oamenilor, etc.VI. Ministerul transporturilor si a infrastructurii energetice - continnd departamentele deoptimizare a infrastructurilor, de proiectare de infrastructuri n conformitate cu planurilenationale, de dezvoltare de infrastructuri, de inovare tehnologica si modernizare ainfrastructurilor, dezvoltare locala a sectorului energetic, etc.VII. Ministerul finantarii economiei productive si a economiei sociale - continnddepartamentele de planificare bugetara pe urgente si importante, de repartizare bugetara penecesitatile dezvoltarii si consumurilor populatiei, de proiectare salariala pe criterii cantitative,calitative si de responsabilitate , de impozitare ssau relevanta, de amendare, de proiectare depolitici financiare conforme dinamicii perioadei, colaborarea transfrontaliera, etc.VIII. Ministerul asistentei si integrarii sociale pe piata muncii - cuprinznd departamentele deintegrare sociala si pe piata muncii prin programe specifice, de recuperere a tinerilor cu tendintede abandon educativ si social, de integrare culturala, de long life learning, de asistare socialaconditionata de absolvirea programelor educative si comportament social civilizat, etc.IX. Ministerul apararii militare, justitiei, internelor si managementul crizelor si dezastrelor -continnd departamentele de aparare militara, protectia informatiilor, dezvoltare inovativa demijloace de interventie, interne, procuratura, justitie, managementul crizelor si dezastrelor, relatiiexterne, etc.Fig 1 - Topologia functionala a clusterelor ministerialentre institutiile agregate prezentate mai sus se dezvolta programe generale sau specifice prinrelatii interdepartamentale care acopera necesitatile si dinamica momentului. Exemple de astfel deprograme se afla mai jos, ele putnd fi extinse la alte programe in functie de structura dedepartamente si de necesitatile momentului. Fiecare capitol de programe prezentat mai jos poatefi diversificat la un numar mare de programe specifice.programe de antreprenoriat socialprograme de orientare pe piata munciiprograme de promovare pe valoare profesionala, metodologica si socialaprogram de eficientizare a activitatilor si orientare de fonduriprograme de crestere a nivelului de civilizatie comunitaraprograme de interventie n caz de necesitate sau urgentaprograme de dezvoltare sustenabilaprogram de recuperare a resurselor regenerabile sau secundareprograme de minimizare a impactului negativ pe mediuprograme de dezvoltare de mijloace strategice de interventieprograme de recuperare a sanatatii umane prin recuperarea echilibrelor de mediuprograme de interventie eficienta n sanatateprograme de orientare profesionala n functie de capacitati si nevoia)b)c)d)e)f)g)h)i)j)k)l)m)programe de reconversie si orientare profesionala catre domeniile emergenteprograme de finantare a dezvoltarii si de capital de riscprograme de proiectare de infrastructura cu minimizarea impactului negativ pe mediuOptiunea de a crea ministere putine si mari dar cu departamente mari care colaboreaza pentrurealizarea de programe mari si colaboreaza pe orizontala cu alte departamente din alte ministereeste concurenta cu optiunea de a organiza ministere numeroase si mici care se ocupa deprobleme sectoriale fara a avea coordonarea necesara rezolvarii unor situatii generale.Optiunea retelei ministeriale cu ministere putine si mari este sustenabila prin sistemul de policymaking facut cu specialisti publici sau privati si este mai avantajoasa ntruct permite o mairapida si mai adecvata reactie la solicitarile produse de crizele actuale.n cazul structurii ministerelor numeroase si mici s-a constatat ca exista dezavantajul risculuinecoordonarii activitatilor, al irosirii fondurilor pe obiective irelevante pe termen mediu sau lungsi al specializarii nguste, fara viziunea de ansamblu necesara rezolvarii crizelor si gasiriioptimului strategic.Fig 2 - Programe generale generate de interactiunea dintre institutiile statului2.2 Sustenabilitatea retelei de ministere - factori determinantiStructura rezultata din organizarea si functionarea n retea a ministerelor este sustenabila,permitnd att alinierea programelor mari ct si partajarea sustenabila a resurselor date deprogramele comune.Sustenabilitatea acesteia este evaluabila pe schemele cibernetice de organizare adepartamentelor si activitatilor/programelor prin faptul ca fiecare program si are propriasursa de resurse acumulate anterior, iar programele au drept consecinta si acumularea deresurse necesare functionarii departamentelor si zonelor pe care le gestioneaza.n cazul structurilor de tip retea, sustenabilitatea unui cluster ministerial sau macro-ministerdetermina si sustenabilitatea celorlalte ministere vecine pe schema, ceea ce permiteeficientizarea functionarii structurii guvernului per ansamblu.Faptul ca vectorii aliniati de pe prelungirile laturilor hexagoanelor se pot alinia in acelasi sensconservnd totusi sustenabilitatea structurilor face posibila att functionarea n comun adiferitelor institutii implicate ct si oportunitatea proiectarii de politici generale faraneglijarea sau subfinantarea unui cluster ministerial.Schemele de mai jos mai demonstreaza un fapt semnificativ major: existenta posibilitaticolaborarii unui numar orict de mare de institutii n mod sustenabil, precum siposibilitatea existentei n paralel a mai multor tipuri de structuri ce se sprijina reciproc.Aceasta face posibila att o democratie eficienta prin parteneriatele public-privat ct si unsistem de policy making eficient si echilibrant intre elementele retelei guvernamentale.Structura retelelor paralele se poate vedea in figura de mai jos colorata n rosu pentrustructura parteneriatelor public-private ntre clusterele ministeriale si n albastru pentrustructura interna de policy makers a diferitelor clustere ministeriale.Cele doua structuri de policy making nu sunt sustenabile ci sunt functionale n cadrulno))p)sistemului de retea sustenabila a clusterelor ministeriale, depinznd de dinamica sinecesitatile acestora.n cadrul functionalitatii sistemului administrativ general, nu toate substructurile sunt directimplicate n luarea de decizii, multe dintre aceste substructuri putnd fi proiectate pentru andeplini anumite functii particulare raspunznd anumitor necesitati de organizare alsistemului clusterului ministerial sau al retelei ministeriale. Aceasta mobilitate este data derelativa independenta a vectorilor suplimentari generati de structurile sustenabile aliniate.Fig.3 Schema relatiilor colaborarii sustenabile ntre institutiile administratieipublice centraleMobilitatea potentiala a acestor structuri adiacente permite realizarea de substructuriinstitutionale dedicate unor anumite activitati clare, locale si care nu sunt implicate n moddirect in procesul general de dezvoltare al vectorilor dezvoltarii, fiind doar structurisubordonate celor implicate. n Fig.4 se poate observa functia de arhivare (cu verde),integrata n ansamblul functiei de creator de politici ce stimuleaza ndeplinirea anumitoractivitati (cu albastru) din reteaua de policy makers al unui cluster ministerial.Fig. 4 Schema relatiilor interne ce raspund unor necesitati specificeUn exemplu de institutie proiectabila conform acestor principii se poate vedea pewww.sustainability-modeling.eu in cadrul studiului country model, anume structuraministerului educatiei. Structuri similare pot fi proiectate pentru toate institutiile de stat saude parteneriat public-privat implicate n procesul de policy making.3. Analiza modelelor clasice de management n administratia publica centralaO analiza a diferitelor modele institutionale frecvent utilizate (Fig.5) arata urmatoarele daterelevante:1.Structurile de tip piramidal - sunt generate de diagrame comutative (d) de tipul: seful Ada comanda intermediarului B ce da comanda si supravegheaza pe executantul C, ce estede asemenea monitorizat de seful A. Modelul se repeta la nivelele inferioare, B si C fiindsefi peste o alta structura (vezi mai jos structura piramidala de comanda control (c)).Sistemul conduce automat - din cauza modelului de baza proiectat - la unitati de tiphexagonal ce pot functiona doar daca n fiecare hexagon exista pe pozitii central opusefunctiile de sursa, senzor si decident ce permit asigurarea unui set de feedback-uri incadrul structurii. Pe de alta parte daca se ndeplinesc si aceste conditii, existnd mai multestructuri echipate cu elementele sursa (S), senzor(&), decident(D), vor nconjura o structuraprost echipata avnd elemente lipsa (vezi structura mixta de comanda control si policymaking (b). Aceasta face ca structura cu elemente lipsa sa caute sa-si refaca structuracompleta prin crearea unor functionalitati oportuniste, sau sa apeleze la o structura demediatori echilibranti, special creata, care respecta vectorii de structurare de tip sursa,senzor decident (reprezentate n rosu pe diagrama (b)).De remarcat ca, desi aceasta solutie mbunatateste functionalitatea structurii generale, secreeaza totusi conflicte de pozitie ntre structura centrala si cea de mediere prin dublareafunctionalitatilor pe aceeasi latura a hexagonului, ex. decident - decident, sau sursa - sursa.2. Structura institutionala de tip retea - prezentata n aceasta propunere si n care pot fiincluse mai multe cicluri virtuoase facilitnd progresul, n raport cu un referential dat - este,din punct de vedere logic, singura structura posibila care ntruneste toate conditiile deeliminare a disfunctionalitatilor de sistem care genereaza actualmente contradictiile siinconsecventele sistemului administratiei publice centrale.Fig. 5 - Modele de sisteme institutionale(de la stnga la dreapta: a. Structura institutionala de tip retea, b. Structura mixta decomanda-control. c. Structura piramidala de comanda-control, d. Diagrama comutativa)Se poate remarca n Fig.5 si diferenta dintre un sistem democratic si un sistem autocratdespotic. Din punct de vedere geometric si topologic, relatia dintre doua structuri hexagonalede tip democratic se face printr-un singur vrf al hexagoanelor n timp ce la un sistemautocratic, relatia dintre doua hexagoane se face prin doua vrfuri aflate pe aceeasi latura.Sistemul autocratic se bazeaza pe control si supraveghere, ceea ce conduce la problemeleinterne semnalate, n timp ce sistemul democratic modelat sustenabil se bazeaza pe feedback,colaborare si respectul regulilor si normelor.4. ConcluzieTranzitia de la actualul sistem de organizare institutionala n administratia publica centrala laun sistem de organizare de tip retea este posibila fara crearea unor disfunctionalitati majore,utiliznd chiar personalul existent, dar cu un alt model de organizare interna.Un alt avantaj este posibilitatea proiectarii unui ntreg sistem institutional care sa determine ofunctionare eficienta - n conditiile colaborarii cu toti stake-holders-ii - prin integrareaprogramelor ntr-o viziune unitara, prin stabilitate si continuitate n timp si, mai ales, princapacitate de raspuns coerent si justificat, n timp real, la problemele aparute.NotaSistemul de analiza a feedback-urilor prin sursa, senzor, decident a fost pentru prima oaralansat de catre laureatul premiului Nobel pentru chimie, Ilya Prigogine si este caracteristicsistemelor disipative, cum sunt si sistemele de management social, administrativ, managerialsau politic.