Legiunii. Acest atentat, comis la Cluj, pe 27 Noiembrie 1938, nu l-a determinat totusi pe Carol al II-lea s hotrasc lichidarea ntregii conduceri a Miscrii Legionare, dou zile mai trziu ? M.D.: - Legiunea n-a aprobat acest atentat, cum am artat deja, iar Carol a luat decizia nc din timpul vizitei sale la Londra din Noiembrie 1938, cel putin asa sustine diplomatul Vardala, dela Legatia Romniei din Londra, martor fiind la o convorbire ntre Carol al II-lea si ministrul Romniei la Londra, Viorel I.Tilea. n plus, dup ntlnirea ulterioar cu Hitler, Carol s-a asigurat c actiunea sa de suprimare a conducerii Miscrii Legionare, n frunte cu Cpitanul, nu va avea consecinte externe serioase. ncep disensiunile n Legiune L.V.: - nc din anii -30 au nceput divergente puternice n Miscarea Legionar, cum s-au nscut ele, care a fost cauza lor ? M.D.: - Dac dizidenta s-a manifestat pe fat ceva mai trziu, divergentele dintre noi au aprut n schimb mult mai devreme. Diferentele de vederi s-au manifestat, imediat dup moartea Cpitanului, mai ales ntre Horia Sima si Constantin Papanace. Aceste diferente de vederi erau legate de strategia pe care trebuia s o urmeze pe viitor Legiunea, dup arestarea lui Corneliu Codreanu. n grupul refugiat la Berlin, ntre anii 1938-1940, Horia Sima si Constantin Papanace, au colaborat totusi foarte strns. Se uitaser divergentele, Horia Sima avea ca misiune legturile cu Romnia si reorganizarea Miscrii Legionare n tar, n timp ce Constantin Papanace avea conducerea grupului din Berlin. n acest scop Horia Sima s-a dus de 4-5 ori n tar, nainte de cderea lui Carol al II-lea. Horia Sima reusise s creeze o filier de trecere clandestin n Romnia, prin Banatul iugoslav. Aceast filier era utilizat si de Horia Sima personal, dar si de alti legionari, printre care si multi intelectuali. Trebuie s fac acum o parantez mai lung. Sub presiunea succeselor germane pe toate fronturile, Carol a crezut, gresit de altfel, c Miscarea Legionar este sprijinit de nemti si din cauza asta a cutat s se mpace cu Miscarea. La sugestia Elenei (Magda) Lupescu, Carol l-a ales, pentru o viitoare colaborare, pe Vasile Noveanu. Tatl lui Noveanu fusese evreu botezat, trecut la religia crestin. Noveanu era un tip foarte maleabil, nu era tipul de lupttor. Carol s-a gndit s-l fac pe el seful Miscrii. L-a scos din lagr si l-a chemat la Palat, avnd mai multe ntlniri cu el. Noveanu pe de alt parte, n urma acestor ntlniri la Palat cu Carol, a obtinut eliberarea din lagr a lui Radu Mironovici si a altor fruntasi ai Miscrii. n urma acestei "autoritti" de a-i scoate pe legionari din lagre, Carol, ct si Noveanu, credeau c n acest fel Noveanu se va impune ca sef al Legiunii... Noveanu era asistat de un alt fruntas legionar, Augustin Bidianu (care fusese sef legionar de judet). L.V.: - Cu toate acestea, nici Noveanu si nici Bidianu nu au reusit n final s se impun n fruntea Miscrii Legionare, de ce ? M.D.: - Acesti oameni nu aveau simpatii n rndul Miscrii. n primul rnd pentru c nu fcuser nimic deosebit (n afar de administrarea unui judet) ! Pe de alt parte, celulele legionare reorganizate n Romnia de Horia Sima dela Berlin, erau loiale lui Horia Sima. Strnea si admiratie faptul c Horia Sima trecea clandestin granita romno-iugoslav, de cte ori vroia, fr s aib fric, c va fi prins de autorittile carliste... n urma unei astfel de treceri, probabil, Horia Sima a organizat si pedepsirea lui Armand Clinescu !... Spun probabil, pentru c nu cunosc detalii. Asasinarea lui Armand Clinescu

13

L.V.: - n privinta asasinrii lui Armand Clinescu, la 21 Septembrie 1939, lucrurile nu sunt clare nici pn in ziua de astzi. Cert este c Horia Sima nu a explicat niciodat, n mod clar, cine a dat ordinul de lichidare a lui Armand Calinescu, cine a stat n spatele actiunii. Dac a vorbit, a vorbit oarecum ambiguu, totusi, nu a negat faptul c s-ar fi declarat de acord cu eliminarea fizic a lui Armand Clinescu. Care este adevrul ? M.D.: - Dac Miscarea Legionar nu reactiona n niciun fel mpotriva lui Armand Clinescu, ERA POLITIC DESFINTAT ! S nu uitm c Armand Clinescu era ASASINUL Miscrii Legionare, din ordinul su fuseser asasinati Codreanu, nicadorii si decemvirii, cu alte cuvinte asasinase conducerea Miscrii. Iar acei legionari care erau n lagre si nchisori, erau pentru Miscare pierduti si asa... Pentru motivul, c ori trebuiau s batjocoreasc memoria Cpitanului, prin declaratii colaborationiste (ca s poat iesi afar), ori aveau soarta de a fi omorti, asasinati... Un caz tipic este cel al lui Ilie Grneat si Mile Lefter, care au iesit din lagrul dela Vaslui, numai dup ce s-au dezis de Corneliu Codreanu... Drept rsplat, Carol l-a numit pe Grneat avocat la Frontul Renasterii Nationale (FRN), formatiunea politic a lui Carol al II-lea, l-a obligat s mbrace uniforma FRN. Restul legionarilor din lagr au rmas permanent cu aceste exemple de lasitate ale celor doi, Grneat si Lefter... Strns cu usa, Carol ncerca s capteze bunvointa Germaniei, cednd n toate domeniile, cu exceptia aliantelor pe care le avea cu Franta si Anglia, la care nu vroia s renunte nici n ceasul al 12-lea. n speranta, c dac colaboreaz cu Miscarea, nemtii nu se vor atinge de tronul su, el i-a gsit initial, asa cum am mai spus, pe Noveanu si Bidianu, ca "purttori" ai acestei "desprinderi" de trecut... Carol a esuat n aceast manevr, pentru c legionarii din clandestintate, cei din lagre si din grupul de la Berlin nu au fost de acord. n aceast situatie, Carol a jucat ultima sa carte fat de Miscarea Legionar, a cerut grupului de la Berlin s vin n tar si s colaboreze cu el. ns nici Horia Sima, nici Constantin Papanace, nu erau de acord s vin n tar si s colaboreze cu Carol. La prima delegatie trimis de Carol la Berlin, Horia Sima si Papanace au rspuns, "Dac, Carol renunt la alianta cu Franta si Anglia si trece de partea Axei, atunci ei se rentorc in Romnia"... Carol nu a fost multumit de acest rspuns si dup o lun a trimis din nou o delegatie. La aceste parlamentri, a reusit s se introduc n discutii Constantin Stoicnescu, care era mpotriva unei colaborri cu Regele si n orice caz, Stoicnescu urmrea ca Horia Sima si Papanace s nu fac concesii prea mari. Delegatia s-a rentors la Bucuresti, cu o luare de pozitie scris din partea lui Horia Sima si Papanace. Papanace cerea si el alipirea Romniei la politica Germaniei, dar pozitia lui marca o diferent fat de Horia Sima, Papanace oferea, unilateral, renuntarea la violent din partea Miscrii Legionare. Acest lucru era o contradictie a ceea ce, mpreun cu Horia Sima, se plnuise : rsturnarea lui Carol ! Toat munca lui Horia Sima de pn atunci vizase tocmai acest obiectiv, organizarea unei revolutii n Romnia, pentru rsturnarea lui Carol. L.V.: - Din ce spuneti dv. rezult implicit, c Horia Sima a trimis personal n tar echipa de "prahoveni" condus de avocatul Miti Dumitrescu, ca s-l asasineze pe Armand Clinescu, pe 21 Septembrie 1939... M.D.: - Horia Sima, ct si Papanace, au stat de vorb, personal, la Berlin, cu Miti Dumitrescu, restul echipei lui Miti Dumitrescu se afla in tar. Este evident c att Papanace, ct si Horia Sima, au aprobat actiunea pe care o proiecta Miti Dumitrescu ! Cert este, c ulterior, n lagrul de la Berkenbrck, Papanace i-a fcut un elogiu impresionant lui Miti Dumitrescu. Papanace a spus atunci; "Prin pedepsirea lui Armand Clinescu, Miti Dumitrescu si prahovenii si au salvat Miscarea Legionar dela disparitie"... Cpitanul nsusi ceruse s fie rzbunat, dac ar fi fost lichidat de autorittile carliste si toti legionarii au apreciat n 1939 c pedepsirea lui Armand Clinescu era si o datorie politic si moral a Legiunii... Comandamentul de Prigoan L.V.: - Adversarii lui Horia Sima au afirmat tot timpul, "c Horia Sima era un epigon jalnic al Cpitanului"... Cu alte cuvinte Codreanu era contrapus lui Horia Sima si Horia Sima lui Codreanu, ce s-a urmrit prin aceasta ? M.D.: - Nicolae Iorga a spus foarte bine odat, "Dac vrei s distrugi o hait de cini, mpusc cinele care este fruntas"... Cnd Codreanu a condus Miscarea, a fost tinta tuturor atacurilor, de toate felurile (c este un venetic, c fabric bani falsi la Rsinari etc.). Pe urm atacurile s-au revrsat asupra lui Horia Sima, mai ales c el era lipsit de experienta conducerii. El s-a pomenit mpins de evenimente n fruntea Miscrii, datorit14

curajului, perseverentei si a abnegatiei totale, care i-au surprins pe toti fruntasii legionari, mai mult sau mai putin descurajati. L.V.: - Tocmai asta i s-a reprosat lui Horia Sima, c a ajuns n fruntea Miscrii Legionare fr a fi omul cel mai potrivit pentru aceasta... M.D.: - Nu a fost nimeni altul ! Pot s v spun pe scurt, cum a ajuns Horia Sima n aceast functie. Cnd Codreanu a fost arestat, s-a format aproape imediat un Comandament de Prigoan. Acest comandament a fost mereu schimbat, pentru c tot timpul politia aresta pe cineva din el. Horia Sima nu avea fisier la Sigurant si din aceast cauz se putea misca mai liber prin tar. Horia Sima primise sarcina s reorganizeze infrastructura n tar, din legionarii rmasi nearestati. Acestia doreau s se fac ceva, mai ales c Codreanu se afla dup gratii. S se fac ceva era si opinia lui Horia Sima si a lui Alexandru Cantacuzino, care era si el n acest Comandament de Prigoan. n opozitie cu opinia lor, era Constantin Papanace, care era de prere "C nu trebuie fcut nimic, legionarii trebuie s stea linistiti, pentru c altfel viata Cpitanului este n pericol"... Dintro scriere a lui Papanace (cartea se cheam "Fr Cpitan") reiese clar c aceast pozitie de "liniste" a fost, ulterior, lansat chiar de Sigurant, pentru ca s nu se produc "o reactie" la asasinarea plnuit a Cpitanului... L.V.: - S fi lucrat, constient, sau inconstient, Constantin Papanace pentru Sigurant ? M.D.: - Nu, deloc ! Papanace a explicat convingtor, c pozitia sa se baza pe grija legat de soarta Cpitanului. L.V.: - Cum vedea Horia Sima aceast "revolutie" ? M.D.: - Cum a vzut-o si dup aceea. A vzut-o exact cum s-au si ntmplat lucrurile la 3 Septembrie 1940... L.V.: - Gheorghe Barbul, secretarul generalului Antonescu, a afirmat, intr-o discutie mai lung purtat cu subsemnatul, la 24 Octombrie 1994, "C legionarii erau destul de slabi n Septembrie 1940 pentru a-l rsturna singuri pe Carol, dar Antonescu si anturajul su au exagerat deliberat pericolul legionar, forta legionarilor, pentru a-l speria pe Carol si n felul acesta s-l oblige n final s plece". "Nu avea important cum pleca, de ce pleca, important era s plece", a afirmat Gheorghe Barbul n 1994... M.D.: - Realitatea este putin alta. Este posibil, c fortele legionare, care fuseser decimate de Carol n 19381939 (s ne aducem aminte de mcelul din 21-22 septembrie 1939, cnd au fost executati sumar n ntreaga tar 252* de legionari nevinovati, aproape toat elita Miscrii), s nu fi fost att de puternice, ca ele singure s-l poate rsturna pe Carol. ns, nu trebuie uitat, toat tara dorea plecarea lui Carol... Vreau acum s revin la momentul discutiilor de la Berlin, cu a doua delegatie sosit acolo. Horia Sima si Papanace avuseser n vedere crearea unor echipe legionare n tar, care s ia legtura cu cadre din armat, n vederea rsturnrii lui Carol. Acest plan era o creatie comun a lui Horia Sima si Papanace. Delegatia a plecat napoi n tar, dar ntre timp, Horia Sima trimisese 47 de legionari, clandestin, n tar, ca s organizeze revolutia anticarlist. Conducerea acestei actiuni trebuia s o preia, personal, Horia Sima. Dar cnd s plece, tot clandestin, Horia Sima n tar, Papanace s-a opus, "Nu, nu trebuie s pleci, am promis lui Carol c ncetm orice actiune contra lui"... Horia Sima nu a vrut s renunte n niciun fel la planul su si i-a spus lui Papanace, "C el a crezut c promisiunea de liniste dat de Papanace emisarilor lui Carol, era o diversiune, pentru a acoperi actiunea lui n tar". ------------------------ * Repartitia celor 252 de legionari executati fr judecat n zilele de 21-22 Septembrie 1939 este urmtoarea : Bucuresti : 10, Spitalul Militar Brasov : 7, Lagrul dela Miercurea Ciuc : 44, Penitenciarul Rmnicu Srat : 13, Lagrul dela Vaslui : 31, jud. Durostor : 3, jud. Timis- Torontal : 3, jud. Caliacra : 3, jud. Gorj : 3, jud. Constanta : 4, jud. Putna : 3, jud. Vlcea : 3, jud. Lpusna : 3, jud. Bacu : 3, jud. Mehedinti : 3, jud. Arges : 3, jud. Cluj : 2, jud. Bihor : 2, jud. Roman : 1, jud. Vaslui : 1, jud. Brila : 2, jud. Caras : 3, jud. Neamt : 3, jud. Olt : 3, jud. Flciu : 3, jud. Teleorman : 2, jud. Ialomita : 3, jud. Dmbovita : 3, jud. Dorohoi : 3, jud. Turda : 3, jud. Blti : 3, jud. Brasov : 4, jud. Mures : 3, jud. Hotin : 3, jud. Cernuti : 3, jud. Severin : 3, jud. Slaj : 1, jud. Ciuc : 3, jud. Tighina : 3, jud. Nsud : 3, jud. Cetatea Alb : 3, jud. Tecuci : 3, jud. Muscel 2, jud. Covurlui : 3, jud. Soroca : 3, jud. Arad : 3, jud. Maramures : 3, jud. Iasi : 3, jud. Hunedoara : 3, jud. Orhei : 3, jud. Romanati : 2, jud. Suceava : 1, jud. Buzu : 1, jud. Trei15

Scaune : 2, jud. Botosani : 3, jud. Satu-Mare : 2, jud. Cmpulung : 3 si jud. Trnava Mic : 3. Din aceast list, 6 legionari au fost asasinati ulterior datei de 22 Septembrie 1939, ns ordinul pentru executarea lor a fost dat de autorittile carliste n data de 21 Septembrie 1939. n general, cadavrele legionarilor executati, au fost lsate 2-3 zile n aer liber, pentru a servi ca exemplu... - nota L.V. Aceasta a fost nceputul unor mari disensiuni si dezacorduri ntre cei doi ! Cert este c Horia Sima nu a putut fi oprit, cci l asteptau n tar oamenii trimisi deja de el dela Berlin. Dac renunta, vesnic ar fi purtat anatema de las si fricos, iar "Revolutia" nu ar fi avut loc, cu toate consecintele nefaste ce ar fi avut loc. IV. LEGIUNEA REINTR N POLITIC - 1940 Colaborarea cu Mihail Moruzov Liviu Vlenas.: - Revenind la anul 1940, ce s-a ales din intentia lui Horia Sima de a merge n tar si de a prelua personal conducerea operatiunilor contra lui Carol ? Mircea Dimitriu.: - Horia Sima, cu toat opozitia lui Papanace, a ajuns, clandestin (tot prin filiera iugoslav) n Romnia, dar, de data aceasta, a fost arestat si transportat la Bucuresti, la sediul Sigurantei Generale. Dup cteva sptmni, Horia Sima a fost dus la Niky Stefnescu, care era seful Sigurantei. Niky Stefnescu a nceput s-i explice, "C in situatia deosebit de grea n care se afl Romnia (Germania amenint cu cedarea Ardealului la unguri, Bulgarii vor Cadrilaterul si Silistra, iar Rusia preseaz continuu n Est) se impune colaborarea tuturor fortelor politice cu Carol, inclusiv legionarii". Cu alte cuvinte Niky Stefnescu a tatonat ca s vad dac Horia Sima este dispus s colaboreze cu Carol. De jure Horia Sima era condamnat la moarte (sentint dat n contumacie, cnd Horia Sima era la Berlin), ca atare se astepta s fie executat n orice moment. Horia Sima si-a dat seama c singura sa sans ca s ias viu din inchisoare si s poat apoi organiza rsturnarea lui Carol, era ca el s accepte, formal, o colaborare cu Carol... Ulterior l-a vzut si pe Mihail Moruzov, seful Serviciului Secret de Informatii al Armatei Romne (SSI). n final Horia Sima a fost primit n audient de Carol. Acesta i-a cerut lui Horia Sima ca toti legionarii s se nscrie n noul su partid pe care-l preconiza, Partidul Natiunii (creat oficial abia pe data de 21 Iunie 1940). Horia Sima si-a dat seama c aceast propunere i d posibilitatea s actioneze liber sau relativ liber. I-a spus lui Carol, c nu-i poate convinge pe legionari s se nscrie n acest nou partid, dect dac vorbeste personal cu ei, iar pentru aceasta trebuie s aib libertate de miscare, s actioneze liber... Carol a fost de acord si Horia Sima a putut actiona n libertate. n timpul pregtirilor pentru revolutia anticarlist, vine dela Berlin printele Palaghit, trimis de Papanace, cu un manifest, care s fie tiprit si mprstiat prin tar. n rezumat acest manifest denunta actiunea lui Horia Sima si pregtirea revolutiei legionare... Noroc numai c preotul Palaghit a putut fi convins s renunte la rspndirea manifestului de ctre nsusi paracliserul lui (care nu era legionar), care ntmpltor l-a citit, mpedicndu-se astfel o nou catastrof pentru Miscarea Legionar. L.V.: - Ajungnd la episodul arestrii lui Horia Sima n 1940 si ale tratativelor duse cu el la Sigurant, tratative la care a participat si Mihail Moruzov, s-a afirmat constant ulterior, de diverse persoane si cercuri, inclusiv de unii legionari, "c Horia Sima, Constantin Stoicnescu, Traian Borobaru, Radu Mironovici si Mile Lefter au lucrat pentru Moruzov, fiind agenti n slujba lui", fapt ce ar fi explicat si asasinatele dela Jilava din 26/27 Noiembrie 1940, inclusiv lichidarea lui Moruzov... Ct adevr exist n aceste acuze ? M.D.: - ntrebarea este bine venit, cci lucrurile trebuiesc odat si odat lmurite, mai ales c acest episod a fost continuu (inclusiv n prezent) speculat, dup 1948, de ctre Securitate. Securitatea a construit un ntreg roman pe seama relatiilor dintre Horia Sima si Moruzov, n scopul compromiterii lui Horia Sima n ochii legionarilor si a obtine astfel destrmarea Miscrii Legionare. Asupra acestui subiect trebuie struit, mai ales c starea actual a Legiunii se datoreaz n bun msur acestei miestre operatiuni a Securittii. n realitate lucrurile stau cu totul altfel. Cnd Horia Sima a ajuns n 1940 n celula Sigurantei, si-a vzut pe de o parte toate planurile sfrmate, iar pe de alt parte, si astepta executia. Dar cnd a fost dus la Niky Stefnescu, a vzut sansa, care-i permitea nu numai s-si salveze viata, dar mai ales care i permitea s-si duc planurile la ndeplinire, adic izgonirea lui Carol de pe Tron. Cnd a fost dus si n fata lui Moruzov, a avut certitudinea c totul va depinde de abilitatea lui. Horia Sima si-a dat seama c va trebui s joace poker cu Moruzov, a acceptat acest joc, convins c are asul lui n mnec... Acest poker cu Moruzov era ns un joc periculos, cea mai mic greseal nsemna moartea si totul ar fi fost pierdut. Trecut prin sita Moruzov-Ghelmegeanu16

Urdreanu, el a ajuns la Carol, care i-a cerut, dup mai multe ore de discutie, s intre n guvern si s fie ajutorul lui ntr-un partid nou, ce urma a fi creat, Partidul Natiunii, n care trebuiau s fie adusi toti legionarii. Horia Sima a acceptat, dar a obiectat : "Dup toate cele ntmplate, legionarii sunt reticenti si va trebui s-i aduc rnd pe rnd la Bucuresti, pentru a sta cu ei de vorb si a-i convinge s intre n noul partid al lui Carol"... Carol a nteles situatia, a fost de acord si l-a nsrcinat pe Moruzov s patroneze si s finanteze actiunea (aducerea si cazarea a sute de legionari n Capital provocnd inerente cheltuieli) si binenteles, s o si supravegheze. Horia Sima, ajutat de Stoicnescu si Borobaru s-a pus pe lucru, fr s piard ctusi de putin din ochi planul propriu, care trebuia realizat acum sub ochii suspiciosi ai lui Moruzov si ai Sigurantei. Horia Sima, care a obtinut si eliberarea tuturor legionarilor din nchisori, a "convins" pe multi legionari s se nscrie n viitorul partid al lui Carol, dar cu legionarii de mare ncredere pregtea n plus, "ora X", ziua n care trebuia rsturnat Carol. n timpul acestor pregtiri, cade ns, ca o lovitur de trznet, ordinul de concentrare la regimentele din provincie pentru Horia Sima, Borobaru si Stoicnescu, dar inexplicabil, si pentru Radu Mironovici si Mile Lefter, care nu erau initiati n planul lui Horia Sima. Toti acestia, trebuiau, n termen de trei zile, s se prezinte la unittile lor militare, n caz contrar i astepta Tribunalul Militar ! L.V.: - Cine credeti c a stat n spatele acestei actiuni ? M.D.: - Noi am bnuit serviciile secrete britanice, prin ofiterii din Statul Major. Prin ndeprtarea lui Horia Sima si a celorlalti din Capital, se dorea mpiedicarea lui Carol de a ajunge la o ntelegere cu Legiunea si binenteles cu Germania. n orice caz, Horia Sima s-a vzut confruntat n vara lui 1940 cu o problem n plus, care putea s duc la prbusirea ntregului su plan. Horia Sima si-a dat seama, c singura solutie era s-i cear, prin Moruzov (care era patronul actiunii), Regelui s intervin. Suveranul a evitat ns s se confrunte direct cu puternicul Stat Major al armatei (ordonndu-i pur si simplu s anuleze ordinele de concentrare) si a gsit o solutie abil, cerndu-i lui Moruzov s comunice Statului Major "c cei cinci (Horia Sima, Stoicnescu, Borobaru, Lefter si Mironovici) sunt mobilizati pe loc, n cadrul Serviciului Secret de Informatii, cu misiuni speciale" (...) si s-i angajeze pe cei cinci, pro forma, n Serviciul Secret de Informatii (SSI)", ca s poat continua activitatea, de nfiintare a partidului nou, Partidul Natiunii. Pentru Horia Sima si colaboratorii lui, esential era s rmn n Capital si de aceea a fost de acord cu orice fel de solutie, cci numai astfel si putea realiza planul, acela de a-l ndeprta pe Carol de pe Tron. "Angajarea" lor n Serviciul Secret de Informatii al lui Moruzov a fost luat n serios numai de Mile Lefter, care nefiind initiat, mergea regulat la "serviciu", fiind surprins c numai el singur se duce, c st ntr-un birou gol si nu primeste nimic de fcut... n aceasta a constat "faimoasa" "colaborare" a lui Horia Sima cu Mihail Moruzov. Cert este c prin "mobilizarea pe loc n SSI", Horia Sima a reusit s organizeze revolutia legionar dela 3 Septembrie 1940. O alt acuzatie care decurge tot din "angajarea" lui Horia Sima n SSI, este aceea c Moruzov l-ar fi propulsat pe Horia Sima la conducerea Miscrii Legionare n 1940. Nimic mai absurd ! Este nevoie de mult rea credint pentru a putea stlci astfel o realitate att de evident. Horia Sima n-a ajuns la conducerea Miscrii Legionare, numai pentru c a fost ajutat s rmn n Capital, ci pentru c a fost singurul dintre fruntasii legionari rmasi n viat, care riscnd totul, a avut curajul, tenacitatea si iscusinta de a actiona n interesul unei Miscri Legionare aproape n agonie, redndu-i ncrederea si aducnd-o n pozitia de a fi factor de decizie n politica trii, tocmai cnd aceasta se afla ntr-un moment critic pentru suveranitatea ei. L.V.: - Pentru a lmuri mai bine chestiunea colaborrii lui Horia Sima cu SSI, voi reproduce integral un referat al SSI, datat 31 August 1940, semnat chiar de directorul general Mihail Moruzov : "Dup napoierea domnului Horia Sima n tar, n urma unor aranjamente luate fat de Forul Conductor al statului (Carol al IIlea - nota L.V.) s-a ordonat urmtoarele : 1. S fie pus n libertate. 2. S se ntreprind prin elemente foste legionare indicate de d-sa si pe rspunderea d-sale, o propagand n tar, rspndindu-se formula : "Credint pentru Rege si n slujba intereselor Trii". n executarea acestui ordin, domnul Horia Sima mi-a prezentat o list de 11 persoane, din 40 cti am cerut, n frunte cu d-sa pentru a li se clarifica situatia militar si a fi pusi n posibilitatea de a executa aceste ordine. Acestia sunt : Horia Gh. Sima, Augustin Bidianu, Radu Mironovici, Corneliu Georgescu, Ilie Colhon, Mile Lefter, Emil Popa, Constantin Stoicnescu, Seman B. Traian, Simion Lefter, Ion I Brsan. n ceea ce priveste partea juridic, n legtur cu latura penal, s-a hotrt acordarea amnistiei, ceea ce s-a fcut. Pentru aranjarea situatiei militare, Ministerul Aprrii Nationale a ordonat detasarea acestor elemente la Cabinet si apoi - n mod secret - repartizati la Serviciul Secret. La prezentarea n serviciul ordonat, am ndeplinit forma disciplinar, nsrcinnd cu aceasta pe domnul colonel N. Vldescu, fr ca personal s-i cunosc sau s vorbesc cu ei, pentru executarea misiunilor pe care s-au angajat pe cuvnt17

de onoare, iar pentru orice abateri vor primi sanctiuni legale. Paralel cu misiunea de mai sus, acestora li s-a dat si nsrcinarea s culeag informatii, prin legturile ce au n toate straturile sociale, n ce priveste propaganda comunist, terorist, iredentist. Rezultatul activittii lor se afl consemnat n alturatul dosar. n legtur cu lotul dela Berlin, domnul Ghelmegeanu mi-a spus c este neaprat nevoie ca s se clarifice situatia lor. Cum demersurile fcute nu au dat rezultate, cei vizati, ezitnd a avea contact cu Legatia noastr din capitala Reichului, s-au exprimat c singurul element n care au ncredere este cel militar. Domnul Victor Moldoveanu, secretar general, a apelat la domnul colonel Vorobchievici, atasatul nostru militar dela Berlin, care i-a adunat n jurul su si a reusit s-i aduc la simtmntul de constiint national, reusind s li se schimbe atitudinea, cu exceptia a trei dintre ei. Profitnd de ocazia venirii n tar a d-lui colonel Vorbchievici, s-a cerut d-lui Horia Sima s-si dea prerea, ce este de fcut cu grupa separatist. Consftuirea a avut loc la domnul general Coroam. Rezultatul a fost c separatistii s fie abandonati deocamdat, neprezentnd important, cci nici dsa nu-i poate convinge. n concluzie : Toat actiunea s-a executat conform ordinelor primite si s-a raportat locului n drept. Este nenteles cum dintr-o actiune ordonat n interes de stat, se interprete- az si se fac deductii. O singur explicatie poate s fie : Ori ne aflm n fata unei actiuni de provocare, ori de necunoastere a realittilor. n orice caz, trebuie s se ancheteze cu toat severitatea aceste cazuri, s se dea satisfactii pentru cei nevinovati si s se aplice cele mai severe sanctiuni pentru oricare ar fi vinovatul". Acest referat, aflat, binenteles, n arhiva SRI, fond "d", dosar nr.1, nu ne lmureste pe deplin, n ce a constat concret colaborarea lui Horia Sima si a grupului su cu SSI, pe linia "culegerii de informatii". Din textul referatului nu rezult implicit c cei nominalizati ar fi spionat pe alti legionari, doar dac prin "activitti teroriste", am vrea s ntelegem neaprat activitti legionare... Mihail Moruzov mentioneaz ns un dosar-anex. Acest dosar, ca si restul documentelor privind colaborarea lui Horia Sima si a grupului su cu SSI, s-a pierdut, sau a fost distrus. Dac materialele informative au fost distruse, nu se stie cnd au fost distruse si de ctre cine... Nu este exclus nici ipoteza, ca aceste dosare s existe, dar din ratiuni obscure, SRI-ul le tine n continuare sub cheie... M.D.: - Unii au insinuat c documentele la care faceti referire ar fi fost distruse chiar de Horia Sima, sau de Miscarea Legionar, ct timp a fost la guvernare, ntre Septembrie 1940 si Ianuarie 1941. Este fals, dup 6 Septembrie 1940 Serviciul Secret de Informatii a fost tot timpul n mna lui Antonescu, Legiunea nu a avut nici un control asupra SSI, nici n perioada cnd la conducerea SSI era colonelul Ioan Nicolaid (6 Septembrie 1940 - 15 Noiembrie 1940) si nici cnd Antonescu l-a nlocuit cu Eugen Cristescu (15 Noiembrie 1940 - 23 August 1944). Dac documentele au fost distruse, distrugerea nu a putut fi fcut dect de Eugen Cristescu, sau, mai probabil, dup 1948, de Securitate. Dar este posibil ca aceste dosare si documente s se afle si dosite undeva la SRI. Participare la guvernul Ttrescu L.V.: - Un episod de asemenea controversat, este intrarea lui Horia Sima n guvernul Ttrescu, pe data de 28 Iunie 1940 si apoi retragerea sa precipitat, dup numai cteva zile, la 8 Iulie 1940. Care a fost mobilul acestor dou actiuni ? M.D.: - Din pozitia de subsecretar de stat n guvernul Ttrescu, n care fusese numit fr a fi ntrebat, Horia Sima a desfsurat o intens campanie de alarmare a personalittilor politice si nepolitice, asupra pericolului din partea Axei, de a da satisfactie revendicrilor Ungariei si Bulgariei, dac Romnia nu iese ct mai urgent din blocul de aliante anti-germane, renuntnd la garantiile engleze si avnd un guvern cu oameni noi, n care Axa s poat avea ncredere. Dup expunerea fcut de Horia Sima lui Carol, guvernul Ttrescu (format la 11 Mai 1940) a fost nlocuit, la 4 Iulie 1940, cu altul, condus de Ion Gigurtu si compus din oameni noi, dar si cu doi generali, la Interne si la vicepresedentia Consiliului de Ministri. Pentru a-i da o oarecare aparent ct mai pro-Ax, Carol a numit, iarsi fr s-i ntrebe, trei legionari, n resorturi guvernamentale de minim important : Horia Sima la Culte si Arte, Noveanu la Inventar si Bidianu subsecretar de stat la Finante. Pentru Horia Sima era mult mai putin dect se asteptase dup audienta la Carol, dar a acceptat numirea, n speranta c din interiorul guvernului va putea influenta politica lui, avnd n vedere c majoritatea ministrilor nu erau adversari ai Axei, ci dimpotriv. Dar dup primul Consiliu de Ministri, Horia Sima s-a lmurit, c noul guvern nu va avea putere de decizie, fiecare ministru trebuind, sptmnal, s prezinte la Palat dosarul cu problemele curente, iar Carol decidea pn si n cel mai minor caz. Astfel c de fapt nu guvernul, ci Camarila conducea tara pe o directie anti-german, iar guvernul si mai ales cei trei legionari aveau menirea de a adormi suspiciunile Axei. Miscarea Legionar nu putea accepta acest rol si dup o ncercare disperat de a-l convinge18

pe Rege de necesitatea urgent de a realiza o schimbare real, care s fie credibil la Berlin si Roma (pentru a mpiedica noi sacrificii teritoriale), ncercare total esuat, Horia Sima a prezentat la 8 Iulie 1940 primului ministru Ion Gigurtu demisia sa, neurmat ns, dect mult mai trziu, de ceilalti doi legionari, Vasile Noveanu si Augustin Bidianu... L.V.: - Din perioada cnd Horia Sima a functionat n guvernul Ttrescu, apare o not a SSI, datat 30 Iunie 1940. Reproduc prima parte a acestui material : "n anturajul subsecretarului de stat Horia Sima s-a discutat ieri urmtoarele probleme, care ar fi urmat s fie supuse M.S. Regelui : 1. Formarea unui guvern compus din elemente nationaliste tinere, din miscarea legionar, nazist (partidul lui Stefan Ttrescu - Pavza de Otel National-Socialist-Fascist - n. L.V.) si gogist, care - sub presedintia sa, sau eventual n extremis, altei persoane desemnate de M. S. Regele, s adopte o politic indicat de mprejurri. 2. Strngerea raporturilor politice si militare cu Germania ct mai grabnic si ct mai adnc ; 3. S se cear Berlinului trimiterea n Romnia a unei misiuni militare, care - mpreun cu autorittile militare romnesti - s studieze si s pregteasc n amnuntime rzboiul mpotriva Rusiei, care crede c nu va ntrzia mai mult de o lun sau dou. n legtur cu aceste zvonuri, n cercurile oficiale ale Legatiei germane se afirm c aceasta s-a produs n urma sugestiilor fcute lui Horia Sima de ctre von Ritgen (...)", arhiva N.I.C., fond P.C.M.- S.S.I., Politica extern a Romniei, dosar nr. 2/1937, f.316-318. Cu o zi nainte, pe 29 Iunie 1940, o alt not a SSI, este semnat chiar de Mihail Moruzov, din care reproduc urmtoarele rnduri : "Astzi, subsecretarul de stat Horia Sima, mi-a spus categoric c Germania ar dori un guvern sub presedintia d-sale, ncadrat de personalitti si specialisti (...)", arhiva N.I.C., fond P.C.M. - S.S.I., Politica extern a Romniei, dosar nr.. 2/1937, p.308-309. Rsturnarea lui Carol al II-lea L.V.: - Pn la urm cum s-a desfsurat "revolutia" lui Horia Sima ? M.D.: - nainte de a aborda acest punct, vreau s fac o mic parantez. La sfrsitul lui August 1940, Horia Sima s-a gndit s-l elibereze, prin fort, pe generalul Antonescu, internat de Carol al II-lea la Mnstirea Bistrita. n acest scop a pregtit chiar si o echip care urma s ia cu asalt mnstirea. Lui Horia Sima i era team ca generalul Ion Antonescu s nu mprtseasc soarta lui Corneliu Codreanu si a camarazilor si. Desigur, Horia Sima nu era la curent, c nainte de plnuita sa actiune, nemtii l-au atentionat pe Carol, "ca nu cumva generalul Antonescu s pteasc ceva", fapt ce l-a obligat pe Suveran s dea asigurri ferme germanilor, c lui Antonescu nimeni nu-i pune viata n pericol. Actiunea lui Horia Sima nu a mai avut loc, pentru simplul motiv c Regele Carol i-a luat-o "nainte", eliberndu-l el pe Antonescu, de care acum avea nevoie pentru a-si pstra Tronul. Horia Sima a fost foarte mirat aflnd de eliberarea lui Antonescu dela Mnstirea Bistrita si mai ales de chemarea lui la Carol. Abia atunci si-a dat seama prin ce primejdie trecuse n vara lui 1940, cnd aflat la Bucuresti, a vrut s-i ncredinteze generalului Antonescu (nc neinternat la Mnstirea Bistrita) datele revolutiei pe care o plnuia, adic rsturnarea lui Carol. Din fericire, avnd poate o presimtire, nu i-a spus atunci nimic... Dac i-ar fi spus ceva, probabil c Antonescu l-ar fi denuntat lui Carol si revolutia legionar din 3 Septembrie nu ar fi putut avea loc. Revin ns la ntrebarea dv. Alarmat de informatia c Regele pregteste o nou prigoan, stire coroborat cu destituirea lui Moruzov si a lui Niky Stefnescu, precum si cu aducerea generalului Antonescu dela mnstirea Bistrita (Moruzov plecase ntre timp n Italia, la Venetia), pe data de 3 Septembrie 1940, Horia Sima si-a pus n aplicare planul, lansnd un manifest si organiznd manifestri contra lui Carol n toat tara. n acest scop au fost mobilizati zeci de mii de oameni. Sau tras si focuri de arm, dar violente masive nu au fost. La Brasov si Bod au fost totusi mpuscati cinci legionari, iar la Constanta am avut alte trei pierderi. Carol si ddea foarte bine seama, c o represiune armat masiv contra legionarilor ar fi ridicat toat tara. Se pierduse Ardealul, Basarabia, Nordul Bucovinei si Herta, era n curs si pierderea Cadrilaterului si toate acestea s-au produs fr s se trag un singur glont !... n Romnia era atunci o atmosfer general de ostilitate mpotriva lui Carol si mai ales mpotriva Elenei Lupescu si a Camarilei. Desi Horia Sima nu reusise prin actiunea sa de la 3 Septembrie 1940 s-l determine pe Carol s plece, actiunea lui a fost totusi scnteia, care a aprins revolta ntregii tri... La Bucuresti legionarii au organizat o imens demonstratie, din care poate numai un sfert era legionar, restul erau cetteni care erau n opozitie fat de Carol. Imensa multime a debordat apoi n Piata Palatului, s-a urcat chiar pe gardul Palatului Regal, fapt ce a provocat panic lui Carol, care i-a cerut generalului Coroam, comandantul militar al Bucurestiului, s trag n multime. La aceast cerere a Suveranului erau prezenti si Antonescu si generalul Mitrea. Coroam, care avea simpatii legionare, i-a rspuns, "Majestate, eu nu trag"... Atunci Regele s-a19

ndreptat spre Antonescu ; "Dar dumneata tragi" ?... Antonescu la vremea aceea nu avea n Capital nici un regiment si binenteles nu avea cu ce s trag. Antonescu se gsea atunci la Palat, pentru c Regele credea, n mod gresit, c generalul Antonescu ar fi prieten cu legionarii, si ca atare, i va putea linisti. Antonescu nu a fost NICIODAT prietenul Legiunii... n orice caz, Antonescu i-a spus lui Carol, "Dac Coroam nu trage, atunci nu trag nici eu"... De fapt refuzul lui Antonescu era oricum inutil, cci nu avea cu ce s trag... n plus militarii stiau foarte bine, c n conditiile n care nu trseser nici un glonte pentru aprarea teritoriului pierdut n 1940, a trage n tineretul trii i-ar fi dezonorat pe vecie ! n aceste conditii, Carol s-a vzut n final nevoit s abdice, spre satisfactia lui Antonescu, care nu-i putea ierta Suveranului c-l internase n vara lui 1940 la mnstirea Bistrita (Antonescu l acuzase in prealabil pe Carol, mai voalat, mai direct, c sustrsese din fondurile nzestrrii armatei, fapt la care Carol a reactionat cu duritate). Carol chiar dorise s-l judece n vara lui 1940 pe Antonescu, dar a renuntat la aceast intentie, sftuit de niste generali s nu fac asa ceva, cci si ridic Armata n cap. Carol mai ncercase si n trecut s-i fac greutti lui Antonescu, i montase acestuia, cu ajutorul lui Moruzov, un proces de bigamie, proces ns cstigat, n final, de Antonescu... L.V.: - Generalul Ion Antonescu, care l iubea pe Carol al II-lea tot asa de mult ca si legionarii, dnd dovad de mult perseverent, dar si de siretenie, l-a determinat n final pe Carol s abdice (o veritabil lovitur de stat) si s prseasc Romnia. Ajuns singur la putere, Ion Antonescu s-a vzut confruntat imediat cu o problem stringent, aproape de nerezolvat : alctuirea unui guvern. Ce propuneri, concrete, i-a fcut Ion Antonescu lui Horia Sima, dup 6 Septembrie 1940 ? M.D.: - Evenimentele au descurs n felul urmtor : initial, Antonescu a primit de la Carol numai mandatul de a forma un guvern de Uniune National, care s restabileasc ordinea. Antonescu s-a adresat partidelor politice, dar toate l-au refuzat. Antonescu avea s declare n 1946 : "n dou zile am depus de dou ori mandatul". Sub presiunea demonstratiilor ostile, cu decretul regal nr. 3053 din 5 Septembrie 1940, Carol l nvesteste pe Antonescu cu "puteri depline", n schimbul promisiunii c va rmne pe Tron. Astfel Carol i-a transmis lui Antonescu dictatura sa... Noul demers pe lng partidele politice fiind iarsi esuat, Antonescu si calc pe inim ("Cu Horia Sima nu duc medieri") si l trimite pe Ic (Mihai) Antonescu s-l caute pe Horia Sima, "pentru c Horia Sima reprezenta baza politic a trii n acele momente, toat tara se manifesta pentru regimul legionar" (din declaratia lui Antonescu la asa zisul proces al "Marii Trdri Nationale" din 1946). Ic Antonescu a reusit s afle adresa din Brasov unde se gsea ascuns Horia Sima, iar tratativele, care au durat o ntreag noapte, s-au purtat n masina lui Mihai Antonescu. Horia Sima ns a conditionat participarea la guvern de abdicarea lui Carol. La ncptnarea lui Horia Sima, care nu admitea alt solutie pentru rezolvarea crizei, dect abdicarea lui Carol, Ic Antonescu a sfrsit prin a fi de acord, dndu-i un telefon de la Brasov lui Antonescu, spunndu-i : Regele Carol nu se poate mentine, n aceste conditiuni, pe Tron"... ntre timp manifestatia din 6 Septembrie 1940 l-a constrns pe Carol, prsit si de generalul Coroam, comandantul grzii Palatului, s abdice. Din pozitia de dictator, confirmat, la cerere, de noul rege Mihai, prin decretul regal nr. 3072 din 7 Septembrie 1940, Antonescu ncepe tratativele cu Horia Sima, ncheiate la 14 Septembrie, prin proclamarea statului national-legionar. V. STATUL NATIONAL LEGIONAR, 1940-1941 Legiunea guverneaz mpreun cu Ion Antonescu Liviu Vlenas.: - Din ce spuneti dv. d-le Dimitriu, rezult c Ion Antonescu s-a debarasat de Carol al II-lea la presiunile lui Horia Sima ? Mircea Dimitriu.: - Da, la presiunile exercitate de Horia Sima. Ceea ce afirm Gheorghe Barbul, reprezint punctul de vedere al lui Ion Antonescu, Gheorghe Barbul, din dorinta de a-l scoate ct mai bine pe Antonescu, a mai fcut ulterior afirmatii partinice. Dup generalul Vasile Mitrea, rolul esential l-a avut generalul Dumitru Coroam (pentru c a refuzat s-l apere pe Carol) si nu Antonescu. L.V.: - Cert este c Antonescu l-a obligat pe Carol s abdice, mai mult chiar, s plece a doua zi din tar, pe motivul, "c nu-i poate asigura securitatea"... Horia Sima, nu se gndise ns ca Suveranul s rmn n tar, pentru a fi judecat si "pedepsit", pentru ceea ce fcuse n 1938- 1939 Miscrii Legionare ?20

M.D.: - Sigur c da, Horia Sima se gndise la judecarea sau la pedepsirea lui Carol, numai c Regele Carol al II-lea a reusit s fug din tar cu complicitatea lui Antonescu. Acesta i promisese lui Carol, "C dac abdic si pleac din tar, i asigur securitatea pn la iesirea din tar", iar generalul s-a tinut de cuvnt, organizndui n secret plecarea... L.V.: - nainte de a ajunge Horia Sim