Ánul IL Arad, Joi 11) 24 Octomvrie 19i2. N-rul 224. · In harta politică a continentului nostru...

Aacutenul IL Arad Joi 11) 24 Octomvrie 19i2 N-rul 224 ABONAMENTUL

bull on un 28-mdash Cor

k jumătate an 14-i 3 lani i o lună 240

Pentrn Romacircnia şi străinătate

gt nu icircn 40mdash franci T e le v n

ntra oraş şi iiiterarhn Nr 750 ROMAcircNUL

R Euml U A C Ţ 1A şi A D M I N I S T R A Ţ I A Strada iacuteiacuterlnyl N-rul i[a

INSERŢIUNILE se prnusc la admiais-

traţie Mulţămite publice şi Loa deschis costă şira 20 fii

Manuscriptele nu se in tnapoiază

Unde trebuie lovit Bucureşti 22 Octomvrie

In harta politică a continentului nostru se vor icircntacircmpla icircn viitorul apropiat schimshybări importante Este vorba bine icircnţeles icircn primul loc de remanierile teritoriale ce vor jvea loc icircn Orient unde politica statului-quo idat un desăvacircrşit faliment

Ne putem icircnchipui diferite sohiţiuni cari iă urmeze după actualul răsboi după cum weşi icircnvingători slavii sau turcii O singură oluumltiuumlM este absolut exclusă statul-quo

l)acă victoria va aparţine Ligei balcanice nu vom mai putea avea nici o icircndoială asupra soartei Turciei europene ea va trebui să şushyiere o nouă deplasare o nouă icircmpingere spre Asia Oricacirct de mult vor dori atunci Gershymania Austro-Ungaria şi chiar şi Anglia să paralizeze mişcarea impetuoasă a slavilor din Balcani va fi imposibil să se zădărnishycească rezultatul just al unui răsboi victoshyrios Şi nu trebuie să uităm că la spatele Li-

grei Balcanice se găseşte Rusia şi Franţa şi ţ poate icircn curacircnd şi Italia f Daca icircnsă norocul armelor ar favoriza

pe turci noua icircmbucătăţire a imperiului turc european nu va lua proporţiuni aşa de mari mdash fără a putea fi icircnsă evitată In orice caz anumite provincii ale Turciei europene Ma-

cedonia Albania Serbia-veche se vor erija in provincii autonome Şi este un lucru aşa de bine cunoscut că starea aceasta de autoshynomie nu este decacirct o situaţiune provizorie după care fără icircndoială are să urmeze inshydependenta Macedonia va sfacircrşi prin a fi

anexată la Bulgaria Serbia-veche la regatul sacircrbesc iar Albania va deveni un stat indeshypendent Grecii icircşi vor lua şi ei partea lor Toate acestea sunt lucruri fatale inexorashybile pe cari icircn zadar ar icircncerca să le icircmpieshydece anumite puteri europene

Cu atacirct mai puţin suntem chemaţi noi romacircnii şi tacircnărul nostru regat de a pune o stavilă desvoltarei fireşti a vecinilor noştri delagrave sud O asemenea politică ar fi o piershydere de timp şi de forţe cu totul nefolositoare căci este ridicol să ne icircnchipuim că menirea noastră este să sugrumăm pe bulgari pe sacircrbi etc numai pentru ca ei să nu devină mai puternici decacirct Romacircnia Aceasta nar fi numai o politică icircngustă de un egoism reshyvoltător dar ar fi şi o politică nematură fiindcă ar duce fa rezultate cu totul opuse acelora pe cari le dorim

icircnţelegem foarte bine că statul romacircn nu poate tolera ca la frontierele sale delagrave sud să se ridice ca nişte rivali tineri şi primej-dioşi alte două state tot aşa de mari şi pushyternice Bulgaria şi Serbia Ne icircntrebăm icircnsă putea-va Romacircnia icircmpiedeca avacircntul firesc al slavilor din Balcani putea-va să zădărshynicească ea in mod real unirea Macedoniei cu Bulgaria şi a Scrbiei-vechi cu Serbia Nu

O invazie romacircnească icircn Bulgaria cu un asemenea scop ar fi urmată imediat de o inshyvazie rusească icircn Romacircnia şi atunci ea ar trebui să abandoneze toată Moldova pacircnă la linia de fortificaţii Focşani-Nămoloasa-Ga-laţi pradă armatelor ţarului Voind să icircmshypiedece desvoltarea firească a altora ar risca sa piu rdă propria ei independenţă ar risca icircnsasi existenta statului romacircn Aceasta ar

fi pedeapsa că a căutat să strice socotelile altora fără a avea vre-un drept la aceasta

Şi atunci ne icircntrebăm nu este oare mai bine pentru statul romacircn şi pentru romacircnism icircn general să nu se provoace duşmănia de moarte a slavilor şi printro politică isteaţă să se evite un conflict care nu poate să aducă decacirct nenorociri Nu este oare de o mie de ori de preferat o politică generoasă prin care sar putea cacircştiga simpatiile şi ajutorul efecshytiv al acestei puternice lumi slave spre a-şi rotunzi şi Romacircnia domeniul naţional Nu are oare şi ea o Macedonie Am uitat oare cu desăvacircrşire adevărul consacrat de atacirctea ori de istoria lumei un popor care stă pe loc este menit să fie icircntrecut şi apoi dominat de alte popoare cari se desvoaltă şi icircn primul racircnd de popoarele icircnvecinate Decacirct să caute romacircnii din Ţară ca nişte invidioşi neputinshycioşi să pună beţe icircn roate la desvoltarea altora nu este oare mult mai bine să caute să se desvoalte şi ei cel puţin tot aşa de mult In loc să caute să zădărnicească cuceririle altora nu este oare mai cuminte să cuceshyrească şi ei

Ne-a trebuit multă sinceritate şi nu mai puţin curaj ca să spunem aceste cuvinte cari aşteaptă de mult a fi rostite şi cari sunt asshytăzi expresia icircntregei opinii publice romacircshyneşti Bărbaţi politici de frunte din Romacircnia au luat cuvacircntul icircn acest sens Sa format un curent naţional care urmăreşte această direcţiune

Acest curent devine din zi icircn zi tot mai puternic el este sprijinit de toţi adevăraţii patrioţi Un fruntaş politic al Romacircniei a de-

DIT) l i teraturi s tre ino

O mamă bogată Episod istoric de Ivan Vasov

Trad de llie Marin

Nota O schiţa istoricii iiiii viatraquo agitata a luptelor Bulgarilor cu Turcii este binevenită icircn zilele noas t re ciwl se icirciovnoţlc viacuteiacuteshiuul icircn icirc icircaleani Cu atacirct mai b ineshyvenită cu cacirct autorul schiţei este Vasov după cunosshycătorii literaturei bulgare de astăzi unul din cei mai de scamă scriitori bulgar i

1

In ziua de douăzeci Mai mdash anul 1876 mdash se afla pe timpul după-pracircnzului o ceată de teniei pe ţărmuru stacircng al racircului Ischer faţă icircn faţă cu Lutibrod) Femeile erau din localitatea aceashysta In aceiaş zi a fost bătută ceata lui Botev in munţii balcanici şi a căzut icircnsuşi Botev loshyvit de gloatele unei bande cercheze conduse ltle Qiambala cel setos de pradă Femeile aşshyteaptă să le vină racircndul ca să le treacă pe ceashylaltă parte a racircului

Cele mai multe din ele iui ştiau ce se icircntacircmshyplăicircmprejurul lor şi altele nici că-şi băteau cashypul cu aşa ceva Nu le interesa de loc marşurile

) Racircul Isclier Isker trece pe 1Hnlt şei mi departe de Sofia

Lutibrod

sgomotoase ale corpurilor de armata de dincolo de Vraţa marşuri cari ţineau de două zile mdash şi nici nu le stinghereau de fel ca să-şi urmeze ocu-paţiuniie lor gospodăreşti obicinuite Erau nushymai femei icirca ţărmur căci bărbaţii nu icircndrăzshyneau să se arateCu toate că teatrul luptelor icircnshytre răsculaţi şi icircntre bandele cercheze se afla la mare depărtare de Lutibrod totuş ajunsese vestea despre răscoalele acestea chiar şi pacircnă pe aici mdash şi bărbaţii au fost cuprinşi de spaimă

Intraceiaşi zi sosiră icircn sat cacircţiva soldaţi turci ca să pună macircna pe oamenii asupra căshyrora nutreau bănuială iar alţii supraveghiau la trecerea racircului pe aceia cari veneau şi plecau

In clipa despre care vorbim se afla luntrea lacircngă ţărmuruicirc celalalt şi ţărancele aşteptau cu nerăbdare să se apropie luntrea de ele ca să poată trece racircul In sfacircrşit se icircntoarse Lunshytraşul un ţăran din Lutibrod se răzicircmă icircn loshypată ca să nu o ducă apa şi călca pe ţărm

mdash bdquoEi repede icircnainte dragile mele Mai repede

Deodată apărură doi gendarnii turci călări Săriră repede de pe cai şi isbiră pe femei lao-par te ca să poată ajunge dacircnşii icircn luntre Cel mai icircn vacircrstă din cei doi -gendarnii un turc gras pocni cu biciul şi icircncepu să suduie bdquoCăraţi-vă de-aici porci de ghiauri Căraţi-vă

Femeile sau dat la o parte ca să aştepte mai departe

mdash bdquoSă nu vă mai văd strigoaieeior răcni

al doilea sărind la femei cu cnutul ridicat ca să lovească

Femeile se resfirară care icircncătrău ţipacircnd icircn gura mare

Intraceea duse vacircslaşul caii pe luntre Sau urcat icircn ea intraceea şi gendarmii iar cel gras strigă ca scos din fire icircntorcandu-se spre vacircsshylaş bdquoSă nu laşi pe nici o cafea de astea lacircngă noi Haide gata pleacă striga şi ameshyninţa el sălbatec

Femeile spăimacircntate au icircnceput să se icircnshytoarcă spre casă

mdash bdquoDomnule dragă Aşteaptă mdash rogiu te strigă o ţărancă care venea icircn fuga mare dinspre Celopiee

Gendarmii priviră icirca ea mdash bdquoCe vrei bătracircno icircntrebă cel gras

pe bulgăreşte Femeia care sosise tocmai era de şaizeci

de ani avea statură icircnaltă era osoasă cu o privire bărbătească In braţe purta un copilaş icircnfăşurat icircntrun ciarşaf ferfeniţit

mdash bdquoLasă-mă să trec dincolo domnule drashyga Lasă-mă icircn luntre şi Dumnezeu are să-ţi răsplătească mdash să-ţi dea sănătate ţie şi copiishylor tăi

mdash bdquoA tu eşti lliţo Ghiaură nebună O recunoscu pentrucă icirci pregătise de macircnshy

care icircn Celopiee --- bdquoEu sunt Aga Hagi-Hassan la-mă cu

tine de sufletul copilului ăstuia mdash bdquoDa unde duci pe viermuleţul ă la

Pag 2 d a r a t corespondentului lui bdquoDaily Teleshygraph

bdquoRomacircnia va trage sabia din teacă icircn cazul cacircnd ar fi atacată sau icircn cazul unui conflict general european Aspiraţiunile nashytionale ale romacircnilor nu sunt icircn Balcani sunt icircn altă parte

Aceste consideraţiuni ne fac să ne pushynem icircntrebarea din fruntea acestor racircnduri Unde trebuie lovit

Să fie prudentă dar să nu fie laşă să nu lase să treacă clipe mari hotăracirctoare clipe istorice cari vin odată sau de două ori icircnshytrun secol Să cumpănească bine lucrurile şi să se decidă pentru acea atitudine de pe urma căreia va avea mai mult de cacircşshytigat Să nu se lase din nou păcălită de anushymiţi adversari ascunşi ai ei cari vor să proshyfite de pe urma sacircngelui armatei romacircne fără să-i dea icircnsă nimic serios icircn schimb T Să nu-şi vacircndă drepturile fireşti cele mai scumshype pentru un blid de linte Dacă se bate dacă trimete la moarte flăcăii romacircni să ştie cel puţin că icircn schimb a intrat şi ea pe calea mărirei şi a gloriei naţionale Să lovească a-colo unde trebuie şi să-şi lege rana care o doare iar nu o rană icircnchipuită

M Sa monarhul icircn Budapesta In mod se-mioficios se vesteşte că M Sa totuş va veni la Budapesta cu ocaziunea deschiderei delega-ţiunilor Ziua cacircnd va sosi la Budapesta nu e stabilită icircncă dar e probabil că ea va fi fixată pe 4 Noemvrie In palatul din Buda se fac mari pregătiri pentru primirea monarhului Aici va locui şi contele Berchtold precum şi secretarii de legaţie conţii Kinsky şi fioyos In timpul cacirct va petrece icircn Budapesta M Sa va acorda mai multe audienţe generale Zilele de audienţă vor fi fixate mai ticircrziu Pricircnzurile delegaţionale vor avea loc probabil icircn săptămacircna din urmă a lunei Noemvrie După o ştire ce-am primit-o mai tacircrziu venirea la Budapesta a M Sale nu e de loc sigură

Demisia domnului P P Carp diz şefia parshytidului conservator Ziarul oficios bdquoE p o c a a publicat următorul comunicat asupra evenishymentelor ce se petrec icircn partidul conservator

bdquoPentru a pune capăt diferitelor ipoteze

mdash bdquoE nepoţelul meu Hagi-fiassan I-a murit mă-sa e bolnav greu icircl duc la mănăstire

mdash bdquoDe ce mdash bdquoCa să-i cetească rugăciuni la cap să

se facă sănătos zise femeia icircntrun ton placircnshygător avacircnd icircn privire oglindită o spaimă a-dacircnică

Hagi-ficircassam luă loc icircn luntre şi luntraşul puse macircna pe lopată

mdash bdquoAgă pentru Dumnezeu Fă-mi bunătashytea asta gacircndeşte-te că şi tu ai copii Am să mă rog şi pentru tine

Turcul se gacircndi puţin şi zise mai apoi disshypreţuitor bdquoUrcă şi tu măgărito

Femeia sări repede icircn luntre şi se aşeză lacircnshygă luntraş Acesta macircnă luntrea spre valurile tulburi ale racircului care se umflase icircn urma mulshytelor ploi Soarele care apunea după stacircncile munţilor aurea oglinda apei cu razele sale străshylucitoare

2

Avea icircntradevăr mare nevoie biata femeie să alerge la mănăstire In braţele ei i se odihshynea nepotul un copil de doi ani orfan bolnav de două săptămacircni Se topea de patrusprezece zile icircncet pe icircncetul Nu-i ajuta nimic nici leashycurile femeilor nici boseoadele nici chiar omul cu farmecile din Vrata na mai găsit vre-un mijloc de scăpare I-a cetit şi popa din sat la căpătacirci mdash nimic Ultima nădejde i-a rămas băshytracircnii icircn Maica Domnului

bdquo R O M A J U L

ce se clădesc icircn jurul demisiunei dlui P P Carp din şefia partidului conservator suntem autorizaţi a declara că d Carp convingacircndu-se pe de o parte că nu-i este cu putinţă a prezida un guvern de concentrare iar pe de alta nevoind a lua răspunderea unei acţiuni la care nu participă demisiunea sa din şefia partidului se impunea

Un eşec al comisarului regesc Cuvai Asshy

tăzi a ieşit icircn sfacircrşit la iveală că acela care a dat icircnaltelor cercuri militare ideea cu dictashytura militară icircn Croaţia nu e altul decacirct icircnsuş comisarul regesc Cuvaj icircntrun memorand pe care 1-a trimis M Sale el a cerut să fie icircnveshystit cu drepturi şi mai mari cu drepturi de dicshytator icircn afacerile publice ale Croaţiei A făcut acest pas icircn momentul cacircnd sa convins că icircnshytre icircmprejurările actuale şi cu mijlocele ce are la icircndemacircnă nu poate face bdquoordine icircn Croaţia Din planurile cercurilor conducăshytoare din Viena vedem icircnsă că socoteala lui Cuvaj a fost greşită E cu mult prea odioasă fishygura lui decacirct să poată potoli agitaţia din ţară fie icircnvestit chiar şi cu drepturi-de dictator Lushycrul acesta 1-a avut icircn vedere şi Viena cacircnd a hotăracirct să numească un dictator militar icircn Croaţia mdash Cuvaj văzacircnd că pierde tot mai mult teren de sub picioare şi-a schimbat imeshydiat tactica de mai icircnainte A icircnceput să dea asigurări că cea mai desăvacircrşită linişte domshyneşte icircn ţară şi poporul aşteaptă cu icircncredere restabilirea raporturilor normale icircntrebat ce e adevărat din svonul despre dictatura militară Cuvaj a răspuns că el nu ştie nimic de inten-ţiunile Vienei şi nici nu crede să se fi făcut ceva icircn această direcţiune mdash Dar cu toate icircncercăshyrile lui Cuvaj de a-şi prezenta situaţia icircntro lumină favorabilă aflăm din isvor demn de icircnshycredere că steaua lui e icircn apunere Informaţia noastră o confirmă şi ziarele din Viena cari toate scriu despre icircnlăturarea lui Cuvaj ca deshyspre un fapt aproape icircmplinit Demisia lui va urma cacirct mai curacircnd şi icircn schimbul bdquoservicishyilor va primi probabil demnitatea de baron ungar

Sesiunea din Noemvrie a delegaţiunilor Ziarele oficioase publică icircn numerele lor de asshytăzi autografele regale adresate ministrului coshymun de externe şi celor doi prim-miniştri prin cari se convoacă delegaţiunile pe ziua de 5 Noemvrie icircn Budapesta Pe Marţi va fi convoshycată şi camera ungară şi icircn şedinţa primă se va da cetire autografului regal Cu această o-caziune Lukaacutecs va provoca icircncă odată oposhyziţia să-şi reocupe locurile icircn delegaţiuni unde

mdash bdquoSă-i cetească la mănăstire Să se roage călugării i-au zis mereu femeile din sat

Cacircnd a văzut copilul azi dimineaţă sa spăi-macircntat bătracircna Era mort

mdash bdquoAcum grăbeşte-te aleargă Poate că ajută Maica Domnului

Şi pe lacircngă toată vremea uricirctă o apucă la drum spre mănăstirea bdquoMaicii Preacurate din Cerepis

Cacircnd trecea prin pădurea de stejari coboshyracircnd spre racircul Ischer apăru icircn faţa ei de prinshytre arbori un tacircnăr icircmbrăcat ciudat cu o cartushyşieră la piept şi cu puşca icircn macircnă La faţă era palid obosit

mdash bdquoDă-mi pacircne bunico Mor de foame zise el aţinacircndu-i calea

Ea a gacirccit icircndată cu cine are de lucru Era unul din ăia pe urma cărora umblau turcii

mdash ^Doamne murmură Iliţa Scotoci prin desagă şi băgă abea acum de

seamă că a uitat să-şi aducă pacircne a găsit nushymai coji uscate de pacircne icircn fundul desagii I le-a dat

mdash bdquoBunico Mă pot eu ascunde icircn satu ăsta

Cum să se ascundă icircn Celopiec Au să-1 vadă şi să-1 dea prins şi pe lacircngă asta icircn haishynele astea

mdash bdquoNu se poate fiule nu se poate icirci răsshypunse ea şi privi cu compătimire la faţa lui oboshysită pe care se zugrăvea desperarea Se răs-gacircndi bătracircna cacirctva timp apoi zise bdquoAscunde-

Joi 24 octomvrie 1912

i-se oferă 8 mandate din partea majorităţii Probabil icircnsă că opoziţia va refuza şi de astă-dată invitarea lui Lukaacutecs

Partidul naţional democrat Planul a fost conceput icircn creerii lui Lukaacutecs şi ca şi celelalte multe planuri făurite de faimosul ministru de justiţie al coaliţiei a fost icircnregistrat de toate ziarele din capitală mdash unica satisfacţie ce a a-vut-o şi o are bdquoadvocatul politic După păreshyrea lui Poloacutenyi o luptă cu şanse de succes mgt mai aşa se va putea porni icircn contra guvernushylui şi a majorităţii parlamentare dacă toate partidele din opoziţie vor fusiona icircntrun sinshygur partid avacircnd conducere şi tactică de luptă absolut unitară In adunarea delagrave Szombatshyhely ce urmează să fie convocată Poloacutenyi va desvolta pe larg programul noului partid re-tăcacircnd fireşte dorinţa de a fi proclamat el şeshyful nouei grupări politice Vom vedea dacă a-leşii bdquonatiunei vor primi sfaturile icircngrijititlui patriot icircnrolacircndu-se sub flamura ce se va desshyfăşura la Szombathely

Deschiderea saborului bosniac Ieri sa deshyschis a treia sesiune a dietei provinciale din Bosnia şi Herţegovina icircn prezenţa guvemoru-lui tării mareşal Potiorek In şedinţa cea mai apropiată care e convocată pe macircne se va face alegerea diferitelor comisiuni

Un glas cuminte In articolul prim bdquoRomacircshynia şi alianţa balcanică ziarul bdquoVilaacuteg de azi agită unele chestiuni cu o mare lărgime de veshyderi Neutralitatea Romacircniei care le-a sărit in ochi tuturor statelor europene date fiind greshylele icircmprejurări icircn care se află şi-o explică numitul ziar pe o documentată şi icircndreptăţită cercetare istorică Pentruce nu ia parte activă Romacircnia icircn actuala politică slavă Pentrucă tendinţele Rusiei icircn toată bună vremea sau dovedit ca fiind identice cu acele date pe fată de generalul rus Spiridovici la congresul pan- slav din Moscva hotarele de sud ale Rusiei să le icircnghită Carpatii şi Dunărea Apoi ce să pound mai vorbim de terorizările şi presiunile asupra drepturilor naturale ce le pretinde neamul roshymacircnesc din Basarabia De altcum nici cu Sacircr-bia nu poate simpatiza Romacircnia cu toate că atacirctea interese de toate ordinele le-au avut identice icircn trecut Sacircrbia pe timp ce icircşi icircnshychega tot mai mult hotarele unui stat naţional pe atacirct icircnăsprea năzuinţele de sacircrbizare de luarea putinţa de a se cultiva icircn limba lor a Romacircnilor de acolo icircn număr de jumătate de milion mdash statistica sacircrbească se căsneşte se re-

te fiule pacircnă una-alta icircn pădure aici te poate vedea ori şi cine Să mă aştepţi la noapte să te găsesc aici O să-ţi aduc pacircne şi alte haine că icircntrastea nu te poţi arăta Suntem creştini doară adaogă ea

In faţa icircndurerată a tacircnărului prinse să joashyce nădejdea o pală de lumină

mdash bdquoAm să te aştept bunico du-te icircţi mul-ţămese

Ea văzu cum dispare tacircnărul şchiopătacircnd icircn pădure Ochii i se umplură de lacrămi

Alergă repede icircn jos şi se gacircndi Trebuie să icircndeplinesc fapta asta bună Bietul om cum arată Poate că so icircndura Dumnezeu mdash dră-guţu şi o să-mi scape copilu Maică Preacushyrată ajută-mi să ajung la mănăstire Doamne apără- e doară un bulgar şi el sa jertfit pentru credinţa creştină

Bătracircna sa hotăricirct să icircmpărtăşească taina stareţului mănăstirii un moşneag milostiv şi bulgar bun să ia delagrave el veşminte ţărăneşti şi pacircne şi să se icircntoarcă icircndată după ce au cetit la mănăstire rugăciunile pentru copil ca să găshysească icircncă icircnainte de ce ar icircncepe să se icircnshytunece pe cel răsculat

Alergă mai departe cu uteri sporite ca să scape viaţa a două fiinţe omeneşti

3

Noaptea icircntinsese aripile-i negre peste măshynăstirea cerepisă Văgăuna Ischerului tăcea speshyriată sub cerul icircntunecat racircul Susura uniform şi

Joi 24 Octomvriet 1912 bdquo R O M Acirc N U L 1 Fag gt

I ducă numărul la 160000 Ba un ziar din Sara- jevo susţine că icircmpotriva Romacircnilor sunt a-

plicate măsuri sugrumătoare una ca copiii dela botez deja să nu mai poarte nume romacircneşti Natural că opinia publică romacircnească să nu icircmpărtăşească punctul de vedere sacircrbesc icircn politică

Mai e icircncă un motiv ca Romacircnia să păstreshyze neutralitate E motivul economic Romacircnia e stat agrar icircntocmai ca Sacircrbia Bulgaria Rushysia cari cu produsele teritoriurilor lor nu pot avea o piaţă icircntinsă ba cea de azi e foarte stracircmtă Austria icircnsă e o ţară industrială şi Ungaria icircncă e pe cale să se industrializeze i a r Romacircnia icircn tot cazul e cea mai bună piaţă pentru ambele state dar icircn schimb ea poate Dretmde dela ele esenţiale schimbări icircn politica internă abandonarea mijloacelor de suprimare si icircimăbuşire a mişcărilor Romacircnilor de aici pentru a se putea cultiva pe o scară cacirct mat icircntinsă Ungaria să icircnlăture cacirct mai icircn grabă marile greşeli ca tot atacirctea rane ce le ţine deshyschise icircn viata poporului romacircnesc de aici Neutralitatea Romacircniei ar putea icircnsemna un punct de apropiere de cele două state dacă a-cestea vor corege cele ce sacircnt datoare să le facă icircn timpul cel mai scurt

arlamentul şi stuafi externă Viena 22 Ocomvrie

Astăzi după o v a c a n ţ ă de trei luni şi jushymătate sa icircntrunit din nou par lamentu l penshytru o şedinţă p lenară Şedinţa de azi a fost inaugurată p r in t r un expozeu amănunţ i t al ministrului de finanţe Zaleski ca re a depus pe biroul camerei budgetul pe anul 1913 Adshyministraţia f inanciară a scos cu ajutorul tushyturor tertipurilor un excedent de 278 000 cor cu toa te aceste icircnsă budgetul acesta nu este activ ci chiar foarte pasiv P e n t r u a marca un excedent evi tacircnd prin aceas ta conshystatarea unui deficit fură icircn t rebuinţa te fel de fel de expediente permise Aşa de ex cacircşt ishygul monetar a fost pus icircn t re posturi le act ive ale budgetului a semenea şi un excedent din anul 1911 In ul t ima o ră s au făcut corecturi icircn mai multe resor tur i numai ca să se poa tă păstra un echilibru icircn economia statului A-ceste economii s au făcut icircn dauna agendelor ministerului de lucrări publice şi a celui de culte ceea ce este foarte regretabi l

Expozeul ministrului d e finanţe anunţă de altfel că trebuie să se facă şi alte econoshymii dacă şi icircn viitor va fi imposibil de c rea t impozite nouă ca r i să deschidă statului venishyturile necesare Dezolata expunere a si tuashyţiei noas t re financiare nu este de na tu ră să icircmshyprăş t ie a tmosfera sufocantă c rea tă icircn u rma si tu aţifnş - p ol i t ice externe Interesul pent ru cheshystiunile politice interne a scăzut la un minishymum disparent Şt i rea lăţită astăzi că t ra ta t i shyvele ceho-germane vor da un fiasco iminent a r fi făcut icircn al te icircmprejurăr i senzaţie m a r e acum icircnsă abia i se mai dă atenţie

Friguri le răsboiului i-au cuprins ap roape pe toţi membr i par lamentului fără deosebire de par t id şi nu-i slăbeşte de g rabă P e planul pr im al tu tu ror desbateri lor s tă chestiunea ca re agi tă mai mult spiritele fi-va sau nu posibil ca răsboiul să fie localizat icircn Balcani sau poa te monarh ia va fi silită de icircmprejushyrăr i să intervie cu forţa ei a r m a t ă In general membrii par lamentului nu sunt mai bine inshyformaţi despre politica ex te rnă decacirct fiecare par t icu lar c a r e se interesează de chestiunile acestea Unele persoane sunt icircnsă icircn s t a re să ştie cacirc teva taine cari sunt dest inate să fie cunoscute numai de puţini iniţiaţi Es te c a r a c shyteristic icircnsă faptul că aceşti puţini aleşi jushydecă si tuaţia dintr un punct de vedere foarte pesimist Pesimismul acesta se referă ta rela-ţiiit dintre Aus t ro-Ungar ia şi Rusia cari din punct de vedere oficial sunt perfect corecte de fapt icircnsă conţin mari primejdii cari nu se

P J Icirc tăinui Ne temem că cercurile oficioase icircmpotr i shy

va că ro ra se face din toa te părţ i le o presiune concentr ică icircn con t ra voinţei lor vor fi silite să se amestece icircn răsboiul din Balcani făshycacircnd astfel imposibilă o local izare a răsboiushylui ce bacircntuie acum Pregăt i r i le mil i tare ale monarhiei se fac necontenit cu m a r e intensishyta te deoarece nime nu v rea să iee asupra sa r ă spunderea ca icircn cazul unei eventuali tăţ i ser ioase să fim nepregăt i ţ i Toa te aceste cheshystiuni se discută pe culoarele par lamentului lăsacircnd să se icircn t reză rească de altfel puţin inshyteres pentru chestiunile politice interne

Es te foarte in teresant de ştiut ce fel de temeri şi ce fel de spe ran ţe agi tă spiritele cari se ocupă cu eventuala extensiune a r ă s shy

boiului Corespondentul Dvoas t r e a avut o-cazie să discute icircn privinţa aceas ta cu un membru t acirc n ă r al part idului panpolon iar veshyderile acelui membru sunt tipice pent ru icircnshytregul său par i id In cercurile acestui par t id isbucnirea unui răsboi icircn t re monarh ia noas t r ă şi Rusia va fi sa lu ta tă cu satisfacţia cea mai mare şi anume de aceea pen t rucă le sur icircde ocaziunea de a-şi a ran ja vechile socoteli cu duşmanii lor seculari cu Ruşii Se fac calcule se făuresc himere cari conţin cu toa te aceste un sacircmbure de realism Cu un cuvacircnt cercushyrile panpolone speră că icircn u rma unui evenshytual răsboi icircn t re Rusia şi monarh ia noas t ră se va putea realiza veşnicul vis al Polonilor c r ea rea unui s tat polon ca re va despărţ i Rushysia de noi şi de Germania De aici se poa te vedea cacirct de m a r e este cercul posibilităţilor şi imposibilităţilor naţ ionale ce s ar isca icircn u rma acestui răsboi balcanic

Austriacus

Circulară cătră toate oficiile protopresbiterale şi paroshyhiale din eparhia romacircnă ortodoxă a Aradului

Primim spre publicare Sfacircntul Pave apostolul neamurilor icircşi icircnshy

deamnă pe cei de un neam cu el zicacircndu-le (Bpist c evrei XIII 7) bdquoAduceţi-vă aminte de mai marii voştri cari au grăit voauă cuvicircntul lui Dumnezeu şi privind la săvacircrşirea vieţii lor să le urmaţi credinţa Fericitul icircntru pomenire mitropolit Andrei baron de Şaguna este fără icircndoială icircn primul loc cel mai vrednic să-i dăm ca biserică prinosul aducerii aminte pe care ne porunceşte si Pavel prin cuvintele sale de mai sus

Biserica noastră strămoşească des -robită şi reorganizată prin Marele Anshydrei i-a icircnchinat acestui bdquoMoise al său icircn fiecare an ziua de 30 Noemvrie spre a-i sărbători aducerea aminte prin rugăciuni de parastas Dar prin aceasta nici pe departe nu ni-am icircmplinit icircntreagă datoria ce ni se imshypune cătră memoria marelui mitropolit Pacircnă aci nu-mai sfintele altare şi-au făcut datoria de aducere aminte dar acum a sosit vremea ca din cultul acestui providenţial bărbat al biserishycei şi neamului nostru să-şi iee cuvenita parte aşezămintele noastre de icircnvăţămacircnt şi educaţie In conştiinţa acestei trebuinţe de ordin moral mdash de a fi recunoscători bdquomai marilor noştri cari

tacircnguios icircn afunzimea sa pentru ca să se piardă mai apoi icircntrun trosnet icircnfundat la icircndoitura stacircncilor cari atacircrnau sus de tot deasupra sa Faţă icircn faţă se aflau umbre negre păreţi de piatră steteau icircntunecaţi posomoricircţi şi ca icircn-trun vis greu cu peşterile lor negre cu obeshyliscurile pe cari le icircntruchipase macircna lui Dumshynezeu aici şi cu Vulturii cari dorm uşurel pe piscurile lor

Aţipise şi tăcuta şi singurateca mănăstire de călugări

Ieşi afară un servitor nu mult după aceea apăru un călugăr de jumătate icircmbrăcat icircn cashypul gol

mdash bdquoIvane cine bate icircn poartă strigă căshylugărul siperios La părete era un pat cu aştershynutmdashpe el zăceau vesminte Călugărul se ră-zimă de marginea icircnaltă a patului

Bătaia la poartă se auzi din nou ^ mdash bdquoDe sigur e unu din ei Ce să mă fac

Să nu-1 laşi icircnlăuntru Stareţul nici nu-i a-oasă

mdash bdquoStai icircntreabă dintacirci mdash bdquoCine-i strigă servitorul şi ascultă mdash

bdquoglasu parcă e un glas de femeie mdash bdquoVisezi O femeie P e timpul ăsta

Ori sunt ei ori turcii De sigur suait turcii Ne omoară in noaptea asta pe toţi Oare ce or căuta pe aici Aici nu-i nimic nu las pe nici un om icircmlăuntru dacă bănuiesc ceva de el Doamne icircndură-teL

Glasul de după uşă se auzi din nou

mdash bdquoE o femeie care chiamă repetă sershyvitorul

mdash bdquoCine eşti mdash bdquoSuntem veri Ivane Sunt Iliţa din Celo-

ipiec Deschide vai deschide mdash bdquoEşti singură icircntrebă Ivan mdash bdquoSingură cu nepotu-nieu Ivane deschide

şi Dumnezeu ţi-o răsplăti mdash bdquoUită-te dacă nu-i icircnşelătorie la mijloc

zise Tata Eftimie servitorului Servitorul icircncurajat astfel se apropie de prag

şi se uită afară pe fereistruţă Cacircnd sa icircncreshydinţat şi călugărul pe cacirct icircl lăsa icircntunerecul că nu se află afară decacirct o femeie dete poruncă Ivan să deschidă poarta

Au dat puţintel poarta la o parte au lăsat pe ţărancă icircnlăuntru şi au icircnchis-o icircndată

mdashbull bdquoSă te ia toţi dracii Ce vrei pe-aici Iliţa o icircntrebă călugărul icircnciudit

mdash bdquoNepoţelul mi-e greu bolnav Unde-i Tata Stareţu

mdash bdquoIn Bercoviţa) De ce-ţi trebuie mdash bdquoCa să-i cetească rugăciuni Da icircndată

Fă-o tu tată mdash bdquoCum Cu noaptea n cap Ce pot

eu sajut copilului bolnav murmură călugărul macircnios

mdash bdquoTu nu-i poţi ajuta da Dumnezeu toate le poate

) Oraş icircn Bulgaria

mdash bdquoDu-te acum şi te culcă Macircne Dar femeia se rugă din toată inima şi ţinea

cu icircncăpăţinare la cererea sa Pacircnă macircne cine ştie ce va mai fi pacircnă

atunci Cu copilu-i foarte rău Boala nu aşshyteaptă Numai singur Dumnezeu drăguţu poashyte să ajute O să-i plătească cum se cuvine căshylugărului că ea vrea să plătească

mdash bdquoEşti nebună Ne sileşti să-ţi deschidem mănăstirea icircn puterea nopţii ca sa icircntre bdquoreshybelii ca să vină turcii şi să ne facă mănăstirea una cu pămacircntul

Murmuracircnd supărat astfel intră călugărul icircn celula sa Ca să apară din nou icircn curacircnd icircn rasă icircn capul gol

mdashbdquoVino Ea-i urmă icircn biserică El aprinse o lumacircnare

de ceară icircşi puse patrafirul şi luă cartea de ru- -găciuni icircn macircnă

mdashbull bdquoDă icircncoaci copilul Iliiumla apropie copilul de lumacircnare Faţa lui

era galbenă ca ceara mdash bdquoDacirc nici nu mai trăieşte zise călushy

gărul Ochii căzuţi adacircnc icircn orbite se deschiseră

ca şi cacircnd ar fi vrut să dea de minciună cuvinshytele astea şi luciră ca nişte stele icircn bătaia flăshycării de lumacircnare icircn care se oglindeau

Călugărul puse un cap al patrafirului pe creştetul copilului rosti repede o rugăciune penshytru icircnsănătoşirea lui icircl binecuvacircntată cu semnul

Pag 4 bdquoROMAcircNUL 1 Joi 24 Octomvrie 1912

au grăit nouă cuvacircntul lui Dumnezeu şi de a ne icircnfrupta şi şi icircntări sufleteşte prim tinerea cu căldură la amintirea lor mdash Sinodul nostru eparhial icircncă prin concluzul său Nr 40 din anul 1911 a icircncuviinţat propunerea Consistorului e-parhial ca elevii şeoalei noastre poporale să participe icircn mod obligator corporativ la sershyviciul divin şi la parastasul oficial ce sunt a se tine icircn fiecare an la 30 Noemvrie pentru mitroshypolitul Andrei mdash şi totodată a icircndatorat pe fieshycare icircnvăţător să tină elevilor săi icircn aceea zi o vorbire potrivită despre viata şi faptele marelui mitropolit

Sinodul eparhial din anul curent prin conshycluzul său Nr 511912 a hotăricirct ca festivităţile contemplate prin concluzul sinodal Nr 401911 să se extindă asupra tuturor institutelor dieceshyzane de icircnvăţămacircnt şi de educaţie cum sunt institutul pedagogic-teologic şi şcoala diocezană civilă de fete din Arad şi alumneul diecezan din Beiuş

Pentru executarea intenţiunilor depuse icircn provocatele concluze ale sinodului eparhial se iau aşadar următoarele dispoziţiuni

1 La parastasul decretat şi practizat de mai nainte pe ziu de 30 Noemvrie al fiecărui an penshytru fericitul icircntru pomenire mitropolit Andrei au să participe toate institutele de icircnvăţămacircnt şi de educaţie din icircntreaga dieceză şi anume bullinstitutul pedagogic-teologic şcoala diecezană de fete din Arad şi alumneul diecezan din Beiuş mdash Participarea trebuie să urmeze icircn corpore sub conducerea colegiului profesoral respectishyve sub conducerea superiorilor

Tot astfel au să participe corporativ toate şcoalele noastre poporale sub conducerea icircnvăshyţătorilor şi icircnvăţătoarelor

2 După terminarea slujbei parastasului tishynerimea va avea să se adune icircn localul corăs-punzător al institutului unde (dacă sunt mai mulţi) unul din membrii colegiului didactic va a-vea să ţină tinerimei o cuvacircntare potrivită desshypre viaţa şi faptele marelui Andrei şi despre icircnshysemnătatea lui pentru biserica şi neamul noshystru trăgacircnd şi concluziile potrivite spre a-i icircnshydemna şi pe elevi să-şi iubească legea şi limba ca fericitul mitropolit şi să lucre icircn toată viaţa lor după pilda aceluia

La internatul din Beiuş alocuţia cătră tineshyrime va avea să o tină catihetul nostru de a-colo

Ca isvoare de informaţie la pregătirea aceshystor cuvacircntări stau la icircndemacircna preoţimei şi icircn-văţătorimei noastre mai ales scrierile bdquoMetro-polia romacircnilor ortodcşi de Dr II Puşeariu si bdquoMitropolitul Andrei baron de Şaguna de Dr loan Lupaş cari sunt distribuite pe la oficiile noastre parohiale

3 Conducătorii de oficii parohiale cari şi

crucii şi Icircnchise cartea de rugăciuni Săteanca icirci sărută macircna icircn icare-i lăsă doi piaştri

mdash bdquoDaeă-i este scris să trăiască o să se facă sănătos Acum du-te icircn şopron şi dormi

Călugărul se icircntoarse să plece mdash bdquoStai Tată Eftimie icirci strigă femeia cu

icircntacircrzieri El se icircntoarse Icircnapoi şi se apropie de ea mdash bdquoCe-i Ce mai ai

^ Slobozind glasul zise ea bdquoMai am să-ţi icircmshypărtăşesc ceva Suntem doar creştini

Călugărul fu cuprins de macircnie mdash bdquoCe ai să-mi spui ce creştini Du-te

şi te cuilcă Nu-i voie să ardă lumacircnarea că ne-iar putea băga de seamă cineva de sus şi ar putea veni la noi ca oaspe

Călugărul se gacircndea la bdquorebeli Femeia icircl icircnţelese In faţa ei se arătă durere sufletească si glasul ei icircncepu să tremure bdquoNu te teme Nare să vină nimenea

Şi zise apoi cu glasul şi mai plin de taină bdquoCacircnd am ieşit din sat acolea icircn pădurea noashystră

Pe faţa sbacircreită a călugărului icircncepură să-şi dispute dreptul frica şi macircnia El pricepea că feshymeia voieşte să-i icircmpărtăşească ceva periculos de aceea o icircntrerupse şi strigă bdquoNu vreau să aud nimica să nu icircmi spui nici un cuvinţel Tineţi-o pentru tine ce ştii Ai venit să dai foc bullmănăstirii

Săteanca a mai vrut să zică ceva dar a aushyzit cuvintele astea şi i sau oprit cuvintele icircn

altmitrea au să se icircngrijească de ţinerea icircn evishydenţă şi de săvacircrşirea slujbei acelui parastas sunt icircndatoraţi ca totdeauna icircn Dumineca preshymergătoare parastasului să anunţe de pe sf amshyvon icircncă icircnainte de icircmpărţirea sfintei anaiore că la 30 Noemvrie (adecă ziua cutare din săptăshymacircna ce urmează) va fi parastas pentru pomeshynirea fericitului mitropolit Andrei şi să apeleze la credincioşi să participe cacirct mai muî atacirct la slujba parastasului cacirct şi la icircntrunirea unerimei din acel incident Cu această ocazie să li se spună credincioşilor că participarea este o da-torinţă morală pentru dacircnşii aceetuacircnd-li-se deosebit ţăranilor noştri că timpul este potrivit spre aceasta şi din cauza că ocupaţiile lor ecoshynomice nu pot suferi nici o scădere

Deasemenea si icircnvăţătorii sunt icircndatoraţi să atragă prin şcolari luarea aminte a părinţilor asupra acestei zile şi să stăruie la şcolari a-şi inshyvita şi aduce părinţii la parastas şi la Icircntrunirea şcolarilor

4 Dacă icircmprejurările sunt de aşa fel că tishynerimea este icircn stare să aranjeze şi concerte sau alte prcducţiuni (d e teatrale sau deolama-torice) aceste icircncă trebuiesc să se icircmbine cu cuvacircntarea prevăzută sub punctul 2 de mai sus mdash Dacă icircnsă tinerimea (a se icircnţelege ceea delagrave şcoalele poporale) nu ar fi capabilă acum la icircnshyceput de asemenea produeţiuni celor competenţi li se impune să se icircngrijească cel puţin pentru alte zile de 30 Noemvrie ca tineretul să fie in-struat şi icircn această direcţiune

Producţiunile de felul acesta avacircnd să sershyvească drept acte de pietate faţă de memoria marelui Andrei şi ca mijloc de ridicarea cultului Aceluia icircntre noi au să se aranjeze cu multă grije la alegerea pieselor şi totodată intrarea să fie liberă pentru ori cine

In chipul arătat mai sus deoparte ne vom face numai una din cele mai sfinte datorii la cari ne icircndeamnă biserica prin cuvintele sfacircnshytului apostol Pavel fată de amintirea marelui noshystru metropolit Andrei adormit m Domnul mdash iar de altă parte cu cacirct mai mult vom spori icircntre noi cultul acestui bărbat providenţial care ni-a grăit nouă cuvacircntul lui Dumnezeu şi ni-a dat o strălucită pildă prin credinţa sa vie prin viaţa sa laborioasă şi neprihănită şi prin săvacircrşirea sa creştinească cu atacirct mai mult ne vom prishycepe cu toţii chemarea si cu atacirct mai vacircrtos vom dovedi că avem sentimentul pe care-1 au toate neamurile icircnaintate icircn cultură că-şi cinstesc poshymenirea bărbaţilor mari cari sau ridicat din sacircshynul lor şi au lucrat şi trăit pentru icircnaintarea lor

Aradiam şedinţa şcolară delagrave 22 Mai v 1912

Consisterai romacircn ort din Arad

gacirct a păşit icircn curte după călugărul icircnfuriat fără de a mai avea nădejde cacirctuş de puţin

mdash bdquoDa nam să icircnnoptez aicea strigă ea cacircnd văzu că vrea să-i arate călugărul cashylea spre şopron

Acesta o privi plin de mirare mdash bdquoCum mdash bdquoMă duc Icircndată plec mdash bdquoAi icircnebunit mdash bdquoAm icircnebunit nam icircnebunit tot una Mă

duc Am de lucru macircne icircn zori de zi Dă-mi pane că mi-e foame

mdash bdquoPacircne cacirctă vrei Dă-i Ivane Da nuraquote las să-i deschizi poarta

Ţăranca icircnsă ţinea morţiş la planul ei Tata Eftimie se răsgacircndi Să deschidă poarta

din nou Era primejdios Ar putea să intre cu puterea oameni răi icircn mănăstire Cine ştie ce se poate icircntacircmpla Mai apoi icircşi aduse aminte că i-a văzut deja femeia ea poate să aducă o nenorocire peste mănăstire şi dacă ştiricesc turcii astea Nu va fi mai bine să se scape de ea ca să nu se mai afle icircntre zidurile mănăshystirii

mdash bdquoDu-te mdash atunci strigă el Femeia prinse jumătate pacircnea adusă de Ivan

o vacircricirc- icircn desagă luă copilul icircn braţe şi plecă Poarta se icircnchise icircn urma ei şi cheia scracircşni

icircn lacăt (Va urma)

Datoria Romacircniei icircn icircmprejurările de azi

De N Basilescu profesor la univers i ta tea din Bucureşt i

Romacircnia se află azi la o mare şi hotăracirctoare răspacircntie a istoriei sale acest moment nu-1 putem compara decacirct cu marile date ale Istoshyriei naţionale Soarta Romacircniei este azi icircn balanţa răsboiului dintre Turcia şi Bulgaria icircnving turcii Hotăracircrea asupra soartei noashystre este amacircnată mdash nu rezolvată mdash căci Bulshygarii icircnvinşi azi se vor reculege macircne mdash şi ei tot vor urmări mai departe ţelul lor final icircnshyving icircnsă Bulgarii azi Soarta Romacircniei este chiar azi definitiv jucată Romacircnia va cădea cu trei grade mai jos pe scara socială a popoashyrelor ea va fi nu numai icircn urina Bulgariei dar şi icircn urma Greciei şi chiar a Serbiei

Două erori capitale a comis Romacircnia moshydernă icircn politica sa externă una de a fi icircnshylesnit cu propriile sale macircni şi de a fi pecetshyluit cu sacircngele fiilor ei crearea unei mari Bulshygarii mdash a doua de a nu fi absorbit-o icircn sacircnul ei atunci cacircnd ea de bună voie i se oferea mdash a-tunci cacircnd Stambulov a oferit coroana Bulshygariei regelui Carol I Făcacircnd una şi nefăcacircnd pe cea de a doua mdash am ridicat noi icircnşine la porţile noastre mdash un puternic rival mdash rival cu atacirct mai periculos cu cacirct el este icircnsufleţit de im mare şi viu ideal Idealul unei Mari Bulgarii icircn care să contopească pe toti Bulgarii

Bulgarii sunt japonezii noştri Aceasta nu trebuie să o uităm nici odată ca macircne spada noastră se va ciocni cu a lor Bulgaria are asshytăzi circa 5 milioane locuitori mdash Bulgaria icircnsă dacă va cuceri Macedonia mdash va avea macircne peste 8 milioane

Puteam evita o mare Bulgarie la 1878 mdash dacă atunci nu comiteam eroarea să afişăm orbi et orbi o politică rusofobă Nu era icircnshytradevăr pentru nimeni un mister că Tarul Alexandru II al Rusiei icircşi jură de a nu muri pacircnă nu va şterge ultimele urme ale Tratatushylui din Paris ce a urmat nenorocitul răsboi al Crimeei din 1854 Pentru acest sfacircrşit el a stat cu braţele icircncrucişate icircn 1870 şi a asistat indiferent la măcelărirea Francieacutei şi la mutilashyrea ei de cătră Germania

Pe cacircnd icircntradevăr răsboiul francogerman era icircn toiul lui Rusia convoca o conferinţă la Londra şi modifica acest tratat icircn scop de a i se ridica prohibiţiunea de a avea o flotă de răsboi icircn Marea Neagră mdash ceeace Europa i-a acordat icircn schimbul neutralităţei ei

Tot astfel icircn 1877 mdash acest fapt nu la tăshygăduit nimeni mdash el a spus pe faţă lui Ion C Brătianu şi lui Mihail Kogălniceanu cari mer-seră să-l salute la Livadia mdash că intenţia ki era de a relua Basarabia ce Europa ne reshytrocedase icircn 1856 tot prin Tratatul delagrave Paris făgăduindu-le a da icircn shimb orice compensa-ţiune ce Romacircnia ar cere

Oh de ce nu a avut atunci Romacircnia un Cavour Cavour a avut curagiul să cedeze Francieacutei icircnsuş leagănul Dinastiei de Savoia mdash Nizza şi Savoia mdash icircn schimbul Unirei Itashyliei mdash şi noi nu am avut curajul să cedăm Rushysiei două districte mlăştinoase mdash icircn schimbul frumosului quadrilater Rusciuc-Varna-Dunăre ce Rusia ne-a oferit ca compensaţie

Această propunere Rusia ni-a făcuto icircncă odată după terminarea răsboiului mdash căci Aleshyxandru II ţinea să nu apară icircnaintea Europei ca un tovarăş de arme ingrat şi făţarnic

Nu numai că am respins aceste propuneri mdash dar prin atitudinea noastră icircn congresul delagrave Berlin mdash prin presa noastră prin discursurile noastre ne-am icircnstrăinat simpatiile Rusiei care din binevoitoare ne deveni icircntratacirct duşmană icircncacirct icircn conflictul ce a avut loc cu ocaziunea delimitărei nouei fruntarii a Bulgariei şi a Do-brogei mdash ea luă făţiş şi energic partea Bulgashyrilor icircn potriva noastră Arab-Tabia fu alocată Bulgariei Dobrogea rămase deschisă din toate părţile năvălirei bulgarilor

In fine dacă nu ne-am fi icircnstrăinat atacirct de adacircnc simpatiile Rusiei mdash dacă Rusia nu ar fi văzut icircn noi un spion al Triplei Alianţe mdash şi deci un duşman mărturisit al ei mdash ea nu ar if ridicat nici o obecţiune atunci cacircnd Bulgaria

Joi 24 Qctomvriet 1912

icircnsăşi se oferia noua icircntreaga temerea de Rushysia a icircnchiegat orice năzuinţe de extensiune icircn vinele noastre

Iată icircn scurt trista istorie a deceniilor scurshyse sub ohii noştri icircnş iş i - -az i Bulgaria este un stat puternic mdash ea are o politică şi un tel bine determinat mdash ea icircl urmăreşte icircn acord cu celelalte popoare balcanice şi de sigur mdash ea il va atinge mdash azi-macircne mdash poimacircne mdash timshypul nu joacă nici un rol icircn viata popoarelor ele sunt nemuritoare Cacirct pentru Romacircnia o soartă nemiloasă după ce a icircmpărtit-o icircntre toţi vecinii ei este condamnată a se cristaliza icircntre Dunăre şi Carpaţi mdash ea nu are nici un ideal nici o perspectivă de extensiune

Neputacircnd să ne icircntindem nici icircn sus nici in los nici la dreapta nici la stacircnga datoria noastră este cel pufin să icircmpiedecăm pe alţii să se icircntindă să se icircntărească şi să devină un pericol pentru noi

Aceasta toţi Romacircnii o simt mdash dar cum o putem icircndeplini Stacircnd cu braţele icircncrucişate in momentul hotăracirctor aşteptacircnd ca Turcia să bată pe Bulgari Nu mdash de sigur

Declaracircnd Bulgarilor răsboi macircne cacircnd ei poate vor fi tari şi victorioşi aceasta ar fi un act de nebunie

Nu macircne dar mdash ci azi se cade să ne fashycem datoria Azi se joacă soarta Romacircniei pe cacircmpul de răsboi turco-bulgar azi spada Roshymacircniei poate ii decisiv mdash azi ea mai poate icircmpiedeca formarea unei şi mai mari Bulgarii mdash azi dar Romacircnia să-şi facă datoria

Atitudinea ei expectantă azi nu este un act de prudenţă mdash ci un act de dezerţiime delagrave dashytoria noastră cea mai sfacircntă cătră viitorul pashytriei noastre (bdquoUniversul)

Politica Rusiei Declaraţiile Iul Sassonow mdash Fiicele regelui

Muntenegrului conduc politica Rusiei

Din cercuri bine informate se afirmă că icircn Rusia se dă o iuptă ascunsă la curtea ţarului intre cee două partide unul doritor de pace celălalt agitatcr al ideei răsboiului Ca şi icircn sufletul lui Faust din nenorocire tot două sushyflete bat azi icircn pieptul niarei Rusii şi marea icircnshytrebare este care din amacircndouă va icircnvinge poshylitica pacificatoare a lui Sasonov sau politica de răsboi a panslaviştilor

Ministrul de externe rus domnul Sasonov a făcut declaraţiuni icircn consiliul de miniştri care vor asigura numelui său gloria unui excelent bărbat de stat şi care vor trebui să aibă cel mai mare răsunet la toii prietenii păcii Aceste deshyclaraţiuni făcute icircn momentul cel mai potrivit la isbucni rea conflictului general icircn Balcani sunt o dovadă de politică dornică de pace şi orice sar icircntacircmpla mai tacircrziu ele nu vor putea fi uishytate deoarece cuprind puterea adevărului şi a cinstei Cu o francheţă care are ceva documenshytat -mdash şi poate că sensul acestor declaraţiuni este un fel de motivare istorică mdash ministrul de externe rus declară că tratativele dintre marile puteri care se silesc pentru localizarea răsboshyiului icircn Balcani au fost definitiv stabilite că Austro-Ungaria pentru moment nu are nici ea intenţii agresive şi că pacea europeană e asishygurată Ca un pendant la aceste deiclaraţiuni d Sasonov declară că Rusia nu va lua parte la răsboi Aceste sunt asigurările Rusiei oficiale oare nici nu ipoate să aibă alte sentimente icircn faţa marilor puteri

Dar mai există un suflet mai e o Rusie şi ^ problema păcii se rezumă icircn lupta dintre cele două Ruisii oficială şi acea Rusie care e preoshycupată să zădărnicească politica lui Sasonov icircn-cercacircndu-se să-1 icircndepărteze delagrave departamenshytul de externe

bdquo R O M Acirc N U L

Despre puternica mişcare panslavista care cau tă să imprime Rusiei tendinţele ei şoviniste care ag i tă icircn momentele a c t u a l e laquoe poa t e vorbi mult şi personalităţile care o conduc trebuiesc c ă u t a t e icircn cercurile icircnalte delagrave c u r t e a ţarului

Astfel se ştie că mişcarea pan slavi stă este icircntreţinută de Ţarina mamă partidul marilor duci de două mari ducese fiicele regelui Ni-kita al Muntenegrului şi de agenţii provocatori ai mişcării panslaviste In special influenţa feshymeilor la curtea Ţarului e foarte mare şi tot firul politicei externe şe află icircn manile ţarinei mame şi a fiicelor regelui Nikita

Aceştia sunt serioşii potrivnici ai ideei lui Sasonov şi caută să-i sdruncine poziţia icircn care se află Căci nu trece o zi fără ca telegraful să ne aducă vre-o ştire fie că Sasonov se simte Kstenit fie că ar fi dispus să se retragă dala departamentul pe care-1 conduce fie că a fixat ziua cacircnd va demisiona Şi deja se ridica o umbră care ameninţă politica de pace a lui Sashysonov O telegramă lasă să se icircntrevadă mashyrea primejdie iswolsky fostul ministru rus de

Pag i

externe de trista amintire fostul ambasador al Rusiei la Paris intimul lui Sir E Grey şi Del-easseacute onuiacutel care cu cntusiasin făcea -peuumltica lui Eduard VII a fost clientat la Spală la uir

Dacă chemarea lui Witte Ia Spală era consishyderată ca o icircntărire a lui Sasonov deoarece Witte e protivnic ai ideei panslaviste chemarea lui lswoisky nu lasă nici o icircndoială in jurul Tashyrului se vor mişca negrul şi albul cavaler Va icircnvinge care politica de pace a lui Sasonov sau lswoisky şi partidul răsboinic

Ceeace icircnsă apare la suprafaţă e că la curtea ţaristă domneşte cea mai puternică intrigă conshydusă de Ţarina mamă şi cele două mari ducese fiicele regelui Muntenegrului şi că acolo se comshyplotează icircmpotriva păcii Europei Cui va acorda icircneiederca sa Ţarul Nicolae II stăipacircnitorul tushyturor Ruşilor Cine poate să răspundă la icircntreshybarea delagrave care atacircrnă pacea Europei

Cele două Rusii se icircntrupează icircn momentul de iată in două nume Sasonov şi lswoisky alshybul şi negrul cavaler S 7

ii

Răsboiul balcanic icircn preajma luptei decisive delagrave Acircdrianopolmdash Rusia nu tolerează bombardarea coasteshylor bulgare mdash Regele Italiei va lua titlul de bdquoicircmpărat roman mdash Presa vleneza şi prishymejdia rusă mdash Rusia mobilizează mdash Atitudinea Romacircniei mdash Spre Uumlskiib mdash Acţiunea

armatei greceşti mdash Reicircuoirea triplei alianţe

Arad 23 Octomvrie

Dacă sar adeveri toate ştirile pe cari ni le-au transmis agenţiile telegrafice de pe cacircmshypul de răsboi atunci combatanţii se află icircn preajma unei lupte decisive al cărei rezultat se poate prevedea de pe acum Bulgarilor cari dispun de o armată mai numeroasă le va succede după icircnfricircngerea Turcilor la A-drianopoi să icircnceapă marşul spre capitala imshyperiului otoman spre Constantinopol silin-du-i pe Turci să icircncheie pace icircncă icircnainte de ce sar fi icircncăierat definitiv cu celelalte oşti ale coaliţiei Toate ştirile adeveresc că şi unii şi alţii se grăbesc pentru o luptă liotăricirctoare icircncă icircnainte de ce icircncep intemperiile iernii

Ca şi icircn răsboiul italo-turc se icircntacircmplă şi acum icircncălcări de drept internaţional şi e curios că Turcii cari protestau icircmpotriva bombardării oraşelor neicircntărite de cătră flota italiană acum nu se sfiesc să deschidă focul asupra unor oraşe nefortificate ale Bulgarishylor aşa că Rusia intervine pentru evitarea conflictelor amintite Turcii ar face bine să nu-i dea Rusiei ocazie de a se amesteca icircn răsboiul acesta căci judecacircnd după mobilishyzările ce le face la graniţa turcă din Azia Rusia caută cu lumacircnarea un prilej de ceartă Dar mobilizările Rusiei se extind şi icircn nordul monarhiei noastre aşa că presa noastră proshytestează icircmpotriva acestui fapt nejustificat Mobilizările Rusiei sunt urmarea agitaţiilor panslaviste cărora cercurile oficioase par a Ie opune o rezistenţă foarte slabă Ne miră icircnsă faptul că presa vieneză care icircnfierează aceste agitaţii nu icircnceată să facă propagandă icircn opinia publică pentru o intervenţie a moshynarhiei noastre icircn Balcani producacircnd prin a-ceasta icircn popor o panică nemotivată căci ştim prea bine că guvernul comun al monarshyhiei noastre nu-i dispus să facă o politică de

aventuri pe placul bdquoMoriţilor delagrave ziarele vieneze şi budapestane cari speculează la bursă De aceea toatăagitaţia aceasta şi toate telegramele alarmante trebuiesc cetite cu mashyre rezerva căci unele din ele sunt fabricate anume pentru alarmarea opiniei publice

Dovada cea mai liniştitoare despre politishyca pacinică a monarhiei noastre este aproshypiata reicircnoire a Triplei alianţe una din gashyranţiile cele mai sigure pentru pace icircntreveshyderea lui Berchtold cu miniştrii Italiei icircn San Rossore căreia icirci va urma vizita la Berlin icircmpreună cu- decorarea lui Berchtold cu cel mai mare ordin italian sunt ştirile cele mai liniştitoare ce le icircnregistrăm icircn numărul noshystru de azi

Spre Acircdrianopol mdash icircnceperea luptei decisive

Sofia mdash Trupele bulgare icircnaintează pe icircnshytreagă linia Avantposturile bulgare au sosit icircn ţinutul Kirk-Kilise şi sau apropiat de linia icircraquo-tăriturilor delagrave Acircdrianopol

Sofia - - O telegramă particulară anunţă că la Kirk-kilise sa icircncins o luptă foarte cricircncenă icircntre Bulgari şi turci Poziţiile turceşti opun o rezistentă uimitoare Bulgarii au avut pună a-cum 2000 de morţi şi 4000 de răniţi

Londra mdash Corespondentul din Sofia al ziashyrului bdquoDaily Telegraph anunţă t

Trupele bulgare au ocupat Kirk-Kilisa Imeshydiat o numeroasa trupă bulgară a tăiat comushynicaţia dintre Kirk-Kilise şi Acircdrianopol ceea ce a avut ca urmare că şi comunicaţia dintre A-drianopol şi Constantinopol sa icircntrerupt Bulshygarii după o foarte bună pregătire icircn mod neashyşteptat au icircnceput atacul

Douzeci de mii de turci () au fost făcuţi prishyzonieri Bulgarii au luat pradă o foarte mare cantitate de proviant şi muniţiuni Spre nord delagrave Acircdrianopol aproape toate icircntăriturile au fost ocupate de Bulgari Transportul trupelor turceşti a fost icircntrerupt icircntreagă armata turcă

Turnătorie de fer şi fabrică de maşini soeiet pe acţii icirc n ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ = O r a d e a M a r e ( N a g y v aacute r a d ) Őssi-teacuter j Fabrică de maşini agricole de pluguri şi de şinuri pentru căi ferate icircnguste construcţii de fer lushycrări de comunicaţie atelier pentru reparaturi birou tehnic ( 8 9 I - 3 o ) TELEFON n-rul MO

r u e h

este icircmpresurată icircn Adrianopol Această armată este mult mai mică decacirct se credea la icircnceput şi se crede că ea numai puţine zile va putea să ţină atacul Bulgarilor Din valea Strumei vine ştirea că Bulgarii au icircnchis drumul spre Sashylonic

Corespondentul menţionatului ziar observă că aceste ştiri nau fost icircncă confirmate oficial

Lupte sacircrbo-turce la Podajevo

Belgrad mdash Ziarul bdquoPolitika află că geneshyralul Jancovici a trecut alaltăeri după pracircnz graniţa turcească Imediat a avut loc icirccăierare cu armata turcă pe care o bătu la Podajevo localitate de graniţă icircn drumul spre Mitroviţa Turcii icircn număr de 4000 sau icircntărit pe o icircnălshyţime lacircngă Podajevo Sacircrbii i-au icircmpresurat şi trag focuri asupra lor

Rusia nu permite bombardarea coastelor bulgăreşti

Viena mdash După o ştire venită din Sofia gushyvernul rusesc a comunicat celui turc că nu va icircngădui bombardarea coastelor bulgăreşti

Efectivul armatei greceşti

Constantinopol mdash bdquoAgenţia Orientală a-flă din Atena că la chemarea sub arme au răshyspuns 130000 de oameni cari au fost echipaţi şi icircnarmaţi icircn cele mai bune condiţiuni A treia zi după publicarea ordinului de mobilizare răshyspunseră la apel 85000 de oameni Ţinacircnd seashyma şi de angajamentele voluntare se crede că Grecia are pe picior de răsboiu 170000 de soldaţi Dintre toate mobilizările aceea a Gre-ciei sa făcut cea mai repede Echipamentul inshyfanteristului grec e excelent Fiecare soldat poartă cu sine o sticlă cu eter şi o trusă cu medicamente

Luptele la frontiera bulgară

Sofia mdash Trupele bulgare regulate şi ajutate de către bande icircnaintează spre Nevrokop icircn str icircmtoarea Krezna au atacat din trei părţi un puternic detaşament turc care a fost silit să fugă Bulgarii au făcut 1200 de turci priso-nieri

Viena mdash Bulgaria asaltează Egripcdanca

Turcia nu tolerează prezenta corespondenţilor de răsboiu la

teatrul operaţiunilor

Viena mdash bdquoOumlsterreich-Ungarische Cores-pondenz anunţă din Constantiopol că consishyliul de miniştri a hotăracirct să nu tolereze pe nici un corespondent de răsboiu la teatrul răsboiushylui şi ca presa străină să fie informată asupra faptelor de către biroul presei dela ministerul de răsboiu

Muntenegrenii isgonesc pe turci din Belaje

Paris mdash Agenţia Havas află că aripa dreaptă a armatei muntenegrene cu generalul Martinovici a ocupat icircnălţimile din Belaje de unde a alungat artileria turcească trupele turceşti sau retras icircn dezordine

Ofiţeri turci făcuţi prisonieri

Atena mdash Vasele de răsboiu greceşti au capturat la Smirna un vas turcesc 15 ofiţeri turci cari se aflau pe el au fost făcuţi prisonieri şi imediat au fost transportaţi la Atena

Teologi sacircrbi luptacircnd contra turcilor

Zombor mdash 30 de teologi sacircrbi dela teologia din Carloviţ precum şi 20 sodali sacircrbi din Neo-

bdquo8acirc nu Tinzi scump dar sauml tacircrgueşt i i e f t in

Acesta este secretul succesului nostru

Cui li trebuiesc dar mobile frumoase ieftine ŞIcirc bune S e m ^ m

planta au plecat la Belgrad pentru a se icircnrola icircn armata sacircrbă

Regele Italiei va lua titlul de bdquoIcircmpărat roman

Londra mdash Aici se crede că după ce toate puterile vor recunoaşte suvcraiuacutetatea Italiei a-supra Libiei regele Victor Emaacutenuel al Italiei va lua titlul de icircmpărat roman iar Italia va fi proshyclamată de icircmpărăţie

Presa vieneză şi primejdia rusă

Viena bdquouuml ross Oumlsterreich vorbeşte icircnshytrun primarticol despre răsboiul balcanic şi consecinţele lui posibile arătacircnd şi rolul evenshytual al Romacircniei Ziarul socoteşte răsboiul ca pierdut pentru statele balcanice Referindu-se la declaraţia fostului instructor al armatei turshyceşti von der Goltz zice că Turcia este acum icircn afară de orice pericol Bulgaria sa sculat cu patru săptămacircni prea tacircrziu

Răsboiul va fi icircnsă de scurtă durată după prima luptă serioasă Europa va interveni şi un congres internaţional va veni să reguleze el chestia balcanică Cum va decurge acest conshygres si icircn ce mod va regula relaţiile Puterilor cu peninsula balcanică e greu de prevăzut Rushysia va cere probabil deschiderea Dardanelelor ceeace Anglia va admite căci i-ar periclita ei drumul spre India In tot cazul congresul va decide asupra stăpacircnirei Maditeranei Astăzi floshytele austriacă şi italiană ţin echilibrul iată de cea franceză Altfel va fi icircnsă cacircnd Rusia va avea drumuj liber spre Mediterana

Mai departe bdquoGross Oumlsterreich spune Dacă din punctul de vedere naval aceasta e

primejdia rusească ce trebuie evitată e inutil să ne facem spaimă icircn ce priveşte forţa armatei de uscat a Rusiei Din acest punct de vedere prishymejdia rusească nu mai emoţionează pe nimeni icircntrun răsboi modern cele mai multe şanse le are (ara care reuşeşte să mobilizeze mai repede Dacă sar ivi un conflict icircntre Rusia şi un vecin al ei din Apus sar icircmtacircmpla următorul lucru

In două zile ar trece pe teritoriul rus 200000 soldaţi germani in alte două zile 150000 aushystriac şi icircn fine 60000 romacircni

In ce priveşte mobilizarea grabnică Gershymania e neitrecută iar Austria şi Romacircnia sunt minunat pregătite In acest scop

Acţiunea navală a Greciei

Atena - Sa declarat de comandantul şef al forţelor navale din marea Ionică blocusul dela Gomenitza pacircnă la intrarea golfului Arta Sa acordat un răgaz de 24 ore pentru ca vashysele neutre să iasă neicircmpedecate din localităshyţile blocate

Atena mdash Un comunicat al ministerului de externe arată icircn conformitate cu dispoziţiu-nile codului de răsboiu naval obiectele ce vor fi socotite ca contrabandă de răsboiu Se cishytează icircn special orice fel de arme de muni-ţiuni de explosibile de materiale pentru artishylerie obiecte de echipament militar instrushymente şi aparate servind la fabricarea rnuni-ţiunilor de răsboiu la fabricarea şi reparaţia arshymelor

Rusia mobilizează icircn Trans-caucazia

Constantinopol mdash Poarta află că Rusia concentrează numeroase trupe icircn regiunea Kars din Transcaucazia Zilnic sosesc două treshynuri cu trupe şi munitiuni

Regiunea Kars aparţinea Turciei pacircnă icircn 1878

Să cerceteze pe

Szeacutekely eacutes Reacuteti fabricanţi de mobile

Marosvaacutesaacuterhely Szeacutechenyi teacuter nr 4 7

Vapor rusesc oprit icircn Bosfor

Berlin mdash Din Constantinopol se anunţă că un vapor rusesc care transporta munitiuni la Pireu lacircngă Torturile Kawak Muniţiunile in chestie sacircnt trimise icircn dar guvernului grecesc de către un bogătaş grec stabilit icircn Rusia După confiscarea munitiunilor vaporul fu lansat să plece mai departe

Atitudinea Romacircniei

Londra mdash Ziarul bdquoThe Times este informat că bdquogiwernul romacircn consideracircnd de periculoasă pentru Romacircnia o eventuală izbacircndă a Bulgarishylor a decis mobilizarea corpurilor de armată I III şi V iar dacă Bulgaria ar cacircştiga o icircnvinshygere serioasă regatul romacircn icircşi va abandona a-titudinea expectativă şi va mobiliza icircntreagă arshymata In loc de a cere compensaţie teritorială dupăce Bidgaria icircşi va fi extins periferia sa gushyvernul romacircn a adoptat o politică de oportunishytate care icirci permite a-şi asigura compensaţii icircnainte de momentul cacircnd o victorie finală a arshymelor bulgare va fi decis soarta răsboiului

Paris In bdquoLe Figaro d Raymond Re-ccnly comentează ştirea aceasta precum urshymează

bdquoO asemenea veste dacă va ii confirmată va avea o importanţă considerabilă şi ar fi de natură de a exercia influinţă puternică asupra evenimentelor celor mai apropiate

Deja de mult diplomaţia romacircnă şi-a formushylat axioma că ori ce extindere a Bulgariei treshybuie să fie ccirpensată printro extindere simishylară a- Romacircniei Suveranul --- un remarcabil care cu atacircta noroc şi pricepere dirigează destishynele regatului dunărean - - cunoaşte mai bine decacirct oricine altul istoria Europei icircn secolul treshycut Păstrez amintirea preţioasă a unei convorshybiri ce M Sa regele Ca rol a binevoit a-mi acorshyda şi icircn care timp de două ore ini-a desfăşurat cursul experienţelor şi impresiuniior sale dela sosirea sa icircn Romacircnia pacircnă la răsboiul ruso-ro-macircno-turc icircn care armata romacircnă a avut un rol eminent Toţi bărbaţii de stat romacircni cu cari sa nimerit să icircnfăţişez eventualitatea unei confla-graţiuni balcanice mi-a zis bdquoIndatăce Bulgaria şi Turcia se incaeră icircn răsboiu noi vom mobilishyza armata noastră şi vom fi gata să profitam de evenimentele ce sar desfăşura Noi nu voim şi nu putem imit 2 greşala mare a Franţei care a-sista indiferentă la răsboiul austro-prusMc din 1866 şi a lăsat Prusia să crească considerabil Prusia de care avea să fie sugrumată cu cacircţiva ani icircn urmă

Mobilizarea parţială ori totală a armatei roshymacircne ar fi deci foarte naturală Iar dacă mobilishyzarea nu se face urmează că trebuie să existe un acord secret icircntre Bulgaria şi Romacircnia prishyvitor la compensaţiile ce sunt a se face regatului romaacuten ori poate că regele Carol un Hohenzol-lern şi ca atare sub influinţă Germaniei aşshyteaptă ide acord cu Germania o ocaziune ulteshyrioară de a interveni

Spre Uskiib Belgrad Prima armată sacircrbă a ajuns

ieri pacircnă la Cumarova Sacircrbii au cucerit prin-trun asalt cu baioneta icircnălţimea Rojan Regele a trecut icircn revistă trupele dela Bijalici Popushylaţia i-a făcut o primire entuziasmată

Viena bdquoN Wiener Tagblatt anunţă Cercurile iniţiate de aici sunt informate că

Chiar icircn interesul ini propriu

Alegere mare icircn tru-souri pentru mirese

Vacircnzare icircu rate fară ridicare de preţ

Iacute foi 24 Octomvriet 1912 ROMAcircNUL P 7

Novi-Bazar şi Pristina sunt serios ameninţate ţi că sacircrbii au ocupat Cumanova

Belgrad - - Corpul al treilea icircnaintează cu succegraves Avangardeleau ajuns la Malo-Cosovo 0 negură deasă a icircngreuiat mult icircnaintarea reshypede a trupelor delagrave Ilno Avantposturile au

ajuns la Sijenita

Un raquoou atac turcesc contra Beranei Constantinopol mdash Colonelul Mukthar pashy

şaa icircncercat un nou atac contra Beranei Amă-Sunte lipsesc

Lupta delagrave Tarabos Podgoriţa mdash Ieri au icircnceput operaţiunile

contra muntelui Tarabos Regele Nicbita a pleshycat Ia Rjeca să viziteze răniţii aflători aci

Vase greceşti icircn marea Egeică Constantinopol - - O flotilă greacă comshy

pusă din 1 cuirasat şi 10 torpiloare a sosit icircn faţa Lemnos-ului Lm ofiţer al cuirasatului bdquoA-Verol a debarcat şi imediat a mers la icircnute-saiirul apoi sa reicircntors imediat pe bord

Atena mdash Ieri dimineaţă 500 de soldaţi greci au debarcat pe insula Lemnos şi după o luptă de scurtă durată au ocupat capitala Castro Orecii au arborat drapelul grecesc 3 ofiţeri şi 28 soldaţi turci au fost făcuţi prisonieri Amirashylul Countouriotis a lansat o proclamaţie către populaţia insulei anunţacircnd ocuparea insulei de către greci

Reicircnoicircrea triplei alianţe

Viena Ziarul bdquoExtrablatt afla din sursă diplomatică bine informată că ministrul de exshyterne al Italiei după ce se va icircntacirclni cu contele Ikrchtokl 11 San Rossori va pleca la Berlin ca sagrave icircntoarcă vizita făcută la Roma de cancelarul Germaniei Bethmann-Holhveg Cu acest prilej YOR urma şi lua sfacircrşit convorbirii- cu privire la rmoirea şi prelungirea triplei alianţe Delagrave vishyata ministrului de externe italian la Berlin se aşteaptă hoătriri de cea mai mare importantă

Sofia In cercuri diplomatice discutacircndu-se asupra prebabiiităţei unei intervenţiuni a marilor puteri din icircnricircemnul Franţei pentru a se pune capăt vărsărilor de sacircnge prin convocarea unei conferinţei bacaniee la Sofia sau Belgrad (ilie-soii primul-ministru bulgar a declarat unui ziashyrist că pacircnă acum nu este nici un semn ca o atare intervenţie să se fi făcut

Bursele bdquoAsociaţiunei Concurs

bdquoAsociaţiunea pentru literatura romacircnă şi cultura pcprului romacircn va da pentru anul şcoshylar 191213 următoarele burse

1 Din fundaţiunea Ioan Petran o bursă de Cor300mdash pentru studenţi universitari de naţioshynalitate romacircnă cari urmează Ia una din faculshytăţile universităţii din Cluj Cei icircmpărtăşiţi de această bursă vor fi obligaţi a lua par te la JVlasa studenţilor academici din Cluj 2 Din fundaţiunea Nicolae Marmoviciu m obursă de Cor 120mdash pentru studenţi din laquooalele secundare j 3 Din fundaţiunea Gheorghe Boeriu din Mpound bursă nouă de Cor 200mdash pentru elevi | de naţionalitate romacircnă icircnrudiţi cu fundatorul | cari urmează la vre-una din şcolile secundare j

bull din patrie iar icircncacirct nu sar găsi astfel petenţi

se vor da 2 ajutoare de cacircte 100 cor la 2 tineri I cari icircnvaţă vre-o meserie şi sunt icircnrudiţi cu fun-j datorul

i 4 Din fundaţiunea Ioan Gallianu de Kecskeacutes o bursă de cor 120 pentru eievi de naţionalitate j romacircnă cari urmează le vre-unul din gimnaziile j din Transilvania Se vor preferi icircn icircnţelesul li- terilor fundaţicnale descendenţii familiilor Popu

şi Antonu 5 Din fundaţiunea anonimă din comitatul Dă-

bacircca o bursă de cor 100 pentru tineri romacircni născuţi icircn comitatul Dăbacircca

Cererile pentru aceste burse se vor icircnainta j Comitetului central al bdquoAsociaţiunei (Sibiiu mdash i Nagyszeben str Şaguna Nr 6) pacircnă Ia 15 Nov n a c icircnsoţite de următoarele acte

a) certificat de botez b) certificat pe anul şcolar 1911mdash1912 c) certificat de paupertate eventual u) actele prin cari petenţii să-şi dovedească

icircnrudirea cu fundatorul (la fundaţiunile de sub i Nr 2 3 şi 4)

Cererile intrate după terminul indicat nu vor ii iuate icircn considerare

Sibiiu icircn 19 Octomvrie n 1912 Andreiu Bacircrseanu Oct C Tăslăuanu

prezident secretar

INFORMAŢIUNI Arutl 28 Octomvrie 1912

Rugăciune L a nma verile mgt sfe-tuiesc reprezen tan ţ i i mari lor

puteri icircngri joraţ i de moarta statelor creştine 11 in Raishyta ni

Se sfătuiesc cu t r age re de inimă cit ovilii a ţ int i ţ i spre zeiţa Păcii pe care o doresc cu toţii de ocrotishytoare

Dar icircn decursul lungilor discuţii icircn r evă r sa rea a tacircshytor discursuri paşnice sa ude cel din-tacirci bubuit de tun urmat de răpăi tul -paşti lor şi cele pa t ru state creşt ine Mraquo pomenesc deodată icircn toiul măcelului barbar deşi probabil nu se gacircn liait la icircnceput decacirct să scuture pushyţin jugul s re u ce apăsa soarta fraţilor de un neam şi o credinţă -ub s tăpacircnirea Semilunei

Cum se obişnuieşte şi icircn v ia ţă cel mai slab a fost tarit mai icircntacirci icircn vacircrtejul omoricirc tor cel mai slab care fatalmente era şi rid mai en tuz ias t Muntenogrul

ocinii lui mai puternici mdash icircn senznl balcanic al cushyvacircntului - păreau a evita la icircnceput ciopl i rea pentru care icircşi zăngăniseră a rin ele la periferii ca să o audă gti Turcul somnolent

Do acum nu mai e nici o sa lvare căci incendiul r ă s shyboiului sa icircncins la cea dintacirci schinteie ce a t resăr i t icircn aerul ic mirosia de atacircta vreme a praf de puşcă

Dar icircnainte de a pleca icircn toiul luptei de unde r e shyicircntoarcerea e aşa de problematica capetele icircncoronate au adus icircnch inarea lor S tăpacircnulu i a toate ascul tacircnd cu evlavie sfacircnta l i turghie şi icircmpăr tăş indu-se cu sfacircnta Cuminecat ură

In faţa celor două reg imente ce erau icircn Belgrad comandantul a vorbit scurt dar glasul lui t r e m u r a de emoţie şi ochii soldaţi lor sau umplut de lacrimi pe o clipă Apoi au erupt cu toţii icircn s t r igăte vesele impeshytuoase icircn ihră ţ işacircndu-ş i puşti le şi coricircnd cu adevăra tă furie să fie duşi numai decacirct la băta ie

( ienera lul a comandat bdquoRugăciunea soldaţii au in-geuunchia t şi şi-au descoperi t capetele ascul tacircnd cushyvintele lui sguduiţi de un fior ce numai a r a r e icircl resimţi icircn viaţă

mdash A su i t vremea ca să vă răsbunaţ i icircnfr icircngerea de pe Cacircmpul-pacircni i Vă măsura ţ i acum cu duşmanul xostru de cinci veacur i Duhuri le străbunilor vor pluti deasupra voas t ră

Comandantul icircşi curmă vorba căltd icircncepuse să t r e shymure icircu tot trupul şi ochii i se icircmpăingeniseră

Soldaţi i cum stau ingenunchia ţ i cu capetele descoshyp e r i i e isbucniră ca dintr un singur piept icircn t r un răcshynet del irant

Drapelul se clătină şi el icircn macircna stegarului şi unshyde a ilc-astrpra facircl-fni-a din aripi ur iaşe pajura ţări i ij -rntiml icircn shorul ei macircndrii pe cei ce plecau să birushyiască sau să moară pentru ţară

Iu aceea v reme clopotele tu turor bisericilor din bullSofia clicii au pe credincioşi la slujbe ce implorau bishynecuvacircntarea cerului asupra armelor bulgare şi moşshyneagul mitropolit Pa r then i e aducea jertfa la altarul ca tedra le i

bullŞi tot icircn aceeaş vreme Sul tanul se proş ternea in faţa maliţiei lui Mohamed cericircnd sprijinul lui A la h pentru credincioşii Semilunei

Rugăciuni le purced icircncet-icircncet prin fumul de tăshymacircie ames tecau lu-se si r id icăndu-sc pe o rază do soashyre icircn slavă Petronlus

Nou vicar episcopesc icircn Oradea-Mare In ocul vicarului episcopesc gr cat din Oradea-Mare decedat deunăzi Augustin Lauraacuten P S S episcopul gr cat Dr Demctriu Radu a numit pc canonicul Dr Florian S t a n

Un meceate al unsurilor Citim icircn ziarul s uviuuml unguresc bdquoDebreceni Protestaacutens Lap următoarele Cacirct de cuceritoare e ideea unui Calvinen (internat pentru educaţia tinerimei calshyvine ungureşti) se dovedeşte nu se poate mai eclatant prin icircmprejurarea că spre acest scop nobil icircşi dau cboiul 1er şi cei de altă religieiicirc) Sa icircntacircmplat nu de mult scena drăguţă că A-lexe Pocol (Pokol Elek) proprietar de mine gr cat din comitatul Sătmar a păşit icircn fata dr-ului Dezider Baltazaacuter respective al ui luliu Ferenczy secretarul societăţii bdquoOrie şi i-a predat suma de 200 cor şi tot e (Alexe Pocol) a pus icircn veshydere un ajutor pe scama unui elev sărac al inshyternatului din Dobriţin Să-şi laude pe Dumneshyzeu cel ce a fost binecuvacircntat de Dumnezeul său Dumnezeu la binecuvacircntat pe Alexe Pocol Nainte cu 10 ani era icircncă un icircnvăţător sărac pe sate icircn icircmprejurimea oraşului Baia-mare A

dat de-o mină părăsită şi a icircnceput so cultive Era icircntro vreme că toate ostenetele lui să se zădărnicească şi să-şi piardă şi mica avere ce cacircştigase pacircnă atunci dar na disperat Se pushyblicase licitaţia icircmpotriva lui cacircnd icircn săptămacircna Paştilor a dat fără de veste de metale bogate icircn aur Statornicia a fost răsplătită de Dumnezeu si de atunci e cm bogat cu avere Are pămacircnt proprietate icircntreprindere minieră de mare vashyloare doi copii frumoşi Episcopul calvin a cicircii-tat darul prin secretarul societăţii bdquoOrie şi i-a mulţumit singur dăruitcrului iar noi icirci mulţushymim acum şi pe calea publicităţii Alexe Pocol a mai ospătat biroul prezidiul al societăţii bdquoOrie etc

Cititorii noştri icircşi aduc aminte că dl Alexe Pceol a mai dăruit şi pentru alte scopuri ungushyreşti De pildă pentru aviaţia ungurească Nu de mult bdquoGazeta Transilvaniei şi după ea şi noi am adus ştirea că dl Pocol a dăruit 15000 cor pentru bdquoAeroplanul Ardealului Ştirea a fost desminţită mdash şi chiar dacă nar fi fost o des-minţeau acum definitiv ricircndurile de mai sus ale ziarului calvinesc delagrave Dobriţin

Pentru fondul ziariştilor D Ilie Chebeleu (Şoimuş) absolvent de teologie şi d-şoara Le-titia Tuera au dăruit 10 cor pentru fondul ziashyriştilor romacircni ca răscumpărare a anunţurilor dc logodnă Transmitem tmerei părechi sincere mulţămite şi urări de bine

Nou advocat romacircn Aflăm că prietenul noshystru d-nul Dr Teodor Roxin din Lipova a dat zilele aceste cu succes examenul de liberă practică advocaţială icircn fata comisiunei din Bushydapesta Sincere felicitări

Donaţia unui consul romacircn Ziarul bdquoWiener Tagblatt anunţă că consulul general al Ro-

MAKDAT Aceluia care eu prilejul eumpărării nou-

Dantele cordele catifele decoruri pentru haine mă-A c e i u i a e a r e e u p r i m i m e u u i p a r a n i UVU- V bull V raquo bull bull

Huumlor de toamnă i i a m a prezintă acest cupon tasuri ciorapi mănuşi şi orice accesorii de croitorie jftţwi aeorda 5 rabat din preţurile noastre laquoUde fixate se capătă la a 132-100

r e a l a d i n A r a d a m a g a z i n u l u i d e d a n t e l e d i n B u d a p e s t a szliguiev Andraacutessy n r 20 m | g j H H | ^ I M ^ M a g g g B H H M H M H M I M H M i ^ M M a l B l M ^ B M i M M i ^ M i M M M H H M M B M M H I ^ ^ M H B M H K h p n m n i mdash palatul F lSCher El Elicircz mdash

P8g 8 bdquoR O M A N U L Joi 24 Octomvrie 1912

manei Reitzes a donat suma de 200000 coshyroane pentru icircngrijirea ofiţerilor şi soldaţilor grav bolnavi din spitalele militare austriace

Căsătorie Cununia dlui Dr Ilie Piticariu medic la spitalul tarei din Cernăuţi cu dşoara Florica Barbu fiica profesorului Dr Petru Barbu din Caransebeş va avea loc Duminecă icircn 1427 Octomvrie la orele 11 a m icircn biseshyrica catedrală din Caransebeş Sincere felicishytări

Florinii de argint Ministerul de finanţe a-duce la cunoştinţa publicului că florinii de arshygint aflători icircn circulaţie se admit icircncă pacircnă icircn anul 1915 Din acest an florinii de argint nu vor mai fi schimbaţi cu escepţiunea celor cu urechi pentru cari oficiile de dare vor plăti 1 cor 20 fii iar icircntru cacirct urechile banilor le lip-psesc 1 cor 80 fii

Militare A fost primit icircn şcoala de răsboi din Viena locotenentul romacircn L Cimpoca de Ţerova delagrave regimentul 65 de infanterie E cu mult prea mic icircn raport cu numărul nostru grushypul oficerilor romacircni din statul maior al armashytei şi cu atacirct mai mare bucurie vestim ştirea aceasta icircntregindu-o icircn icircnţelesul că fratele distinsului nostru connaţional este de acum un an elevul şcoalei de răsboi

Aviatice Renumitul pilot francez Garros a trecut delagrave Bleacuteriot la sistemul inginerilor Mo-rane-Saulnier cu al căror aparat a stabilit Le-gagagneux recordul icircnălţimei

Un ziar berlinez despre manevrele regale romacircne Ziarul bdquoVossische Zeitung din Berlin scrie următoarele despre manevrele regale romacircne

bdquoLa icircnceput 60 000 de soldaţi erau desshytinaţi să facă o demonstraţie militară pentru ca să oprească pe bulgari delagrave mobilizarea armatei Cacircnd aceasta totuşi sa făcut Roshymacircnia a luat o atitudine expectativă deoashyrece nu voia să icircmpiedece acţiunea pacifică a marilor Puteri Această politică sa făcut la sfatul şi influenţa directă a Rusiei şi Aushystro-Ungariei Simptomatică pentru aceasta a fost numirea regelui Carol ca feldmareşal rus care a coincidat cu mobilizarea Statelor balcanice Austro-Ungaria na voit să proshyducă impresia ca şi cacircnd ar aţacircţa Romacircnia contra statelor creştine balcanice Romacircnia va trebui să ia măsuri militare de precau-ţiune

Dacă astăzi sar schimba raporturile de posesiune icircn Balcani icircn defavoarea Romacircshyniei aceasta va şti să-şi apere cu energie inshyteresele

Carmen Sylva despre chestiunea feministă bdquoDeutsches Volksblatt din Viena publică icircn sushyplimentul său de Duminecă sub titlul bdquoCarmen Sylva şi femeile un cuvacircnt introductiv pentru o piesă icircntitulată bdquoMacboule povestitoarea

bdquoDeutsches Volksblat scrie Carmen Sylva reshygina dotată de un spirit atacirct de distins a scris această prefaţă la o operă care va deştepta un interes general Cartea are de autoare pe Maria von Hobe soţia locotenentului general Hobe paşa şi a fost scrisădupă o şedere de mai mulţi ani la Constantinopol Ea tratează despre cheshystiunea femeilor turce

Femeia la răsboiu icircntrun cerc de literaţi se discuta usai dfiniiăzi cu oare-care ironie (din partea bărbashyţilor binp-icircnţples) revendicările feministe de pretushytindeni ii acelea alo cercurilor icircnfiinţate de curacircnd iii la n-oi Răsboiul din Balcani adusese o temă nouă icircn discuţia generală şi unul din cei mai aprigi anti-iemenişti adresacircndu-se cacirctorva din doamnele prezente e zise cu un zacircmbet fin

bdquoAcum să văd coniţelor dv care cereţi drepturi egale cu bărbaţii eam ce ati zice dacă icircn schimb vi sar cere să faceţi armata şi cu raniţa icircn spinare să porniţi la răsboiu Se credea tare icircn argumentul său marele literat căruia nu aş avea să-i răspund decacirct un singur cuvacircnt bdquoRăsfoieşte istoria

Oh nu spre a găsi icircn ea nume de femei generali de eroine citate la ordinul de zi ci raquopro a descoperi jiviutre racircnduri pe ici şi colea cacircte o frază ea asta

bdquoSurorile d e caritate au fost icircngerii lagărelor fără teamă de oboseală de gloanţe şi ir ig ele străbăteau cacircmpiile consolidacircnd şi căutacircnd a salva răniţii

Pretutindeni unde a fost răsgtboiu femeia a secondat icircn totdeauna pe chirurg nedacircndu-se icircnapoi la nici una din grozavele greutăţi ale luptelor In luptele coloshyniale franceze călugăriţele de caritate au făltcut mishynuni de devotament iar mai tacircrziu icircn asediul Parishysului toate artistele toate mondenele zi şi noapte au stat icircn picioare pansacircnd consolacircnd nemacircncate ore icircnshytregi cu veselia pe buze animacircnd şi susţinacircnd pe toti Marile cochete ale scenelor elegantele saloanelor cari icircn timpuri normale ar fi leşinat poate văzacircnd o zgacircshyrietură bandajau răni icircngrozitoare făTă a clipi susţinute de puterea abnegaţiei ce bate icircn orice inimă de feraee De răsboiul Romacircniei din urmă nu mai vorbesic Cine poate contesta surorilor Crucei roşii nopţile lor de ve shyghe lipsa care au icircndurat-o şi sacrificiile de orice cli-ipă Femeia se teme de răsboiu femeia e slabă şi frishycoasă e una din icele mai mari calomnii ce i se poate aduce Şi astăzi icircn timpurile aicestea turburi dacă cumshyva vrun răsboiu ar isbucni şi se va face apel la femeia romacircnă de a merge icircn lagăre alături cu medicii sunt sigur că nici una din cele mai sărbătorite nici una din cele mai frivole nu se va da icircnapoi delagrave orice prishyvaţiuni delagrave orice greutăţi iar lista se va acoperi icircnshyzecit şi icircnsutit cu niulte nume azi citate numai icircn carshynetul monden

Fiecăruia rolul său şi dacă anti-femeniştii cred ltamp a consola a vindeca şi a icircndura cu plăcere a-celeaşi greutăţi icircnsemnează pentru femee a nu lua parte la răsboiu aipoi sunt foarte greşiţi şi foarte ingraţi Penshytru antagonismul lor faţă de revendicările feministe vor trebui să găsească alte argumente mai puţin neshydrepte ceeaie mă icircndoesc că le va fi uşor

Un accident grav al ministrului de interne al Turciei Ministrul de interne al Turciei a fost ieri pe cacircnd voia să se icircmbarce pe un vapor victima unui grav accident Aştepta pe ponton sosirea vaporului Cacircnd a voit icircnsă să calce pe puntea legătoare a alunecat icircntre ponton şi vapor care icircmpins de valuri i-a prins amacircnshydouă picioarele strivindu-i-le In stare gravă a fost transportat la locuinţă Medicii sunt serios icircngrijiţi de starea ministrului care şi de altfel era cam bolnăvicios

Sacircrbii din Ungaria in armata sacircrbească Notiţe mărunte din ziare cari făceau senzaţia zilei cacirctăva vreme ilustrau şi cazuri interesante icircn legătură cu răsboiul balcanic cum bunăoară un brutar chiar de aici din Arad a plecat zilele trecute să apere bdquoţara icircn primejdie Acum icircnsă faptele serioase icircţi fac ochii mari cacircnd se icircnroshylează zilnic slavi din Ungaria peste Sava şi Dunăre Treizeci de preparandişti grecoorien-tali au plecat (fără ştirea şi icircnvoirea părinţilor relatează ziarele ungureşti) din Carloviţ icircn Belshygrad să se icircnroleze icircn armata sacircrbească Dea-semeni şi douăzeci de calfe de negustori din Neoplanta

Retragerea lui Hector Denis Din Bruxeles se anună că celebrul profesor Hector Denis care a fost mulţi ani rectorul universităţii Libere sa retras la pensie Cu acest prilej a fost călshyduros sărbătorit La banchetul ce sa dat icircn o-noarea lui au sosit numeroase telegrame din toate părţile lumei delagrave foştii lui elevi icircntre cari şi mulţi romacircni

Un incident neplăcut icircntacircmplat Icircmpăratului Germaniei Din Hamburg vine ştirea că un incishydent care a provocat o vie emoţie sa produs la inaugurarea bisericei Sf Mihail la care a luat parte şi icircmpăratul Wilhelm La un moment dat un individ sa repezit asupra icircmpăratului Cei de faţă sau interpus la timp şi individul a fost pus icircn imposibilitate de a se mişca Dat pe macircna poshyliţiei aceasta nu sa putut lămuri asupra inten-ţiunilor lui Bănuindu-se că e vorba de un neshybun individul a fost de-o camdată icircnchis icircn spishytalul portului rămacircnacircnd ca medicii să-1 observe şi să raporteze asupra stări lui mintale Serbashyrea sa isprăvit icircntro atmosferă foarte posomoshyracirctă

Clironomul Rusiei greu bolnav Se vesshyteşte din St Petersburg că moştenitorul troshynului rusesc Alexei-Nioolaevici bdquoţareviciul zace greu bolnav la Spală unde sejurnează a-cum ţarul cu familia şi curtea sa Un chirurg celebru a fost chemat din St Petrsburg la Spală

Chiar icircn timpul cacircnd ministrul de externe Sasonow icirci refera a fost icircnştiinţat ţarul despre

icircmbolnHăvirea fiului său imediat a icircntrerupt audienţa şi nici na mai fost dispus a conferă după acea despre criza politică

Mulai Hafid La icircntoarcerea m patrie Mulai Haifid fostul sultan al Maroculhii care cu prishylejul căllătoriei im Franţa a văzut pentru prima oară tren aeroplan tunel automobil teatre etc a spus unui ziarist icircntre aliteicirce

bdquoAm ţinut mai ales să vizitez monumentele comemorative ale marilor fapte din istoria Fram-ţei pe cari le cunosc pentru că le-am cetit Pen-tru mine istoria Franţei este dominată de doi sushyverani Ludovic al XIV şi Napoleon I Trebuie să aduc omagii republicei care icircn loc să caute să micşcireze marile acte aille imperiului ţiirte să le perpetueze păstracircnd cu isfinţeroie monumentele tablourile şi operele de artă Mă interesează iriai ales istoria răsboaieuor lui Napotleon I Intre alte portrete icircniăţisacircndu-4 icircn diferite icircimprejurări din viaţa sa agitată am văzut unul care-1 arată a-plecat pe o hartă cu fruntea icircntre macircni Am fost cu adevărat impresionat gandindu-ma la grelele eombinaţiuni Ia cari trebuie să fi cugetat icircmshypăratul icircn acea atitudine Dar era să uit o altă figură mare din istoria Franţei a lui Jeanne Darc Dacă Jeanne Darc icircşi Napoleon I ar fi fost contimporani şi dacă sar ii căsătorit ar fi fost amacircndoi stăpacircnii lumei

Cam naivă judecată nu i Puterea piticului Sa ştiut şi de mai icircnainte şi ie

vede icircşi a-cum că Muntenegrul nu este un duşman de dispreţuit Ori cari vor mai fi complicaţiile conflictului balcanic şi ori care va fi rezultatul final un lucru estlaquo dovedit Muntenegrul este un dnşman adevărat cu care mai bine este să nai de furcă decacirct să ai

In ce-i stă puterea Numărul soldaţilor desecti covacircrshyşitor faţă de al populaţiei mdash a cincea parte a aicesteda e sub arme mdash este totuiş mic aibsolut vorbind Ei bine puterea cea mare a Muntenegrului stă icircn regimul Ini militar El nare o armată propriu zisă după conshycepţia curentă Sistemul militar al Muntenegrului se apropie mai mult de al naţiunei icircnarmate pe care o cere icircn Europa democraţia şi social-demoCTaţia Fiecare muntenegrean este soldat şi nu delagrave o anumită şi pacircshynă la o anumită vacircrstă ci atacircta timp cacirct este capabil să ţie arma icircn macircnă indiferent dacă e tacircnăr sau băshytracircn Viaţa de cazarmă e redusă la minimul posibil Muntenegrul e soldat oricacircnd şi oriunde El munceşte la cacircmp sau aiurea dar este gata icircn orice moment ii lase uneltele din macircnă şi să ia puşca Disciplină midi-tară nu există icircn icircnţelesul curent Soldatul vorbeste delagrave egal la egal cu ofiţerul şi chiar cu Vodă In răsshyboiu cacircnd e vorba de o lehestie serioasă ascultă orshybeşte

Un publicist german Dr Herdan care a studiat viata muntenegreană la fata locului descrie scene intereshysante De pildă un ofiţer dă ordin unui soldat si transpoarte o ladă Soldatul ia lada icircn spinare şi vreraquo să pornească Atunci otfiţerului i se pare că lada t prea grea pentru un singur om şi porunceşte să roii vie un soldat

mdash Ba o duc singur zice soldatul mdash Nu e prea grea mdash Ba nu e grea mdash Ba e grea So duceţi doi mdash Atunci no mai duc de loc Şi aşa a rămas cum a vrut soldatul In răsboiu va fi altceva Şi acolo iniţiativa indivishy

duală are un larg teren de acţiune mdash cu atacirct mai mult cu cacirct muntenegrenii excelează icircn răsboiul de guerilli mdash dar cacircnd se va da un ordin el va fi şi executat M datul muntenegrean n k i nu este un soldat propriu ik el este un răsboinic

x Cuptoarele bdquoCora reclamă puţin material de amp călzit Cuptoarele acestea precum şi alte cuptoare bone şi vetre de fiert se vacircnd cu preturi ieftene la ferim Poumlhm Jaacutenos Arad piaţa Libertăţii (Szabadsig-teacuter) (p 427mdash30)

x In sfacircrşit nu mai pricinuieşte multă bătaie de laquo că de unde se poate cumpăra mai ieftin obiecte de sticlă porţelan şi obiecte de decor deoarece atacirct i cestea cacirct şi cadouri ocazionale precum gi candelraquo)raquo pentru lumină electrică se pot cumpăra mai ieftinii prăvălia specială de sticlării a lui Fischer Moacuter Ani bulev Andraacutessy nr 20 Asortiment bogat de cadre ieftine Telefon nr 563 f

X Neacutemeth si Kiraacutely croitorie pentru domni OM str Koumltő 5 anunţă on public romacircn din loc şi icircmpreshyjurime că au sosit ştofe indigene şi străine puacutetts sezonul de toamnă şi iarnă Pardesii paltoane şt) wflaquo gătesc pe lacircngă pretori acomodate conform mii Rugăm on publie pentru sprijinirea ^ atoacutesaEacutesfsBe

Joi 24 Octomvriet 1912 bdquoROMANUL Pag 9

x A icircncetat căderea părului i eluia care Icircntrebuinţează renumitul şi miraculosul balsam

Vecircnusul pentru par al lui dr Şepetianu Bal--samul acesta ajută creşterea icircmpedecă căderea părului şi icircncetează total mătreaţa de vacircnzare la Toacuteth Adorjaacuten drogheria la bdquoVenus Lugoj-Luacuteshygot Tot aci se capătă şi renumita cremă Venus x Cacircştig icircnsemnat r ea l i zează tot romacircnul care icircn jdfide lipsă icircşi cumpără pian pianin sau armoniu din depozitul romacircnesc al profesorului d e muzică Timotel Popovicl din Sibiiu (Nagyszeben) Strada Cisnădiei 7 iii aacute vis de otelul icirc m p ă r a t u l roman) asor ta t eu in-bdquostrutnente de pr ima cal i tate din cele mai bune fabrici Şe admite şi plăt i re icircn r a t e

Ultima oră Sacircrbii icircn Pristina

Vranja mdash După o luptă cracircncenă trupele sacircrbeşti au cucerit Pristina

Novibazarul cucerit Belgrad mdash O telegramă neconfirmata icircncă

anunţă că trupele generalului Jivcovici au ocushypat Zemţa şi N ovi-Bazarul

Unirea armatelor sacircrbă şi bulgară

Sem lin mdash Azi la amiazi icircn Belgrad a fost lansat următorul comunicat oficial Armata primă a ocupat Radovo şi Coceana a doua armată a ocupat Racicaviţa iar a treia armată asalteză cu succes Pristina Această aramată intenţionează a se uni la Ofeepolje cu armata bulgară şi ar voi să forţeze pe turci la o luptă decisivă Dacă va succede această icircnvingere 4rumul spre Uumlskuumlb va fi liber

Lupta dela Kirkilisse Sofia mdash De ieri după amiazi la Kirkilisse

decurge o luptă cracircncenă 40000 de bulgari au atacat Intăriturile dela Kirkilise Iu acest moshyment lupta decurge şi probabil va mai tine icircncă o zi Spiritele icircn Sofia sunt foarte agitate deshyoarece această luptă e hotăracirctoare pentru viishytoarea soartă a răsboiului

CELEI DE DEPARTE

In orele de vis şi de magie Cacircnd fug pe clape macircnile-ţi divine In duioşia ta icircmbătătoare Iţi mai aduci aminte tu de mine

In noapte cacircnd icircn camera-ţi albastră Pluteşte vag parfumul de verbine Cacircnd icircţi palpită sinii de dorinţe Iţi mai aduci aminte tu de mine

Sin nopţi de iarnă cacircnd citeşti romane Şi filele le ntorci icircn dulci suspine Cacircnd icircţi revezi frumoaso anii tineri Iţi mai aduci aminte tu de mine

Cyrano

NOSTALGIE

Tri s te ta ceasurilor albe ce sa ascuns adacircnc icircn noi Mă face să mă ntorc frumoaso cu anii palizi icircnapoi Să-mi icircndulcesc eu doruri viaţa icircşi de nimic să nu mai ştiu Can trista seară-a despărţirii cacircnd mă rugai tluios să-ţi

[seriu

Triste ţa ceasurilor albe ce s a ascuns adacircnc icircn noi Mă falaquoe să mă ntorc frumoaso cu anii palizi icircnapoi Şi-mi face sufletul să plece spre ţara ta cu doine dulci Să-ţi icircnflorească trist iatacul şi pernele pe cari te laquoulei

Cyrano

In ziua nunţii Creerul iicircmi arde ca şi lampa ce-ţmi stă

dinainte Imaginile se siăşie luminoase icircn golul lui

colorate fiecare deosebit ca nişte aripi de flushyturi ce-şi tae zborul la para unei lumacircnări din-tro mansardă solitară Sacircngele icircmi fierbe tushymultuos ca şi apa unui racircu ajunsă icircntro văshygăună ce-i stăvileşte mersul

E noapte tacircrziu Cacircteva nopţi icircncheiate prin orgii iar cea din urmă prin petrecerea nunţei tale dragă soră Totuşi nu vreau să chem somshynul care alină durerea icircmpacă un dor stracircm-tează orizontul unui gacircnd care ne chinuieşte ca ceva fatal şi vreau să icircntrupez la lumina sear- bădă a lămpei mele ceva din strălucirea zilei tale de nuntă

Ln amiazi eram adunaţi la o masă toate rudele venite de aproape şi de departe aşa cum rar se icircntacircmplă icircn viaţa noastră In capul mesei steteau mătuşa Tinea şi mătuşa Or-tansa căci lor le-a suflat mai icircntacirci vremea neshyicircngăduitoare argint icircn păr

Alături era vara Paţica coana preoteasa dela Scobinţi cum icirci ziceam cu toţii veselă ca gtşi atunci cacircnd icircnşela visurile de iubire a cavashylerilor icircnamoraţi De altă parte magistratul inshytegru Ciprian Scripcă şi printro coincidenţă neprevăzută alături Mihai Nasache avocat icircnchipuind un tribunal icircn miniatură

Vinul curgea prin pahare iar voia bună icircn inimi

Rudele au totdeuna icircntre ele o privire blacircndă un cuvacircnt dulce o legătură de suflete pe care no sfarmă nici timpul nici răutatea Sumei

Mandache cel mai vestit lăutar din judeţ scoase blana cercă scripca galbenă şi icircncepu să ritmeze odată cu curgerea vinului prin pashyhare cacircntece vechi şi noi

Avea mustăţile albe obrajii icircnpurpuraţi de vinul care-1 bea icircn fiecare zi ochii mari plini de tainele cacircntecilor ce ştie să le vibreze pe strunele vioarei bătricircnă ca şi el capul chel arătacircnd parcă mai icircncondeiate spracircncenele neshygre

Racircdeam ne veseleam iar el cacircnta mereu Pe strunele viorei lui placircngea trecutul placircnshygea o fericire pierdută placircngea sufletul fecioshyrului icircnchis la ocnă

Placircnsul viorei lui semăna cacircteodată cu un oftat altă dată cu un ţipet de pasăre ce zace rănită icircntrun tufiş

Pe la ceasurile trei ţi-au aşezat beteala scumpa mea soră Frumoasele făceau cerc icircn jurul tău o alegeau fir cu fir o treceam printre degetele mele ca pe nişte fire de aur simţind icircnfiorarea cu care te apropii de o comoară

Am rugat pe mama să nu placircngă şi tot a strivit cacircteva lacrimi icircntre gene

Ţi-au aşezat o oglindă icircn faţă Părea că prishyveşti icircn ea viaţa ta de macircne ce-şi trimitea străshylucirea ei acolo ca icircn nişte ape misterioase Cacircteva chipuri se anişcau icircn luciul oglinzei icircnshychipuind o lume iar lacrimile ce rourau ochii tălmăceau icircnţelesul adacircnc al vieţii

Fete icircndrăgostite mame bătracircne placircngeau iar eu ca un demon racircdeam ca să te icircnveseshylesc

Te-ai năcăjit să nu placircngi Priveai senină

R O M A N U L Z I A R U L U I - R O M Acirc N U L

NICOLAS GOGOL

Suflete moarte

^ 055)

( R O M A N )

Urmare mdash

Trad 4laquo Senioi

Iar acesta la r acircndu l lui gacircnd ia i icircn aceiaş t i m p bdquoTentetnikof acesta icircn adevăr e u n icirc n f u m u r a t şi im năuc de p r i m u l o rd in Şi el reluă bdquo A n d r e i Ioanovici să-rai d a i voie ca o s ingură da tă să-ţi vorbesc ca f ra te d-ta n a i exper i en ţă ca să icircnd rep-tezi lucruri d e felul aessta ei b ine c u permi-jsiuaoa d-ffcale eu o votiii duce-o la bun sfacircrşi t Voi merge la Excelenţa T a icirci voi explica că neticircnţele-

feacuteamp care sa icirc n t acircmpla t e din p r i c ina neexpe-ei d-tiale a t inere ţe i d-tale a ignoran ţe i d-lttale

icircru lucruri le car i s imt de un usag iu genera l icircpro anumită sfera ltf mdash Eu nam să merg cacirct despre mine să mă jir icircnaintea lu i s t r igă cu un ton des tu l de acru

aaumlrul boer şi n u ţi-ani da t icirc m p u t e r n i c i r e ca să icircrgi so faci In locu-mi mdash Să mă tacircrăsc ira-i d e loc obiceiul meu zise

kikcf rănit Să m e r g să scuz greşala u n u i ter-Aumlpentru cari cu afecţ iuni pot so fac d i n moshyzideacute caritate pură d i n spir i t de conei l ia ţ iune

ir nu face n imic d i n josnicie E o bună şi 6 lnişcare aceea pe care am icircncercat-o fa ţă

de d-ta eram atacirct de depar te de a crede că d-ta

ai obiceiul cacircş t igat d e a te icirc n t ă r i ţ i a supra cuvinshyte lor s p r e a descoperi icircn t r icirc nse le l a tu r i slabe şi să faci apl icaţ ia lor la persoane

mdash S u n t greş i t de tot g reş i t d-ta t rebuie să mă ier ţ i şi te rog so faci zise Tente tn ikof cu o sinshyceră emoţie şi apucacircndu-i amacircndouă m a n i l e n am avut n ic i o in ten ţ ie să te ofensez cu a tacirc t mai pu ţ in cu cacirct in teresul pe care mi-1 ară ţ i nu-mi poate decacirct să-mi fie foa r t e sensibil D a r să lăsăm icircn t acircmp la r ea as ta şi să n u ma i vorbim n ic i odată despre conversaţia nep lăcu tă care a adus-o

mdash Tie dacă-i un lucru ho tă r icirc t p e n t r u d-ta să lacircncezeşti icircn tăcere decacirct să-ţii des tă inu i necashyzur i le inimei u n u i p r i e t e n dar te p r e v i u că cu toate acestea eu tot m e r g să văd pe genera l

mdash P e n t r u ce zise Tente tnikof d in p i e rdu t cu totul

mdash Aici eu vreau să-mi p rez in t respectele mele Excelenţei Sale

mdash Ciudat e şi omul ăs ta gacircnd i Tentetnikof mdash E icircn adevăr m i n u n a t acest Tente tnikof

g acirc n d i la r acircndu l lui Cicikof şi u r m ă bdquo M acirc n e fără doar şi poate pe la zece dimineaţa eu mă duc la genera l D u p ă sen t imen tu l meu cel mai de v reme cacircnd cineva poare m e r g e să sa lu te pe u n brav des- p r e care n u ş t i e n imic (decacirct foarte onorabil aceshys ta e icircn adevăr cel m a i bun U n lucru n u m a i mă con t r a r i a ză b r i şka mea icircn u r m a bune i şi nobilei d-tale ospi ta l i tă ţ i a fost aproape u i t a t ă şi nu-i icircncă icircu s t a re să m e a r g ă fi-mi-va icirc ngădu i t să mă slujesc de caleaşca d-tale N u m a i cu condiţ ia aceasta aş putea merge eă văd pe genera l m acirc n e la zece ceasuri cum e in ten ţ i a mea

mdash E i p e n t r u Dumnezeu ce icircnsemneză rugăshymin tea asta d-ta icirc ţ i baţi joc d-ta eşti a tacirct stăshy

pacircn aici ca şi m i n e echipage ca şi res tu l totul e la dispoziţia d-tale

D u p ă conversaţia aceasta ei se despăr ţ i ră şi se duseră fiecare la postul său nu fă ră a face mulshyte reflecţiuni a supra c iudăţeni i lor f iecăruia

Lucru c iudat fcotuş a doua zi cacircnld se p r in shysese p e n t r u Cicivoi şi cacircnd el sărise icircn caleaşca cu a agi l i ta te aproape mili tăroască icircmbrăca t icircn ha ina lui nouă spre a merge să-şi p rez in te respecshytele sale genera lu lu i Tentetnikof care se deştepshytase şi ridicase mai de v reme decacirct de obieaiu se găsia deja praida unei ag i t a ţ iun i de sp i r i t cum n u mai icircncercase de mul tă vreme icirc n t r e g cursul somshynolent şi ca să zicem aşa as tupat al g acirc n d u r i l o r l u i devenii f luid cu mişcăr i nes ta torn ice şi i n curacircnd impetuoase o t u lbu ra r e nervoasă agi tă toate simshyţur i le lui

C acirc n d se u i tă la locul lui obişnui t pe divan cacircnd se ducea la fereastră cacircnd lua o ca r t e şi daacuten v reme icirc i icircn torcea foile f ă ră a fi cetit ceva cacircnld a runca pe masă ca r t ea aceasta oare părea a-1 icircmshypiedeca să gacircndească icircn răgazul lui E r a u n lanţ d e velei tăţ i Grandul născut icircn creacuteer (unde ar pushytea să nască Iacute) o u t ră ia icirc n el mai mul t de o seshycundă e rau labe cozi embr ioane informe de gacircnshyd u r i car i se amestecau icircn cap şi fugeau n u se şt ie unde nici cum bdquo S u n t icirc n t r o c iuda tă s tere de s p i r i t zicea e l şi se ducea la fereast ră să p r i shyvească p e d r u m u l care se ză r ia p r i n t r e s te jăr i ş la capă tu l căru ia p lu t ia ancă icircn ae r p ra fu l r id ica t d e caleaşca care ducea pe Cicikof p e n t r u cacircteva ore D a r să lăsăm pe Tente tn ikof şi să u r m ă r i m pe omul mai f e r i c i t icircnzest ra t p e care icirc l ştim a tacirc t de super ior in jur i i lo r vremei şi ale oamenilor

(Sfacircrş i tu l cacircn tu lu i X I I )

Pag 10 bdquo R O M Acirc N U L Joi 24 Oetomvrie 1912

strălucirea ta de mireasă vedeai chipul lui miscacircndu-se şimdashţi părea că fericirea icircntinde brate moi icircţi cuprinde grumazul sănitacircndu-1

Cum au icircnceput să-ţi aşeze cununa de beshyteala Mandachc a prins să cacircnte Pe strunele viorei lui placircngea acum un glas de iubire ce se va stinge icircnpustiul vieţei din jurul tău ca un ţipet icircntro Sahară placircngea viaţa care icircn-şală şi iubeşte mustrează şi regretă placircngea sufletul tău care cerea desrobire şi totodată icircnshycătuşare care ferbea ca spuma deasupra unui vin fermentat placircngea un glas care ţipă icircntre hotare a două lumi ce nu se cunosc ci se duşmănesc se icircnveninează iar tu icircn hlamidă albă de vesshytală icircnfăţişacircnd imaginea cea mai strălucitore din viaţa oricărei femei te-ai ridicat din faţa oglin-zei misterioase tnfioracircrd sala ca lumina u-11 iii vis

Nimeni nu atingea albul rochiei tale aurul betelei voalul ce semăna cu giulgiul aruncat cu un gest despreţuitor peste iubirile icircnvinse bull Treceai zimbind fericită alesului se bucura bullşi el ca şi tine dc strălucirea aceasta de o zi care aruncă pata cea mai luminoasă şi mai feeshyrică peste tabloul vieţei noastre E o lumină amăgitoare care ne arată cărarea unei vieţi noi ca să ne lase apoi singuri

Strălucirea de o noapte de cometă vagashybondă in jurul unui salon luminat a giorne pieshyri odată cu făşia de lumină de pe cer care se chiamă calea lactee

Frumoasele icircţi desfăceau beteala iar pe strunele vioarei lui Mandache placircngea icircntrisshytarea placircngea sufletul fecioarei care simte că macircne va fi iemee iar sacircngele nu-i va icircnfierbacircnta creerul ci se va potoli ca şi argintul viu icircnchis icircn sticlă placircngerii dorurile icircnvinse ca nişte arshycuri fracircnte de săgeată

Cacircnd hora se icircncinse iarăşi icircn jurul mesei plină de merinde şi vin mi-am luat rămas bun dela toţi Am plecat cu un prieten şi am eşit in şosea Nici o trăsură nu trecea Picioarele obosite mi se icircndoiau ca şi unui exilat In u-rechi icircmi bătea ritmul sacircrbiei şi al ţacircnţăraşului care le-am icircnvăţat şi le-am jucat cu coana preoshyteasa dela Scobinţi

Ploaia care ţinuse cacircteva săptămacircni icircneshycase ogoarele desişul de trestii dela Iezer Ceshyrul părea im port imens icircn care au poposit norii ce semănau cu nişte pacircnze de corăbii sdren-tuite de vacircnturi şi ploi

O brumă subţire icircrpacircnzia şesul ochiurile de apă şi la fiece clipă părea că-mi icircngheaţă pleoapele obosite

Priveam cu o stracircngere de inimă la giulshygiul brumei ce semăna cu ace cc-mi icircnvălue iubirea mea de trei ani ori cu acel ce acopere chipul de ceară a unei fecioare moarte

Mergeam singuri simţind cacircte odată cum iisprimea unui vacircnt de miază-noapte ne bishyciuia obrajii trecea departe icircn desişul de trestii icircn pădurea de papură icircnfioracircnd lumea de veshydenii ce se mişcau acolo

Tufe de copaci steteau icircnecate icircn apă Păshyreau capete de oameni ce se trudiau să icircnvingă valurile apei reci Pentru o clipă priveliştea acea mută fără soare plină de icircngheţ icircmi păshyrea o imagină a vastei icircmpărăţii a nordului pe care a descriso aşa de sugestiv exilatul de odinioară ai Romacircnilor din Basarabia Conshystantin S t e r e

Mergeam mereu ini-aduceam aminte de strălucirea ce poate so ducă o zi de nuntă şi racircdeam demonic simţind parcă ce departe e de mine fericirea aceasta

Din fiece clipă aşteptam ca trăsura galshybenă pătrată rămasă la capătul şoselei la un ferar să pornească spre noi

Am poposit la facircntacircni văruite am trecut punţi rupte am băut apă rece din cupe icircnvershyzite de muşchiu am admirat un tablou care ar face gloria unui pictor

Pe o coastă se vedeau cacircteva căpiţe de facircn risipite aproape iar printre ele cacircteva oi un cacircne şi im cioban

Un dangăt de talanca veche ruginită păshyrea un glas stins o muzină monotonă pierduta undeva departe In muţenia şesului hibrumat glasul acela de talangă ruginită părea placircnsul unui copii rămas singur

Stăteam pe facircntacircna cu cupa icircnverzită de muşchiu priveam icircn oglinda apei reci şi gacircnshydeam la sărbătoarea cea mai mare a vieţei noastre cacircnd coroana de beteală icircncunună cushyrăţenia iiiimei şi a trupului celei alese

Gacircndul mi se opri fără voie la tine iubita mea Cacircrd oare te voi vedea gătită cu nimshybul acesta de aureolă s t răluci toare

C Spiridoiescu

E C O N O M I E

Situaţia agricolă După raportul ministerului de agricultură

publicat la 13 c recolta de porumb se stabishyleşte la 48492208 m m iar cea de cartofi la 51332557 m m cifre cari mdash precum recushynoaşte icircnsuşi raportul oficial de mai sus - - cu greu se vor putea adeveri icircntocmai icircn urma timpului acestuia nefavorabil Raportul minisshyterial amintit este şi icircn alte privinţe puţin icircmshybucurător Dela ultima evaluare icircncoace icircn urma rezultatelor icircmblătitului sau mai redus şi bucatele de secere iar lucrările icircmpreunate cu sămănatu bucatelor de toamnă au fost ţishynute icircn loc De altfel mdash de astădată mdash raportul agricol ministerial oricacirct de interesant na fost aşteptat cu interesul obicinuit de lumea noastră comercială şi speculativă căci afaceshyrile comerciale mai mari stau astăzi sub stăshypacircnirea icircmprejurărilor politice externe Răsshyboiu european ce e icircn perspectivă dirigează mişcarea la bursa de bucate din capitală

In amănunte extragem din amintitul raport ministerial următoarele După August ploios şi rece a urmat Septemvrie potenţat ploios şi rece timp care nu sa schimbat prea mult nici icircn prima decadă a lui Oetomvrie In cele 4 săptămacircni dela ultimul raport ministerial icircnshycoace abia a fost zi icircn care să nu se anunţe ploi mari din cele mai multe părţi ale ţării Mai multe ploi au fost icircn timpul acesta icircn părţile sudice ale ţării icircn ţinutul de peste Dunăre şi mai cu seamă icircn Ardeal Aici păraiele şi racircushyrile sau umflat şi au exundat icircn foarte multe părţi acoperind cacircmpuri icircntregi de apă Ploile cele multe pe alocurea au nimicit sau cel puţin au stricat mult şi bucatele neicircmblătite adunate sub cerul liber icircn stoguri aşa icircncacirct şi produc-ţiunca acestora va trebui redusă icircn mod icircnsemshynat faţă cu preţuirea de pacircnă acum Lucrările de sămănat de toamnă numai icircn neicircnsemnată parte au putut fi terminate deşi timpul este destul de icircnaintat acum pentru aşa ceva In fine se arată urinările timpului ploios şi rece şi la acele producte agricole cari simt icircncă pe cacircmp Astfel timpul acesta a icircmpiedecat şi icircmshypiedecă coacerea porumbului aşa icircncacirct recolta bimă ba chiar excelentă ce se aştepta la poshyrumb va trebui binişor redusă Şi dacă mdash după raportul prezent mdash reducerea nu este prea mare faţă cu preţuirea trecută aceasta se exshyplică astfel că tocmai icircn cele cacircteva comitate cari stau icircn frunte icircn ce priveşte producţia de porumb situaţia nu numai că nu sa schimbat icircnspre rău dar diucontră sa icircmbunătăţit tocshymai icircn timpul acesta Intre aceste comitate se numără şi Torontaacutel-ui şi Aradul De altfel pacircnă la cules e foarte probabil că icircn general situaţia se va reduce icircncă şi mai mult Teritorul săshymănat cu porumb şi rămas nestricat de vremi se evaluează la 4300000 jug cari cu media stabilită oficial de 1126 m m la jugăr ar da o recoltă generală de 48492000 m m porumb faţă cu 48615000 m m din Septemvrie a c In anul trecut de pe un teritor de 4280000 jug sau recoltat icircn total de abia 34907000 m rn porumb Cartofii cu tot timpul nefavorabil pacircnă acum icircncă tot mai promit o recoltă mulţumishytoare cel puţin icircn ce priveşte cantitatea Umeshyzeala cea prea mare nu numai că a icircmpiedecat coacerea dar pe alocurea a cauzat putrezirea totală a cartofilor icircn pămacircnt aşa că chiar şi

cei rămaşi icircntregi nu vor fi prea acomodaţi pentru păstratul pe iarnă Cartofi vor fi agrave se recolta depe un teritor de circa 1079000 jug care cu media de 4757 pro jugăr ar fi să dea o recoltă de circa 52014000 măji metrice carshytofi Rapiţa de toamnă sa sămănat niai peste tot locul in ţară şi a răsărit şi se desvoaltă iiiii-ferm şi frumos Plantele de grădină acum se adună Rezultate bunişoare Varza sa desvol-tat foarte frumos şi promite o recoltă bună In multe părţi ale ţării sa tăiat deja şi se aduce pe piaţă liemeiul sa adunat şi uscat Rezuk tatul deşi mulţăinitor icircn ce priveşte calitatea cantitativ este mai slab ca icircn anul trecut Tushytunul acum se culege şi se uscă Cantitativ reshyzultatele simt bune dar icircn ce priveşte calitatea iui sunt neexcepţionabile Napilor de zăhar şi de mitreţi timpul acesta le-a fost icircn general priincios Recolta promite a fi abundentă icircn ce priveşte cantitatea Calitativ napii de zăhar

de dorit prin conţinutul redus de zăshyhar In comitatele transilvănene apele au strishycat multe sămănături de napi inundacircndu-le Nushytreţurile artificiale Ia cosirea din urmă (a treia sau a patra) ar icirci dat recoltă bună dacă timpul ar fi permis uscarea şi adunarea lor Aceasta icircnsă sa făcut icircn condiţiuni de tot grele icircn urma ploilor multe şi astfel calitativ aceste nutreţuri-au suferit mult Otava pe alocurea a rămas ne-cosiră pe cacircmp sau dacă sa fost cosit nu sa putut usca şi sa stricat acolo Păşunile avacircnd umezeală din greu sa recules şi sunt icircncă ţi acum verzi şi frumoase oferind vitelor nutre-macircnt din belşug Poamele acum se culeg Sunt multe stricate de vermi Mere şi pere pe aloshycurea sunt destule dar recolta de prune şi nuci icircn general c slabă (Rev Ec)

POŞTA REDACŢIEI nini I P Tăuţ Do prezent naviMii nici un loc va-

bull ii lit 1 F Cernăuţ i CiiriacuteH-tiacuteM-ul ziarului nostru nu no pershy

mitraquo să intram icircn amănunte atacirct le icircndepăr ta te şi nici să no in-uicirciin o notă atacirct ilo violentă Lămuri ti-vă acolo UI asă cum puteţ i ţi nu daţi mici publicităţi prea larei năcazuri re nu edifică pe nimeni Nu putem publici Altceva bni-iibull)bull=

G C sin lucii Ludapesta (Masul Vremii ap-irc in ligtun--ewn gtliio 17 N l ldeps St ree t

POŞTA ADMINISTRAŢIEI Dr l i iu Micşa adv Dej Abonamentul Dv este a-

i liitat pe icircntre anul cit Ambele plătiri sau cuitat A- izu l ce ati primit a avut altă dest inaţ ie si numai din e roare sa adresa t Dv

Adam fi roza preot Beacutenasztiniliaacutely Abonamentul Dv e plătit pacircnă la finea anului crt

Ioan Toiloian preot F n n u Confirmăm primi era silshyicei de cor 7 abonament pe c a i i ultim a c

Sofionie Liuba Maidan Sunteţ i icirc res tantă pe ev art ultim

Demetrin J lorar iu Oavosdia Confirmăm şi pe a-ceastă cale primirea sumei le 14 cor -bull- cu datul dc 25 Septemvr ie a e mdash ca abonament pe semestrul II 1Uuml12 Numai diu e roare ati fost avizat

Laurent iu l l ran Sz Numai odată 72U cor icircn 10 Iunie a c

A Jucu l icircecbita Am primit 7 cor abonament pe cvart IV 1912

Redactor responsabil Constantin Savu

N A G Y J E N O specialist pentru dinţi artificiali fără pod

CLUJmdashKOLOZSVAacuteR (La capttul itrăzll Joacutekai In eaaa propria)

Pane dinţi si ca plătire icircn rate pe lacircngă garanţi de zece ani ( 9 7 - 1 2 0

F Joi 24 Octowvriet 1912 bdquo R O M Acirc N O L H Pag 11

P u b l i c a ţ i e iul pădurii de goron pentru eonstrueţiuni

de de foc ne tăiat de 26 ani icircn mărime de a3jughere aflător icircn hotarul comunei Ciunga

gva) com Alsoacute-Feheacuter 2 chilom departe gara Marosujvaacuter drum bun şes se poate ipăra icircn ori şi ce zi mdash asemenea şi vin

iegraveohiu de deal alb şi roşu de primi calitate urat şi bun din anii 1910 1911 proiucţiunea

iprie cu preţul moderat mdash dala proprietarul ixandru Bareian icircn Aranyosgyeacuteres (com Torda-Aranyos) avacircnd gară principală

(Ba 5 1 5 - 3 )

Caut

c a n d i d a t de a d v o c a t ipraxa bună care pe lacircngă limba perfectă ghiară posede un stil romacircnesc corespunză-Postul se poate ocupa momentan

Dr Maacutetyaacutes Laacutezaacuter adv 509mdash3) Sibiiu (Nagyszeben)

le icircnch ir ia t o t ipograf i e nească foarte modern instalată cu literă

i i Yarlntă şi m o d e r n ă cu t r e i maşini şi or e l e c t r i c

Doritorii se vor adresa D-lui Dr I Ciordaş Stocat tn B e i u ş (Beleacutenyes) Bihar m

Cucuruz nou iftUtate bună 100 măji metrice ab gara Keve-

Eumli de liferat icircn Decemvrie 1160 cor pro wie Februarie anul viitor 1250 pro Aprilie cor

I Cine voieşte să se aprovizioneze e u porumb l-mi scrie anticipacircnd preţul de mai sus Dispun I de gracircu calitate bună L George Lungu ampsectM 499raquomdash1) paroh

Kevedobra (Torontaacutel m)

Eiuale fo los i te ş i nou i toate institutele de Icircnvăţămacircnt precum

i hacircrtie şi recvizite de scris se capătă cu pre-ni ieftine la librăria Piohler Saacutendor Arad kţa Libertăţii (Szabadsaacuteg-teacuter) nr 1 fi 807-100)

m - m Gustaţi

ta SLEPINGcar in fabrica bdquoBragadiru

Am onoare a aduce la cunoş t in ţ a on d a m e din Arad si provincie că m i - a a sosit noută ţ i le de pălării de t o a m n ă şi i a rnă pe care le vacircnd cu pre ţur i foarte ieft ine Magazin p e r m a n e n t de pălării de doliu E x e c u t totfelul de t ransformări de pălări i icircn t i m p scur t cu pre ţur i foarte ieftine

Roagă binevoitorul sprijin

Amtmann M A 8 9 8 mdash 1 0 ) A r a d s tr Zrinyi

In atenţia oomicuitoriloumlr Ofer altoi de pruni bosnieci ca raquoBalkanska Caricalaquo (Regina bal canului) şi raquoKraljica Bosnelaquo (Reshygina Bosniei) mdash Altoiul de 2mdash3 ani cu coroană admirabilă e cel mai bun din diferitele soiuri de

Iacuteiruni Poama e foarte mare escepţional de dulce şi oarte gustoasă Se coace spre sfacircrşitul lui August

cacircnd se poate folosi ca deesert pentru uscat Ia fashybricarea tuicei şi a sligovitului mdash Prunii mei nu sufer de căderea frunzelor (Polystigma rubrum) ca de regulă alte soiuri la cari icircn mijlocul verii cade frunza pricinuind stricarea poamei Acest soi a fost premiat icircn diferite racircnduri cu premiul icircntacirci din parshytea guvernului A fost premiat Ia expoziţia milenară din Budapesta 1896 şi Ia expoziţia din Viena 1897 cu meshydalie de aur Ia expoziţia internaţională din Paris 1900 cu medalie de argint şi icircn fine la expoziţia regnicolară din Bosnia şi Erţegovina ţinută la Sarajevo iarăşi cu medalie de aur mdash Pentru calitatea prunilor garantez

laquo a v a T K o j c i i eacute (K 5 0 0 mare proprietar In Breoumlka Bosnia

BEE E D = Ouml = H E I

CAROL ORENDI junior orologier şi aurar

ATELIER DE REPARAT OROLOAGE ŞI BIJUTERII

NAGYVAacuteRAD Teleki utcza 24

Reparaturi speciale de oroloage şi bjuterii pe lacircngă garantă Atelier provăzut cu cele mei moshyderne maşini Ţine icircn depozit toate părţile conshystitutive existente de oroloage Asigurarea oro-loagelor şi a sticlelor delagrave oroloage contra sparshy

gerii Reparaturi de oroloage de precisiue Preţuri ieftine Lucrare escelentacirc

D=DE EDE

KISS JAacuteNOS fabricant de cuptoare şi magazin de cushy

ptoare de lut A l b a - I u l i a (Gyulafeheacutervaacuter)

bull bull Recomandă on public din loc şi jur magazinul lui bogat asortat cu cuptoare de olane şi maiolică sigure de foc icircn stil modern şi icircn diferite cushylori eu aparat de fert icircn grabă 25 economie icircn material de icircncălzit mdash Pregăteşte reparează şi clădeşte căminuri şi veshytre de fiert Comandele din provincie se execută grabnic punctual şi cu preţuri convenabile pe lacircngă garantă de 2 ani

bull bull Kl 122-

60

A S lepaacutek Marosvaacutesaacuterhely Szeacutechenyi-teacuter 43 sz

giuvaergiu şi ceasornicar

Mare asortiment In ceasuri de buzunar de aur argint şi nickel icircn ceasuri de părete Oiuvaericale fine cu briliante obiecte de lux fn argint şi articole uîice In atelierul meu se reparează ca nouă lucrurile vechi anume giuvaericale şi ceasuri pe lacircngă garantă Preţuri so l ide mdash Serviciu prompt

O rugare modestă care nu vi costă nici o oboseală dar Administraţiei noastre ti poate fi de mare folos Administraţia noastră roagă pe toţi ceice tacircrguiesc şi comandă Jdin articolele anunţate in foaia noastră mdash să amintească că firma a cetit-o icircn ziarul acesta

a a a a a a a a a a a a

JURENAK bull

mecanism simplu icircntrebuinţare uşoară regolire uşoara cu aproape 50 ară mai mult bdquo bdquo 30 reclamă mraquoi puţină putere

este cel maicirc perfect şl este plugul viitorului

Catalog de preţuri trimite cu plăcere

Jurenaacutek szab ekegyaacuter r s Marosvaacutesaacuterhely

bdquoR 0 M Acirc N uuml L a bull|Miiuiimraquoiraquoiiii -HIIImdashII- n m

Joi 24 Octomvrie 1912

Cea mal ieftină sursă de cumpărat MAŞINI de cusut BICICLETE şi GR4M0F0ĂNE

ia

6S T -S3 m8Cticircanic Timişoara-Cetate (Te-mesvaacuter-8) Mercy-u 10

Maro asortiment de plăci excelente maşini de cnsut gramo-

foane dactilografe şi biciclete se repareezft cu pretori ieftine

1 T J U U 1 K cea m a l s o l J ( l auml executare UWilVllW

pe lacircngicircl g a r a n t ă recomandă

EMIL P E T R U Ţ I U fabrică de mobile = = = = =

mdash Telefon nr 47 cu legătură icircn Icircntreg comitatul mdash

S I B I I U Satzgasse n-rul 3 7 Expoz i ţ i e da mobi lă z i ln ic desch i să f ără

s i lă de cumpărare

P 1 8 4 - 6 0

Nou atelier de croitorie pentru domni

Aduc 3a cunoştinţa on cunoscuţi şi a onor public că am deschis

o croitorie modernă pentru domni icircn piaţa Thoumlkoumlly nr 2 (Casa Tabakovics) Pe baza experienţelor cacircştigate la diferite firme cunoscute din loc sunt icircn plăcuta po-ziţiune să pot satisface tuturor pretenţiilor celor mai delicate ale on mei muşterii

Cu mustre fine de toamnă serresc cu plăcere

Rog binevoitorul sprijin

Baranyi Ferencz [Ea 405 10] croitor pentru domni

(Ce 260 ) Totfelul de

mobile de fer şi aramă matraţe se vacircnd cu preţuri fashy

vorabile la

CZELL şi FRANCK fabrică de mobile de fer aramă şi bănci pentru scoale

B R A Ş O V Catalog de preţuri icircn limba maghiara şi germana se trimite gratis

ATENŢIUNE

Aduc la cunoştinţa on public şi u on mei clienţi că icircn

atelierul meu de croitorie din A R A D str Hunyadi nr 3

primesc spre executare totfelul de haine uniforme pentru prcoi ofiţeri şi voluntari precum şi librete Execuţie elegantă eroiu modern Experienţele icircndelungate cacircştigate ca croitor la cele mai de seamă firme precum şi la firmele LEO FRANK şi LUDOVIC TOumlTH de INOKAI sunt o dovadă că voi putea să satisfac tuturor pretenţiunilor celor mai delicate


Vi 377mdash10

Windt Iaacutenos croitor pentru bărbaţi

Cel mai mare magazin de blănărie

DUDAacuteS SAacuteNDOR Kolozsvaacuter Unfo-u 12

bullM icircşi recomandă icircn atenţia on public

din localitate şi provincie bogatul său asortiment de blănărie cu preţushyrile cele mai convenabile Articole de fabricaţie proprie mantale de blană blane de călătorie man-şoane boare căciuli pentru domni şi doamne ultima modă şi lucrate cu gust Preţuri ieftine Primeşte orice lucrări de blănărie pentru prefacere căptuire căptuşirea şi coliarea manshytalelor Serviciu picircompt şi conştiin-ţios Numai marfă bună şi execuţie de I-ul rang ( p u 320mdash)

C~NUMAI IcircN SALONUL DE MODE ^8||

GEORGE RUMMEL SIBIIU HONTERUSOASSE Nr 5 se execută costumele cele mai bune şi strict englezeşti precum şi alte haine Pune la dispoziţia stim dame cele mai nouă şi clashysice Journale Ori-ce comandă se execută icircn 8mdash10 zile mdash La damele din provincie iau probe icircn 6 ore de două ori Haine de doliu le execut icircn 12 ore mdash Convingerea e sishyguranţa cea mai bunăl mdash Rugacircnd sprijin

Cu stimă otu 6 6 - 3 0 ) GEORGE RUMMEL aacute

S S V mdash

N o u t ă ţ i d e g h e t e de toamna Ghete de prima cashylitate cu marca Sashylamander pentru domni şi doamne

Coroane 16-50 şi 2O-50 Magazin special WEINBERGER JANOS Te 3 4 7 - 1 5 6 m a g a z i n d e g l m e t e

A R A D T I M I Ş O A R A BULEI ANDRAacuteSSY NR 20 (TEMESVAacuteR) CETATE-BELFAacuteROS HANYIDL-U OR 10

Joi 24 Octomvriet 1912 Pag 13

bull

t

S i Edificare ieftină icircntrece ori-care edificare din alt material

Sistemul meu brevetat Nr Smdash5546 Se face prin prepararea icircn mod propriu al betonului ori alte matern

Primesc totfelul de edificări locuinţe case de icircnchiriat edificii economice şi dominiare crepuri facircntacircni poduri canalizări icircngrădituri trepte padimentări de terasse acoperiş facement icircnvălitori de cement

In depozitul meu se găsesc felurite preparate de cement piefri de edificiu ţigle columne pentru case streşini trestie pentru tinciuială cement Portland gips var stins ş a mdash Preţuri curentetrimit gratuit

IOSIF SIMIGS icircntreprindere de edificare cu beton fabricant de

obiecte de cement şi pietri

Telefon 246 LUGOŞ Strada Buiias 37

bdquoVICTO INSTITUT DE CREDIT ŞI ECONOMII SOCIETATE PE ACŢIL

Star FONDATA IN ANUL 1887 WEcirc

Centrala Arad Calea Arhiducelui Iosif Nrii 1mdash2 casele proprii (vps

rniis

riee)

Filiale icircn Chişineu (Kisjenő) Siria (Vilaacutegos) şi Boroşineu (Borosjenő)

Capital societar 2500000mdash Cor Fond de rezervă bull 2000000mdash Cocircr Depuneri spre fructificare 19gsect00000mdash Cor Circulaţiunea anuală 400000000mdash Cor

Pentru sumele depuse fără termin de abzicere şi rămacircn la bancă pe timp mai scurt de 3 luni de zile plăteşte deponenţilor 4dego interese mdash iar pentru depunerile elocate pe timp mai icircndelungat de trei luni de zile după mărimea sumei deshypuse plăteşte deponenţilor 41agravedeglo şi 5 interese

fără de nici o detragere

Pr imeş te depuner i spre fructificare despre car i el iberează libele

Acordează icircmprumutu r i bipotecare pe case de icircnchi r ia t şi pe propr ie tă ţ i de pămacircn t

Escontează cambii şi acordează credi te camshybiale cu acoperire h ipotecară

Dă avansur i pe efecte publice (Lombard)

Dnpă toa te depuner i le con t r ibu ţ ia (darea) de in terese o plă teş te ins t i tu tu l separa t din al seu

Pag 14 Joi 24 Octomvrie 1912

fuuml JP H

T e l e f o n np 183 JPoati ggraquoraquorraquoltM3gtsiaraquo m raquoraquo 349

societate pe acţii in SicircbiiumdashNagyszeben

esta prima bancă de asigurare romacircneasca icircnfiinţata de institutele financiare (băncile) romacircne din Transilvania şi Ungaria Prezidentul direcţiunii

PARTENIU COSMA DIR EXECUTIV A L bdquoALBINEI şi PREZIDENTUL bdquoSOLIDARITĂŢII

8Q n P n raquoucircnracirc3sect fia acircQIcircnilfSrQ^ a o e tot de asigurări ca as igurăr i oontra focului şi as igurăr i a supra vieţ i i acircilhucirc yuSioldld UP GűiyUla lo In toate combinaţimule Mai departe mijloceşte aaigraraxi contra (spargerilor oontra

acc idente lor şi contra grindinat

Tsacircfs acQsicirce asigurări bdquoBanca generală d i asigurare 9 faco in ccoditiunils cală sal favorabil Asigurările se pot face prin orice bancă romacircnească precum şi la agenţii si bărbaţii de icircncredere ai societăţii mdash Prospecta tashyrifs şi uiforraaţiuni se dau gratis si imediat mdash Persoanele cunoscute ca aevizitori buni şi cu legături mdash pot fi primite

oricacircnd icircn serviciul societăţi ţ

bdquoBanca generala de asigurare0 di4 information gratuite icircn orice afaceri de asigurare fara deosebire ca aceste afaceri sunt făcute la ea nati la altă societate de asigurare

Cei Interesaţi să se adrusezlaquo en icircncredere la Ţ gt Q Y W Q c r acirc n a i Aa o o i r m r a iacute - o DIRECŢIUNEA SIBIIU N4GYSZEBEN (CASA bdquoALBINA)

bdquotsanca generala oe asigurare a g e n t u r a principala pent ru comi ta tu l abau beacuteshykeacutes CSANAacuteD felHOR TE8IŞ TORONTAL CABAŞ-SEVBBIN A Kraquo Ja dl raquotxraquo IacuteIacuteAXAacuteX V i l m o raquo laquolaquoraquo a Telwforaquo o r 850

M

1 I 1

1

1

a bull a i

i a

(Ba 240-156)

x v u c

i

B

^ l Auml J - - gt mdash mdash

F A B R I C A N T Ş i N E G U Ţ Ă T O R DIS M A Ş I N I

Acirc B i D Strada Fampblampn l amp s s l oacute n-rul S -

Atrag atenţiunea on pushyblic asupra marelui meu magazin de totfelul de mashyşini agricole cum sunt maşini de saumlmaumlnat tree-rat pluguri grape preşuri şi mori de struguri mashy

şini de cusut

Mai departe reconstruez tot felul de Locomobile

să umble singure

I a

a a

j i a

Joi 24 Octomvriet 1912 bdquoROMXNUE 15

Nouă tipografie romacircnească icircn Arad strada Zrinyi Nr Ia

Tipografia bdquoConcordia 4

atelier tipografic al ziarului bdquoROMANUL şi al ^ foii poporale a partidului bdquoPOPORUL ROMAN B

B

bull m J i Anunţă cu adacircnc respect onoratului public romacircnesc icircn- B a

^ trarea sa icircn activitate icircn serviţiul cultural al neamului a

H

Iacute stacircnd la dispoziţia comitetului nostru naţional H j |

bull B Pro văzută cu aranjament tehnic modernlaquo care mdash icirci dă putinţa să execute lucrări a l e s e şi H

H

o o artistice icircn ale tipografiei o o J 8 1

Tipografia bdquoConcordia iacute are afară de maşina mare cu care se tipăresc organele publicistice ale partidului nostru naţio-

l nai icircncă două maşini noi apte pentru executarea celor mai fine lucrări grafice i

Roagă onoratul public romacircnesc pentru binevoitorul sprijin Telefon pentru oraş şi interurban Nr 750

bull bull m m m ^ c - j ^ h a bull bull bull

bull Tipărituri de bancă tot soiul de tipărituri pentru birouri bull avocaţiale invitări anunţuri şi orice fel de tipăritură se execută solid frumos şi se compută cu preţuri moderate la

I 9

Iacute Tipografia bdquoConcordia 5

S

Edlaquo Iacute6 Egrave 0 M AN Uuml L Joi 24 Octomvrie 1912

HAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAp

5 Heinrich Rastel ^ Ka 7 0 - 3 0 f a b r i c a n t d e t r ă s u r i

4 S i b i i u S t p a d a R o s e n a n g e r 1 8 ^ A d a c l a c u n o ş t i n ţ a on pub l i c d in loc şi prov inc ie c ă ţ i n ^ ^f^zz--^ icirc n depoz i t c e l e m a i ^ lt ^^^^1 m o d e r n e T R Ă S r R I ^ p r e c u m s i to t fe -J raquo j g g f ^ Auml | f M d e C Ă R U Ţ E ^ kw MEgraveEcircEuml^ ^^^^^ P r i m e s c or i -ce l u -

2 4 ^ = ^ f l ^ c r a r e d e r e P a r a r e

y^lî^ raquo a g r ^ ^ ^ ^ acirc ^ t r a n s f o r m a r e ţŞSPÎf vTy Iacute P x a S w ) ^ ă p s l r e ş i pregăshy

ti Vf t i r e d e şe l e icirc n preţ ^ _ _ _ s i aacute Eacute lt E trade _ ^ S K Eacute S ~ foarte ie f t in o o o

bull bull bull bull bull bull bull bull bull bull bull bull bull bull bull bull

Atelier de curelărie şelirie şi coferacircrie

Orendt G amp Feiri W 0 (odinioară Societatea corelărilor) w SiblinmdashNagyszeben

Hsltauerg Str Cisnădiei 45 Magazin bogat icircn articole pentru cărotat călărit vacircnat sport şi voiaj poclăzl şl procovăţurl portmonee şi bretele solide şi alte articole de galanterie ca preţuri frraquorte moderate Des ozit permanent icircn carele de maşini curele de cusut şl legat Sky (vacircrzobi) mdash Recomandă pe urmă cei mai buni jampert de piele fabricaţie proprie pentru ci li şi militari cari stau laquotricircns lipite pe picior mdash Reoarările se exeentă prompt Mare deposlt de hamuri pentru cal delagrave soiurile cele mai ieftine pacircnă b -c- nai fine coperltoare (ţolurl) de cal şi cofere de Călătorie - Com an de le te eieptuiesc constunţios

icircl OLASZ ANDRAacuteS U r m a ş u l I u l

O R O S Z F R I G Y E S LĂCĂTUŞER PT ZIDIRI ŞI PT LUCRĂRI DE ARTĂ

ALBA-JULIA (Gyulafeheacutervaacuter) V str Szeacutechenyi nr 7 E x e c u t to t felul de lucrăr i icircn b r a n ş a mea şi a n n m e a r an j amen te pen t rn zidiri porţ i de -fier grati i grilajuri pen t rn morshymin te lucrăr i de lăcătnşer ie acoperise de sticlă reparăr i de maşini zidiri pen t rn icircn-călzit şi cnptoare de fert p recum şi repashyrăr i obiecte de lux e tc e tc cu pre ţur i le cele mai convenabile şi serviciu prompt

Rog binevoitorul sprijin al on public

Cu stimă ( 0 1 8 3 - 3 0 )

Olasz A n d r aacute s

Schwalb Adolf fia Vilmos t in ich ig iu şi mier n-o)

E raquo i t c l i x ţ icirc o w t V e r s e n y - u 8 (Colţul străzii Muraacutenyi)

Pregăteşte totfelul de lucrări de tinichigiu articole pentru bucătărie şi gospodărie u-nelte pentru stupărie vase pentru miere Fabricate de specialitate măsuri de litru din tinichea albă ori nickel cane pentru olei lack ort ne-troleu facle lămpi de carbid şi alte art icole technice C a s s e t e pentru bani Catalog trimit gratuit şi franco

bull D a c a vo i ţ i s ă c u m p ă r a ţ i

S Tea ş i ram f in g s auml v a a d r e s a ţ i firmei

j VOJTEK şi WEISZ bull icirc n A R A D

bull I 1 bull bull bull

T E A

Cor

1 pachet mixtură f fină mdash50 1- icircl icircl icircl Tf 1 2mdash 1 l finăVicircdg2 50 1 sfarmături fine mdash40 1 bdquo bdquo bdquo - - 8 0 1 bdquo bdquo bdquokg - 7-mdash 1 bdquo P O P O F F nr 4 Tmdash 1 bdquo bdquo bdquo 6 5-50 1 bdquo bdquo bdquo 8 4-50

1 V 1 v 1 v 1 1

R U M

litru bdquoHungaacuteria n IcircI

bdquo Jamaica II

bdquo fortior IcircI n laquo bdquo bdquo antiqu

Cor 1-10 2-20 1-30 260 1-80 3-60 2-70 5-40 3-70 7-40

Comenzi l e f ă c u t e cu p o ş t a se e x p e d i a z ă prompt

(Vo 506mdash)

Dacă suferi icircn dureri de stomac

d a c ă e ş t i l ipsit de apet i t d a c ă ţ i -e r e a m i s t u i r e a

s a u d a c ă ai dureri cari provin d in a c e a s t a c u m

s u n t dureri de dinţ i sgacircrciuri arsuri apăsare

icirc n s t o m a c ir i taţ ie de v o m a r e grea ţă r ă g ă i e h e t c

fo loseşte

Purgativul de fiere (epehajtoacute) de R o z s n y a i

care e cel m a i b u n mij loc p e n t r u v i n d e c a r e icircn

v r e m e scur tă ch iar şi icirc n c e l e ma i neg l i ja te cazur i

de boa lă

O s t i c l ă c o s t ă 4 0 flleri o d u z i n ă 4 c o r o a n e

8 0 flleri

Se capătă la singurul preparator

Farmacia

ROZSNYAY M A ESi A

I I I I I

(Ro 227-104)

TIPARUL TIPOGRAFIEI -COKCORUumlIA ARAD

Pag 2 d a r a t corespondentului lui bdquoDaily Teleshygraph

bdquoRomacircnia va trage sabia din teacă icircn cazul cacircnd ar fi atacată sau icircn cazul unui conflict general european Aspiraţiunile nashytionale ale romacircnilor nu sunt icircn Balcani sunt icircn altă parte

Aceste consideraţiuni ne fac să ne pushynem icircntrebarea din fruntea acestor racircnduri Unde trebuie lovit

Să fie prudentă dar să nu fie laşă să nu lase să treacă clipe mari hotăracirctoare clipe istorice cari vin odată sau de două ori icircnshytrun secol Să cumpănească bine lucrurile şi să se decidă pentru acea atitudine de pe urma căreia va avea mai mult de cacircşshytigat Să nu se lase din nou păcălită de anushymiţi adversari ascunşi ai ei cari vor să proshyfite de pe urma sacircngelui armatei romacircne fără să-i dea icircnsă nimic serios icircn schimb T Să nu-şi vacircndă drepturile fireşti cele mai scumshype pentru un blid de linte Dacă se bate dacă trimete la moarte flăcăii romacircni să ştie cel puţin că icircn schimb a intrat şi ea pe calea mărirei şi a gloriei naţionale Să lovească a-colo unde trebuie şi să-şi lege rana care o doare iar nu o rană icircnchipuită

M Sa monarhul icircn Budapesta In mod se-mioficios se vesteşte că M Sa totuş va veni la Budapesta cu ocaziunea deschiderei delega-ţiunilor Ziua cacircnd va sosi la Budapesta nu e stabilită icircncă dar e probabil că ea va fi fixată pe 4 Noemvrie In palatul din Buda se fac mari pregătiri pentru primirea monarhului Aici va locui şi contele Berchtold precum şi secretarii de legaţie conţii Kinsky şi fioyos In timpul cacirct va petrece icircn Budapesta M Sa va acorda mai multe audienţe generale Zilele de audienţă vor fi fixate mai ticircrziu Pricircnzurile delegaţionale vor avea loc probabil icircn săptămacircna din urmă a lunei Noemvrie După o ştire ce-am primit-o mai tacircrziu venirea la Budapesta a M Sale nu e de loc sigură

Demisia domnului P P Carp diz şefia parshytidului conservator Ziarul oficios bdquoE p o c a a publicat următorul comunicat asupra evenishymentelor ce se petrec icircn partidul conservator

bdquoPentru a pune capăt diferitelor ipoteze

mdash bdquoE nepoţelul meu Hagi-fiassan I-a murit mă-sa e bolnav greu icircl duc la mănăstire

mdash bdquoDe ce mdash bdquoCa să-i cetească rugăciuni la cap să

se facă sănătos zise femeia icircntrun ton placircnshygător avacircnd icircn privire oglindită o spaimă a-dacircnică

Hagi-ficircassam luă loc icircn luntre şi luntraşul puse macircna pe lopată

mdash bdquoAgă pentru Dumnezeu Fă-mi bunătashytea asta gacircndeşte-te că şi tu ai copii Am să mă rog şi pentru tine

Turcul se gacircndi puţin şi zise mai apoi disshypreţuitor bdquoUrcă şi tu măgărito

Femeia sări repede icircn luntre şi se aşeză lacircnshygă luntraş Acesta macircnă luntrea spre valurile tulburi ale racircului care se umflase icircn urma mulshytelor ploi Soarele care apunea după stacircncile munţilor aurea oglinda apei cu razele sale străshylucitoare

2

Avea icircntradevăr mare nevoie biata femeie să alerge la mănăstire In braţele ei i se odihshynea nepotul un copil de doi ani orfan bolnav de două săptămacircni Se topea de patrusprezece zile icircncet pe icircncetul Nu-i ajuta nimic nici leashycurile femeilor nici boseoadele nici chiar omul cu farmecile din Vrata na mai găsit vre-un mijloc de scăpare I-a cetit şi popa din sat la căpătacirci mdash nimic Ultima nădejde i-a rămas băshytracircnii icircn Maica Domnului

bdquo R O M A J U L

ce se clădesc icircn jurul demisiunei dlui P P Carp din şefia partidului conservator suntem autorizaţi a declara că d Carp convingacircndu-se pe de o parte că nu-i este cu putinţă a prezida un guvern de concentrare iar pe de alta nevoind a lua răspunderea unei acţiuni la care nu participă demisiunea sa din şefia partidului se impunea

Un eşec al comisarului regesc Cuvai Asshy

tăzi a ieşit icircn sfacircrşit la iveală că acela care a dat icircnaltelor cercuri militare ideea cu dictashytura militară icircn Croaţia nu e altul decacirct icircnsuş comisarul regesc Cuvaj icircntrun memorand pe care 1-a trimis M Sale el a cerut să fie icircnveshystit cu drepturi şi mai mari cu drepturi de dicshytator icircn afacerile publice ale Croaţiei A făcut acest pas icircn momentul cacircnd sa convins că icircnshytre icircmprejurările actuale şi cu mijlocele ce are la icircndemacircnă nu poate face bdquoordine icircn Croaţia Din planurile cercurilor conducăshytoare din Viena vedem icircnsă că socoteala lui Cuvaj a fost greşită E cu mult prea odioasă fishygura lui decacirct să poată potoli agitaţia din ţară fie icircnvestit chiar şi cu drepturi-de dictator Lushycrul acesta 1-a avut icircn vedere şi Viena cacircnd a hotăracirct să numească un dictator militar icircn Croaţia mdash Cuvaj văzacircnd că pierde tot mai mult teren de sub picioare şi-a schimbat imeshydiat tactica de mai icircnainte A icircnceput să dea asigurări că cea mai desăvacircrşită linişte domshyneşte icircn ţară şi poporul aşteaptă cu icircncredere restabilirea raporturilor normale icircntrebat ce e adevărat din svonul despre dictatura militară Cuvaj a răspuns că el nu ştie nimic de inten-ţiunile Vienei şi nici nu crede să se fi făcut ceva icircn această direcţiune mdash Dar cu toate icircncercăshyrile lui Cuvaj de a-şi prezenta situaţia icircntro lumină favorabilă aflăm din isvor demn de icircnshycredere că steaua lui e icircn apunere Informaţia noastră o confirmă şi ziarele din Viena cari toate scriu despre icircnlăturarea lui Cuvaj ca deshyspre un fapt aproape icircmplinit Demisia lui va urma cacirct mai curacircnd şi icircn schimbul bdquoservicishyilor va primi probabil demnitatea de baron ungar

Sesiunea din Noemvrie a delegaţiunilor Ziarele oficioase publică icircn numerele lor de asshytăzi autografele regale adresate ministrului coshymun de externe şi celor doi prim-miniştri prin cari se convoacă delegaţiunile pe ziua de 5 Noemvrie icircn Budapesta Pe Marţi va fi convoshycată şi camera ungară şi icircn şedinţa primă se va da cetire autografului regal Cu această o-caziune Lukaacutecs va provoca icircncă odată oposhyziţia să-şi reocupe locurile icircn delegaţiuni unde

mdash bdquoSă-i cetească la mănăstire Să se roage călugării i-au zis mereu femeile din sat

Cacircnd a văzut copilul azi dimineaţă sa spăi-macircntat bătracircna Era mort

mdash bdquoAcum grăbeşte-te aleargă Poate că ajută Maica Domnului

Şi pe lacircngă toată vremea uricirctă o apucă la drum spre mănăstirea bdquoMaicii Preacurate din Cerepis

Cacircnd trecea prin pădurea de stejari coboshyracircnd spre racircul Ischer apăru icircn faţa ei de prinshytre arbori un tacircnăr icircmbrăcat ciudat cu o cartushyşieră la piept şi cu puşca icircn macircnă La faţă era palid obosit

mdash bdquoDă-mi pacircne bunico Mor de foame zise el aţinacircndu-i calea

Ea a gacirccit icircndată cu cine are de lucru Era unul din ăia pe urma cărora umblau turcii

mdash ^Doamne murmură Iliţa Scotoci prin desagă şi băgă abea acum de

seamă că a uitat să-şi aducă pacircne a găsit nushymai coji uscate de pacircne icircn fundul desagii I le-a dat

mdash bdquoBunico Mă pot eu ascunde icircn satu ăsta

Cum să se ascundă icircn Celopiec Au să-1 vadă şi să-1 dea prins şi pe lacircngă asta icircn haishynele astea

mdash bdquoNu se poate fiule nu se poate icirci răsshypunse ea şi privi cu compătimire la faţa lui oboshysită pe care se zugrăvea desperarea Se răs-gacircndi bătracircna cacirctva timp apoi zise bdquoAscunde-

Joi 24 octomvrie 1912

i-se oferă 8 mandate din partea majorităţii Probabil icircnsă că opoziţia va refuza şi de astă-dată invitarea lui Lukaacutecs

Partidul naţional democrat Planul a fost conceput icircn creerii lui Lukaacutecs şi ca şi celelalte multe planuri făurite de faimosul ministru de justiţie al coaliţiei a fost icircnregistrat de toate ziarele din capitală mdash unica satisfacţie ce a a-vut-o şi o are bdquoadvocatul politic După păreshyrea lui Poloacutenyi o luptă cu şanse de succes mgt mai aşa se va putea porni icircn contra guvernushylui şi a majorităţii parlamentare dacă toate partidele din opoziţie vor fusiona icircntrun sinshygur partid avacircnd conducere şi tactică de luptă absolut unitară In adunarea delagrave Szombatshyhely ce urmează să fie convocată Poloacutenyi va desvolta pe larg programul noului partid re-tăcacircnd fireşte dorinţa de a fi proclamat el şeshyful nouei grupări politice Vom vedea dacă a-leşii bdquonatiunei vor primi sfaturile icircngrijititlui patriot icircnrolacircndu-se sub flamura ce se va desshyfăşura la Szombathely

Deschiderea saborului bosniac Ieri sa deshyschis a treia sesiune a dietei provinciale din Bosnia şi Herţegovina icircn prezenţa guvemoru-lui tării mareşal Potiorek In şedinţa cea mai apropiată care e convocată pe macircne se va face alegerea diferitelor comisiuni

Un glas cuminte In articolul prim bdquoRomacircshynia şi alianţa balcanică ziarul bdquoVilaacuteg de azi agită unele chestiuni cu o mare lărgime de veshyderi Neutralitatea Romacircniei care le-a sărit in ochi tuturor statelor europene date fiind greshylele icircmprejurări icircn care se află şi-o explică numitul ziar pe o documentată şi icircndreptăţită cercetare istorică Pentruce nu ia parte activă Romacircnia icircn actuala politică slavă Pentrucă tendinţele Rusiei icircn toată bună vremea sau dovedit ca fiind identice cu acele date pe fată de generalul rus Spiridovici la congresul pan- slav din Moscva hotarele de sud ale Rusiei să le icircnghită Carpatii şi Dunărea Apoi ce să pound mai vorbim de terorizările şi presiunile asupra drepturilor naturale ce le pretinde neamul roshymacircnesc din Basarabia De altcum nici cu Sacircr-bia nu poate simpatiza Romacircnia cu toate că atacirctea interese de toate ordinele le-au avut identice icircn trecut Sacircrbia pe timp ce icircşi icircnshychega tot mai mult hotarele unui stat naţional pe atacirct icircnăsprea năzuinţele de sacircrbizare de luarea putinţa de a se cultiva icircn limba lor a Romacircnilor de acolo icircn număr de jumătate de milion mdash statistica sacircrbească se căsneşte se re-

te fiule pacircnă una-alta icircn pădure aici te poate vedea ori şi cine Să mă aştepţi la noapte să te găsesc aici O să-ţi aduc pacircne şi alte haine că icircntrastea nu te poţi arăta Suntem creştini doară adaogă ea

In faţa icircndurerată a tacircnărului prinse să joashyce nădejdea o pală de lumină

mdash bdquoAm să te aştept bunico du-te icircţi mul-ţămese

Ea văzu cum dispare tacircnărul şchiopătacircnd icircn pădure Ochii i se umplură de lacrămi

Alergă repede icircn jos şi se gacircndi Trebuie să icircndeplinesc fapta asta bună Bietul om cum arată Poate că so icircndura Dumnezeu mdash dră-guţu şi o să-mi scape copilu Maică Preacushyrată ajută-mi să ajung la mănăstire Doamne apără- e doară un bulgar şi el sa jertfit pentru credinţa creştină

Bătracircna sa hotăricirct să icircmpărtăşească taina stareţului mănăstirii un moşneag milostiv şi bulgar bun să ia delagrave el veşminte ţărăneşti şi pacircne şi să se icircntoarcă icircndată după ce au cetit la mănăstire rugăciunile pentru copil ca să găshysească icircncă icircnainte de ce ar icircncepe să se icircnshytunece pe cel răsculat

Alergă mai departe cu uteri sporite ca să scape viaţa a două fiinţe omeneşti

3

Noaptea icircntinsese aripile-i negre peste măshynăstirea cerepisă Văgăuna Ischerului tăcea speshyriată sub cerul icircntunecat racircul Susura uniform şi













Austriacus












































































































Pag i





ii



Arad 23 Octomvrie












r u e h








































Să cerceteze pe




















ajuns la Sijenita
























prezident secretar












































































CELEI DE DEPARTE




Cyrano

NOSTALGIE


[seriu


Cyrano



















NICOLAS GOGOL

Suflete moarte

^ 055)

( R O M A N )

Urmare mdash

Trad 4laquo Senioi








































C Spiridoiescu

E C O N O M I E




























(Ba 5 1 5 - 3 )

Caut












m - m Gustaţi















D=DE EDE




bull bull Kl 122-

60






JURENAK bull








ia










P 1 8 4 - 6 0









vorabile la



ATENŢIUNE





Vi 377mdash10









S S V mdash





bull

t











rniis

riee)











fuuml JP H












M

1 I 1

1

1

a bull a i

i a

(Ba 240-156)

x v u c

i

B





şini de cusut


să umble singure

I a

a a

j i a





B



H



H







I 9


S
















Cu stimă ( 0 1 8 3 - 3 0 )









T E A

Cor


1 V 1 v 1 v 1 1

R U M


bdquo Jamaica II


Cor 1-10 2-20 1-30 260 1-80 3-60 2-70 5-40 3-70 7-40


(Vo 506mdash)






fo loseşte




de boa lă


8 0 flleri


Farmacia

ROZSNYAY M A ESi A

I I I I I

(Ro 227-104)














Austriacus












































































































Pag i





ii



Arad 23 Octomvrie












r u e h








































Să cerceteze pe




















ajuns la Sijenita
























prezident secretar












































































CELEI DE DEPARTE




Cyrano

NOSTALGIE


[seriu


Cyrano



















NICOLAS GOGOL

Suflete moarte

^ 055)

( R O M A N )

Urmare mdash

Trad 4laquo Senioi








































C Spiridoiescu

E C O N O M I E




























(Ba 5 1 5 - 3 )

Caut












m - m Gustaţi















D=DE EDE




bull bull Kl 122-

60






JURENAK bull








ia










P 1 8 4 - 6 0









vorabile la



ATENŢIUNE





Vi 377mdash10









S S V mdash





bull

t











rniis

riee)











fuuml JP H












M

1 I 1

1

1

a bull a i

i a

(Ba 240-156)

x v u c

i

B





şini de cusut


să umble singure

I a

a a

j i a





B



H



H







I 9


S
















Cu stimă ( 0 1 8 3 - 3 0 )









T E A

Cor


1 V 1 v 1 v 1 1

R U M


bdquo Jamaica II


Cor 1-10 2-20 1-30 260 1-80 3-60 2-70 5-40 3-70 7-40


(Vo 506mdash)






fo loseşte




de boa lă


8 0 flleri


Farmacia

ROZSNYAY M A ESi A

I I I I I

(Ro 227-104)





































































Pag i





ii



Arad 23 Octomvrie












r u e h








































Să cerceteze pe




















ajuns la Sijenita
























prezident secretar












































































CELEI DE DEPARTE




Cyrano

NOSTALGIE


[seriu


Cyrano



















NICOLAS GOGOL

Suflete moarte

^ 055)

( R O M A N )

Urmare mdash

Trad 4laquo Senioi








































C Spiridoiescu

E C O N O M I E




























(Ba 5 1 5 - 3 )

Caut












m - m Gustaţi















D=DE EDE




bull bull Kl 122-

60






JURENAK bull








ia










P 1 8 4 - 6 0









vorabile la



ATENŢIUNE





Vi 377mdash10









S S V mdash





bull

t











rniis

riee)











fuuml JP H












M

1 I 1

1

1

a bull a i

i a

(Ba 240-156)

x v u c

i

B





şini de cusut


să umble singure

I a

a a

j i a





B



H



H







I 9


S
















Cu stimă ( 0 1 8 3 - 3 0 )









T E A

Cor


1 V 1 v 1 v 1 1

R U M


bdquo Jamaica II


Cor 1-10 2-20 1-30 260 1-80 3-60 2-70 5-40 3-70 7-40


(Vo 506mdash)






fo loseşte




de boa lă


8 0 flleri


Farmacia

ROZSNYAY M A ESi A

I I I I I

(Ro 227-104)


r u e h








































Să cerceteze pe




















ajuns la Sijenita
























prezident secretar












































































CELEI DE DEPARTE




Cyrano

NOSTALGIE


[seriu


Cyrano



















NICOLAS GOGOL

Suflete moarte

^ 055)

( R O M A N )

Urmare mdash

Trad 4laquo Senioi








































C Spiridoiescu

E C O N O M I E




























(Ba 5 1 5 - 3 )

Caut












m - m Gustaţi















D=DE EDE




bull bull Kl 122-

60






JURENAK bull








ia










P 1 8 4 - 6 0









vorabile la



ATENŢIUNE





Vi 377mdash10









S S V mdash





bull

t











rniis

riee)











fuuml JP H












M

1 I 1

1

1

a bull a i

i a

(Ba 240-156)

x v u c

i

B





şini de cusut


să umble singure

I a

a a

j i a





B



H



H







I 9


S
















Cu stimă ( 0 1 8 3 - 3 0 )









T E A

Cor


1 V 1 v 1 v 1 1

R U M


bdquo Jamaica II


Cor 1-10 2-20 1-30 260 1-80 3-60 2-70 5-40 3-70 7-40


(Vo 506mdash)






fo loseşte




de boa lă


8 0 flleri


Farmacia

ROZSNYAY M A ESi A

I I I I I

(Ro 227-104)





ajuns la Sijenita
























prezident secretar












































































CELEI DE DEPARTE




Cyrano

NOSTALGIE


[seriu


Cyrano



















NICOLAS GOGOL

Suflete moarte

^ 055)

( R O M A N )

Urmare mdash

Trad 4laquo Senioi








































C Spiridoiescu

E C O N O M I E




























(Ba 5 1 5 - 3 )

Caut












m - m Gustaţi















D=DE EDE




bull bull Kl 122-

60






JURENAK bull








ia










P 1 8 4 - 6 0









vorabile la



ATENŢIUNE





Vi 377mdash10









S S V mdash





bull

t











rniis

riee)











fuuml JP H












M

1 I 1

1

1

a bull a i

i a

(Ba 240-156)

x v u c

i

B





şini de cusut


să umble singure

I a

a a

j i a





B



H



H







I 9


S
















Cu stimă ( 0 1 8 3 - 3 0 )









T E A

Cor


1 V 1 v 1 v 1 1

R U M


bdquo Jamaica II


Cor 1-10 2-20 1-30 260 1-80 3-60 2-70 5-40 3-70 7-40


(Vo 506mdash)






fo loseşte




de boa lă


8 0 flleri


Farmacia

ROZSNYAY M A ESi A

I I I I I

(Ro 227-104)
















































CELEI DE DEPARTE




Cyrano

NOSTALGIE


[seriu


Cyrano



















NICOLAS GOGOL

Suflete moarte

^ 055)

( R O M A N )

Urmare mdash

Trad 4laquo Senioi








































C Spiridoiescu

E C O N O M I E




























(Ba 5 1 5 - 3 )

Caut












m - m Gustaţi















D=DE EDE




bull bull Kl 122-

60






JURENAK bull








ia










P 1 8 4 - 6 0









vorabile la



ATENŢIUNE





Vi 377mdash10









S S V mdash





bull

t











rniis

riee)











fuuml JP H












M

1 I 1

1

1

a bull a i

i a

(Ba 240-156)

x v u c

i

B





şini de cusut


să umble singure

I a

a a

j i a





B



H



H







I 9


S
















Cu stimă ( 0 1 8 3 - 3 0 )









T E A

Cor


1 V 1 v 1 v 1 1

R U M


bdquo Jamaica II


Cor 1-10 2-20 1-30 260 1-80 3-60 2-70 5-40 3-70 7-40


(Vo 506mdash)






fo loseşte




de boa lă


8 0 flleri


Farmacia

ROZSNYAY M A ESi A

I I I I I

(Ro 227-104)





















C Spiridoiescu

E C O N O M I E




























(Ba 5 1 5 - 3 )

Caut












m - m Gustaţi















D=DE EDE




bull bull Kl 122-

60






JURENAK bull








ia










P 1 8 4 - 6 0









vorabile la



ATENŢIUNE





Vi 377mdash10









S S V mdash





bull

t











rniis

riee)











fuuml JP H












M

1 I 1

1

1

a bull a i

i a

(Ba 240-156)

x v u c

i

B





şini de cusut


să umble singure

I a

a a

j i a





B



H



H







I 9


S
















Cu stimă ( 0 1 8 3 - 3 0 )









T E A

Cor


1 V 1 v 1 v 1 1

R U M


bdquo Jamaica II


Cor 1-10 2-20 1-30 260 1-80 3-60 2-70 5-40 3-70 7-40


(Vo 506mdash)






fo loseşte




de boa lă


8 0 flleri


Farmacia

ROZSNYAY M A ESi A

I I I I I

(Ro 227-104)








(Ba 5 1 5 - 3 )

Caut












m - m Gustaţi















D=DE EDE




bull bull Kl 122-

60






JURENAK bull








ia










P 1 8 4 - 6 0









vorabile la



ATENŢIUNE





Vi 377mdash10









S S V mdash





bull

t











rniis

riee)











fuuml JP H












M

1 I 1

1

1

a bull a i

i a

(Ba 240-156)

x v u c

i

B





şini de cusut


să umble singure

I a

a a

j i a





B



H



H







I 9


S
















Cu stimă ( 0 1 8 3 - 3 0 )









T E A

Cor


1 V 1 v 1 v 1 1

R U M


bdquo Jamaica II


Cor 1-10 2-20 1-30 260 1-80 3-60 2-70 5-40 3-70 7-40


(Vo 506mdash)






fo loseşte




de boa lă


8 0 flleri


Farmacia

ROZSNYAY M A ESi A

I I I I I

(Ro 227-104)





ia










P 1 8 4 - 6 0









vorabile la



ATENŢIUNE





Vi 377mdash10









S S V mdash





bull

t











rniis

riee)











fuuml JP H












M

1 I 1

1

1

a bull a i

i a

(Ba 240-156)

x v u c

i

B





şini de cusut


să umble singure

I a

a a

j i a





B



H



H







I 9


S
















Cu stimă ( 0 1 8 3 - 3 0 )









T E A

Cor


1 V 1 v 1 v 1 1

R U M


bdquo Jamaica II


Cor 1-10 2-20 1-30 260 1-80 3-60 2-70 5-40 3-70 7-40


(Vo 506mdash)






fo loseşte




de boa lă


8 0 flleri


Farmacia

ROZSNYAY M A ESi A

I I I I I

(Ro 227-104)



bull

t











rniis

riee)











fuuml JP H












M

1 I 1

1

1

a bull a i

i a

(Ba 240-156)

x v u c

i

B





şini de cusut


să umble singure

I a

a a

j i a





B



H



H







I 9


S
















Cu stimă ( 0 1 8 3 - 3 0 )









T E A

Cor


1 V 1 v 1 v 1 1

R U M


bdquo Jamaica II


Cor 1-10 2-20 1-30 260 1-80 3-60 2-70 5-40 3-70 7-40


(Vo 506mdash)






fo loseşte




de boa lă


8 0 flleri


Farmacia

ROZSNYAY M A ESi A

I I I I I

(Ro 227-104)



fuuml JP H












M

1 I 1

1

1

a bull a i

i a

(Ba 240-156)

x v u c

i

B





şini de cusut


să umble singure

I a

a a

j i a





B



H



H







I 9


S
















Cu stimă ( 0 1 8 3 - 3 0 )









T E A

Cor


1 V 1 v 1 v 1 1

R U M


bdquo Jamaica II


Cor 1-10 2-20 1-30 260 1-80 3-60 2-70 5-40 3-70 7-40


(Vo 506mdash)






fo loseşte




de boa lă


8 0 flleri


Farmacia

ROZSNYAY M A ESi A

I I I I I

(Ro 227-104)






B



H



H







I 9


S
















Cu stimă ( 0 1 8 3 - 3 0 )









T E A

Cor


1 V 1 v 1 v 1 1

R U M


bdquo Jamaica II


Cor 1-10 2-20 1-30 260 1-80 3-60 2-70 5-40 3-70 7-40


(Vo 506mdash)






fo loseşte




de boa lă


8 0 flleri


Farmacia

ROZSNYAY M A ESi A

I I I I I

(Ro 227-104)

















Cu stimă ( 0 1 8 3 - 3 0 )









T E A

Cor


1 V 1 v 1 v 1 1

R U M


bdquo Jamaica II


Cor 1-10 2-20 1-30 260 1-80 3-60 2-70 5-40 3-70 7-40


(Vo 506mdash)






fo loseşte




de boa lă


8 0 flleri


Farmacia

ROZSNYAY M A ESi A

I I I I I

(Ro 227-104)


Ánul IL Arad, Joi 11) 24 Octomvrie 19i2. N-rul 224. · In harta politică a continentului nostru...

Documents

Transcript of Ánul IL Arad, Joi 11) 24 Octomvrie 19i2. N-rul 224. · In harta politică a continentului nostru...