Dacã ai întrebãri legate de accesarea În cazul în care nu ... · Sunt vizibile o serie de...

1 Cyan Magenta Yellow Black Cyan Magenta Yellow Black 1


euROpeanulAnul 3 Nr. 8

12 pagini

17 - 23 decembrie

2008

Tiraj:

50.000

de exemplare

Fondurile europene pe înþelesul tãu

Alo, Europa! Dicþionar de „bruxellezã“Dacã ai întrebãri legate de accesarea fondurilor structurale, sunã-ne la telefon 021-230.07.25 sau trimite-ne un e-mail la [email protected] ºi vei primi rãspuns în paginile ziarului.

În cazul în care nu eºti lãmurit în privinþa tuturor termenilor birocraþieieuropene, euROpeanulte ajutã sã-i desluºeºti în pagina 9.

Primele pplãþi pprin PProgramul OOpe-raþional SSectorial dde DDezvoltare aaResurselor UUmane. Luna aceastase vor face primele plãþi aferenteProgramului Operaþional Sectorialde Dezvoltare a Resurselor Uma-ne (POS DRU). Prin acest plan aufost contractate în 2008 proiectede 377 de milioane de euro, iarfinanþarea totalã în perioada2007 - 2013 este de patru miliar-de de euro. „Am lansat în 2008 li-citaþii de 1,2 miliarde euro, dincare am contractat 377 milioaneeuro pe proiecte strategice“, a de-clarat Valer Bindea, secretar destat în Ministerul Muncii, Familieiºi Egalitãþii de ªanse, autoritateade management a programului.Programul Operaþional Sectorialde Dezvoltare a Resurselor Uma-ne stabileºte principalele direcþiide dezvoltare a capitalului uman.Acest lucru se realizeazã prin fi-nanþarea de acþiuni care au în ve-dere formarea profesionalã con-tinuã, modernizarea ofertelor dineducaþie, promovarea ocupãriiforþei de muncã, adaptarea ofer-tei educaþionale la cerinþele pieþeimuncii ºi atragerea cât mai mul-tor persoane pentru angajãri.

Ministerul DDezvoltãrii, LLucrãrilorPublice ººi LLocuinþelor aa îîncheiatprocesul dde ccontractare aa pproiec-telor ddin PProgramul PPHARE 22006.Au fost finalizate atât planurile deinvestiþii PHARE 2006 – CoeziuneEconomicã ºi Socialã, asistenþãtehnicã PHARE 2006 - CoeziuneEconomicã ºi Socialã, asistenþãtehnicã PHARE 2006 – IndustriiOrizontale, precum ºi PHARE2006 – Cooperare Trasfrontalierã.MDLPL a încheiat 11 contracte deservicii din componenta de asis-tenþã tehnicã PHARE CES cu o va-loare totalã de 17.290.224 deeuro, suma fiind acoperitã inte-gral de Programul PHARE. Înplus, MDLPL a fost responsabil deîncheierea a douã contracte deasistenþã tehnicã din fiºa PHARE2006 – Industrii orizontale. Valoa-rea acestor contracte este de2.798.888 de euro, finanþareafiind asiguratã integral din Pro-gramul PHARE. În cadrul Progra-mului PHARE 2006 – Cooperaretrasfrontalierã, au fost semnate întotal 267 de contracte de grant lacare se adaugã cinci contracte deservicii (unul pentru fiecare fron-tierã) cu o valoare totalã a finan-þãrii PHARE de 34.977.812 euro, lacare se adaugã o co-finanþare dela bugetul de stat de 11.213.578de euro. MDLPL a încheiat 410contracte de bunuri, servicii, lu-crãri, granturi, inclusiv cele douãacorduri de finanþare cu BERD.Valoarea totalã a fondurilor atra-se este de 311.831.391 de euro,din care 190.189.219 euro finan-þare nerambursabilã PHARE,61.642.127 de euro co-finanþarede la bugetul de stat ºi 60.000.000de euro, finanþare rambursabilãde la BERD. Procentul final decontractare a fondurilor a fost de96.48% faþã de sumele aprobateprin acordul de finanþare PHARE2006, pentru care MDLPL a jucatrolul de Autoritate Contractantã.

Grupaj realizat de Veronica Cormoº

Irezistibila tentaþiea comparaþieiCele zece state care au aderat la Uniunea Europea-nã în 2004 au avut probleme serioase în ceea cepriveºte absorbþia fondurilor europene alocate aces-tora pentru perioada 2004 - 2006.

pagina 2

Bibliotecã vorbitoareBanii vorbesc! Baniieuropeni... Stimulaþi definanþarea europeanã,nevãzãtorii din Bucureºti auadunat, din donaþii proprii,10.000 de euro

pagina 7

Crizele anului 2008ºi ce va mai urma

Nici nu ne-am revenit bine noi, europenii, din mah-mureala de Paºte de anul ãsta, cã ne-a ºi lovit criza,prima pe anul 2008: era vorba atunci de exploziapreþurilor la alimente. Din toate pãrþile eram avertizaþicã „vine foametea“.

pagina 8

Cu viteza luminiiÎncet, încet, internetul a început sã facã parte dinviaþa noastrã. Devenim din ce în ce mai „pretenþioºi”,cãutãm sã înþelegem ºi sã aplicãm noile tehnologiipentru cã simþim nevoia sã comunicãm din ce în cemai rapid.

pagina 10

Angela Avram

euROpeanul: Cum aratãEuropa anul acesta? Leonard Orban: Europa pre-

zintã, în acest moment, o imaginemixtã. Sunt vizibile o serie de rea-lizãri, cum ar fi iniþiativele lansateîn domeniul energiei ºi al schim-bãrilor climatice sau aplicarea pre-vederilor cadrului financiar 2007 -2013, pentru fondurile structuraleºi de coeziune, în strânsã corelaþiecu obiectivele Strategiei de la Li-sabona, de creºtere economicã ºi

locuri de muncã. Totodatã, existãºi probleme importante, ca deexemplu criza economico-finan-ciarã sau incertitudinea legatã deratificarea Tratatului de la Lisa-bona.

euROpeanul: Care esteprincipalul obiectiv al strate-giei europene de multi-lingvism pe care aþi lansat-o ?Leonard Orban: Principalul

obiectiv al strategiei pentru multi-lingvism, lansatã în septembrie2008, constã în prezervarea ºi

promovarea diversitãþii lingvisticeexistente în Uniunea Europeanã.La ora actualã, în Uniunea Eu-ropeanã sunt 23 de limbi oficiale,peste 60 de limbi regionale ºiminoritare ºi peste 175 de limbivorbite de migranþi; o extraordi-narã diversitate lingvisticã, repre-zentând atât o bogaþie, cât ºi ouriaºã provocare. Strategia în-cearcã sã dea rãspunsuri pentru ocât mai bunã valorificare a acesteidiversitãþi.

(continuare în pagina 3)

AGENDÃ

Aderarea României,un succesAderarea României,un succesAderarea României,un succesAderarea României,un succesAderarea României,un succesAderarea României,un succesAderarea României,un succes

Publicaþie bilunarãeditatã de

Se distribuie gratuit

Angela Avram

euROpeanul: Ce a mers nesperat de bine ºi ce amers nesperat de rãu?László Borbély: N-aº spune nesperat de bine sau

rãu, dar ceea ce merge bine ºi m-a surprins în mod plãcuteste numãrul de proiecte care au fost depuse. A depãºitorice aºteptare, mai ales la Axa 2, unde este vorba deinfrastructura localã ºi regionalã, unde valoareaproiectelor depãºeºte de douã ori banii pe ºapte ani ºiprobabil cã la sfârºitul anului 2009 va trebui sã reanalizãmo nouã redistribuire între axe. Ceea ce m-a surprins în ulti-ma perioadã a fost însã domeniul care se referã la IMM-uri, unde au fost depuse mult mai multe proiecte decâtbanii alocaþi pentru prima cerere deschisã de proiecte cutermen limitã. Prima tranºã a fost deja contractatã.

euROpeanul: Unde ar mai trebui lucrat?László Borbély: Trebuie sã mai lucrãm la Axa 1, care

este cea mai importantã, dar poate ºi cea mai dificilã,

deoarece se referã la dezvoltarea urbanã integratã.Punctul care a suscitat discuþii ºi nemulþumiri este legat deperioada care trece de la depunerea proiectelor pânã lasemnarea contractelor. ªi acum este o perioadã foartelungã, iar colegii mi-au explicat cã nu putem evita uneleproceduri. Acum, aceastã perioadã poate sã ajungã pânãla 200 de zile, însã mi se pare prea lungã. Aici ar trebui sãreducem, sã ajungem la 120 - 130 de zile de la depunereaproiectului pânã la faza de adjudecare. În rest, eu zic cãlucrurile merg bine. În evaluãrile fãcute cu privire la stadiulprogramelor operaþionale, am constatat cu bucurie cãMinisterul Dezvoltãrii Lucrãrilor Publice ºi Locuinþelor estepe un loc fruntaº în ceea ce priveºte numãrul proiectelordepuse, cât ºi al contractelor încheiate pentru POR. Pânãla sfârºitul anului, vom încheia, sper, contracte în valoarede circa 600 de milioane de euro. Anul viitor va fi anulînceperii absorbþiei de fapt, ceea ce e ºi normal, aºa s-aîntâmplat ºi în alte þãri.

(continuare în pagina 6)

Interviu cu László Borbély, ministrul Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publice ºi Locuinþelor

Ora bilanþului

Interviu cu Leonard Orban, comisar european pentru Multilingvism

Echipa euROpeanul vã ureazã

Sãrbãtori fericite!

2 Black Black 2

2 Black Black 2

2

euROpeanul ww ww ww .. mm dd ll pp ll .. rr oo

pagina de fond(uri)

DIN BRUXELLES ªI BUCUREªTI

Regizorul Radu Mihãileanueste „Ambasador al Anuluieuropean al creativitãþii ºiinovãrii 2009”

„Imagineazã. Creeazã. Inoveazã”- aceasta estedeviza sub care Comisia Europeanã a lansatcampania de comunicare privind Anul european alcreativitãþii ºi inovãrii 2009. Obiectivul acestuidemers este sensibilizarea cu privire la importanþacreativitãþii ºi a inovãrii, competenþe-cheie pentrudezvoltarea personalã, socialã ºi economicã.

Mai multe personalitãþi din acest domeniu aufost invitate sã devinã Ambasadori ai Anului: Karl-heinz Brandenburg - profesor în domeniul tehno-logiilor mass-media ºi director al InstitutuluiFraunhofer pentru tehnologii mass-media digi-tale, Esko Tapani Aho – fost prim-ministru finlan-dez, om de afaceri prestigios ºi autor al unui ra-port al UE cu privire la inovare, Sir Ken Robinson- o somitate mondialã în materie de creativitate ºieducaþie, Jonathan Paul Ive - designer-ºef laApple, Jean-Philippe Courtois - preºedinte al Mi-crosoft International, Erno Rubik - profesor ºi cre-ator al celebrului cub Rubik. Un alt nume bine-cunoscut publicului românesc este regizorul Ra-

du Mihãileanu, aflat în aceastã ilustrã companie.Ambasadorii vor sprijini acþiunea în þãrile lor ºi

în lume ºi vor participa la manifestãrile cu cea maimare vizibilitate.

Pe parcursul anului 2009, vor avea loc la Bru-xelles ºase dezbateri publice privind subiecte-cheie legate de creativitate ºi inovare. Aceste dis-cuþii se vor axa pe aspecte precum diversitateaculturalã, sectorul public, educaþia, societatea ba-zatã pe cunoaºtere, dezvoltarea durabilã sau ar-tele ºi industriile creative.

Parlamentul European condamnã atacurile teroristede la Mumbai

În deschiderea sesiunii de la Bruxelles, preºedin-tele ºi deputaþii europeni au þinut un moment dereculegere pentru victimele acestor atacuri. Pre-ºedintele Parlamentului European, Hans-GertPottering, a condamnat atacurile teroriste de laMumbai ºi a exprimat solidaritatea ParlamentuluiEuropean cu poporul indian. „Astãzi, în inima noas-trã, toþi suntem indieni“, a spus domnul Pottering.

În acelaºi timp, în ciuda tristeþii cauzate deaceastã tragedie, preºedintele Parlamentului Euro-

pean a mãrturisit cã e totuºi bucuros cã membriidelegaþiei Parlamentului European care erau în In-dia în momentul atacurilor s-au întors acasã sãnã-toºi. În data de 26 noiembrie, o delegaþie a Comi-siei pentru comerþ internaþional era în Mumbai.

Doamna Erika Mann (Grupul Socialist din Parla-mentul European, Germania) ºi-a adus amintecum a reuºit sã iasã din hotelul în care se afla,„printr-un pasaj subteran, cu ajutorul personaluluidin hotel, tocmai în momentul în care teroriºtii audeschis focul“. Dânsa a continuat, spunând cã „afost cel mai cumplit moment“ din viaþa ei, dar a sub-liniat cã „indienii au fost extraordinari în sprijinuloferit“.

Grupaj de Veronica Cormoº

Gabriel Giurgiu

În ciuda unor previziuni foarteoptimiste, cele zece state careau aderat la Uniunea Europea-nã în 2004 au avut problemeserioase în ceea ce priveºteabsorbþia fondurilor europenealocate acestora pentru perioa-da 2004 - 2006. Ca ºi în cazulRomâniei, pentru þãrile dinspaþiul Europei centrale ºi deest, primul an de dupã aderarea fost cel mai dificil din punctde vedere al accesãrii fonduri-lor comunitare. Estimãrile fãcu-te de consultanþi internaþionalicu privire la gradul de absorb-þie a fondurilor de cãtre acestestate au fost optimiste, cu multpeste capacitãþile lor reale.Astfel, în mod concret, potrivitdatelor furnizate de BancaNaþionalã a României, în pri-mul an de aderare, þãrile dinzona Europei Centrale ºi deEst au avut grade mici de ab-sorbþie a fondurilor europene(Cehia - 41,5%, Polonia -42,8%, Slovacia - 41,6%,Ungaria - 42,9%).

Mihaela Enache

Cauzele unei astfel de situaþiisunt multiple. Potrivit specialiºtilor,dificultãþile s-au justificat prin lipsade experienþã a acestor state îngestionarea fondurilor structurale,dar ºi prin pretenþiile aparent exa-gerate ale Comisiei Europene. Deasemenea, motivele se regãsesc ºiîn acþiunile lente ale instituþiilor spe-cializate în analiza proiectelor, biro-craþia excesivã ºi supercentraliza-re, dar ºi în procesul lent de for-mare a personalului specializat înproblematica fondurilor structurale.

În cazul celor trei state vecineRomâniei (Ungaria, Cehia, Polo-nia), deºi procesul de absorbþie ademarat greu, în anii urmãtori eleºi-au intrat în ritm, iar beneficiilealocãrii s-au resimþit într-un mod di-ferit, în funcþie de particularitãþileeconomice proprii fiecãrui stat.Cazul Poloniei este mai apropiat,într-un fel, de cel al României. Încazul ambelor state, agricultura de-þine o pondere semnificativã în ca-drul economiilor naþionale. Agricul-torii polonezi deþin suprafeþe întin-se de teren ºi ferme mici care pro-duc pentru consum propriu ºi maipuþin pentru piaþã. În 2006, potrivitevaluãrilor comisiei, Polonia ºi-aameliorat mecanismele de atrage-re a fondurilor, cheltuind 816 mi-lioane de euro. Planul de dezvol-tare ruralã adoptat de autoritãþilepoloneze a ajutat acest stat sã sti-

muleze profitabilitatea fermelor înzonele defavorizate, sã elaborezeschemele specifice de agromediu,sã transforme fermele mici în uni-tãþi agricole viabile ºi competitivepentru piaþa europeanã, conformecu standardele agricole ale UniuniiEuropene.

De asemenea, Ungaria s-a con-fruntat, în primii ani dupã aderare,cu mari dificultãþi în ceea ce priveº-te capacitatea de absorbþie a fon-durilor europene. O problemã im-

portantã era cea referitoare la exis-tenþa unor puternice disparitãþi re-gionale. În ciuda Planului naþionalde dezvoltare din anii 2004 ºi 2006,adoptat de autoritãþile ungare, cali-tatea vieþii în cele mai sãrace regiuninu s-a ameliorat. Diferenþa dintreregiunile mai dezvoltate ºi cele maipuþin dezvoltate s-a adâncit. Celemai multe fonduri au fost absorbitede Budapesta ºi zonele adiacente,în vreme ce zona de est a Ungarieia rãmas cu mult în urmã. Conformdatelor furnizate de Comisia Euro-peanã, câºtigãtorii celor mai multeprograme operaþionale ale uniunii,vizând creºterea competitivitãþiieconomice, au provenit din capi-talã sau din localitãþi din Ungariacentralã, unde rata de absorbþie afondurilor europene a fost cea mairidicatã.

Accesarea fondurilor structurales-a fãcut cu dificultate ºi în Cehia,în mare parte din cauza lipsei deexperienþã în aceastã problematicãºi a birocraþiei excesive.

Problemele cu care s-au con-fruntat aceste state în accesareafondurilor europene, în primii anidupã aderarea la Uniunea Euro-peanã, au fost studiate de cãtreconsultanþi internaþionali. Aceºtiaau apreciat cã existã un set de con-diþii pe care beneficiarii acestui tipde finanþare trebuie sã le îndepli-neascã pentru a avea o bunã ratãde absorbþie. Este vorba, în primulrând, despre o cât mai eficientãprogramare a investiþiilor publice,fapt ce permite o integrare comple-

tã a fondurilor structurale în sis-temul finanþelor publice, în specialîn domeniul achiziþiilor publice ºifinanþarea investiþiilor publice. Pede altã parte, eficienþa gradului deabsorbþie este condiþionatã de con-solidarea capacitãþii administrativea statului beneficiar. Cu certitudine,sunt necesare structuri instituþiona-le puternice, capabile sã asigureformularea ºi aplicarea politicilorpublice, derularea proceselor decoordonare interministerialã, im-plementarea programelor naþio-nale, creºterea capacitãþii de apli-care a parteneriatelor între admi-nistraþiile locale. O altã concluziecare s-a conturat din experienþacelor zece state admise în anul2004 se referã la parteneriatele pecare administraþiile locale trebuiesã le realizeze cu reprezentanþi aisocietãþii civile. În multe cazuri, înaceste regiuni, administraþia localãare o capacitate limitatã, iar parte-neriatele cu actorii neguvernamen-tali permit cofinanþarea proiectelorºi genereazã, implicit, creºtereagradului de accesare a fondurilorstructurale.

Fãrã a fi vãzutã drept o scuzãpentru mult clamata „incapacitatede absorbþie a fondurilor europenede cãtre autoritãþile din România”(expresie devenitã cvasicliºeu), da-tele studiilor citate aratã cã existãun câmp de factori extrem de com-plex care poate explica startul greual unor proiecte. Adevãrul este cãsoluþiile trebuie cãutate simultan. ªila Bucureºti, ºi la Bruxelles.

Irezistibila tentaþie a comparaþiei

Moº Crãciunulmulticultural

„Nu ºtiu de ce, dar de fiecare datã când particip la vreo con-ferinþã sau colocviu internaþional pe tema diversitãþii culturale,lucrãrile se desfãºoarã numai în englezã. E chiar amuzant”.Aceasta e o declaraþie mai veche a lui Andrei Pleºu. Are drep-tate. Mai toþi corifeii multiculturalismului ºi ai unitãþii în diversi-tate sunt activi, vocali, iar tezele lor sunt destul de atractive pen-tru marele public. Lozincile lor sunã liniºtitor: noi luptãm pentruca voi sã nu fiþi în pericol sã vã pierdeþi identitatea, tradiþiile,obiºnuinþa. Sunt unii prin marile capitale europene care ne pro-tejeazã de „marele frate” american, cu Hollywood-ul lui pericu-los-de-atrãgãtor cu tot. Pe de altã parte, din motive de rapidi-tate, de eficienþã, de vitezã, aceiaºi corifei utilizeazã, aproape înexclusivitate, limba englezã ca limbã de lucru. O nostimã con-secinþã a globalizãrii culturale.

În fiecare an, în perioada asta a sãrbãtorilor iarnã, mã izbeºtefrontal ºi cultural melancolia identitãþii româno-europene care artrebui sã mã defineascã: „Unit în diversitate”. Mã izbeºte ipocri-zia corecþilor politic care dau lecþii de toleranþã întru diversitate,exclusiv în englezã sau într-o englezã prost tradusã (un soi decopy-paste fãrã pic de adaptare). Vãd prin magazine (Unirea):„Merry X-mas”. Scris frumos, multicolor, cu sclipici. Nu m-amprins din prima. Am crezut cã e vorba despre vreo adaptare„funny” a celebrei urãri de sãrbãtori. Dupã aia mi s-a explicat cãe vorba despre o formulã „multiculturalã” menitã a nu irita sen-sibilitãþile minoritãþilor care nu au Crãciunul printre sãrbãtori.Aha, am zis ºi mi-am fãcut cruce a mirare (în gând, sã nu rã-nesc alte sensibilitãþi). Mai târziu mi-am dat seama cã este ºimult interes comercial la negustorii respectivi. La negustorii dinAmerica sau Europa de Vest. Ei au de-a face cu mulþi clienþi di-verºi etnic. La noi ce-o cãuta mesajul cu pricina? Snobism pur.Caz clasat.

Dintr-una în alta, dau de altã dandana corectã politic: decora-þiunile urbane de sãrbãtori. Parisul nu are nici un semn de Crã-ciun (aºa cum ºtim noi Crãciunul: cu Moº, cu brazi ºi simboluriale Naºterii Domnului). Nu are pentru cã strada este domeniupublic, pentru cã banii necesari decorãrii ar proveni din fonduripublice ºi statul francez nu poate cheltui din bani publici uneurocent care sã placã mai mult unei pãrþi a publicului ºi maipuþin (sau deloc) unei alte pãrþi. Decoraþiunea este fie pentrutoþi, fie pentru nimeni. Semne similare ºi prin Anglia. ªi rãmâi pegânduri.

Adicã, înþeleg multi-aia ºi multi-aialaltã. Dar cu noi, europenii,ce facem, vorba unui celebru banc? Încep sã înþeleg, în altãcheie, douã evenimente relativ recente: evitarea oricãrei menþi-uni la rãdãcinile creºtine ale Europei în proiectul constituþionaleuropean ºi respingerea lui Rocco Butiglione la audierile pentrufuncþia de comisar. Ambele au lãsat în urmã o concluzie relativamarã: dacã eºti creºtin în Europa, nu eºti destul de „divers”.Eºti, carevasãzicã, un tip anost, plicticos, ciudat, oarecum dino-zaur, o amintire din altã epocã. Oricum, nu dai bine în ºtiri saula seminarii, conferinþe, congrese.

Apoi, dai de altã dandana semi-filosoficã: definiþia prin diver-sitate a Uniunii Europene. Nu are aceastã definiþie, oare, darulde a accentua exact ceea ce ne separã ºi prea puþin ceea ceeste comun, ceea ce ne uneºte? Cãutarea cu orice preþ a alter-itãþii îmi pare la fel de stupidã ca bigotismul fanatic. Este la felde contra-productivã. Pânã la urmã, avem suficiente lucruricare sunt (cam) la fel prin (cam) toatã Europa. Nu cred cã amajuns sã le valorizãm pe toate. Mai mult, acest tip de abordaremai încurajeazã destul de stupid ºi tot soiul de ºabloane naþio-nale plicticoase, etichete, complexe (de inferioritate sau supe-rioritate) pe care le gãseºti la tot pasul pe drumurile BãtrânuluiContinent.

De fapt, ce tot vreau? ªablonizare de tipul „X-mas”, culturãglobalã venitã de peste Ocean? Sau frumoasa diversitate euro-peanã care pune între paranteze orice referire expresã la valo-rile fundamental comune? De fapt, nici una, nici alta. Ambelesunt extreme. Ambele au cam aceleaºi consecinþe. ªi importulunei culturi globale ºi accentul exagerat pe diversitate îmi paregalmente deranjante. Ar trebui sã fim, poate, extremiºti decentru (cititorii noºtri, mai inteligenþi decât ai lor, ºtiu la ce edito-rialist mã refer).

În final, o veste bunã: decoraþiunile de iarnã din Grand Place,punctul central al Bruxelles-ului, capitala Europei, sunt de Crã-ciun, nu de X-mas: au iesle, Fecioara Maria, magi, cort, brad.M-am simþit bine în locul ãla ºi în nici un caz diferit sau strãin.Eram, într-un fel, acasã.

Hans-GertPottering

Absorbþia fondurilor europene a demarat greu ºi pentru statele din valul 2004



F o n d u r i l e e u r o p e n e p e î n þ e l e s u l t ã u ww ww ww .. mm dd ll pp ll .. rr oo

3comisar de ediþie

Strategia europeanãpentru multilingvismAngela Avram

Multilingvismul ºi capacitatea de angajareîn câmpul muncii

Comisia:va promova mobilitatea în rândul

elevilor, ucenicilor, lucrãtorilor ºi tine-rilor întreprinzãtori;

va face publice rezultatele unuistudiu, în desfãºurare, privind legãtu-ra dintre competenþele lingvistice, cre-ativitate ºi inovare;

va crea o platformã permanentãpentru schimbul de cele mai bunepractici între societãþi, reunind infor-maþii utile provenind din mediul aface-rilor, de la partenerii sociali, organiza-þiile profesionale, camerele de comerþ,organizaþiile de promovare a comerþu-lui, de la ºcoli ºi de la autoritãþile dindomeniul învãþãmântului.

Statele membre sunt invitate:sã valorifice ºi sã dezvolte în con-

tinuare competenþele lingvisticedobândite în afara sistemului formalde învãþãmânt;

sã încurajeze organizaþiile de pro-movare a comerþului, sã dezvolte pro-grame, în special pentru IMM-uri, caresã includã formarea lingvisticã;

sã completeze programele demobilitate UE cu asistenþã specificã lanivel naþional ºI local.

Predarea eficientã a limbilor strãine

Comisia:va utiliza programele UE pentru a

sprijini predarea mai multor limbi strã-ine în cadrul procesului de învãþarede-a lungul vieþii, mobilitatea cadrelordidactice ºi a elevilor, formarea profe-sorilor de limbi strãine, parteneriateleîntre ºcoli, precum ºi cercetarea ºIdezvoltarea de metode inovative,adaptate la diverse grupuri specifice;

va elabora un inventar al celormai bune practici de învãþare ºipredare a limbilor strãine în domeniulmultilingvismului ºi îl va pune la dis-poziþia statelor membre.

Statele membre sunt invitate:sã asigure pentru toþi oportunitãþi

reale de a stãpâni limba (limbile) na-þionalã(e) ºi alte douã limbi;

sã punã la dispoziþia cursanþilor ogamã mai largã de limbi pentru a per-mite alegerile individuale ºi pentru arãspunde nevoilor locale în materiede limbi care pot fi învãþate;

sã îmbunãtãþeascã instruireatuturor cadrelor didactice ºi a altorpersoane implicate în predarea lim-bilor strãine;

Mass-media, noiletehnologii ºi traducerea

Comisia:va sprijini subtitrarea ºi circulaþia

producþiilor media europene;va sprijini proiecte de dezvoltare

ºi difuzare a tehnologiilor lingvistice ºide comunicare;

va organiza o conferinþã cu privirela rolul traducerilor în promovareadeschiderii, înþelegerii ºi dialoguluidintre culturi;

alãturi de statele membre, va ex-tinde sfera de cuprindere a IMI, la unnumãr sporit de profesii reglementateºi va sprijini exigenþele în materie decooperare administrativã, prevãzutede directiva privind serviciile.

Statele membre sunt invitate:sã conlucreze cu pãrþile intere-

sate, în scopul promovãrii multilingvis-mului prin intermediul mass-mediei –ºi anume prin sprijinirea subtitrãriifilmelor – ºi a circulaþiei operelor cul-turale în Europa;

sã stimuleze ºi sã încurajeze dez-voltarea ºi utilizarea în continuare anoilor tehnologii de sprijinire a multi-lingvismului.

Interviu cu Leonard Orban, comisar european pentru Multilingvism

Aderarea României,un succes

(urmare din pagina 1)

Angela Avram

euROpeanul: Care sunt resurselede care dispune UE în vedereapunerii în practicã a acestei strate-gii?Leonard Orban: Obiectivele stabi-

lite în strategie – cel principal, dar ºi celeprivind contribuþia multilingvismului laconsolidarea unor politici cheie ale UE –se pot realiza numai prin acþiuni comuneale statelor membre ºi ale instituþiilorcomunitare. Privitor la nivelul comunitar,existã programe specifice, care oferãposibilitatea atingerii obiectivelor pro-puse în comunicarea strategicã.

euROpeanul: Ce aveþi pe agendaimediatã ºi în perspectiva anuluiviitor referitor la acest domeniu?Incidentele petrecute anul acesta înItalia ne-au arãtat o parte a Europeica o lume intolerantã ºi xenofobã,sub un ambalaj poleit cu vorbe fru-moase. Aºa sã fie?Leonard Orban: Mai multe iniþiative

vor fi lansate în cursul anului 2009. Vãprezint doar trei dintre ele. În primulrând, aº aminti lansarea unei platformede dialog permanent cu organizaþii im-plicate în domeniul multilingvismului, dincare vor face parte ºi reprezentanþi aimass-media, având în vedere rolul im-portant pe care ei îl joacã în acest pro-ces. În al doilea rând, vom realiza ostructurã de comunicare permanentã cumediul de afaceri, pentru a identificamãsurile necesare pentru dezvoltarea,la nivelul companiilor, a unor strategiilingvistice adecvate actualului proces deglobalizare. Nu în ultimul rând, un altobiectiv de pe agenda anului urmãtorconstã în organizarea unei conferinþereferitoare la cultura ºi traducerea lite-rarã, pentru identificarea instrumentelorcu care factorul comunitar va putea facemai mult pentru promovarea diferitelorculturi la nivel european ºi mondial. Încomunicarea prezentatã în luna sep-tembrie, am insistat puternic asupra fap-tului cã multilingvismul trebuie sã fie opoliticã menitã sã uneascã cetãþenii, co-munitãþile ºi statele membre ale UE ºinu sã dividã. De asemenea, în contextulAnului European al Dialogului Intercultu-ral 2008, contribuþia pe care am adus-oaratã foarte clar cã multilingvismul esteun factor cheie al comunicãrii intercultu-rale.

euROpeanul: Care ar fi bilanþulcelor aproape doi ani scurºi de lamomentul aderãrii? Ce e mai bine,ce e mai rãu decât v-aþi fi aºteptatîn România?Leonard Orban: Opinia mea, în li-

mitele permise de statutul de comisar,este cã aderarea României la UE poatefi privitã ca un succes nu numai eco-nomico-financiar, ci ºi politic, social, cul-tural, lingvistic ºi aºa mai departe. Desi-gur, sunt domenii în care este nevoie, încontinuare, de eforturi susþinute pentrua asigura integrarea deplinã a Românieiîn mecanismele ºi politicile UE: aplica-rea Strategiei de la Lisabona de creº-tere economicã ºi creare de locuri demuncã, sporirea capacitãþii de absorbþiea fondurilor comunitare, consolidareasistemului judiciar, inclusiv a luptei îm-potriva corupþiei etc.

euROpeanul: Care sunt temele pecare le consideraþi cele mai impor-tante azi, în România, din perspecti-va UE?Leonard Orban: În primul rând,

consider importantã însãºi dezbaterea

temelor europene. Încã mai existã ideeacã, dupã aderarea României la UE, numai este nimic de discutat desprediferite chestiuni legate de agenda uniu-nii. Este o atitudine greºitã. Aceste su-biecte trebuie sã ne intereseze mai multdecât oricând, deoarece acum suntemnu numai subiecþi ai aplicãrii deciziilor, ciºi participanþi activi la luarea acestor de-cizii.

euROpeanul: Cum apreciaþiprezenþa temelor UE pe agendapublicã internã?

Leonard Orban: Consider cã estenevoie de mai multe dezbateri pe temeeuropene. Este interesul vital al întregiisocietãþi româneºti.

euROpeanul: Care sunt oportu-nitãþile de care ar trebui sã profiteRomânia în aceastã perioadã?Leonard Orban: România ar trebui

sã-ºi maximizeze beneficiile pe care i leaduce statutul de þarã membrã a UniuniiEuropene, nu doar prin absorbþia mai ri-dicatã a fondurilor comunitare, ci ºi prinutilizarea cu inteligenþã a tuturor oportu-

nitãþilor pe care le oferã Uniunea Euro-peanã. Dau un singur exemplu: ade-rarea României la UE a deschis foartelarg poarta pentru promovarea culturii ºia limbii române în Uniunea Europeanã,ca ºi în întreaga lume, de altfel.

euROpeanul: Teoretic, UE este oorganizaþie a egalilor între egali.Totuºi, ce credeþi, în plasa cãreiputeri europene este Româniaacum?Leonard Orban: Accederea deplinã

la mecanismele de luare a deciziiloreste un proces de duratã, care necesitãeforturi, inteligenþã ºi coerenþã. Suntconvins cã, într-un orizont de timp rela-tiv restrâns, România va putea sã-ºiexercite în totalitate rolul ce i se cuvineîn cadrul Uniunii Europene. Reamintescfaptul cã, din punctul de vedere alreprezentãrii în instituþiile comunitare,România se situeazã pe locul al 7-lea înEuropa.

euROpeanul: Criza. Are UE vreoºansã de întãrire a unitãþii saudiversitatea va domina unitatea, capânã acum? Leonard Orban: Cred cã singura

ºansã a Uniunii Europene este de a fiunitã în faþa crizei deosebit de grave cucare se confruntã întreaga lume. Un rãs-puns european coordonat este singurasoluþie eficientã pentru diminuarea efec-telor crizei mondiale. Atenþie, însã: unrãspuns coordonat nu înseamnã acelaºirãspuns în fiecare stat membru, ci rãs-punsuri adaptate la situaþia din fiecareþarã ºi corelate între ele. Sunt convinscã, în faþa acestor provocãri, unitateaeuropeanã se va consolida.

euROpeanul: România a susþinutconstant aderarea RepubliciiMoldova la UE, o datã cu zonaBalcanilor de Vest. Care este poziþiaComisiei Europene referitoare laperspectivele europene aleRepublicii Moldova, având învedere cã în Europa existã voci nuneapãrat pro-extindere?Leonard Orban: În prezent, Repu-

blica Moldova nu are perspective deaderare la Uniunea Europeanã. Recent,Uniunea Europeanã a adoptat o pro-punere vizând crearea unui parteneriatestic cu ºase þãri, printre care ºi Repu-blica Moldova. În condiþiile în careaceastã propunere va fi acceptatã, pro-cesul de apropiere a Republicii Moldovade Uniunea Europeanã va avansa înmod semnificativ.

PORTRET DDE CCOMISAR –– LLEONARD OORBAN, COMISAR EEUROPEAN PPENTRU MMULTILINGVISM

Data ººi llocul nnaºterii: 28 iunie 1961, Braºov, RomâniaStarea ccivilã: cãsãtorit, un copilStudii

1987 – 1992 - Facultatea deManagement, Academia de StudiiEconomice din Bucureºti, Economist1981 – 1986 - Facultatea de Mecanicã,Universitatea din Braºov, Inginerianuarie 2007 - Comisar European pen-tru Multilingvismdecembrie 2004 - decembrie 2006 -Secretar de Stat - Ministerul IntegrãriiEuropene - coordonator al pregãtiriiRomâniei pentru aderarea la UniuneaEuropeanã; - iunie 2006, ºef al delegaþiei Românieipentru negocierea aderãrii la SpaþiulEconomic European; - aprilie 2005, coordonator al poziþieiRomâniei referitoare la statutul deobservator activ la Uniunea Europeanã.decembrie 2004 - aprilie 2005 - Negociator ªef cu Uniunea Europeanã mai 2001 - decembrie 2004 - Negociator ªef Adjunct cu Uniunea

Europeanã1993 – 2001- Consilier parlamentar pentru Afaceri Europene ºiInternaþionale - Parlamentul României, Camera Deputaþilor din 1995, dupã intrarea în vigoare a Acordului de Asociere cu UniuneaEuropeanã, Secretar tehnic al Comitetului Parlamentar Mixt (CPM) UniuneaEuropeanã (UE) - România ºi al Delegaþiilor Parlamentului României laParlamentul European ºi COSAC; Responsabil de relaþiile cu Adunarea Parlamentarã a Cooperãrii Economicea Mãrii Negre (APCEMN).1986 – 1993- Inginer - Institutul de Cercetare Tehnologia Construcþiilor deMaºini (I.C.T.C.M.) Bucureºti, Întreprinderea de Antreprizã ConstrucþiiSpeciale Industriale ºi Montaj (I.A.C.S.I.M.) Bucureºti, Întreprinderea deTractoare Miercurea Ciuc.

Altele: Coordonator al procesului de elaborare a Strategiei post-aderare aRomâniei pentru perioada 2007 - 2013 Fost membru în diferite comisii parlamentare, cu implicaþii directe în proce-sul de aderare a României la Uniunea Europeanã Fost membru în Consiliul Economic ºi Social din România Semnatar, în calitate de Negociator ªef cu Uniunea Europeanã, al Tratatuluide Aderare a României la Uniunea Europeanã, 25 aprilie 2005, Luxemburg

4 Black Black 4

4 Black Black 4

4


dezvoltarea regionalã vãzutã altfel

Dincolo de analizã, laudã sau criticã,ce-a de-a patra putere din stat,presa, a mai fãcut ceva pentru fon-durile comunitare: a informat. Cumdomeniul finanþãrii europene pare,la prima vedere, mai degrabã plicti-cos decât senzaþional, jurnaliºtii„daþi” cu chestiunile uniunii suntmai degrabã documentariºti decâtºtiriºti. Sau aºa ar trebui sã fie. Iatãde ce, la sfârºit de an, am adunat dela câþiva dintre colegii noºtri aflaþichiar „în miezul regiunilor” câtevapãreri, sugestii, observaþii... din vâr-ful pixului. Sau tastaturii, dupã caz.

Ana Maria Sandu

Emanuel Drãguºin, jurnalist Realitatea TV(Alba-Iulia)

Împãrþirea teritoriului þãrii în cele opt re-giuni, în vederea unei dezvoltãri economi-ce dinamice ºi durabile, a reprezentat în-ceputul drumului cãtre o viaþã mai bunãpentru cetãþenii din România.

Din pãcate, acest mare mecanism nu afuncþionat din start chiar aºa cum ne-am fidorit, existând de multe ori o lipsã de sin-cronizare între cei implicaþi. Însã, în ciudaunor lipsuri, procesul de dezvoltare regio-nalã din þara noastrã a adus o schimbareîn bine ºi a contribuit la o mai bunã cu-noaºtere din partea multora, în privinþascrierii ºi implementãrii unui proiect cu fi-nanþare europeanã. În ceea ce priveºteactuala organizare pe regiuni a þãrii, con-sider cã este una bunã, o împãrþire pe maimulte unitãþi ar duce, aºa cum s-a maispus, la pierderea unor sume importantede bani alocaþi de UE.

Legat de activitatea ADR Centru, careîmi este cea mai cunoscutã, trebuie sãspun cã aici am vãzut proiecte de anver-gurã care s-au bucurat de succes, amvãzut o colaborare deosebit de bunã, din-colo de orice diferenþe politice, am vãzutoameni implicaþi ºi interesaþi cu adevãratca regiunea lor sã se dezvolte, ca locuitoriiregiunii sã beneficieze cu adevãrat de peurma unor investiþii fãcute corect.

Petru Done, jurnalist „Ziarul de Bacãu”

Comisarul european pentru Politici Re-gionale, Danuta Hübner, mã pune pe gân-duri. Cam de trei luni, de când ne-am în-tâlnit în Iaºi. Ce a vãzut la noi: o relativãsãrãcie, puncte tari ºi puncte slabe în felulcum abordãm propria dezvoltare regio-nalã. Despre cei de la capãtul lumii,„comorile ascunse” ale Europei, comisarulvorbeºte de investiþii comunitare de maimulte miliarde de euro în cunoaºterea zo-nelor, în ajutor pentru start-up – uri, în pro-iectele tinerilor agricultori. Evident, încazul celor aflaþi atât de departe e nevoie,mai întâi, de o cunoaºtere mai profundã.La noi, domnia sa crede cã se impunemaximizarea punctelor forte: de exemplu,prin inovaþie, prin turism, prin culturã...

Ei bine, un cuvânt mi s-a înfipt adânc încreier: inovaþie! Ce sã inovãm? Cum?Dacã o spune un comisar european cumultã experienþã, aºa o fi. Adicã, noi cambatem cãrãri bãtãtorite. Ar trebui sã schim-

bãm cu mai mult curaj drumul, sã fim maioriginali, sã uimim Europa ºi lumea cu maimult nou, cu mai mult progres.

Adicã, ce mai la deal, la vale: sã gândimaltfel, sã ieºim din stadiul de „regiuneultraperifericã” a unei civilizaþii precumcea francezã, care ne subordona, practic,pânã ºi în limbaj ºi maniere, acum vreosutã cincizeci de ani, sã fim un pic mainemþi, mai britanici ºi mai nu ºtiu cum,pentru a nu pomeni aici toatã EuropaUnitã.

Gina Bahor, jurnalist „Ziarul de Brãila“

În Regiunea de Dezvoltare Sud-Est, peProgramul Operaþional Regional, miza peAxa 1 este de peste 184 milioane de euro,aproape o treime din toate fondurile pusela dispoziþie prin cele cinci axe ale POR!Cel mai probabil, Constanþa va lua caima-cul acestor fonduri, în calitate de pol naþio-nal de creºtere, în timp ce Galaþi - Brãila,deºi împreunã ar fi trebuit sã aibã acelaºistatut - trebuie sã se mulþumeascã cu su-me mai mici, bani ce le vor reveni ca polide dezvoltare urbanã. Miniºtrii din maitoate partidele politice care au venit înBrãila ºi Galaþi au susþinut pe rând ideeadeclarãrii zonei menþionate ca pol de creº-tere economicã, dar s-a rãmas la nivelulvorbelor.

Pe româneºte, dacã zona noastrã ar fifost declaratã pol naþional de creºtere, amfi avut o dezvoltare mai echilibratã a Re-giunii Sud-Est, s-ar fi încurajat o evoluþieeconomicã beneficã pentru toþi. Mai suntºanse ca Brãila ºi Galaþiul sã se ridice laºtaiful pe care-l meritã? Greu de anticipat,mai ales în contextul politic actual, sfârºitde an ºi plinã crizã economicã mondialã.

Dan Toneanu, jurnalist publicaþia„Exclusiv” (Cãlãraºi)

În urmã cu câþiva ani, se vorbea de maimulte proiecte în infrastructurã menite sãdezvolte economic judeþe din sud-estulRomâniei. Scopul: redesenarea coridoru-lui IX pan-european. Spre surprindereamea, cam toate s-au ºi realizat. Proiec-tele, cãci efectul întârzie sã aparã. Zeci demilioane de euro din bugetul UniuniiEuropene, altele din visteria naþionalã ºiceva din bugetele locale s-au cheltuit pen-tru a fluidiza traficul greu pe alt segmentdin cadrul coridorului IX pan-european.Strategia avea drept menire scurtarea tra-seului practicat acum cu mai bine de 300de kilometri, prin Silistra, Cãlãraºi, Slobo-zia etc. O gândire bunã.

De doi ani, întreg proiectul este finalizatcap-coadã. În aceste condiþii, treaba artrebui sã meargã ca unsã. ªi totuºi, nueste aºa. Avem un feribot care traversea-zã Dunãrea numai în probe, iar la treabãeste pus bacul IAS-ului din zonã. Acumavem o infrastructura de invidiat, se parecã managementul este defectuos. Pesegmentul de drum de la Dunãre ºi pânãla autostrada A2, trec la fel de puþine ca-mioane, încât nu are rost sã pierzi vremeasã le numeri.

Cred cã nu vor exista prea curând pre-misele pentru care s-au fãcut toate inves-tiþiile: peste 50 de kilometri de ºosea rea-bilitatã, un punct vamal pe malul româ-nesc, un acostament complex pentru feri-bot, de peste opt milioane de euro.

Pãreri din vârful pixului

Ana Maria Sandu

Marþi, 25 noiembrie, Bucureºti. Eve-niment de tip „sã vorbim despre fon-durile structurale.” Ignorând cele treiproverbiale ceasuri rele ale unei zilede marþi, Ministerul Dezvoltãrii, Lucrã-rilor Publice ºi Locuinþelor încheia unciclu inedit de acþiuni. De ce inedit?Pentru cã, surprizã, nu a fost vorbade vreun seminar clasic, cu prezentãrielaborate ºi vorbitori despre axe,domenii sau criterii de eligibilitate.Dacã tema era aceeaºi – fondurilestructurale ºi absobþia lor – noutatea aconstat tocmai în modul de comuni-care ales, cel al atelierelor de lucru.

Astfel, în perioada 21 octombrie –25 noiembrie 2008, Ministerul Dezvol-tãrii, Lucrãrilor Publice ºi Locuinþelora derulat un proiect pilot care a con-stat în opt ateliere de lucru. Destinata-rii acestui demers au fost, desigur, po-tenþialii beneficiari ai fondurilor struc-turale derulate prin Programul Opera-þional Regional.

Deosebirea dintre aceste ateliere delucru ºi clasicele seminarii a fost ace-ea de schimbare a fluxului informa-þional. Participanþii au putut ei înºiºi sãparticipe la dezbateri, în cel mai firescmod cu putinþã, pentru cã locul prezi-diului a fost luat de mult mai eficientamasã rotundã. Pe scurt, participanþiiîºi notau pe o fiºã întrebãrile, nelã-muririle, sugestiile. Urma rãspunsulexperþilor. Pentru cei care nu au ajunsla aceste ateliere, toate aceste între-bãri ºi rãspunsuri vor putea fi gãsitepe site-ul www.inforegio.ro.

Prima impresie pe care þi-o lãsa unastfel de atelier de lucru era cea aunui alt fel de comunicare. Pur ºi sim-plu o discuþie directã între experþi ºicei care acum se gândesc sã acce-seze fonduri europene. Specialiºtii dela Autoritatea de Management a Pro-gramului Operaþional Regional, Direc-þia Generalã de Comunicare a Minis-terului Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publiceºi Locuinþelor ºi de la Agenþiile deDezvoltare Regionalã au fost cei cares-au implicat în derularea acestui pro-iect ºi care au livrat informaþii despreaxe, domenii, condiþii de eligibilitate.

Exemplele se dovedesc însã a fi,încã o datã, cel mai bun punct de ple-care când e vorba de lãmurit ceva.Iatã de ce discuþiile au fost presãratecu exemple concrete.

La aceste ateliere au participat ºibeneficiari ai unor proiecte de succesPHARE din România, care au legã-turã cu domeniile de finanþare POR.Prin simpla prezentare a rezultatelormuncii lor, povestind despre satis-

facþii, dar ºi despre obstacolele întâm-pinate, ei au fost dovada vie cã baniieuropeni pot fi folosiþi. Ce-i drept, prin-tr-un proiect bine documentat.

Deschiderea oficialã a acestor ate-liere de lucru a avut loc la Baia Mare,dupã care au urmat Timiºoara, TârguMureº, Ploieºti, Bacãu, Buzãu ºiRâmnicu Vâlcea. Timp de o lunã, ta-bloul comunicãrii despre cum se acce-seazã fondurile structurale a fost com-pletat în toate cele opt regiuni de dez-voltare ale þãrii cu aceste ateliere delucru.

Bucureºtiul a încheiat acest ciclu. Înplus, în capitalã au participat ºi doiexperþi din strãinãtate, Serge Peyre-longue din Franþa ºi Kees Suijker dinOlanda. Primul a dat ca exemplu unproiect de dezvoltare localã cu maimulte componente: turism, infrastruc-turã, valorificarea patrimoniului („Re-valorizarea patrimoniului regiunii Bida-soa -Txingudi”). Fostul controlor deproiecte, Kees Suijker, i-a sfãtuit pe

potenþialii beneficiari „cum sã nu facã“.Tot din Olanda au fost prezentate ºitrei proiecte de succes, douã axate peturism („Batavia“, „ABC Houseboats“)ºi altul pe dezvotarea IMM-urilor(„Technofund“).

Cel mai mult au avut de câºtigat ceicare acum se gândesc sã accesezeun fond structural. Organizatorii, spe-cialiºti de la Ministerul Dezvoltãrii, Lu-crãrilor Publice ºi Locuinþelor, au avutºi ei motive de bucurie. Peste 400 departicipanþi s-au arãtat interesaþi deacest nou mod de comunicare. Înplus, cei de de la minister au avut eiînºiºi de învãþat: unde mai trebuie lu-crat, care sunt dificultãþile cele maigreu de trecut pentru potenþialii bene-ficiari.

În fond, scopul comun este acelaºi:cât mai multe fonduri europene folo-site cu succes. Nici mass-media nu aufost insensibile la acest inovativ modde comunicare. Dovadã, acest re-portaj.

Atelierele de lucru:cum sã faci, cum sã nu faci!

5 Black Black 5

5 Black Black 5


5ADR-ologia

La doi ani dupã aderarea þãrii noas-tre la Uniunea Europeanã ºi cuexperienþa fondurilor de preaderareîn spate, putem spune cã regiunilenoastre au luat un start bun în cursafondurilor structurale. Cele optAgenþii pentru Dezvoltare Regionalãs-au adaptat neaºteptat de repedenoilor cerinþe. Astfel cã la sfârºit dean avem deja proiecte contractate,iar în numeroase locuri sumacererilor de finanþare depãºeºtebanii alocaþi. Interesantã estedirecþia cãtre care au mers, în acestan, toate Agenþiile pentru Dezvol-tare Regionalã: cea a reabilitãrii in-frastructurii rutiere. Fãrã a se afla în-tr-o competiþie, ADR-urile ºi-au cana-lizat eforturile spre acest domeniu,de importanþã majorã pentru dez-voltarea ºi apariþia afacerilor. Existãdeci interes pentru aceste fondurinoi, interes întreþinut de ADR-uriprintr-o continuã campanie de co-municare ºi informare. Campanie lacare, sperãm noi, a contribuit ºiaceastã publicaþie.

Ana Maria Sandu

Oltenii, campionii uneimari iubiri: fondurile

În luna aprilie, la Craiova se semna pri-mul contract cu finanþare europeanã pePOR. Axa prioritarã 2 – „Îmbunãtãþirea in-frastructurii de transport regionale ºi lo-cale” va deveni celebrã. Odatã porniþi peacest drum, cei de la ADR Oltenia ºi-aupãstrat ritmul, în portofoliul lor aflându-seacum cinci proiecte contractate. Motivulcanalizãrii atenþiei cãtre aceastã axã esteunul extrem de simplu: o investiþie îninfrastructurã atrage dupã sine o altã in-vestiþie.

Regiunea are o suprafaþã agricolã to-talã (de foarte bunã calitate) de peste 1,8milioane de hectare. Din acest punct devedere, existã o perspectivã asupra agri-culturii ecologice datoritã utilizãrii reduse,în ultima decadã, a fertilizatorilor chimici.

De asemenea, regiunea beneficiazã deimportante resurse hidroenergetice (Du-nãrea, Oltul, Jiul) ºi termoelectrice (bazi-nul carbonifer Jiu - Motru), Oltenia fiindzona din care provine cea mai importantãcantitate de energie – aproximativ treisferturi din totalul pe þarã.

O altã oportunitate de investiþii este tu-rismul, deloc de neglijat în regiune. Pen-tru toate acestea e nevoie de o infrastruc-turã de transport eficientã, la standardeeuropene.

În Banat, proiectele prind vitezã

Cu niºte caracteristici mai aparte - spa-þiu multicultural, multietnic ºi multiconfe-sional – Regiunea Vest nu are zone in-dustrializate cu fabrici ºi uzine de utilajgreu, ceea ce îi conferã un atu special dinpunctul de vedere al mediului.

Agricultura rãmâne importantã pentrueconomia acestei regiuni. Mai mult dejumãtate din suprafaþa totalã a regiunii oreprezintã terenurile agricole, de o cali-tate superioarã, nefiind tratate cu pesti-cide. Culturile bio ºi ecologice sunt unpunct forte al acestui sector.

Era de aºteptat ca aceastã regiune sãmeargã pe aceste oportunitãþi, dar nufoarte original, ci pãstrând linia naþionalã:bãnãþenii încheie anul cu cinci contractepe aceeaºi Axã prioritarã 2.

Existã mai multe motive pentru a in-vesti/demara o afacere în aceastã regiu-ne. Primul dintre ele este dinamismuleconomiei, dublat de o dezvoltare socio-economicã echilibratã. Mai adãugãm ºipoziþionarea geograficã deosebitã a re-giunii Vest. Tocmai legãturile tradiþionalecu Europa Centralã, pe coridoarele euro-pene IV ºi VII, constituie un avantaj pen-

tru investitorii care vor sã utilizeze regiu-nea Vest ca punct logistic pentru asam-blarea de produse ºi export. Un alt atu alregiunii este forþa de muncã calificatã.

Europa ºi Regiunea Nord-Vest

Din punct de vedere economic, Regiu-nea de Dezvoltare Nord-Vest (Transilva-nia de Nord) este, dupã regiunea Bucu-reºti - Ilfov, cea mai atractivã. Faptul sedatoreazã specificitãþilor pieþei muncii,prezenþei investiþiilor strãine, afluxului detehnologii moderne. Relevant este faptulcã sectorul de servicii a ajuns sã ocupe opondere mare din totalul economiei regio-nale, de aproape 50%, având ca ramurisemnificative comerþul ºi turismul.

Economia regiunii este în plinã dez-voltare, cu o creºtere economicã dinami-cã în ultimii ani, în sectoare precum con-strucþiile, industria de textile, industria demaºini ºi echipamente. Sunt reprezentateaici aproape toate ramurile industriale ºiun numãr tot mai important de firme strã-ine majore.

Cu toate cã încheie anul având în por-tofoliu douã proiecte contractate pe ace-eaºi axã a reabilitãrii infrastructurii rutiere,specialiºtii de la ADR Nord-Vest au acor-dat egalã importanþã promovãrii politiciide dezvoltare ºi accesãrii banilor euro-peni.

Turism, industrie, agriculturã – aºii RegiuniiSud-Est

Strategia de dezvoltare regionalã a ce-lor din Regiunea Sud-Est se bazeazã petrei mari domenii-oportunitãþi: turism, in-dustrie ºi agriculturã. Litoralul, Delta Du-nãrii, monumentele naturale ºi siturile is-torice fac din aceastã regiune o atracþieturisticã deosebitã.

Un nou drum pentru „Drumul Mãrii”este proiectul contractat în acest an nudoar pentru a facilita accesul la MareaNeagrã, ci ºi pentru a da un imbold dez-voltãrii regionale.

La capitolul industrie, Regiunea Sud-Est marºeazã pe continua ºi susþinuta

dezvoltare a câtorva oraºe: Constanþa,Galaþi, Brãila. Profitând de deschidereageograficã, atât la Dunãre, cât ºi la MareaNeagrã, în regiune este bine dezvoltatãindustria construcþiilor navale. În ansam-blu, specificul centrelor urbane ale aces-tei regiuni este dat de industria petrochim-icã, metalurgicã, a materialelor de con-strucþii ºi de cea textilã. Pe lângã mareaindustrie, nu sunt deloc de neglijat IMM-urile, aflate în numãr mare pe cuprinsulîntregii regiuni.

Considerat odatã „grânarul Europei”,Bãrãganul are astãzi o producþie de ce-reale cu o valoare mai micã decât cea aproducþiei de vin. Regiunea Sud-Est sepoate mândri cu o suprafaþã viticolã careînsumeazã mai mult de o treime din tota-lul podgoriilor din România.

În Moldova, pe lângãbusuioc rãsar ºi proiecte

Din punct de vedere economic, regiu-nea beneficiazã de un uriaº potenþial tu-ristic, iar industria textilã este consideratãramura cu cea mai rapidã creºtere.

Costul scãzut al forþei de muncã faceca aceastã regiune sã fie deosebit deatractivã pentru unii investitori. La aceas-ta se adaugã ºi facilitãþile de transport.Acestea au fost mult îmbunãtãþite, atât îninteriorul regiunii, cât ºi în exterior, exis-tând o reþea extinsã de transport feroviarºi aeroporturi în trei dintre centrele urbaneale zonei – Bacãu, Iaºi ºi Suceava.

Douã drumuri din Regiunea Nord-Estsunt pe cale de a fi la standarde europenecu ajutorul banilor comunitari. Aºa cumne-am obiºnuit deja, nici cei de la ADRNord-Est nu ies din tipar ºi preferã tot Axaprioritarã 2 – Îmbunãtãþirea infrastructuriide transport regionale ºi locale.

Centru, o regiune centratãpe succes

Particularitatea regiunii este datã demulticulturalism. Diversitatea etnicã ºi cul-turalã favorizeazã schimburile între regiu-nile europene, iar tradiþiile locale suntbine conservate ºi puse în valoare, în toa-te judeþele din Regiunea Centru.

De altfel, un municipiu reprezentativ dinaceastã regiune a reuºit sã elaboreze ºisã gestioneze, cu mult succes, programul„Sibiu – Capitalã culturalã europeanã”.Acest proiect a fost una dintre cele maimari realizãri ale României în anul inte-grãrii europene ºi a venit exact din regiu-nea cea mai diversificatã etnic din þarã.

Turismul este unul dintre cele mai dina-mice sectoare economice care însã nu aatins dezvoltarea cerutã de importantulpotenþial turistic al regiunii. RegiuneaCentru deþine 60% din pensiunile ruraleale României ºi este a doua pe þarã în pri-vinþa structurilor de primire turisticã ºi anumãrului de turiºti cazaþi.

Nu doar turismul ºi continua dezvoltarea acestuia i-a fãcut pe cei de la ADR Cen-tru sã promoveze intens reabilitarea infra-structurii rutiere. Deficienþa acesteia adus, de-a lungul timpului, la pierderea efi-cienþei economice. Se pare cã una dintremetodele bune de a accesa fonduri eu-ropene este sã îi întrebi pe alþii cum aufãcut. Evenimentul, pe numele sãu com-plet „Programul Operaþional Regional,Programele de cooperare teritorialã aleUniunii Europene ºi rolul Biroului de Re-prezentare al Regiunii Centru la Bruxellesîn facilitarea accesãrii acestora“, a datroade.

Muntenia, între varietatearesurselor ºi oportunitãþilede afaceri

Aceastã regiune „se învârte” în jurul Bu-cureºtiului, ceea ce îi conferã un statut

special din punctul de vedere al aface-rilor. Infrastructura sa rutierã lasã însã dedorit. Iatã de ce, cei de la ADR Sud-Mun-tenia ºi-au luat ca prioritate exact reface-rea drumurilor, axa pe care au ºi încheiatun contract.

Regiunea stã bine la capitolul resursenaturale: petrol, gaze, ape termale, sareºi cãrbuni. Nu este de neglijat nici faptulcã Muntenia are aproape o cincime dinsuprafaþã împãduritã a þãrii, asigurân-du-se astfel parte din materia primã pen-tru ramura construcþiilor.

Regiunea Muntenia are însã ºi alteoportunitãþi: agriculturã, zootehnie, pisci-culturã, apiculturã, potenþial turistic. Sudulregiunii este caracterizat prin vastesuprafeþe agricole, cele mai multe fiind înproprietate privatã.

Bucureºti – strict dezvoltat

Regiunea Bucureºti – Ilfov este o regiu-ne atipicã. Se deosebeºte de celelalte re-giuni ale României, pe de o parte, datoritãfaptului cã este amplasatã ca o enclavã încadrul regiunii de dezvoltare Sud-Munte-nia ºi, pe de altã parte, deoarece în cadrulei se aflã Bucureºti, capitala þãrii, o aglo-meraþie urbanã de peste douã milioanede locuitori.

Capitala conferã regiunii o forþã ºi o di-namicã economicã net superioare celor-lalte regiuni, un nivel ridicat al PIB-ului ºio structurã socialã ºi profesionalã de unînalt standard la nivel naþional.

Regiunea Bucureºti - Ilfov reprezintãcea mai mare aglomerare industrialã aRomâniei, în care sunt prezente toate ra-murile industriale.

Din punct de vedere al ocupãrii pe sec-toare de activitate, la nivel regional se re-marcã disparitãþi largi. Astfel, dacã în Bu-cureºti se înregistreazã cel mai alert ritmde creºtere a unor sectoare precum con-strucþiile ºi imobiliarele, o evoluþie rapidãînregistrând ºi activitãþile de comerþ cuamãnuntul, de distribuþie ºi de manage-ment, judeþul Ilfov se confruntã cu aban-donarea activitãþilor agricole.

În ansamblu, având o dezvoltare eco-nomicã atât de mare, aceastã regiune arealocate cele mai puþine fonduri europenela nivel naþional. Acestea se aflã încã înetapa de comunicare ºi informare.

Opt regiuni, o singurã axã,un an de dezvoltare



6


misterele ministerelor

Prioritãþile anului 2009pentru POR:

Finalizarea procedurii de evaluare, selecþie ºicontractare pentru proiectele aflate la sfârºitul anului2008 în diferite faze de evaluare (pentru toatedomeniile majore de intervenþie, mai puþin 1.1 ºi 5.3).

Operaþionalizarea completã a mecanismelorprocedurale prevãzute pentru Axa 1 – Poli decreºtere (elaborare Planuri Integrate de Dezvol-tare ºi finalizarea Planurilor de Acþiune, desem-narea coordonatorilor de poli de creºtere, în-ceperea finanþãrii proiectelor individuale)

Lansarea unui nou apel de proiecte pentruDMI 4.3 - dezvoltarea microîntreprinderilor (esti-mat februarie 2009)

Finalizarea evaluãrii ºi selecþiei pentruPlanurile Integrate de Dezvoltare (centre urbane),pentru care termenul limitã de depunere este mar-tie 2009. În funcþie de banii rãmaºi disponibili, dupãselecþia PID, se va lansa un nou apel de proiecte.

Promovarea POR prin implementareaPlanului de Comunicare ºi a Planului de Acþiunipentru anul 2009.

Se va evalua impactul POR pe DMI 4.2, învederea aducerii corecþiilor necesare.

Sursa: Gabriel Friptu, directorul Autoritãþii de Management POR

În 2008 în cadrul POR au fost aprobate 648 deproiecte din care:

Axa 2DMI 2.1 nr. proiecte 128

Axa 3DMI 3.1 nr. proiecte 11DMI 3.2 nr. proiecte 13DMI 3.3 nr. proiecte 1DMI 3.4 nr. proiecte 16

Axa 4DMI 4.1 nr. proiecte 4DMI 4.3 nr. proiecte 437

Axa 5DMI 5.1 nr. proiecte 15DMI 5.2 nr. proiecte 23

De menþionat cã acestea reprezintã numãrulproiectelor care au fost evaluate tehnic ºi financiarºi care au întrunit punctajul minim admis.

Pânã în prezent au fost semnate 32 contractede finanþare.

Valoarea totalã a contractelor semnate în anul2008 este de 1.058.323.766,88 lei, din care finan-þare nerambursabilã FEDER 755.154.651,26 lei

Cele mai solicitate domenii majore de inter-venþie sunt:

• 4.3 – 777 proiecte depuse• 2.1 – 208 proiecte depuse• 5.2 – 91 proiecte depuse

Cele mai puþin solicitate domenii majore deintervenþie sunt:

• 5.3 – nici un proiect depus• 3.3 – 1 proiect depus

Proiectul cu cel mai mare buget aprobat pe2008 – „REABILITARE DRUMURI JUDEÞENEDJ 665, KM 0+000–54+500 SI DJ, KM 0+000-4+300”, beneficiar Consiliul Judeþean Gorj,Regiunea Sud-Vest Oltenia, în cadrul domeniuluimajor de intervenþie 2.1., valoarea totalã a con-tractului este 92.371.337,99 lei, din care65.472.752,67 lei finanþare nerambursabilãFEDER

Pânã în prezent, au fost semnate 32 con-tracte de finanþare. Cofinanþarea naþionalã pentruaceste contracte este 109.066.012,99 lei.

În prognoza economicã de toamnã,realizatã de Comisia Europeanãpentru perioada 2008 - 2010, pen-tru România, sunt anticipate urmã-toarele evoluþii:

În a doua parte a anului 2008, seaºteaptã o moderare a cererii interne. Vaexista încã o mare ratã a creºterii eco-nomice, de 8,5% pentru anul 2008, rezul-tat al unei evoluþii pozitive a agriculturiidupã seceta din 2007;

Se anticipeazã o reducere a creºteriieconomice la 4,75% în 2009 ºi la 5% în2010;

Cererea internã va scãdea ºi ea dincauza unor condiþii de creditare mai dureinduse de politica monetarã ºi de situaþiafinanciarã mondialã

Se aºteaptã o scãdere a deficitul decont curent de la aproape 14% din PIB în2007 la circa 12,5% în 2010

Rata ºomajului a scãzut la un nivelrecord de 6% în prima parte a anului2008. Deficitul de forþã de muncã a dus lacreºteri ale salariilor, care au crescutpânã la 25% în iulie 2008. Se aºteaptã caºomajul sã creascã puþin în 2009 ºi în2010 sã revinã la un nivel mai scãzut

Salariile ºi fluctuaþiile ratei de schimbau alimentat o inflaþie care se aºteaptã sãajungã la 7,75% în 2008, faþã de 4,9% în2007. Pentru 2009 se aºteaptã ca inflaþiasã scadã la 5,75%, iar în 2010 la 4%

Previziunile comisiei vorbesc despreo atenuare gradualã a creºterii econo-mice. Efectele crizei financiare asupra co-merþului, a sectorului financiar ºi a încre-derii ar putea duce la reduceri mai rapideale exporturilor ºi cererii interne;

Se aºteaptã o deteriorare a deficituluibugetar de la 2,6% din PIB în 2007 laaproape 3,5% din PIB în 2008. Au fost

implementate o serie de amendamentebugetare, iar veniturile din taxe au fostfolosite în principal pentru creºteri salari-ale, subvenþii ºi transferuri sociale;

Investiþiile publice rãmân la acelaºinivel din PIB ca ºi în anul 2007;

În 2009 se aºteaptã ca deficitul sãcreascã pânã la 4% din PIB din cauzacreºterii pensiilor, iar dacã politicile rãmânneschimbate, deficitul bugetar se aºteap-tã sã rãmânã peste 3,5% din PIB ºi în2010. Un cost al reformei pensiilor de0,3% din PIB este inclus în previziuneaprivind deficitul pentru 2010

Existã riscuri considerabile privinddeficitul ridicat, iar în contextul vulnerabilitã-þilor macroeconomice, ar putea fi nevoie depolitici fiscale mai restrictive. Existã risculmajor al creºterilor salariale ale sectoruluipublic încã din 2008, dacã se va implemen-ta decizia de majorare cu 50% a salariilorprofesorilor. Aceastã decizie ar putea atra-ge cereri similare din întreg sectorul public.

Existã riscul ca veniturile sã scadã, maiales dacã are loc ºi o atenuare a creºterii.Ar putea exista presiuni suplimentareprivind cheltuielile publice înainte dealegerile din 2008 ºi 2009.

Prognoza CE 2008 – 2010 pentru România

STATISTICIAngela Avram

(urmare din pagina 1)

euROpeanul: Faptul cã Axa 2 este axa vede-tã, axa care prezintã cel mai mare interes, nudezechilibreazã cumva situaþia?László Borbély: De aceea am acordat pentru

Axa 1, care e mult mai complicatã, dezvoltareaurbanã integratã, mai mulþi bani, cei mai mulþi bani.Deocamdatã sper cã vom putea ºi cheltui aceºtibani. La Axa 2, care se referã la infrastructura loca-lã ºi regionalã, este normal sã fie cele mai multeproiecte, dar aici trebuie completat. De aceea, amprezentat guvernului o propunere de-a mea, ca sãpornim, în paralel, un program de dezvoltare ainfrastructurii regionale ºi locale care a fost ºi apro-batã, aºa cum a fost Ordonanþa 7, care se refereala infrastructura ruralã ºi care era o completare laSAPARD ºi alte programe europene ca PNDR.Dacã guvernul care vine nu porneºte un asemeneaprogram, ne vom împotmoli, pentru cã fondurile eu-ropene nu ajung, deci trebuie ca bugetul sã echili-breze acolo unde nu sunt destui bani pentru infra-structura localã ºi regionalã.

euROpenul: Cum vi se pare prezenþatemelor europene pe agenda publicã internã? Este în profunzime sau doar cevasuperficial?László Borbély: Nu ºtiu din vina cui, probabil

cã fiecare trebuie sã facã mai multe, pentru cã te-mele europene nici pe departe nu apar în profunzi-mea în care ar trebui sã aparã. ªi nu vorbesc decheltuirea banilor europeni neapãrat sau de pro-gramele operaþionale, unde noi am încercat sã co-municãm cât mai mult, ci vorbesc de temele euro-pene mari, faþã de care România ar trebui sã aibão atitudine proactivã, sã negocieze, mai ales cãsuntem a 7-a þarã din UE ca mãrime. Din pãcate,nu vãd nici la nivelul autoritãþilor o asemenea ati-tudine, care nu trebuie sã fie una negativistã, ci tre-buie sã fie una proactivã, sã avem un punct devedere foarte clar formulat. Pe de altã parte, nu vãdacest interes nici la nivelul autoritãþilor locale, carear putea sã fie mult mai active. Eu cred cã în anii

care urmeazã trebuie sã avem atenþia îndreptatãîn primul rând spre a explica procedurile europene,care sunt temele mari. Eu nu am prea vãzut nici înmedia aceste teme. De exemplu, preºedinþia cehãse preia în zilele acestea. Ar trebui sã fie o discuþiepublicã în acest sens: care sunt prioritãþile peaceastã preºedinþie cehã, pentru cã fiecare preºe-dinþie are probleme specifice, ºi care este atitudi-nea României în aceastã problematicã. Va ajunge,evident ºi România sã aibã preºedinþia Uniunii Eu-ropene. Trebuie sã vedem cum ne raliem sau cepuncte de vedere avem. În plus, eu cred cã, în con-textul acestei crize economice, banii europenidevin mult mai importanþi, pentru cã sunt bani si-guri, care pot fi accesaþi. Dacã nu sunt accesaþi, sepierd. ªi dacã vorbim de acccesare, trebuie sã vãspun cã la programele PHARE noi nu numai cã

am recuperat acele rãmâneri în urmã, ci chiar amcontractat mai mult decât aveam fonduri alocate,este vorba de 114%, pentru cã am obþinut bani dela alte ministere care nu au reuºit sã încheie con-tractarea. Iatã un succes pentru MDLPL care aratãcã trebuie sã te lupþi pentru banii europeni pentrucã sunt bani siguri. În rest, ceilalþi bani depind decreditare, depind de buget, depind de alte resurse.

euROpeanul: Dar ºi banii europeni presupun niºte condiþii: cofinanþarea careînseamnã alocare bugetarã…László Borbély: Nu va fi o problemã cu cofi-

nanþarea. Dar cu derularea programelor, da. Este oprovocare capacitatea administrativã de a derulaprogramele. De fapt, aceasta este marea provo-care pentru urmãtorii ani.

Ora bilanþului

Interviu cu László Borbély, ministrul Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publice ºi Locuinþelor

Vasile Lascãr: „Voesc sã fac din administraþie o a doua magistraturã“




7proiecte de povestit

Bibliotecã vorbitoareNu trebuie sã vezi ca sã crezi... în eurofonduri !Încalc orice regulã jurnalisticã ºiîncep cu concluzia reportajului: ba-nii vorbesc! Banii europeni... Acumsunt sigur cã vor rãmâne în faþa pa-ginii numai cei cu adevãrat intere-saþi de ce poþi face cu finanþãrileeuropene. În fapt, sunt destule filmede Oscar care încep cu sfârºitul, pen-tru ca apoi sã dea timpul înapoi ºi sãaflãm cum de s-a ajuns în punctulculminant. Bineînþeles, indiferentdacã respecþi sau nu cronologia lite-rar-artisticã clasicã, intriga e tot lamijloc. În cazul de faþã, intriga e ur-mãtoarea: stimulaþi de finanþareaeuropeanã, nevãzãtorii din Bucureºtiau adunat, din donaþii proprii,10.000 de euro. Acum cred cã v-amincitat destul încât sã doriþi aflareaîntregului scenariu despre cum aluat fiinþã, în sectorul 2 al Capitalei,biblioteca sonorã pentru nevãzãtori.

Rãzvan Petriºor

Cei trei clarvãzãtoriIronic, dar tonic pentru un reporter care

cautã sã livreze orice informaþie tapetatãcu emoþie, imobilul, cu adresa în VatraLuminoasã, în care se aflã biblioteca, arela parter un laborator de opticã medicalã.Iar intrarea în bibliotecã (mai exact, pereþiiexteriori care încadreazã uºa), e intens„decoratã“ în grafitti, cu expresii din folclo-rul tribunelor. Ar fi nepotrivit sã le repro-ducem. Din fericire, cei care frecventeazãbiblioteca nu pot vedea murdãria expresi-ilor mâzgãlite de... vãzãtorii din cartier. In-teriorul n-are însã nicio legãturã cu exteri-orul. Auster ºi primitor în acelaºi timp,spaþiul apartamentului transformat în bi-bliotecã nu conþine niciun obiect în plus.Totul e strict funcþional sau, în orice caz,are o utilitate precisã. „Iniþiativa acestui

proiect este meritul a trei persoane. Suntcei care au lucrat la ideea de a înfiinþa obibliotecã cu cãrþi audio pentru nevãzã-tori, cât ºi cei care au lucrat la proiect pen-tru gãsirea banilor necesari. Unde altun-deva decât printre fondurile europene?Una dintre aceste persoane este aici defaþã”, þine sã intre prima în discuþie, doarpentru a-ºi nominaliza partenerii de pro-iect, Simona Soare, bibliotecarul-crainicºi administrator al bibliotecii sonore. „Defaþã” era scriitorul orb Radu Serciu Ruba,preºedintele Asociaþiei Nevãzãtorilor dinRomânia. „Nu, eu nu sunt decât tartorultehnic”, se autoexclude din cercul meritu-oºilor Ruba. ªi predã mai departe ºtafetagloriei: „Iniþiativa a fost a directorului Bi-bliotecii Metropolitane, Florin Rotaru, ºi aAlexandrei Ionescu – Titu, critic de artã.Ei ne-au învãþat cum sã întocmim docu-mentaþia astfel încât sã nu ratãm obþi-nerea finanþãrii. În ceea ce mã priveºte,

am fost doar consultant tehnic pentru cãºtiam cum se poate pune în practicãacest proiect”.

Ce carte ai mai ascultat în ultimul timp?

Pe 7 martie 2007, în cartierul Vatra Lu-minoasã, pe Bulevardul Mihai Bravu nr.116, se inaugura prima bibliotecã publicãpentru nevãzãtori ºi ambliopi din Româ-nia, ca filialã a Bibliotecii Metropolitanedin Bucureºti. Rod al obþinerii ºi cheltuiriicu bunã-ºtiinþã al celor 28.500 de euro,finanþare prin EUROART. Este o bibliote-cã sonorã, ceea ce înseamnã cã are unfond de carte audio audio-book, dupã ter-minologia englezã - carte vorbitã, în ro-mâneºte - ºi se adreseazã în primul rândcititorilor-nevãzãtori tineri.

Biblioteca Publicã pentru Nevãzatori ºiAmbliopi are un personal format din... doioameni: bibliotecarul-crainic Simona Soa-

re ºi un colaborator plãtit cu jumãtate denormã. Fondul de carte vorbitã numãrã3.000 de ore de înregistrare, transpusepe casete ºi compact-discuri (în formatmp3), la care se adaugã câteva zeci decãrþi tipãrite în alfabetul Braille. Bibliotecaare o reþea de calculatoare cu dotãri spe-ciale, printre care ºi softul de traducere înlimbaj vorbit (voce sinteticã) a textelorscrise.

IntrigaÎncântaþi de proiectul finanþat prin

EUROART, nevãzãtorii din Bucureºtis-au apucat sã strângã 10.000 de eurodin donaþii de la membri pentru constru-irea unui centru de multiplicare. Dupã cecãrþile se citesc sau se scaneazã la bi-blioteca din Vatra Luminoasã, ele ar tre-bui multiplicate ºi preluate de asociaþiilede nevãzãtori din toata þara.

Soft scump, dar nu... la vedere!

Mare parte din finanþarea europeanã,peste 15.000 de euro, a fost cheltuitã pe

softul care transformã textul scris în textvorbit. S-au organizat ºi cursuri de limbistrãine (englezã, spaniolã, italianã ºi fran-cezã) pentru nevãzãtori. Acum, bibliotecae frecventatã, dupã afirmaþiile SimoneiSoare, de vreo 200 de persoane, majori-tatea elevi ai Colegiului postliceal denevãzãtori din Vatra Luminoasã, dar ºi destudenþi.

Cei care vin la bibliotecã doresc fie sã lise scaneze cãrþi, fie sã preia cãrþi scana-te, fie sã cearã multiplicarea unor cãrþiaudio. Serviciile sunt gratuite. Operaþiu-nile de transformare computerizatã a tex-tului scris în text vorbit sunt urmãtoarele:cãrþile tipãrite se scaneazã paginã cu pa-ginã, sunt trecute apoi printr-un soft carerecunoaºte textul ºi transformate înWord. Ce se întâmplã mai departe ne-aexplicat Radu Ruba. „Orice text scris pecare-l ai în calculator este citit de voceaelectronicã. Aceasta transformã literele însunete potrivite regulilor de citire ale limbiipe care o alegi. Adicã, dacã pe un text en-glezesc pui programul de limba englezã,«vocea» citeºte corect. Dar dacã pe ace-laºi text pui programul de limba spaniolã,citeºte aiurea. Softul de sonorizare a tex-tului în românã se numeste win-talker ºi afost conceput de un ceh, Rostislaw Sa-cek. Dar pentru cã acest program are omicã problemã – vocea sinteticã estemult prea metalicã – nevãzãtorii noºtrifolosesc softul de italianã, care e foarteasemãnãtor celui de românã, doar cã seaude mult mai bine“.

Nu doar orbii beneficiazã de servicii delecturã, ci ºi slab vãzãtorii (ambliopii).Pentru aceºtia existã un echipament spe-cial (numit lupa electronicã sau mega-scop) care poate mãri de 64 de ori literelecãrþii ºi le afiºeazã pe ecran, astfel încâtele pot fi citite chiar ºi de cei cu vedereaextrem de slabã.

Proiect: „Bibliotecã Publicã pentruNevãzãtori ºi Ambliopi”Finanþare: EUROARTValoarea ffinanþãrii: 28.500 euroBeneficiar: Biblioteca Metropolitanã(Primãria Municipiului Bucureºti) ºiAsociaþia Nevãzãtorilor din RomâniaDe cce? Pentru cã, în momentul de faþã,Asociaþia Nevãzãtorilor din Românianumãrã 80.000 de nevãzãtori ºi slabvãzãtori, repartizaþi în 30 de filiale.Numai o treime dintre ei au acces laliteraturã Braille, iar tendinþa pe planmondial este înlocuirea bibliotecilorBraille cu cele sonore.

Nino, nino..., finanþare europeanã, vino!SMURD a descarcerat o bucatã din fondurile structuraleÎntreb ºi eu: 99 de milioanede euro? (Urmeazã un testimonial, la câteva secundedupã rostirea întrebãrii, acãrui stenogramã e perfectdescifrabilã, spre deosebirede mult prea gâlgâitele vorbeale subsemnatului – n.aut.).Mi s-a împleticit limba îngurã. Ba chiar, între a cinceaºi a ºasea silabã, a rãmasîncarceratã între molarii 5 ºi6. Ce sã fac, sã sun la 112? Sã cer ajutorul SMURD-ului?Nicidecum, vreþi sã râdã demine când o sã le spun cumam ajuns sã provoc ºi, simultan, sã ajung victimaaceluiaºi accident bucal?Vouã, doar vouã pot sã vãmãrturisesc: 99 de milioanede euro poate încasa sistemulde intervenþie ºi urgenþãmedicalã SMURD, prin acce-sarea fondurilor structurale,pentru dotarea, la nivelulîntregii þãri, cu echipamentede ultimã generaþie. De laaparaturã de resuscitat pânãla elicoptere. Trebuie doardescarcerat dezinteresul unorºefi de Consilii judeþene carenu înþeleg sau nu pot sã înþe-leagã norocul care dãdupeste poporul cu – spreexemplu – cele mai multe ºigrave accidente rutiere dinEuropa: proiectele trebuiedoar depuse ºi vin banii, nuintrã în nicio competiþie deeligibilitate!

Rãzvan Petriºor

La cumpãrat de...ambulanþe

„Sunt fonduri alocate pe regiuni,proporþionale cu dezvoltarea eco-nomicã a regiunii, numãrul locui-torilor. Singurul lucru care se cereeste ca toate consiliile judeþenedin regiune sã se asocieze, sã for-meze o asociaþie cu un reprezen-tant legal care va depune pro-iectul ºi care va urmãri cum ºi pece se cheltuiesc banii”, nu simpli-ficã, ci exemplificã cum stã treabacu finanþarea de 99 de milioanede euro Raed Arafat. Ctitor (cu-vânt plin de sens ºi fãrã conotaþiinegative prin alãturarea la sub-stantivul propriu „Raed Arafat” –

n.aut.) al serviciului SMURD, înurmã cu 11 ani, la Târgu Mureº ºi(la data scrierii reportajului) subse-cretar de stat în Ministerul Sãnãtãþii.

Ce se cumpãrã cu aceste 99 demilioane de euro? Viaþã. Detaliat,rãspunde tot Arafat: „Echipamen-te nu numai pe linie medicalã, ci ºipentru intervenþia pompierilor încaz de urgenþã medicalã. Fondu-rile structurale merg pentru dotãrispecifice pentru operaþiuni de sal-vare, cum ar fi maºini de inter-venþie la descarcerare. Avemfoarte puþine echipamente pentrudescarcerare grea, cum ar fi cazulaccidentelor de tren, autocare, deavion ºi aºa mai departe. Se do-reºte cumpãrarea de echipa-mente de decontaminare chimicã,

nuclearã. Se pot cumpãra din fon-duri structurale 340 de ambulanþepânã în 2010. Existã ºi o cererepentru ºase elicoptere pentru a seinterveni ºi pe calea aerului în si-tuaþii de urgenþã medicalã. Existãdoar douã, acum, în dotarea Mi-nisterului de Interne, la standardeeuropene“.

Teoria becurilorlegate în serie

Regiunea trebuie sã întoc-meascã proiectul la timp, sã ob-þinã un aviz de la Inspectoratulpentru Situaþii de Urgenþã, pentruconcept ºi dotare. Urgent, sã-idãm cuvântul subsecretarului destat, acelaºi Arafat: „Pânã acum,numai Regiunea Centru, cu con-

ducerea la nivelul judeþului Mureº,a terminat ºi depus proiectul. Altecâteva regiuni lucreazã la dosar,iar în destule locuri, Consiliile ju-deþene au probleme de comuni-care. ªi repet, dacã un judeþdintr-o regiune nu-ºi face partealui de treabã, toatã regiunea pier-de finanþarea, adicã ºi celelalte ju-deþe care ºi-or fi fãcut la timp te-mele“.

Am înþeles. E ca la becurile le-gate în serie. Se stricã unul, nu semai aprind nici celelalte. Sã ve-dem cum merge... instalaþia înBucureºti – Ilfov. Aflãm rãspunsulnu de la vreun electrician, ci de laomul care foloseºte volþii, binenumãraþi, pentru a resuscita inimibolnave: Bogdan Opriþa, mediculºef al SMURD Bucureºti. „Bucu-reºtiul e în grafic, aºteptãm Ilfovul.Avem nevoie ca de aer de dotãrisuplimentare. Am avut 2.770 deintervenþii în ultimele trei luni, iarechipamentul nostru, de la apara-turã pânã la ambulanþe, se uzea-zã rapid. Ambulanþele se declan-ºeazã în câteva luni, la ritmul nos-

tru de lucru ºi ajung sã fie bunenumai la mutat bolnavi de la unspital la altul”.

Dacã SMURD are nevoie debanii europeni pentru a salva vieþi,eu unul nu vreau sã am nevoie deSMURD vreodatã. Dar, în afarãde valoarea finanþãrilor europeneºi modul cum pot fi obþinute, restule imprevizibil.

Proiect: „Dotare SMURD ºi ISU“Finanþare: FONDURI STRUCTURALEValoarea ffinanþãrii: 99 000 000 euroPerioada dderulãrii: pânã în 2010Beneficiari: SMURD, centrele ISUDe cce? Pentru cã România nu are echipament de descarcerare grea(accidente de avion, autocare, trenuri), iar pe domeniul rutier sun-tem þara europeanã cu cele mai multe ºi mai grave accidente decirculaþie din Europa.

Raed Arafat

8 Black Black 8

8 Black Black 8

8


lumea, uniunea ºi noi

CRÍZÃ = fazã primejdioasã ºihotãrâtoare în viaþa socialã, con-stând într-o manifestare violentã acontradicþiilor economice, politice ºisociale (Noul dicþionar explicativ allimbii române, ediþia 2002)

CRÍZÃ = manifestare violentã acontradicþiilor (economice, politice,ideologice, militare etc.). O crizãeconomicã = fazã a ciclului econo-mic în care se formeazã un surplusrelativ de mãrfuri în raport cu capa-citatea de cumpãrare limitatã apopulaþiei, ceea ce duce la scãdereaproducþiei, la falimente, ºomaj etc.(Marele dicþionar de neologisme,ediþia din 2000)

CRÍZÃ, crize = manifestare a unordificultãþi (economice, politice,sociale etc.); perioadã de tensiune,de tulburare, de încercãri (adeseadecisive) care se manifestã în soci-etate. (Dicþionarul explicativ al limbiiromâne, ediþia 1998)

CRÍZÃ = manifestare violentã acontradicþiilor; moment periculos ºidecisiv; tulburare. Crizã economicã= stagnare ºi perturbare a vieþii eco-nomice (Dicþionar de neologisme,ediþia din 1986)Iatã câteva definiþii date termenuluicrizã de cãtre cele mai prestigioasepublicaþii academice româneºti. Îmipermit sã mai adaug una: orice esteieºit din comun se numeºte crizã.Totul este ce anume înþelegem,fiecare dintre noi, drept „comun”.

Grigore Vîrsta

Pe nepusã masãNici nu ne-am revenit bine noi, euro-

penii, din mahmureala de Paºti de anulãsta, cã ne-a ºi lovit criza, prima pe anul2008: era vorba atunci de explozia preþu-rilor la alimente. Din toate pãrþile eramavertizaþi cã „vine foametea”. Posturi deradio ºi de televiziune, mai ales cele pro-filate pe ºtiri, ne bombardau neuronii cumcã „e de rãu”, cã „am încurcat-o“. Îmi faceplãcere sã vã aduc aminte cã atunci noi,cei de la euROpeanul, am reacþionat ºiam demontat piesã cu piesã argumentelecelor care încercau sã inducã ideea cã vaveni foametea. Argumentul principal alcelor speriaþi era concurenþa între bio-combustibili ºi mâncarea de fiecare zi aomenirii. Nu spunem cã aceastã idee afost lansatã de companiile petroliere careîºi simþeau ameninþate profiturile, în con-diþiile în care procentajul de combustibilverde creºtea în consumul de carburanþial planetei, iar sursele de energie regen-erabilã sunt din ce în ce mai exploatatepe toate meridianele. Explicaþiile noastreerau simple. Vi le reamintim: populaþiaAsiei trece de trei miliarde, adicã de jumã-tate din cea globalã. În urma avansuluitehnico-ºtiinþific, atât speranþa de viaþã,cât ºi calitatea acesteia au crescut. Chi-nezii ºi indienii, pe valul dezvoltãrii econo-mice fãrã precedent din ultimul deceniu,nu mai mãnâncã te miri ce. Vor ºi ei mân-care ca în þãrile dezvoltate. Nu mai vor sãmãnânce cu douã beþe ºi, în nici un caz,nu numai orez.

Africa încã nu se poate lãuda cu creº-teri mari ale produsului intern brut, deºiexistã ºi exemple spectaculoase (Angola– 9,8%, Egipt – 5,7%, Libia – 6,9%, Nige-ria – 5,6%) ºi nici cu salturi mari ale popu-laþiei. Africa era ºi este încã, din pãcate,continentul pe care se moare de foamesau în rãzboi, aºa cum se întâmplã de pevremea celebrei Lucy, hominidul-mamãpentru toþi.

Începând de anul viitor chiar, ComisiaEuropeanã are în vedere o serie de „îm-

bunãtãþiri” ale Politicii Agricole Comune.În faþa creºterii aºteptate a preþului la pe-trol ºi gaze, urmatã de creºterea preþurilorla alimente, Uniunea Europeanã are unas sau, mai bine zis, o grãmadã de aºi înmânecã, furnizaþi de politica agricolã co-munã. Practic, acesta este digul pe caremai marii Europei îl construiesc în faþa va-lului schimbãrilor climatice ºi globalizãrii.Astãzi, când omenirea are nevoie de maimultã hranã (dupã pãrerea specialiºtilorFAO, ar trebui ca producþia agricolã mon-dialã actualã sã creascã cu 50% pânã în2050, pentru a nu avea probleme), bari-erele în calea producþiei trebuie eliminate.Uniunea Europeanã îºi va reduce drasticintervenþia pe pieþele de cereale ºi carnede porc. Culturile energetice nu vor mai fisubvenþionate. La preþul mare la care sevând astãzi biocombustibilii, nici nu estede mirare.

Ne-a ars la buzunareApoi, în urma avântului economic

extraordinar al Chinei ºi Indiei, altã crizã:cea a preþului combustibililor fosili. Vãaduceþi aminte luna iulie a acestui an,când s-a înregistrat un preþ record de 147de dolari pe baril? Surprinzãtor, atunci,douã pãrþi adverse îºi frecau mâinile debucurie: producãtorii de petrol ºi gaze(explicabil) ºi fanii surselor regenerabilede energie, care, raportate la preþul petro-lului, erau deja mult mai rentabile decâtacesta. Pentru informare, la preþul de 65de dolari barilul, o centralã eolianã intrãpe profit. Producþia de energie verde ia unavânt nemaipomenit. Comenzile de cen-trale eoliene se întind pe ani buni înainte,cercetarea în domeniu fierbe ºi eficienti-zeazã obþinerea de energie regenerabilã.Însãºi Uniunea Europeanã se implicã însprijinirea sectorului energetic verde.„Unitatea în diversitate” a Uniunii Europe-ne se transformã din ce în ce în mai multîn „Diversitatea surselor de energie”.

Scrisoare din AmericaN-am apucat sã rãsuflãm uºuraþi cã

preþul petrolului scade, cã vine din urmãcriza financiarã americanã care, în urmaglobalizãrii, se întinde ºi în Europa. Înpuþine cuvinte, situaþia stã cam aºa: ame-ricanii îºi doresc o casã sau o maºinã.Sau doresc sã porneascã o afacere. Ei îºifac un credit imobiliar sau de nevoi per-sonale, bazat pe veniturile proprii. Bãncileamericane, în goana dupã profit, se întindmai mult decât le este plapuma ºi acordãfãrã mari pretenþii credite importante, peprezumþia cã economia americanã dudu-ie. În momentul în care venitul america-nului se micºoreazã, din varii motive,banca nu mai poate avea profit ºi scoatela vânzare ce a pus americanul gaj pen-tru credit. Dar banca nu mai poate vindegajul la preþul la care a fost evaluat, ci laun preþ mai mic. Adicã în pierdere. Lipsade bani a bãncilor se traduce în restricþio-narea acordãrii de credite ºi, ca atare, în

încetinirea unei economii care trãia dinacestea. Guvernul de la Washington esteobligat sã facã injecþii importante în pro-priul sistem financiar, precum un guvernde þarã bananierã. Sumele se ridicã laaproape o mie de miliarde de dolari, nu-mai în bãnci. Este de notorietate faptul cãstaff-ul de conducere al unei bãnci ameri-cane, imediat dupã primirea ajutorului dela stat, a încercat sã scape de stresulcreat printr-un sejur de 500.000 de dolariîn Florida. Urmeazã companiile din indus-tria auto, care doresc ºi ele ajutor de lastat. Probabil cã ºefii acestora îºi vorcumpãra maºini noi, dupã ce, eventual îºivor vinde avioanele personale.

Noi, europenii, cei care credeam cã sun-tem mai la adãpost de criza financiarã, amînceput sã-i simþim consecinþele. Sistemuleuropean de protecþie socialã trebuie ºi elajutat. La toate întrunirile cu acest subiect,mai marii Europei decid sprijinirea propri-ilor bãnci, strâns legate de cele americaneºi tot felul de programe de protecþiesocialã. Ca ºi la americani, sumele de aju-tor european se ridicã, la nivelul celor 27de state, la multe sute de miliarde de euro.Condiþiile de acordare a creditelor seaspresc ºi la noi ºi se pare cã va trebui sãmai trãim ceva vreme cu virusul trimis deamericani, de peste ocean.

Iar rãzboi?Tocmai când credeam cã nu ne mai

trebuie altceva, izbucneºte conflictul cau-cazian din august. Rãzboiul de ºase zileaduce pe masa discuþiilor fragilitatea rela-þiilor atât dintre þãrile regiunii îmbibate depetrol ºi gaze, cât ºi dintre superputerileimplicate direct sau indirect. Navele ru-

seºti ºi americane s-au aflat faþã în faþãmai aproape decât în timpul rãzboiuluirece, dar s-au abþinut sã escaladeze con-flictul. Criza georgianã a fost rezolvatã cumultã abilitate de preºedintele Sarkozy,care a reuºit în timp record sã convingãMoscova ºi Tbilisi la acorduri bilateraleconvenabile. Totuºi, criza regiunilor sepa-ratiste de pe tot globul revine în actuali-tate, dupã încercarea aceleiaºi Europe dea bãga sub preº evoluþia interesantã afostei regiuni Kosovo.

Ce va fi la anul?De la masa cu sarmalele de Revelion

ne vom aºeza din nou la masa crizei fi-nanciare, mai bine zis, la consecinþele ei,cel puþin în prima jumãtate de an. Locurilede muncã se vor împuþina, iar ºomajul vadeveni o problemã serioasã, chiar dacã,de obicei, în vreme de iarnã, mii de locuri

de muncã sezonierã dispar, pentru areveni, ca ghioceii, în primãvarã. Consu-mul populaþiei se va diminua, poate nu ºicel de alimente. Deja preþul caselor ºi alapartamentelor a scãzut. Se vor cumpãramai puþine autoturisme, ceea ce nu estechiar rãu, pentru cã poluarea se va dimi-nua în marile centre urbane, dar metroulva fi ºi mai aglomerat. Miliardele de eurotrimise de românii din strãinãtate vor fimai puþine, slãbind propteaua leului greu,care va trece ºi el printr-o curã de slãbire.Slavã Domnului cã preþul carburanþilor ascãzut, chiar dacã cel al alimentelor caresunt transportate de colo-colo, a rãmasconstant! Deh, ce sã-i faci? În domeniulãsta, cererea nu poate scãdea mult. Doartrebuie sã mâncãm ceva, cam de trei oripe zi. ªi noi, ºi alþii.

La Mulþi Ani, România!La Mulþi Ani, Uniunea Europeanã!

Crizele anului 2008 ºi ce va mai urmaªti-vom sã ieºim la liman?

... criza preþurilor la alimente:Palaniappan CChidambaram, ministrul deFinanþe al Indiei: „Devine din ce în ce mai evi-dent cã dacã nu ajungem repede la un consensglobal în privinþa spiralei preþurilor (deci nu a lip-sei de hranã - n.r.), neliniºtea socialã indusã depreþul la mâncare în câteva þãri va izbucni într-omolimã globalã, care nu va lãsa nici un stat –dezvoltat sau nu – neatins”.

... criza din Caucaz:Nikolas SSarkozy, preºedintele în exer-ciþiu al Uniunii Europene, cãtre DmitriMedvedev, preºedintele rus: „Suntemreprezentanþii Uniunii Europene, ceicare doresc o Europã unitã, pace,încredere ºi bune relaþii”.

… criza financiarã:Warren BBuffet, cel mai bogat om al lumiisusþine, într-un interviu acordat ziarului spaniol„El Pais”: „Bãncile s-au expus prea mult, ºi-auasumat prea multe riscuri. Problema este evi-dentã. Este vina lor, nu putem acuza pe altcine-va’’. Omul de afaceri, cu o avere estimatã la 62de miliarde de dolari, a mai adãugat cã „lumeabancarã are nevoie de mai multe reguli”, con-tinuând: „Sunt surprins cã, dupã tot ce s-aîntâmplat pe pieþele financiare, ºomajul nu a

mai crescut în domeniul imobiliar”, a comentat Buffet. Miliardarul spune cã seaºteaptã la o creºtere a ºomajului în Statele Unite ºi în lume în urmãtoarele luni.Totuºi, Warren Buffet susþine cã „vârful crizei a trecut, iar condiþiile generale depe piaþa mondialã se vor îmbunãtãþi”. Sã-l audã Dumnezeu!

SPUNEAU DESPRE...

Comisia Europeanã a adoptat, prin Decizia nr. 7406din 27 noiembrie 2008, Programul Operaþional Comunde Cooperare în bazinul Mãrii Negre 2007 - 2013, ela-borat în parteneriat cu cele 10 state participante (Ro-mânia, Bulgaria, Grecia, Turcia, Rusia, Ucraina, Repu-blica Moldova, Armenia, Azerbaidjan, Georgia).România, prin Ministerul Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publiceºi Locuinþei, îndeplineºte rolul de Autoritate Comunã deManagement a programului.

Lansarea oficialã a programului, precum ºi lansareaprimului apel de proiecte vor avea loc în primul trimes-tru al anului 2009.

Programul Operaþional Comun de Cooperare în ba-zinul Mãrii Negre 2007 - 2013 este finanþat de UniuneaEuropeanã prin Instrumentul European de Vecinãtateºi Parteneriat ºi co-finanþat de statele participante înprogram. Instrumentul pentru Asistenþã de Pre-aderare(IPA) finanþeazã participarea Turciei la acest program,ca stat candidat care desfãºoarã negocierile de ade-rare la Uniunea Europeanã.

Bugetul total, comun pentru întregul program pentruperioada 2007 - 2013, este de 18.863.479 euro, dincare 17.305.944 euro este contribuþia InstrumentuluiEuropean de Vecinãtate ºi Parteneriat (ENPI) ºi1.557.535 de euro este co-finanþare naþionalã. Aloca-rea fondurilor IPA pentru finanþarea participãrii Turcieila program este de 1.000.000 euro pe an, pentru pe-rioada 2007 – 2009.

Unele dintre cele 10 state participã cu întreg teritoriulnaþional (Armenia, Azerbaidjan, Republica Moldova ºiGeorgia), altele numai cu regiunile din vecinãtatea ba-

zinului (Bulgaria, Grecia, România, Rusia, Turcia ºiUcraina).

Pentru România, în aria eligibilã a acestui programeste cuprinsã regiunea sud-est (Brãila, Buzãu, Con-stanþa, Galaþi, Tulcea, Vrancea).

În vederea îndeplinirii obiectivului sãu cheie, anume„O dezvoltare economicã ºi socialã durabilã mai puter-nicã a regiunilor din bazinul Mãrii Negre”, programul îºipropune sã stimuleze cooperarea în regiune, în dome-nii diverse, precum: dezvoltarea economicã ºi socialã,protecþia ºi conservarea mediului ºi promovarea acti-vitãþilor „people to people”, prin crearea de parteneriate

durabile între principalii factori care activeazã în zonelede graniþã.

Beneficiarii acestui program pot fi autoritãþi locale ºiregionale, camere de comerþ, unitãþi de învãþãmânt, or-ganisme cu responsabilitãþi în domeniul protecþiei me-diului, prevenirii ºi gestionãrii situaþiilor de urgenþã,ONG-uri etc.

Mai multe informaþii despre Programul OperaþionalComun de Cooperare în bazinul Mãrii Negre 2007 -2013 pot fi gãsite pe pagina web a programului:http://www.blacksea-cbc.net.

Sursa: MDLPL




9consultant de afaceri

Dicþionar de „bruxellezã“Gabriela Baciu

Societatea informaþionalã -este societatea în care producerea ºiconsumul de informaþie sunt cel maiimportant tip de activitate. Informaþiaeste recunoscutã drept resursã prin-cipalã, tehnologiile informaþiei ºi co-municaþiilor sunt tehnologii de bazã,iar mediul informaþional, împreunã cucel social ºi cel ecologic constituie unmediu de existenþã a omului.

E-guvernare – program de an-vergurã demarat de Guvernul Ro-mâniei, având drept scop „reforma laghiºeu”. Prin proiecte de tip e-gu-vernare, se doreºte finalizarea pro-cesului de reformare a administraþieipublice din România, promovareatransparenþei, eficientizarea acesteiaprin reducerea costurilor ºi a biro-craþiei, asigurarea unei accesibilitãþilargi la informaþiile ºi serviciile pu-blice, indiferent de timp ºi de loc, pre-cum ºi prevenirea ºi combatereacorupþiei.

E-learning - sistem de formareprofesionalã, utilizând tehnologiilespecifice Internetului, care presupuneo activitate de predare-învãþare or-ganizatã de o instituþie care furnizea-zã materialele într-o ordine secvenþia-lã ºi logicã, pentru a fi asimilate decursanþi în manierã proprie. Sistemulpermite eliminarea constrângerilorlegate de prezenþa sau sincronizareacursanþilor ºi a profesorilor. Sistemeleinformatice de e-learning finanþateprin fonduri structurale trebuie sã asi-gure inclusiv medierea prin tehnologiide transmitere a suportului de curs ºiexaminãrii, dacã este cazul, prin in-ternet.

E-payment – platã efectuatãprin orice mijloc electronic.

Semnãturã electronicã – re-prezintã date în formã electronicã,care sunt ataºate sau logic asociatecu alte date în formã electronicã ºicare servesc ca metodã de identifi-care, în conformitate cu Legea privindsemnãtura electronicã nr. 455/2001.

ERP – Enterprise ResourcePlanning – Sistem informatic integratcare asigurã inter-operabilitatea tutu-ror departamentelor din cadrul uneicompanii, din punct de vedere al pro-ceselor derulate. Un sistem ERP in-clude module de software pentru toa-te activitãþile unei companii: producþie,comenzi, contabilitate, furnizori, de-pozite, transport, resurse umane etc.

CRM – Customer RelationshipManagement – Sistem informatic in-tegrat folosit de un agent economicpentru planificarea ºi controlul acti-vitãþilor pre ºi post vânzare. CRMinclude toate aspectele referitoare laprospectarea pieþii, atragerea clien-þilor, incluzând call center, departa-ment de vânzãri, marketing, suporttehnic etc. Principalul obiectiv al unuisistem CRM este acela de a îmbu-nãtãþi relaþia companiei cu clienþii, petermen lung.

Zece pentru Marea Neagrã

În luna noiembrie, MinisterulDezvoltãrii, Lucrãrilor Publice ºiLocuinþelor a organizat Conferinþafinalã a proiectuluiRO/2005/IB/OT/01 „Twinning pen-tru pregãtirea structurilor implicateîn programele Interreg/deVecinãtate”. Implementat pe par-cursul a 20 de luni, proiectul detwinning a avut trei componente:a) Finalizarea documentelor deprogramare aferente programelorObiectivului Cooperare TeritorialãEuropeanã; b) Sprijin în vedereaîntãririi capacitãþii administrativepentru implementarea, manage-mentul ºi controlul programelor; c)Întãrirea capacitãþii structuriloradministraþiei publice. Fiind unproiect la care au participat experþidin România, Estonia, Polonia,Germania, am rugat experþii strãinisã ne împãrtãºeascã experienþa lorde lucru cu autoritãþile române.

Alexandrina Satnoianu

euROpeanul: În opinia dumneav-oastrã, care este impactul acestuiproiect de twinning ?Axel Senftleben (Germania), li-

derul proiectului: Sunt sigur cã pro-iectul de twinning a contribuit la apro-barea programelor de cooperare teritori-alã de cãtre Comisia Europeanã, iar mi-nisterul se aflã într-o poziþie excelentã,din care îºi poate juca rolul de Autoritatede Management ºi de Autoritate Naþio-nalã a acestor programe. Colaborareaexperþilor a fost foarte bunã, parteneriiromâni au fost foarte angajaþi ºi intere-saþi sã dobândeascã informaþii desprefuncþionarea ºi reglementarea fondurilor

europene, sã ajute proiectul sã devinãun succes.

euROpeanul: Ce a avut bun ºi ce aavut rãu acest proiect de twinningîn comparaþie cu alte proiecte încare v-aþi implicat ?Uta Lynar, expertã din Germa-

nia: Datoritã diferitelor tipuri de progra-me pe care le gestioneazã, Româniaeste implicatã în diferite proceduri ºi amîncercat sã sprijinim instituþia sã le de-pãºeascã1. În comparaþie cu alte proiec-te, am avut ocazia sã lucrez îndeaproa-pe cu mulþi experþi din diferite þãri ºi do-menii programatice, o adevãratã abor-dare europeanã.

euROpeanul: Cum au beneficiatpartenerii români de experienþaestonianã?Kadri Jushkin, expertã din Esto-

nia: Sã împãrtãºesc din experienþa esto-nianã în implementarea programelorINTERREG în România a fost un exerciþiuprovocator datoritã structurilor administra-tive, procedurilor diferite cu care opereazãcele douã þãri. Estonia are o administraþiemicã, cu un numãr limitat de persoane ºitinde sã favorizeze abordãrile flexibile înimplementarea programelor. Am construitcu colegii din România o colaborare fruc-tuoasã, am discutat diverse aspecte aleimplementãrii care vor produce rezultatepozitive ºi în România. Ajungând la confe-rinþa de final ºi uitându-mã în urmã, ade-vãrata rãsplatã e sã vãd progresul remar-cabil fãcut de minister ºi pot sã spun cãRomânia e pregãtitã pentru cea maiimportantã atribuþie de pânã acum: sãînceapã implementarea programelor.

euROpeanul: Cum v-aþi implicat înproiect? În care din activitãþile

proiectului aþi gãsit cele mai multesimilaritãþi România - Polonia?Mariusz Kasprzyk ºi Jan Krze-

sinski, experþi din Polonia: Credemcã situaþia în Polonia este similarã celeidin România în privinþa suprafeþei, popu-laþiei, a varietãþii vecinilor, ºi implicit anumãrului programelor de cooperaretransfrontalierã. Noi am început pregãti-

rile de aderare la UE cu câþiva ani înain-tea României, dar, ca fost stat comunist,putem uºor observa aceleaºi problemecu care se confruntã România, proble-me pe care nici Polonia nu le-a depãºitîn totalitate pânã în prezent. Acesta emotivul pentru care experienþa noastrã afost probabil cea mai potrivitã ºi folosi-toare partenerilor români.

Parteneri în campania media de promovare a Programului Operaþional Comun de Cooperare înBazinul Mãrii Negre 2007 – 2013 (1 noiembrie - 20 decembrie)

Proiect detwinning:un exempluTwinning pentru pregãtirea structurilorimplicate în programele INTERREG ºi devecinãtate

1 Proiectul a fost implementat de Ministerul Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publice ºi Locuinþelor în colaborarecu Ministerul Federal German al Economiei ºi Tehnologiei

10 Black Black 10

10 Black Black 10

ww ww ww .. mm dd ll pp ll .. rr oo

consultant de proiect local10

euROpeanul

Dincolo de criteriilede evaluareDan Barna

Pe parcursul acestui an de apariþie a ziarului euROpeanul, amrealizat o serie de articole dedicate criteriilor de evaluare avute învedere de cãtre evaluatori în aprecierea valorii ºi calitãþii unui proiect.

În funcþie de gradul ºi mãsura în care un proiect...este credibil prin capacitatea structurii de parteneri ºi a expe-

rienþei echipei propuse; dovedeºte relevanþã prin abordarea unor probleme reale,

importante, prioritare pentru regiunea sau sectorul socio-economicabordat ºi corelate cu programele de finanþare;

genereazã impact pozitiv ºi are premise de sustenabilitate; propune o metodologie echilibratã ºi realistã în care ele-

mentele de creativitate aduc valoare adãugatã ºi nu doar fantezie; propune un buget corect ºi realist în care toate activitãþile îºi

gãsesc resurse alocate, iar costurile sunt necesare proiectului ºidoar îmbunãtãþirii câte unui anumit nivel de trai,

...ºansele sale de a intra în finanþare sunt mai mici sau mai mari. Dincolo de aceste criterii de evaluare, mai existã însã câteva ele-

mente mãrunte, sã le spunem chichiþe, care pot contribui la unrãspuns gen „peste sau sub linie“. Ele nu se regãsesc în mod directîn puncte pe grilele de evaluare, dar contribuie decisiv la atitudineaevaluatorului faþã de acel proiect – evaluatorii sunt oameni, înprimul rând – ºi contribuie la puncte.

Primul dintre ele ar fi stilul de redactare. Un proiect este ca o com-punere ºcolarã, care trebuie notatã. Conteazã, desigur, fondul, dar înegalã mãsurã conteazã o limbã românã corectã gramatical ºi un stilclar ºi concis. Eseurile de analizã literarã ºi beþia de cuvinte, printrecare se rãtãcesc idei, nu sunt o bucurie pentru niciun evaluator.

Un al doilea aspect strict formal, mai ales cã acum s-a proliferat ºidepunerea on line a unora dintre proiecte, este respectarea numãruluide caractere sau a numãrului de pagini pe formatul hard. Oricât degenialã ar fi jumãtatea de paginã în plus, ea nu va fi luatã în conside-rare, tocmai pentru a se asigura o egalitate de ºanse între aplicanþi.

Un al treilea aspect þine de modul de prezentare al cererii definanþare. Aºa cum felul în care ne îmbrãcãm spune multe desprefiecare dintre noi, tot aºa ºi cererea de finanþare spune multedespre credibilitatea solicitantului. O aplicaþie, nu de puþine ori întâl-nitã în practicã, care constã doar într-un teanc de foi stivuite într-unplic, nu este de naturã sã transmitã seriozitate sau încredere. Undosar cu ºinã sau o copertã frumos personalizatã, un opis, câtevaseparatoare, niºte pagini numerotate, sunt de naturã sã transmitãun anume mesaj subtil care îl poate determina pe evaluator ca încazul unui criteriu îndeplinit de, sã zicem, 3,5 puncte sã acorde 4în loc de 3. Dacã dumneavoastrã v-ar fi greu/incomod sã citiþi pro-pria cerere, cu siguranþã la fel va fi ºi pentru evaluator.

Ca o concluzie, putem confirma cã ºi în procesul de evaluare, caîn mai toate domeniile vieþii, imaginea conteazã ºi în acest caz spe-cific. Ea poate conta cât valoarea unor zile ºi nopþi petrecute pentrurealizarea unui proiect. În fapt, ea conteazã aproape cât valoareaunei finanþãri.

Premiu de excelenþã pentru fonduri-structurale.ro

În cadrul unei ceremonii speciale organizate în cadrul ediþiei a II-aa Forumului Civic ºi de Afaceri pentru stimularea absorbþiei fondu-rilor europene, portalul „fonduri-structurale.ro“, partener al ziaruluieuROpeanul, a fost distins cu Diploma de Excelenþã în populari-zarea, gestionarea ºi pregãtirea programelor de co-finanþate dinfonduri europene la categoria „Cel mai reuºit portal internet de infor-mare ºi consiliere în domeniul fondurilor europene“.

Portalul web www.fonduri-structurale.ro este unul din proiecte-le de real succes în domeniul finanþãrilor europene, devenind liderulsurselor de informare electronicã despre fonduri structurale ºi gene-rând în jurul sãu o comunitate de peste 65.000 de utilizatori pe lunãcare acceseazã site-ul.

Prin intermediul www.fonduri-structurale.ro, toþi cei interesaþi înfinanþãrile post-aderare aflã ultimele informaþii despre proiectelefinanþate din fondurile structurale, identificã posibili parteneri la nivellocal/regional/naþional, pot dezvolta parteneriate pentru a aplica lao linie de finanþare, aflã ce tipuri de proiecte au fost finanþate în altestate membre, aflã despre din UE ºi, nu în ultimul rând, se familia-rizeazã cu instituþiile la care vor depune solicitarea de finanþare. Încadrul portalului www.fonduri-structurale.ro pot fi vãzute câtevadintre proiectele de succes implementate în Uniunea Europeanã,ca exemple de domenii diverse în care se poate obþine finanþare.

Una dintre cele mai apreciate secþiuni ale site-ului este FORU-MUL. De la lansare, peste 4.000 de mesaje au fost postate, secþiu-nile care au generat cele mai multe dezbateri fiind turismul rural ºiagroturismul, sprijinul imm/mediu afaceri, educaþie, sãnãtate,social.

Proiectul www.fonduri-structurale.ro a fost dezvoltat de o echi-pã de consultanþi cu experienþã în programele de preaderare gru-paþi în Structural Consulting Group. „Ideea mi-a venit în ianuarie2006, perioadã în care eram implicat într-un program de specializa-re în fonduri structurale, iar informaþiile despre stadiul pregãtirii Ro-mâniei pentru acccesarea fondurilor structurale se gãseau foartegreu. Atunci m-am gândit cã mulþi ar putea fi în aceeaºi situaþie,având acces limitat la informaþii. Am vrut astfel sã le ofer ceva celor-lalþi ºi iatã cã ideea www.fonduri-structurale.ro a devenit un suc-ces. Poate aici ar trebui cãutatã, de fapt, filosofia fondurilor struc-turale...“, a declarat Dragoº Jaliu, iniþiatorul portalului.

Încet, încet, internetul a în-ceput sã facã parte din viaþanoastrã. Devenim din ce înce mai „pretenþioºi”, cãutãmsã înþelegem ºi sã aplicãmnoile tehnologii pentru cã,nu e aºa, simþim nevoia sãcomunicãm din ce în ce mairapid. Accesul la telecomuni-caþii în banda largã a deve-nit o „a 5-a necesitate” dupãapã, canalizare, gaz ºi elec-tricitate.

Dragoº Jaliu

Conform unor date prezentaterecent de cãtre Comisia Euro-peanã, aproximativ 67% dintrecompaniile din România aveau oconexiune la internet în luna ia-nuarie 2008 ºi numai 44% dintreacestea beneficiau de o conexi-une de internet de mare vitezã(broadband), cifre care plaseazãRomânia pe ultimul loc în UE.

Finanþarea rãspândirii broad-band-ului în România se va faceºi din fonduri structurale, prinPOSCCE, Axa 3 „Tehnologia in-formaþiei ºi comunicaþiilor pentrusectoarele privat ºi public”, acor-dându-se sprijin pentru dezvol-tarea componentelor de e-guver-nare, e-sãnãtate ºi e-educaþieprecum ºi pentru stimulareacreãrii de aplicaþii specifice pen-tru IMM-uri.

Prin operaþiunea 3.1.2. „Sprijinpentru autoritãþile administraþieipublice locale pentru realizareareþelelor publice de broadband ºia punctelor de acces public la in-ternet în bandã largã“, vor fi fi-nanþate proiecte care implemen-teazã reþelele wirelesss în comu-nitãþi. La nivel mondial, din ce înce mai multe autoritãþi locale seorienteazã spre aceastã soluþie,conºtiente fiind de beneficiileaduse:

oferã posibilitatea dezvoltãriiaplicaþiilor eGovernment, eHealth

ºi eLearning;uºureazã accesul la diferite

servicii pentru populaþia care nupoate beneficia de infrastructuraterestrã;

cetãþenii au posibilitatea ac-cesãrii facile a internetului din lo-curi fixe (acasã, birou) ºi din spa-þii publice ( parcuri, terase);

crearea de puncte digitalemobile de informare a cetãþenilorºi a turiºtilor;

o reþea cu acoperire totalãatrage investiþiile într-o gamã lãr-gitã de sectoare economice;

strãzile, intersecþiile ºi spaþi-ile publice vor putea fi monito-rizate fãrã costuri de cablare,oferind îmbunãtãþirea securitãþiirutiere ºi pietonale ºi, implicit, lascãderea criminalitãþii.

Lansarea apelului de proiectepentru operatiunea 3.1.2 estecondiþionatã însã de realizareastrategiei naþionale broadband,document aflat în lucru. Dupãrealizarea acestui document, seva proceda la alcãtuirea primeiversiuni a Ghidului solicitantuluipentru aceastã operaþiune.

Proiectele ce privesc imple-mentarea soluþiilor de tip e-gu-vernare se pot finanþa în cadruloperaþiunii 3.2.1, „Susþinerea im-plementãrii de soluþii de e-guver-nare (inclusiv e-administraþie) ºi

asigurarea conexiunii la broad-band”. Aceastã operaþiune aredouã obiective principale caretrebuie îndeplinite simultan: fur-nizarea de servicii publice on-line cãtre cetãþeni/mediul deafaceri/administraþie publicã ºieficientizarea activitãþilor interneale instituþiei publice care con-tribuie la furnizarea respectivuluiserviciu, utilizând mijloace speci-fice TIC.

Beneficiarii eligibili pentru unastfel de proiect de e-guvernare,a cãror implementare nu trebuiesã depãºeascã 24 de luni de lasemnarea contractului de finan-þare, sunt autoritãþile publice lo-cale ºi centrale, bibliotecile sauasociaþiile de dezvoltare comuni-tarã. Valoarea minimã a finan-þãrii acordate este de 350.000lei, iar cofinanþarea pe care be-neficiarul trebuie sã o acopereeste de minimum 2% din valoa-rea cheltuielilor eligibile.

Iniþiativele e-government sepot dezvolta pe reþele wirelessmunicipale.

Cooperarea inter-regionalã reprezintãcooperarea între autoritãþile publice regionaleºi locale, dar nu numai, pe probleme deinteres comun în gestionarea ºi imple-mentarea programelor finanþate din bugetulUniunii Europene. Scopul cooperãrii inter-regionale este de a eficientiza politicile struc-turale ale UE, prin accesul la „bunele practici”ale autoritãþilor publice deja implicate în ges-tionarea fondurilor structurale. Ediþia trecutãam prezentat pe larg programele INTERREGIV C ºi URBACT II. Astãzi continuãm cu altedouã programe comunitare din domeniu.

Mirela Sãcãluº

ESPON 2013Programul ESPON 2013 - Reþeaua euro-

peanã de observare a dezvoltãrii ºi coeziuniiteritoriale - lansat în ianuarie 2008, reprezintão reþea de cooperare a unitãþilor de cercetaredin domeniul dezvoltãrii teritoriale, în cadrulcãreia se produc cercetãri aplicate, studii,informaþii ºi scenarii, modele privind dezvol-tarea teritorialã din perspectivã europeanã.

Bugetul programului este de aproximativ45,4 milioane de euro ºi este unic pentrucele 27 de state membre, pentru toatã pe-rioada de programare 2007 - 2013.

Pot depune proiecte: universitãþile ºi insti-tuþiile publice sau echivalente, de cercetareîn domeniul dezvoltãrii teritoriale ºi regionalecare trebuie sã participe în consorþii inter-naþionale, numite Grupuri Transnaþionale

pentru Proiect (minimum trei þãri), cercetãtoriexperþi în domeniul dezvoltãrii spaþiale pentruconstituirea Task Force-uri.

Beneficiarii trebuie sã provinã din cele 27de state membre ºi patru state ne-membre:Norvegia, Elveþia, Islanda ºi Liechtenstein,din statele vecine ale UE deja incluse sauinvitate în Programul ESPON 2006 sau alteþãri vecine ale UE din partea de est ºi de suda Europei.

Prioritãþile programului sunt: cercetare aplicatã în domeniul dezvoltãrii

teritoriale, competitivitãþii ºi coeziunii teritori-ale (furnizarea de date privind tendinþele teri-toriale, perspectivele ºi impactul politicilorsectoriale)

analize focalizate spaþial, realizate la ce-rerea utilizatorilor (elaborarea de modele dedezvoltare a diferitelor tipuri de teritorii þinândcont de situarea acestora în context euro-pean)

platformã ºi instrumente ºtiinþifice (elabo-rarea de indicatori teritoriali comparabili ºi deinstrumente analitice)

valorificarea rezultatelor cercetãrilor, con-solidarea spiritului de proprietate asupra re-zultatelor, creºterea participãrii la procesul deluare a deciziei (se urmãreºte stimularea dia-logului ºi dezvoltarea relaþiilor de comunicareîntre instituþiile din domeniul cercetãrii ºiautoritãþile publice responsabile cu dez-voltarea teritorialã).

Acþiunile eligibile sunt: cercetãri, studii inte-grate, analize tematice ºi scenarii despre

condiþiile-cadru ale dezvoltãrii regiunilor ºi te-ritoriilor mai largi, studii de prognozã ºi detendinþe, elaborarea ºi monitorizarea de indi-catori, elaborarea de statistici ºi date compa-rabile la nivel european, construirea de bazede date la nivel european, racordarea lareþele de lucru ºi realizarea de instrumenteºtiinþifice destinate utilizãrii de cãtre factorii dedecizie în politica de dezvoltare regionalã.

INTERACT 2007 – 2013Programul, ce are ca obiectiv creºterea efi-

cienþei ºi eficacitãþii programelor ºi proiec-telor de cooperare teritorialã în perioada deprogramare 2007 - 2013, INTERACT, a fostaprobat în decembrie 2008. Bugetul progra-mului ajunge pânã la 40 de milioane de eurodin FEDR ºi co-finanþare naþionalã.

Beneficiarii direcþi, eligibili pentru finanþare,sunt cele patru puncte Interact desemnate(localizate la Turku - Finlanda, Viborg - Dane-marca, Viena - Austria ºi Valencia - Spania),iar grupul þintã al programului îl reprezintãstructurile implicate în managementul ºi im-plementarea Programelor Operaþionale afe-rente cooperãrii teritoriale europene.

În cadrul programului INTERACT se vorfinanþa organizarea de conferinþe, seminarii,elaborarea de studii, manuale ºi proceduristandard, dezvoltarea de baze de date desti-nate sprijinirii instituþiilor naþionale implicate îngestionarea ºi implementarea programeloroperaþionale aferente cooperãrii teritorialeeuropene.

Cooperarea interregionalã (partea a II-a)

„Cu viteza luminiiReþele wireless ºi iniþiative e-guvernarefinanþate din fonduri structurale

Iulian Biro, consultant ºi partener al Consiliului Local Braºov“

Pot fi încurajate ºi dezvoltate aplicaþiileonline ale primãriilor (depuneri de cereri,plata taxelor etc.), biblioteci virtuale,învãþãmânt la distanþã (eLearning), serviciiavansate de telemedicinã (eHealth), punctepublice de informare numite chioºcuri deinformare digitalã. Sistemul poate monitoriza echipamente, conducte de apãsau gaz sau nivele de poluare. Un astfel desistem wireless a fost deja implementat decãtre Consiliul Municipal Braºov ºiintenþionãm sã solicitãm finanþare europeanã pentru dezvoltarea iniþiativelore-guvernare în Braºov

11 Black Black 11

11 Black Black 11


11consultant nedumeritINTEGRAME DESPRE INTEGRARE

Crãciun la standardeeuropeneAtenþie la aminele aromatice dinhaina Moºului!Rãzvan Petriºor

Numai lungimea pletelor dalbe ºi albul bãrbii nu suntstandardizate. Apoi, nu avem date – dar asta pentru cã nune-am documentat îndeajuns – legate de razele de curburãale componentelor de alunecare de la sania Moºului. În rest,mai toate activitãþile/produsele/serviciile asociate acesteiperioade speciale a anului au parte de standarde europene.Noi am fãcut un compendium, sub formã de sfaturi – repro-duceri exacte din standarde europene – care vã va ajuta sãcrãciuniþi, nu neapãrat mai frumos, dar în condiþii de securi-tate maximã pentru copiii ºi musafirii dumneavoastrã., cât ºiîntru sãnãtatea Moºului. La mulþi ani cu... standardizate!

Categoria „Prepararea sarmalelor”Toate articolele de gãtit cu capacitate mai mare de 3,75 l sau cu

greutate totalã mai mare de 5 kg, atunci când sunt umplute cu apã, tre-buie prevãzute cu douã mânere. Mânerele trebuie poziþionate dea-supra centrului de greutate al vasului plin cu apã, iar distanþa de lamâner la suprafaþa orizontalã suport trebuie sã fie mai mare de 3 cm.

Categoria „Cerinþe de securitate chimicãpentru haina „Moºului”

În contact cu apa sau alte substanþe (fulgi de nea topiþi, lacrimile debucurie ale copiilor, pentru cã prichindeii îl strâng în braþe pe Moºul sauMoºul îi ia în poalã...), materialul textil care intrã în contact cu faþacopilului nu trebuie sã prezinte la testare o concentraþie de metalegrele mai mare decât cea admisibilã: mercur 0,02 ppm; plumb 1,2ppm; cupru 50-30 ppm; crom 2-1 ppm; cobalt/nichel 4-1 ppm. Cele maides întâlnite substanþe nocive din textile sunt, însã, aminele, pesti-cidele (0,5 – 1 ppm admisibil), DDT (0,5 – 1 ppm), Lindan (1 – 0,5ppm), toxaphen, dieldrin, PCP, Heptachlor.

Categoria „Dormitul în saci, prin cabane”Pe eticheta sacului de dormit trebuie sã fie inscripþionatã diagrama

cu comportamentul la trei temperaturi de referinþã, cât ºi informaþiiprivind tipul texturii exterioare ºi a umpluturii.

Categoria „Cadouri cu petale”Trandafirii trebuie expuºi sub trei categorii de calitate: extra, întâi, a

II-a. Calitatea extra (vândutã cu preþul cel mai mare) trebuie sã aibã flo-rile în stadiu de dezvoltare uniform – boboc închis sau cu început dedeschidere), fãrã materii strãine vizibile, fãrã lovituri, iar tija trebuie sãfie dreaptã, rigidã, viguroasã, cu frunze sãnãtoase. Lungimea tijei estestandardizatã: pentru soi cu tija lungã – extra/50 cm, calitatea întâi/40cm, calitatea a II-a/30 cm. La soiurile cu tija scurtã: extra/30 cm, cal.întâi/20 cm, cal. 2-a/15 cm.

Categoria „Instalaþii luminoase pentrupomul de Crãciun”

Cum cablul instalaþiilor luminoase este întotdeuna prea scurt, sefoloseºte un prelungitor. Iatã cu ce trebuie marcat acest dispozitiv elec-tric, potrivit standardului european în materie: curentul nominal înamperi, tensiune nominalã în volþi, simbolul pentru natura curentului dealimentare, numele producãtorului, numãr de catalog, prima cifrã ca-racteristicã pentru gradul de protecþie împotriva accesului la pãrþilepericuloase ºi împotriva pãtrunderii periculoase a corpurilor solidestrãine, dacã este mai mare de 2, caz în care a doua cifrã caracteris-ticã trebuie, de asemenea, marcatã.

Categoria „Sã nu vã fure hoþii de Crãciun sauRevelion, dacã plecaþi de-acasã”

Hoþii intrã pe uºã sau pe fereastrã. Ambele componente ale uneilocuinþe sunt standardizate în ceea ce priveºte rezistenþa la efracþie.Când vã cumpãraþi unul dintre aceste produse, testaþi-l pefabricant/comerciant dacã are habar de urmãtoarele clase de rezis-tenþã la efracþie: Clasa 1 – pentru seifuri, uºi de bancã, Clasa 2 –rezistã 3 minute la tentativã de efracþie cu scule simple (ºurubelniþã,obiecte ascuþite), Clasa 3 – rezistã 5 minute la „atac” cu scule simple,Clasa 4 – rezistã 10 minute la „spargere” cu ciocane, scule electricepe baterii, sfredele mici, Clasa 6 – rezistã 20 de minute la „atacul” cuflex, bormaºinã.

euROpeanul -da sau nu?

Aida Catanã

Studiile de caz prezentate îneuROpeanul, interpretãrile ºidefiniþiile oferite, interviurile cupersonalitãþi importante în siste-mul UE care au furnizat informaþiidirecte despre anumite temepolitice aflate în dezbatere sau

categorii de fonduri europene facdintr-o publicaþie ca euROpea-nul mai mult decât o simplã pu-blicaþie. euROpeanul este un in-strument de lucru sau o sursã deinformare extrem de utilã, în timpreal pentru probleme actuale.

Cred cã acest tip de instru-ment poate fi folositor atât spe-

cialiºtilor români din zona proble-maticii UE, cât ºi celor care nufac parte din aceastã categorieºi, mai ales, celor din afarã þãrii,din alte state UE. Aceºtia, tot ce-tãþeni europeni fiind, sunt destulde interesaþi de modul în careromânii înþeleg sau abordeazãtematica europeanã.

Cred cu adevãrat cã articoleledin euROpeanul trebuie sã fieprezentate ºi în limbile minoritã-þilor din România ºi în cel puþin olimbã de circulaþie europeanã.

Modul în care, ca membru alUE, România a înþeles sã ges-tioneze fondurile structurale esteinteresant ºi pentru strãinii careau legãturã cu problematicaeuropeanã, dar care nu neapã-rat sunt „specializaþi” în „dome-niul România“. Ar fi parte din pro-cesul de cunoaºtere a moduluiîn care ºi noi gândim sau abor-dãm Europa la nivelul percepþieipublice, dincolo de instituþional.

Mai mult, experienþele beneficia-rilor de fonduri europene suntextrem de utile pentru cei ce aunevoie sã înþeleagã cum potîmbunãtãþi lucrurile.

Dintr-un alt punct de vedere, opublicaþie tip euROpeanul adu-ce Europa mai aproape de fieca-re dintre noi. Deºi se considerã,în multe cazuri, cã instituþiile euro-pene funcþioneazã încet, greoisau cã birocraþia face lucrurile difi-cile, putem accepta totuºi cã esteun sistem care funcþioneazã, careconsiderã cã dezbaterea, con-sultarea sau apãrarea punctuluide vedere sunt esenþiale. Trebuiedoar sã ºtii cine eºti ºi ce vrei ºiapoi sã ºtii ce sã negociezi.

Urmeazã un lung proces dediscuþii în care, desigur, estefoarte important cum îþi prezinþipunctul de vedere ºi care este„greutatea“ statului din care pro-vii sau pe care îl reprezinþi. Ne-gocierea este, totuºi, modalita-tea prin care au fost adoptate de-cizii care i-au mulþumit pe mai toþiactorii implicaþi.

Valorile promovate de euRO-peanul ne pregãtesc pe noi toþipentru o astfel de atitudine ºipentru un astfel de comporta-ment, care denotã cã ºtim cinesuntem, ce vrem ºi cum sã nepromovãm punctul de vedere ºiinteresele pe care încercãm sãle armonizãm cu cele ale celor-lalþi europeni.

Putem fi europeni, sau suntemeuropeni, în primul rând pentrucã putem fi (sau suntem) români(în sensul cã avem o identitateprimarã).

ªi atunci, existã nedumerire îna avea sau nu nevoie de acþi-unea euROpeanul?

Cu siguranþã, nu! Este nevoiede o publicaþie ca euROpeanulpentru cã ne informeazã în ge-neral, pentru cã este un adevãratinstrument de lucru prin profe-sionalism ºi calitatea informaþiilorºi pentru cã ne creeazã un anu-mit tip de atitudine ºi comporta-ment care vor duce ºi la conºti-entizarea identitãþii secundare,cea europeanã.

Pãstrând linia „nedumeririi“ care a strãbãtut aceastã rubricãde-a lungul ediþiilor euROpeanul, m-am gândit sã încercsã rãspund PRO sau CONTRA unei întrebãri simple cares-ar referi la utilitatea sau necesitatea euROpeanul-ui.Desigur cã, pentru cei ce au urmãrit ºi citit articoleleprezentate, este uºor sã gãsim cea mai potrivitã cale de aexplica. Pe ceilalþi însã, poate acum, la sfârºit, reuºim sã îifacem sã înþeleagã ce au pierdut, pentru cã euROpeanuleste, în acelaºi timp, popularizare ºi prezentare a ceea ceînseamnã Europa, Uniunea Europeanã, instituþii, oameni,fonduri, experienþã, obiective, probleme sau posibilesoluþii. În plus, este posibilitatea de a avea acces la informaþie „scumpã“, oferitã publicului larg pe baza uneianalize ºi documentãri care necesitã timp ºi efort, pe lângãspecializarea aferentã domeniului.

Ministerul Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publice ºi Locuinþelor mulþumeºte pentru sprijinul acordat în distribuirea ziarului euROpeanul urmãtorilor parteneri: CFR Cãlãtori, METROREX, Aeroportului Internaþional „Henri Coandã“, TAROM, camerelor judeþene de comerþ, consiliilor judeþene, prefecturilor, ADR-urilor, centrelor „EUROPA“



12


agenda navetistului de bruxelles

Publicaþie bilunarã editatã de Ministerul Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publice ºi Locuinþelor ISSN: 1842-6093

Comisia Europeanã se implicã înîmbunãtãþirea sistemelor de trans-plant. Au fost adoptate mãsuri importan-te în materie de siguranþã ºi calitate înacest domeniu, precum ºi un plan de acþi-une care va consolida sistemele de dona-re ºi de transplant al organelor în Europa.În fiecare stat membru se va institui sau seva desemna o autoritate naþionalã, res-ponsabilã pentru respectarea standarde-lor UE în materie de calitate ºi siguranþã.Strângerea datelor cu privire la caracteris-ticile organelor va fi standardizatã, în sco-pul facilitãrii schimbului de organe umane.

Directiva îºi propune sã minimizeze ris-cul pentru primitorul organului transplan-tat, sã îmbunãtãþeascã ºi sã optimizezealocarea organelor în Uniunea Europeanãºi sã furnizeze chirurgului care se ocupãde transplant informaþiile necesare pentrua face cea mai bunã alegere.

Planul de acþiune se deruleazã pe o pe-rioadã de ºase ani (2009 – 2015) ºi inclu-de 10 acþiuni prioritare care vizeazã treiaspecte-cheie în domeniul donãrii ºi trans-plantului de organe în Europa: îmbunãtã-þirea calitãþii ºi siguranþei organelor în Eu-ropa, creºterea disponibilitãþii de organe ºisporirea gradului de eficienþã ºi de accesi-bilitate al sistemelor de transplant. „Toateaceste mãsuri urmãresc salvarea de vieþi.Am vrea sã reafirmãm faþã de cetãþenii ºipacienþii din întreaga Europã garanþia cãUE ºi statele membre conlucreazã la ma-ximizarea eforturilor pentru a asigura sis-teme de transplant de o înaltã calitate ºisigure“, a declarat Androulla Vassiliou,comisarul european pentru Sãnãtate.

În prezent, în Uniunea Europeanã exis-tã 56.000 de pacienþi care aºteaptã un do-nator compatibil de organe.

Noi norme de scutire de la platataxelor vamale

La 1 decembrie 2008 au intrat în vigoa-re noi norme de scutire de la plata taxelorvamale la import. Acestea prevãd:

• creºterea pragului financiar actual dela 175 de euro la 430 de euro pentru per-soanele care cãlãtoresc pe calea aeruluiºi pe cale maritimã ºi la 300 de euro pen-tru cele care cãlãtoresc pe cale terestrã

• eliminarea limitelor cantitative la par-fum, apã de toaletã, cafea ºi ceai (acestorproduse li se vor aplica pragurile financiare)

• creºterea limitelor cantitative pentruvinul nespumos de la 2 la 4 litri

• introducerea unei limite cantitative de16 litri la importurile de bere

• posibilitatea acordatã statelor membrede a reduce limitele cantitative la produse-le din tutun (de exemplu, pentru þigãri de la200 la 40) în scopul sprijinirii politicilor desãnãtate.

Referitor la acest subiect, Laszlo Ko-vacs, comisarul pentru Impozitare ºi Uni-une Vamalã, a declarat: „Multe dintrenormele anterioare, în vigoare din anul1969, nu mai rãspundeau nevoilor actuale.Începând de astãzi, cetãþenii vor beneficiade un prag financiar aproape dublu ºi, pen-tru anumite bãuturi, de limite calculate înmod mult mai generos la importul debunuri în Uniunea Europeanã în bagajulpersonal. În acelaºi timp, datoritã creºteriipragurilor financiare, statele membre vorevita costurile administrative pe care le im-plicã în momentul de faþã colectarea ta-xelor de micã valoare”.


INSTITUÞIILE NU STAU

www.mdlpl . ro

Redactor-ºef: Gabriel Giurgiu

Secretar general de redacþie: Dragoº Pãtlãgeanu

Editorialiºti: Alexandru Lãzescu, Mircea Vasilescu, Luca Niculescu

Redactori: Mihaela Enache, Angela Avram, Veronica Cormoº, Ana Maria Sandu, Rãzvan Petriºor, Grigore Vîrsta

Editori-colaboratori: Aida Catanã, Dragoº Jaliu, Gabriela Banciu, Dan Barna, George Ionescu

Corespondenþi locali: Mircea Mitruþiu (Timiºoara), Diana Mihalcea (Iaºi), Dan Toneanu (Cãlãraºi), Oliver Kiss (Cluj-Napoca), Sorin ªchiopu (Târgu Mureº)

Editor foto: Florin Popa

Fotoreporter: Florin Popa, Ion Radu

Coordonator proiect din partea MDLPL: Iulia Munteanu

Colaboratori din partea MDLPL:Roxana Savin, Raluca Stroie, Ionuþ Sandu

Coordonator proiect: Mirela Meiþã

Graficã: Marius „Fangoh“ Curelaru

DTP: Dan-Petru Petrici

Tipar ºi distribuþie: FrigoMediaNotã: opiniile publicate în „euROpeanul” aparþin echipei redacþionale ºi nu exprimã, în mod necesar, poziþia oficialã a Ministerului Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publice ºi Locuinþelor.

Adresa: euROpeanul

Str. Muzeul Zambaccian nr. 22B, Ap. 7, sector 1, Bucureºti

[email protected]

Un proiect:

Manneken Pis („Omuleþul care face pipi”) este unsimbol al oraºului Bruxelles ºi are doar 61 de cmînãlþime

în anul 1745 statuia a fost furatã de englezi, iar doi animai târziu, de francezi, dar a fost întotdeauna recuperatã

pentru a compensa furtul, Ludovic al XV-lea, aflatatunci în Bruxelles, a împodobit statuia cu brocart aurit

regele a ordonat arestarea vinovaþilor ºi a conferitstatuii titlul de Cavaler al Sf. Ludovic

în anul 1817, un deþinut proaspãt eliberat a furatstatuia care a fost reconstituitã mai târziu din bronz

pe 6 decembrie 1818 Manneken Pis a fost pusãdin nou la loc, unde poate fi admiratã ºi astãzi

de sãrbãtori, statuia este împodobitã în costumeextravagante

pe 6 aprilie, etaleazã o uniformã militarã ameri-canã, pentru a comemora eroii Statelor Unite dinprimul rãzboi mondial

pe 3 septembrie, Manneken Pis întruchipeazãgarda galezã, pentru a celebra eliberarea Bruxelles-ului, care a avut loc în 1944

cele 345 de uniforme ale statuii se pãstreaza în

muzeul capitalei, în Grand-PlaceManneken Pis are ºi trei costume româneºtiprimul reprezintã un marinar din flota românã ºi a

fost donat în 1987celelalte douã sunt costume tradiþionale româneºti,

ultimul dintre ele dãruit în 1995 de Biroul Naþional deTurism

în 1985 feministele au solicitat realizarea unei ver-siuni feminine a statuii

astfel a apãrut Janneken Pis, situatã azi înImpasse de la Fidelite, aproape de Rue des Bouchers

CE SE MAI ÎNTÂMPLÃ?

CEEA CE (PROBABIL) NU ªTIAÞI DESPRE... MANNEKEN PIS DIN BRUXELLES de VVeronica CCormoº

Manneken PisManneken PisManneken PisManneken PisManneken PisManneken PisManneken Pis

Comisia Europeanã a publicat un raportpreliminar în cazul anchetei pe teme concu-renþiale din sectorul farmaceutic. Documentularatã cã, în acest domeniu, regulile concurenþiale nusunt pe deplin respectate. Rezultatele preliminare aleanchetei aratã cã unele companii au folosit anumitemijloace pentru întârzierea sau blocarea intrãrii pepiaþã a unor medicamente produse de companii con-curente. Una dintre metode este aceea de depunere amai multor cereri de brevet pentru acelaºi medica-ment. O altã mãsurã este aceea de a da în judecatã uncompetitor care doreºte sã producã un medicamentmai ieftin. Procesul poate dura ani, timp în care vari-anta ieftinã nu apare pe piaþã. Totodatã, existã dovezicã marile companii au plãtit în jur de 200 de milioanede euro producãtorilor de medicamente ieftine pentruca aceºtia sã amâne lansarea produselor la un preþmai mic (aºa-numitele medicamente generice).

Acolo unde au avut succes, astfel de metode augenerat costuri suplimentare semnificative pentru bu-getele sãnãtãþii publice ºi, în ultimã instanþã, pentrucontribuabili ºi pacienþi.

Raportul Comisiei Europene prezintã exemplul unormedicamente care s-au confruntat cu o pierdere a ex-clusivitãþii în perioada 2000 - 2007 în 17 state membre.S-ar fi putut economisi aproximativ trei miliarde de

euro dacã, în aceeaºi perioadã, medicamentele gene-rice ar fi intrat pe piaþã fãrã întârziere.

Comisarul pentru Concurenþã, Neelie Kroes, a de-clarat: „Acum ºtim exact ce se întâmplã ºi de ce. Ur-mãtorul pas este acela de a discuta despre constatã-rile noastre cu pãrþile implicate ºi de a trage concluziilecare se impun. Suntem încã la început, dar comisia nuva ezita sã deschidã dosare împotriva companiilor,dacã existã indicii cã au fost încãlcate regulileantitrust”.

Comisia Europeanã propune lansarea Par-teneriatului Estic în primãvara anului 2009.Propunerea comisiei de a institui un nou parteneriatestic reprezintã o nouã etapã în relaþiile UE cu Arme-nia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova ºi Ucrai-na. „Politica noastrã faþã de aceste þãri ar trebui sã fiefermã, proactivã ºi neambiguã. UE va continua sãpropunã programe adaptate cerinþelor specifice alefiecãrei þãri, însã la altã scarã ºi adãugându-le o puter-nicã dimensiune multilateralã, aºa cum a fãcut cu suc-ces ºi pânã acum”, a declarat Benita Ferrero-Waldner,comisarul pentru Relaþii Externe ºi Politica Europeanãde Vecinãtate.

În urma consultãrilor cu partenerii rãsãriteni, comisiapropune adâncirea relaþiilor bilaterale cu aceºtia ºi lan-sarea unui nou cadru multilateral de cooperare.Principalele elemente de noutate ale iniþiativei sunturmãtoarele:

• noi acorduri de asociere, care sã includã acorduride liber schimb consolidate ºi globale pentru þãrile caresunt dispuse ºi pregãtite sã îºi asume angajamentelepe care le presupune un astfel de acord cu UE;

• programe cuprinzãtoare finanþate de UE, în ve-derea îmbunãtãþirii capacitãþii administrative a þãrilorpartenere;

• integrarea progresivã în economia UE (adoptând oabordare diferenþiatã în funcþie de specificitãþile

economiilor partenerilor), inclusiv asumarea de anga-jamente obligatorii din punct de vedere juridic privindapropierea legislativã;

• încurajarea dezvoltãrii unei reþele de liber schimbîntre parteneri, care ar putea sã se transforme, pe ter-men lung, într-o comunitate economicã de vecinãtate;

• încheierea de „pacte de mobilitate ºi securitate”care sã faciliteze cãlãtoriile în scopuri legitime cãtreUE, intensificând în acelaºi timp eforturile de comba-tere a corupþiei, a criminalitãþii organizate ºi a migraþieiclandestine;

• comisia va analiza posibilitãþile de mobilitate a lu-crãtorilor, cu scopul de a deschide ºi mai mult piaþa for-þei de muncã a UE;

• securitate energeticã sporitã pentru UE ºi partene-rii sãi rãsãriteni;

• programe care sprijinã dezvoltarea economicã ºisocialã în þãrile partenere, abordând în special dispa-ritãþile economice ºi sociale pronunþate din aceste þãri;

• crearea a patru platforme politice multilateraleprivind: democraþia, buna guvernanþã ºi stabilitatea;integrarea economicã ºi convergenþa cu politicile UE;securitatea energeticã;

• iniþiative emblematice: programul integrat de ges-tionare a frontierelor; facilitatea pentru IMM-uri; pro-movarea pieþelor regionale de energie electricã, a efi-cienþei energetice ºi a surselor de energie regenera-bile; dezvoltarea coridorului energetic sudic ºi coope-rarea privind prevenirea, pregãtirea ºi rãspunsul încazul dezastrelor naturale ºi al celor provocate de om;

• intensificarea contactelor interpersonale ºi o maimare implicare a societãþii civile ºi a altor pãrþi intere-sate, inclusiv a Parlamentului European;

• suplimentarea asistenþei financiare.Comisia propune lansarea acestei iniþiative în primã-

vara anului 2009, la un summit special al Parteneria-tului Estic.


Neelie Kroes, comisarulpentru Concurenþã

Dacã ai întrebãri legate de accesarea În cazul în care nu ... · Sunt vizibile o serie de...

Documents

Transcript of Dacã ai întrebãri legate de accesarea În cazul în care nu ... · Sunt vizibile o serie de...