NUTRIŢIANUTRIŢIA

• Nutriţia autotrofăNutriţia autotrofă– fotosinteza

– chimiosinteza

• Nutriţia heterotrofăNutriţia heterotrofă– saprofită

– parazită

– mixotrofă

– simbiotrofă

FOTOSINTEZAFOTOSINTEZA

• Definiţia fotosintezeiDefiniţia fotosintezei

• Reacţia globală a fotosintezeiReacţia globală a fotosintezei

C2O+H2O + săruri minerale------substanţe organice +O2

• Organele vegetative unde se desfăşoară fotosintezaOrganele vegetative unde se desfăşoară fotosinteza– Frunza

– Tulpinile ierboase

– Celulele felodermului tulpinilor lemnoase

STRUCTURA FRUNZEISTRUCTURA FRUNZEI

• Alcătuirea externă:– limb, nervuri– peţiol – teacă

• Structura internă– epiderma superioară– mezofilul frunzei

• ţesutul palisadic+ ţesutul lacunar• nervura= vase lemnoase+vase liberiene; arcuri de sclerenchim

– epiderma inferioară cu stomate• celulele stomatice au clorfilă, ostiola

STRUCTURA CLOROPLASTULUISTRUCTURA CLOROPLASTULUI

• structură:– membrană dublă

– stromă plastidială- subst.fundamentală• ADN,ARN,• proteine,• lipide• unele metale

– lamele stromatice

– grana cu clorofilă

PIGMENŢII ASIMILATORIPIGMENŢII ASIMILATORI

• Sunt situaţi pe membrana internă a cloroplastului asociaţi cu proteine.

• PIGMENŢII CLOROFILIENIPIGMENŢII CLOROFILIENI– Clorofila aClorofila a

– Clorofila bClorofila b

• PIGMENŢII CAROTENOIZIPIGMENŢII CAROTENOIZI– Caroten (portocaliu)Caroten (portocaliu)

– Xantofila (galben)Xantofila (galben)

FAZELE FOTOSINTEZEIFAZELE FOTOSINTEZEI

• FAZA DE LUMINĂFAZA DE LUMINĂ

– se desfăşoară în cloroplaste la nivelul granei;

– fotoliza apei ce are ca rezultat O2 şi H2

– O2 va fi pus în libertate

– H2 va fi folosit în sinteza unui agent reducător -NADPH

– producerea unui agent energetic –ATP

• FAZA DE ÎNTUNERICFAZA DE ÎNTUNERIC

– Se desfăşoară în stroma cloroplastului;

– CO2 este redus de agentul reducător NADPH

– Rezultă zaharuri simple din care se formează glucide, lipide,proteine,

IMPORTANŢAFOTOSINTEZEIIMPORTANŢAFOTOSINTEZEI

• sursă principală de substanţă organică;

• biosfera este conectată prin fotosinteză la o sursă inepuizabilă de energie- energia solară;

• menţine constantă compoziţia atmosferei, echilibrând reacţiile consumatoare de oxigen ale respiraţiei;

• stă la baza producţiei agricole.

EVIDENŢIEREA FOTOSINTEZEIEVIDENŢIEREA FOTOSINTEZEI

• Procedee bazate pe evidenţierea oxigenului degajat

• eprubetă, apă, plantă de elodeea

• vas de sticlă, pâlnie, plante de apă, eprubetă

• Procedee bazate pe dioxidul de carbon consumat

• eprubetă, plantă acvatică, apă fiartă şi răcită, NAHCO3

• Procedee bazate pe substanţa organică produsă

• plantă de muşcată, foită de staniol, alcool, pahar Berzellius, sol.Lugol (iod în iodură de potasiu), spirtieră.

INFLUENŢA FACTORILOR DE MEDIU ASUPRA FOTOSINTEZEIINFLUENŢA FACTORILOR DE MEDIU ASUPRA FOTOSINTEZEI

• Lumina

• inensitatea luminii

-pănă la 50.0000 lucşi, 50.000-100.000 lucsi, peste 100.000

-plantele ombrofite:frunze subţiri, cloroplaste mari.

• compoziţia spectrală

-un maxim în lumina roşie- pentru plantele verzi

-un maxim în lumină albastră-pentru algele brune şi roşii

• Temperatura 00-------30-350 C

• Umiditatea optimă 70-80% - excesul măreşte volumul celulelor

• Concentraţia CO2: 0,01%-limita inferioară la care are loc F; 0,03% valoarea medie atmosferică, 2-5% valoarea max. la care are loc F.

• Sărurile minerale: N,P,K-cantităţi mari; S,Ca,Mg, Na, Fe- c.moderate;

Cu,Zn,Mn,B- cantităţi infime.

CHEMOSINTEZACHEMOSINTEZA

• Chemosinteza foloseşte ca sursă energetică,energia rezultată în urma oxidărilor unor substanţe anorganice.Bacteriile chemosintetizatoare sunt:

• bacteriile sulfuroase-fundul apelor stătătoare• H2S sulfobacterii H2SO3 sulfobacterii sulfaţi

• bacteriile nitrificatoare-în soluri şi ecosisteme acvatice.• NH3 Nitrosomonas,Nitrosococcus HNO2Nitrobacter HNO3

• bacteriile metanogene-stomacul rumegătoarelor,nămolul unor ape stătătoare-

• CO2+ 4H2 bacterii metanogene CH4+ 2H2O

NUTRIŢIA SAPROFITĂNUTRIŢIA SAPROFITĂ

• Absorb substanţele organice dizolvate în apă

• proteinele-----AA; polizaharidele-----------glucide simple

• Saprofitele pot fi:

-specializate-Mycoderma aceti,transformă CH3COOH în C2H5OH

-omnivore-mucegaiul alb

• produc alterarea alimentelor şi nutrţurilor;

• saprofitele concurează între ele pentru hrană;

• dezvoltă relaţii antibiotice:

• importanţă în alimentaţie şi în obţinerea medicamentelor.

NUTRIŢIA PARAZITĂNUTRIŢIA PARAZITĂ

• gazdele produc semne de boală: creşterea temperaturii, creşterea numărului globulelor albe;

• boli: bacterioze şi micoze;

• plante parazite: lupoaia,muma pădurii, cuscuta (torţelul);

• ciuperca Labolbenia bayeri parazitează numai musca de casă;

• rugina grâului are 2 gazde: dracila şi grâul;

• bacterioze la animale:antraxul, leptospiroza,salmoneloza,tuberculoza;

• micoze la animale: tricofiţia

• bacteria Bacillus thuringiensis parazitează insectele (insecticid biologic)

NUTRIŢIA MIXOTROFĂNUTRIŢIA MIXOTROFĂ

• Plantele smiparazite

• extrag cu haustorii seva brută

• ex: vâscul

• Plantele carnivore

• folosesc o sursă suplimentară de N2 ,trăiesc în medii sărace în săruri minerale;

• produc enzime digestive;

• folosesc capcane:

- peri lipicioşi

- urne.

NUTRIŢIANUTRIŢIA SIMBIONTĂSIMBIONTĂ

• Relaţie reciproc avantajoasă între două specii;

• lichenii

- algă unicelulară sau cianobacterie x ciupercă

• micorizele : hifele ciupercii x rădăcinile plantelor-ectotrofe

-endotrofe

-mixotrofe

• nodozităţile-bacterii fixatoare de azot x rădăcinile plantelor leguminoase.