Nursing Comunitar - Curs 6Dr. Grigorie Victor

3.12.2013

Alimentaţia naturală

= alimentaţia sugarului numai cu laptele matern.Laptele matern se consumă în stare nativă şi direct de la sân, nu suferă denaturarea sub

acţiunea propriilor fermenţi/ a căldurii. Este un lapte steril.Toate aceste aspecte conferp o anumită protecţie împotriva infecţiilor cu poartă de intrare

digestivă.Alimentaţia naturală crează între mamă şi copil o ambianţă psihoafectivă favorabilă, necesară

în dezvoltarea armonioasă a copilului. De asemenea are o influenţă pozitivă considerabilă asupra dezvoltării psihice a sugarului.

După împlinirea vârstei de 3-4 luni laptele uman nu mai poate asigura aportul integral de substanţe nutritive necesare unei bune dezvoltări a sugarului şi creşterii normale. Se impune un aport alimentar suplimentar de proteine, glucide, lipide, vitamine, săruri minerale şi mai ales fier.

Tehnica alimentaţiei naturale impune un anumit ritm al meselor legat în principal de asigurarea în condiţii igienico-sanitare a necesarului cantitativ impus de nevoile sugarului.

În decursul perioadei de alăptare mama este obligată sp respecte cu rigurozitate normele igienico-sanitare: alimentaţia sa, programul de viaţă, consumul unor medicamente, starea psiho-emotivă şi sănătatea mamei.

Mama trebuie să-şi asigure 3000-3500 Kcal/zi.Alimentaţia mamei: bogată în proteine şi vitamine, derivaţi din lapte, legume crude,

zarzavaturi, fructe, proteine animală (ouă, carne). Trebuie evitat consumul de condimente, tutunul, cafeaua, alcoolul.

Zarzavaturi de evitat: varza, fasolea, conopida, ceapa, usturoiul. Ele modufică gustul laptelui şi pot da colici abdominale.

Sub alimentaţia mamei pot apărea probleme negative de ordin cantitativ, calitativ al laptelui.Mama care alimentează trebuie să aibă un program de viaţă echilibrat, cu respectarea

timpului de odihnă, a somnului de noapte, activităţi relaxante în aer liber. Mama este obligată să respecte normele igienico-sanitare privind igiena sânilor a camerei,

mediul de viaţă, precum şi a noemelor de alăptare. Nu trebuie să folosească antibiotice, psihiatrice etc..

Dacă mama se îmbolnăveşte, trebuie să se protejeze cu mască, să se izoleze pe timpul afecţiunii acute de copil, iar dacă nu poate alimenta copilul, se "mulge".

Timpul de masă al sugarului nu trebuie să depăşească 15-20 minute cu respectarea orelor de noapte (6-8 h noaptea nu se alimentează).

Proba suptului:- constă în cântărirea sugarului înainte şi după fiecare supt şi calcularea diferenţei dintre cântăriri;- va fi cântărit cu aceeaşi îmbrăcăminte.

Înainte de a fi pus la sân, sugarul va fi schimbat, mama îşi asigură măsurile de igienă: spălarea mâinilor cu apă şi săpun, a sănilor cu apă/ infuzie de muşeţel. Îşi ia o poziţie şezândă ţinând copilul în braţe şi pe antebraţe, de partea sânului.

Indicaţii şi contraindicaţii ale alimentaţiei naurale:Alimentaţia naturală este cea mai fiziologică.Timp de 3-4 luni de zile are compoziţia perfectă pentru alimentaţia sugarului. Se poate introduce ca supliment o dată/ zi între 2 mese, sucul de fructe, iar după 3 luni de

zile măre rase, iar la ora 14:00 supliment de supă cu zarzavat.După vârsta de 4 luni se diversifică alimentaţia sugarului: supe şi piureuri de legume, carnea

mixată, brânză de vacă, gălbenuş de ou, fructe, sucuri, compot, piureuri de fructe.

Nursing Comunitar - Curs 6Dr. Grigorie Victor

Înţărcarea brutală a sugarului poate fi dăunătoare şi poate determina tulburări affective ale sugarului.

Contraindicaţiile alimentaţiei cu lapte uman sunt cu totul excepţionale: intoleranţa absolută la laptele matern se întâlneşte foarte rar. Se manifestă prin tulburări digestive, gastro-intestinale, urinare.

Contraindicaţii legate de afecţiunile mamei:- temporare - definitive.Ex: TBC, septicemia, cancer, boli grave ale sângelui (leucemii), insuficienţe renale, insuficienţă hepatică, insuficienţă cardiacă.Contraindicaţii ale sugarului:

Cele mai frecvente: malformaţiile nasului şi gurii (buză de iepure, gură de lup), imperforaţia orificiilor nazale, infecţiile curente ale căilor aeriene superioare, traumatisme la naştere (TCC, etc), când copilul are icterul nou-născutului.

Incidente şi accidente ale alăptării:În cursul alimentaţiei naturale:1. regurgitaţiile pot fi frecvent întâlnite dacă nu se respectă normele de tehnică corectă ale sânului.2. vărsăturile sugarului3. colicile abdominale: sunt destul de frecvente în primele luni de viaţă, la copii mai lacomi ______________4. diareea prandială / post-prandială – se caracterizează prin colici abdominale accentuate, stare de agitaţie a sugarului, scaune explosive în timpul suptului, scaune lichide spumoase acide, de culoare galben-verzuie ce determină iritaţie intensă asupra tegumentelor din regiunea perineală, eritem al regiunii anale. Nr scaunelor ˃7-24 h, ca şi frecvenţa lor, dar şi conţinutul acid dau idea că e patologic.5. constipaţia: poate fi intâlnită, dar nu are conotaţie patologică.

Hipogalactia secundară = absenţa laptelui. Apare după un surmenaj fizic, psihic, alimentaţia mamei insuficientă/după o boală, consum excesiv de cafea, alcool. Ea determină sindromul de malnutriţie la copil.

Supraalimentarea, ca şi subalimentarea, este gravă.

Alimentaţia artificială

= lipsa totală a laptelui matern → alimentaţia sugarului trebuie asigurată printr-o alimentaţie artificială.

Înlocuirea laptelui matern, în lipsa laptelui praf, cel mai frecvent se face cu lapte de vacă.Cel mai mare risc al alimentaţiei cu lapte de vacă = riscul infecţios. El e un foarte bun vector şi

mediu de cultură pentru___________________. Se impune imunoapărarea.Laptele de vacă poate fi el însuşi infectat dacă provine de la animale bolnave (TBC, infecţii

stafilococice şi streptococice).Laptele de vacă se poate infecta şi în timpul manipulării şi conservării lui.

Incidentele şi accidentele ale alimentaţiei artificiale:Faţă de alimentaţia maternă, sunt mult mai frecvente:1. toleranţa digestivă ↓ la laptele de vacă2. riscul malnutriţiei prin aport cantitativ insufficient, dar, mai ales calitativ. Se poate întâlni la copiii alimentaţi cu lapte nefiert/ lapte infectat. Rezultă un sindrom de malabsorbţie şi sindrom de __________

Nursing Comunitar - Curs 6Dr. Grigorie Victor

3. constipaţia4. intoleranţa sugarului faţă de laptele de vacă → se manifestă prin diaree cronică5. indigestia/absorbţia defectuasă a glucidelor, proteinelor, lipidelor6. alergia la laptele de vacă – se întâlneşte mai des la copiii alimentaţi cu lapte de vacă mai ales dacă au o parazitoză digestivă (giardia). Forma de manifestare cea mai frecventă a alergiei = diareea cronică.

Consumul laptelui de vacă proaspăt, nefiert are un potenţial infecţios, este un foarte bun mediu de cultură pentru dezvoltarea germenilor (stafilococ, streptococ), dar____________

Consumul necorespunzător de lapte determină o morbiditate şi mortalitate ↑ a nou-născutului.