Tiganii-o Istorie a Romilor

8/2/2019 Tiganii-o Istorie a Romilor

1/21

Istoria Rromilor

Prima Migratie (din India)Istoria romilor este aproape imposibil de stabilit cu exactitudine, deoarece romii nu au scris

nimic pana de curand. Aproape tot ce se stie despre istoria romilor veche se datoreaza lingvisticii.Evidente lingvistice si culturale dovedesc clar ca romii sunt de origine indiana, probabil din

regiunea nordica Punjab. Se estimeaza ca plecarea lor din India a avut loc acum cel putin 1000 de ani.Unii cercetatori considera ca au existat mai multe valuri de migratie din India. Si astazi exista triburinomade sau semi-nomade in India, sustinand teoria ca romii au fost nomazi de la inceput, au parasit

India in timpul unei invazii si apoi au fost impinsi inspre Europa de razboaie si invazii ulterioare. Oalta teorie considera romii ca fiind o casta de razboinici adunata sa lupte cu invadatorii musulmani,care a parasit India ulterior. La inceputul secolului al XI-lea, India a fost atacata de fortele musulmane,insa au existat prea multe invazii in acea perioada pentru a putea spune sigur care din ele a cauzatmigratia romilor. In plus, surse persane mentioneaza prezenta unui popor de origine indiana inca dinsecolul IX, care ar putea fi romii.

Limba romani are importante influente persane si armene, ceea ce dovedeste trecerea romilorprin aceste tari. Se pare ca din Armenia (probabil datorita invaziei turce), romii s-au despartit in treigrupuri, mergand inspre nordul Marii Negre, sud (pana in Egipt) si vest spre Imperiul Bizantin. Romiicare au mers spre Imperiul Bizantin sunt cei care urmeaza sa se raspandeasca in toata Europa.Abundenta de cuvinte din limba greaca sugereaza o prezenta relativ indelungata in Imperiul Bizantin.

De altfel, denumirea de "tigan" vine din grecul "atsiganos", numele unei secte eretice, cu care romii nuau nici o legatura, insa cu care au fost asociati datorita aspectului lor strain. Probabil datorita invazieiturce (din nou), romii au intrat in Balcani in secolul al XIV-lea, si dupa cucerirea balcanilor de catrefortele otomane unii au patruns in vestul Europei.

A Doua Migratie (in Europa)Istoria romilor in Europa. In Europa, romii au fost tinuti in sclavie in Balcani (in special

Moldova si Tara Romaneasca), ori si-au continuat calatoria raspandindu-se in toata Europa, din Spania(1425) pana in Finlanda (1597). Pentru a obtine permise de trecere prin tarile din apus, unii romi au

pretins ca sunt crestini din Egipt veniti in pelerinaj (iar mai apoi, cand nu au putut sa le obtina, aufalsificat astfel de permise). Acest lucru, asociat cu infatisarea lor straina, duce la denumirea englezade "gypsy" si cea spaniola de "gitano", de la egiptean. Abia in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea


2/21

Europenii si-au dat seama ca limba romani seamana foarte mult cu hindi, stabilind originea indiana aromilor.

In general, romii si-au pastrat mult timp stilul de viata nomadic sau semi-nomadic in mijloculunor societati sedentare, ceea ce le-a permis sa-si pastreze identitatea ca popor. In vestul Europei,avansat din punct de vedere economic, romii nu au avut un rol important ca mestesugari si in general

prezenta lor nu a fost apreciata. Desi au fost primiti initial cu mare curiozitate si chiar entuziasm, odatace europenii isi dau seama ca "pelerinii din Egipt" au de gand sa stea permanent in tarile lor, se iau

numeroase (si variate) masuri impotriva lor. In est, ei au un important rol economic ca mestesugari,ceea ce explica numarul mult mai mare de romi de astazi din estul Europei comparat cu vestul.

Dupa abolirea sclaviei in Tarile Romane in 1856, o alta mare migratie are loc, din Romaniainspre vest. Mare parte din romii care traiesc astazi in vestul Europei si majoritatea celor din Americavorbesc un dialect care are influente romane. Dupa abolirea sclaviei, nu se iau masuri pentrureabilitarea economica si sociala a romilor, astfel ca ei continua sa constituie un grup aflat la limitasaraciei, discriminat si exclus din societate romaneasca.

Perioada ModernaIn perioada interbelica, romii constituie un grup heterogen, avand ca limba materna romani,

romana sau maghiara si aflandu-se la diferite nivele sociale si economice. In general, ca grup, romiisunt mai degraba marginalizati sau in cel mai bun caz tolerati, decat acceptati ca minoritate. Pana

acum, ascensiunea sociala a unor romi insemna de regula pierderea identitatii lor etnice. Acum insa,intelectuali romi constituie organizatii cu scopul de "emancipare si redesteptare a neamului rom" siapar publicatii ca ziarul "Glasul Romilor" (1934-1941). Aceste tendinte nu au timpul sa se consolidezedatorita instaurarii dictaturii si inceperii razboiului. Inspirat de politica nazistilor, regimul Antonescudeporteaza in Transnistria peste 25.000 de romi; se apreciaza ca peste jumatate au murit datoritaconditiilor foarte grele de acolo. In toata Europa, numarul victimelor de etnie rroma, raportat la totalul

populatiei sunt comparabile cu numarul victimelor evrei. Regimul comunist care s-a instaurat dupa aldoilea razboi mondial duce o politica de asimilare, iar romii isi pierd statutul de minoritate etnica. In

pofida doctrinei comuniste egalitare, romii sunt discriminati in continuare, primind locuinte lamarginea localitatilor si slujbe de putina importanta.

AstaziAstazi, Romania se confrunta inca cu discriminare si rasism la toate nivelele societatii. Venitulmediu pe persoana al romilor este mult sub cel al societatii in general si speranta de viata este cu peste10 ani mai mica. Totusi, comunitatea romilor face pasi importanti spre a deveni o minoritate etnica insensul modern al cuvantului, ca membri ai societatii romanesti si nu ca grup doar tolerat. Integrareaaduce insa pericolul asimilarii (pierderii identitatii etnice si culturale). Multe organizatii ale romilor ausesizat acest lucru, astfel incat programele de promovare a culturii si limbii romani au o importantaegala cu cele prin care se urmareste imbunatatirea conditiilor sociale si economice.

Istoria romilor este, din pacate, foarte putin cunoscuta in Romania. Manualele de istorie nici numentioneaza romii si in nici un caz istoria romilor. A cunoaste istoria romilor inseamna a intelegemulte din problemele cu care se confrunta aceasta minoritate in ziua de azi.

Sclavia Rromilor in Tarile Romane


3/21

Estimez ca 75% din populatia romaniei nu stie nimic despre sclavie**. Manualele scolare deistoria romanilor abia mentioneaza "dezrobirea", fara insa a da vreo explicatie. Pe de alta parte, totiromanii stiu ca negrii au fost sclavi in America.

Consider ca aceasta situatie este inacceptabila. Intr-un fel, este de inteles ca istoricii romanii aumotive sa nu mentioneze acest capitol rusinos din istoria tarii prea des. Tin minte ca toata istoria pe

care am facut-o la scoala avea ca moto "romanii au dus numai razboaie de aparare" si "romanii nu aufacut rau la nimeni". Chiar termenii folositi cauzeaza uneori confuzie, de natura sa diminuezegravitatea situatiei. Se vorbeste despre "rob" in loc de "sclav" si de "dezrobirea tiganilor" in loc de"abolirea sclaviei in Moldova si Tara Romaneasca". Desi corect din punct de vedere istoric, termenulrobie este mai cosmetic si amestecat de unii oamenii cu termeni ca iobag, serb etc. care nu prea stielumea exact ce inseamna. Desi situatia taranilor iobagi se inrautateste din secolul al XIV-lea pana insecolul al XVIII-lea si ajunge foarte aproape de sclavie, ei nu au fost niciodata sclavi ca rromii, adicafara personalitate juridica, facand parte din bunurile stapanului. In limbajul modern, termenul "sclav"este mai potrivit decat sinonimul sau "rob".

Jumatate de Mileniu de Sclavie*

Primele atestari ale prezentei rromilor in Moldova (1428) si Muntenia (1385) sunt documentein care ei sunt listati ca bunuri ale unor manastiri. Cu alte cuvinte, sclavi. La venirea rromilor, sclaviaera deja practicata in principatele romane. In timpul razboaielor cu tatarii, prizonierii tatari au fosttransformati in sclavi; rromii au fost vazuti ca straini si tratati exact ca inamicii tatari. Interesant este carromii au fost facuti sclavi in mare parte din cauza ca erau mestesugari priceputi si aveau o marevaloare economica. In functie de stapan, existau trei categorii de sclavi: domnesti (ai printului saustatului), boieresti (ai boierilor) si manastiresti (ai manastirilor). La inceput, toti sclavii erau domnesti.Ei ajung in posesia manastirilor si boierilor prin donatii sau vanzare.

Documentele oficiale folosesc termenul "rob" dupa anul 1600, dar in general cuvantul "tigan"insemna automat sclav (un bun motiv pentru a folosi "rom" si nu "tigan" in ziua de astazi). Sclavii se

puteau casatori doar cu consimtamantul stapanului. Daca cei doi soti aveau stapani diferiti,

consimtamantul ambilor stapani era necesar. Daca robii se casatoreau fara consimtamantul stapanilor,


4/21

ei erau despartiti si copii lor impartiti intre stapani. Abia in secolul al XVIII-lea (dupa 400 de ani de lainceputul sclaviei), casatoria este declarata indisolubila, iar stapanii nu au dreptul sa desparta familiile,

parintii si copii - teoretic vorbind. Un roman care se casatorea cu un tigan devenea si el sclav. Un rob"iertat", in unele cazuri exceptionale, de stapanul sau, devenea "roman" sau om liber. Odata eliberat,fostul sclav avea drepturi ca orice alt om liber. Stefan Razvan, la origine sclav tigan, ajunge boier siapoi domn al Moldovei. Singurul drept al uni sclav era cel la viata. Cu alte cuvinte, stapanul eraobligat sa ii dea de mancare si sa-l tina in viata. Totusi, Felix Colson, ziarist francez care a calatorit in

Balcani in 1839, mentioneaza in jurnalele sale ca "desi se intampla frecvent, nici un boier nu a fostjudecat pentru omorarea unui tigan aflat in posesia sa."

In Transilvania (aflata in Regatul Ungariei), cu exceptia partilor ajunse temporar substapanirea voievozilor munteni sau moldoveni, statutul rromilor era prin comparatie deosebit de bun.Ei devin iobagi ai coroanei in anii 1400, si acest statut este in general mentinut si dupa ce Transilvaniadevine principat autonom sub stapanirea otomana. Practic, ce insemna iobagi ai coroanei? Dreptul de aumbla prin tara si a poposi pe pamanturile coroanei, autonomia interna a cetelor de rromi, tolerantacoroanei fata de ne-apartenenta la religia crestina, absenta obligatiilor militare. Romii trebuiau sa

plateasca o suma coroanei, mai mica insa decat populatia sedentara. In sec al XVI-lea s-a creat inTransilvania un voievodat al rromilor, o dregatorie in frunte cu un nobil voievod. Cu timpul, rromiicare au renuntat la stilul nomad de viata si-au pierdut aceste drepturi. In Transilvania Imperiului

Habsburgic se duce o politica de sedentarizare si asimilare a rromilor, care are un succes partial.Revenind la Moldova si Muntenia, tiganii ocupau treapta cea mai de jos a societatii, dar aveau

un rol foarte important in economie. Un calator englez scria la inceputul sec al XIX-lea: "cu toate catiganii alcatuiesc o parte atat de insemnata a comunitatii, ei sunt priviti cu cel mai mare dispret deceilalti locuitori, care, intr-adevar, se poarta cu ei putin mai bine decat cu animalele; si epitetulinsultator de 'hot' ar putea fi tolerat mai usor decat acela de 'tigan'." Multi rromi erau fierari. Obiectelede fier folosite in evul mediu in cele doua principate erau in cea mai mare parte facute de rromi.Preturile relativ mari la care se vindeau sclavii demonstreaza valoarea lor economica. Ei erau cea maiieftina si sigura sursa de munca, oricand la dispozitia stapanului si au fost o importanta sursa deimbogatire pentru boieri si tara. Importanta unui boier crestea cu numarul de sclavi pe care il detinea.Robii domnesti erau in evul mediul lasati sa isi pastreze stilul de viata nomad si sa practice meseria pe

care o cunosteau, atata timp cat plateau statului o taxa. Totusi, rutele pe care sclavii aveau voie sacalatoreasca erau strict controlate de autoritati. Pentru a pastra controlul asupra lor, mai multe cete derromi erau puse de catre stat sub controlul unui bulibasa, si el rom.

Nu de putine ori, rromii fugeau si se ascundeau in munti pentru a trai liber. Acestia au fostdescrisi de un observator european in secolul al XIX-lea ca "jumatate salbatici, jumatate dezbracati,mancand carne de caini in lipsa de altceva" si de altcineva ca "un neam de tigani care au reusit sa-si

pastreze libertatea fugind in salbaticie si traind ca primitivii, din vanat si jefuind ocazional cate untrecator". Acesti oameni sunt insa adevaratii eroi ai unui popor inrobit, infruntand conditii extraordinarde grele pentru a-si pastra libertatea si avem toate motivele sa ne mandrim cu ei.

Odata introdusa economia de piata in anii 1800, sclavii sunt exploatati si mai mult ca inainte; ei

sunt vanduti si cumparati in numar mare ca orice marfa si folositi in agricultura si fabrici. Felul cumsunt tratati variaza mult si in general ei sunt cu desavarsire la voia celui care ii detine. Codul penal dinMuntenia din 1818 contine articolul "Toti tiganii sunt nascuti robi" si "tiganii fara stapan sunt

proprietatea statului". Cele mai tulburatoare descrieri dateaza din aceasta perioada:"Pe strazile din Iasi din tineretea mea am vazut fiinte umane cu lanturi la maini si la picioare,

altii cu zgarzi de fier la gat. Batai crunte, alte pedepse ca infometarea si legarea deasupra focului [...]femei despartite de soti si fiice de parinti oameni [...] vanduti ca vitele" (Mihail Kogalniceanu)

Colson descrie, dupa o vizita la casa unui boier, cum seara la masa "suferinta este atat deaparenta pe fata tiganilor incat iti pierzi tot apetitul"; apoi dimineata este trezit de tipetele sclavilor,

pedepsiti cu "100 de lovituri de bici pentru o farfurie sparta."Desigur, exista si exemple de sclavi tratati omeneste de stapanii lor, desi acestea sunt mult mai

rare. Un numar mic de boieri, simtind ca vremurile sunt in schimbare, chiar isi elibereaza sclavii.


5/21

Abolirea Sclaviei*O noua generatie de intelectuali educati in vest incepe sa considere sclavia ca un vestigiu al

trecutului si o practica barbara. In a patra decada a secolului al XIX-lea, miscarea abolitionista incepesa atraga din ce in ce mai multi simpatizanti. Romania, o tara in rapida modernizare, care are ca modelFranta, asculta din ce in ce mai mult vocile occidentalilor. Elvetianul Emile Kohly adreseazaurmatoarea intrebare intr-un memoriu tiparit la Iasi in 1841: "Veti indrazni vreodata sa va numarati

printre neamurile civilizate, atat timp cat se va putea citi intr-unul din jurnalele voastre: de vandut o

tiganca tanara?". Memoriul a facut atunci o puternica impresie. De la cateva voci izolate in deceniulpatru, opiniile abolitioniste ajung sa fie imbratisate de o intreaga generatie de romani scoliti in deceniulcinci. Intre anii 1843-1855, sclavia a fost abolita; intai sclavii domnesti, apoi cei manastiresti si in celedin urma cei boieresti.

S-a estimat ca peste un sfert de milion de sclavi au fost eliberati. Dupa eliberare, un numarmare de rromi au parasit tara, plecand inspre tarile vecine, iar de acolo in vestul europei si in cele dinurma in America. De fapt, aceasta miscare a populatiei a fost numita a treia mare migratie a rromilor.Aceasta a avut loc in decursul a catorva generatii si a antrenat si rromii din Transilvania, Ungaria,Balcani si Polonia (totusi rromii din Romania au constituit marea majoritate a migrantilor). Prima maremigratie a fost plecarea din India in urma cu peste un mileniu iar a doua, migratia din Asia in Europain secolul al XIV-lea.

ConcluziePoate unii rromi in ziua de astazi se simt rusinati sa afle ca stramosii lor au fost sclavi. Din

contra, daca cineva trebuie sa se simta rusinati atunci acestia sunt cei care i-au adus in aceasta stare.Romii au dovedit o enorma putere prin faptul ca au supravietuit acestor 500 de ani, si mai mult, ca aureusit sa-si pastreze limba, traditiile si identitatea ca popor. Nu de putine ori, rromii au riscat pedepsecumplite fugind de la stapani pentru a trai o viata libera si trebuie sa fim mandri de rezistenta care aavut loc.

Ian Hancock a scris in 1999: "Impreuna cu Porrajmos (Holocaustul), perioada sclaviei este unfoarte tragic eveniment din istoria europeana a poporului meu [rromii]. Impreuna, acestea trebuie saformeze parte integrala a textelor scolare, pentru ca nu numai ca nu trebuie sa uitam noi istoria noastra,

dar nici cei responsabili pentru aceste crime impotriva umanitatii nu trebuie sa uite; pentru ca dacaastfel de lucruri sunt uitate, ele se pot intampla din nou."* Jumatate de mileniu de sclavie si abolirea sclaviei dupa lucrarea "Tiganii in istoria

Romaniei", de Viorel Achim (intr-un cuvant inainte, domnul Serban Papacostea spune "este o carte decare istoriografia noastra avea de mult timp nevoie" si "este prima tratare cuprinzatoare, dedicatatrecutului acestei populatii". Deci, cata atentie se acorda istoriei rromilor in Romania daca "primatratare cuprinzatoare" a fost publicata abia in 1998?), si dupa lucrarea domnului Ian F. Hancock, ThePariah Syndrome: An account of Gypsy slavery and persecution". Domnul Hancock este rom deorigine maghiara, profesor de studii romani la Universitatea din Texas, SUA. El a primit premiul Rafto

pentru drepturile omului in Norvegia in 1997.** Bazat pe un sondaj nestiintific, prin randurile prietenilor, dar incluzand si 20 de oameni alesi la

nimereala, pe strada. Din Ianuarie 2005 am publicat acelasi sondaj pe o pagina web si voi publica incurand rezultatele desi vor fi la fel de nestiintifice.

Istoria Rromilor din Basarabia in anii 1812 - 1918Procesul de emancipare al rromilor, important prin consecintele si evolutia sociala de dupa

dezrobire, precum si procesul de integrare si asimilare in cadrul populatiei majoritare sunt cele maiimportante aspecte care tin de durata istoriei rromilor din Basarabia de la anexarea la Imperiul tarist in1812 si pana la Actul Marii Uniri din 1918.

In acest cadru cronologic, istoria rromilor din Basarabia, studiata din perspectiva abordariiproblemelor de istorie sociala, presupune analiza diacronica a conditiilor social-juridice in care se aflarespectiva etnie in prima jumatate a secolului al XIX-lea.

In 1812, in timpul guvernarii lui Scarlat Sturdza, in provincie s-a efectuat primul recensamantal rromilor statului, conform caruia in Basarabia locuiau 340 familii din acest grup. Acestia, la randul


6/21

lor erau impartiti in trei categorii: prima categorie platea fiscului 40 lei vechi bir pe cap de familie,categoria a doua - 20 lei vechi, iar categoria a treia, formata din batrani, vaduve si orfani, a fost scutitade orice impozit fiind incapabila de a plati ceva. Rromii proprietarilor privati nu platesc nici unimpozit statului. [5, p.116].

Ulterior, observam o sporire a numarului rromilor. Astfel, conform recensamantului din anul1817 in Basarabia locuiau 1090 familii de rromi din categoria rromilor statului si a proprietarilor

particulari, dintre care 2952 barbati si 2498 femei [11, p.24].

Ca si in perioada anterioara rromii constituiau o categorie sociala aparte. In bazaAsezamantului infiintarii provinciei Basarabia din 1818 , rromii formau cea de-a opta categorie sociala(ultima, cea de-a noua categorie sociala o constituiau evreii). Conform Asezamantului erau impartiti indoua categorii: 1. Rromii statului 2. Rromii proprietarilor particulari [6, p.16].

Tot prin acest Asezamant a fost emis dreptul particularilor de a avea in proprietate rromi-serbi.Pentru a beneficia de acest drept, proprietarii urmau sa prezinte diplome prin care au obtinut acestirromi - cumparare sau daruire.

Cu toate ca Statutul Basarabiei a fost schimbat in anul 1828, paragraful referitor la drepturile siprerogativele populatiei nu este modificat. Sunt facute doar unele schimbari in privinta taranilor ce vindin Rusia [12, p.90].

Timp de mai multi ani autoritatile au incercat prin diferite masuri sa desfiinteze "vagabondajul"

si sa treaca rromii statului la un mod de viata sedentar. Astfel, la 1818, in timpul vizitei lui Alexandru Iin Basarabia, s-a hotarat inceperea procesului de sedentarizare a rromilor pe domeniul statului, adica inzona Bugeacului - regiune a Basarabiei, care era o zona geografica de stepa cu un sol sarac incernoziom si o clima uscata si secetoasa.

Aceasta masura insa a fost intreprinsa mai tarziu, in 1829, cand s-a trecut la colonizarea fortatain judetele Bender si Akerman (Cetatea Alba), unde rromilor li s-au pus la dispozitie loturi de pamant,imprumuturi banesti si grau pentru semanat, totodata fiind scutiti de impozite pe o perioada de patruani. Se urmarea transformarea acestei categorii sociale in tarani serbi ai statului. Aceasta incercare

pana la urma a esuat, datorita impotrivirii rromilor, dar au fost, totusi, intemeiate, in judetul Akerman,in 1831, doua sate populate de rromi: Cair si Faraonovca. In ele au fost asezate 752 familii, carora li s-au repartizat 9.202 desetine de pamant - cate 30 desetine de pamant la fiecare familie [7, p.127-128].

In consecinta, situatia acestor sate a ajuns a fi deplorabila si, in acelasi timp, acesti noi serbi ai statuluiau creat probleme autoritatilor, prin refuzul de a plati impozite si de a executa prestatii. Aceste masuriau fost doar primii pasi in vederea sedentarizarii rromilor. De rand cu aceasta, autoritatile gubernieiintocmesc o alta hotarare, ce prevede recrutarea rromilor in randurile cazacimii [23, p.214].

Pana la urma nici aceasta tentativa n-a reusit, problema constand in asigurarea cu loturi depamant a armatei cazacesti in intregime, subiect abordat de Ministerul Apararii si Ministerul bunurilorstatului in 1838, care mai prevedea si inscrierea rromilor statului din regiune ce posedau pamant inrandurile armatei dunarene de cazaci. De altfel, Ministerul bunurilor materiale ale statului tindea cuinsistenta de a se debarasa de acest "popor nelinistit" ce crea multiple neplaceri si provoca taranimea lamiscari de eliberare (rromii protestau activ impotriva sedentarizarii lor in Bugeac si impotriva

"cinovnicilor" Biroului rromilor statului. La 29 mai 1839 rromii acestei categorii au fost inclusi inrandurile cazacimii. Conform datelor statistice din 1855 erau populate de rromi si au fost alipite lacelelalte colonii cazacesti nu numai satele Cair si Faraonovca, dar si alte localitati, precum satulPetrovca (acesta a fost alipit putin mai inainte, la 1836, in care locuiau rromi adusi din gubernia Kursk,unde acestia vagabondau) si localitatile Starokazacie, Akmanghit si Mihailovka [23, p.531].

Cei mai multi dintre rromii statului insa si-au continuat modul de viata traditional, pribegind cusatra prin Basarabia si guberniile vecine din Ukraina. In aceasta perioada, in celelalte principateromanesti incepea cea de-a doua mare migratie a rromilor (mijl. sec. XIX - inc. sec. XX) si trecereaacestora in tarile vecine, respectiv si in Basarabia. Prin regiune au trecut rromi din Moldova, care au

plecat mai departe in Ukraina si Rusia. Un argument persuasiv in acest sens este sporirea numaruluirromilor statului - de la 221 familii in 1813 la 1.135 familii la 1839,numar ce include atat rromii ce au

fost eliberati de boieri, cat si rromii fugiti din Moldova de la vest de Prut si nu revendicati de nimeni;


7/21

la conscriptia din 1858, in Basarabia existau 5.615 rromi ai statului, 5.459 rromi ai boierilor, dintrecare 2.978 erau rromii proprietarilor partuculari, iar 2.481 erau nomazi [23, p. 177].

Conform legislatiei in vigoare, in Basarabia, in secolul XIX, nu se admiteau casatoriile intrerromii statului si moldoveni. Daca si existau astfel de casatorii , ele se incheiau conform unei intelegerispeciale, iar preotii care oficializau cununia fara acordul autoritatilor le era impusa "epitemia" [24, p.216]. Astfel, guvernul rus a pastrat legile din evul mediu, care lipseau complet rromii de cele maielementare drepturi. Unica incercare de a atenua statutul de rob al rromilor, a fost Ukazul din 1827, in

baza caruia mosierilor li se interzicea sa vanda separat membrii familiei.In pofida acestor realizari, in Basarabia tarista, timp de cateva decenii, rromii au perpetuat

vechiul mod de viata. Cei mai multi erau nomazi. Organizati in cete, ei colindau prin tara practicanddiverse mestesuguri: fieraria, caldararia si prelucrarea obiectelor de lemn. De fapt, ei erau impartiti ingrupuri specializate in diferite munci gospodaresti: aurari, lingurari, laiesi, ursari etc. De exemplu,

primele mentiuni despre rromii aurari le intalnim la Dimitrie Cantemir:"... Tiganii (aurari) il strang(nisipul), il spala si obtin atata aur ca pot zilnic sa plateasca sotiei domnitorului cate patru oci de aur cadijma [13, p. 26].

Relevante sunt datele statistice conform carora rromii, in afara de mestesugul practicat, se maiocupau si de prelucrarea pamantului (o parte din ei), supozitie negata de scriitorii de la curte. Acestlucru era in contradictie cu datele statistice prezentate guvernatorului Basarabiei si ale recensamantului

efectuat ulterior. In baza rezultatelor conscriptiei de la 1829 rromi ai proprietarilor particulari erau4.013, "ce se ocupau de cresterea painii" - 3.964 rromi si pribegi - 4.070 rromi [26, p. 226].

Boierul Rosseti L. avea in proprietate 100 familii (311oameni) - dintre care 76 se ocupau decresterea painii [4, f. 15-31].

Un alt exemplu, este informatia lui Constantin Stamati si Enachi Stamati care relateaza la 12martie 1840, ca rromii lor serbi sunt sedentari; cei de la curte raman in casa boierului, iar agricultorii -

pe langa mosie, unde demult au fost stabiliti, se ocupau cu prelucrarea pamantului [26, p. 226].Interesul fata de rromi a boierilor basarabeni se explica si prin faptul ca acestia aveau un rol

preponderent in industria mestesugurilor din regiune, fapt determinat de lipsa activitatilormestesugaresti a taranimii din Basarabia la inceputul secolului al XIX-lea, creand, astfel, conditiifavorabile pentru dezvoltarea si realizarea productiei nu numai in Basarabia, dar si pe pietile externe

(obiectele confectionate de rromii lingurari si anume vesela din lemn era exportata) [26, p. 227 ].Unii boieri foloseau munca rromilor atat in mestesugarit cat si in efectuarea unor munci

agricole. De exemplu, boierul judetului Orhei, Razo C.M. avea in proprietate 84 familii (336persoane), dintre care 19 familii indeplineau diferite munci la curte, 50 familii se ocupau de muncileagricole, mestesugari si muzicanti si anume: 30 familii - fierari si agricultori; 6 - padurari si agricultori;5 - muzicanti si agricultori; 3 - pietrari si agricultori; 2 - croitori si agricultori; 2 - cojocari siagricultori; 1 - cizmar si agricultor [4, f.172-185].

Boierul aceluiasi judet, Cristea V. detinea 16 familii (67 oameni si 13 in pribegie) de rromiserbi, dintre care 5 familii se ocupau de prelucrarea pamantului; 4 - agricultori si mestesugari; 2 -agricultori si muzicanti; 1 - mestesugar si muzicant [4, f. 395-400].

De aici rezida, ca tiganii s-au ocupat de prelucrarea pamantului si concomitent mai indeplineausi lucrul mestesugaresc, aspect ce convenea pe deplin boierilor basarabeni, care, in scopul spoririinumarului rromilor serbi, transformau rromii statului, in mod fortat, in rromi serbi. Un exempluelocvent, sunt documentele de arhiva ce contin informatii despre boierii care au aplicat astfel demetode - pe mosia cneazului Cantacuzino in anul 1829; pe mosia cneazului Sturdza in 1839 si

boierului Leonardo in 1845 [26, p. 228-232].Un caz aparte, a fost conflictul dintre Biroul rromilor statului si boierul Lupu Rosseti in anul

1830, cand ultimul a luat cu forta un numar mare de rromi din judetul Orhei [26, p. 230].O alta supozitie este invocata de istoricul Ion Nistor. In baza informatiei lasate de calatorul

englez William Macmichael, care afirma ca rromii nu erau intrebuintati la cultura pamantului, ci, caunii serbi in Rusia, obtineau confirmare de la stapanii lor sa rataceasca prin tara, in schimbul unei dari

anuale sau oboroc, exercitand diferite mestesuguri mecanice. Taxa nu depasea suma de 18 lei pe an de


8/21

cap de familie si ei calatoreau in cete de la 50 pana la 60 de corturi, purtand cu ei toata averea lor,tabarand cu vitele lor care pasteau imprejur si ocupandu-se mai mult cu caldararitul [19, p. 204-205].

Putem afirma cu certitudine, ca boierii basarabeni erau cointeresati sa aiba in proprietate catimai multi rromi, deoarece acestia constituiau o forta de munca ieftina si convenabila si pentru care, defapt, o perioada de cateva decenii n-au prestat nici un fel de impozite statului. In 1851, cand autoritatileguberniale pun in discutie aceasta problema [26, p. 235], fetele bisericesti si dvorenimea locala s-auopus implementarii acestei rezolutii, fiindca aceasta era, in primul rand, in detrimentul lor.

La 10 martie 1847 a fost emisa legea ce prevedea "Dreptul la proprietate a locuitorilorprovinciei Basarabia", care facea urmatoarea referire la rromi: "rromii ce traiesc la curtea boierului,peste patru ani din momentul elaborarii acestei legi, urmeaza sa plateasca anual, fiecare persoana, cate30 copeici de argint, iar pe parcursul acestor patru ani se vor stabili prestatiile asupra pamantului prinrepartitie..." [26, p. 235].

In conformitate cu aceasta lege in 1851 s-a facut repartitia dupa judete:

Judetul Rromii particularilor (familii) Alti rromi serbi(familii)

Chisinau 568 1459

Orhei 520 371

Iasi 56 93

Soroca 45

Hotin 82 438

Cahul 33

Bender 6

Akkerman 3

Marimea impozitelor varia de la un judet la altul, astfel incat, in perioada anilor 1853-1855 injudetele Chisinau, Orhei, Iasi, Soroca si Hotin rromii plateau cate 21 copeici de persoana, iar in judetulCahul, Bender si Akkerman - 15 copeici de persoana [26, p. 236 ].

Masurile intreprinse de boieri in scopul sedentarizarii rromilor urmareau nu numai consolidarea

proprietatii private, ci si prevenirea impotrivirii rromilor, care constituia un stimulent in conflicteletaranilor cu stapanii lor. In perioada posterioara acestui proces de sedentarizare, relatiile dintre rromi si

boieri s-au agravat, conflictele fiind determinate de impozitele ce trebuiau platite nu numai statului, darsi boierului pe mosia caruia traiau. In aceasta ordine de idei, mentionam, ca rromii erau supusi unorchinuri teribile de catre proprietarii lor. Astfel, la 27 septembrie 1831, boierul Korcevskii i-a provocatleziuni corporale grave femeii rrome Maria Grigorasova si fiicei Sanica in varsta de 10 ani. In aceeasizi, a fost omorata in bataie femeia rroma Maria Cebotari [3, f. 159 (a, b) - 160 (a, b)].

Un alt caz este de la curtea boierului Palladi. In urma unui incendiu au ars de vii doua femei deetnie rroma - verisoarele lui Iacob Lacatus, care din porunca sotiei lui Palladi au fost legate cu sfoarade stalp.

Procesul a durat aproximativ 2 ani, dar in aceasta perioada de timp au reusit sa decedezemartorii principali ai crimei, inclusiv si preotul. In rezultat, proprietatea a fost data inapoi, iar familiaPalladi - supusa unei penitente [2, f. 121-124].

Remarcam, ca astfel de cazuri au mai fost pe mosiile acestor boieri si nu numai. Au fostdeschise dosare in care au fost inregistrate toate cazurile de violenta si omor din partea boierilor fata derromi.

Astfel de incidente erau des intalnite pe mosiile boierilor si erau musamalizate, firesc, infavoarea proprietarului. Aceasta conditie a determinat atat rromii tineri, cat si rromii batrani si copiii safuga de pe mosiile boierilor.

Cu toate ca, statutul de rob perpetuat de mai multe veacuri i-a determinat pe rromi sa aiba oatitudine pasiva fata de autoritati si boieri, in prima jumatate a secolului al XIX-lea s-au inregistrat

cazuri de nesupunere, iar uneori si manifestari deschise impotriva proprietarilor in forma de reclamatii


9/21

pentru comportamentul nemilos fata de ei - incendierea mosiilor, fuga de la boieri, iar uneori siomorarea proprietarilor [26, p. 221-222].

Unii istorici afirma, ca multi rromi se sinucideau din cauza ca nu puteau suporta atitudineaferoce fata de ei [26, p. 224]. Astfel, rromii serbi au cerut frecvent guvernului sa fie eliberati de serbie.

In aceste conditii, cand relatiile proprietar-serb se acutizasera, s-au facut unele cedari care erauincluse in reformele din anul 1847 si vizau modificarea statutului juridic al diferitor categorii de

populatie din gubernie. Unul din punctele Conditiei despre drepturile populatiei guberniei Basarabia se

referea si la rromi. Proprietarii ce nu detineau actele care ar confirma dreptul de proprietate asuprarromilor, erau incorporati in armata cazaceasca. Dreptul de a cumpara rromi serbi il aveau numai

boierii ce aveau mosii, iar mazilii si negustorii au fost lipsiti de acest drept.Aceste masuri insa n-au schimbat situatia rromilor. Mai mult, noua lege prromulgata a

inrautatit situatia lor economica, fiindca au fost impusi sa presteze un impozit si aveau mai multeobligatii fata de stat [24, p. 216].

Rromii din Basarabia din momentul anexarii la Imperiul Rus (1812) si pana la reforma agrarainfaptuita in Rusia in 1861, au avut acelasi statut de rob care implica conditii, uneori, mai intolerabiledecat cele din perioada medievala.

In 1861 cand se pregatea reforma agrara, a fost formata o Comisie speciala care urma saformuleze proiectul Regulamentului cu privire la imbunatatirea modului de trai al rromilor serbi.

Concomitent, conducerea locala urmarea ca nici unul dintre rromii de pe mosiile boierilor sa nulipseasca.

In baza reformei din 19 februarie 1861, rromii serbi au fost eliberati de serbie. In 1861-1863din 5,5 mii de rromi serbi au fost eliberati, dar nu improprietariti, 1701 persoane, iar 1984 rromi auobtinut statutul de tarani, restul, fiind eliberati, au ramas in continuare pe mosiile boierilor[24, p. 215].

Reforma din 1861 nu a schimbat substantial situatia rromilor boieresti, din simplu motiv, ca omare parte dintre ei nu s-au ocupat niciodata cu agricultura si evident ca odata ce au fost eliberati aucompletat randurile rromilor nomazi, ale mestesugarilor si lautarilor.

Referitor la rromii nomazi reforma prevedea sa fie scutiti timp de patru ani de orice impozite siobligatii fata de stat din momentul ce vor fi sedentarizati [25, p.446].

Cea mai mare parte a rromilor-mestesugari erau fierari si practicau un mod de viata nomad. Ei

confectionau inventarul agricol, obiecte de uz casnic, podoabe pentru femei - cercei, inele, bratari etc.De obicei, se stabileau la marginea satului, isi instalau cuptoarele speciale si utilajul strict necesar

pentru fierarit. Un lucru specific lor era, ca lucrau impreuna cu sotiile.Un alt mestesug practicat de multi rromi din Basarabia era confectionarea pieptenilor din

coarne de bou. Acestea din urma erau taiate in cateva parti, apoi indreptate cu un ciocan mic, iar cu opila speciala se taiau dintii. Acest mestesug il practicau rromii din volostea Nisporeni, judetulChisinau.

O ocupatie raspandita a fost confectionarea periilor din par de cal si de porc, de asemenea, diniarba si papuris, iar rromii din satele Carlani, Lozova, Micleuseni si altele, confectionau linguri,farfurii si alte obiecte de uz casnic [24, p. 218].

O alta categorie de rromi erau lautari. Taranii din sate, conform traditiei, solicitau, de obicei, ladansuri duminica, la nunti, botezuri sa cante rromi-lautarii [23, p.469].Unii rromi erau veterinari si faceau medicamente destul de eficace pentru unele boli. Un

veterinar rus, militar, scrie despre acesti rromi: "in Basarabia am vazut un rrom, care vindeca astmacailor cu ajutorul paielor taiate marunt si presarate cu putina faina. In tot timpul (sase, sapte zile) caiise adapa foarte rar si cate putin. Fireste ca astma nu dispare cu desavarsire, dar se usureaza, precum am

putut observa." [10, p. 204] Din cele relatate, putem conchide, ca in secolul al XIX-lea in Basarabiarromii erau cei mai iscusiti mestesugari, munca carora erau cel mai frecvent solicitata.

Asadar, odata cu legea care desfiinta serbia si acorda libertate personala taranilor din intregulImperiu Rus, a fost desfiintata si robia rromilor boieresti din Basarabia. In fapt, pentru multi dintre ei,acest lucru s-a petrecut chiar mai inainte. Proprietarii, care aflasera despre proiectul de dezrobire, si-au

eliberat de buna voie robii, gonindu-i de pe mosiile lor, pentru a scapa de obligatia de a le da pamant.


10/21

O parte din fostii robi boieresti, prin implicarea directa a autoritatilor guberniei, au fost improprietariti,mai ales pe pamanturile din jurul manastirilor. Ei au devenit astfel tarani. Altii au ramas in continuareservitori casnici sau la fostii lor stapani.

In ceea ce priveste improprietarirea rromilor in timpul reformei, apar unele disensiuni dinconsiderentul ca rromii fiind eliberati de serbie, n-au fost improprietariti cu pamant, dar continuau salucreze la curtea boierului si locuiau nu in locuintele date anterior de boier ci in niste bordeieconstruite de ei. De altfel, Drepturile oamenilor eliberati de serbie prevedea ca rromii serbi sa aiba

obligatii fata de proprietar timp de doi ani din momentul aprobarii acestor Drepturi [13, p. 15].In consecinta, rromii serbi din Basarabia dupa elaborarea Drepturilor au ramas fara pamant si

timp de doi ani au continuat sa existe in conditia sociala de pana la reforma, ca mai apoi, majoritatearromilor eliberati de serbie sa se inscrie printre orasanimea provinciei si sa continue modul de viatatraditional.

Totodata, avem si alte informatii, precum ca rromii fiind informati despre aceasta lege aurefuzat sa respecte prevederile acestui act, astfel aducand mari prejudicii boierilor [20, p. 25].

Prin incercari insistente autoritatile guberniei au reusit sa impuna un mod de viata sedentar la oparte a populatiei de etnie rroma, prevenind astfel, pribegiile cu satra prin regiune. In definitiv,sedentarizarea rromilor a oferit multiple facilitati boierilor si reprezentantiilor bisericii.

Prin asimilarea celor sedentarizati si prin procesul de migrare spre Ukraina si Rusia a rromilor

basarabeni sau a celor veniti din Moldova de la vest de Prut, care mai practicau modul de viata nomad,numarul rromilor din Basarabia a scazut continuu, astfel incat, ponderea rromilor in ansamblul

populatiei a ajuns sa fie nesemnificativa. Daca in 1817 populatia de rromi pe teritoriul Basarabieiconstituia 3,5 mii (0,6 % din numarul total al populatiei), in 1835 cei 13.000 de rromi reprezentau1,8% din populatia provinciei, in 1859, 11.000 de rromi insemnau 1,0% de populatie. Conformstatisticii oficiale din 1897, in Basarabia erau 8.636 rromi, care reprezentau 0,5% din populatia de1.935.412 locuitori a provinciei [21, p.157]. In Imperiul rus, unde in 1897 erau inregistrati in total45.000 rromi, Basarabia era provincia cu cea mai mare concentrare de rromi. In cadrul romaniei Mari,in componenta careia a intrat in 1918, Basarabia era provincia cu cei mai putini rromi [1, p.120].

Legatura dintre scaderea numarului rromilor in Basarabia si migrarea lor spre teritoriile vecineeste putin probabila. Putem afirma cu certitudine, ca rromii catre aceasta perioada, deja au fost

asimilati lingvistic si mai putin cultural de populatia autohtona, iar statistica din 1897 arata, ca rromiise aflau in plin proces de integrare. Este adevarat, ca pozitia sociala a celor mai multi rromi era unamarginala insa este evident faptul, ca mai mult decat oricand in trecut, la sfarsitul secolului al XIX-leas-a produs o apropiere a rromilor de conditia sociala si ocupationala a populatiei majoritare. Rromii si-au pierdut din specificul lor social - economic si cultural.

In acest context mentionam, ca la sfarsitul secolului al XIX-lea, in Basarabia, cei mai multirromi locuiau in satele din judetele Chisinau, Balti si Izmail, iar cea mai mare concentrare a acestei

populatii s-a inregistrat in localitatile Micleuseni, Vulcanesti, Ciuciuleni, Parcani, Volcinet, Recea,Ursari, Gozun, Leordoaia si alte sate din judetul Chisinau [24, p. 219].

In satul Gozun din volostea Vorniceni, spre exemplu, locuiau 615 rromi. In plasa Lipcani, in

1897, a fost organizat un catun de rromi, iar in judetul Chisinau - asezari intregi, colonii ale rromilor[14, p. 321 ]. Aceasta este una din explicatiile - de ce in judetul Chisinau locuiau un numar mai marede rromi in comparatie cu celelalte judete.

Asadar, incontestabila este informatia potrivit careia la sfarsitul secolului al XIX-lea s-ainregistrat o micsorare numerica a populatiei de rromi din Basarabia: statistica ne prezinta pentru anul1868 aproximativ 19 mii rromi ce locuiau in Basarabia, iar datele recensamantului din 1897 - 8,6 miirromi [14, p. 86; 24, p. 219]. Totodata, conform datelor statistice a lui Butovici din 1906 numarul derromi din sectorul rural constituiau 11.567, iar in baza altor surse [10, p. 319], in Basarabia la sfarsitulsecolului al XIX-lea inceputul secolului XX erau 20 mii de rromi - atat pentru sectorul rural, cat si celurban. Putem presupune, ca decalajul acestor cifre este generat si de lipsa unui sistem pentru realizarearecensamantului. Nu este exclus faptul, ca o mare parte de rromi intentionat n-au declarat apartenenta

etnica, pentru a depasi situatia marginala care deja la un moment dat era insuportabila pentru multi


11/21

dintre ei. In acest scop invatau limba populatiei majoritare, se deziceau de unele ocupatii practicateanterior si chiar se izolau definitiv de comunitatea din componenta careia faceau parte.

In concluzie, putem afirma, ca rromii in perioada aflarii Basarabiei in cadrul Imperiului rus aupastrat acelasi statut social si doar prin reforma din 19 februarie 1861, care prevedea si dezrobirearromilor, acestui grup etnic i s-a acordat un alt statut - cel de om liber. Conditia sociala de rob

perpetuata de ei timp de mai multe veacuri a facut ca acest grup etnic, odata eliberat, sa nu poataexploata aceasta situatie. Probabil aceasta este explicatia faptului de ce o mare parte dintre rromi au

ramas pe mosiile boierilor, in timp ce cealalta parte a preluat modul de viata practicat anterior - nomad.Discriminarea si Persecutia RromilorO Perspectiva Istorica

Rromii au venit in Europa ca o natiune unita prin limba, cultura si origine, dar in grupuri micisi raspandite pe o arie mare. Prin urmare, rromilor le-au lipsit mijloacele prin care alte populatii isiapara interesele. Ei nu au avut putere politica sau militara, o religie a lor sau un teritoriu cu care sa seidentifice.

Asocierea cu amenintarea islamica, pielea lor inchisa la culoare si stilul de viata nomadic aucreat inca de la inceput o imagine negativa despre rromi in mintea europenilor. Rromii practicaughicitul ca ocupatie si foloseau blesteme pentru a se razbuna (pentru ca nu puteau folosi alte metodemai "conventionale"), astfel incat ei sunt asociati cu magia neagra, lucru deosebit de grav in societatileeuropene aproape paranoice cu privire la religie din evul mediu.

Toti rromii unii mai mult, altii mai putin au pastrat traditia "puritatii" si "impuritatii" dinIndia, care impune pastrarea distantei fata de gadje (non-rromi) lucru care in mod sigur a contribuitla formarea unei imagini incorecte despre rromi si a impiedicat comunicarea dintre rromi si restul

populatiei. Gadje au fost vazuti ca "impuri" datorita modului lor de viata si ignorantei lor cu privire lacodul celor "pure" si "impure".

Datorita stilului lor de viata si discriminarii, rromii nu au avut pentru mult timp acces lasistemul judiciar si nu au putut sa-si apere drepturile sau chiar sa-si exprime punctul de vedere.Minoritatile germana, maghiara si evreiasca au avut si au un stat care sa-i sustina si sa le apereinteresele, spre deosebire de rromi, care nu au avut pe nimeni.

Istoria a aratat de nenumarate ori ca natiunile opresoare simt nevoia sa ii invinuiasca pe ceiopresati pentru situatia creata. Nazistii aveau explicatiile lor pseudo-stiintifice cu privire lainferioritatea unor rase. In Africa de Sud in timpul apartidului (care a disparut acum mai putin de 15

ani), albii motivau opresiunea negrilor pe motive religioase, considerandu-i o rasa mentionata in biblie


12/21

ca pacatoasa si deci condamnata de insusi Dumnezeu la servitudine. Multi in Romania considera cadiscriminarea rromilor este vina lor: ca fura, ca nu se spala, ca nu se duc la scoala, ca tara e a romanilorcine i-a pus sa vina aici etc. Aceste prejudecati sunt pur si simplu false. A da vina pe victima este un

proces cunoscut si studiat de psihologi, dar rareori recunoscut ca atare la o scara asa de mare caintreaga populatie a unei tari.

4 Prejudecati Clasice

Ca orice minoritate, rromii sunt usor de categorizat. Cateva exemple de unguri care au refuzatsa vorbeasca romaneste in Transilvania au dus la povesti de genul ca toti locuitorii anumitor localitatirefuza sa vorbeasca romaneste; cateva exemple din mass-media de rromi care fura au dus lageneralizarea ca toti rromii fura. Cand non-rromi fura miliarde din buget si saracesc intreaga tara, vinacade pe ei personal. Cand un rrom fura o gaina pentru a-si hrani familia, vina cade pe el dar in acelasitimp si pe toti rromii.

Datorita codului celor "pure" si "impure", rromii pastreaza norme stricte ale igienei, in masuraposibilitatilor materiale. Prejudecatile de genul "rromii nu se spala" se datoreaza deci culorii pielii sausituatiei materiale.

Sistemul scolar refuza (desi lucrurile sunt in schimbare) sa recunoasca rromii ca o minoritateculturala cu interese si nevoi diferite de cele ale restului populatiei. Aceasta, asociata cu motiveeconomice a dus la situatia educationala cu care se confrunta rromii astazi. Un alt factor este

discriminarea la locul de munca. Un rrom, chiar educat, are putine sanse de a primi posturi deconducere. Educatia pur si simplu nu este vazuta ca o modalitate de a reusi in viata pentru rromi.Desi rromii sunt cetateni romani si teoretic egali cu toti ceilalti, au fost prezenti in Romania de

peste 600 de ani si majoritatea au ca limba materna romana, ei sunt inca vazuti ca straini pentrusimplul fapt ca arata diferit. Un alt lucru ignorat este ca multi rromi si-ar fi continuat migratia sprecentrul Europei daca nu ar fi fost tinuti in sclavie in Tarile Romane (ca dovada faptul ca multi au

plecat dupa abolirea sclaviei). Rromii sunt vazuti ca invadatori, cand situatia este exact invers: ei eufost obligati sa ramana pe teritoriul tarii noastre.

ConcluzieNe aflam intr-un cerc vicios de discriminare, lipsa de respect, lipsa de interes, lipsa de

intelegere din partea romanilor care duc la saracie, care duce la cresterea criminalitatii si la lipsa de

educatie scolara in randul rromilor, care duc la mai multa discriminare, lipsa de respect...


13/21

Aceste prejudecati persista si pentru ca este nevoie de un tap ispasitor, in special in conditiileeconomice dificile in care se afla tara noastra. Spre exemplu: Romania nu are o reputatie prea buna inVest. Motivele sunt complexe si in general greu de izolat. Totodata, ele sunt greu de acceptat. Rromiiinsa sunt usor de invinuit pentru aceasta, pornind de la cazuri izolate de genul "rromii au mancatlebedele din Viena". Odata ce rromilor li s-a atribuit acest calificativ, mentalitatea este greu deschimbat. Cine e interesat de rromii care nu fura? Cine este interesat de rromii care fac cinste tariinoastre peste hotare? Nimeni. Mass-media exploateaza interesul populatiei cu titluri ca un tigan a

"furat" si prin aceasta contribuie la continuarea acestui cerc vicios, deoarece majoritatea populatieiprimeste informatii despre rromi din mass-media si nu de la rromi. Rromii pe care ii vad oamenii nusunt, in general, reprezentativi: un cersetor rrom sau un copil al strazii este mai usor de vazut decat uncopil rrom care se duce la scoala. Multi rromi care au un statut social si economic mai ridicat nu spunla toata lumea ca sunt rromi pentru ca prin aceasta nu au nimic de castigat si multe de pierdut.

Istoria rromilor este un incredibil sir de persecutii si discriminare. Cauzele care au dus lasituatia economica si educationala a rromilor din ziua de astazi, precum si cele care au dus ladiscriminarea cu care ei se confrunta sunt mult mai multe si mai complexe decat cele prezentate aici.Ele trebuie recunoscute si intelese, atat de rromi cat si de restul romanilor, pentru ca cercul vicios incare ne aflam sa fie intrerupt.

Pe Urmele Muzicii Tiganesti Autentice

Rromii sunt, probabil, cel mai bine cunoscuti datorita muzicii lor. Exista numeroase izvoareistorice care mentioneaza muzicieni rromi cantand pentru regi si imparati. De asemenea, in tot estuleuropei, rromi au fost intotdeauna preferati pentru evenimente ca nunti sau sarbatori. In multe instante,statutul de muzicieni de valoare le-a permis rromilor sa aiba privilegii greu de obtinut altfel. Spreexemplu, desi rromii erau inca vanduti ca sclavi in secolul al XIX-lea in Moldova si Tara Romaneasca,muzicienii rromi de prestigiu din Transilvania imperiului Austro-Ungar aveau un rol important incomunitatile satesti si se bucurau de unele privilegii de care taranii romani nu se bucurau.

In EuropaA identifica o muzica tiganeasca autentica in Europa este insa dificil sau chiar imposibil.

Deoarece rromii au trait si au cantat in tari atat de diferite, muzica tiganeasca variaza foarte mult in

functie de tara. In vestul europei, imaginea care este cel mai des asociata cu muzica tiganeasca este un


14/21

rrom cantand la vioara intr-o cafenea din Budapesta. Desi epoca acestor cafenele a trecut de mult, inbuletinele de informatii turistice pe care le-am vazut in Budapesta practic toate restaurantele spuneauin reclama "muzica tiganeasca in fiecare seara". Am fost la cateva astfel de restaurante si am aflat cade fapt muzica era in mare parte maghiara, ca rromii canta pentru ei ceva cu totul diferit.

Am auzit ca formatia Kali Jag (focul negru) este prima formatie din Ungaria care a scos CD-uricu muzica tiganeasca adevarata, si ca fac acest lucru de peste 10 ani. Ascultand aceasta formatie maitarziu, am observat ca este intr-adevar total diferita de ce auzisem in Budapesta. Poate datorita faptului

ca se bazeaza foarte mult pe percutie si voce, o voce aspra dar melodica in acelasi timp si camajoritatea cantecelor sunt in rromani, pare cu adevarat genul de muzica care m-as fi asteptat sa ocante rromii in jurul focului noaptea.

In Romania

In Romania, putem auzi muzicieni rromi cantand peste tot, la festivaluri si sarbatori in aer liber,la festivaluri folclorice, in salile de concerte, pe terase si in restaurante. Unii lautari au cunostintedestul de variate ca sa faca parte si din orchestrele simfonice. Lautarii trebuie sa stie sa cante o marevarietate de cantece, deoarece ei canta in regiuni diferite, in locuri diferite si pentru audiente diferite.Chiar si in acelasi loc, sa zicem la o nunta, sunt femei, barbati, tineri, batrani, tarani, intelectuali,muncitori, toti la un loc, fiecare avand preferinte diferite. De aceea, lautarii au de obicei un repertoriufoarte larg, si se mAndrsc cu aceasta. Muzica lor este creativa, bogata, intensa, plina de sentimentedar extraordinar de variata si greu de cuprins in definitii. Totusi, este aceasta muzica tiganeasca? Decele mai multe ori nu. Daca un ansamblu scoate un album, deseori auzim influente bulgaresti, sarbesti,turcesti sau grecesti, poate si datorita faptului ca o astfel de combinatie are mai mult succes la public.Taraful Haiducilor, spre exemplu, canta muzica tiganeasca, dar combinata cu elemente ale muziciiturcesti, romanesti si diferite alte influente. Daca ascultam muzica celor mai bine cunoscuti artistirromi in romania, Adrian Minune si Nicolae Guta, foarte rar vom gasi ceva care poate fi numittiganesc. A gasi muzica tiganeasca autentica in Romania este deci dificil.

E greu de spus unde se termina muzica romaneasca si unde incepe muzica tiganeasca. Ceatiganeasca se bazeaza in mare parte pe muzica romaneasca traditionala, iar muzica romaneasca a fost

in mare parte pastrata, cantata si adusa la perfectiune de rromi.Importanta rromilor in dezvoltarea muzicii populare romanesti este foarte mare. Baza muziciitraditionale romanesti este plansul viorii tiganului. Virtuozitatea tambalului si vocea cantaretului rromimpresioneaza orice roman. Mai toate marile orchestre au cel putin cativa muzicieni rromi, iar la saterromii sunt cei mai solicitati sa cante la diferite evenimente. Dar rromii din Romania nu canta doarmuzica populara romaneasca. In mod evident, pentru a castiga bani, rromii trebuiau sa cante pentrugadje muzica pe placul acestora si cu care erau obisnuiti, iar gadje nu sunt numai romani. Candansamblul maghiar Muzsikas a vrut sa studieze muzica maghiara veche in anii 60, ei au venit inTransilvania, unde rromii cantau acest gen de muzica in acelasi mod de un secol. Mai tarziu, tot ei aulansat un album intitulat "Muzica pierduta a evreilor din Transilvania"; inca o data, rromii au fost cei i-au ajutat sa reconstituiasca acest gen de muzica aproape disparut.


15/21

Influentele turcesti sunt importante in muzica tiganeasca din Balcani si din Romania. Spreexemplu, cuvantul "taraf" pare sa provina din turceste. Fanfara, cantand din instrumente de alama, aaparut in Balcani datorita traditiei muzicale a ienicerilor in timpul ocupatiei otomane. De fapt, suntizvoare istorice care mentioneaza rromi lucrand ca muzicieni in armatele otomane (muzica canta intimpul bataliei pentru a impulsiona soldatii si pentru a acoperi zgomotul luptei). Fanfara a devenitfoarte populara in balcani dupa primul razboi mondial, in parte si datorita numarului mare deinstrumente ramase de la armate. Fanfara Ciocarlia, din moldova, este cea mai bine cunoscuta fanfara

in Romania si poate in Europa. Fanfara Ciocarlia, formata din peste zece membri tineri si batrani,cantand la diferite instrumente, sintetizeaza viteza si atitudinea caracteristica fanfarei. FanfaraCiocarlia canta, in stilul lor unic, melodii tiganesti, romanesti, bulgaresti, sarbesti, macedonene,turcesti si altele (brau, doina, geamparale, hora, rusasca, sarba, rumba etc).

Muzica Tiganeasca AutenticaIn muzica pe care rromii o canta pentru ei, lucrurile sunt diferite. Rromii nomazi au preluat un

gen de muzica de la oamenii din jurul lor intr-o tara sau regiune, apoi, in tara urmatoare un alt gen demuzica. Astfel, mai multe genuri, din diferite regiuni, au fost asimilate si combinate, transformate safie pe placul rromilor, dand nastere unui nou stil de muzica, care poate fi pe drept numita tiganeasca.Muzica pe care o canta rromii pentru rromi, in rromani poate fi considerata, in general, cu adevarattiganeasca. Dansul si muzica tiganeasca autentica sintetizeaza un stil de viata si reprezinta rromii,

istoria si cultura rromani. Aceasta este cu adevarat o forma de arta, care exprima independenta silibertatea de expresie spirituala, pentru mult timp singura modalitate de expresie pentru un poporasuprit.

Poate cel mai bun exemplu de muzica tiganeasca autentica o reprezinta Napoleon si Ursarii dinClejani. Aceasta corespunde definitiei de mai devreme de muzica facuta de rromi, pentru rromi, inrromani. Napoleon dezvaluie extraordinarele posibilitati ale cantecului fara instrumente; el face muzicadintr-un butoi si doua pietre sau alte "instrumente" improvizate. De sute de ani, in jurnalele calatorilordin Europa sunt mentionati rromi cantand pentru ei o muzica bazata in principal pe voce, cuinstrumente ca oale si cani, batand din palme sau lovind diferite parti ale corpului.

Rromii - Promotori ai Culturii Romanesti

Nu in ultimul rand, trebuie sa remarcam ca muzicienii rromi au o contributie importanta lapromovarea muzicii populare romanesti in strainatate, nu doar a muzicii noastre tiganesti, si prinaceasta contribuie la promovarea culturii romanesti si a Romaniei in general. Dupa 1989, multi artistisi oameni de cultura din vest au venit in Romania si au descoperit cu uimire maiestria cantaretilorrromi. Unii chiar i-au ajutat sa inregistreze albume sau sa concerteze in intreaga lume, unde au fost decele mai multe ori primiti cu mare entuziasm. Tom Prixton este unul dintre cei care au descoperitRomania datorita muzicii tiganesti. Muzician de succes si cunoscator al mai multor stiluri muzicale, ela venit in Romania sa studieze acest gen de muzica, a infiintat o formatie de muzicieni rromi, si acumcanta muzica traditionala romaneasca si tiganeasca la festivalurile din Boston, SUA. L-am contactat pedomnul Prixton si l-am intrebat daca muzicienii nostri rromi sunt apreciati in America. Iata ce mi-araspuns:

"Unele festivaluri si audiente din Europa de Vest si America apreciaza muzica traditionalatiganeasca pura, dar multi altii nu fac diferenta dintre formele mai pure, cum ar fi muzica lui Angel silautarii sai din Clejani (care au calatorit mult in vest ca 'Taraful Haiducilor'), si alte formatii multinfluentate de muzica pop, ca omniprezentii si mult iubitii Gypsy Kings. Cat de bine cunoscuta este oformatie depinde in egala masura de maiestria artistilor si de cat de bun promotor este impresarul lor,cel care aduce formatia in atentia lumii muzicale din vest. Am calatorit mult in sudul Romaniei si amauzit lautari care canta o forma si mai pura de muzica lautareasca decat Angel si colegii sai dinClejani, care au totusi influente de Rrom-pop, Rock si muzica halay din Turcia. Muzica tiganeascaautentica este mai greu de ascultat, pentru publicul din vest, decat muzica mai dulce si mai domola acelor de la Gypsy Kings." Domul Prixton considera ca "pastrarea si promovarea muzicii traditionaleare o importanta deosebita in ziua de astazi, cand industria muzicala produce pe banda si promoveaza

acelasi tip de non-artisti ca Britney Spears si alte non-talente".


16/21

Domnul Prixton a mai spus ca "a canta in stil tiganesc inseamna a canta cu pricepere, cu oinnascuta intelegere a legilor armoniei si variatiunii muzicale si a fascina spectatorii cu o energie careii transporta intr-o alta lume. Daca priceperea mea imi permite ocazional sa ating aceasta conditie, suntonorat si recunoscator."

Crescatori de Animale

Rromii nu au fost priceputi doar la cantat. Alte meserii traditionale ale rromilor? Rromii au fostcunoscuti ca crescatori si vanzatori de cai din vremuri stravechi. Caii au fost intotdeauna un importantfactor economic in viata rromilor, esentiali pentru stilul de viata nomadic, fiind ingrijiti si tratati caatare. De altfel, rromii erau apreciati si de gadje pentru priceperea lor de a trata bolile cailor. Pevremuri in satele romanesti, cand se imbolnavea o vaca oamenii se duceau cu ea la veterinar, dar candse imbolnavea un cal ei se duceau la un rrom priceput. Deseori, rromii cumparau un cal bolnav la un

pret foarte mic, aveau grija de el, si cand acesta era din nou intr-o conditie buna, il vindeau la un pretmult mai mare.

Targurile de cai reprezentau un eveniment major in viata lor, atat din punct de vedere economic

dar si social (reprezentand o ocazie unica pentru toti rromii nomazi sa se stranga la un loc). Expertinegustori, rromii stiau sa accentueze avantajele cailor pe care ii vindeau si sa gaseasca defecte la cei pecare ii cumparau, pentru a obtine un pret mai bun.

Alaturi de cai, rromii sunt asociati si cu ursii; neamul priceput in dresajul ursilor capatandnumele de ursari. O ocupatie aproape disparuta, dar inca existenta in colturi uitate ale Europei de Est,dresajul ursilor pentru a dansa era o ocupatie prin care rromii faceau bani buni de la curiosii locuitori aioraselor medievale.

Rromii nomazi din Irlanda si alte parti ale Europei au inlocuit de mult timp caruta si caii cumasina si rulota. Din anii '60 incoace, foarte putini rromi din Vest au avut cai. Astazi insa, din ce in cemai multi rromi sunt detinatori de cai, desi acestia sunt doar pentru agrement.

In Romania caii reprezinta inca o modalitate de face un ban. Am fost la targ pentru a vedea dece. Motivul este economic. Un cal din cei mai buni cu caruta noua fac aproape 16 milioane. O masinacu remorca, in nici un caz nu se gaseste asa ieftin. Plus, calul este folosit la multe munci agricole, spreexemplu la prasit. Nu in ultimul rand, intretinerea animalului este mult mai ieftina decat benzina. Unrrom batran, vanzator ambulant, mi-a spus ca de cand se stie el, caii au fost ca membri ai familiei si cai-ar fi imposibil sa castige un ban fara acestia. El mi-a mai spus ca "un rrom fara cal nu e rromadevarat".

Ghicitul


17/21

Ghicitul este si a fost intotdeauna asociat cu rromii. Exista mai multe motive pentru careaceasta activitate i-a atras pe rromi. In primul rand, pentru gadje, rromii au avut o aura misterioasa incade la venirea lor in Europa si aceasta perceptie a fost mentinuta de faptul ca rromii aratau diferit si nule placea sa se amestece cu ceilalti. Odata ce au fost asociati cu o lume misterioasa a magiei, ghicitul li

se potrivea perfect. Totodata, ghicitul era o modalitate buna de a afla cum functiona o societate in carerromii erau nou-veniti. Nu in ultimul rand, ghicitul era o modalitate simpla de a castiga bani.

De-a lungul timpului, rromii au folosit multe metode de ghicit, de la boluri de cristal, carti detarot (s-a spus chiar ca acestea au fost inventate de rromi) pana la numerologie (interpretareanumerelor) si cititul in palma. Ghicitoarele pretind ca puterilor lor vin din lumea supranaturalului.Totusi, o explicatie mai rezonabila este ca adevarata pricepere a ghicitoarelor este remarcabila lorabilitate de a judeca caracterul omului si a vedea ce-si doreste acesta. Adevarul e ca oamenii tin mintece se indeplineste si uita ce nu se indeplineste.

Pentru a multumi clientii, ghicitoarele prezic deseori un viitor favorabil. Dar pentru a treziinteresul, ele ii previn de multele pericole care le stau in cale, care pot fi prevenite, desigur, tot de ele.Ca o regula, ghicitoarele nu folosesc ghicitul cu alti rromi. In comunitatea lor, rromii au alte modalitati

de a prezice viitorul si de a vindeca. Rromii poarta deseori amulete si talismane norocoase, pentru apreveni necazurile, spiritele rele si boala. Rromii folosesc si ierburi in vindecarea bolilor, multe dintreaceste avand proprietati farmaceutice recunoscute si de medicina conventionala.

Portul Traditional al Minoritatii Rroma in Pericol

Pastrarea identitatii si traditiilor minoritatii rroma este strans legata cu pastrarea portului

traditional. Din pacate, in ziua de astazi portul traditional nu este acceptat de societatea romaneasca in


18/21

general. A purta haine care te disting ca rrom inseamna a te transforma intru-un magnet pentru privirirau voitoare si discriminare.

Pentru barbati de obicei nu exista o imbracaminte traditionala. Unii barbati poarta palarii saumustati mari. La ocazii deosebite, barbatii rromi poarta un costum bun, deseori viu colorat. Prinurmare, barbatii rromi nu sunt in mare pericol de a fi discriminati datorita portului lor. Pentru femei,lucrurile sunt total diferite.

Rromanca tipica poarta fusta lunga, din mai multe straturi si bogat colorata, cercei mari, parul

lung, impletit si uneori o floare in par. Traditia rroma este ca picioarele unei femei nu trebuie sa sevada; de altfel, intreaga parte inferioara a corpului unei femei este considerata impura. Incalcareaacestui principiu este foarte grava, deci fuste lungi trebuie purtate intotdeauna. Rromii poarta deseorirosu, deoarece aceasta culoare este considerata norocoasa (probabil datorita credintei stravechi casangele este sursa vietii si vitalitatii).

Cu exceptia culorilor, o femeie nu are o garderoba prea variata. Traditia spune ca o femeiemaritata trebuie sa poarte un batic pe cap pentru a arata acest lucru. Femeile poarta de obicei bijuteriide mare valoare. Bijuteriile nu numai ca sunt frumoase, dar au si o valoare practica: rromii nomazi nuau (sau nu aveau in trecut) conturi la banca sau locuri sigure in care sa-si tina averea, asa ca cel maisigur era sa o poarte cu ei tot timpul. Femeile calderas sunt binecunoscute pentru traditia lor de a purta

bani de aur, sau galbi, in par sau cusuti in haine. De asemenea, multi rromi poarta amulete norocoase.

Flamenco si Rromii Spanioli

In Spania traiesc peste jumatate de milion de rromi, mai multi decat in oricare alta tara dinvestul Europei. Andalusia, in sudul tarii, este regiunea cu cel mai mare numar de rromi, aproximativ300,000 sau 5% din populatie. Ei au o importanta mare in regiune, fapt recunoscut de parlamentulAndalusiei, care a declarat ziua de 22 noiembrie "Ziua rromilor din Andalusia".

IstorieIstoria rromilor in Spania incepe in 1425, cand regele Juan al II-lea de Aragon acorda un

permis de trecere pentru Juan si Tomas, care pretindeau ca sunt "Conti din Egipt". Datorita perceptiei

initiale ca rromii erau egipteni veniti in pelerinaj, acestia sunt numiti gitano (insemnand egipteni inspaniola veche). Un important numar de rromi au venit via Barcelona in 1447; de acolo, ei s-auraspandit in fiecare regiune a tarii, dar in special in sud. In secolul 15, sudul Spaniei se afla intr-o

perioada relativ prospera, fiind condus de mauri de opt secole. Lucrurile se schimba insa odata cemaurii sunt invinsi de catolici. Persecutia ne-crestinilor este la ordinea zilei pentru urmatoarele douasecole. Atat maurii, cat si evreii sunt fortati sa plece din Spania sub pedeapsa cu moartea. Nici rromiinu scapa de aceasta persecutie, datorita credintelor si ritualurilor lor, considerate de autoritati ca fiind"ne-crestine". Suferinta si nedreptatea de atunci isi gasesc ecou si in zilele de astazi in unele canteceflamenco. Datorita faptului ca erau putini la numar si nu prezentau un pericol politic, rromiisupravietuiesc aceasta perioada; insa persecutiile continua si dupa aceea. Si in secolul 18, comunitatilerromilor sunt marginalizate, acestia fiind obligati sa traiasca la ceva distanta de orasele spaniole. De

asemenea, pana in 1976, legea politiei civile Guardia Civil cuprindea anumite articole care le


19/21

permiteau politistilor sa opreasca rromii si sa le ceara actele de identitate fara nici un motiv sau, spreexemplu, sa le ceara chitantele de la hainele pe care le purtau.

AstaziAstazi, putini rromi pastreaza stilul de viata nomadic. Totusi, desi majoritatea traiesc in case

fara roti si vorbesc intre ei limba locala, ei isi pastreaza independenta specifica lor, precum si traditii siobiceiuri care ii deosebesc de restul spaniolilor. Desi rromii au adoptat credinta catolica inca de mult,ei nu au abandonat credintele lor mai vechi. In afara de forma de ghicit care este practicata pentru bani,

rromii folosesc in comunitatea lor forme de ghicit si ritualuri in care cred cu adevarat.Rromii si-au pastrat valorile lor, desi acestea pot parea invechite. Traiesc dupa legea lor, cauta

aprobarea alor lor si nu ii intereseaza ce fac sau gandesc ceilalti (payos, non-rromi). Cuvantul"virgina", intr-un sat Andalusian poate fi aplicat doar fetelor aflate inca la inceputul adolescentei;rromii insa considera inocenta fetelor inainte de casatorie un lucru esential, care trebuie certificat. Onunta a rromilor pare obisnuita, cu 500 de oameni prezenti intr-o atmosfera de sarbatoare, cu dansurilesi frumusetea, cu mancarea obisnuita. Dar, la un moment dat, o tiganca batrana, cu parul lung si alb,impreuna cu cele doua soacre si cu mireasa se retrag. Dupa ceva timp, acestea revin, si intr-un ritualspectaculos toti cei prezenti afla ca mireasa este cu adevarat virgina. Femeia batrana este adusa specialca sa certifice acest lucru, deseori din regiuni indepartate, pentru a asigura impartialitatea sa, si cumare cheltuiala, posibil peste 1.000 $. Apoi, nunta continua ca si pana atunci, se danseaza pe ritmuri de

flamenco, cu fuste voluminoase si colorate si bijuterii pe masura...Discriminare si Integrare*Din fericire, in Spania nu au fost semnalate multe cazuri de rasism violent, comparat cu alte tari

europene ca Germania, Austria, Romania, Bulgaria, Cehia. Insa rasismul exista intr-o mai subtila darconstanta discriminare. De exemplu, acum cativa ani, secretarul general al Uniunii rromilor, AntonioTorres, nu a fost lasat sa intre intr-o discoteca pentru simplul fapt ca este rrom. Potrivit studiilor facutede Uniunea rromilor din Spania, aceste instante sunt deosebit de frecvente. Cliseele obisnuite, cum carromii sunt murdari sau hoti se intalnesc chiar si in comunitati lipsite de furturi sau crime de orice fel,si in care rromii traiesc in case cat se poate de moderne.

Cat priveste educatia, sistemul scolar nu include limba si cultura rromani si este si el confruntat

cu discriminare, lucruri care ii determina pe parintii rroma sa vada scolile ca ceva putin folositorpentru viitorul copiilor. Consecinta este evidenta: un numar mare de copii rroma care nu sunt inscrisiin educatia scolara. Din fericire, aceasta situatie este in schimbare si azi numarul de studenti rromicreste pe zi ce trece.

Vremurile cand rromii erau apreciati pentru cunostintele lor de mestesugari ori pentru muncalor in fierarie sunt foarte indepartate. In general, rromii traiesc acum din vanzarile ambulante. Daraceasta slujba are numeroase dificultati din cauza refuzului, ce vine din partea autoritatilor locale, de ada autorizatii de vanzare. Celelalte activitati unde lucreaza rromii sunt agricultura, colectarea de hartiisi resturi, activitati antice ori artistice. In alte ramuri, rromii se confrunta cu problemele ce apar dincauza lipsei de indemanare profesionala ori a prejudecatilor la locul de munca. Potrivit acelorasi studiimentionate mai sus, multi angajatori discrimineaza rromii cand fac angajari. Astfel, rata somajului

printre oamenii de etnie rroma este foarte mare. Aceasta nu inseamna insa ca ocupatiile si stilul deviata traditional au disparut complet. In Barcelona, deseori vezi rromi cantand si dansand pe strada

binecunoscutul flamenco. De asemenea, rromii priceputi la mestesuguri isi vand marfa pe strada. Deexemplu, in fata catedralei din Sergovia, cateva femei vand in mod regular fete de masa din dantelalucrate de mana.

De ceva timp, Spania are mai multe programe de ajutor pentru rromi, prin guvernul central,regional sau autoritatile locale. Meritul pentru imbunatatirile din domeniul social si cultural din ultimavreme le revin in mare parte rromilor. In anii 60, rromii spanioli au inceput sa se organizeze si saformeze asociatii cu scopul revendicarii drepturilor lor, imbunatatirii standardului de viata si

promovarii culturii rromani. Astazi, asociatiile acestea administreaza fondurile de la buget cu succes,facand imbunatatiri vizibile, din punct de vedere cultural si social, in viata rromilor.

Muzica Flamenco


20/21

Din punct de vedere cultural, contributiile rromilor in societatea spaniola sunt importante.Unele cuvinte din spaniola sunt preluate din limba rromani. Muzica flamenco este o partefundamentala a culturii regiunii de sud a Spaniei. Cantecul a format o parte importanta a vietii rromilornomazi; acestia creeaza un nou si popular stil de muzica cu influente locale si maure, dar bazat pemuzica lor traditionala, numit flamenco. Rromii spanioli sunt cel mai bine cunoscuti datorita acestuigen de muzica.

Muzica flamenco este mentionata pentru prima data in literatura in 1774. Primele scoli de

flamenco apar intre 1765-1860 in Andalusia. Urmeaza, timp de mai bine de un secol, asa-numita epocade aur, in care muzica se dezvolta la forma sa definitiva in numeroasele cafes cantantes. De asemenea,forma mai serioasa, care exprima sentimente profunde, cante jondo, dateaza din aceasta perioada.Dansatorii flamenco constituie marea atractie la cafes cantantes. Chitaristii insotiti de dansatori devinextrem de populari in aceasta perioada. Din 1915, spectacole de flamenco erau organizate in intreagalume, desi aceasta dauneaza oarecum puritatii muzicii. O renastere a muzicii flamenco incepe in 1955.Chitaristi, solisti si dansatori extraordinari ajung in marile teatre si sali de concert ale lumii.

Exista trei categorii distincte de flamenco: jondo, sau grande ('profund', muzica trista, arelegatura cu moartea sau alte lucruri triste), intermedio ('intermediar') si chico ('usor', cu subiecte cadragostea sau natura). Flamenco are trei parti, fiecare cu importanta sa: cante (cantec), baile (dans) siguitarra (chitara). Dansul flamenco poate fi comparat cu dansul din orient. Gesturile elegante ale

dansatoarelor seamana cu cele ale dansatoarelor orientale, numai ca sunt mai bruste. Folositulcastanietelor poate fi comparat cu cimbalele din muzica orientala, desi acestea din urma au inceput safie folosite abia acum 100 de ani. Dansatorul face miscari complicate ale picioarelor si folosesteincaltari speciale. Partea superioara a corpului are o postura gratioasa, nefiind influentata de miscarileviguroase ale picioarelor. Dansatoarele poarta fuste lungi si voluminoase, care sunt folosite pentru ascoate in evidenta miscarile gratioase ale mainilor. Dansatorul trebuie sa proiecteze starea sufleteasca acantecului, in acest sens existand o comunicare codata intre el si cantaret.

Duende, sau spiritul muzicii flamenco, este descris ca o voce care face ca cele mai adanci siprofunde sentimente din intunericul subconstientului sa ajunga la suprafata, provocand un cutremur, ofurtuna si o eruptie vulcanica in interiorul dansatorului sau chitaristului. Flamenco sintetizeaza viata,sentimentele, bucuria si durerea rromilor spanioli, si mai mult, sutele de ani petrecuti pe drumuri in


21/21

calatoria lor din India. Am putea spune ca sentimente generale ale umanitatii, bucuria si tristetea, suntsintetizate in flamenco.

Tiganii-o Istorie a Romilor

Documents

Transcript of Tiganii-o Istorie a Romilor