nr_60_iunie_2010

http://www.aedificia.ro

Barca pe valuri…

Nu, nu-i vorba de mai vechiul… „barcape valuri pluteºte uºor…“ valsul familiarpersoanelor de vârsta a treia, care-ºi alinãsuferinþele fredonându-l, în momentelemelancolice.

Nu, barca pe valuri este actualmentesinonimã cu starea de fapt în care segãseºte þara, care se leagãnã dusã de va-lurile întâmplãrii spre un orizont necunoscut.

Necunoscut, pentru cã nici cei care,chipurile, o conduc nu au habar încotromerge sau ar trebui sã meargã. ªi asta însituaþia în care la timona ei se aflã de anibuni cel mai încercat „cãpitan de cursãlungã“. Cursã în care, de fapt, a cãzutîntreaga þarã atunci când, credulã, anãzuit, potrivit sloganului portocaliu, cã osã trãiascã mai bine. Naivitatea s-arãzbunat rapid, odatã ce iubiþii noºtri aleºiau pus, la propriu, mâna pe tot ceea ce îºiputeau însuºi în scopuri pur personale.

De unde? Din avuþia care pânã îndecembrie 1989 se ºtia cã este a noastrã,a tuturor, ca ulterior, intrând în rol (în joc)oamenii de tip nou, revoluþionari pânã înrãrunchi, sã demonstreze, prin furturi fãrãnicio remuºcare, cã doar bãieþii deºtepþi,folosind ingineriile financiare, pot asiguraviitorul capitalist al þãrii.

Rezultatele sunt de acum clare pentrutoatã lumea, concretizate în polarizareastãrii materiale a oamenilor acestei þãri.

Respectiv, puþini reprezentând „elita“înavuþiþilor, noii nababi sau ciocoi, cum doriþisã le ziceþi, care sfideazã de ani buni cea dea doua componentã a polarizãrii, cei mulþi ºisãrãciþi la limita de subzistenþã sau sub ea.Îi pasã cuiva de o asemenea situaþie?Nu, pentru cã „politicienii“ noii generaþii ape-leazã, pentru a domina, tot la binecunos-cuta formulã „pâine ºi circ“ sau, mai corect,circ ºi din ce în ce mai puþinã pâine!

Pentru tineri poate pãrea ceva „inedit“!Nu însã ºi pentru cei cu mai mulþi ani laactiv, care sunt, deci, obiºnuiþi dinainte de

1989 cu statul la coadã pentru mai nimicsau cu strângerea curelei pânã la ultimasa gãuricã. În rest, þara este… prosperã,iar economia… duduie, potrivit unui nababliberal trecut pe la cârma guvernãrii.

Aºadar, barca pe valuri pluteºte uºor…Uºor, ar fi puþin spus, pentru cã navi-

gatorii ei sunt total în afara meseriei pen-tru care s-au angajat în faþa electoratului.Cã este aºa, ne-o aratã ºi din ce în ce maidesele convulsii privind manageriatulministerelor care compun pestriþul guvernre-re-re-investit, deja de patru ori, de cãtreuna ºi aceeaºi persoanã, pe baza votuluiunui parlament, în majoritate docil mareluireformator.

În loc sã se gãseascã soluþii de rezol-vare a crizei prin creºtere economicã,mai-marii þãrii aflaþi la putere impun cude-a sila numai taxe ºi impozite pe capulsalariaþilor ºi pensionarilor. ªi asta pentrucã existã, însã, alte prioritãþi pentruExecutiv: parlamentul unicameral, lichida-rea comunismului ºi comuniºtilor, reforma-rea statului, reanimarea ANI (o gogoriþãpentru înºelarea naivilor cã ar putea pãþicineva, ceva), o nouã reorganizare admi-nistrativ-teritorialã, distrugerea mogulilor(din opoziþie, desigur) etc., etc.

S-a spus cã ministerele vor elaborastrategii, planuri ºi mãsuri care, finalizate,vor demonstra capacitatea profesionalã aminiºtrilor.

Pãi dacã ei se adapteazã greu în peri-oada de 3-4 luni de „acomodare“, ce faci,aduci alþii, la fel de… neacomodaþi? Saueste vorba despre caruselul rotirii cadrelorde la partid la administraþie ºi invers? Nudai astfel cu piciorul „succesurilor“?

„Consacraþii“ analiºti politici ºi econo-mici, la fel de competenþi ca ºi cei care îitrimit la tot felul de emisiuni radio-tv, debi-teazã continuu inepþii greu de receptat deoamenii care mai au habar ºi de cum sepoate redresa ºi conduce o economie.

Deºi sunt ºi câþiva economiºti binepregãtiþi, care prezintã soluþii cu adevãratviabile, cei în funcþii ministeriale nici mãcarnu copiazã spusele acestora. Primul carear trebui impulsionat este, desigur (nu-i onoutate), sectorul construcþiilor, un sectorcare ºi-a restrâns substanþial activitatea,dereglând ansamblul întregii economiiromâneºti. Nu existã nicio strategie (cã totvorbim de asemenea dorinþe guverna-mentale) care sã ne fi fost adusã lacunoºtinþã de reputata personalitate profe-sionalã care guverneazã dezvoltarea ºiturismul þãrii pe ansamblul ei.

Parcã ostentativ primele fonduri chel-tuite au fost pentru „dezvoltarea“… stãriieuforice a celor care au populat în maia.c. plajele litoralului, unde numai pentruo paranghelie ca aceea s-au investit100.000 de euro.

Ce spuneam, circ, iar pâine… altãdatã ºi dacã mai rãmân bani pentru ea.

Investiþiile ºi construcþiile care sunt gene-ratoare de locuri de muncã ºi venituribugetare rãmân ceva, acolo, pe planulsecund, sau...

În rest, „barca pe valuri pluteºteuºor“… aºa cum plutesc ºi eminenþelecenuºii care, aflate la putere, nu se aco-modeazã nicicum cu realitãþile contempo-rane ale þãrii.

Sau fac în continuare pe ºmecherii?Pânã când?

Ciprian ENACHE

e d ! t o r i a l

ªansa informãrii dumneavoastrã la zi cu cele mai recente noutãþi!1 abonament pe un an – 150 RON

Detalii: ultima paginã a revistei

Director Ionel CRISTEA0722.460.990

Redactor-ºef Ciprian ENACHE0722.275.957

Redactor Alina ZAVARACHE0723.338.493

Tehnoredactor Cezar IACOB0726.115.426

Procesare text Mihai RUGINÃ

Publicitate Elias GAZA0723.185.170

Vasile MÃCÃNEAÞÃ0744.582.2480771.536.400

Colaboratoridr. ing. Felician Eduard Ioan Hanndr. arh. Gheorghe Polizuing. Petre Ioniþãdr. ing. Viorel Pârvuing. Marian Badiuing. Ioan Crãciuning. Florin Trofining. Mihai - Dan Popescuconf. univ. dr. ing. Gabriel I. Nãstase

R e d a c þ i a013935 – Bucureºti, Sector 1Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16Bl. XXI/8, Sc. B, Et. 1, Ap. 15www.revistaconstructiilor.eu

Tel.: 031.405.53.82, 031.405.53.83

Fax: 021.232.14.47

Mobil: 0723.297.922, 0729.938.966, 0730.593.260

E-mail: off ice@revistaconstructi i lor.eu

Redacþia revistei nu rãspunde pentru conþinutulmaterialului publicitar (text sau imagini).Articolele semnate de colaboratori repre-zintã punctul lor de vedere ºi, implicit, îºiasumã responsabilitatea pentru ele.

Editor:

STAR PRES EDIT SRL

Marcã înregistratã la OSIM

Nr. 66161

ISSN 1841-1290

Tel.: 021.317.97.88; Fax: 021.224.55.74

Revista Construcþiilor iunie 20104

Premiere industrialeîn vremuri de crizã economicã!

FABRICA DE MORTARE USCATE - BOLINTIN DEAL

Ciprian ENACHE: Ce înseamnã

noua capacitate de producþie

pentru sectorul construcþiilor?

Laurenþiu LUPUªOR: În data

de 6 mai 2010, SC Baumit România

a inaugurat noua fabricã de mortare

uscate, unitate aflatã în localitatea

Bolintin Deal, judeþul Giurgiu.

Este o investiþie greenfield în va-

loare de peste 16 milioane de euro,

cu o producþie anualã de 300.000 tone,

obþinutã cu tehnologii de ultimã orã,

fiind în prezent una dintre cele mai

moderne fabrici de profil din Europa.

Acum, prin cele trei fabrici din

Bolintin, Bucureºti - Militari ºi Teiuº -

Alba, Baumit România realizeazã o

producþie totalã de 650.000 tone/an,

consolidându-ºi poziþia fruntaºã în

topul furnizorilor de astfel de materi-

ale de construcþie din þara noastrã.

C.E.: Cum vã „descurcaþi“ în situ-

aþia actualã de crizã?

L.L: Aflatã în cel de-al 15-lea ande activitate, cu o cifrã de afaceri în2009 de cca. 31 de milioane de euroºi investiþii totale de 35 de milioanede euro, Baumit România numãrã,în prezent, 150 de angajaþi ºi are oacoperire comercialã naþionalã.

În momentul de faþã, numeleBaumit este asociat, în conºtiinþaconstructorilor profesioniºti, cu ino-vaþia, calitatea ºi garanþia lucruluibine fãcut. Superfaþada, bazatã petehnologii „nano“, sistemele inova-toare de tencuieli, ºape, renovãri aleclãdirilor, promovarea livrãrilor lasiloz ºi aplicarea mecanizatã amaterialelor de construcþie suntnumai câteva dintre ofertele noastreprin care se aduce viitorul înprezent, ajutându-ne sã trecem câtmai bine peste criza actualã dinconstrucþii.

C.E.: Ce interes a stârnit apariþiafabricii de la Bolintin Deal?L.L.: Inaugurarea oficialã a noii

fabrici din Bolintin Deal a fost ono-ratã de prezenþa unui numãr însem-nat de parteneri comerciali aisocietãþii noastre, oameni de afacericunoscuþi ºi respectaþi în domeniul

Se poate spune, fãrã de tãgadã, cã parcã „sfidând“ vãicãreliledespre criza care a cuprins economia româneascã, firmele care aubaze solide ºi funcþionale de activitate reuºesc într-un astfel de cli-mat, nu numai sã reziste efectelor acestei nãpaste, dar ºi sãinvesteascã în dezvoltarea de noi capacitãþi de producþie.

„Isprava“ aparþine S.C. Baumit România, care reprezintã un exem-plu ºi din acest punct de vedere.

La evenimentul prilejuit de intrarea în circuitul economic aunei noi fabrici, dl. Laurenþiu LUPUªOR - director general alSC Baumit România a furnizat celor prezenþi date despre nouainvestiþie.

Revista Construcþiilor i-a adresat, însã, separat câteva întrebãri.Laurenþiu LUPUªOR -

director general al SC Baumit România

http://www.baumit.com/ro/main1/index.shtml

Revista Construcþiilor iunie 2010 5

construcþiilor, a Excelenþei Sale,

domnul dr. Martin EICHTINGER,

ambasador al Austriei în România,

a domnului Robert SCHMID, CEO al

Schmid Industrie Holding, a dom-

nului Alfred GSANDTNER, director

Baumit International, precum ºi a

unor înalte oficialitãþi ale guvernului

ºi administraþiei locale.

C.E.: Domnule LUPUªOR, se poate

face ceva mai mult în sectorul

construcþiilor pentru diminuarea

efectelor actualei crize econo-

mice prin care trece þara? ªi cum?

L.L.: Criza economicã pe care o

traverseazã în prezent economia

mondialã s-a repercutat ºi asupra

cifrei de afaceri a firmelor din dome-

niul construcþiilor care activeazã în

România. De asemenea, recesiunea

a determinat o diminuare semnifica-

tivã a volumelor de marfã livratã.

O analizã realizatã recent de spe-

cialiºtii noºtri indicã faptul cã în 2009

am înregistrat o reducere a canti-

tãþilor livrate, reducere situatã între

15% ºi 20%, la fel ca la mai toate

marile companii din branºã. Din

punct de vedere al structurii, s-a

remarcat o scãdere mai mare a volu-

melor de vânzãri pe segmentul de

mortare uscate grosiere (-30%), în

vreme ce situaþia a fost mult mai

bunã în ceea ce priveºte sistemele

de finisare, unde reducerile au fost

de maxim 10%.

Evoluþia noastrã ºi în general a

celor care intrã în componenta mai

largã numitã construcþii depinde,

însã, acum ºi în viitorul, sperãm cât

mai apropiat, de mãsurile luate de

autoritãþi pentru revigorarea investi-

þiilor, singurele care pot asigura o

creºtere economicã, creºtere care

aduce incontestabil veniturile de

care bugetul þãrii are mare nevoie în

prezent.


CONSTRUCTORI DE EXCEPÞIE

Petre BADEA

S-a nãscut la 1 aprilie 1948 încomuna Negreºti, judeþul Argeº.

Dupã absolvirea cursurilor licealela Mozãceni, judeþul Argeº, a urmatFacultatea de Construcþii Civile ºiIndustriale - Institutul de ConstrucþiiBucureºti, devenind inginer în anul1970.

A început activitatea ingine-reascã în acelaºi an, ca ºef de punctde lucru la realizarea ComplexuluiHotelier Saturn ºi Cap Aurora.Ulterior, a continuat ca ºef de lot,la clãdirea noii Ambasade a R.P.Chineze ºi ºef de ºantier la lucrãrilede consolidare ºi finisaje specialeale Palatului Snagov.

Între anii 1980 - 1984, a activat cainginer ºef la Grupul de ªantiereBucureºti Sud, realizând lucrãri deconsolidare, finisaje speciale ºirestaurare a Palatului Cotroceni,imobile în Drumul Taberei, structurimetalice ºi din beton armat ºi izolaþiispeciale la Institutul de Fizicã Ato-micã Mãgurele, consolidare SpitalPanduri, terasamente ºi structurãdin beton armat la Casa Pionierilor -toate din Bucureºti.

Între anii 1984 - 1989, ca directoral Antreprizei Bucureºti - Trustul de

Construcþii Carpaþi - a coordonatlucrãri de consolidãri, finisaje spe-ciale ºi restaurãri la PalatulCotroceni, Palatul Snagov, FoiºorSinaia, Castelul Peleº, ComplexulOlãneºti, Casa Lido - toate monu-mente de arhitecturã - ºi lucrãri noi,precum cele structurale ºi de finisajespeciale de la Casa Republicii (cor-purile E1, E2, E3, E4 ºi saloanelecorpurilor A1, C1, C2, C3, C5, C6 -cotele 0,00 + 9,00), Opera Românã,Teatrul Naþional din Bucureºti.

Între anii 1990 - 1992, a fostdirector al Direcþiei l din RegiaAutonomã Construcþii Carpaþi.

Din anul 1992 pânã în prezent,ing. Petre BADEA este preºedinteºi director general al SC AEDIFICIACARPAÞI SA, perioadã în care arealizat ºi coordonat lucrãri deanvergurã, precum:

restaurarea ºi consolidareaunor monumente istorice ºi de arhi-tecturã de referinþã pentru patrimoniulRomâniei: Ateneul Român, MuzeulNaþional de Artã al României (fostulPalat Regal), Biblioteca CentralãUniversitarã din Bucureºti, MuzeulÞãranului Român. De menþionat cã,la realizarea acestor obiective, aantrenat ingineri ºi arhitecþi de valoarecare au contribuit la revitalizareaunor meserii tradiþionale de speciali-zare în lucrãri de restaurare.

construcþii noi ºi de artã ingi-nereascã: Sanatoriul ºi Ansamblulde locuinþe Soci, Ambasada Românieide la Sofia, reconversie Crowne PlazaBucureºti, sediul ºi hotelul FederaþieiRomâne de Fotbal, ªcoala Ameri-canã, reconversie Muzeul de ArtãContemporanã a României, Institutul

de Fizica Pãmântului, sediul Servi-ciului de Telecomunicaþii Speciale,fabricile Tuborg ºi Angelli, moder-nizarea Stadionului Dinamo dinBucureºti;

restaurãri ºi susþinere a unorlãcaºuri de cult, construind (în cali-tate de ctitor): Biserica Sf. GrigorePalama din Campusul UniversitãþiiPolitehnice Bucureºti; refacere (casponsor) a bisericii demolate a Can-tacuzinilor - Memorialul Cotroceni;consolidare ºi restaurare a CapeleiElena Doamna ºi a Facultãþii deTeologie din Bucureºti etc.

Sub conducerea meritorie aing. Petre BADEA, SC AEDIFICIACARPAÞI a dobândit prestigiu,obþinând distincþii acordate de asoci-aþii profesionale ºi guvernamentale:trofee ale calitãþii, diplome de merit,locuri fruntaºe în topul firmelor deconstrucþii. De subliniat cã a alocat oparte din profitul societãþii în domeniica medicinã, învãþãmânt, culturã,bisericã, sport, social.

Pentru rezultatele obþinute înîntreaga carierã, inginerul PetreBADEA a primit: Ordinul NaþionalServiciu credincios în grad de Cavaler,acordat de preºedintele Românieipentru activitatea profesionalã;

Palatul Cotroceni Ateneul Român


Medalia Cotroceni la 100 de ani,1895 - 1995 pentru opera de restau-rare a Palatului Cotroceni; OrdinulNaþional Serviciu credincios în gradde Ofiþer, acordat de preºedinteleRomâniei; Placheta Camerei Depu-taþilor, 1996, pentru contribuþiaadusã la darea în folosinþã a Sãliide ºedinþe a Camerei Deputaþilor;Crucea Patriarhalã, acordatã deP. F. Pãrinte Teoctist, PatriarhulBisericii Ortodoxe Române; Titlul de

Arhonte al Ortodoxiei, acordat deSanctitatea Sa Bartolomeu I, Arhi-episcop al Constantinopolului ºiPatriarh Ecumenic, cu ocazia sfinþiriiBisericii Sf. Grigore Palama dinCampusul Universitãþii PolitehniceBucureºti, ctitoritã de SC AEDIFICIACARPAÞI SA.

De remarcat cã, în ultimii 25 de ani,sub conducerea ing. Petre BADEAîn calitate de director general alSC AEDIFICIA CARPAÞI SA, s-aurealizat unele dintre cele mai impor-tante edificii din þarã (construcþii noi,monumente istorice ºi de arhitecturãconsolidate ºi restaurate) ºi a fostctitor al unor importante lãcaºuri decult etc.

Prezenþa în topul firmelor de con-strucþii din þarã, prestigiul de care sebucurã societatea pe care o con-duce, se datoreazã, în bunã parte,preºedintelui ºi directorului generaling. Petre BADEA.

De amintit cã a sprijinit afirmareaunor colegi de facultate, a doveditonestitate, obiectivitate, caracter,modestie - nefãcând caz de poziþiasa fruntaºã în lumea constructorilorromâni - dragoste faþã de semeni ºidorinþa de a face binele prin mece-natul sãu.

Acesta este inginerul ºi omulPetre BADEA care, prin fapte, s-aînscris în rândul celor mai deseamã personalitãþi ale tehniciiromâneºti.

Aþi reþinut poate din cele lecturate mai înainte cali-tãþile profesionale ale unui om care a dat viaþã unorproiecte ce rãmân poate sine-die în zestrea construc-þiilor de excepþie din România.

Diversitatea lucrãrilor realizate sub coordonarea sastã mãrturie valorificãrii potenþialului tehnic ºi profe-sional al lui Petre BADEA, calitãþi dublate de pasiuneanestãvilitã de a pune în operã (nou sau renovat) fiecareobiectiv de investiþii pe care l-a avut de finalizat.

Dintre toate, poate proiectul sãu de suflet a fost ºirãmâne „Palatul Cotroceni” în ciuda atâtor ºi atâtorbârfe apãrute de-a lungul timpului.

Cã este aºa, ne confirmã ºi faptul cã la finele lui2009, Petre BADEA, împreunã cu dr. arh. NicolaeVLÃDESCU au pus în circuitul cultural un volumconsacrat exclusiv palatului, devenit dupã 1990 pre-zidenþial ºi parþial muzeu pentru toþi cei ce dorescsã-i treacã pragul.

Lucrarea „Palatul Cotroceni“ este cu adevãratmonumentalã ºi a apãrut la Universalia Bucureºti.Volumul editat în limbile românã ºi englezã a fostîngrijit ºi prefaþat de Doina URICARIU, având încuprins un set de fotografii de excepþie realizate deªerban BONCIOCAT ºi Andreea DROGEANU.

Albumul „Palatul Cotroceni“ reprezintã, totodatã,o pledoarie care însumeazã fericit geniul, talentul ºienergiile a mii de oameni care au recuperat ºi redatRomâniei una dintre bijuteriile ei culturale.

În puþinul spaþiu avut la dispoziþie vã rugãm sãadmiraþi forma concretã a celor spuse mai înainte.Mulþumim dr. arh. Nicolae VLÃDESCU, mulþumimPetre BADEA, ultimului urându-i ºi „La mulþi ani!“cu prilejul sãrbãtorii religioase Sf. Petru ºi Pavel.

Memorialul Cotroceni

Muzeul de Artã Contemporanã a României


Constructori pentru eternitate...

A mai trecut un an, unul peste ceicinci scurºi nemilos, având înprim plan un specialist cu nume ºirenume în construcþii: Mihail ERBAªU.Nemilos pentru cã frângerea vieþiiunui om aflat în deplinã putere aînsemnat ºi înseamnã în continuareo grea pierdere pentru familie ºi pen-tru lumea construcþiilor, în general.

Nãscut, format ºi devotat uneiasemenea profesii, trecerea sa înnefiinþã la 21 iunie 2004 a neliniºtitprin tragismul sãu.

Scurgerea timpului din clepsidravremii a subliniat, încã o datã, cã unom poate dãinui fie numai ºi spiritualdoar prin calitãþile ºi lucrãrile lãsate înurma sa. De aici ºi motivul pentru carenu-l putem uita pe Mihail ERBAªU,în pofida timpului care trece, trece…

Cei care i-au fost în preajmã sauau avut contacte de afaceri cu el înconstrucþii este imposibil sã nurememoreze mãcar din an în anomenia acestuia, dispãrut mult preadevreme, într-un timp în care eranevoie de pregãtirea ºi capacitãþilesale profesionale, în reformareainfrastructurilor investiþionale.

Ideile ºi concepþiile lui MihailERBAªU privind rolul firmelor deconstrucþii din România pot duce laredesenarea economiei româneºtiºi, pe aceastã cale, la schimbareafuncþionalã a infrastructurii edilitareºi utilitare.

Neputând, din cauza dispariþiei,sã-ºi aplice ºi desãvârºeascã multedin planurile sale, parcã a avut grijãca o bunã parte din gândurile ºiideile lui sã aibã viitor.

ªi aceasta pentru cã la condu-cerea firmei l-a promovat pe fiul sãu,tânãrul dr. ing. Cristian ERBAªU,actualul preºedinte al FederaþieiPatronatelor din Construcþii, care apreluat din mers lucrurile remarca-bile din experienþa tatãlui sãu.

SCC ERBAªU SA a devenit, înscurt timp, una dintre firmele deprestigiu din sectorul construcþiilor,punând în operã pânã acum sufi-ciente investiþii care s-o recomandeprin calitatea lucrãrilor executate.

Prima din aceastã serie esteclãdirea, binecunoscutã de acum,care adãposteºte, în principal, servi-ciile pentru pensionari, clãdireimpozantã situatã pe Calea Vitan dincapitalã.

Casa Pensiilor defineºte prinamploarea ºi personalitatea sa con-turarea unei intersecþii moderne ºifuncþionale în zonã.

Clãdirea a fost pusã în operã subdirecta îndrumare ºi execuþie afirmei conduse atunci de MihailERBAªU, fiind printre primele con-strucþii de amploare ridicate înBucureºtiul dominat de blocurile„stas“ ale perioadei de dinainte de1990.

Pe baza conceptelor sale con-structive a fost posibil sã aparã înultimul timp un ansamblu în careautor este SCC ERBAªU, ansamblucare a devenit reprezentativ pentruConstanþa. Edificiul este ridicat pestructurã metalicã, iar corpul admi-nistrativ pe structurã din beton.

Complexul expoziþional este între-git cu lucrãri de infrastructurã utili-tarã ºi rutierã, conturând o concepþieaparte privind trãinicia ºi funcþionali-tatea unui asemenea gen de con-strucþii, construcþii prefigurate încãdin viaþã de Mihail ERBAªU. Exem-plele sunt numeroase ºi ne vomreferi la ele în alte numere ale revis-tei noastre.

Pânã atunci, un sincer regret cãMihail ERBAªU nu se mai aflãprintre noi!

Ciprian ENACHE

ing. Mihail ERBAªU

Casa de pensii (Bucureºti)

Pavilionul Expoziþional din Constanþa (1)

(2)

(3)

http://www.erbasu.ro

http://www.denbraven.ro/dbr/ro/index.php

http://www.denbraven.ro/dbr/ro/index.php


Volumul I al prezentei ediþii a indi-catorului „C“ cuprinde urmãtoarele5 capitole de lucrãri de norme dedeviz pentru principalele tehnologii-activitãþi.

Capitolul CA - Lucrãri de betoane(tabelul 1);

Capitolul CB - Cofraje ºi schele;Capitolul CC - Armãturi pentru

betoane;Capitolul CD - Închideri ºi compar-

timentãri;Capitolul CE - Învelitori ºi ºarpante

din lemn.Capitolul A - Lucrãri de betoane -

cuprinde ºi referiri, generalitãþi, laconþinutul capitolului, la condiþii teh-nice speciale, la modul de alcãtuire

a normelor ºi, de asemenea, lacondiþii de încadrare a lucrãrilorrealizate.

Având în vedere toate acesteprecizãri, apare evidentã ºi necesi-tatea care a condus la reactualizãrileacestui indicator de la data apariþieisale, anul 1981/1982.

Normele de consum cuprinse încapitol respectã prevederile definiteîn normele europene NE012-1999.

Betoanele folosite se considerãpreparate cu clasele de ciment con-form tabelului 2.

Clasificarea claselor de betoaneºi a mãrcilor de ciment este cores-punzãtoare practicilor din „Codul depracticã”. De asemenea, în anexa 1

a capitolului de generalitãþi se pre-zintã clasa betonului indicatã prin cifracare urmeazã simbolului - în confor-mitate cu normativul NE012-1999.

Normele de consumuri dinacest capitol se considerã preparatecu agregate sortate:

- nisip sortat, nespãlat 0 mm - 7 mm;- pietriº ciuruit spãlat 7 mm - 15 mm,

respectiv 15 mm - 30 mm la betoanepompate ºi 7 mm - 30 mm la betoaneturnate cu mijloace clasice.

Precizãrile prezentate pânãacum aduc argumente solide privindnevoia de reactualizare a indica-toarelor de norme de deviz seria1981/1982, iar faptul cã existã pro-iectanþi ºi beneficiari care solicitãexpres doar folosirea indicatoareloriniþiale aratã un oarecare imobilismºi suficienþã faþã de evoluþia pieþeiconstrucþiilor din România.

În ceea ce priveºte mãsurarealucrãrilor aferente prezentului capitol,se aratã în capitolul de generalitãþicã se face la metru cub de betongata turnat ºi compactat, pe bazavolumelor reale ale elementelorturnate. Mãsurãtorile lucrãrilor desubturnare la utilaje tehnologice seface la metru pãtrat.

În numãrul urmãtor al revisteivom continua prezentarea indica-torului de norme de deviz „C“ careare evident o pondere importantã înproiectarea ºi realizarea lucrãrilor deconstrucþii rezidenþiale ºi administra-tiv-culturale.

Managementul activitãþiide construcþii-instalaþii montaj

ing. Mihai-Dan POPESCU - director COCC Soft Construct

În numãrul precedent al revistei am prezentat capitolele de lucrãri cuprinse în cele trei volume ale indi-catorului „C“ - Norme de deviz pentru lucrãri de construcþii administrative, social-culturale, rezidenþiale ºiindustriale. Am arãtat cã volumul patru cuprinde lista de resurse materiale pentru toate normele de deviz,de la LC01 la LC74 ºi, de asemenea, o listã de utilaje LU01.

Reamintim cã, de-a lungul celor ºapte prezentãri fãcute în cadrul revistei, am specificat ºi faptul cãactualul indicator „C“ ediþia 2007/2008 are la bazã conceptul general al ediþiei 1981/1982, cu completãri-modificãri ale unor consumuri de materiale, manoperã, utilaje ºi prezentarea unor tehnologii noi apãrute înultimii ani.

Tabelul 1: Capitolul CA - Lucrãri de betoane

Tabelul 2

http://www.edilcom.ro/

SC EDILCOM SRL este prezentã pe piaþamaterialelor de construcþii încã din anul 2005 cânda început poducþia fibrelor de armare din polipro-pilenã. În prezent acoperim toatã gama de armãturisintetice începând de la microfibre la macrofibre,toate sub marca comercialã de EDIFIBER 3®.

Istoricul ºl avantajele fibrelor de armare

Armarea cu fibre a materialelor de construcþiiare o vechime secularã. Cãrãmizile nearse(chirpici) au fost armate cu paie tocate sau cu pãrde animale pentru a evita fisurarea ºi pentru a leoferi o rezistenþã sporitã la rupere ºi umezealã.Extrapolarea s-a realizat de la argilã la ciment ºiimplicit de la paie ºi pãr de animale la fibre. Dincauza creºterilor progresive de preþ la oþelul-betonpe piaþa mondialã ºi în urma unor studii tehnico-economice elaborate s-a optat, ca soluþie modernã,simplã ºi eficientã, pentru folosirea ca armãturã îndispersie a fibrelor polimerice.

Caracteristicile fizico-mecanice surprinzã-toare ale acestor fibre în comparaþie cu fibrelemetalice au dus la o creºtere exponenþialã a uti-lizãrii ºi implicit a cererii acestui tip de material pepiaþa mondialã a construcþiilor.

În epoca modernã, primul patent de utilizare abetonului armat cu fibre a fost creat de A. Berard înanul 1874, în SUA. Prin studiile sale în anii ‘40,inginerul român Gogu Constantinescu introduce ºidetaliazã conceptul de beton armat cu fibre fiindprintre promotorii noului material.

Fibrele de armare sunt obþinute din polipro-pilenã purã printr-un proces de extrudare clasicã(prin rãcire cu apã) pentru fibrele de tip MULTI ºiFIBRI ºi prin tehnologia chill roll, adicã rãcireadupã extrudare se face cu un tambur refrigerentpentru fibrele de tip MONO care, prin diverse pro-cese de transformare, ajung la caracteristici fizico-mecanice de excepþie cum ar fi: rezistenþa mare larupere, tenacitatea ºi alungirea. Procesul continuãcu tãierea la diferite dimensiuni începând de la5 mm pânã la 70 mm, urmând a se ambala în sacide hârtie solubilã în apã. În timpul tãierii fibrelesunt acoperite cu o peliculã subþire de superplasti-fiant care le conferã o alunecare superioarã ºilibertatea de a se dispersa tridimensional în toatãmasa amestecului nemaifiind necesar a se adãugaîn betoane sau mortare alte tipuri de aditivi. Peîntregul parcurs al procesului tehnologic seefectueazã un control al calitãþii riguros ºi sever,atât asupra materiilor prime utilizate ºi respectãriiparametrilor tehnologici cât ºi asupra produselorfinite, control efectuat în conformitate cu prevederileManualului de Management al Calitãþii ISO 9001:2008.

Polipropilena este absolut inertã ºi stabilã, nuse corodeazã, este rezistentã la alcali, este antista-ticã ºi antimagneticã, având o durabilitate practicnelimitatã. La temperatura camerei este rezistentãla toþi solvenþii organici, nefiind periculoasã.

Fibrele de armare din polipropilenã îmbunãtã-þesc proprietãþile betonului simplu. Oportunitateautilizãrii armãrii cu fibre apare în situaþia folosiriiunui procent mic de armãturã sau, în cazul armãriiconstructive, a betonului armat obiºnuit.

Posibilitãþile de utilizare se mãresc datoritãîmbunãtãþirii comportãrii la fisurare, a micºorãriideformaþiilor din contracþii prin uscare sau dinmãrirea rezistenþei la forfecare.

Un domeniu important îl constituie elementelede construcþii solicitate dinamic, la care se poatemãri capacitatea de preluare a energiei dinaceastã solicitare. În cazul unor lucrãri cu încãrcã-turi mari sau la un ecartament de îmbinare mãritapare necesarã armarea cu fibre.

Adãugarea în betonul obiºnuit a fibrelor dearmare EDIFIBER 3® are ca prim efect o creºteresemnificativã a indicelui de tenacitate. Fibrele dearmare din polipropilenã EDIFIBER 3® sunt folositecu succes în substituirea plasei sudate, la plãcilede beton, pardoseli industriale, plãcile de fundare acãilor de comunicaþii ºi alte aplicaþii pentru cã toateelementele de beton sunt solicitate la încovoiere.

Rezistenþa la solicitarea dinamicã pentrumajoritatea materialelor de construcþii este maimicã decât solicitarea staticã. Betonul armat cufibre este avantajos în realizarea fundaþiilor demaºini cu solicitãri dinamice, datoritã rezistenþeisporite la ºoc, a comportãrii favorabile la amorti-zare ºi la deformare.

Betonul armat cu fibre EDIFIBER 3® are omulþime de avantaje; dintre acestea amintim:

asigurã o armare tridimensionalã în toatãmasa amestecurilor, betoane sau mortare;

eliminã crãpãturile ºi fisurile datorate tensi-unilor ºi contracþiilor, acestea fiind generatoare derupere;

creºte considerabil rezistenþa la uzurã,impact ºi la cicluri îngheþ-dezgheþ;

reduce în mare mãsurã permeabilitateabetoanelor ºi a mortarelor;

fibrele de armare sunt practic neutre laagenþii chimici corozivi;

mãreºte plasticitatea ºi lucrabilitatea betoa-nelor ºi a mortarelor eliminând segregarea, mustireaºi tasarea;

datoritã peliculei de superplastifiant de pesuprafaþa fibrelor, betoanele ºi mortarele nu nece-sitã alþi aditivi.

DOMENII DE UTILIZARE

Domenile de utilizare a betonului armat cufibre au o arie extinsã, din care menþionãm:

pardoseli industriale;platforme exterioare, parcãri, piste betonate;consolidãri cu beton torcretat ºi armat

pentru tuneluri ºi povârniºuri;prefabricate pentru orice destinaþii;fundaþii cu solicitare dinamicã mare;conducte din beton;ziduri de sprijin;elemente subþiri de faþadã;fundaþii de maºini unelte.

Utilizarea fibrelor de armare EDIFIBER 3®

înlocuieºte total sau parþial plasa sudatã în majori-tatea cazurilor.

Dozarea ºi punerea în operã

La utilizarea fibrelor EDIFIBER 3® se va þinecont de urmãtoarele recomandãri:

la amestecurile cu granulometrie mai micãde 16 mm se vor utiliza fibrele cu lungimi de pânãla 19 mm.

la amestecurile cu granulometrie mai marede 16 mm se vor utiliza fibrele cu lungimi peste 19 mm.

Doza standard pentru betoane ºi mortareobiºnuite este de 1 kg/mc, cu toleranþã de ±10%.Adãugarea fibrelor în masele de amestec se poateface în staþiile de betoane, direct în auto-betonierepe ºantier sau în betonierele mici de ºantier.

Dupã ciclul obiºnuit de preparare al ames-tecului (beton sau mortar) se adaugã doza de fibreºi se continuã malaxarea încã cca. 3 - 4 minutepânã la omogenizarea completã.

Fibrele EDIFIBER 3® se pot folosi la prepara-rea oricãrui tip de beton, inclusiv a betonului fluid.Se poate utiliza pompa sau dispersorul de betonpentru aplicarea betonului obþinut.

Important

Datoritã superplastifiantului folosit în tehnolo-gia de obþinere a fibrei, se recomandã a nu semodifica raportul apã/ciment (A/C) corespunzãtorclasei de beton utilizate.

Pentru betoanele ºi mortarele speciale,dozele de adaos a fibrelor vor fi stabilite de proiec-tantul de specialitate, împreunã cu reprezentantulproducãtorului ºi pot ajunge pânã la 5,5 kg.

Mod de ambalare

Produsul este livrat în saci de hârtie solubilã în apã.Cantitatea unui sac este de 1 kg +/- 2% ºi se

livreazã pe europaleþi, aceºtia având 250 kg.

soluþii profesionale de armareîn dispersie a betoanelor ºi mortarelor

http://www.edilcom.ro/

Material:Formã:Densitate:Lungimi:Toleranþã lungimi:Culoare:Rezistenþã acizi, baze, alcali:Rezistenþa la rupere:Modul elasticitate:Temperatura de topire:Temperatura de curgere:Diametru:

RECOMANDÃRI DE UTILIZARE

se recomandã a sefolosi la armarea pardoselilor industriale saurezidenþiale la care nu sunt condiþii de finisare genluciu.Aceastã fibrã conferã valori mari ale încãrcãrilordatoritã structurii sale gen lamã de fierãstrãu sauholzºurub ºi rezistenþã la alungire plus tenacitate mare.Betonul de ºapã executat pe un suport corespunzã-tor ºi la o grosime adecvatã nu are nevoie dearmare suplimentarã metalicã decât doza de 1 Kg/mcEDIFIBER 3® FIBRI.Platformele ºi pardoselile executate pe un suportcompactat corespunzãtor ºi la grosimea corespun-zãtoare nu au nevoie de armare suplimentarãmetalicã decât 1 - 1,5 Kg/mc EDIFIBER 3® FIBRI.Pentru aplicaþii speciale se recomandã consultareaproiectantului ºi a reprezentantului producãtorului.


se recomandã ase folosi la armarea pardoselilor industriale saurezidenþiale care cer o finisare la nivel de luciu, cuadaos de nisip cuarþos ºi elicopterizate fãrã straturiulterioare de vopsea epoxidicã.

Pentru alte tipuri de pardoseli se recomandãfolosirea lui EDIFIBER 3® FIBRI care suportã în masabetonului sau a ºapei valori mari ale încãrcãrilor.

EDIFIBER 3® MULTI se recomandã de asemeneala armarea mortarelor normale ºi a celor hidrofuge,fiind uºor de folosit chiar la torcretarea bolþilor de tunelºi stabilizarea povârniºurilor stâncoase.

EDIFIBER 3® MULTI se prezintã ca unmãnunchi de microfilamente foarte subþiri care au osuprafaþã specificã desfãºuratã de cca. 280 mp/kgde fibrã ºi o lungime a filamentelor de 2.200 km/kgde fibrã.


se recomandã ase folosi la armarea pardoselilor industriale sau rezi-denþiale care nu necesitã finisare excesivã, platformepentru trafic greu, piste aeroportuare, infrastructurabetonatã a liniilor de tramvai, prefabricate din beton ºi,în general, la lucrãrile speciale care necesitã creºtereacaracteristicilor mecanice ale betonului pentru o rezis-tenþã sporitã la obosealã, lovituri ºi vibraþii.

Acest nou produs EDIFIBER 3® MONO are unaspect monofilamentar ºi a fost special creat pentrua se obþine valori fizico-mecanice superioare celor-lalte douã tipuri de fibre: MULTI ºi FIBRI, princreºterea rezistenþei la rupere la 720 N/mm2.

Datoritã rezistenþei sporite la rupere 720 N/mm2

ºi a formei sale monofilamentare cu un diametrul decca. 47 microni EDIFIBER 3® MONO se clasificã încategoria macrofibrelor.

Dozajul este variabil în funcþie de aplicaþie ºiprestaþiile dorite, respectiv între 1,5 ºi 5,5 kg/mc.

100% polipropilenã purãlenticular ºi fibrilat fin0,91 g/cm2

12, 19, 28, 35, 42, 50 mm±2%alb strãlucitorneutru510 N/mm2

4.950 N/mm2

165 °C190°Ccca. 35-45 microni


100% polipropilenã purãmultifilamentar 0,91 g/cm2

8, 12, 19, 28 mm±2%alb strãlucitorneutru480 N/mm2

4.650 N/mm2

165 °C190 °Ccca. 10 microni


100% polipropilenã purã monofilamentar0,91 g/cm2

28, 35, 48, 52, 60, 72 mm±2%alb strãlucitorneutru720 N/mm2

3.000 N/mm2

165 °C190 °Ccca. 47 microni

http://www.edilcom.ro/contact.html


Soluþii tehnice profesionalepentru lucrãrile de artã ale proiectelor de infrastructurã

România, prin aºezarea sa geograficã, reprezintã ozonã de intersecþie a mai multor magistrale de transport,asigurând legãtura între reþeaua de transport comuni-tarã ºi reþeaua de transport a statelor necomunitarevecine din Europa de Est ºi Asia.

În condiþiile în care reþelele de transport nu satisfacnevoile economiei actuale, infrastructura rutierã aRomâniei reprezintã o prioritate, fiind mult în urmaEuropei de Vest. În ultima perioadã se fac eforturi pentrua aduce principalele ºosele din România la nivelul reþeleide coridoare europene.

„Harsco Infrastructure România“ ocupã un rol impor-tant în procesul de execuþie a proiectelor de infrastruc-turã, furnizând soluþii tehnice ºi suport logistic. Martorisunt multiplele colaborãri ºi relaþii comerciale excep-þionale cu puternicele grupuri ºi companii de construcþiiimplicate în procesul de modernizare a reþelei rutiere.

Pentru a exemplifica impactul soluþiilor ºi sistemelor„Harsco Infrastructure România“ în dezvoltarea infra-structurii autohtone, prezentãm în continuare câtevaechipamente utilizate în lucrãri de infrastructurã.

MANTO - Cofrajul masiv pe cadreCalitate, funcþionalitate ºi flexibilitate - MANTO

îndeplineºte aceste trei cerinþe, fiind unul dintre cele maides utilizate sisteme de cofraje Hünnebeck.

Grosimea ramei de 14 cm ºi nervurile de rigidizaredispuse în interiorul acestora conferã cofrajuluiMANTO o robusteþe deosebitã, care permite, chiar ºi încondiþii de supraetajare, preluarea unei presiuni de80 KN/m2, rezultatã din acþiunea betonului proaspãtturnat (foto 1).

Cofraj special circular Soluþia optimã pentru realizarea unui cofraj mulat per-

fect pe orice formã geometricã, este cofrajul special dinoþel, echipament conceput conform cerinþelor din proiect.

Se pot realiza pile sau stâlpi circulari de oricediametru, cofrajul special circular metalic fiind format dindouã carcase din oþel prevãzute cu un dispozitiv deeliberare rapidã (ºurub ºi piuliþã-fluture). De asemenea,sistemul poate fi combinat cu sistemul clasic Manto,pentru realizarea de diferite elemente cu forme circulare(foto 2).

Începând cu 2005, societatea Hünnebeck aparþine marii corporaþii americane cotate la Bursa din New York,„Harsco Corporation“ din Harrisburg - Pennsylvania. În anul 2008, „Harsco Corporation“ a înregistrat ocifrã de afaceri de 4 miliarde USD, din prestãri de servicii în domeniul industrial ºi din comercializarea deproduse. Împreunã cu afiliatele ei „SGB“ (Marea Britanie) ºi „Patent Construction Systems“ (SUA), grupulHünnebeck formeazã Concernul „HARSCO INFRASTRUCTURE“, aflat astãzi în plinã ascensiune financiarãºi cu un rol important în domeniul cofrajelor.

Foto 1 Foto 2

http://www.harsco-i.ro/


ID15 - Turnuri de sprijin pe cadre din oþel-eºafodajeLa nivel mondial, ID 15 a devenit unul dintre cele mai

performante sisteme de turnuri de sprijin executate dincadre din oþel.

Pentru a construi, în timp record, un turn ID 15 pedirecþie orizontalã este suficient un singur muncitor. Celmai greu element cântãreºte cu ceva mai puþin de 20 Kg.Dispozitivele de blocare rapide, prevãzute constructivpe cadrele din oþel, permit ca montarea, respectivdemontarea turnului ID 15, sã se execute rapid, numaiprin aplicarea unei singure lovituri de ciocan (foto 3).

SG - Juguri metalice Sistemul de juguri metalice SG marca Hünnebeck

este destinat pentru a susþine cofrajele necesare la exe-cutarea elementelor monolite ale podurilor.

Sistemul SG poate fi utilizat în patru variante con-structive diferite, în funcþie de modul de alcãtuire ºiconfigurare a elementelor de susþinere ºi a structuriiportante a podurilor (foto 4).

Load bearing - popi cadru de mare capacitate Încãrcarea maximã admisã pentru un singur pop

depinde de înãlþimea acestuia ºi poate sã atingãvaloarea de 211 KN.

Sistemul este format din trei dimensiuni de cadre,douã tipuri de capete ºi un picior bazã. Popii cadru loadbearing sunt utilizaþi, de cele mai multe ori, la construireapodurilor, fãrã întreruperea traficului în zonã, aceºtiapermiþând susþinerea grinzilor prefabricate pretensio-nate / tensionate (foto 5).

CS 240L ºi CS240H - consola cãþãrãtoareCS 240 este un sistem modular de schelã mobilã

cãþãrãtoare, destinat executãrii celor mai diversificatelucrãri de construcþii.

Sistemul poate fi folosit atât ca schelã suspendatã,cât ºi drept cofraj cãþãrãtor pentru preluarea eforturilorde presiune de pe o singurã faþã a cofrajului ºi/sau asarcinilor suplimentare provenite din beton în timpul ºiimediat dupã betonare (foto 6).

Foto 3 Foto 4

Foto 5 Foto 6

http://www.harsco-i.ro/Kontakt

Proiecte finanþate din Fondul Social European

Dupã cum probabil ºtiþi, Fondul Social European(FSE) este instrumentul principal de investiþie în pro-grame dedicate creºterii gradului de ocupare în statelemembre ale Uniunii Europene. Cu siguranþã, datoritãsectorului în care activaþi, sunteþi familiarizaþi mai multcu proiectele implementate prin Fondul de Coeziune (celcare asigurã suport financiar pentru investiþii în infra-structura de mediu ºi transporturi). Noi credem, însã, cão importanþã cel puþin la fel de mare ar trebui acordatã ºiproiectelor finanþate de FSE. Pânã la urmã, construcþiile,ca de altfel toate sectoarele pieþei, îºi fundamenteazãactivitatea în primul rând pe capitalul uman, iar angajaþimai bine pregãtiþi ºi specializaþi înseamnã creºtere eco-nomicã ºi profit pentru firma angajatoare.

Pentru perioada 2007 - 2013, scopul intervenþiilorprin Fondul Social European este de a susþine statelemembre sã anticipeze ºi sã administreze eficient schim-bãrile economice ºi sociale.

Fondul Social European finanþeazã urmãtoareleprioritãþi:

Creºterea adaptabilitãþii lucrãtorilor ºi întreprinderilor;Creºterea accesului ºi a participãrii pe piaþa

muncii;Promovarea incluziunii sociale prin lupta împotriva

discriminãrii ºi facilitarea accesului pe piaþa muncii pen-tru persoanele dezavantajate.

Pentru a beneficia de asistenþa Fondului Social Euro-pean, statele membre elaboreazã programe opera-þionale prin care se stabilesc prioritãþile de finanþare.În regiunile mai puþin dezvoltate, care se înscriu subobiectivul convergenþã, Fondul Social European susþine:

Investiþiile în capital uman, în special prin îmbu-nãtãþirea sistemelor de educaþie ºi formare;

Acþiuni având drept scop dezvoltarea capacitãþiiinstituþionale ºi a eficienþei administraþiilor publice, lanivel naþional, regional sau local.

Aceste programe operaþionale pot fi folosite ºi decãtre companiile de construcþii sau de asociaþiile profe-sionale care activeazã în acest sector. Posibilitãþile suntvariate, depinzând de nevoile reale ale companiei/asoci-aþiei ºi apoi, bineînþeles, de programul ales.

În cele ce urmeazã doresc sã vã introduc într-un pro-gram operaþional, puþin accesat de cãtre cei din dome-niul construcþiilor, dar care ar putea prezenta unpotenþial foarte bun pentru toþi angajatorii ºi angajaþii dinsectorul construcþiilor: POS DRU (Programul Opera-þional Social de Dezvoltare a Resurselor Umane).

Obiectivul general al POS DRU îl constituie dez-voltarea capitalului uman ºi creºterea competitivitãþiiacestuia, prin conectarea educaþiei ºi învãþãrii pe tot par-cursul vieþii cu piaþa muncii ºi asigurarea participãrii cres-cute pe o piaþã a muncii modernã, flexibilã ºi inclusivã.

Obiective specifice ale POS DRU sunt: Promovarea educaþiei ºi formãrii iniþiale ºi continue

de calitate, inclusiv a învãþãmântului superior ºi cercetãrii;

Promovarea culturii antreprenoriale ºi creºtereacalitãþii ºi productivitãþii muncii;

Facilitarea accesului tinerilor pe piaþa muncii;Dezvoltarea unei pieþe a muncii modernã, flexibilã

ºi inclusivã;Promovarea (re)inserþiei pe piaþa muncii a per-

soanelor inactive, inclusiv în mediul rural;Îmbunãtãþirea Serviciului Public de Ocupare;Facilitarea accesului grupurilor vulnerabile la edu-

caþie ºi pe piaþa muncii.Deºi noþiunile de mai sus sunt uºor teoretice ºi

generale, vã invit sã va gândiþi la toate posibilitãþile decalificare, specializare sau perfecþionare pentru toatecategoriile de lucrãtori/talent din construcþii (de la munci-tori necalificaþi pânã la ingineri seniori sau ProjectManageri) care s-ar putea realiza mai eficient folosindFonduri Europene nerambursabile.

În funcþie de nevoile generale ale pieþei construcþiilorsau de nevoile specifice ale unui domeniu sau chiar aleunui angajator, se pot califica sau specializa muncitorisau ingineri. Avantajele vor apãrea cu siguranþã pentruambele pãrþi: angajaþii vor avea posibilitatea sãgãseascã mai uºor un loc de muncã, iar angajatorii voravea oameni bine pregãtiþi ºi specializaþi exact pe nece-sitãþile lor.

Dacã aceste informaþii v-au trezit interesul, vãaºtept sã-mi trimiteþi pãrerile dvs., iar dacã existãîntrebãri, noi, echipa de la Creare Resurse Umane, vãstãm la dispoziþie la adresa de e-mail [email protected] la telefoanele: 021-230.60.78; 021-230.60.79.

Aceste Fonduri reprezintã o oportunitate de dez-voltare pentru noi toþi, pe care trebuie sã o exploa-tãm activ.

Continui sã vã prezint noutãþi ºi informaþii despre piaþa muncii din domeniul construcþiilor.Vã propun pentru acest numãr al Revistei Construcþiilor o temã puþin diferitã, dar, sper, la fel de

interesantã. Proiecte implementate ºi derulate prin finanþare din Fondul Social European (FSE).

Mãdãlina TOIA - Director Comercial ºi de Recrutare

Mãdãlina TOIA, director comercial ºi de recrutare - Creare Resurse Umane


http://www.daraconstructii.ro/


Betonul torcretat uscatCRITERII DE ALEGERE

ing. Mihai POPA, director general - DARA Construcþii

În perioada august - decem-

brie 2009, societatea DARA Con-

strucþii a participat la realizarea

unui proiect mai larg, finanþat

din fonduri europene, executând

integral lucrãrile de reparaþie la

podul peste râul Topolog situat

pe DN 7 Km 157+016.

Un alt exemplu reprezentativ

îl constituie lucrãrile executate de

DARA Construcþii pentru consoli-

darea cu beton torcretat uscat

armat a elevaþiilor de la pile ºi

culee.

Consolidarea s-a fãcut conform

proiectului tehnic, respectând

procedurile tehnice de execuþie

DARA Construcþii, legislaþia ºi

standardele în vigoare.

În tabelele 1 ºi 2 din rapor-

tul întocmit de UTC Bucureºti

se pot vedea aderenþa prin trac-

þiune directã ºi valorile pentru

Rc 28.

Pentru cã în ultima perioadã dorinþa fireascã de dezvoltare a firmelor producãtoare de

materiale de construcþii a condus la promovarea de produse noi, predozate ºi preambalate

pentru aplicarea prin tehnologia torcretãrii uscate, produse agrementate tehnic în România,

considerãm util sã facem câteva precizãri referitoare la caracteristicile betonului torcretat

uscat ºi la criteriile de alegere a domeniului de aplicare.

Vom folosi pentru aceasta un studiu comandat de DARA Construcþii ºi efectuat de Universi-

tatea Tehnicã de Construcþii (UTC) Bucureºti în luna octombrie 2009.

Foto 1: Aspectul final al torcretului uscat

Tabelul 2: Rezultatele testelor Rc 28

Tabelul 1: Rezultatele testelor de aderenþã

http://www.daraconstructii.ro/


Se pot observa, de aseme-

nea, pe lângã valorile realizate

pentru Rc 28 ºi aderenþã ºi fap-

tul cã se respectã întrutotul

prevederile caietelor de sarcini

pentru betoane speciale.

Menþionãm cã reþeta folositã

pentru betonul torcretat nu a

inclus aditivi.

Caracteristicile fizico-mecanice,

de cost ºi productivitate (cost

redus de douã pânã la trei ori faþã

de produse tip mortar sau beton

special dar productivitate scãzutã

faþã de betonare sau torcretare

umedã) definesc domeniul de

aplicabilitate al betonului torcre-

tat uscat ºi anume consolidarea

structurilor de beton armat.

Astãzi, când traversãm o pe-

rioadã în care cuvântul de ordine

este „reducerea costurilor“,

folosirea acestei tehnologii,

acolo unde este posibil, poate

ajuta atât proiectanþii cât ºi con-

structorii sã eficientizeze aceste

costuri ºi sã asigure condiþiile

necesare pentru executarea

unor lucrãri superioare calitativ

la investiþiile unde se foloseºte

betonul torcretat uscat. Dupã

cum cunoaºtem, DARA Con-

strucþii a rãmas printre puþinele

societãþi din România care

foloseºte aceastã tehnologie.

Viz i tând s i te -u l nos t ru ,

www.daraconstructii.ro, veþi

gãsi o prezentare detaliatã a

lucrãrilor efectuate de noi în

România, folosind tehnologia

torcretului uscat.

Foto 2: Pregãtirea suprafeþei pentru torcretat

Foto 3: Pregãtirea suprafeþei pentru torcretat

Foto 4: Procesul de aplicare a torcretului uscat


Drept la replicã

INCD URBAN-INCERC, sucursala INCERC Bucureºtiprecizeazã

1) Afirmaþiile fãcute de sem-

natarul articolului, GIP GRUP SA,

referitor la faptul cã „la întâlnirile cu

specialiºtii INCERC […] s-a con-

statat cã nu se cunoaºte faptul cã

aceste structuri speciale din beton

crapã ca urmare a eforturilor de tem-

peraturã ºi se prãbuºesc din cauza

coroziunii“ sunt incorecte ºi tenden-

þioase. În acest sens, este necesar a

se þine cont, pe de o parte, de pre-

ocupãrile în domeniu ale specia-

liºtilor INCERC ºi pe de altã parte,

de intenþia noastrã, manifestatã în

mod oficial în anul 2009, de a cola-

bora cu dl ing. Laurenþiu NAUM -

GIP GRUP SA, la elaborarea unor

lucrãri în domeniu ale INCERC.

2) Pentru o corectã înþelegere a

situaþiei, care a fost prezentatã

într-un mod incomplet ºi eronat prin

articolul sus-menþionat, precizãm cã

specialiºtii INCERC Bucureºti au

manifestat în mod constant interes ºi

implicare activã în soluþionarea

diferitelor aspecte ale problematicii

complexe specifice degradãrii coºu-

rilor din beton armat, în mod particu-

lar a celor cauzate de coroziune,

degradãri care au condus la stadiul

actual de deteriorare a acestor

structuri, în condiþiile specifice de

exploatare din România. În acest

sens, menþionãm în cele ce urmeazã

principalele activitãþi întreprinse, în

ultimii ani, de cãtre specialiºtii

INCERC, în vederea rezolvãrii

diferitelor aspecte caracteristice

coºurilor industriale din beton armat

ºi degradãrii acestora:

I. Participarea, în colectivul de

elaborare, alãturi de specialiºti recu-

noscuþi din Universitatea Tehnicã de

Construcþii Bucureºti, Facultatea de

Construcþii Civile, Industriale ºi Agri-

cole, catedra „Construcþii din beton

armat“, la realizarea unui „Cod de

cerinþe privind proiectarea, execuþia,

urmãrirea comportãrii, repararea ºi

consolidarea coºurilor industriale din

beton armat“, indicativ NP 108-2004;

II. Realizarea, în baza unui con-

tract de cercetare prenormativã, inti-

tulat „EVALUAREA EFECTELOR

COROZIUNII LA COªURILE DE

EVACUARE A GAZELOR ARSE“

(contract câºtigat prin licitaþie ºi

încheiat cu MDRL în anul 2008), a

unui „Catalog de prezentare siste-

matizatã a problematicii teoretice ºi

practice a coroziunii la coºuri de

evacuare a gazelor arse“. Lucrarea

constituie o prezentare sistematicã a

aspectelor teoretice ºi practice refe-

ritoare la efectele fenomenelor de

coroziune, cu soluþii de principiu

pentru diminuarea acestora, pentru

coºurile industriale din þara noastrã.

Precizãm cã pe parcursul reali-

zãrii acestei lucrãri au fost purtate

discuþii tehnice cu specialiºti ai

GIP GRUP SA, inclusiv cu dl ing.

Laurenþiu NAUM, ca factor interesat,

pentru o abordare cât mai completã

a subiectului respectiv.

Catalogul de prezentare poate fi

utilizat ca material documentar în

domeniu de cãtre cei interesaþi, infir-

mând afirmaþiile autorului articolului

în discuþie, precum cã „solicitãrile din

temperaturã ºi coroziune, suprapuse

peste solicitãrile din vânt ºi cutremur,

sunt neglijate de Institutele de Cer-

cetare cât ºi de Facultãþile de Con-

strucþii, specialiºtii neprezentând

studenþilor ºi cadrelor tehnice din

domeniu gravitatea unor asemenea

fenomene“.

De asemenea, este important de

precizat faptul cã o parte a conclu-

ziilor acestei cercetãri prenormative

constã într-o serie de propuneri care

sunt în consonanþã cu unele dintre

mãsurile propuse de GIP GRUP SA.

Astfel, dintre concluziile - propunere

ale lucrãrii INCERC amintim:

a) Revizuirea normativului P 127-

1994, „Norme tehnice de proiectare

ºi execuþie a protecþiei anticorozive

ºi izolaþiei termice la coºuri din

beton monolit“, þinând cont, pe de o

parte, de faptul cã protecþiile anti-

corozive prevãzute în normativul

În baza dreptului la replicã, referitor la o serie de afirmaþii apãrute în articolul „GIP GRUPAVERTIZEAZÃ! Coºurile de fum în pericol“, publicat în Revista Construcþiilor nr. 58, aprilie2010, INCD URBAN- INCERC, sucursa la INCERC Bucureºti, precizeazã urmãtoarele:


respectiv sunt depãºite (materiale

indigene, specifice anilor ‘80 - ‘90) ºi,

pe de altã parte, de necesitatea de

a lua în considerare caracteristicile

ºi performanþele tehnice ale noilor

materiale de protecþie anticorozivã

ºi termicã utilizate în domeniu la

nivel internaþional;

b) Revizuirea normativului P

133/1-1994, „Normativ tehnic repu-

blican privind repararea ºi consoli-

darea coºurilor industriale din beton

armat“, þinând cont de propunerile

INCERC fãcute în respectiva lucrare,

privind posibilitatea de încadrare a

stãrii de deteriorare a coºurilor

industriale din beton armat în nive-

luri de degradare prin coroziune,

precum ºi mãsurile de reabilitare

corespunzãtoare;

c) Întocmirea, prin grija Ministe-

rului Economiei, a unui plan naþional

de reabilitare a coºurilor industriale,

în regim de urgenþã, cu analiza

acestui tip de construcþii speciale de

pe fiecare platformã industrialã ºi

asigurarea unor soluþii optime pentru

consolidarea ºi pregãtirea lor, în

vederea funcþionãrii normale, dupã

punerea în funcþiune a instalaþiilor de

depoluare, conform cerinþelor europene

în domeniu;

III. Realizarea în curs a unei

cercetãri prenormative, în baza unui

contract câºtigat prin licitaþie ºi

încheiat cu MDRT în anul 2009, con-

tract intitulat „INVESTIGAREA ªI

DIAGNOSTICAREA STÃRII DE

DEGRADARE PRIN COROZIUNE A

COªURILOR INDUSTRIALE DIN

BETON ARMAT“. Cercetarea prenor-

mativã este în desfãºurare, având

drept colaboratori specialiºti din

Institutul de Studii ºi Proiectãri Ener-

getice - ISPE Bucureºti, unitate

reprezentativã în România privind

proiectarea, execuþia ºi repararea /

reabilitarea coºurilor industriale din

beton armat.

În acest context, referitor la

aspectele tehnice care fac subiectul

articolului „GIP GRUP AVERTIZEAZÃ!

Coºurile de fum în pericol“, publicat

în Revista Construcþiilor nr. 58,

aprilie 2010, în cele ce urmeazã,

INCD URBAN-INCERC, sucursala

INCERC Bucureºti, îºi exprimã, în

mod oficial,

Punctul de vedere:

Þinând cont de complexitatea

problematicii teoretice ºi practice

existente la coºurile industriale din

beton armat, dar mai ales de starea

avansatã de degradare a unui

numãr mare de coºuri de acest tip

din þara noastrã, pentru soluþionarea

cu rigurozitate ºi profesionalism a

situaþiei, considerãm absolut nece-

sarã parcurgerea tuturor etapelor

necesare în acest sens, într-o suc-

cesiune care urmeazã a fi stabilitã

astfel încât sã asigure rezolvarea

într-un ritm optim, atât a aspec-

telor tehnice de abordare ºi de

realizare / actualizare a documen-

telor normative, cât ºi a aspectelor

practice, de realizare a operaþiu-

nilor de reparare / consolidare /

reabilitare / demolare. Astfel, con-

siderãm necesar a fi parcurse urmã-

toarele etape:

1) Elaborarea unei metodologii

unitare de investigare ºi diagnosti-

care a stãrii de degradare prin

coroziune a coºurilor industriale, la

exterior dar ºi la interior, care sã þinã

cont atât de degradãrile elementelor

componente ale coºurilor cât ºi de

ponderea pe care degradarea

fiecãrui tip de material/element com-

ponent o are în starea generalã a

coºului. Precizãm cã acesta consti-

tuie unul dintre obiectivele contrac-

tului încheiat de INCERC Bucureºti

cu MDRT, contract în curs de

desfãºurare;

2) Reorganizarea documentelor

normative în vederea actualizãrii ºi

tratãrii unitare a douã categorii de

aspecte:

aspecte caracteristice coºurilor

industriale noi: proiectare - execuþie

- exploatare - urmãrire a comportãrii

în timp - postutilizare;

aspecte caracteristice coºurilor

industriale vechi: investigare - diag-

nosticare - reparare / consolidare /

reabilitare / demolare;

3) Revizuirea ºi actualizarea nor-

mativului P 127-1994, þinând cont de

noile tipuri de materiale de protecþie

anticorozivã ºi termicã ce pot fi

implementate la nivel naþional;

4) Revizuirea normativului P 133/1

-1994, þinând cont ºi de posibilitatea

de încadrare a stãrii de deteriorare a

unui coº industrial din beton armat în

niveluri de degradare prin coroziune,

cu mãsurile de reabilitare, corespun-

zãtoare, aspecte care constituie un

alt obiectiv al contractului încheiat de

INCERC Bucureºti cu MDRT, con-

tract în curs de desfãºurare;

5) Întocmirea unui plan naþional

de reabilitare a coºurilor industriale,

ulterior actualizãrii „Raportului cu

concluziile controlului tematic efec-

tuat de Inspectoratul de Stat în Con-

strucþii la deþinãtorii de construcþii

înalte - coºuri industriale de disper-

sie ºi de fum“ (control elaborat în

anul 2005), cu stabilirea prioritãþilor

de intervenþie.

În încheiere, declarãm cã ne

menþinem deschiºi cãtre o colabo-

rare constructivã în domeniu, alãturi

de factorii interesaþi, de pe poziþii de

profesionalism, corectitudine ºi res-

pect reciproc.


ALUPROF SYSTEM ROMANIAANIVERSEAZÃ 5 ANI DE ACTIVITATE

Sistemele din aluminiu din oferta companiei

ALUPROF SYSTEM ROMANIA pentru uºi ºi feres-

tre, cu sau fãrã barierã termicã: MB-23P, MB-45,

MB-59S, MB-60, MB-70, pentru uºi ºi ferestre, rezis-

tente la foc/fum de pânã la 60 minute, sistemele pen-

tru faþade: MB-SR50, clasice, semistructurale ºi

structurale ºi sistemele pentru aplicaþii speciale

MB-SG50, MB-SR80, MB-SR100, MB-SG60, uºi

glisante, porþi pentru garaj ºi rulouri exterioare din

ing. Carmen PASCU – ALUPROF SYSTEM ROMANIA SRL

Prezentã pe piaþa autohtonã încã din anul

2005, compania ALUPROF SYSTEM ROMANIA,

membrã a Grupei KETY din Bielsko-Biala,

Polonia, cel mai mare extruder producãtor ºi

distribuitor est-european de diverse sisteme din

aluminiu pentru construcþii, aniverseazã în luna

iunie 5 ani de când activeazã pe piaþa con-

strucþiilor sub acest nume.

Pânã în 2005 numele companiei era

METALPLAST BIELSKO.

Sãrbãtorirea acestui moment aniversar se

realizeazã prin oferirea de preþuri promoþionale,

pentru anumite componente ale sistemelor

pentru rulouri exterioare ºi porþi pentru garaj,

clienþilor, celor fideli, precum ºi clienþilor noi,

pânã la 6 iulie 2010.

Pentru prima datã, de la înfiinþarea companiei,

printre participantele de anul acesta la târgul

CONSTRUCT EXPO ANTREPRENOR AMBIENT,

ediþia XVII, s-a numãrat ºi firma noastrã.

ALUPROF - Construct Expo 2010

http://www.aluprof.ro/


aluminiu au fost expuse la CONSTRUCT EXPO

ANTREPRENOR AMBIENT.

Vizitatorii standului nostru au vãzut cu acest prilej

mostrele expuse pentru fiecare dintre sistemele sus

menþionate. În acelaºi timp, i-am invitat sã vinã în

depozitul firmei deschis în Popeºti Leordeni,

str. Taberei, nr. 1 A, locul de unde se livreazã toate

componentele fiecãrui sistem din aluminiu. Pentru

mai multe detalii ºi informaþii vã invitãm sã accesaþi

adresa noastrã de site www.aluprof.ro.

Aici puteþi vedea unele dintre cele mai moderne

produse, care acoperã o gamã foarte variatã de

lucrãri de o calitate ireproºabilã: de la închideri de

balcoane, compartimentãri interioare, lucrãri cu

suprafeþe mici, pânã la pereþi cortinã, lucrãri de mii

de metri pãtraþi, de o complexitate sporitã. Sistemele

din aluminiu din oferta noastrã au fost utilizate pen-

tru execuþia multor lucrãri din Bucureºti ºi din provin-

cie, fotografiile unora dintre aceste lucrãri au putut fi

vãzute ºi la standul nostru de la Construct Expo.

Toate accesoriile ºi feroneria aferente sistemelor

de aluminiu pe care le livrãm beneficiarilor sunt pro-

duse de cãtre firme renumite ca: ROTO, Dr. HAHN,

WALA, GEZE etc.

În momentul de faþã compania noastrã poate livra

sistemele din aluminiu într-o paletã coloristicã foarte

diversã: toatã gama RAL, imitaþii de lemn ºi profilele

natur care pot fi vopsite, ulterior, de cãtre client, în

culoarea doritã, pentru a putea realiza un obiectiv cu

o esteticã deosebitã.

Avantajele utilizãrii sistemelor din aluminiu

ALUPROF sunt:

raport optim între preþ ºi calitate;

obþinerea de lucrãri cu o arhitecturã deosebitã în

concordanþã cu cerinþele arhitecturale;

calitatea ireproºabilã a produselor;

utilizarea pentru o gamã largã de lucrãri;

suport tehnic, incluzând ºi softul specializat.

ALUPROF - Construct Expo 2010

http://www.aluprof.ro/index.php?site=art&idd=4&ida=4

http://www.tytan.ro/cms/index.php


Construieºti CA SÃ trãieºti în armonie cu natura!Nicolae NEAG - director comercial SICERAM SA

SC SICERAM SA are o vechimede peste 100 de ani în producþiacãrãmizilor ºi þiglelor ceramice.

De-a lungul timpului, companiaºi-a extins oferta de produse, înprezent clientul putând sã aleagã dinurmãtoarele game:

TERMOBLOC® - sisteme dezidãrii ceramice de diferite dimensi-uni, atât pentru pereþi exteriori cât ºipentru pereþi interiori;

TERRA ROSA® - învelitoriceramice;

TERRA RUSTICA® - gamã dezidãrii aparente, pardoseli, înveli-tori manuale ºi alte produse pentrufinisaje;

COªUL DE FUM.În anul 2008 s-a finalizat la SICE-

RAM SA o investiþie constând într-ofabricã nouã de producþie aþiglelor, care, la data punerii înfuncþiune, era consideratã una dincele mai moderne din Europa.

Datoritã formelor ºi greutãþiilor, þiglele ceramice fabricate laSICERAM asigurã o izolaþie ter-micã, fonicã ºi o stabilitate aacoperiºului superioare þiglelor fabri-cate din alte materiale.

Prin punerea în funcþiune a noiilinii de producþie se produc, pentruprima datã în România, þigle ceramicemari cu un necesar de 10 buc/mp,cu un raport calitate/preþ optim, oproductivitate crescutã la montaj,consum redus de material lemnos,precum ºi un aspect estetic deo-sebit, aspect datorat formelor deipsos folosite în producþie.

Argila utilizatã în procesul de fa-bricaþie este una cu totul aparte,asigurând, dupã ardere, o culoareagreabilã fãrã adaosul altor colo-ranþi, precum ºi o rezistenþã mare laîngheþ, fapt concretizat în garan-tarea durabilitãþii pentru 40 de ani, o

garanþie superioarã faþã de alte pro-duse similare.

Gama învelitorilor produse deSICERAM este destul de variatã,existând cinci modele diferite de þiglemici ºi trei modele noi de þigle mari,toate disponibile, momentan, doar învarianta naturalã a argilei.

Cele 5 modele de þigle mici sunt:BAVARIA TERRA ROSA;VALAHIA TERRA ROSA;PORTUGHEZÃ TERRA ROSA;MARSILIA TERRA ROSA;ANDALUSIA TERRA ROSA.

Modelele noi de þigle mari sunturmãtoarele:

BALTICA TERRA ROSA;CARPATHIA TERRA ROSA;FRANCIA TERRA ROSA.

La toate tipurile de þiglã dis-punem ºi de o gamã completã deaccesorii.

continuare în pagina 30

http://www.siceram.ro/

http://www.siceram.ro/


Începând cu jumãtatea luniiiunie/începutul lunii iulie, ca noutateîn domeniul învelitorilor, SICERAMSA va produce trei tipuri diferite deþiglã glazuratã:

Þiglã glazuratã cu o gla-zurã incolorã, care va închide unpic nuanþa naturalã a argilei ºi îi vaoferi acesteia un aspect lucios.Acest tip de þiglã va fi produs înserie (modelele BALTICAºi FRANCIA);

Þiglã glazuratã coloratã. În

serie, vor fi produse þiglele BALTICA

ºi FRANCIA în douã culori, respectiv

roºu cãrãmiziu ºi maro închis, iar la

comandã se vor putea produce ºi

alte culori ºi modele;

Þiglã antichizatã. Se va produce

la comandã.

Pentru renovarea acoperiºului

Bisericii Evanghelice din Bistriþa, în

toamna anului trecut, SICERAM SA

a realizat pe noua linie de producþie

un model special de þiglã din argilã,

TERRA ROSA®.

În ceea ce priveºte gama de

sisteme de zidãrii TERMOBLOC®

vom fabrica un produs cu dimensiuni

noi, TERMOBLOC® T19 (190 mm x

380 mm x 188 mm) potrivit pentru

pereþi interiori cu grosime de 19 cm.

De asemenea, dacã pânã de

curând SICERAM SA producea doar

placaj manual ºi pardoseli manuale

pentru interior, în momentul de faþã

sunt disponibile douã produse noi,

potrivite pentru suprafeþe exterioare:

placaj ºi pardosealã realizate meca-

nic, din aceeaºi argilã din care este

fabricatã þigla.

urmare din pagina 28


Asociaþia Naþionalã a Montatorilor de Acoperiºuri din RomâniaAsociaþia Naþionalã a Montatorilor de Acoperiºuri din

România îºi continuã activitatea intensã pe care odesfãºoarã încã de la înfiinþarea sa. În luna mai a.c.ANMAR a participat la Construct Expo Antreprenor,expoziþie în cadrul cãreia s-au desfãºurat „Zilele Mese-riaºului“, ocazie cu care au fost prezentate montajecorecte de ºarpante, învelitori de mai multe tipuri(BRAMAC, DECRA, ELPRECO, RUUKKI, TEGOLA),ferestre de mansardã FAKRO ºi coºuri de fumSCHIEDEL. O noutate a reprezentat-o montarea mem-branelor bituminoase de la ICOPAL ºi BAUDER ºi aaccesoriilor pentru acestea.

Un alt eveniment important înregistrat cu ocaziaConstruct Expo Antreprenor a fost prezenþa invitaþilor dinpartea IFD (Federaþia Internaþionalã a Montatorilor deAcoperiºuri), domnii Sándor HORVÁTH vice-preºedintesenior ºi Piet J. JACOBS vice-preºedinte junior. Cu aceastãocazie, dl. vice-preºedinte Sándor HORVÁTH a fãcut oprezentare a IFD.

Federaþia Internaþionalã a Montatorilor deAcoperiºuri, IFD, este cea mai înaltã instituþie lanivel mondial care reprezintã interesele montatorilorde acoperiºuri.

IFD a fost fondatã în 1952 ca un consorþiu format, înmajoritate, din federaþii de montatori vorbitori de limbagermanã. De-a lungul anilor, IFD s-a dezvoltat ºi, în1999, a obþinut un nou statut. Sub umbrela conceptuluide „Breaslã a Montatorilor de Acoperiºuri“ sunt înglobateocupaþiile de montare a acoperiºurilor ºi/sau hidroizolaþiiºi/sau placarea pereþilor/faþadelor. În unele þãri ariaocupaþionalã include ºi toate lucrãrile de tâmplãrie ºitinichigerie.

IFD este recunoscutã la nivel mondialUna dintre datoriile esenþiale ale IFD este de a

asigura o legãturã permanentã între membrii asociaþi.Scopul intenþionat este de a studia problemele mutualede lucru ºi, prin aceasta, transferarea cunoºtinþelor cãtre

membrii individuali sau cãtre întreaga organizaþie pre-cum ºi sprijinirea afacerilor, a intereselor tehnice,sociale, culturale precum ºi a altor interese ocupaþionaleale membrilor la nivel internaþional.

Pentru a atinge obiectivele stabilite, IFD are patru comisii:Comisia Generalã (Economie, Social, Training

Industrial, Organizare, Finanþe);Comisia pentru Acoperiºuri din Smoalã ºi Placaje

de Pereþi;Comisia pentru Hidroizolaþii (Nivelare de acope-

riºuri ºi Hidroizolaþii pentru structuri);Comisia ªtiinþificã ºi de Cercetare.

CalitateaUn scop esenþial al IFD este de a ridica nivelul cali-

tãþii companiilor din toate þãrile ºi, nu în ultimul rând, de atransmite informaþiile despre calitatea sistemelor desecuritate ºi a procedurilor de înregistrare din alte þãri.

Beneficii pentru membriFiecare membru individual are posibilitatea de a lua

contact cu membri ai federaþiei sau cu producãtori dinalte þãri ºi de a fi informat despre materialele de lucru ºidespre produsele sau sistemele disponibile în alte þãri.Avertismentele despre pierderi sau daune îi pot protejape proprii membri ai federaþiei împotriva acestora.Descoperirile pozitive pot fi luate în considerare ºi inte-grate în cadrul normelor ºi regulamentelor.

Membrii parteneri pot profita de experienþa altor mem-bri, care le pun la dispoziþie cunoºtinþele lor despre pro-duse sau sisteme. De asemenea, membrii parteneri potcolabora la formarea Recomandãrilor ºi Orientãrilor IFD.

Schimbul de metode de lucru ºi de experienþe pozi-tive, de informaþii despre noi dezvoltãri din alte þãri suntsurse importante pentru activitatea unei federaþiinaþionale.

Tot în luna mai, în perioada 27 - 30, ANMAR a parti-cipat la expoziþia organizatã de CAMEX la Constanþa.

BucureºtiTel.: 021 310 19 85Tel.: 021 332 43 02Fax: 031 817 58 34

BraºovTel.: 0268 335 800Fax: 0268 335 800

E-mail: [email protected] www.anmar.com.ro

IaºiTel.: 0232 220 877Fax: 0332 819 897

OradeaTel.: 0259 479 664Fax: 0359 815 384

Tg. MureºTel.: 0265 318 318Fax: 0265 318 318

http://www.anmar.com.ro/

http://www.rockwool.ro/


Soluþii profesionale pentru hidroizolaþiidin gama

ADITIVI PENTRU MORTAREªI BETOANE IMPERMEABILE

Seal All PRO – Aditiv folosit la prepararea mortaruluisau betonului hidrofug. Este destinat hidroizolãrii clã-dirilor vechi ºi noi, la exterior sau la interior, a încãperilorumede, piscinelor, teraselor, pivniþelor, pardoselilor etc.Oferã rezistenþã îndelungatã ºi flexibilitate mortaruluisau betonului astfel preparat, începând de la grosimeade 1,5 cm. Se recomandã ºi ca aditiv pentru îmbunã-tãþirea adezivilor de orice tip: mãrind flexibilitatea aces-tora, aderenþa la suport ºi rezistenþa la îngheþ-dezgheþ.

Everfast Hydrol – Se recomandã pentru preparareabetonului hidrofug pentru hidroizolarea bazinelor, acanalelor, a subsolurilor, a îmbinãrilor zidurilor, abazinelor de înot, a altor construcþii de beton ºi betonarmat, precum ºi pentru produse prefabricate din betonde înaltã calitate. Grad de impermeabilitate: P12/10,chiar ºi pentru clase inferioare de beton.

MATERIALE PENTRU HIDROIZOLAÞIIªI PROTECÞIE HIDROFUGÃ

Membraan – Aplicabil cu pensula pe suprafeþe mine-rale (beton, mortar, gips-carton, lemn etc.), la interior (înbãi, duºuri, WC-uri, bucãtãrii industriale, încãperi cuîncãlzire prin pardosealã), sau pe suprafeþe exterioare,oriunde hidroizolaþia va fi protejatã dupã aplicare printencuialã, faianþã sau alt tip de placaj.

Plaspactuna – Pentru hidroizolarea în strat subþire(2-3 mm) a suprafeþelor solide din beton, piatrã ºicãrãmidã, pentru izolarea pivniþelor împotriva pãtrunderiiapei provenite din pânza freaticã (chiar ºi pe latura inte-rioarã), pentru izolarea fundaþiilor ºi soclurilor diferitelorconstrucþii, pentru izolarea puþurilor, a bazinelor de apãpotabilã ºi de înot, pentru izolarea ºi protecþia ºoselelorºi a structurilor podurilor etc.

Plaspactuna Flex – Produs bicomponent pentruhidroizolarea în strat subþire (2-3 mm) a suprafeþelorsolide din beton, piatrã ºi cãrãmidã, pentru izolareapivniþelor împotriva pãtrunderii apei provenite din pânzafreaticã (chiar ºi pe latura interioarã), pentru izolareafundaþiilor ºi soclurilor diferitelor construcþii, pentru izo-larea puþurilor, a bazinelor de apã potabilã ºi de înot etc.

La 20 kilograme de amestec uscat (componenta A)se adaugã cca. 5 litri de aditiv acrilic special (compo-nenta B).

Rapolith – Ciment ultrarapid pentru stoparea scurge-rilor de apã în pivniþe, rezervoare de apã, la îmbinãrileþevilor din beton, pentru etanºarea/rigidizarea ºurubu-rilor de fixare a diferitelor utilaje. Timpul de solidificareeste de 3-4 minute.

Putzuna HY – Pentru protecþia hidrofugã a tuturorsuprafeþelor expuse presiunii apei, atât pe latura pozitivãcât ºi pe cea negativã. De ex.: pivniþe, mine, bazine, bãi,conducte de apã, tuneluri, containere de apã, tuneluri deapã. Pe lângã o flexibilitate remarcabilã, produsul oferãºi o rezistenþã deosebitã la presiunea apei (pânã la70-80 m coloanã de apã).

Dryfill – Pentru hidrofobizarea, protecþia împotrivainfiltrãrii apei la pereþi din cãrãmidã aparentã, piatrã, ten-cuialã, þiglã, ardezie, placaje ornamentale din marmurãºi granit etc. Oferã protecþie pe o perioadã de 10-15 ani.

MATERIALE PENTRU HIDROIZOLAÞII -BITUMINOASE, ACRILICE, POLIURETANICE

Everfast HR Latex – Emulsie bituminoasã, înveliºdin material plastic polivalent. Se utilizeazã în strat sub-þire ca strat impermeabil, hidroizolant la structuri dinbeton ºi þevi din metal, ca strat adeziv la izolaþii, cahidroizolant pentru acoperiºuri ºi terase necirculabile lahale industriale sau alte construcþii (blocuri, imobile,birouri etc.), ca primer pentru alte sisteme de învelitoarecompatibile pe bazã de bitum.

Societatea Pro Aditiv este prezentã de mai bine de 5 ani pe piaþa materialelor speciale pentruconstrucþii. Experienþa acumulatã, combinatã cu calitatea înaltã a produselor importate ºi distribuite, nepermite sã declarãm: „Nu cunoaºtem imposibilul în materie de hidroizolaþii“.

Experienþa în producþie, referinþele din întreaga lume fac ca produsele din gama noastrã sã fie pe deplinapreciate, nu numai la lucrãri de hidroizolaþii noi, dar ºi în cazul reparaþiilor sau a lucrãrilor de hidroizolareulterioarã. Astfel, Pro Aditiv vã propune o gamã largã de produse: aditivi pentru betoane ºi mortare, mate-riale hidroizolante pe bazã de ciment, rãºini sau bitum, materiale pentru protecþie hidrofugã ºi pentruasanãri. Gama de produse este completatã de profile expandabile în contact cu apa, profile pentru rosturide turnare ºi dilataþie.

Iatã, în continuare, o scurtã trecere în revistã a principalelor materiale propuse pentru piaþaromâneascã.

http://www.proaditiv.ro/

Everfast LST – Emulsie bituminoasã elasticã pentruizolarea acoperiºului, având un factor de elasticitate de600%. Se recomandã la izolarea acoperiºurilor, ateraselor, la repararea sistemelor impermeabile din car-ton bitumat, la protejarea ºi hidroizolarea încãperilorumede, a suprafeþelor expuse la umezealã etc., pentruprotecþia elementelor din beton etc.

LSTHANE Trafic – Hidroizolant pe bazã de poliure-tan monocomponent pentru hidroizolarea acoperiºurilor,a teraselor, a altor suprafeþe circulabile cu grad deînclinare de 0%. Se aplicã cu rola, pe suprafeþe dinbeton, piatrã sau mortar.

PRODUSE ANTIIGRASIE ªI ANTIMUCEGAIBiosal Antiigrasie – Substanþã destinatã formãrii

unui strat hidroizolant orizontal, având ca scop rupereacapilaritãþii în pereþii atacaþi de igrasie (urcarea apei princapilaritate dinspre pardosealã cãtre partea superioarãa peretelui). Igrasia se recunoaºte uºor prin faptul cãumiditatea se estompeazã cãtre partea superioarã aperetelui. Tehnologia de aplicare este suficient de sim-plã, astfel încât poate fi la îndemâna oricui. Se foreazãîn perete orificii înclinate echidistante cu diametru de16 mm, distanþa între orificii având strânsã legãturã cugrosimea peretelui. Se introduc, apoi, cartuºele cusubstanþa Biosal Antiigrasie. Aceasta va pãtrunde înzidãrie, creând o peliculã deasupra cãreia apa nu se vamai ridica. La scurt timp de la aplicarea tratamentului, seconstatã cã peretele este asanat (uscat) complet.

Se recomandã la clãdirile din piatrã, cãrãmidã, beton,fiind folosit cu succes la asanarea monumentelor istorice(castele, biserici), dar ºi la case familiale ºi alte clãdiriatacate de igrasie.

Garanþia pentru tratamentul de asanare este de 10 ani,efectul fiind, însã, nelimitat.

BENZI, PROFILE DE ETANªARE PENTRU ROSTURIAdeka Ultraseal: Profil de sigilare expandabil în con-

tact cu apa, rezistent la presiunea apei de pânã la 5 bar.Se recomandã la tratarea rosturilor de turnare, dedilataþie, la rosturile între construcþiile vechi ºi noi, labazine de apã, piscine, pivniþe etc.

Mibo: Bandã din PVC pentru rosturi de expansiunesau de turnare, în diferite tipuri ºi dimensiuni, flexibilã ºila temperaturi scãzute sub -30 0C.

Specialiºtii noºtri vã stau la dispoziþie cu soluþii carepot fi unice din punct de vedere al combinaþiei de mate-riale ºi tehnologii. Astfel, prin intermediul laboratoarelorde cercetare existente în cadrul companiilor producã-toare, firma noastrã vã poate oferi soluþii testate ºi adap-tate perfect la nevoile precizate în caietul de sarcini.

Produsele prezentate mai sus sunt fabricate la celemai înalte standarde, sunt testate ºi certificate conformnormelor europene ºi naþionale în vigoare.

Vã invitãm sã descoperiþi mai multe despre produselenoastre la adresa www.proaditiv.ro.

http://www.proaditiv.ro/


Sisteme de acoperiº ProtanACOPERIªUL NECIRCULABIL

Gabriel RÎªCANU, director - Protan Roof România

Este alcãtuit din membrana PVC Protan SE, sistemul de prindere la parapet (barã metalicã sau barã metalicã + buzunardin PVC) ºi prinderi mecanice (ciupercã ºi ºurub).

Suprapunerea se face în mod tradiþional (120 mm pentru suluri de 1 m lãþime, 130 mm pentru suluri de 2 m lãþime). Membrana este fixatã de stratul suport cu fixaje mecanice peste

care se suprapune urmãtorul sul. Cele douã suluri se sudeazã cu aju-torul unui aparat automat de sudurã cu aer cald care garanteazã osudurã omogenã, cu o rezistenþã la tracþiune mai mare decât mem-brana în sine.

Pentru lucrãri de detaliu se utilizeazã un aparat manual de sudurã.

Continuãm sã vã prezentãm sistemele de acoperiº oferite de Protan Roof România. Cele la care ne vom referiîn acest articol sunt verificate în practicã de cãtre Protan în Scandinavia acolo unde se aflã cea mai mare firmãde aplicatori din Europa (aproximativ 600 de angajaþi).

În concepþia Protan, acoperiºul este considerat a cincea faþadã, de multe ori mult mai importantã funcþionaldecât celelalte. De aceea, construcþia unui acoperiº nou sau renovarea unuia vechi este o provocare care nece-sitã soluþii verificate în timp, uºor de aplicat ºi, uneori, personalizate sau inovatoare. Prin acestea ajutãm clienþiisã micºoreze costurile de construcþie sau de întreþinere ale acoperiºului.

Soluþiile optime din punct de vedere cost - performanþã pe termen lung sunt posibile deoarece acoperiºulProtan deþine certificatul BBA care atestã durata de viaþã de cel puþin 30 de ani.

Fig. 1: Fixarea membranei în câmp (detaliu) Fig. 2: Fixarea membranei la parapet (detaliu)

Sistemul cu prindere mecanicã

Membrana este întinsã liber peacoperiº, fiind fixatã doar perimetral ºiîn zonele cu penetrãri. Cu cât vântuleste mai puternic cu atât sistemullucreazã mai bine.

Pentru a rezista la acþiunea vân-tului, acoperiºurile pot fi cu aderenþãtotalã, balastate sau fixate mecanic destratul suport.

Pe baza unui principiu doveditºtiinþific, Protan a dezvoltat sistemulvacuum care dovedeºte o înþelegeremai bunã a modului în care forþelevântului acþioneazã asupra clãdirilor.Odatã cu instalarea acoperiºului vacuumla clãdirea Institutului Norvegian de

Cercetare din Trondheim, sistemul afost adoptat la mai multe proiecte dinEuropa.

Sistemul este potrivit atunci când:utilizarea fixajelor este interzisã

sau nedoritã;stratul suport nu este potrivit pen-

tru metodele de fixare tradiþionale;se reabiliteazã clãdiri insono-

rizate.Costurile unei astfel de soluþii pot fi

mai mici, depinzând de geometriaclãdirii. Sistemul vacuum este o alter-nativã foarte bunã atunci când seimpun viteze mari de execuþie.

Sistemul introduce un flux de aercontrolat sub membranã, prin inter-mediul unor ventile special proiectate.Datoritã principiului de funcþionare,stratul suport trebuie sã fie etanº.

Sistemul vacuum

http://www.protanroof.ro/pages/default.aspx

Acoperiºuri noisau renovãri

Toate sistemele de mai sus pot fiutilizate atât pentru acoperiºuri noi câtºi pentru reabilitãri de acoperiºuri vechidin metal, bitum sau alte materiale.

Protan oferã aceste sisteme deacoperiº datoritã, în principal, carac-teristicilor chimice ºi fizice ale mem-branei PVC Protan, care nu suntl imitate de caprici i le vremii. Cumembrana Protan, de exemplu, sepoate lucra ºi la temperaturi negative,pe timp ploios sau zãpadã. De aseme-nea, sudura cu aer cald oferãîncredere deplinã, deoarece s-adovedit faptul cã ea este cea mai bunãsudurã din întreaga industrie aacoperiºurilor tip terasã.

Prin aceastã tehnologie prindereala parapet a membranei Protan se faceutilizând un singur accesoriu, alcãtuitdintr-un buzunar din PVC ºi o barãmetalicã.

Printre avantajele acestui sistem deprindere la parapet enumerãm: soluþiarezolvã fixarea membranei la parapetsigur ºi eficient; simplitatea soluþiei asi-gurã costuri mici ºi rapiditate în execuþie.

În acelaºi timp se eliminã adezivulpentru lipirea membranei. Utilizân-du-se doar maºina de sudurã auto-matã se eliminã, în totalitate, sudura cumaºina manualã.

Fig. 3: Montaj pocket&bar ºi al benzii suplimentare de pe spatele membranei(doar în cazul aticului mai mare de 67 cm)

Fig. 4: Fixare pocket&bar la bazaaticului (vedere în detaliu montaj

membranã la atic)

Fig. 5: Echipament de sudurãautomat (se eliminã, în acest fel,

sudura manualã)

Sistemul de prindere la parapet – pocket&bar

Protan a dezvoltat un sistem unic,cu benzi transversale presudate dinfabricã pe spatele membranei.

Se mãreºte, astfel, capacitatea derezistenþã la forþa vântului deoarecefixajele sunt distribuite pe toatãsuprafaþa membranei. Utilizareasistemului secret f ix este ºi mai

economicã deoarece necesitã suduriºi numãr de fixaje mai puþine.

Sistemul secret fix este foarte util înurmãtoarele cazuri:

aplicaþii verticale;zone cu vânt intens;la montajul membranei în lun-

gul coroanei tablei trapezoidale;când se doreºte un montaj rapid.

Sistemul secret fix

Este alcãtuit din role de 2 mlãþime sudate între ele ºi benzi

longitudinale presudate pe spatelemembranei, alcãtuind în acest fel

suprafeþe foarte mari presudate dinfabricã.

Sistemul prefabricat

Pentru sistemul în aderenþã totalã,Protan a dezvoltat membrana GX,caºeratã cu geotextil din poliester, carese lipeºte de stratul suport cu adeziv.

Sistemul în aderenþã totalã se uti-lizeazã atunci când:

penetrarea stratului suport esteinterzisã sau nedoritã;

perforarea barierei de vaporieste interzisã (clãdiri cu nivel ridicat deumiditate, piscine etc);

prinderile mecanice sunt dificil derealizat;

rezistenþa necesarã la solicitareavântului este foarte mare.

Sistemul în aderenþã totalã

http://www.protanroof.ro/pages/default.aspx


V&K® România se prezintã

Serviciile oferite de V&K® Româniaacoperã toata gama de coordonare aexecuþiei investiþiilor, de la proiectpânã la darea în folosinþã a obiectivu-lui ce face parte din contract.

Concret, noi vã oferim servicii com-petente în urmãtoarele domenii:

Proiecte de amenajarea terito-riului, planuri urbanistice (Plan Urba-nistic General, Plan Urbanistic Zonal,Plan Urbanistic de Detaliu);

Proiectarea unor lucrãri com-plexe (centre comerciale, construcþiiindustriale, staþii de alimentare carbu-ranþi, complexe hoteliere, clãdiri debirouri, centre de recreere ºi loisir,case de locuit ºi vile;

Lucrãri tehnico-edilitare, instalaþiisanitare, ventilaþii, termice, climatizare,sprinklere etc.

Pentru satisfacerea eficientã acondiþiilor impuse prin contract, servi-ciile noastre includ toatã gama demanagement a unor proiecte complexecu toate domeniile complementare:

Identificarea proiectului ºi alocaþiilor, precum ºi analiza complexãa amplasamentelor;

Studii pregãtitoare (topografice,geotehnice, hidrogeologice, de impactasupra mediului etc.);

Studii de prefezabilitate ºi feza-bilitate;

Proiectare, arhitecturã, rezis-tenþã, toate specialitãþile de instalaþii;

Proiectare tehnicã ºi detalii deexecuþie;

Documentaþii specifice pentruorganizarea licitaþiilor privind execuþia

lucrãrilor, analize de costuri, caiete desarcini etc.;

Organizarea execuþiei ºi super-vizarea execuþiei în calitate de firmãde consultanþã ºi inspecþie de ºantierpe toate specialitãþile. Managementulexecuþiei.

Pânã în 1990 echipa fondatoareV&K® România a obþinut experienþã ºiperformanþe lucrând în cadrul Institu-tului Judeþean de Proiectare Covasna.

Membrii fondatori ai firmei auobþinut Premiul Uniunii Arhitecþilor dinRomânia, alte menþiuni ºi premii lacompetiþii importante.

Pentru a facilita o înþelegere câtmai aproape de doleanþele investito-rilor care ne solicitã, în cadrul firmeisunt persoane care cunosc limbileromânã, maghiarã, englezã, francezã,spaniolã ºi germanã.

Suntem, totodatã, membri aiCamerei de Comerþ ºi Industrie fiind înpermanenþã, din 1995, în „topul firmelor“,la nivel judeþean ºi naþional.

V&K® România SRL este membruactiv al Uniunii Arhitecþilor, al OrdinuluiArhitecþilor din România ºi al Regis-trului Urbaniºtilor din România, iarcolaboratorii noºtri sunt ingineriexperþi atestaþi de Ministerul LucrãrilorPublice.

Exigenþi în tot ceea ce facem, vãprecizãm cã avem un „Manual al cali-tãþii” elaborat în conformitate cuSR EN ISO 9001-2001, iar firma ºicolaboratorii noºtri dispun de toatelicenþele ºi atestatele necesare lucrã-rilor specifice pe care le angajãm.

„V&K®” S.R.L. România este o firmã independentã, cu capital privat,specializatã în proiectarea ºi managementul investiþiilor în domeniulconstrucþiilor civile ºi industriale.

Societatea a fost înfiinþatã în anul 1992 având în componenþa sa oechipã de peste 50 de specialiºti cu experienþã în domeniul proiectãriiconstrucþiilor formatã din arhitecþi, ingineri constructori, ingineri deinstalaþii pentru construcþii (electrice, termice, sanitare), geologi, tehni-cieni, verificatori proiecte, experþi.

arh. Vivianne GHEORGHIU, director general


METECNO - între tradiþie ºi inovaþie

În cei 49 de ani de activitate,Metecno a fost, de multe ori, lidermondial pe piaþa construcþiilor cupanouri termoizolante.

În România s-a dezvoltat încã din1993, dovedind pregãtire ºi valoarecalitativã.

Standardele de calitate sunt cer-tificate de UNI EN ISO 9001: 2000,certificare eliberatã de IGO (Institutulitalian de garantare a calitãþii pentrutoate produsele metalurgice). De ase-menea, Metecno deþine o extensieinternaþionalã a certificãrii în cadrulIQNET (Institutul italian de certificarea sistemelor de calitate a soci-etãþilor) ºi institutelor afiliate IQNET.

Pe lângã produsele de bazã pecare compania le comercializeazãcu o frecvenþã ridicatã (poliuretan:Monowall, Glamet, Superwall ºi vatãmineralã: Hipertec Wall, HiperetecRoof, Superwall HF), grupul oferã ºiproduse speciale care îndeplinesccaracteristici diferite ºi care seadreseazã anumitor proiecte.

Din aceastã gamã, produsulMETENERGY îndeplineºte particu-laritãþile unui acoperiº, dar care inte-greazã în partea lui planã dintreprofilurile „U“ module foto-voltaiceUNI-SOLAR disponibile în douãversiuni: PLV-64B ºi PVL-128.B.

Modulele pot fi conectate astfelîncât sã producã valorile de putere ºitensiune dorite, un atribut care faceca panoul solar METENERGY sã fiepotrivit pentru utilizãri multiple cumar fi: acoperiºuri, elemente de ecra-nare solarã, izolaþie fãrã cãldurã ºisunet, dar ºi multe alte domenii.

Poate fi utilizat pentru locaþii

industriale, clãdiri publice ºi pentru

sport, dar ºi pentru clãdiri rezi-

denþiale sau case mai mici. Dupã

cum se ºtie, energia fotovoltaicã

reprezintã o sursã alternativã, al

cãrei scop este acela de a asigura

necesitãþile unei clãdiri, prin exploa-

tarea unei surse nelimitate cum este

lumina solarã. Totodatã, sistemele

fotovoltaice nu sunt o sursã de

ameninþare pentru mediu, nu nece-sitã combustibil, nu fac zgomot ºi nuproduc pierdere de cãldurã sauenergie.

Un alt produs cu caracteristicidiferite faþã de gama standard esteMETCOPPO, care a trezit interes ºipe piaþa din România. METCOPPOeste un panou compozit, carecuprinde douã acoperiri de plãcimetalice, legate printr-un strat dematerial izolant PUR. Are auto-susþinere, este monolitic, izolant,rezistent ºi uºor. Configuraþia geo-metricã a plãcii exterioare urmeazãforma unei þigle clasice de acoperiº,dând panoului o aparenþã plãcutã,elegantã.

Încã de la înfiinþarea sa, în anul 1961, Grupul Metecno s-a menþinut în topurile producãtorilor de panouritermoizolate cu poliuretan sau vatã mineralã. Secretul acestei longevitãþi este reprezentat de profesiona-lismul, calitatea ºi varietatea de produse pe care Metecno le-a oferit, de-a lungul anilor, pieþei materialelorde construcþii, reuºind sã satisfacã cele mai exigente cerinþe ale clienþilor sãi.

Regãsit sub diferite brand-uri în întreaga lume, cum ar fi TOPANEL, SIS.CO sau METECNO, grupul ºi-apãstrat aceeaºi coloanã vertebralã, fiind uºor de identificat prin stilul sãu propriu, chiar dacã, permanent,a existat nevoia de extindere a companiei, dar ºi progresul tehnologic.

http://www.metecno.ro/


OYSTER este cel de-al treileapanou Metecno cu trãsãturi dis-tinctive, pe care îl prezentãm înarticolul de faþã. Este un tip deacoperiº curbat, cu strat de izo-lare PUR; panoul este curbatpe lungime (raza curbatã între3.500 mm ºi 20.000 mm) ºi sefoloseºte pentru acoperiºurileclãdirilor industriale dar ºi ale celorrezidenþiale. Panoul OYSTER esteo soluþie unicã, alternativã, cuperformanþe mecanice mari ºi cuputere de izolare.

Vã informãm cã, începând din acestan, Metecno Trading România vã punela dispoziþie ºi panouri sandwichpentru uºi, panouri produse decãtre Metecno Doors Panels.Panourile de uºi au o izolaþiefoarte bunã, din poliuretan, împo-triva variaþiilor de temperaturã saua vremii nefavorabile ºi suntdisponibile atât pentru tipurile deuºi secþionale industriale, cât ºipentru cele rezidenþiale. Grosi-mi le d ispon ib i le sunt cele de40 mm ºi 80 mm, iar culorile suntvariate.

Toate produsele Metecno suntagrementate conform normelor euro-pene pentru evaluarea calitãþii.Alãturi de livrarea în condiþii supe-rioare a produselor solicitate oferimºi proiectul de montaj sau tinichige-ria pentru diferitele obiective pe carele aveþi în execuþie.

Singurul mod în care vã putem

convinge de calitatea produselor

ºi profesionalismul companiei

Metecno este sã iniþiem o colabo-

rare serioasã. De aceea, vã aºtep-

tãm cu detalii ºi solicitãri la adresa

de e-mail: [email protected]

sau la numãrul de telefon: 0268-

406.249 ºi fax: 0268-406.248.

Dacã doriþi mai multe informaþii,

puteþi accesa site-ul www.metecno.ro

sau puteþi contacta direct persoana

responsabilã pentru zona dvs:

Zona: TransilvaniaHoria GHINESCUTel: 0749-234.661

Zona: Moldova ºi BucureºtiMarius NISTORTel: 0755-748.089

Zona: SE-ul þãriiFlorin ªERBANTel: 0748-234.665

Notã: Vã reamintim, de aseme-nea, cã Metecno Group este singu-rul deþinãtor de marcã înregistratã abrand-urilor: METECNO, TOPANELSIS.CO.

http://www.metecno.ro/contacts.html

În urma unei investiþii de 7,5 mil euro, TOPANEL TRADINGPANELS se alãturã producãtorilor din România prin ceamai nouã ºi modernã capacitate de producþie panouritermoizolante.Obiectivul TOPANEL pentru anul 2010 este realizarea unuitarget de 750.000 mp panouri termoizolante atât cu spumãpoliuretanicã cât ºi cu vatã mineralã.Poziþionatã strategic (în centrul þãrii), noua unitate deproducþie asigurã un cost ideal al produsului final, fiindalegerea logicã în acest sens.

� Unitatea de producþie este cea mai modernã din þarã,

folosind utilaje importate de la producãtorul principal

european P.U.M.A.

�Se pot livra la cerere panouri termoizolante pânã la

lungimea de 14.500 mm ºi grosimea de pânã la 200 mm cu

suportul termoizolant din poliuretan sau vatã mineralã.

�Din ianuarie 2010 au început testele pentru realizarea

panourilor cu suportul termoizolant din spumã poliureta-

nicã rezistentã la foc 30 minute (PIR), urmând ca în cel

mai scurt timp sã putem oferi clienþilor noºtri ºi acest tip

de produs.

TOPANEL - un pariu câºtigat!

TOPANEL TRADING PANELS este prezent în oraºele importante ale þãrii prin birouri de

reprezentare (Bucureºti, Cluj, Constanþa, laºi, Timiºoara) unde personalul calificat poate

oferi consultanþã de specialitate tuturor potenþialilor clienþi.

Pentru informaþii suplimentare puteþi accesa site-ul nostru: www.topanel.ro sau apela la

numãrul de telefon 021-323.31.96. În cazul în care doriþi ca

reprezentantul nostru sã viziteze obiectivul dumneavoastrã,

puteþi apela reprezentanþele TOPANEL:

Bucureºti Str. Agatha Bârsescu nr. 15 B Tel.: 021-323.31.96

Fabrica dde PProducþieStr. Uzinei nr. 62, Râmnicu VâlceaTel.: 0250-736.488

ClujStr. Traian Vuia nr. 208Tel.: 0721-222.341

TimiºoaraStr. Ardealului nr. 70Tel.: 0720-220.187

ConstanþaStr. Delfinului nr. 22Tel.: 0729-199.918

laºiStr. Nicolina nr. 10Tel.: 0727-323.815

http://www.topanel.ro/

Stimaþi parteneri,

TOPANEL este marcã înregistratã la oficiul naþional

de mãrci, instituþie care, în cazul României, este

reprezentatã de Oficiul de Stat pentru Invenþii ºi

Mãrci (OSIM), de la data de 29.09.2004.

Întinderea în spaþiu a protecþiei mãrcii naþionale se

referã la întreg teritoriul României, aceasta

neputând fi limitatã, din punct de vedere teritorial,

la nivelul unei anumite regiuni, al unui judeþ sau al

oricãrei alte forme de organizare teritorialã.

Întinderea în timp a protecþiei mãrcii naþionale

constã dintr-o perioadã iniþialã de 10 ani,

perioadã ce poate fi prelungitã ulterior, de un

numãr nelimitat de ori, cu alte perioade a câte

10 ani fiecare.

Procedura de înregistrare a mãrcii naþionale pre-

supune, în principiu, parcurgerea a 4 etape legale

care, în medie, dureazã aproximativ 9 luni.

Oricând în decursul acestei perioade orice per-

soanã fizicã sau juridicã ar fi putut sã se opunã

înregistrãrii, dar nu s-au întâmpinat dificultãþi de

acest gen.

De asemenea în conformitate cu art. 45 ºi art. 48

din Legea nr. 84/1998 privind mãrcile ºi indicaþiile

geografice, orice persoanã interesatã putea

solicita Tribunalului Municipiului Bucureºti decãde-

rea din drepturile conferite de marcã sau anularea

înregistrãrii mãrcii în termen de 5 ani de la înregis-

trare, dar nu s-a produs vreo astfel de acþiune.

Având în vedere cã în ultima perioadã de timp se

vehiculeazã cã societatea noastrã nu ar fi titularã

de drept pentru folosirea mãrcii TOPANEL, vã

prezentãm alãturat certificatul de înregistrare a

mãrcii eliberat de OSIM.

Dorim sã vã informãm pe aceastã cale cã orice

alt terþ care se foloseºte de marca TOPANEL pe

teritoriul României, chiar dacã are alte drepturi la

nivel internaþional, este un utilizator neautorizat de

cãtre societatea noastrã. În acest sens ne rezer-

vãm dreptul de a acþiona în instanþã, pentru înce-

tarea folosirii mãrcii ºi obligarea la daune

materiale, oricare persoanã care utilizeazã, fãrã

autorizarea noastrã, marca TOPANEL cu numãrul

de depozit OSIM M2004 08341.

TOPANEL - unbrand propriu

ºi o marcãînregistratã

http://www.topanel.ro/contact.html


Cele mai reprezentative lucrãri de construcþii,cãrora societatea le-a asigurat consultanþã tehnicãde specialitate, din anul 2000 ºi pânã în prezentsunt:

a) Consultanþã ºi proiectare pentru accesare defonduri naþionale ºi fonduri europene:

Proiecte integrate - Gugeºti, Jariºtea, Pãuneºti,

Andreiaºu de Jos - jud. Vrancea; alte judeþe - Fondul

European pentru Agriculturã ºi Dezvoltare Ruralã

(mãsura 322);

Lucrãri de reabilitare ºi modernizare obiective de

interes local;

Reabilitare ºi modernizare ºcoli;

Ansambluri de locuinþe pentru tineri - lucrãri deru-

late prin programul naþional ANL Bucureºti;

Ansambluri de locuinþe sociale;

Reabilitare termicã blocuri;

Restaurãri ºi puneri în valoare a monumentelor

istorice;

Înfiinþare sau dezvoltare de ferme de creºtere a

animalelor ºi procesãri produse alimentare - din Fonduri

Europene pre ºi post aderare;

Lucrãri de reabilitãri, balastãri ºi modernizãri de

drumuri de interes local;

Lucrãri de alimentãri cu apã ºi canalizãri;

Înfiinþãri de baze sportive.b) Alte lucrãri:

Efectuarea auditului energetic pentru reabilitarea

termicã a clãdirilor:

Ansamblu de blocuri de locuinþe;

Reabilitare termicã a ºcolilor.c) Asistenþã tehnicã prin diriginþi de ºantier atestaþi.

Toate serviciile de consultanþã, lucrãrile de proiectareºi alte servicii s-au înscris în termenele contractuale sta-bilite cu beneficiarii, iar calitatea s-a realizat conformcerinþelor exprimate prin specificaþiile contractuale.

INFRASTRUCTURANECESARÃ REALIZÃRII OBIECTULUI DE ACTIVITATE

Societatea ALMA CONSULTING SRL din Focºani,deþine toate mijloacele necesare execuþiei serviciilormenþionate în obiectul de activitate declarat, în scopulsatisfacerii cerinþelor clienþilor existenþi ºi capacitareacelor potenþiali.

Pentru desfãºurarea activitãþii de consultanþãtehnicã, societatea deþine o gamã de echipamente lT, demãsurã ºi control in situ, mijloacele de transport nece-sare pentru inspectarea lucrãrilor de construcþii, softspecializat.

Pentru proiectare, societatea deþine un atelier dotat,o reþea de calculatoare, inclusiv programe necesareelaborãrii proiectelor de construcþii clãdiri, drumuri,instalaþii, reþele tehnico-edilitare.

În prezent, 23 de specialiºti cu studii superioare suntpermanent la dispoziþia clienþilor.

De când funcþioneazã, SC ALMA CONSULTINGSRL Focºani a primit premii, distincþii ºi atestãri.Deþine certificãri:

ISO 9001/2008(Sistemul de Management al Calitãþii);

SR EN ISO 14001/2005(Sistemul de Management de Mediu);

SR OHSAS 18001/2008(Sistemul de Management

al Sãnãtãþii ºi Securitãþii Ocupaþionale).A fost ºi este permanent „abonatã“ la distincþiile

oferite în cadrul manifestãrilor prilejuite de TopulNaþional al firmelor private.

Sc ALMA CONSULTING srl FocºaniARHITECTURÃ, INGINERIE ªI SERVICII DE CONSULTANÞÃ TEHNICÃ

Societatea comercialã ALMA CONSULTING SRL din Focºani a luat fiinþã în anul 1992, la iniþiativadoamnei ing. Viorica ALEXANDRU MANTA, având ca obiect de activitate, în principal: arhitecturã, inginerieºi servicii de consultanþã tehnicã legate de acestea.

ALMA CONSULTING SRL Focºani mai asigurã pentru cei interesaþi: consultanþã în domeniul relaþiilorpublice ºi comunicãrii, consultanþã pentru afaceri ºi management, arhitecturã, testãri ºi analize tehnice,precum ºi activitãþi profesionale, ºtiinþifice ºi tehnice n.c.a.

http://www.geostud.ro/


(Urmare din numãrul anterior)Pentru realizarea cu ajutorul Mitek a unei construcþii

P+E în Sistemul Framing R este nevoie sã se parcurgãurmãtoarele etape:

proiectare;realizare semifabricate;realizare construcþie.

ETAPELE PROIECTÃRII UNEI CASEÎN PROGRAMUL MITEK2020

Etapa I: Proiectarea pereþilor la partera) Stabilirea dimensiunilor panourilor:

înãlþimea panourilor (Hp): Hp=Harh + 50 mm;grosimea panourilor: în funcþie de amplasare ºi

sarcina pe care o susþin, se aleg dimensiunile corespun-zãtoare (90 mm,120 mm,150 mm); panourile portante ºicele exterioare au grosimea de 150 mm;

distanþa dintre montanþi: dacã nu existã alte pre-cizãri montanþii se dispun la distanþa de 400 mm interax;

înãlþimea la care sunt dispuºi distanþierii (Hd): Hd = 0,5 Hp;b) Realizarea panourilor exterioare:

panourile exterioare au grosimea de 150 mm;se urmãreºte conturul exterior al pereþilor, astfel

încât sã corespundã cu conturul exterior al fundaþiei;dacã existã diferenþe neglijabile între cotele din

planul de arhitecturã ºi planul de fundaþii, se iau în consi-derare cotele din planul de fundaþii;

pereþii exteriori trebuie sã formeze, pe cât posibil,un perimetru închis, pentru a facilita montarea pe ºantier;

c) Realizarea panourilor interioare:se respectã cotele din arhitecturã, la care se

adaugã grosimea finisajelor;panourile trebuie suprapuse pe toatã grosimea

peste grinda de fundaþie sau fundaþia continuã;panourile pe care urmeazã sã se monteze vangu-

rile scãrii vor fi dispuse astfel încât sã se obþinã dimensi-unile golului de scarã din planul de arhitecturã (finisajelenu se iau în considerare);

grosimea panourilor interioare portante este de 150 mm;nu trebuie sã existe diferenþe de grosimi între pereþii

care se îmbinã în interiorul camerei;d) Realizarea golurilor de uºi ºi ferestre:

înãlþimea parapetului (hps): hps = hparh + 80 mm;se respectã cotele din arhitecturã, la care se adaugã

grosimea finisajelor;ferestrele ºi uºile de la parter trebuie sã fie, pe cât

posibil, aliniate cu cele de la etaj;numãrul ºi dimensiunile buiandrugilor:

- la uºi interioare de 900 mm: 2 buc. de 120 mm;- la uºi interioare >1.200 mm: 3 buc. de 150 mm;- la ferestre ºi uºi exterioare <1.000 mm: 3 buc. de

150 mm;

- la ferestre ºi uºi exterioare >1.000 mm: 3 buc. de180 mm;

- la ferestre ºi uºi exterioare >1.500 mm: 3 buc. de200 mm;

e) Modificãri ale panourilor în funcþie de elemente func-þionale: ºemineu, bar, acvariu, scarã.

Etapa II: Proiectarea pereþilor la etaja) Stabilirea dimensiunilor panourilor:

înãlþimea panourilor (Hp): Hp = Harh + 50 mm;grosimea panourilor: în funcþie de amplasare ºi

sarcina pe care o susþin, se aleg dimensiunile corespun-zãtoare (90 mm,120 mm,150 mm); panourile portante ºicele exterioare au grosimea de 150 mm;

distanþa dintre montanþi: dacã nu existã alte precizãri,se dispun la distanþa de 400 mm interax;

înãlþimea la care sunt dispuºi distanþierii (Hd): Hd =0,5 Hp;

b) Realizarea panourilor exterioare:panourile exterioare au grosimea de 150 mm;se urmãreºte conturul exterior al pereþilor, astfel

încât sã corespundã cu conturul exterior al pereþilor de laparter, þinându-se cont de planurile de arhitecturã;

pereþii exteriori trebuie sã formeze, pe cât posibil,un perimetru închis, pentru a facilita montarea pe ºantier;

c) Realizarea panourilor interioare:se respectã cotele din arhitecturã la care se adaugã

grosimea finisajelor;panourile trebuie suprapuse peste panourile de la

parter, þinându-se cont de planurile de arhitecturãgrosimea panourilor interioare portante este de 150 mm;nu trebuie sã existe diferenþe de grosimi între pereþi

care se îmbinã în interiorul camerei;d) Modificarea panourilor în funcþie de elementele de

acoperiº:panourile exterioare tip fronton trebuie sã se

potriveascã cu planul de învelitoare;panourile exterioare tip fronton se fac dintr-o singurã

bucatã;frontoanele se construiesc, de obicei, ca panouri

superioare;se cherteazã (chertãrile trebuie supradimensionate

+1÷2 cm) panourile care susþin coame, pene, cosoroabe.Etapa III: Proiectarea grinzilor de pardosealã

a) Proiectarea grinzilor de susþinere a pardoselii:se dispun astfel încât sã se obþinã o aºezare cât mai

avantajoasã a grinzilor de pardosealã;b) Proiectarea stâlpilor (dacã este necesar):

stâlpii sunt folosiþi ca reazeme pentru grinzi;c) Proiectarea cosoroabelor (dacã este necesar);d) Se revine la planul de panouri de la parter, unde se

va face chertarea panourilor care susþin grinzi (chertãriletrebuie supradimensionate +1÷2 cm);

Tehnologii modernede realizare a structurilor din lemnETAPELE PROIECTÃRII UNEI CASE PE STRUCTURÃ DIN LEMN

ÎN SISTEMUL FRAMING Ring. Daniel PAªCU – director general SC PASCONMAT CONSTRUCT SRL

e) Dispunerea grinzilor de pardosealã:se dispun astfel încât distanþa dintre reazeme sã fie

cât mai micã;distanþa dintre grinzile de pardosealã este de 350 mm

interax;sub pereþii de la etaj se pun trei dulapi;se respectã dimensiunile golului de scarã;la balcon (dacã este nevoie) se pun grinzi în consolã;dacã se prevede fereastrã la casa scãrii, atunci nu

se vor pune grinzi în acea zonã;f) Aºezarea distanþierilor:

distanþa dintre doi distanþieri este de ≅700 mm;g) Dacã este necesar, se lasã gol pentru coº de fum

sau alte elemente care trec prin planºeu.Etapa IVa: Proiectarea ºarpantei cu cãpriori

a) Proiectarea coamelor, doliilor, cosoroabelor ºi penelor:dimensiunile coamelor ºi doliilor sunt de 150 mm

x 200 mm;se fac secþiuni în AutoCad, respectând dimensiunile

panourilor;este indicat ca sub coame sã se afle un perete;dolia trebuie sã se afle în planul descris de coamã

ºi cosoroabã;lungimea doliei se calculeazã ca ipotenuzã;se adaugã stâlpi (dacã este necesar);se verificã dacã panourile pe care stau stâlpii au

trei montanþi în zona de contact cu stâlpul;b) Proiectarea popilor:

dimensiuni: 150 x 150 mm;nu se pun peste panouri exterioare;se verificã dacã panourile pe care stau popii au trei

montanþi în zona de contact cu popii;

c) Se revine în planul de panouri de la etaj ºi se facchertãrile necesare (chertãrile trebuie supradimen-sionate +1÷2 cm);

d) Se realiniazã ferestrele ºi uºile (dacã este nevoie);e) Proiectarea cãpriorilor:

cãpriorii se calculeazã în MiTek;se verificã dacã existã elemente de acoperiº (coº

de fum, ferestre de mansardã etc.)Etapa IVb: Proiectarea ºarpantei cu ferme din lemna) Proiectarea ºarpantei în Layout, modul al progra-

mului Mitek2020:Se realizeazã îmbinãrile dintre ferme;Se realizeazã formele geometrice ale fermelor;

b) Dupã execuþia ºarpantei în Layout, fermele se vorexporta în Engineering, un alt modul al programuluiMitek2020:

Se realizeazã îmbinãrile din lemn ºi asamblãrile cuconectori metalici pentru fiecare tip de fermã de lemn;

Se vor realiza fermele cu cel mai mic consum dematerial lemnos ºi conectori metalici care sã rezisteîncãrcãrilor la care este dispusã fiecare fermã;

c) ªarpanta se va exporta din Layout în AutoCad, seva cota ºi se va folosi ca Plan ªarpantã în Proiectul deRezistenþã.

Dupã parcurgerea acestor etape, proiectul poate fipredat comisiei de verificare ºi lansat în execuþie.

Dupã verificarea Proiectului, acesta se va lansa înproducþie pentru executarea semifabricatelor ºi a celor-lalte elemente necesare realizãrii construcþiei.

Pentru realizarea semifabricatelor, programul Mitek2020scoate necesarul de lemn ºi conectori metalici ºi detaliilede tãiere ºi îmbinare petru pereþi, planºee ºi toate elemen-tele ºarpantei.

(Continuare în numãrul viitor)

http://www.pasconmatgrup.ro/


Influenþa cimentuluiasupra calitãþii ºi durabilitãþii

betoanelor rutiere ºi aeroportuaredr. ing. Viorel PÂRVU - expert tehnic construcþii Drumuri ºi Piste aeroportuare,

director Departament Aeroporturi - SEARCH CORPORATION

În conformitate cu prevederileultimelor reglementãri tehnice, avândca obiectiv infrastructura rutierã ºiaeroportuarã, respectiv normativulNE 014 – 2002 privind execuþiaîmbrãcãminþilor rutiere din beton deciment în sistemele cofraje fixe ºiglisante, cimenturile Portland EN197-1-CEM I 42,5 R ºi ciment rutierSR 10 092 : 2008, ciment specialpentru drumuri ºi piste de aeropor-turi, sunt cele mai indicate pentruasigurarea calitãþii ºi durabilitãþiilucrãrilor în exploatare.

FISURI ªI CRÃPÃTURI APÃRUTELA BETONUL PROASPÃT TURNAT

DIN CAUZA TEMPERATURILOR AMBIANTE

Dacã rosturile transversale aleîmbrãcãminþilor din beton nu sunt tãiateîn timp util sau dacã, imediat dupãturnarea betonului, apar unele variaþiide temperaturã, fisurile ºi, ulterior,crãpãturile apar la suprafaþa dalelorºi chiar în profunzimea acestora.

În condiþiile climatice specificeRomâniei, aceste tipuri de defecteapar în perioada mai–august ºi, înspecial, acolo unde betonul a fostturnat dimineaþa, fiind afectat atât decãldura sa de hidratare cât ºi de cãl-dura razelor solare. Din aceastãcauzã, betoanele turnate spre searã

au o comportare mult mai bunã din

punct de vedere al riscului fisurãrii.

Temperatura la care betonul se

întãreºte (momentul când betonul este

lipsit de tensiuni longitudinale) poate

fi numitã ºi temperatura la care efor-

turile sunt nule. Dacã sunt create

condiþii ca temperatura betonului sã

fie apropiatã de „temperatura de

efort nul“ ºi dacã nici rosturile nu au

fost tãiate la timp, rezultã o serie de

eforturi longitudinale din cauza

inhibãrii contracþiilor termice ale

îmbrãcãminþii respective care, în

final, conduc la apariþia crãpãturilor

transversale (fig. 1).

Cimentul destinat realizãrii betoanelor rutiere ºi aeroportuare prezintã unele particularitãþi care influ-enþeazã atât proprietãþile betonului în stare proaspãtã cât ºi durabilitatea acestuia pe durata exploatãrii.

Cimenturile cu întãrire rapidã trebuie folosite numai pe timp rece sau pentru lucrãri de reparaþii alebetoanelor rutiere ºi aeroportuare, deoarece ele asigurã o bunã comportare atât la fenomenul deîngheþ/dezgheþ repetat, cât ºi la acþiunea sãrurilor folosite pentru dezgheþ.

Cercetãrile efectuate atât în laborator cât ºi în exploatare, pe îmbrãcãminþile din beton ale drumurilor ºiale pistelor aeroportuare, au arãtat cã tensiunile interne apãrute în structura acestora s-au datorat unuigradient de umiditate care nu a fost constant pe toatã grosimea dalei.

Riscul de apariþie a fisurilor la suprafaþa dalelor de beton poate fi eliminat cu cheltuieli reduse dacã laexecuþia acestora se folosesc cimenturi al cãror conþinut de sodiu echivalent nu depãºeºte 1% din masã.

Fig. 1: Diagrama eforturilor din temperaturã într-o dalã din beton deciment la care faþa superioarã este rãcitã. Se constatã cã umflareapãrþii inferioare ºi de mijloc precum ºi contracþia pãrþii superioarea acesteia favorizeazã creºterea riscului de fisurare superficialã

a betonului prin tensiunile interne ce se induccontinuare în pagina 50

http://www.megaprofil.ro/


Crãpãturile longitudinale potapãrea, de asemenea, mai alescând îmbrãcãmintea are o lãþimemare, iar rosturile longitudinaletãiate în betonul întãrit încã nu s-aufisurat. Acesta este ºi motivul pentrucare rosturile longitudinale trebuietãiate mai adânc, cu 40% - 45% dingrosimea dalei, decât rosturile trans-versale care se executã pe 25% -30% din grosimea dalei.

În mod curent, aºa cum se vededin figura de mai sus, deschidereaacestor fisuri longitudinale scade peadâncimea îmbrãcãmintei (ca o panã).

Tensiunile de încovoiere suntprincipala cauzã care genereazãacest tip de fisuri, deoarece, spredeosebire de rosturile transversale,la rosturile longitudinale eforturilesunt foarte mici. Dacã suprafaþaîmbrãcãminþii este rãcitã brusc,apar, la fel de bine ca ºi eforturile deîncovoiere, tensiuni intrinseci înzona superioarã a îmbrãcãmintei,care pot cauza crãpãturi alesuprafeþei dalelor (fig. 1).

Încercãrile efectuate pe ameste-curi standard de beton ºi diferitetipuri de ciment au arãtat cã cimentulpoate fisura/crãpa înainte sã fiecomplet disipatã cãldura lui de hidra-tare (la temperaturi de 20 0C - 25 0C) saucrapã numai dupã rãcirea dalelor,începând de la vârsta de 3 - 4 zile.

EFORTURILEDE ÎNCOVOIERE ªI COMPRESIUNEÎn România, ca ºi în multe alte

þãri europene, îmbrãcãminþile dinbeton rutier ºi aeroportuare suntconstruite fãrã armare, astfel cãeforturilor de încovoiere li se dã oimportanþã deosebitã, iar cele decompresiune sunt minimalizate.

Un efort de încovoiere mai ridi-cat, specific unui ciment, nu duceneapãrat la un efort de încovoiereridicat în beton. De aceea, mai nou,standardele europene privind cimen-turile nu prezintã ºi cerinþele pentruaceastã caracteristicã.

Spre deosebire de cazul efor-turilor de încovoiere, existã o bunãcorelaþie între eforturile de compre-siune ale cimentului ºi cele alebetonului.

REZISTENÞA LA ÎNGHEÞ/DEZGHEÞªI LA SÃRURI ACIDE

Alãturi de un raport A/C cât maiscãzut, un conþinut ridicat de aeroclus în beton (bule cu diametrul decca. 0,2 mm) este hotãrâtor pentruasigurarea unei rezistenþe bune atâtla acþiunea fenomenului de îngheþ/dezgheþ, cât ºi a sãrurilor acide.

O bunã rezistenþã la îngheþ/dezgheþ ºi sãruri acide a betonuluipreparat cu adaosuri de cenuºãpoate fi asiguratã numai în condiþiile- destul de greu de realizat peºantier - de menþinere, în stareumedã, timp de câteva sãptãmâni, asuprafeþelor de betoane proaspãtturnate.

CRÃPÃTURILE SUPRAFEÞEIUneori, la suprafaþa îmbrãcã-

minþii vechi din beton de ciment pen-tru drumuri ºi piste aeroportuare, aufost observate o serie de crãpãturilongitudinale care aveau adâncimivariabile de numai câþiva centimetri.Cauzele care au condus la apariþiaacestor crãpãturi sunt tensiunileintrinseci din masa betonului,datorate în mare mãsurã ºi excesu-lui de umezealã de la partea infe-rioarã a dalelor, concomitent cuprezenþa unei zone uscate la supra-faþa acestora.

În zonele unde expansiunea(dilatarea) îmbrãcãminþilor din betona fost împiedicatã pe direcþie longitu-dinalã, apar cu mare frecvenþãcrãpãturile longitudinale.

Toate îmbrãcãminþile aºezate pefundaþii stabilizate cu ciment ºi carenu au un drenaj satisfãcãtor suntexpuse riscului de apariþie a crãpã-turilor (fisuri cu deschideri mai maride 3 mm) longitudinale. Aºadar, sepoate concluziona cã apariþia crãpã-turilor longitudinale la suprafaþa

dalelor este în directã corelare atâtcu prezenþa unui drenaj nesatisfãcã-tor sub dalele din beton, cât ºi cu uti-lizarea unui ciment cu echivalent desodiu peste 1%.

CONCLUZIICimenturile care urmeazã a fi uti-

lizate la realizarea îmbrãcãminþilordin beton pentru drumuri, autostrãziºi piste aeroportuare trebuie sãîndeplineascã unele cerinþe specifice.

La fel cum proprietãþile betonuluirutier în stare proaspãtã sunt influ-enþate de ciment (lucrabilitate, timpde prizã, fineþe de mãcinare), cimen-tul este decisiv ºi pentru calitateaîmbrãcãminþilor de beton în stareîntãritã.

În scopul realizãrii unor îmbrã-cãminþi din beton cu o bunã durabili-tate în exploatare, este necesar cacimentul sã prezinte o serie decaracteristici, cum ar fi:

Tendinþa redusã de fisurare înperioada de la turnare pânã latãierea betonului în stare întãritã;

Rezistenþa la încovoiere acimentului sã fie cât mai mare, înscopul asigurãrii unor valori crescutepentru aceastã caracteristicã impor-tantã a betonului rutier ºi aeroportuar;

Cimenturile cu rezistenþe iniþi-ale mari este recomandabil sã fiefolosite numai în sezonul rece saupentru îmbrãcãminþile din beton carenecesitã a fi reparate în regim deurgenþã;

Pentru asigurarea unor rezis-tenþe la îngheþ/dezgheþ ºi sãruriacide, nu se vor folosi la execuþiaîmbrãcãminþilor din beton pentrudrumuri, autostrãzi ºi piste aeropor-tuare cimenturi cu adaosuri ridicatede cenuºã de termocentralã;

Pentru a se evita riscul deapariþie a fisurilor ºi crãpãturilor lasuprafaþa betoanelor rutiere ºi aero-portuare, din cauza diferenþelor maride umflare ºi contracþie ca urmare avariaþiilor de umiditate, cimenturilecu conþinut ridicat de alcali nu tre-buie utilizate.


http://www.euroqualitytest.bizoo.ro/

http://www.qualitycert.ro/


,,BALKAN-TUNEL“O nouã legãturã feroviarã ºi rutierã între România ºi Bulgaria

conf. univ. dr. ing. dr. ec. Gabriel I. NÃSTASE -ºef catedrã Finanþe, Facultatea de Finanþe, Bãnci ºi Contabilitate, Universitatea Creºtinã „Dimitrie Cantemir“

membru corespondent al Academiei Oamenilor de ªtiinþã din România

Problema realizãrii unui sistemde subtraversare a Dunãrii întreGiurgiu ºi Russe nu este recentã.O alternativã la podul peste Dunãrede la Feteºti-Cernavodã al ingine-rului Anghel SALIGNY a fost proiec-tul unui tunel peste Dunãre alaltui vizionar român, inginerulA. CÃLINESCU.

În prezent, capacitatea de uti-lizare a actualului pod Giurgiu-Russe este redusã la 22% ºi nu dinlipsa traficului ci din cauza faptuluicã, la intensitãþi ale valurilor Dunãriide gradul 3 - 4, pilele nr. 4 ºi 6 alepodului Giurgiu-Russe se miºcãameninþãtor, drept care traficul autoºi de cale feratã a fost restricþionatla 5 km/h.

Ca urmare, începând cu anul1999 s-a reluat ideea realizãrii aces-tui Proiect, a cãrui denumire suges-tivã ,,BALKAN-TUNEL“ a prezentat uninteres deosebit atât la SUMMIT-ulinternaþional de dezvoltare durabilãde la Johannesburg (26 august -4 septembrie 2002) cât ºi la Confe-rinþele europene de dezvoltare eco-nomicã a bazinului Dunãrii de laBucureºti - România (8 - 9 octombrie2003), Belgrad - Republica Serbia(10 - 11 noiembrie 2005) ºi Budapesta- Ungaria (8 - 9 mai 2006).

Amplasamentul pentru o nouãtraversare rutierã ºi feroviarã laGiurgiu-Russe îndeplineºte condi-þiile esenþiale privind intereselenaþionale în domeniul dezvoltãriireþelei rutiere ºi feroviare pe teritoriulromânesc ºi al racordãrii acesteireþele la coridoarele internaþionale

de transport prevãzute de UniuneaEuropeanã.

Este de remarcat preocupareacontinuã a Ministerului Transporturilorpentru atragerea ºi definitivareaacestor coridoare internaþionale peteritoriul României, pe traseele celemai avantajoase pentru reþeauanaþionalã de transport. Astfel, traver-sarea se aflã pe coridorul IX careleagã þãrile din nordul ºi nord-est-ulEuropei de þãrile din sud-est Greciaºi Turcia (trecând prin Bulgaria) ºi deaici spre Orientul Apropiat ºi Mijlociu.Totodatã, aceastã traversare estelegatã direct de Bucureºti ºi decoridorul IV (Dresda/Nürnberg -Praga - Bratislava/Viena - Buda-pesta - Bucureºti - Constanþa),formând culoarul IV B care pleacã

din Bucureºti ºi continuã prin Bulgariaspre Grecia ºi Turcia.

Drumurile naþionale din Româniaaflate pe aceste coridoare suntreabilitate sau în curs de reabilitare.Reabilitarea cãii ferate pe coridorul IVeste, de asemenea, demaratã.

Între Bucureºti ºi Giurgiu,Ministerul Transporturilor a elaboratstudii pentru construcþia autostrãziiBucureºti - Giurgiu, o investiþie careva trebui sã fie corelatã cu o nouãtraversare la Giurgiu, destinatãcreºterii capacitãþii de transport ºievitãrii strangulãrilor de trafic în viitor(fig. 1).

Oportunitatea construcþiei uneinoi traversãri la Giurgiu-Russeeste legatã de urmãtorii parametri:

creºterea traficului rutier ºiferoviar pe ruta Bucureºti – Giurgiu,generatã de evoluþia favorabilã aeconomiei româneºti ºi bulgare;

creºterea traficului rutier ºiferoviar de pe coridoarele IX ºi IV,generatã în special de schimburilede mãrfuri cu þãrile balcanice ºi Ori-entul Apropiat, va cere, de aseme-nea, sporirea capacitãþilor de transportla punctul de traversare Giurgiu-Russe;

actualul pod mixt feroviar ºirutier existent la Giurgiu-Russe are ovechime de aproape 50 de ani,necesitã lucrãri de întreþinere ºireparaþii costisitoare ºi are o capaci-tate limitatã (2 benzi rutiere ºi o liniede cale feratã).

Podul existent va fi menþinut încirculaþie ºi în viitor, preluând o partedin traficul rutier ºi feroviar.

Lucrarea analizeazã oportunitatea amenajãrii unei traversãri subterane a Dunãrii între Giurgiu ºiRusse. Sunt examinate posibilitãþile tehnice de realizare, impactul asupra mediului ºi posibilitãþile definanþare.

Fig. 1: Amplasamentul pentru o nouã traversarerutierã ºi feroviarã la Giurgiu - Russe


CARMEUSE HOLDING SRLBraºov

SANEX SACluj-Napoca

CARPATCEMENT HOLDING SABucureºti

HOLCIM (ROMANIA) SABucureºti

ACVAL SRLPloieºti, Jud. Prahova

AMICI SABacãu

RECON ªI DOJE SRLBucureºti

CONCIVIC SRLSlobozia

CAPOLES SERV SRLPloieºti

COSTAVAMOS TRADE SRLLoc. Însurãþei, Jud. Brãila

PRECON SAJilava

APLAST SRLLoc. Ceptura, Jud. Prahova

IMSAT SABucureºti

LAFARGE AGREGATEBETOANE SA - Bucureºti

EDELWEISS HOLDING SRLCluj Napoca

GENERAL BETON ROMANIA SRLTimiºoara

PETROCONSTRUCT PITEªTI SAªtefãneºti, Jud. Argeº

CONSTRUCÞII COMPLETE SRLBucureºti

CIVIND CONDEXPERT SAPloieºti

DORLE SRLCerteze, Jud. Satu Mare

ADEPLAST SAOradea

LOYAL IMPEX SRLSuceava

MACON SARepublica Moldova

http://www.aeroq.ro/


POSIBILITÃÞILE TEHNICEDE REALIZARE A TRAVERSÃRII

Traversarea se poate realiza fieprintr-un pod mixt de ºosea ºi decale feratã, fie printr-un tunel.

Dintr-o primã analizã, soluþia detraversare cu tuneluri rutiere înlungime de 3.100 m prezintã uneleavantaje ºi anume:

începerea lucrãrii pe etape: unprim tunel se va realiza pentru douãbenzi rutiere într-o perioadã de cca.doi ani - doi ani ºi jumãtate, iar celde-al doilea tunel cu aceleaºi carac-teristici se va executa, în continuare,cu aceleaºi utilaje pe o perioadã deîncã 2 ani;

dupã prima etapã se va pune înfuncþiune primul tunel pentru douãbenzi, tunel care va asigura sporireacapacitãþii de transport corespunzã-toare creºterii parþiale a traficului ºiînceperea recuperãrii investiþiei printaxele de trecere; în continuare, înetapa a II-a se va mai construi untunel rutier, pentru încã douã benzi,care la terminare va asigura dez-voltarea capacitãþii de transport atrecerii la nivelul capacitãþii de trans-port a autostrãzii Bucureºti-Giurgiu;

sporirea capacitãþii de trans-port, pentru traversarea cãii ferate,se va putea realiza ulterior ºi inde-pendent de traversarea rutierã,având în vedere cã depãºireacapacitãþii de transport pe actualulpod pentru 1 fir de cale feratã seprevede pentru viitorul mai îndepãrtat.De altfel, construirea unui tunel decale feratã apare mai costisitor ºi arputea fi înlocuit cu un pod feroviar;

din punct de vedere al bazeimateriale ºi al capacitãþii de con-cepþie ºi de execuþie, în Româniaexistã societãþi ºi specialiºti cu expe-rienþã pentru realizarea acestor con-strucþii inginereºti.

La execuþia lucrãrii ºi la exploa-tarea ºi întreþinerea traversãrii, vor ficreate noi locuri de muncã, apre-ciate la cca. 8.000.

Podul rutier de la Giurgiu-VadulOii ºi podul mixt de la Feteºti-Cer-navodã au fost realizate (proiectareºi execuþie) numai de cãtre specia-liºti români.

În þarã, existã, de asemenea,societãþi ºi specialiºti care pot rea-liza subtraversãri fluviale.

IMPACTUL SOCIAL ASUPRA MEDIULUIDin primele analize efectuate,

prin realizarea acestei noi traversãri,impactul cu mediul este influenþatfavorabil. Un sistem de monitorizarea traversãrii va fi racordat la sistemulde monitorizare deja implementat înzona Giurgiu-Russe de cãtre Agenþiade Protecþia Mediului din MunicipiulGiurgiu.

În zona Giurgiu se dispune deforþã de muncã specializatã carepoate fi utilizatã la construcþia directãsau la producþia indirectã pentru con-fecþionarea prefabricatelor, semifa-bricatelor confecþiilor metalice, uzinade aer comprimat, transporturi etc.

Se apreciazã cã, pentru execuþiatraversãrii, se vor crea cca. 8.000locuri de muncã.

Întreþinerea ºi exploatarea traver-sãrii, precum ºi serviciile ce vor figenerate de noua traversare, voraduce noi locuri de muncã.

FINANÞAREA INVESTIÞIEIInvestiþia a cãrei valoare se apre-

ciazã la cca. 500 - 600 milioane USDva trebui sã fie asiguratã de o soci-etate pe acþiuni care va obþinecreditele necesare interne ºi interna-þionale. Aceastã societate va fimandatatã apoi cu exploatarea ºiîntreþinerea traversãrii.

Concesionarea obiectivului la unconsorþiu intern sau internaþionalpoate constitui, de asemenea, osoluþie care se va putea aborda.

Montajul financiar se va putearealiza dupã elaborarea studiului defezabilitate, care va trebui sã demon-streze oportunitatea ºi rentabilitateaacestui obiectiv (fig. 2).

CORELAREA INIÞIATIVEICU AUTORITÃÞILE BULGARE

Decizia alegerii unui amplasa-ment pentru traversarea Dunãrii pesectorul de frontierã româno – bulgaraparþine celor douã þãri.

Este de înþeles cã intereselecelor douã þãri pot fi diferite, pentruun amplasament sau altul.

Având în vedere pregãtirile dinultimii ani ale infrastructurii rutiereºi feroviare româneºti pe coridoa-rele IV B ºi IX ale Uniunii Europene,varianta traversãrii Dunãrii la Giurgiuapare evidentã pentru interesul nos-tru naþional, mai ales dacã se adaugãºi faptul cã, prin aceastã variantã,traficul internaþional este tranzitat peun teritoriu românesc de lungimemare.

Variantele de traversare laCalafat-Vidin sau Bechet-Oreahovo,convenabile pentru partea bulgarã,nu rezolvã avantajos intereseleromâneºti, nici sub aspectul politiciideja începute pentru programul dereabilitãri de drumuri ºi construcþiide autostrãzi ºi nici sub aspectulînscrierii traversãrilor pe coridorul IX(Europa de Nord ºi Nord Est cuEuropa de Sud-Est ºi legãtura spreAsia). Traversãrile prin acestepuncte de frontierã Vidin ºi Bechetnecesitã alte investiþii în infrastruc-tura reþelei de transport românesc ºiun grad de utilizare al reþelei noastremai redus pentru traficul inter-naþional, cu consecinþe economicedefavorabile.

În plus, aceste traversãri se aflãîntr-o zonã unde existã alte traver-sãri apropiate (pe teritoriul sârb laPorþile de Fier II, la 80 Km deCalafat).

O înþelegere pe bazã de tratativecu partea bulgarã ar putea sã con-ducã la o acceptare a douã traver-sãri, una la Calafat-Vidin care se varealiza de partea bulgarã ºi alta laGiurgiu-Russe, care se va realiza departea românã.

(Buletinul AGIR nr. 4/2009, octombrie-decembrie)

Fig. 2: Legãturile rutiere ºi feroviareîntre România ºi Bulgaria

prin subtraversarea Dunãrii la Giurgiu – Russe


http://www.azur.ro/index.php?language=ro

http://www.kober.ro/


Evaluarea ºi siguranþa în exploatarea construcþiilor hidrotehnice

ing. Ioan CRÃCIUN - Universitatea Tehnicã „Ghe. Asachi“ Iaºi,ing. Marian BADIU - ICECON Bucureºti

ing. Florin TROFIN - Academia de Tehnicã Militarã Bucureºti

Din studiile statistice efectuate rezultã cã riscul mediude distrugere a unei construcþii hidrotehnice de tip barajeste de circa 0,5%, iar riscurile de scoatere din funcþiunepe o perioadã îndelungatã, în urma unor accidente, estede circa 2% - 3%.

Analizându-se distrugerile de baraje înregistrate, sepoate constata cã marea lor majoritate se datoreazãsuperficialitãþii cu care au fost proiectate, executate ºiexploatate. Prima mãsurã care se impune este de asupune toate barajele unui control deosebit de riguros întoate fazele de concepþie, execuþie ºi exploatare.

În al doilea rând, în cursul exploatãrii, barajele ºilacurile trebuie supravegheate atent pe bazã de mãsurã-tori ºi observaþii. Accidentele de rupere a barajelor nuapar brusc ci, aproape întotdeauna, existã indicii preala-bile ale pericolului care ar permite luarea mãsurilor delimitare sau chiar de evitare a catastrofelor.

Din analiza ruperii barajelor s-a constatat cã procen-tul riscului de distrugere este mult mai ridicat la barajelede micã înãlþime decât la barajele înalte. Explicaþia estecã la marile baraje se adoptã coeficienþi de siguranþãmai mari.

Coeficienþii de siguranþã trebuie sã fie adoptaþi nu înfuncþie de mãrimea barajului ci în funcþie de consecinþeleunei ruperi, având în vedere urmãtoarele direcþii:

urmãrirea barajelor în funcþie de importanþa pagu-belor care s-ar produce în aval la o eventualã rupere(urmãrirea deformaþiilor ºi a infiltraþiilor);

tratarea problemelor studiilor de teren geotehnicepentru stabilirea condiþiilor de funcþionare având învedere în principal consecinþele unei eventuale ruperi abarajului;

tratarea problemei stabilitãþii ºi rezistenþei diguluisau barajului diferenþiat, în funcþie de consecinþele uneiruperi.

România, conform Comitetului Naþional Român alMarilor Baraje (CROMB) ºi potrivit ultimului recen-sãmânt oficial al barajelor mari, realizat de CongresulInternaþional al Marilor Baraje, ocupã locul 19 în lume ºi9 în Europa ca numãr de baraje mari (246), conformdefiniþiei ICOLD. Dintre acestea, la sfârºitul lui 1998, 209erau în exploatare, 29 în construcþie ºi 8 în diferite stadiide proiectare. În aceastã categorie intrã barajele cu oînãlþime mai mare de 15 m ºi care stocheazã în lacurilede acumulare peste un milion de m3 de apã dar ºi bara-jele cu înãlþimi cuprinse între 5 m ºi 15 m ºi volume deapã stocate mai mari de 3 milioane de m3. Aceste barajesunt dotate cu aparaturã de urmãrire ºi control pentru asupraveghea comportarea lor în exploatare.

Barajele care nu se încadreazã în aceste categoriisunt baraje cu înãlþimi de pânã la 10 metri. Ele, fiind mainumeroase, stocheazã volume mici de apã (sub unmilion de m3) ºi asigurã nevoile locale (pisciculturã,alimentare cu apã, agrement, irigaþii etc.). Barajele ºilacurile de acumulare sunt inventariate ºi supuse perma-nent evaluãrii experþilor desemnaþi de Ministerul Mediuluiprin filialele teritoriale ale Administraþiei Naþionale ApeleRomâne. Evaluarea stãrii de siguranþã este reglemen-tatã printr-o legislaþie adecvatã din care amintim: legeanr. 466/2001 pentru aprobarea OUG nr. 244/2000(Legea siguranþei barajelor) ºi normele tehnice de apli-care aferente - NTLH, legea nr. 13/2006 pentru aprobareaOUG nr. 138/2005 (Legea micilor acumulãri), normetehnice pentru siguranþa iazurilor (NTLH - 041) º.a.

SUPRAVEGHEREA ÎN TIMPA CONSTRUCÞIILOR HIDROTEHNICE

În vederea diminuãrii factorilor de risc ºi pentruevitarea efectelor distructive, în cazul distrugerii unorbaraje sau a altor construcþii anexe (conducte forþate,

Construcþiile ºi amenajãrile hidrotehnice sunt executate pentru folosinþã unicã în rezolvarea unornecesitãþi locale. Odatã cu creºterea cerinþelor de apã, corelat cu dezvoltarea economicã ºi socialã aþãrii, s-a trecut la încadrarea lacurilor de acumulare în scheme de amenajare pe ansamblul bazinelorhidrografice.

Cu toate mãsurile tehnice luate pentru proiectarea, execuþia ºi exploatarea construcþiilor ºi amena-jãrilor hidrotehnice, sunt posibile ºi s-au înregistrat distrugeri sau avarii. Prin cedarea structurii de rezis-tenþã a digurilor ºi barajelor se pot genera unde de viiturã de rupere care, în multe situaþii, au provocatpierderi de vieþi omeneºti ºi pagube materiale însemnate.


canale etc.), se impune supravegherea permanentã acomportãrii în timp a acestora.

Aceastã supraveghere se face vizual, prin mãsurãtorimicrotopografice ºi cu ajutorul aparatelor de mãsurarede control (AMC-uri).

Observaþiile vizuale se fac asupra întregii lucrãri ºiasupra fenomenelor care influenþeazã stabilitatealucrãrii. De obicei, aceste observaþii vizeazã: paramenþiiamonte ºi aval, drenurile, prizele de apã, pereþii galeriilorde vizitare, fundaþia ºi versanþii la baraj ºi pe conturulacumulãrilor etc.; ele scot în evidenþã fisurile, infiltraþiile,deschiderea rosturilor de etanºare, deplasãrile de mate-riale, eroziunile, tasãrile, desprinderile etc.; la infiltraþii sefac precizãri dacã apa este limpede sau prezintã sus-pensii, iar pentru urmãrirea deformaþiilor se monteazãmartorii.

La barajele din materiale locale ponderea maximã aobservaþiilor o constituie cele legate de infiltraþii ºialunecãri. La barajele din beton se urmãresc, în special,fisurile ºi deplasãrile relative ale ploturilor.

Pentru zonele submerse ale barajelor se recurge lascafandrii echipaþi cu videocamere; anomaliile con-statate la examinarea vizualã a unor zone sunt fotografi-ate repetat la anumite intervale de timp în funcþie deevoluþia faþã de reperii martori.

MÃSURÃTORILEMICROTOPOGRAFICE

Barajele conlucreazã cu fundaþia ºi versanþii ºi pre-zintã deformaþii permanente sub influenþa presiunii apeiºi a încãlzirii de la soare. În ele apar perioade de oscilaþiizilnice ºi sezoniere, legate de umplerea ºi golirea acu-mulãrilor. La construcþiile mai mari apar ºi miºcãri tec-tonice induse de acumulare ºi baraj.

Pentru urmãrirea oscilaþiilor ºi deplasãrilor microto-pografice, se recomandã folosirea unui sistem de refe-rinþã microtopografic, cu reperi fixaþi în afara zonei deinfluenþã a barajului, care sunt urmãriþi în raport cureperii fixaþi pe construcþie. Mãsurãtorile se fac cu ofrecvenþã mai mare în prima perioadã de funcþionare aacumulãrilor, iar ulterior se fac verificãri periodice.

Dacã se constatã abateri de la limitele deplasãrilornormale stabilite de proiectant, se fac analize ºi inter-pretãri ale acestora.

Mãsurãtori topografice se fac ºi pentru unelezone din versanþii limitrofi barajului sau pe conturullacului, atunci când apar semne de deplasãri saualunecãri; dupã fiecare seism se fac mãsurãtori demicrotriangulaþie.

Aparatura de mãsurare ºi control în baraj, fundaþie ºiversanþi se instaleazã simultan cu construcþia, deoarecepozarea ulterioarã este, practic, imposibilã. Existã actenormative ºi recomandãri de proiectare cu aparaturacare trebuie instalatã la diferite tipuri de baraje, în funcþiede natura lor ºi de importanþa obiectivelor periclitate încaz de accident; tot din faza de proiectare sunt precizateºi pragurile critice aferente ºi frecvenþa mãsurãtorilor.

Supravegherea comportãrii în timp a construcþiilorhidrotehnice se bazeazã pe caracterul evolutiv al para-metrilor urmãriþi. Aceºti parametri pornesc de la ovaloare incipientã când lucrarea este pusã în funcþiuneºi se stabilizeazã la anumite valori admise de proiec-tant, valori cu evoluþie periodicã. Este necesarã, deci,continuitatea observaþiilor ºi mãsurãtorilor ºi compara-rea permanentã a rezultatelor cu pragurile admise.Frecvenþa mãsurãtorilor este stabilitã iniþial de proiec-tant, iar pe parcurs de cãtre personalul specializat înexploatare.

AMC-urile folosite cel mai frecvent în practicã suntdate de:

aparatura piezometricã ce urmãreºte infiltraþiileprin corpul barajelor din pãmânt ºi materiale locale ºisubpresiunea apei pe fundaþia barajelor din beton;La barajele din pãmânt ºi materiale locale se mãsoarãnivelul apei în piezometre, iar dacã piezometrele suntarteziene se mãsoarã ºi debitul prin metoda volumetricã;La barajele din beton, dacã dispare subpresiunea apeipe fundaþie, acest fenomen poate fi generat de col-matarea piezometrelor cu depuneri calcaroase ºi, deci,este o situaþie de pericol care poate duce la deplasareaunui plot;

înclinometrele fixe sau portabile care servesc lamãsurarea deplasãrilor pe orizontalã dupã principiulnivelei; când se urmãreºte monitorizarea la dispeceratse folosesc teleînclinometrele;

pendulele simple directe ºi inverse mãsoarã defor-maþiile pe verticalã la barajele din beton prin defor-marea firului sau prin modificarea frecvenþei de vibraþie;se întâlnesc ºi telependule cu afiºaj digital centralizat ladispecerate;

deformetrul simplu ºi cel cu teletransmisiemãsoarã deformaþiile în punctele critice, mai ales celeîntâlnite între rosturile de dilatare ºi cele dintre ploturi;

dilatometrele mãsoarã deformãrile date de tempe-ratura variabilã ºi de tasãrile neuniforme dintre rosturilede dilatare;

rocmetrele urmãresc deformãrile din roca de bazã,din versanþi ºi cele de la interfaþa cu barajul;

seismografele urmãresc miºcãrile seismice dinzona barajului.

Trebuie remarcat faptul cã AMC-urile pot fi dotate cusenzori pentru mãsurarea continuã a parametrilor ºiteletransmiterea lor la distanþã. Se eliminã, astfel,subiectivismul mãsurãtorilor efectuate de personaluluman. Se pot corecta unele mãsurãtori eronate ºi sepoate interveni rapid când sunt depãºite pragurile critice.

METODE DE EVALUAREA STÃRII DE SIGURANÞÃ ÎN EXPLOATARE

A CONSTRUCÞIILOR HIDROTEHNICEObservaþiile vizuale, topografice si cele de deter-

minare cu ajutorul aparaturii de mãsurare ºi control suntcompletate de metode ºi tehnici de evaluare a unorparametri, care oferã indicii asupra stabilitãþii ºi stãriiconstrucþiilor.



Una dintre metodele utilizate, atât la diguri cât ºi labarajele din materiale locale, este cea a determinãrii sta-bilitãþii taluzurilor. Datele necesare sunt legate de carac-teristicile geometrice ale taluzurilor, de proprietãþilegeotehnice ale pãmântului (greutate specificã, coeziune,unghi de frecare internã etc.), de nivelul piezometric încorpul barajului ºi nivelul apei în lac, de eventuale încãr-cãri care apar în baraj ºi forþa seismicã ce poate acþionaasupra acestuia.

Programele de calcul pot utiliza metodele Fellenius,Bishop, Sarma sau Spencer Wright º.a. Determinareacoeficientului de stabilitate al taluzurilor necesitã

precizarea centrului de cedare critic, în funcþie de para-metrii taluzului: coeziunea, înãlþimea taluzului, unghiulde frecare, greutatea volumetricã ºi panta taluzului.Aflându-se coordonatele cercului de cedare se poatecalcula mai uºor coeficientul de stabilitate.

Programele permit introducerea de: forþe concentratesau uniform distribuite, presiune hidrostaticã, curba deinfiltraþie, straturi diferite de pãmânturi sau diferite dis-continuitãþi ale suprafeþei (fig. 1).

Evaluarea stãrii de tensiune ºi de deformaþie a corpu-lui barajelor este o altã metodã prin care se poate deter-mina starea de siguranþã a acestora. Studiile de cazefectuate prin metoda elementelor finite presupun calcu-lul tensiunilor ºi deformaþiilor corpului barajului ºi a fun-daþiei acestuia, în diferite ipoteze: lac gol (tensiunile apardoar din greutate proprie a barajului), lac plin (tensiunilese calculeazã din greutatea proprie a barajului ºi încãr-cãri datorate apei) etc.

În diagramele din figurile 2 ºi 3 sunt prezentatedeformaþiile ºi tensiunile rezultate la analiza unui baraj înipoteza lac plin.

Aceste analize trebuie completate cu studii, pentru astabili noul context hidrologic al exploatãrii amenajãriihidrotehnice (debite maxime cu diferite probabilitãþi,caracteristicile viiturilor cu diferite probabilitãþi, timpi depropagare a viiturilor, hidrografe de viiturã, stabilireacapacitãþii de atenuare a viiturilor etc.) dar ºi cu analizacapacitãþii instalaþiilor hidraulice (descãrcãtori de apemari, goliri de fund etc.) de a evacua apele mari dintimpul evenimentelor hidrologice extreme, în special înnoul context al manifestãrii schimbãrilor climatice.

BIBLIOGRAFIE1. BÂLÃ M., Baraje din materiale locale, Ed. Tehnicã,

Bucureºti, 1974;2. CRÃCIUN I., GIURMÃ I., GIURMÃ-HANDLEY C.R.,

TELIªCÃ M., Integrated quantitative and qualitativemonitoring system of water resources, VIth Int. Conf. onthe Manag. of Technol. Changes MTC2009, Sept. 3 - 5,2009, Alexandroupolis, Greece, Book 2, 53 - 56;

3. GIURMÃ I., HRÃNICIUC T., CERCEL P. Floodmonitoring through hydrological and hydraulic parame-ters modeling using modern software, VIth Int. Conf. onthe Manag. of Technol. Changes MTC2009, Sept. 3 - 52009, Alexandroupolis, Greece, Book 1, 629 - 632;

4. GIURMÃ I., CRÃCIUN I., GIURMÃ C.R., Hidrologie,Ed. Politehnium, Iaºi, 2006;

5. GIURMÃ I., Viituri ºi mãsuri de apãrare, Ed. Cermi,Iaºi, 2003;

6. STEMATIU D., Safety and risk in hydrotechnicalstructures, H.G.A. Ed., Bucureºti, 2000;

7. ***, Galena-Chasm, Slope Analysis Software,Utah, USA;

8. ***, Dams and environmental - geophisical impacts,ICOLD Bulletin, 1993;

9. ***, Robot Milenium software, Autodesk Inc., 2008.

Fig. 1: Diagrama de calcul a stabilitãþii taluzului amonte a unui barajprin utilizarea programului Galena-Chasm în ipoteza lac plin

Fig. 2: Deformaþii ale barajului în ipoteza lac plin

Fig. 3: Tensiuni în corpul barajului în ipoteza lac plin


Lista distribuitorilor autorizaþi SchiedelBucureºti Fedo SRL 021.314.80.22

ªeminee Expert SRL 0763.687.665Timdex SRL 021.240.63.80

Alba Iulia Vimed SRL 0258.817.988Arad Miriada SRL 0357.434.904Bacãu Dedeman SRL 0234.513.330

Estbau SRL 0334.401.938 Bistriþa Stilex Prima SRL 0263.231.453Botoºani Totex SRL 0231.533.777Braºov Moto Instal SRL 0268.455.004

Recobol SRL 0368.414.315Buºteni Dystom SRL 0244.321.772Buzãu Constam SRL 0238.722.230Cluj-Napoca Granimar SRL 0264.456.110

Jolly Contor Impex SRL 0264.432.422Constanþa Narcom SRL 0241.691.092

Refrom Nav 0241.510.231Craiova Mol SRL 0351.414.978Focºani Hard Industry SRL 0237.230.440Iaºi Status SRL 0232.210.843Miercurea Ciuc Sazy Trans SRL 0266.311.057Oradea GSV Exim SRL 0259.410.885Piteºti Alvvimar SRL 0248.286.947Ploieºti Concret C-þii SRL 0244.515.867Râmnicu Vâlcea Proterm SRL 0250.714.638Satu Mare Armand SRL 0261.758.211Sibiu Unimat SRL 0269.560.216

Ambient SRL 0269.229.630Sinaia Intermont SRL 0244.313.700Slatina Confort 2000 SRL 0249.411.564Suceava Dedeman SRL 0230.206.341

Lider SRL 0230.526.534Târgoviºte Dedeman Târgoviºte 0345.401.050Târgu Mureº Turbo Trans SRL 0265.261.941Timiºoara Doro & Loro SRL 0254.446.107Tulcea Total Ambiant SRL 0240.534.754

SCHIEDEL – SISTEME DE COªURI SRL507020 – Str. Fabricii Nr. 5, Bod Colonie, jud. Braºov

tel./fax: 0268-283.561e-mail: [email protected]

web: www.schiedel.ro

http://www.polyglass.ro/

http://www.pacsystems.ro/

http://www.schiedel.ro/


2.0.0. ECHIPA DE EXECUÞIE ªI DELIMITAREACONTRACTULUI

2.1.0. Prin prezentul contract directorul de proiectacceptã obligaþiile sale de coordonator al investiþiei ºirelaþia de încredere ºi confidenþã stabilitã între el ºiinvestitor.

2.1.1. Directorul de proiect convine cu beneficiarul sãcoopereze cu consultanþii (inginerul, arhitectul), înfavoarea intereselor investitorului.

2.1.2. Directorul de proiect convine sã asigure oadministrare ºi supraveghere eficientã a lucrãrilor ºisã-ºi utilizeze eforturile cât mai bine pentru concepþia ºiexecuþia proiectului, în mod expeditiv ºi economic,consecvent cu interesele investitorului.

2.2.0. Echipa de execuþie2.2.1. Directorul de proiect, investitorul ºi consultantul

(inginerul, arhitectul), denumiþi „ECHIPA DE EXECUÞIE“,vor lucra împreunã pe toatã perioada realizãrii investiþiei(etapa preliminarã, etapa de fundamentare ºi etapa deexecuþie).

2.2.2. Directorul de proiect are obligaþia sã asigureconducerea echipei de execuþie, pentru realizareainvestiþiei.

2.3.0. Delimitarea contractului2.3.1. Prezentul contract reprezintã acordul total între

investitor ºi directorul de proiect, pentru coordonareageneralã a investiþiei, cu drepturi depline, tehnice, eco-nomice ºi organizatorice.

2.3.2. Dacã sunt unele limitãri de atribuþiuni, acesteasunt înscrise în “CONDIÞII SPECIALE DE CONTRAC-TARE“ care, dupã caz, se întocmesc între pãrþi ºi seanexeazã la prezentul contract (ACORD).

3.0.0. SERVICIILE DE BAZÃ ALE DIRECTORULUIDE PROIECT*

* Aceste servicii se extind sau se limiteazã în funcþiede delegãrile de competenþã dorite de beneficiar.

3.1.0. GeneralitãþiDirectorul de proiect va presta, conform fazelor

descrise mai jos, servicii de analize preliminare, serviciide proiectare, lucrãri de arhitecturã, de rezistenþã, deinstalaþii, studii de teren, teste, verificãri, servicii de ma-nagement, de proiectare ºi de supraveghere a execuþiei,precum ºi alte servicii descrise în cele ce urmeazã ºi înAnexa A, la prezentul contract.

3.1.1. Denumirea ºi limitele fiecãrui serviciu suntdescrise în Anexa A, precum ºi în precizãrile din„Condiþiile speciale de contractare“, care fac parte dincontract.

3.2.0. Etapa preliminarãEste faza de organizare a proiectului ºi de elaborare

a proiectului preliminar sau studiului de prefezabilitate.

3.2.1. Dupã ce a primit scrisoarea din partea investi-torului, prin care se confirmã începerea proiectului ºimodul de platã, directorul de proiect are urmãtoarelesarcini:

a) Sã consulte investitorul ºi sã primeascã toateinformaþiile ºi documentele de la acesta în legãturã cuproiectul ºi sã inventarieze aceste date ºi informaþii;

b) Sã stabileascã dacã investitorul trebuie sã obþinãdate sau servicii din alte surse, ca: studii de teren, studiide amplasament, studii de piaþã, teste de laborator,mostre, prospecte pentru materiale ºi echipamente,expertize, informaþii ºi planuri cu reþele în zonã etc;

c) În cazul necesitãþii de a obþine cele înscrise laarticolul anterior, directorul de proiect va acþiona careprezentant al investitorului în obþinerea datelor ºiserviciilor necesare;

d) Va furniza investitorului analize economice gene-rale sau parþiale, privind lucrãrile, serviciile ºi alter-nativele tehnice ºi economice posibile, cu scopulpromovãrii ºi execuþiei lucrãrii;

e) Va întocmi ºi furniza investitorului rapoarte califi-cate privind soluþiile posibile (ale investitorului ºi/saupropunerile sale), însoþite de recomandãri privitoare lainvestiþie, inclusiv:

Acþiuni necesare;Bugetul iniþial ºi final;Durata de execuþie a documentaþiilor ºi a execuþiei

lucrãrilor;Planul de coordonare ºi supervizare a activitãþilor

de proiectare ºi execuþie;f) Va asigura documentaþiile ºi serviciile de consul-

tanþã necesare în vederea obþinerii avizelor ºi autoriza-þiilor pentru investiþie;

Va asigura coordonarea ºi supervizarea documen-taþiilor precizate la clauzele 3.1.1. ºi f ºi va asigura con-tractele ºi plata serviciilor executate, conform acestorcontracte;

g) Periodic ºi ori de câte ori este convenit, va raportaîn scris investitorului asupra serviciilor, lucrãrilor,avizelor ºi autorizaþiilor obþinute, precum ºi asupra cos-turilor de realizare ale acestora;

h) Va elabora, prin grija sa sau în colaborare cudiverºi consultanþi, variante de soluþii, amplasamente,surse de materiale ºi utilaje, surse de finanþare, etc. pre-cum ºi analize economice generale privind investiþia, înfuncþie de diversele alternative posibile ºi va prezentarapoarte investitorului în acest sens;

i) Dacã se dovedeºte necesar, în colaborare cu unconsultant, dupã avizarea investitorului ºi pe bazã decontract, va elabora faza de „proiect preliminar“ saustudiu de prefezabilitate dupã caz;

(Urmare din numãrul anterior)

Consultanþaîn investiþii-construcþii (XVIII)

CONTRACTUL DE MANAGEMENT

ing. Petre IONIÞÃ


j) Dupã aprobarea de cãtre investitor a soluþiei via-bile, acesta va aviza ºi comunica, în scris, directoruluide proiect, autorizarea de a trece la faza urmãtoare -studiul de fezabilitate.

3.3.0. Etapa de fundamentareEste faza de elaborare ºi aprobare a studiului de

fezabilitate.3.3.1. Dupã ce a primit autorizaþia scrisã de a trece la

faza de elaborare a studiului de fezabilitate, directorul deproiect:

a) Va finaliza concluziile ºi hotãrârile etapei prelimi-nare ºi va face recomandãri scrise pentru trecerea laelaborarea studiului de fezabilitate;

b) Va contracta cu un consultant, pe baza selec-þionãrii, elaborarea studiului de fezabilitate ºi va coor-dona realizarea acestuia;

c) Va transmite la autoritãþi documentaþiile necesareºi se va ocupa, împreunã cu consultantul, de obþinereatuturor avizelor finale necesare;

d) Va verifica ºi va aviza studiul de fezabilitate ºi îl vasupune aprobãrii investitorului;

e) Va finaliza concluziile ºi hotãrârile rezultate dinaprobarea studiului de fezabilitate ºi va face reco-mandãrile scrise pentru trecerea la elaborarea proiectuluitehnic (P.T.);

f) Dacã se considerã necesar, anterior sau dupãaprobarea studiului de fezabilitate, va elabora, singursau în colaborare cu un consultant, studiul de finanþare ainvestiþiei;

g) Va obþine de la investitor documentul de aprobarepentru studiul de fezabilitate ºi de trecere la etapa deexecuþie a lucrãrii.

3.4.0. Etapa de execuþieFaza de elaborare a proiectului tehnic3.4.1. Dupã ce a primit de la investitor documentul de

aprobare a studiului de fezabilitate ºi cel de deschidere afinanþãrii execuþiei investiþiei, directorul de proiect vaîncheia cu un consultant, selecþionat pe baza capabi-litãþii, elaborarea proiectului tehnic ºi a documentaþiei delicitaþie ºi în principal:

Documentaþia pentru avizele finale;Documentaþia ºi autorizaþia de execuþie;Documentele licitaþiei;Planºele;Caietele de sarcini (specificaþiile tehnice);Cantitativele de lucrãri, de utilaje ºi echipamente.

3.4.2. Va analiza toate problemele proiectului ºi vaelabora, singur sau împreunã cu un consultant, graficelefinale ale proiectului (proiectare ºi execuþie), conceputeastfel încât sã se asigure interesele investitorului privindcostul ºi termenele de execuþie.

3.4.3. În numele investitorului, va elabora, pentru uti-lajele, echipamentele ºi materialele (furnitura) care seconsiderã cã sunt în sarcina investitorului, urmãtoarele:

Specificaþii ºi cereri de ofertã ºi le va transmitefurnizorilor;

Primeºte, sistematizeazã, comparã ºi face propu-nerile sale investitorului privind ofertele;

Pregãteºte corespondenþa, contractele, termenelede livrare, plãþi etc. pentru furnizorii ale cãror oferte aufost acceptate.

3.4.4. În numele investitorului, va coordona întreagaactivitate privind:

Transmiterea la autoritãþi a documentaþiei pentruobþinerea avizelor ºi autorizaþiilor finale;

Susþine la autoritãþi ºi completeazã documentaþiapentru avize, dacã este necesar;

Obþine avizele ºi autorizaþiile necesare ºi infor-meazã investitorul printr-un raport, despre încheiereaacþiunilor (Proiect tehnic, grafice, furniturã, avize, auto-rizaþii - clauzele 3.4.1., 3.4.2., 3.4.4.).

3.4.5. Elaboreazã, singur sau împreunã cu proiec-tantul, documentele licitaþiei, inclusiv condiþiile de con-tractare ºi graficul licitaþiei.

3.4.6. Supune aprobãrii ºi informãrii finale a investi-torului proiectul tehnic, graficele, furnitura, avizele ºiautorizaþiile, documentele licitaþiei etc. ºi solicitã apro-barea de a trece la faza de selecþionare a antrepreno-rului ºi consultantului pentru supravegherea execuþiei.

3.5.0. Faza de licitaþie ºi negociere3.5.1. Dupã aprobarea în scris de cãtre investitor a

documentelor precizate la clauza 3.4.5., directorul deproiect va fi responsabil ºi coordonator al fazei de lici-taþie ºi negociere, în numele investitorului.

3.5.2. Face anunþul publicitar.3.5.3. Multiplicã ºi vinde solicitanþilor documentele

licitaþiei.3.5.4. Organizeazã comisia de licitaþii ºi verificatorii

ofertelor ºi face convocãrile de participare, conformgraficului licitaþiei.

3.5.5. Coordoneazã desfãºurarea licitaþiei, verifica-rea ofertelor, negocierea, adjudecarea ºi convenirea con-tractului de execuþie.

3.5.6. Supune, în scris, investitorului numele antre-prenorului selecþionat, a subantreprenorilor ºi subfurni-zorilor acestuia, precum ºi numele consultantuluiselecþionat cu supravegherea execuþiei ºi valorile con-tractelor acestora.

3.6.0. Faza de execuþie a lucrãrilor (în ºantier)În perioada de execuþie, directorul de proiect are

urmãtoarele obligaþii ºi rãspunderi:3.6.1. Sã se consulte permanent cu investitorul ºi sã

obþinã aprobãri, scrise sau verbale, pentru toate pro-blemele care vizeazã realizarea investiþiei ºi sãacþioneze ca reprezentant al acestuia în ºantier.

3.6.2. Directorul de proiect va asigura serviciilefuncþiei de „director de proiect“, care constau din:

administrarea generalã a proiectului ºi manage-mentului investiþiei;

controlul permanent asupra costurilor;controlul permanent asupra calitãþii ºi problemelor

tehnice;coordonarea proiectanþilor, contractorilor, antre-

prenorilor, subantreprenorilor ºi furnizorilor;recepþia ºi punerea în funcþiune a investiþiei.

3.6.3. Va programa ºi va conduce pre-execuþialucrãrilor, prin organizarea unor întâlniri cu proiectanþii,antreprenorii, subantreprenorii, furnizorii ºi consultanþii.

3.6.4. Coordoneazã derularea lucrãrilor, punând înacord graficele de execuþie ºi livrare între secþiuni dinlucrare ºi diverºi participanþi la realizarea investiþiei(proiectanþi, antreprenori, subantreprenori, furnizori,consultanþi etc.).

3.6.5. Informeazã periodic beneficiarul asupra evo-luþiei lucrãrilor ºi costurilor.

3.6.6. Informeazã periodic antreprenorul ºi consul-tantul asupra deciziilor investitorului ºi traseazã acþiunilede perspectivã în execuþia lucrãrilor.



3.6.7. Asigurã prezenþa consultantului pe ºantierpentru supravegherea lucrãrilor, verificã ºi coordoneazãactivitatea acestuia.

3.6.8. Directorul de proiect, împreunã cu consultan-tul, asigurã respectarea documentelor contractului darnu sunt rãspunzãtori de personalul, mijloacele, metodeleºi tehnicile de execuþie ale antreprenorului.

3.6.9. Asigurã, pentru obligaþiile contractuale aleinvestitorului, serviciile de achiziþionare ºi livrare înºantier a materialelor, utilajelor ºi echipamentelor,acþionând ca un agent al acestuia.

3.6.10. Directorul de proiect executã serviciile pre-vãzute la clauza 3.6.9., dar nu devine proprietarul aces-tor materiale, utilaje ºi echipamente.

3.6.11. Împreunã cu consultantul, verificã livrãrile înºantier la termenele stabilite, ale materialelor, utilajelor ºiechipamentelor. La sosirea acestora pe ºantier, verificãnivelul calitãþii lor ºi corespondenþa parametrilor de cali-tate cu proiectul ºi normele tehnice.

3.6.12. Împreunã cu consultantul, verificã mostrelede materiale prezentate de antreprenor ºi, dacã acesteasunt corespunzãtoare, le aprobã.

3.6.13. Împreunã cu consultantul, primesc documen-taþia pentru materiale, utilaje ºi echipamentele intrate înºantier (certificate de calitate, cãrþile utilajelor, specifi-caþiile produselor, certificatele de garanþie etc.), pe careantreprenorul le transmite conform contractului.

3.6.14. Aprobã lucrãrile, notele de ºantier ºi lucrãrilesuplimentare verificate în prealabil de consultant.

3.6.15. Aprobã certificatele de platã pentru lucrãrileexecutate, dacã acestea au fost verificate de consultantºi suplimentar, de el însuºi.

3.6.16. Dacã lucrãrile executate nu sunt corespunzã-toare calitativ, împreunã cu consultantul emite ordin derefacere, înlocuire, remediere etc. ºi face precizãrilenecesare asupra modului de platã.

3.6.17. Periodic, face informãri scrise investitoruluiasupra modului de execuþie ºi supraveghere a lucrãrilor,a stadiilor fizice, a cheltuielilor ºi conturilor la zi, situaþiabugetului lucrãrii, termenele de perspectivã, ºi, dupãcaz, probleme de aprovizionare ºi punere în funcþiune.

3.6.18. Înainte de terminarea lucrãrilor, face inspecþiiîmpreunã cu consultantul ºi antreprenorul ºi decideasupra lucrãrilor de remediere, completare, corectare învederea recepþiei provizorii.

3.6.19. Împreunã cu consultantul ºi antreprenorul,fixeazã data recepþiei provizorii, comunicã investitoruluiaceastã datã ºi face propuneri pentru comisia de recepþie.

3.6.20. Face parte din comisia de recepþie ºi estecoordonatorul tehnic ºi economic al acesteia.

3.6.21. Coordoneazã, împreunã cu consultantul,elaborarea planurilor de post-execuþie care vor sta labaza cãrþii construcþiei, fie pe bazã de contract cu unconsultant, fie prin obligaþiile contractului sãu cu antre-prenorul.

3.6.22. Completeazã la zi dosarele de costuri ºi definanþare privitoare la întreaga lucrare.

3.6.23. Coordoneazã programele de securitate aleantreprenorilor, furnizorilor ºi consultanþilor, în conformi-tate cu prevederile contractelor.

3.6.24. Coordoneazã ºi supervizeazã planurile ºidetaliile (desenele) elaborate de antreprenori ºi furnizori.

3.6.25. Asigurã, la sediul sãu din ºantier, un exem-plar din:

Dosarele cu fiecare contract ºi anexele acestora;Volumele de planuri, specificaþii ºi cantitative;Volumele de dispoziþii, suplimentãri, ordine etc.;Volumele cu certificate de calitate, fiºe tehnice,

mostre, cãrþi tehnice, garanþii etc., pentru produsele, uti-lajele, echipamentele intrate în ºantier;

Volumele, lãzile, încãperile etc. cu mostre;Dosarele, în copii, ale documentelor de platã;Dosarele cu ordine privind schimbãri, modificãri,

corecturi, suplimentãri etc. ale lucrãrilor;Dosarele de gestiune economicã ale lucrãrii;Rapoartele ºi informãrile sale cãtre investitor;Ordinele, dispoziþiile etc., pentru antreprenor sau

consultant;Evidenþa asigurãrilor ºi garanþiilor.

3.6.26. Dupã recepþia provizorie, livreazã documen-tele sale (clauza 3.6.25.), investitorului.

3.6.27. Dupã recepþia provizorie, înmâneazã toatecheile, documentele etc., investitorului, însoþite de rapor-tul sãu cu privire la obligaþiile antreprenorului în perioadade garanþie (întreþinere, verificãri, teste etc.,), precum ºidocumentele cu obligaþiile investitorului de restituire agaranþiei de bunã execuþie ºi alte obligaþii, dupã recepþiafinalã a lucrãrilor.

4.0.0. SERVICII SUPLIMENTARE PRESTATE DEDIRECTORUL DE PROIECT

4.1.0. Dacã este autorizat în scris de investitor, direc-torul de proiect va furniza el însuºi sau va obþine, pebaze contractuale, din partea unor terþi, servicii supli-mentare celor de bazã.

4.1.1. Serviciile suplimentare vor fi plãtite suplimentarserviciilor de bazã, de cãtre investitor.

4.2.0. Aceste servicii pot fi cele de mai jos sau altele,pe care investitorul le solicitã ca fiind în legãturã cuinvestiþia:

a. Serviciile cu privire la investigaþii, estimãri sauevaluãri;

b. Servicii de verificãri ale documentaþiilor (alteledecât cele care au stat la baza contractului cu antre-prenorul);

c. Servicii ºi/sau analize comparative ºi verificãri deutilaje, echipamente sau alte furnituri, suplimentare con-tractului cu antreprenorul;

d. Servicii cu privire la dotãri cu mobilier, furnituri etc.,care nu au fost incluse în contractul cu antreprenorul;

e. Consultanþã cu privire la înlocuiri, refaceri, reme-dieri, suplimentãri;

f. Servicii devenite necesare din lipsa unui executant,antreprenor sau consultant, care au legãturã culucrarea, iar directorul de proiect poate ºi acceptã sã leexecute;

g. Pregãtirea documentaþiei tehnice ºi economicepentru o acþiune juridicã, procedurã de arbitraj saujustiþie sau prezenþa ca martor sau expert la o audiere;

h. Recrutarea ºi/sau specializarea personalului deîntreþinere;

i. Inspecþii ºi alte servicii referitoare la lucrare, dupãrecepþia provizorie;

j. Executarea oricãror alte servicii referitoare lalucrare ºi care nu au fost incluse în prezentul contract,ca lucrãri ºi servicii de bazã (clauzã 3.0.0.).

(Continuare în numãrul viitor)


http://www.certind.ro/

http://www.rubi.com/

http://www.utilajeconstructiidemolari.ro/

http://www.bestcomtur.ro/


http://www.bestcomtur.ro/contact.php


d i n s u m a rEditorial 3

Premiere industriale

în vremuri de crizã economicã! 4, 5

Constructori de excepþie - Petre BADEA 6, 7

Constructori pentru eternitate... 8

Spuma poliuretanicã rigidã 10, 11

Managementul

activitãþii de construcþii - instalaþii montaj 12

Betoane fãrã fisuri 13 - 15

Soluþii tehnice profesionale

pentru lucrãrile de artã

ale proiectelor de infrastructurã 16, 17

Proiecte finanþate

din Fondul Social European 18

Betonul torcretat uscat 19 - 21

Drept la replicã 22, 23

Aluprof System România la 5 ani de existenþã 24, 25

Sisteme pentru hidroizolaþii 26, 27

Construieºti CA SÃ trãieºti

în armonie cu natura! 28 - 30

Termoizolaþii rezistente la foc 32, 33

Soluþii profesionale pentru hidroizolaþii 34, 35

Sisteme de acoperiº 36, 37

Panouri termoizolante

cu polistiren sau vatã mineralã 40, 41

Tehnologii moderne

de realizare a structurilor din lemn 46, 47

Influenþa cimentului

asupra calitãþii ºi durabilitãþii

betoanelor rutiere ºi aeroportuare 48, 50

Certificare sisteme de management

ºi conformitate produse 51, 53, 63

„Balkan-Tunel“ - o nouã legãturã

feroviarã ºi rutierã între România ºi Bulgaria 52, 54

Evaluarea ºi siguranþa în exploatare

a construcþiilor hidrotehnice 56 - 58

Coºul casei tale 59

Membrane hidroizolatoare 59

Sisteme centrale

de aer condiþionat ºi încãlzire 59

Consultanþã în investiþii-construcþii 60 - 62

Utilaje pentru construcþii 63

Scule manuale ºi maºini electrice profesionale

pentru prelucrarea plãcilor ceramice

ºi materialelor de construcþii 63

Vacanþe de nota 10 64, 65

„Revista Construcþiilor“ este opublicaþie lunarã care se distribuie gra-tuit, prin poºtã, la câteva mii dintre celemai importante societãþi de: proiectareºi arhitecturã, construcþii, producþie,import, distribuþie ºi comercializare demateriale, instalaþii, scule ºi utilaje pen-tru construcþii, prestãri de servicii, bene-ficiari de investiþii (bãnci, societãþi deasigurare, aeroporturi, antreprizele judeþenepentru drumuri ºi poduri etc.), instituþiicentrale (Parlament, ministere, Compania deinvestiþii, Compania de autostrãzi ºi drumurinaþionale, Inspectoratul de Stat în Construcþiiºi Inspectoratele Teritoriale, Camera de Comerþ a României ºi Camerelede Comerþ Judeþene etc.) aflate în baza noastrã de date.

Restul tirajului se difuzeazã prin abonamente, prin agenþii noºtri publicitarila manifestãrile expoziþionale specializate, naþionale ºi judeþene, sau cuocazia vizitelor la diversele societãþi comerciale ºi prin centrele dedifuzare a presei.

Încercãm sã facilitãm, în acest mod, un schimb de informaþii ºi opinii câtmai complet între toþi cei implicaþi în activitatea de construcþii.

În fiecare numãr al revistei sunt publicate: prezentãri de materiale ºitehnologii noi, studii tehnice de specialitate pe diverse teme, interviuri,comentarii ºi anchete având ca temã problemele cu care se confruntãsocietãþile implicate în aceastã activitate, reportaje de la evenimentelelegate de activitatea de construcþii, prezentãri de firme, informaþii de lapatronate ºi asociaþiile profesionale, sfaturi economice ºi juridice,programul târgurilor ºi expoziþiilor etc.

Caracteristici:

Tiraj: 7.000 de exemplare

Frecvenþa de apariþie: lunarã

Aria de acoperire: întreaga þarã

Format: 210 mm x 282 mm

Culori: integral color

Suport:

hârtie LWC 70 g/mp în interior

ºi DCL 170 g/mp la coperte

Talon pentru abonament„Revista Construcþiilor“

Am fãcut un abonament la „Revista Construcþiilor“ pentru ......... numere, începând cunumãrul .................. .

11 numere - 150,00 lei

Nume ........................................................................................................................................Adresa .........................................................................................................................................................................................................................................................................................

persoanã fizicã persoanã juridicã

Nume firmã ............................................................................... Cod fiscal ............................

Am achitat contravaloarea abonamentului prin mandat poºtal (dispoziþie de platã) nr. ..............................................................................................................................................în conturile: RO35BTRL04101202812376XX – Banca TRANSILVANIA - Lipscani.

RO21TREZ7015069XXX005351 – Trezoreria Sector 1.

Vã rugãm sã completaþi acest talon ºi sã-l expediaþi într-un plic, sau prin fax împreunã cucopia chitanþei de platã a abonamentului, la SC Star Pres Edit SRL – „Revista Construcþiilor“, Str. Horia Mãcelariu nr. 14 -16, bl. XXI/8, sc. B, et. 1, ap.15, Sector 1, Bucureºti.

* Creºterile ulterioare ale preþului de vânzare nu vor afecta valoarea abonamentului contractat.

RReevviissttaaConstrucþiilor

http://www.revistaconstructiilor.eu/abonamente.php

http://www.baumit.com/ro/main1/index.shtml

nr_60_iunie_2010

Documents

Transcript of nr_60_iunie_2010