PAGINA 10

"ADEVÃRUL nu este dincolo de NOI !"

Director, Teodor Abagiu

* Informaþii * Opinii * Atitudini ** Anchete * Dezvãluiri *

Obiectivmehedinþean

Scaneazã codul QR ºi descarcã GRATUIT 

Obiectiv mehedinþean în format electronic

ww

w.o

biec

tiv-m

ehed

inea

n.roAnul XX Nr. 929

24 Mai 2018 16 pagini * 1,00 leu

În perioada 17-18mai 2017, între orele 0900-1700, Centrul UniversitarDrobeta-Turnu Severin(CUDTS), parte componentãa Universitãþii din Craiova,

Studenþii noºtri pot mai mult!

Primarul Marius SCRECIUsusþine investiþiile în municipiulDrobeta Turnu Severin

Concursului Regional“Drumul spre succes – Micul antreprenor”

Editia a III-a, 14 mai 2018(CAERI 24986/2/22.01.2018 poz.2108)

CONTINUARE ÎN PAGINA 6

Marius Screciu,primarul municipiului DrobetaTurnu Severin, a participat la

inaugurarea unei fabrici deconfecþii, ca o dovadã asusþinerii investiþiilor ce

creeazã locuri de muncã. Este vorba despre o nouãunitate de producþie a

societãþii COTTONTEXT,deschisã în zona BulevarduluiAluniº, prin achiziþionareaclãdirii ºi a terenului unui fostsupermarket.

CONTINUARE ÎNPAGINA 12

pag. 2

Bãrbaþii politicide altãdatã

pag. 3

Partidul NaþionalLiberal, partidul

Uniriicare a fãcut

România Mare ºimodernã

pag. 5

Peste 4.000 devizitatori laAmbasadaRomâniei dinWashington cuocazia Zilei

Porþilor Deschiseºi a sãrbãtoririiCentenaruluiMarii Uniri

prin Centrul de Consiliere ºiOrientare în Carierã (CCOC),a derulat proiectul „Studenþiinoºtri pot mai mult!”, în zonaCasei Tineretului, de pestrada Criºan.

Acest proiect a avut învedere implicareastudenþilor în derulareaunor activitãþi specifice, cuintenþia de a pune înevidenþã creativitatea ºiabilitãþile dobândite încadrul specializãrilor pecare le urmeazã. Pentru a veni în sprijinulelevilor ºi pentru a-i ajutasã-ºi formeze o imaginede ansamblu cu privire laceea ce presupune viaþa destudent la Universitatea dinCraiova, Centrul UniversitarDrobeta-Turnu Severin,studenþii celor cinci facultãþi

Primarul Marius SCRECIUsusþine investiþiile în municipiulDrobeta Turnu Severin

social - politicOBIECTIV mehedinþean 24 - 30.05.2018pag. 2

Editorial de Sorin Vidan

Privind la ce se mai întâmplãpe scena politicã de azi - cuintermitenþã, e adevãrat, urmãrind untalk-show de searã sau altul, dinnenumãratele de care avem parte -nu pot sã-mi reprim sentimentul cãs-a diluat foarte mult prestanþaliderilor de opinie ºi actorilor politicideopotrivã, cã pânã ºi temele aduse-n discuþie par lipsite de vigoare.

Peisajul politic autohton nu maiare acuitatea, prestanþa ºi forþa celuide altãdatã. Contestaþi sau aclamaþi,marile personaje ale politiciiromâneºti au ieºit din joc, ºi mã referaici la Iliescu, Vadim, Nãstase,Roman, Bãsescu, iar în locul lor aurãmas parcã personajele secundareale unei roman de provincie.

Vorbim azi de Dãncilã, Orban,Neamþu sau Zamfir. A fost o vremeîn care politica româneascã se jucaîn liga 1, cu stadioanele pline. Aziam sentimentul cã asistãm laîncãlzirea unor rezerve, pentru unmeci fãrã mizã, vag amical. Nu suntneapãrat un fan al vremilor apuse,dar trebuie sã recunosc cã AdrianNãstase, Corneliu Vadim Tudor, IonIliescu sau Traian Bãsescu aveaudiscurs, reuºeau sã dinamizezemediul politic, sã incite, sã provoacepolemici. Traian Bãsescu e ultimulcare a ieºit din joc, ultimul dintr-ogeneraþie politicã bine înfiptã cupicioarele în pãmânt. Dupã Bãsescu,ce a urmat a fost în mod vizibil mai„slab”, mai inconsistent ca discurspublic ºi prestanþã. Ponta, dintr-ogeneraþie mult mai tânãrã, a încercatdar nu a rezistat presiunii mediului.Undeva, pe marginea terenului, maiîncearcã sã coaguleze ceva, darnu-i dau multe ºanse.

Odatã cu apusul erei Iliescu-

Bãrbaþii politicide altãdatã

Bãsescu, locul gol a fost ocupatrepede-repede de personaje maidegrabã gãlãgioase, grãbite, darlipsite de amplitudine. Astãzi citescdespre un lider politic de opoziþie,Nicuºor Dan, care, citez, „a criticatmiercuri proiectul de ordonanþã deurgenþã referitor la legea taximetriei.“Dacã acest proiect de ordonanþã vatrece”, a declarat Nicuºor Dan, „nevom întoarce în situaþia în care dacãvrei sã comanzi un taxi va trebui sãiei dispeceratele la rând sã vezi dacãnu cumva respectivul dispecerat nuare un taximetrist în zona în care tegãseºti”. E ok sã reglementezicumva, sau sã încerci mãcar, ºiharababura taximetriei bucureºtene,dar totuºi parcã aºteptam altceva. Ludovic Orban a depus o plângerepenalã împotriva premierului Dãncilã,spune altã ºtire. Una-douã, la Parchet,birjar. Promterele sunt pline de astfelde ºtiri. O bunã parte din clasa politicãde azi petrece mai mult timp pe latribunale ºi parchete decât în mijloculalegãtorilor sau în Parlament. De laLudovic Orban, sincer, aºteptamenorm. E din vechea generaþie liberalã,are un angajament foarte serios pezona de opoziþie, dar parcã PNL semiºcã tot la nivelul Alina Gorghiu.

Una peste alta, am sentimentulcã nu mai avem bãrbaþii politicide altãdatã, ºi nici nu-s semnecã vor apãrea în curând.

La ce anume mã refer? Înprimul rând la PIB-ul României. Dupãprimul an de guvernare, PSD-ALDEridicã þara noastrã înaintea Greciei. ªiacest lucru este posibil pentru cã, în2017, Produsul Intern Brut a fost de187,8 miliarde de euro. În timp ce,pentru anul trecut, Grecia a avut unPIB de 177,7 miliarde de euro. Mai sus de noi, în clasament, se aflãCehia (cu un PIB de 192 m de eur) ºiPortugalia (cu un PIB de 193 miliardede euro). Însã, conform programuluide guvernare, acestea vor fi depãºite,pânã în anul 2020. Dacã e sã vorbim despre loculocupat de þara noastrã în economiaUniunii Europene, existã ºi aici unprogres. România se aflã pe locul 16,aratã datele comunicate de Eurostat.Iar clasamentul s-ar putea schimba înviitorul apropiat când, þara noastrã vafi destul de bine pregãtitã din punct devedere economic ºi va depãºi Cehiaºi Portugalia, situându-se pe locul 13.Pe lângã creºterea Produsului InternBrut, mai avem ºi altã veste bunã cucare sã ne mândrim. Avem cea maiscãzutã ratã de ºomaj de dupã

Împreunã îndrãznim sã credem în România!

Stimaþi colegi, intervenþia de faþãeste despre reuºite.

Dar ºi despre recunoaºtere.Recunoaºtarea meritelor unui Guvern

care, în ciuda polemicilor apãrute, areuºit sã treacã peste critici ºi sã

facã lucrurile sã ne miºte, pentru canouã, celor care trãim în þaraaceasta, sã ne fie mai bine.

Revoluþie. Astfel cã, luna martiedevine cea de-a doua lunãconsecutivã în care ºomajul a ajunsla cel mai scãzut nivel din anii ’90 ºipânã în prezent. Rata ºomajului lanivel naþional, calculatã de AgenþiaNaþionalã pentru Ocuparea Forþei deMuncã, s-a situat la 3,81% la sfârºitullunii martie, în scãdere cu 0,13puncte procentuale faþã de lunaanterioarã ºi sub valoarea înregistratãla finele aceleiaºi luni a anului 2017cu 0,76 de puncte procentuale. Date care aratã cã actualul Guvernchiar îºi doreºte sã-ºi þinã tinerii înþarã ºi sã le ofere locuri de muncãaici, alãturi de familiile lor ºi nudoar cã îºi doreºte, ci face totposibilul pentru a realiza asta. Aºadar, România urcã în clasamentulþãrilor dezvoltate din UniuneaEuropeanã. ªi odatã cu acest lucru,sunt sigurã cã vor apãrea din ce în cemai multe lucruri bune în viaþaromânilor. Iar acest lucru nu poatedecât sã mã bucure ºi sã-mi ofereîncrederea cã Guvernul P.S.D. –A.L.D.E. îºi va respecta, încontinuare, promisiunile fãcute.

Andrei Zbîrnea este absolvental Masterului de Probaþiune dincadrul Facultãþii de Sociologie ºiAsistenþã Socialã. Publicã în 2011volumul de poeme Rock în Praga(Editura Herg Benet), urmat de #kazimcontemporani cu primãvara arabã) laaceeaºi casã de editurã, în 2014.

NOUL VAL * Informaþii * Opinii * Atitudini * * Anchete * Dezvãluiri *

EDITOR: SC PROFIN SRL; ISSN 1454 - 7058

TELEFAX: 0252 - 326.143

Potrivit art. 206 Cod Penal, responsabilitatea juridicã pentruconþinutul articolelor revine în întregime autorilor.

E-mail: teodor_abagiu@yahoo.com;obiectivmehedintean@yahoo.com.

ABONAMENTE - prin Oficiile Poºtale. Poziþie de catalog: 12203

Cost abonament lunar: 4,00 lei + taxe poºtaleDIFUZARE prin DISTRIBUITORII

PARTICULARI

Drobeta Turnu - Severin,str. Orly nr. 82A

Mobil: 0722351161

Obiectivmehedinþean

www obiectiv-mehedintean.ro

Lansare de carte,26 mai, ora17:00, Sala deCenaclu aTeatrului.Andrei Zbîrnea,“Turneul celor

cinci naþiuni”, Editura frACTalia.

Poeziile sale au apãrut în revisteleliterare Zona Nouã, Tiuk!, Conta,Zona Literarã, Tribuna, Timpul,Poesis Internaþional, Familia,România literarã ºi Ramuri. A fost inclus ºi într o serie deantologii, printre care amintim:Cele mai frumoase poeme din 2011(Tracus Arte, 2012), Cele maifrumoase poezii ale anului(Adenium, 2014), Ziduri între vii(Zona Publishers, 2015), #Rezist!Poezia (Paralela 45, 2017). Tot în 2015 a obþinut marelepremiu al Festivalului Antares(Galaþi, Brãila, Sulina) pentru poezie.

(Observator cultural)

istorieOBIECTIV mehedinþean 24 - 30.05.2018 pag. 3

Constituirea statuluiromânesc a fost prima bãtãliepoliticã ºi diplomaticã pe careprima generaþie de liberali acâºtigat-o dupã revoluþia de la1848. Secolulul al XIX-lea a fostsecolul liberalismului care areprezentat pentru societatearomâneascã momentul cuplãrii laspaþiul cultural ºi politic al EuropeiOccidentale. Pentru tineri precumI. C. Brãtianu, Dimitrie Brãtianu,Mihail Kogãlniceanu, C.A. Rosettietc., declanºarea revoluþiei de la1848 reprezenta ocazia multaºteptatã pentru afirmarea în spaþiulromânesc a unor valori precumlibertate individualã, egalitatea înfaþa legii, garantarea proprietãþiietc, principii ºi idei care fãceauparte deja din vocabularul lorpolitic. Experienþa acumulatã dupãînfrângerea revoluþiei avea sã-idetermine pe cei mai mulþi dintreei sã se angajeze într-o amplãacþiune de convingere a opinieipublice europene ºi a liderilorpolitici importanþi cu privire lanecesitatea ºi utilitatea, chiar ºipentru interesele lor, a constituiriiunui stat românesc unitar la nordulDunãrii. Reuºind sã cointereseze înacest proiect naþional marileputeri, mai întâi în acceptarea luiAlexandru Ioan Cuza în frunteaPrincipatelor Române ºi apoi înrecunoaºterea lui Carol deHohenzollern ca monarhconstituþional, liberalii ºi-auadjudecat statutul de întemeietoriai statului românesc modern unitar.Pentru liberali, reforma electoralã,ºcolarã ºi cea agrarã reprezentaupiese importante din angrenajulstatului român modern pe care seangajau, începând chiar din 1859,sã-l construiascã împreunã cu Al.I. Cuza, el însuºi membru al familieiliberale. Evoluþia ulterioarã astatului român a fost expresiaviziunii pe care liberalii o aveauasupra direcþiei ce trebuia urmatãdupã 24 ianuarie 1859. Constituþiade la 1866, recunoscutã chiar ºi decãtre adversari ca fiind un act politic

Partidul Naþional Liberal, partidul Uniriicare a fãcut România Mare ºi modernã

de esenþã liberalã, consfinþea înmod categoric principii ale unui statmodern pentru care PartidulNaþional Liberal luptã ºi în prezent:separarea puterilor, libertateapresei, garantarea proprietãþii etc.Învãþând din lecþia anilor petrecuþiîn opoziþie (1868-1875), liberaliaparþinând mai multor curente degândire ºi acþiune politicã denuanþã liberalã decideau la 24 mai1875 formarea unei mari alianþepolitice numitã “Coaliþia de laMazar Paºa”, devenitã nucleulviitorului Partid Naþional Liberal ºicreuzetul elaborãrii unei legislaþiimodernizatoare nu doar aindustriei româneºti, ci ºi aeducaþiei, agriculturii,transporturilor etc.

„Parteneriatul” instituit în timp întreI.C. Brãtianu ºi Carol I asiguraRomâniei o lungã guvernareliberalã (1876-1888) sub auspiciilecãreia societatea româneascãdobândea tot mai mult profilul uneisocietãþi moderne, pe numeroasepaliere. Independenþa, proclamarearegatului ºi aderarea României laTripla Alianþã deveneau altesuccese ale unui guvern care, subbagheta lui I.C. Brãtianu, puneacãrãmidã peste cãrãmidã înconsolidarea unei Româniipreocupatã nu doar demodernizarea internã, dar ºi depoziþia pe care o ocupa în planulrelaþiilor internaþionale. Începutul secolului XX aduceapentru Partidul Naþional Liberal, darºi pentru societatea româneascã înansamblul ei, noi provocãri. În timpce marile puteri dãdeau semne cãsunt tot mai nerãbdãtoare, privindo nouã redesenare a hãrþiigeopolitice a Europei, pentruromâni problema agrarã, dar ºi ceaa participãrii la viaþa politicã a unuinumãr mai mare de cetãþeni devintot mai presante. Pentru gestionareaambelor probleme, dar ºi o abordarepragmaticã în politica externã eranevoie de curaj ºi determinare. Erade aceastã datã rândul unei noigeneraþii de liberali, grupatã în jurul

lui Ionel Brãtianu, sã-ºi asume ieºirea dupãdoi ani de neutralitatedintr-o alianþã care nuputea oferi garanþii cuprivire la îndeplinireaunui proiect precumera cel al unirii tuturorromânilor într-unsingur stat. IonelBrãtianu împreunã curegele Ferdinand deaceastã datã, au înþelesrapid cã eroismulsoldaþilor de laMãrãºeºti, Mãrãºti ºiOituz putea fi rãsplãtitdoar cuîmproprietãrirea pe noiterenuri agricole ºiobþinerea dreptului devot. Era vremeadeciziilor cu gândul laviitorul þãrii, ºi nu lainteresul politicpersonal.

Lecþiile oferite deluptele politiceanterioare aveau sã-lajute pe Ionel Brãtianu ca prinnegocierile purtate înainte de intrareaRomâniei în rãzboiul din 1916 sãgenereze condiþiile esenþiale pentrurealizarea Marii Uniri, prinrecunoaºterea de cãtre Marile Puteria dreptului istoric al românilor asupraunor teritorii precum Transilvania,Banatul ºi Bucovina. Marea Unire de la 1918 nu a fostjocul unui hazard. Dimpotrivã a fostexpresia concretã a viziunii ºitenacitãþii unor lideri politicidedicaþi, care au înþeles foarte clarmisiunea ce trebuiau sã o ducã laîndeplinire. România anului 1918devenise din proiect realitate, dintr-un deziderat un vis împlinit datoritãloialitãþii, curajului ºi iscusinþeiliberalilor români. Reluarea activitãþii politice dupã1990 a fost cãlãuzitã de aceleaºivalori ºi principii reformatoare ºimodernizatoare pentru societatearomânescã, apãrând în tumultoasaperioadã de tranziþie valorile

fundamentale ale naþiunii române:libertatea individualã, dreptul laproprietate, libertatea economicã,egalitatea în drepturi, separaþiaputerilor în stat, economia depiaþã, etc. Este datoria actualei generaþii sãpãstreze idealurile fondatorilorPartidului Naþional Liberal, sã leîmbogãþeascã aducându-le înactualitate ºi sã le transmitã maideparte noilor generaþii, reafirmândataºamentul faþã de valorilepatriotismului ºi faþã de o Româniecare îºi respectã patrimoniul istoricºi valorile tradiþionale. Þinta liberalilor de astãzi estetransformarea Partidul NaþionalLiberal în cea mai puternicã forþãpoliticã din România, motoruldezvoltãrii, progresului,modernizãrii ºi afirmãrii naþiuniiromâne în lume.La mulþi ani, liberali! La mulþi aniPartidului Naþional Liberal!Secretariatul General al PNL

actualitateOBIECTIV mehedinþean 24 - 30.05.2018pag. 4

De praznicul SfinþilorÎmpãraþi Constantin ºi Elena,biserica de lemn a mãnãstiriiTopolniþa îºi serbeazã hramul. Cinstirea celor doi sfinþi aiOrtodoxiei în cadrul ceremonieiliturgice arhiereºti adunã în bucuriacomuniunii numeros poporbinecredincios. Sute de pelerinimehedinþeni au înãlþat rugãciunicãtre ocrotitorii sfântului lãcaº deînchinare ºi au aprins o fãcliepentru cei ce s-au mutat la Domnul. În lavra ctitoritã de Sfântul Marian Gherghinescu

Hramul bisericii de lemn de laMãnãstirea Schitul Topolniþei

Nicodim cel Sfinþit de la Tismanasãrbãtoarea Sfinþilor Împãraþi ceiîntocmai cu Apostolii a început încãde duminicã seara, când a fostsãvârºitã slujba de Priveghere. În ziua hramului, Preasfinþitul PãrinteNicodim a poposit la mãnãstirea delângã apa Topolniþei ºi a oficiat SfântaLiturghie arhiereascã. Ierarhul loculuia avut alãturi un ales sobor deieromonahi, preoþi ºi diaconi, printrecare face parte ºi pãrintele arhimandritPavel Nicolãescu, stareþulaºezãmântului monahal.

Douãzeci ºi cinci de ani au trecutde la sfinþirea bisericuþei de lemn,adusã din judeþul Gorj ºi aºezatãlângã vechea bisericã de zid. De atunci, în fiecare an, la

sãrbãtoarea Sfinþilor ÎmpãraþiConstantin ºi Elena, pelerini depretutindeni vin cu multã evlavie lacel de-al doilea hram al mãnãstirii.

La sfîrºitul sãptãmâniitrecute, Consiliul JudeþeanMehedinþi, prin Centrul Cultural“Nichita Stãnescu” au fostaproape de comunitãþile dinStrehaia ºi Malovãþ. Alãturi deprimãriile ºi consiliile locale,Consiliul Judeþean Mehedinþi ºiCentrul Cultural “Nichita Stãnescu”au fost organizatori, aºa cum facpentru fiecare unitate administrativã,încã de la înfiinþarea instituþiei deculturã care patroneazã evenimenteleculturale judeþene.

Ansamblul Profesionist“Danubius” orchestra ºi soliºtiivocali ºi instrumentiºti, dansatoriiAnsamblului au susþinut unspectacol extraordinar la Malovãþ,chiar de sãrbãtoarea SfinþilorConstantin ºi Elena, de sãrbãtoareacomunei. Artiºtii, soliºtiiinstrumentiºti ºi vocali, dansatorii

Ansamblul Profesionist “Danubius” spectacole de zile mari la Malovãþ ºi Strehaiaau fost rãsplãtiþi cu aplauze. La Strehaia, unde manifestãrilededicate Zilelor oraºului s-auderulat pe parcursul a douã zile,Ansamblul Profesionist“Danubius”, dirijat de maestrulAdrian Luca, a asiguratacompaniamentul muzical, aºacum o face, de fiecare datã, ºi întoate localitãþile judeþului, atâtpentru soliºtii care fac parte dinansamblul, cât ºi pentru invitaþi. Strehãienii au avut parte dedouã zile de spectacole oferite deConsiliul Judeþean Mehedinþi ºiCentrul Cultural “Nichita Stãnescu”la care orchestra a asigurat voiabunã ºi distracþia, cu douãspectacole extraordinare, ºiacompaniament propriu. ªi nu este puþin lucru, deoarece,indiferent despre ce “vedetãpopularã” este vorba, nimeni nu

poate cânta singur, are nevoie deorchestrã. Asta dacã nu doreºte sãinterpreteze pe ceea ce se numeºtegeneric “negativ” adicãacompaniamentul instrumentaleste înregistrat pe suport electronicsau dacã, pur ºi simplu, face “playback”, adicã interpreteazã de faptCD-ul ºi respectivul solist doaradaugã ceva , din cînd în când lamicrofon, ca sã antreneze publicul.Dincolo de acest fapt, din “culisele”unui spectacol, indiferent de genulmuzical, e de apreciat prestaþiaOrchestrei Profesioniste“Danubius”. Au fost situaþii în careinstrumentiºtii Ansamblului“Danubius” au stat pe scenã oreîntregi, pentru ca publicul sã aibeparte de spectacole ºi artiºti decalitate. Alãturi de AnsamblulProfesionist “Danubius” au cântatartiºti mari, consacraþi ai folcloruluipopular românesc, de la MariaCiobanu la noile voci reprezentative. Trebuie menþionat ºi faptul cã

foartre mulþi, dacã nu majoritatea,au devenit nume mari tot alãturi deAnsamblul Profesionist“Danubius”. Uneori este nevoie dea duce ºi “culisele” la luminãtocmai pentru a se vedea ºi apreciaceea ce se întâmplã pe scenã,uneori numele care au devenitmari cu vioara sau fluierul de la“Danubius” nu mai recunoscprofesioniºtii care le-au fost alãturi. Pe scena de la Strehaia auurcat ºi au încântat publicul:Claudia Catanã, GeorgeVulcãnescu, Angela ºi IonMagheru, Ionela Bãdãlan, AnicaGanþu, Marcela Fota, Niculina ºiAngelica Stoican, Petricã MîþuStoian, Constantin Enceanu. Deºi, la un moment dat, vremeanu a þinut cu strehãienii ºi a plouatdin belºug, publicul a rãmaslângã scenã, în ciuda acestuilucru, semn cã a apreciat artiºtiiºi cadourile muzicale oferite.

G. P.

evenimentOBIECTIV mehedinþean 24 - 30.05.2018 pag. 5

Peste 4.000 de persoane auvizitat Ambasada României înStatele Unite ale Americii, cu ocazia“Zilei Porþilor Deschise” („EU OpenHouse”), prilej cu care misiunea amarcat ºi Centenarul Marii Uniri.

Cu aceastã ocazie, în seriaevenimentelor de sãrbãtorire aCentenarului Marii Uniri, a fostvernisatã expoziþia de fotografie:“România: Evoluþie - 100 ani” realizatãde Agenþia Naþionalã de Presã Agerpres. Publ icul s-a bucurat deprogramul variat prezentat deAmbasada României, din care aufãcut parte organizarea despectacole de muzicã ºi dansuripopulare tradiþionale româneºtisusþinute de trupele “Folclor” ºi“Carpathia Folk Dance” în cadrulcãrora au fost antrenaþ i ºivizitatorii care au dorit sã înveþepaºii de dans. De asemenea, vizitatorii au avutocazia de a se întâlni cuambasadorul George Cristian Maiorºi de a discuta cu privire la istoria

Peste 4.000 de vizitatori la Ambasada României din Washington cuocazia Zilei Porþilor Deschise ºi a sãrbãtoririi Centenarului Marii Uniri

þãrii noastre, tradiþiile culturaleromâneºti ºi oportunitãþile de avizita România ºi de a studia launiversitãþi româneºti. Laeveniment, ambasadorul român apurtat un tricou de baseball alechipei naþionale a României. “Ziua Porþilor Deschise, celmai mare eveniment dediplomaþie publicã organizat laWashington, reprezintã o ocazieexcepþionalã de a prezentaRomânia miilor de americanicare ne viziteazã ambasada. Înacest an, în care sãrbãtorim

Centenarul MariiUniri, evenimentuleste cu atât maiimportant, cu câtavem oportunitateade a prezenta istoria,cultura româneascã,elementele identitãþiinoastre naþionale ºi,nu în ultimul rând,contribuþia pe care aavut-o preºedinteleamerican WoodrowWilson, prin viziuneasa politicã, la reali-zarea Marii Uniri de la 1918”, adeclarat ambasadorul României laWashington, George Cristian Maior.

Informaþii de backround „Ziua Porþilor Deschise” („EUOpen House”) este un eveniment

Într-un mediu primitor ºiagreabil, Secþia “Împrumut Cartepentru Copii” realizeazã împrumutuldocumentelor de bibliotecã destinate Biroul de presã

Secþia “Împrumut Carte pentru Copii” aBibliotecii Judeþene “I.G.Bibicescu” Mehedinþi

copiilor ºi servicii de salã de lecturãpentru copii pânã la vârsta de 14 ani. Secþia deþine un numãr de peste24.000 de volume, organizate în

sistemul accesului liber la raft,structurate pe diferite domenii ºicategorii de vârstã: micã (preºcolari),mijlocie (ºcolari mici, clasele I-IV),mare (ºcolari clasele V-VIII). Oferã cãrþi din bibliografia ºcolarã,beletristicã, cãrþi cu ilustraþii, lucrãride referinþã, carte de vacanþã.

Cele mai frecvente activitãþirealizate sunt: - Diverse activitãþi culturale ºide loisir;- Concurs de recitãri;- Momente de lecturã din autoriromâni ºi strãini;

prin care statele membre UEsãrbãtoresc Ziua Europei.

Cu aceastã ocazie, ambasadelestatelor Uniunii Europene ºi DelegaþiaUniunii Europene în SUA îºi deschiduºile pentru publicul american, oferind

vizitatorilor o privire în interiorulmisiunilor ºi oportunitatea de acunoaºte patrimoniul cultural ºitradiþiile naþionale ale statelor membre.

Ambasada Românieiîn Statele Unite ale Americii

- Aniversãri ale autorilor de cãrþipentru copii;- Sãrbãtorirea în colaborare cu ºcoliºi grãdiniþe partenere a Zilei de 8Martie, Sãrbãtorile Pascale, 1 Iunie;- Expoziþii;- Videoproiecþii;- Vizite la bibliotecã. Pentru atragerea micilor cititori cãtrelecturã, Secþia Împrumut “Cartepentru Copii” a încheiat parteneriatede colaborare cu majoritateagrãdiniþelor ºi ºcolilor din oraº. Deasemenea, se organizeazã anualconcursul “Dacã citeºti, câºtigi!” acãrui premiere se face de 1 Iunieîntr-un cadru festiv.

opiniiOBIECTIV mehedinþean 24 - 30.05.2018pag. 6

Frecþii cu odicolon ____________ de Bibicu’

* Pãrerea mea despre LudovicOrban nu consider necesar sã o maiexpun, aºa cum aproape mã someazãun cititor, probabil membru PNL saudoar un simplu fan liberal. Am fãcut-o încâteva rânduri, inlusiv pe la câtevaemisiuni televizate ºi a insista în direcþiaasta mi se pare ceva redundant, prinurmare, lipsit de interes, plictisitor. Vãdînsã cã omul insistã sã-i convingã petoþi cei care mai aveau îndoieli cãdumnealui întruchipeazã la modul idealtipologia „prostului solemn” de carevorbea regretatul Corneliu Vadim Tudor,într-un panseu vestit.Mai exact, LudovicOrban insistã sã convingã pe toatãlumea, inclusiv pe colegii sãi de partid– cei mai mulþi dintre ei, stupefiaþi pânãla revoltã – cã a avut toatã îndreptãþireasã-i facã o plângere penalã pentru...înaltã trãdare blândei ºi mult preasupusei Viorica Vasilica Dãncilã. Ei, da!Aici chiar a nimerit-o! De emoþie, i-auplesnit ºi douã coarde de la balalaikã.Acum, joacã, dacã poþi, maistre!

Deces politic pe corzi de balalaikã * Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie l-aachitat, marþi, pe preºedintele SenatuluiRomâniei în dosarele pe care i le-au fãcutprocurorii DNA. Este o loviturã majorãpe care aceºtia o încaseazã în plin, dacãavem în vedere intensa propagandãdenigratoare la care cel de-al doilea omîn stat a fost supus în ultimii ani, tocmaidin pricina respectivelor dosare (acuzaþiide mãrturie mincinoasã ºi alteasemenea treburi subþirele). Este drept,avem de-a face cu o soluþie pe fond,dar, la acest nivel, este greu de crezutcã se va modifica ceva esenþial privindvinovãþia lui Tãriceanu. Urmeazã ºidecizia în ceea ce-l priveºte pe LiviuDragnea. Nu ºtiu dacã este vorba devreun trend, cum se vorbeºte prinmedia, dar, ºtiind câte ceva ºi dindosarele acestuia, parcã ni se pare cã ºiaici deznodãmântul va fi cumvaasemãnãtor. Ce rãmâne atunci din toteºafodajul catastrofic clãdit de DNA peseama acestor importanþi oameni dinStat? Pãi mai nimic. ªi atunci? Atunci

unde-i adevãrul pe care se bat ºi uniiºi alþii ºi care a ajuns sã facã absolutinsuportabilã viaþa socialã în aceastãþarã? Este o întrebare la care nu ºtiucâþi oameni, nu-i aºa, responsabili arfi în stare sã rãspundã. * Pe mãsura trecerii timpului, penibilulºi absolut nedemnul locatar de laCotroceaua Mov îºi devoaleazã vocaþia decomplotist. Nu este o zi de la bunulDumnezeu fãrã ca acest cetãþean lipsit descrupule ºi de bun simþ sã nu iasã cu vreodeclaraþie incitatoare la revolte artificiale ºila ieºiri în stradã. Aºa s-a întâmplat ºi înurmã cu douã zile, când Dulapul Sãsesci-a somat pe guvernanþi, aºa, tam-nesam,sã spunã dacã au bani de pensii ºi salariipânã la sfârºitul anului. Ia uite ce-l freca pedumnealui! Nu cumva îl freca grija chiar apropriului salariu de cotrocean, lacom debani cum îl ºtie o lume întreagã? Nu puteai,maistre, sã îi iei pe alde Dãncilã ºi Dragneala o parte ºi sã-i întrebi toate astea, în locsã ieºi la tembelizor ºi sã pui þara pe foc cuastfel de întrebãri „hoaþe”? Bine, noi ammai învãþat între timp mecanismele gândirii

ºi comportamentului acestui complotistde duzinã, care a scos de pe-acum limbade-un cot dupã un al doilea mandat, daroriºicât! Omul e de-a dreptul sinistru, cumspunea cineva care fusese sedus, în urmãcu doi-trei ani, de sloganurile sale penibilecu „România lucrului bine fãcut” sau cu„pas cu pas”. ªi noi ne mai înºelãmcâteodatã, dar, în ceea ce ne priveºte, despreacest hojmalãu hapsân ºi rumegãtorharnic de gresie, noi am avertizat de la bunînceput cã este o speþã primitivã deaventurier, cu care jubileul CentenaruluiMarii Uniri nu ar trebui sã ne gãseascã înjilþul de la Palatul Cotroceni. Noi am zis,noi am auzit! Dacã pânã ºi, teoretic,duºmanii lui au ajuns sã-i trimitã bezelesau sã-i aplice pupicuri discrete la noadã!... * Nesãnãtosul ºi, în ultimã instanþã,mitocãnescul ºi manelisticul obicei alunor ºoferi de a-ºi face selfie-uri sau dea se transmite, în direct, pe Facebook, întimpul mersului pe autostrãzile Europei,ca sã-i vadã cei rãmaºi acasã ce viteji, cecolosali sunt ei, a provocat, recent,moartea a nouã români pe o ºosea dinUngaria. Dumnezeu sã-i aibã în paza lui,pe ei ºi pe nefericitul ºofer, care-i va aveape toþi pe conºtiinþã pe lumea cealaltã! * Importante confruntãri fotbalistice,la finalul acestei sãptãmâni! Sâmbãtãsearã, de la 21,45, Real Madrid vaîntâlni, în finala Ligii Campionilor, laKiev, pe F.C. Liverpool, iar duminicãseara, Universitatea Craiova va disputafinala Cupei României, în companiadivizionarei secunde Hermanstadt dinSibiu. Sunt ultimele evenimente maiimportante înainte de startulCampionatului Mondial de Fotbal dinRusia, în care sperãm ca favoritelenoastre, Real Madrid ºi UniversitateaCraiova, sã aibã câºtig de cauzã. HaiCraiova! Hala Madrid!

Urmare din pag. 1 de aici, dar ºi studenþii altorfacultãþi ale Universitãþii din Craiova, precum Facultatea deHorticulturã, Facultatea de ªtiinþe Sociale, de Inginerie sauFacultatea de Automaticã, Calculatoare ºi Electronicã, ºi-aumontat standurile ºi au prezentat o serie de experimente pentruelevii de liceu, viitori studenþi ai Universitãþii din Craiova. Prin acest eveniment se urmãreºte punctareaoportunitãþilor pe care le dobândesc studenþiiUniversitãþii din Craiova, dar ºi promovareavoluntariatului ºi a activitãþilor recreative, în vedereaunui stil de viaþã sãnãtos. Totodatã, sunt aºteptaþi toþielevii din clasele terminale ºi nu numai, care sepregãtesc pentru admiterea la facultate, pentru a seinforma în legãturã cu oferta educaþionalã a Centrului

Studenþii noºtri pot mai mult!Universitar pentru anul universitar 2018-2019. Vizitatorii standurilor au putut avea discuþii libere cuconsilierii Centrului de Consiliere ºi Orientare în Carierã alUniversitãþii din Craiova (C.C.O.C), care au încercat sã vinãîn sprijinul elevilor cu informaþii suplimentare, menite sã îiajute sã-ºi aleagã programul de studii care li se potriveºte,dar ºi cu cadrele didactice ale diferitelor facultãþi. Centrul Universitar din Drobeta-Turnu Severin are peste1700 de studenþi ºi 76 cadre didactice, iar facultãþile dincadrul lui sunt: Facultatea de Economie ºi AdministrareaAfacerilor, Facultatea de Mecanicã, Facultatea de Litere,Facultatea de Educaþie Fizicã ºi Sport ºi Facultatea deDrept, care îºi desfãºoarã activitatea didacticã în trei corpuride clãdire, cu dotãri moderne. Raluca Balica

actualitateOBIECTIV mehedinþean 24 - 30.05.2018 pag. 7

Dedicatã Zilelor OraºuluiStrehaia competiþia a reunit la start221 Judoka de la 14 cluburi din þarã,fiind organizatã de cercul de Judo alCopiilor - Filiala Strehaia încolaborare cu ISJ Mehedinþi, DJTSMehedinþi, Primãria Strehaia, Liceul“Matei Basarab”, ªcoala “MihaiViteazul”, ªcoala “Dumitru Bodin”. La deschiderea festivã au participat:Domnul Inspector ºcolar pentruActivitatea Educativã ªerban Nicolae,din partea DJTS MH domnul profesormetodist Paraschiv Dumitru, din parteaªcolii “Mihai Viteazul” domnul directorMarinescu Alin ºi doamna directoareadjuncta Marichescu Florina Daniela,din partea Primãriei Strehaia domnulconsilier Najap Ionel. Competiþia s-a desfãºurat în incintabazei de distracþii ºi agrement DomeniileCimpeanu, pe douã suprafeþe de luptãtimp de ºase ore, meciurile fiind foartedisputate cele mai atractive fiind aleprichindeilor, cei care au deschiscompetiþia ºi care au demonstrat cã aupotenþial pentru Judo. Au urmat în ordine U11, U13, U15,multi dinte sportivii acestor categoriifiind medaliaþi la CampionateleNaþionale, care au demonstrat cã au

Cupa oraºului Strehaia la Judo ediþia XXll(Cupa Palatului ediþia a-ll-a)

un nivel tehnic bun prin spectacoluloferit. Tot la deschiderea festivã patrusportive de la Strehaia au fãcut ofrumoasã demonstraþie de Chanbara,noua artã marþialã ce se practicã înRomânia sub tutela Federaþiei deChanbara pe care strehãienii o practicãde câþiva ani buni cu rezultate bune. Strehãienii au reuºit sã pãstrezeCupa, rezultatul final fiind urmãtorul:locul l: PC-Judo Strehaia; locul ll: CSIndependenþa Calafat; Locurile lllClubul Copiilor Drãgãºani la egalitatede puncte cu ªcoala Sportivã Slatina.Meciurile au fost arbitrate de arbitriFR de judo, care au rãmas surprinºide buna organizare ºi desfãºurare acompetiþiei, aceasta fiind prinsã încalendarul CAEJ, DJTS ºi FRJ pe unproiect realizat de prof. Gîdea Iliecompetiþie la care din an în anparticipã tot mai mulþi copii. În final, sã amintim ºi rezultatele celordouã sportive de la Centrul Naþionalde cadete de la Deva, care au participatla Cupa Mãrii Negre la Constanþa,concurs internaþional dotat cu premiide 20.000 de euro: BrebinaruAnne-Marie medalie de bronz (cat.44kg); Robu Dalia Alexandra loculV (cat. 48kg).

Alina Teiº, deputat PSD deMehedinþi, este unul dintre cei maiactivi parlamentari ai judeþului.Într-o perioadã de timp de maipuþin de un an de zile, Alina Teiº aavut o activitate susþinutã atât înCamera Deputaþilor, cât ºi caprezenþã în circumscripþia în carea fost aleasã, judeþul Mehedinþi. Eaa fost validatã ca deputat deMehedinþi în data de 4 septembrie2017, prin HCD nr. 65/2017. Alina Teiº este membrã în Comisiapentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºisport ºi în Comisia specialã comunãa Camerei Deputaþilor ºi Senatuluipentru coordonarea activitãþilorparlamentare necesare pregãtiriiPreºedinþiei Consiliului UniuniiEuropene din primul semestru alanului 2019. Din luna martie aacestui an deþine funcþia devicepreºedinte al Grupuluiparlamentar de prietenie cu RegatulNorvegiei, iar din 2017 este membrãa Grupurilor parlamentare deprietenie cu republicile Serbia ºi

Deputata Alina Teiº:“Datoria mea ca parlamentar este sã

reprezint cât mai bine judeþul Mehedinþi”Finlanda. Pânã în prezent, Alina Teiºa avut 21 de luãri de cuvânt de latribuna Camerei Deputaþilor, asusþinut 19 declaraþii politice, ainiþiat 36 de propuneri legislative ºia formulat o întrebare adresatãGuvernului României. “Sunt deputat de Mehedinþi din lunaseptembrie a anului 2017. În perioadascursã de la validarea mandatului deparlamentar m-am întâlnit ºi amvorbit cu mii de cetãþeni ai judeþuluila diferite întâlniri pe care le-am avutfie în judeþ, fie în municipiul DrobetaTurnu Severin. De asemenea, amprimit la cabinetul parlamentar sutede cetãþeni care au venit în audienþã,de la care am preluat problemele lorºi am încercat sã-i ajut. De când deþinfuncþia de deputat de Mehedinþi, amvenit la fiecare sfârºit de sãptãmânãîn circumscripþie, unde m-am întâlnitcu cetãþeni ai judeþului. Consider cãdatoria mea ca parlamentar este sãreprezint cât mai bine judeþulMehedinþi, sã am un contactpermanent cu locuitorii sãi ºi sã

promovez cât maibine judeþul carem-a trimis înParlament fie prinactivitatea meaparlamentarã, fieprin discuþiile pe care le am cu oficialiai administraþiei centrale sau aiambasadelor cu care intru în contact.Voi continua sã am întâlnirisãptãmânale cu cetãþenii judeþului O.M.

I.G.M.

Prefectul Nicolae DRÃGHIEA a participat la ceremonialul militarºi manifestãrile dedicate Zilei Eroilor. La ceremonial au mai participat reprezentanþi ai autoritãþilor publicejudeþene ºi locale, ºefii serviciilor deconcentrate, reprezentanþi ai O.N.G.– urilor, partidelor politice ºi mass-media. Fiind cunoscut deja, respectul domniei sale pentru eroii neamului, în prezenþaunei asistenþe numeroase, prefectul Nicolae DRÃGHIEA a rostit o alocuþiuneplinã de emoþie ºi patriotism, îndemnând: “Sã ne preþuim eroii! Oamenii careºtiu pentru ce sã trãiascã ºi sunt pregãtiþi pentru moarte, privind mereu înainte”. În continuare, prefectul a depus o coroanã de flori la MonumentulEroilor, iar la finalul ceremonialului militar a asistat la un spectacol susþinutde un grup de elevi din municipiul Drobeta Turnu Severin.

ZIUA EROILOR

Mehedinþi pe care sã-i informez cuprivire la activitatea mea careprezentant al lor în ParlamentulRomâniei”, a declarat deputataAlina Teiº.

opiniiOBIECTIV mehedinþean 24 - 30.05.2018pag. 8

În bucãtãria prezidenþialãfierbe la foc mic ciorba de Cotroace.Masa manipulãrii e pregãtitã la „ore”exacte pentru ospãþ! Cutreierat deîngîmfare ºi urã de la un capãt la altulal fiinþei sale de fizician, profesoraºulmeditativ îºi aºteaptã nervos porþia depaparã, cu gîndul cã dacã ar reeditaun Colectiv, cine ºtie?, Viorica o va luala fugã! Firea sa încãpãþînatã îi dã motivde nesiguranþã. ªi nu numai ea! ªiFirea de la pesede, care-l depãºeºtecu mult în sondaje. Sau poate îlmacinã gîndul la cît de bine ºi de liniºtitera cînd îºi administra în mod fizic ºimetafizic banii din meditaþii ºi cei320.000 de euro fraudaþi cuapartamentul subtilizat ilegal ºiînchiriat bãncii Transilvania. Ce maila deal la vale, e expert în toateBolovanul, dar e urmãrit pas cu pasde ghinion. Norocul a fost ghinionullui! Altceva nu poate face, constrînsde regulile ºotronului koveºist.Bolovanul îºi doreºte pe faþã încã oporþie de demisie, ca sã aibã treidemisii de premier în farfurie. Acum,ce-i drept, dacã teroriºtii de la Al-Fabetn-o vor rãpi pe Viorica lu’ Pablito, aremotiv. Ofensiva sa furibundã i se tragede la teama cã Luluþa va fi pusã pefugã, nu fãrã a-l decapa. Mai nou, a devenit ºi medium.„Aude voci” anti-europene de lapesede-alde, ºi musai trebuiecontrolat în ureche. Precis are unbluetooth în care îi ºopteºteBundesnachrichtendienst (B.N.D). -Serviciile Federale de Informaþii aleGermaniei. Dacã n-are, e mai grav ºinecesita tratament de specialitate! Ceicare aud voci, aºa din senin, sînteminamente sãriþi dincolo de cerinþeºi n-au cum face prea mulþi purici pefuncþie, aºa cã drumul spre urmãtorulmandat prezintã grave alunecãri de

Scenarii de groazã printre analiºtii manipulatoriteren! Cel mai adesea cînd silabele ise strecoarã printre maxilare, el lasãimpresia unui bichon care latrã la unpitbull, iar dacã doreºte cu ardoare oamplã manifestaþie în stradã, îlanunþãm cã cea mai potrivitãmanifestaþie pentru el, ca preºedinte,e demisia. Apoi poate merge liniºtitla schi, în Tenerife, cu bicicleta, dupãgratii... depinde de ghinion. Dacã vreasã se mai bucure puþin de confortulfuncþiei e musai sã ia cu împrumutniºte sinapse. E vreo deosebire între groparii detop ai României, Iohannis, Isãrescu,Koveºi ºi Dragnea? Toþi aparþin unorcluburi de mafioþi acoperiþi, care seasmut ºi se îngroapã unii pe alþii cîndcontextul o cere. Cu cîteva luni înurmã, cînd Marele Blond l-a bãtut peumãr, i se aprinseserã cãlcîiele dupãS.U.A., apoi, în urma duºului rece dela Curtea Europei, s-a rostogolitsupus în palma Germaniei,principalul jucãtor care controleazãeconomia româneascã, conformultimelor date ale Institutului Naþionalde Statisticã ºi-l controleazã ºi peBolovan. Isãrescu, unul din mariigropari al României, un dictator carea cooperat ºi a permis bãncilor sã furedupã bunul plac, rãmas nu în funcþieci pe ea, din ’89 încoace, dovedeºtecã securitatea cloceºte perpetuu ºiface doar pui bolnavi. Numai naiviicred cã în funcþii publice se ajungeprin merit ºi competenþã. Omulcaracatiþei financiare mondiale ºi alsistemului, „uitat” la B.N.R., în pofidaatîtor grave deservicii aduseromânilor ºi României, Isãrescu ºi ceiai lui au angajat, vreme de aproapetrei decenii, atacuri speculative asupraMonedei Naþionale. Toate devalizãrilebancare din anii ’90, fãcute de oameniai serviciilor pentru SRI, nu puteau fidate fãrã consimþãmîntul sãu. Ar fifost imposibil sã rãmîi pe aceastãfuncþie fãrã sprijinul serviciilorinterne sau fãrã ajutor extern. B.N.R. a fost ºi este un fel de stat înstat. Cea mai mare parte a rezervelorde aur ale României a luat caleastrãinãtãþii tot cu încuviinþarea sa.Chipurile, aurul românesc ar fi mai însiguranþã în buzunare strãine. N-ar fide mirare sã-l vedem revenind acasã

asemenea Tezaurului de la Moscova...la Paºtele Cailor. Cum poate fi numitãbancã a României, cînd pare osocietate cu capital autohton, subcontrol strãin, potrivnic intereselorÞãrii. Cum creºtea un pic salariulminim, Isãrescu creºtea cursul valutar,leul scãdea exact cu procentul cu carea crescut nivelul de trai, chiar ºi maimult. Prin aceste manevre isãriste,stãpînii noºtri din afarã au tras totcaimacul valoros din România. ªi dacãviticultorul pleacã de la B.N.R., nu vãfaceþi speranþe deºarte, va fi adusã oclonã de aceiaºi stãpîni. Realitatea din þarã e mult mai gravãdecît îngrijorãrile noastre, iarBolovanul intrat deja în competiþieelectoralã, cu atacuri extrem de acide,nu este decît un duºman ascuns alnaþiei române. Este, ca ºi opozanþii luiaparenþi, azimutul iresponsabilitãþii ºiinstabilitãþii în România, al prostirii pefaþã a românilor, azimutul dezordiniiconstituþionale ºi religioase, iniþiatorulrevoltelor ºi rãspîndac al practicilorimorale proprii sau comandate, cuprivire la familia tradiþionalã. Acestindivid trebuie sã ºtie cã nu slugãrnicialui þine România în U.E. Noi sîntem înEuropa înaintea multor ajunºieuropeni. Însã el practicã sportulminciunii ca mersul pe bicicletã,minte sã-l creadã naivii, folosindaceleaºi metode staliniste ca sã deaguvernele jos. Bolovanul iubeºtecompetiþia neortodoxã, ºi-a însuºitbine lecþia avantajelor care decurgdin lupta contrariilor ºi ne dã lecþiide cãlãtorie cu bicicleta, cu avionulsau însoþit de coloane de maºini înnavetã sãptãmînalã. Pentru el ºi pentru gaºca de profitori,românul e o maºinãrie de pusºtampila, un filon de stors bani de pespinarea românului pentru marilecorporaþii, pentru trupele americane deocupaþie, pentru organizaþiilefinanciare de tip mafiot; statul invizibiladunã impozite grase apoi le prãduiesccu metodã. Va urma cea mai nocivã,de pînã acum, campanie prezidenþialã.Privitã ca o xilogravurã, campaniaBolovanului scorneºte deja scenarii degroazã printre analiºtii manipulatori.Mai avem a-l auzi strigînd „Alahahbar!”, odatã cu sosirea cotelor

obligatorii de migranþi indicaþi de MuttiMerkel, dar un proverb popular spune:„nu-þi ridica poalele pînã n-ajungi sãtreci gîrla”, unde bolovanul declarã cumîndrie cã se simte foarte confortabil! Fiþi atenþi români! Individul acesta n-a fãcut nimic pentru România! A fãcutdoar politicã externã prin vacanþeprivate ºi a înarmat þara, cheltuindmiliarde pe armament second hand!De aia l-a ºi bãtut Trump prieteneºtepe umãr, pentru banii daþi industrieiamericane de armament, de aia îl þineEuropa în palmã! La Curtea Europeiar trebui sã se ºtie cã românii au intratîn istorie nu cu opinca sau cu plugul,ci cu marii cãrturari ºi învãþaþi, cu mariiinventatori ºi inovatori, care auschimbat cursul omenirii, nu cu slugoica Bolovanul, iar acum occidentalii vorsã ne copieze pînã ºi opincile ºi sãcalce încãlþaþi pe harta Þãrii. Nu-l lãsaþi sã recidiveze laCotroceni! Faceþi rost de cãtuºe pemãsura pacienþilor despre care amvorbit mai sus, cã tot îi place Luluþeicîntecul ãla cu Chilia. Aºadar,„românii v-au vãzut, v-au auzit, vorþine cont” la vot, tovarãºe bolovan,de fraza miracol pe care aþi rostit-o înmijlocul mistificatorilor, la marºul dedupã focul pus în Colectiv! Vedemde un mandat cum onestitateaBolovanului scîrþîie din toateîncheieturile, precum osiile neunseale unei cãruþe. Voi, ceilalþi trãdãtoride Neam ºi Þarã, la muncã, la spartde pietre pentru autostrãzile tipBechtel! Cetãþenii români, cu zãbalela gurã ºi greutãþi în spinare, storºide 80% din salarii, prin numeroaseleºi marile taxe ºi impozite ºi cheltuieliutilitare, þin în cîrcã o clasã politicãextrem de numeroasã ºi coruptã.Haimanalele astea ne-au fãcut chiriaºiîn propria þarã! Haideþi sã ne luãmînapoi demnitatea ºi suveranitate dincare au fãcut preº sub tãlpile marilorputeri! Haimanalele astea ºi-auconstruit palate furînd cãrãmizi dincasele românilor. Sînt niºte stricaþi cevor ºã-ºi îngroape Patria ºi Credinþa.

Cel mai de preþ bun al românuluieste Patria! Aºa trebuie sã ºtiegeneraþia tînãrã. Patria este veºnicã!Neamul meu a fost încercat de milenii!

continuare în pagina 9

opiniiOBIECTIV mehedinþean 24 - 30.05.2018 pag. 9

Comuniºtii au fãcut mult rãuþãrii. Au torturat ºi ucis oameni, audemolat biserici ºi ºcoli sau case, audezrãdãcinat sate, au desfiinþatproprietatea privatã, au promovatinechitatea sub semnul egalitãþii ºimulte altele. Dar comuniºtii nu au fãcutun lucru: nu au vâdut la alþii din afaraþãrii. Jaful a rãmas tot aici în interior.Acum se desãvârºeºte ce s-a începutîn 1990: transformarea capitalistã aþãrii, prin jaf ºi dominaþie externã, fãrãca România sã îºi mai pãstreze câtevadomenii viabile. Cea mai importantãresursã a þãrii, petrolul - a fostamanetat la austrieci de cãtre AdrianNãstase pentru intrarea în UE, se zice.Aproape cã nu mai existã nimic deþinutde români, în afarã de sistemulenergetic. Dar stã sã cadã ºi ãla. Nu a adus numai lucruri relecapitalismul românesc, pervertit dupãcum se vede, ci a venit ºi cu niscaivalucruri pozitive, cum ar fi economia de

ªtefan Bãeºiu

Liviu Dragnea, Klaus Iohannis ºi Ludovic Orban sauepoca de tristã amintire

piaþã ºi alte porcãrii. Una ar fi încercareade privatizare a fondului naþional depensii. Nu a fost chiar un lucru rãu,dacã stai sã te uiþi în urmã. Este vorbade Pilonul II. A fost tratat cu multãrezervã de populaþie, semn cã pensiileromânilor se vor duce pe apa sâmbeteiºi vor fi administrate într-un procentminor de întreprinzãtori privaþi. Pânã la urmã era o marjã desiguranþã ºi a statului sã nu concentrezetoate ouãle într-un singur coº. Pesteani s-au strâns ceva bãnuþi în PilonulII ºi fondurile private de investiþii i-auadministrat cum au ºtiut ºi cum auputut mai bine. Cert este cã an de anprimeai acasã un plic în care era oscrisoare în care capitalistul te informacâþi bani s-au mai strâns în Pilonul IIde pensii. Îþi fãceai calcule ºi te gândeaicã în 50 de ani se adunã ceva bani careo sã þinã de cald câteva luni la pensie,pentru cine o sã mai prindã. Ce pun la cale ciracii lui Liviu

Dragnea? Pãi au spart banca ºi au golittoate seifurile ºi au ajuns sã caute baniidin perioada interbelicã pentru a acopericreºterile de pensii ºi de salarii dinsectorul public. Nu mai sunt bani. Cândnu ai bani te împrumuþi, faci rost pediferite cãi ºi din diferite metode. Maivinzi ceva, mai privatizezi ceva. Mai puilaba pe Pilonul II de pensii, mai ales cãîl vezi ca pe o pleaºcã în faþa ta, numaibun de jefuit. Este destul de simplãtreaba. Pe mâna privaþilor, Pilonul II esteunul transparent. útia îþi trimit acasãcâþi bani ai, dacã au dat faliment, dacãa fugit careva cu banii. Dacã pune statullui Dragnea laba pe el sau politicieniiîn general, apoi banii din Pilonul II o sãintre în coºul mare ºi comun albugetului central. De aici sã vezi marelejaf capitalist al guvernanþilor. Din oalacomunã de bani ia fiecare cu lopata ºinu se mai sesizeazã careva ce seîntâmplã cu banii pentru pensii: mergla salarii, la autostrãzi neterminate saula pomeni electorale sau la cârpeliguvernamentale. Este ideal pentrurevenirea Pilonului II în gãleata comunãde jaf unde nu mai existã niciun fel dedistincþie ºi de rãspundere. Fiecare bagãmânã cât poate: un deget ºi se linge, omânã, o mânã pânã la umãr, douã. Semai intrã ºi cu tot corpul ºi se face oîmbãiere guvernamentalã. Planul este sã se dea un atentat laPilonul II în Guvernarea Dragnea ºiOlguþa. Ambii þipã ca din gurã de ºarpe

cã nici vorbã de aºa ceva. Doar faptulcã s-au putut gândi la un asemeneajaf ar trebui sã îi cutremure pe români.Nu conteazã cã vom ajunge precumGrecia pe vremuri. Oricum suntemprea jos sã simþim vreo durere de lacãdere. Faza este cã sunt însã mulþiromâni care sunt datori vânduþibãncilor ºi care trebuie lunã de lunãsã îºi achite ratele. ªi cei mai mulþilucreazã în sectorul privat, acolo undesalariile au rãmas cu mult în urmã faþãde cele din sectorul public. Adicã undes-a mai vãzut ca lefurile din privat sãfie cu mult depãºite decât cele de lastat. Pânã ºi un spãlãtor de maºini dinAnglia vrea acum sã se întoarcã în þarãºi sã fie ales primar. Adicã 2.000 -3.000 sau 4.000 de euro salariu pe lunãnu mai este de ici de colo. Prãduiala afost completã când primarii au aprobatpe maximum creºterea lefurilor. Auvenit ºi majorãrile din Sãnãtate. Toatã lumea meritã lefuri mai mari:dar nu sã rezulte clase de privilegiaþi.ªi mai ales meritã, dacã ºi existã baniîn buget. Care e legãtura cu Iohannisºi Orban? Ei bine sunt contemporaþicu Marele Jaf ºi nu fac nimic. Suntneputincioºi. Sunt în izmene în faþaacestei guvernãri. Vorba aia: vreipreºedinte cu salariul baban ºi fãrãsuspendare: Ciocu’ mic! Orban nici cãexistã din punct de vedere politic. Einvizibil ºi trist. E cu 10 ani în urmã.

urmare din pagina 8

Maria Diana Popescu, Agero - www.agero-stuttgart.de

Peste noi au trecut toate uraganelebarbarilor, dar noi tot aici am rãmas ºi vom rãmîne! Sã audã ºi Europa ºi MareleBlond de la Casa Albã, înroºitã pînã la acoperiº cu sîngele popoarelor atacate înpropria lor þarã, cã niciun lanþ ºi niciun imperiu nu ne-au sugrumat de-a lungulistoriei, pentru cã românul a adãpostit pe Dumnezeu în casa lui cu mai multãdemnitate, cu mai multã credinþã decît alte popoare, cã românii sînt cei care aumîncat ºi vor mai mînca coliva imperiilor! În patriotism stau mulþi ani de credinþã,iar voi corupþilor l-aþi jefuit pînã ºi pe Dumnezeu! Bolovanul n-a catadicsit sãînveþe cã rãnile Patriei nu se pot lecui cu reþeþe strãine. Aceºti tîlhari ºi gropari ailui Dumnezeu vor sã fure sufletul þãrii noastre, însã eu îmi recunosc Patria încãde la intrare, dupã turlele bisericilor, dupã sfinþii din calendar ºi dupã Dumnezeulromânilor. Poþi smulge pe om din þara lui, dar nu-i poþi smulge niciodatãpatria din suflet.

Scenarii de groazã...

actualitateOBIECTIV mehedinþean 24 - 30.05.2018pag. 10

La sfârºitul lunii martie, încã 27 devoluntari s-au alãturat familiei salvatorilormehedinþeni, exprimându-ºi dorinþa de aurma cursurile de pregãtire în domeniulsituaþiilor de urgenþã, prin încheierea unorcontracte de voluntariat - fãrã a obþine ocontraprestaþie materialã. Aceºtia,majoritatea elevi, au parcurs douã cursuri:de instruire iniþialã, care i-a familiarizat cumisiunile specifice pompierilor militari ºiun curs de prim-ajutor de bazã, ce atotalizat 30 de ore de pregãtire. Sâmbãtã, 19 mai a.c., la sediulDetaºamentului de Pompieri Drobeta TurnuSeverin voluntarii au susþinut primulexamen, în urma cãruia au dobândit treicompetenþe: de a accesa ºi activa sistemulde urgenþã, de a recunoaºte urgenþele curisc vital ºi de a acorda primul ajutor debazã pânã la sosirea echipajelor deintervenþie, precum ºi de a utilizadefibrilatorul semi-automat.Pentru a-ºi perfecþiona cunoºtinþele

ºi deprinderile dobândite peparcursul cursului, “salvatorii dinpasiune” vor continua pregãtireapracticã sub îndrumarea echipajelorspecializate, iar dupã parcurgereaunui numãr de 240 ore, vor obþinecertificatul de voluntariat ºi vorputea participa la cursurile deprim-ajutor calificat, descarcerareºi operaþiuni de salvare. Inspectoratul pentru Situaþii deUrgenþã „DROBETA” al judeþuluiMehedinþi a demarat activitatea devoluntariat în luna mai a anului 2016,în prezent, în program rãmânândînscriºi 77 de voluntari din cele treiserii (20 - seria 2016, 30 - seria 2017ºi 27 - seria 2018). Zece dintre ei au

Voluntarii ISU Mehedinþi, recrutaþi încadrul proiectului ”Salvator din pasiune”,

seria a III-a, au încheiat cursul deacordare a primului ajutor de bazã

primit echipament specific, ca urmare aobþinerii certificatului de voluntar, ºiparticipã la intervenþii alãturi de echipajulmedical SMURD.Aceºtia au participat la237 intervenþii cu echipajul SMURD ºila 79 de activitãþi preventive (exerciþii,Ziua Protecþiei Civile, Ziua Pompierilordin România etc.)

Participarea la intervenþii împreunã cuechipajele inspectoratului este condiþionatãde absolvirea cursurilor corespunzãtoare,însã voluntarii se pot implica ºi în acþiunilede ajutor umanitar, precum ºi în cele depopularizare a mesajului preventiv.Activitatea de voluntariat este o expresie aimplicãrii, solidaritãþii ºi responsabilitãþiicivice, materializatã în sprijinul acordatcomunitãþilor pe timpul situaþiilor deurgenþã, dar ºi pentru prevenirea lor.

COMPARTIMENTUL INFORMAREªI RELAÞII PUBLICE

În data de 14 mai 2018s-a desfãºurat la PavilionulMultifuncþional al MuzeuluiRegiunii Porþile de Fier cea de-aIII-a ediþie a Concursului Regional“Drumul spre succes – Miculantreprenor”, concurs iniþiat ºiorganizat de Colegiul NaþionalEconomic “Theodor Costescu”, înparteneriat cu Inspectoratul ªcolarJudeþean Mehedinþi, Camera deComerþ, Industrie ºi AgriculturãMehedinþi, Oficiul pentruFinanþarea Investiþiilor RuraleMehedinþi, ºi liceele partenere. Sponsorul concursului afost domnul Cornel Stroescu,care a premiat toþi eleviiimplicaþi în concurs. Concursul s-a desfãºurat pe2 secþiuni, astfel:- Secþiunea I “Plan de afaceri”- Secþiunea II “Afacerea mea desucces – magazin online” În cadrul Secþiunii I, au fostprezentate adevãrate planuri deafaceri din diferite domenii,multe dintre acestea respectândcu rigurozitate regulile econo-mice, putând fi puse imediat inpracticã. În Secþiunea II, eleviiºi-au demonstrat cunoºtinþeleeconomiceºi cele

Concursului Regional“Drumul spre succes – Micul antreprenor”

Editia a III-a, 14 mai 2018(CAERI 24986/2/22.01.2018 poz.2108)

din domeniul IT, în vederea realizãriiunui site de vânzãri online. Juriul, format din reprezentanþiai instituþiilor partenere, a apreciatoriginalitatea ºi creativitateaconcurenþilor, precum ºi realismulplanurilor de afaceri prezentate. La concurs au participat unnumar de 26 elevi din judeþeleMehedinþi, Dolj ºi Vâlcea.Primele locuri au fost ocupate de:

Secþiunea I “Plan de afaceri”- Locul I: Gioadã Cristiana(Colegiul Tehnic “DomnulTudor”)- Locul II: Lãzãrescu Adriana(Colegiul Naþional Economic“Theodor Costescu”)- Locul III: Radu Larisa (ColegiulNaþional Economic “TheodorCostescu”)Sectiunea II “Afacerea mea desucces – magazine online”:- Locul I: Tufiº Andrei Mihai(Colegiul Naþional Economic“Theodor Costescu”)- Locul II: Traºcã Valentin(Colegiul Naþional Economic“Theodor Costescu”)- Locul III: Cuculescu EmanuelBeniamin (Colegiul NaþionalEconomic “Theodor Costescu”).

opiniiOBIECTIV mehedinþean 24 - 30.05.2018 pag. 11

A fost odatã... Pânã în 1990 am fost o Þarã suveranã. Acum suntem o colonie sub ocupaþie militarã strãinã, otarabã unde multinaþionalele vând „mãrgele” românilor ºi îºi însuºesc bogãþiile Neamului

Românesc. România de astãzi este plinã de ruinele industriei ceauºiste, pustiitã ºi cu bãtrâniînsinguraþi, abandonaþi de statul român în locuri unde altãdatã erau localitãþi. Reportajul pe care

vi-l prezentãm meritã toatã atenþia, concluziile fiind lãsate la alegerea Mãriei Sale cititorul.(Ion Mãldãrescu)

Redacþia Art-emis - www.art-emis.ro[1] Sursa https://www.digi24.ro/embed/special/reportaje/reportaj/dininterior-metale-rare-industria-secreta-a-lui-ceausescu-adusa-in-paragina-149499?video=0&width=570&height=320

Nisipul de la Glogova conþine celemai mari concentraþii din þarã Comuna Glogova, judeþul Gorj. Unsat sãrac în Oltenia care stã de fapt peo comoarã. Înainte de 1989,Întreprinderea de Metale Rare aconstruit o staþie pilot de extragere aminereului de titan. Nisipul de laGlogova conþine cele mai mariconcentraþii din þarã. Astãzi instalaþiileruginesc. Cariera de la Glogova a fostabandonatã, în anul 2000, pe motivcã era nerentabilã. În prezent,Conversmin, compania de statresponsabilã cu închiderea minelor,are în plan sã aloce peste 100.000 deeuro ca sã închidã cariera ºi sãecologizeze zona. Termenul definalizare al lucrãrilor este anul 2018.În timp ce Conversmin vrea sã închidãcariera, Agenþia pentru ResurseMinerale vrea sã o redeschidã. Instituþiacautã investitori interesaþi de începereamineritului. Nici la Glogova autoritãþilenu au verificat nivelul radioactivitãþii.Capsulele cu uraniu pentrufuncþionarea centralei de laCernavodã, produse în Crangaºi Cartierul Crângaºi, zona de norda Bucureºtiului. Un colos de betonzace abandonat lângã lacul Morii.Sunt ruinele combinatuluiGrantmetal. Uzina a fost conceputãsã fabrice capsulele din zirconiupentru uraniul radioactiv. Capsulelecu uraniu sunt în fapt combustibilulnuclear pentru funcþionareacentralei de la Cernavodã. Anul1989 l-a prins ridicat pe jumãtate ºi

aºa a rãmas pânã în zilele noastre.Acum, este abandonat, iar o parte acurþii sale a devenit herghelie. Petru Ianc a condus departamentul deMetalurgie al Ministerului Economieidin anul 1993 pânã în 2010. Acestarecunoaºte cã Ministerul Economiei nua fãcut nimic pentru salvareacombinatului. Oficialul susþine cãinvestiþiile au fost abandonate deoarececonstrucþia reactoarelor de laCernavodã intrase în impas. Grantmetala fost demontat de hoþii de fier vechi,banii investiþi s-au dus pe apa sâmbetei.Nuclearelectrica, compania de stat caregestioneazã centrala de la Cernavodã,este nevoitã sã importe capsule dinzirconiu de peste 10 milioane de euro.Fãrã produsele din zirconiu, reactoarelecare asigurã 20% din producþia deenergie electricã a þãrii nu funcþioneazã. Singurul combinat care a supravieþuittranziþiei este Zirom Giurgiu.Întreprinderea este unicat în þarã ºi chiarºi în Europa. Zirom produce ºi astãzilingouri de titan ºi de zirconiu pe carele exportã în Suedia ºi Germania. ÎnRomânia nu are piaþã de desfacere.Combinatul a reuºit sã îºi continueactivitatea în condiþiile austere.Furnizorul sãu de materie primã, uzinade la Vadu, s-a închis. Grantmetal,combinatul cãruia trebuia sã îi livrezelingourile, nu a funcþionat niciodatã.Guvernul a investit 2 miliarde de lei vechiîn tehnologie, dar în anul 2005, aabandonat proiectul. Cu liniile de

producþie incomplete, specialiºtiide la Giurgiu nu au cedat. Auimportat minereu ieftin dinUcraina ºi au vândut produsescumpe, de calitate, în strãinãtate.Recent, Zircom a obþinut finanþaredin fonduri europene de ºaptemilioane de euro, iar anul viitor,combinatul îºi va deschide osecþie pentru realizareaproduselor finite din titan.Industrie nu mai avem, dar amrãmas cu specialiºtii. Unii dintreei sunt astãzi cercetãtori laInstitutul Naþional pentru MetaleNeferoase ºi Rare ºi se pot lãudacu realizãri importante. Ingineriiau pus la punct tehnologianecesarã fabricãrii bateriilorultramoderne pe bazã de litiu, un metalrar, indispensabil industriei telefonieimobile ºi industriei auto. Dar statulromân nu este interesat sã dezvolteproiectele lor. Directorul institutului, Teodor Velea,a propus Ministerului Economiei, sãînceapã, în parteneriat public-privat,construcþia unei fabrici de baterii pebazã de litiu pentru uzinele Dacia ºiFord. Concret, nu s-a construit nimic.Inginerii au mai realizat, în premierãnaþionalã, implanturi dentare fãcute dintitan. Zeci de români poartã dejaimplanturi fabricate din acest metalfoarte rezistent. În timp ce Româniaignorã realizãrile specialiºtilor sãi ºi îºiînchide industria minierã, statele dinOccident se strãduiesc sã seaprovizioneze cu metale rare. Japoniaa descoperit un zãcãmânt pe fundulOceanului Pacific, iar Rusia vrea sã

deschidã o carierã, în valoare de unmiliard de dolari, în apropiereaOceanului Arctic. China, þarã caredeþine 97% din rezervele mondiale,ameninþã cã va interzice exporturile.Specialiºtii Institutului de Cercetãripentru Metale Rare susþin cã Româniaar putea sã devinã un furnizorimportant de resurse la nivel european. În 2013, din grandiosul ProgramNuclear al României au rãmas doarruine, utilaje ruginite ºi probleme demediu ignorate. În loc sã încasezemiliarde de euro, Guvernul cheltuieºtesute de mii de euro ca sã închidãcariere cu zãcãminte preþioase. Dacãînainte þara noastrã a concurat cumarile puteri ale lumii la prelucrareametalelor rare în scop nuclear, acum,în domeniul tehnologiei de vârf, numai contãm[1].

Ruinele industriei ceauºiste

actualitateOBIECTIV mehedinþean 24 - 30.05.2018pag. 12

Pierdut certificateconstatatoareBrânduºoiu Marilena

Loredana PFA. Se declarã nule.

ANUNÞ

ANUNÞ PUBLICprivind solicitarea acordului de mediu

UAT Municipiul Drobeta Turnu Severinanunþã publicul interesat asupra depuneriisolicitãrii de emitere a acordului de mediupentru proiectele:“CONSTRUIRE STRÃZI ÎN MUNICIPIULDROBETA TURNU SEVERIN’’“REABILITARE STRÃZI ÎN MUNICIPIULDROBETA TURNU SEVERIN’’propuse a fi amplasate în intravilanulmunicipiului Drobeta Turnu Severin, judeþulMehedinþi. Informaþiile privind proiectele propuse pot ficonsultate la sediul Agenþiei pentru ProtecþiaMediului Mehedinþi, str. Bãile Romane nr. 3 ºila sediul titularului de proiecte, din DrobetaTurnu Severin, str. Mareºal Averescu nr. 2, înzilele de luni – vineri, între orele 8,00-14,00. Observaþiile publicului se primesc zilnic lasediul Agenþiei pentru Protecþia MediuluiMehedinþi.

Muzeele de Etnografie din Oltenia seîntâlnesc deseori în proiecte culturale comune,proiecte prin care se valorificã expoziþional ºipublicistic patrimoniul zonelor etnografice pecare le reprezintã acestea. În anul 2018 secþia de Etnografie a MuzeuluiRegiunii Porþilor de Fier din Drobeta Turnu Severinverniseazã pe 1 iunie la Casa Bãniei, secþia deEtnografie a Muzeului Olteniei din Craiova,expoziþia Port popular mehedinþean. Tradiþie ºimodernitate, 17 ansamble vestimentare dinColecþia particularã Ion Dumitraºcu care „vor vorbi”

Port popular mehedinþean. Tradiþie ºi modernitate

despre un cod de vârstã, de condiþie socialã, deprincipii morale, de gust ºi adaptare la modãînlãuntrul rigorilor tradiþiei ºi despre cei 100 deani de costum cu tricolor. Expoziþia itineratã la Craiova este una dintreacþiunile care vor susþine demersurile pentruînscrierea cãmãºii tradiþionale în Listareprezentativã a Patrimoniului Cultural alUmanitãþii UNESCO, la desfãºurareaevenimentului fiind prezentã doamna Prof. Univ.Dr. Doina Iºfãnoni, cercetãtor, membru alComisiei Naþionale a României pentru UNESCO.

Primarul MariusSCRECIU...

urmare din pagina 1Investiþia de la Drobeta Turnu Severin se ridicã

la aproximativ 4 milioane euro.“Facem aici produse deosebite, destinate

cicliºtilor - suntem producãtorul nr. 1 din Europa înacest doemniu. În acest moment avem la DrobetaTurnu Severin aproximativ 350 de salariaþi ºi vomatinge o cifrã de aproximativ 500 de angajaþi. Amavut pe parcursul derulãrii acestui proiect o bunãcolaborare cu reprezentanþii autoritãþilor locale,lucru pentru care le mulþumim” a declarat ErolBaeram, director general al companiei. Ca un element de noutate, la Drobeta TurnuSeverin, se fabricã în premierã o serie limitatãde rucsaci. Ceea ce este special la aceºtia estefaptul cã sunt produse din materiale reciclatede la autoturisme. Sunt folosite mai exactairbagurile ºi centurile de siguranþã.

“Iniþiativa privatã este un sprijin pentruautoritatea localã, iar orice investiþie caregenereazã chiar ºi un singur loc de muncã esteuna salutatã de municipaliate. Eu cred cã, la oraactualã, nu avem o porblemã foarte mare la nivelulmunicipiului în ceea ce priveºte gãsirea unui locde muncã. O problemã realã este cea a salarizãrii.Sunt convins însã cã prin astfel de investiþii vomputea vorbi ºi despre o piaþã a muncii mult maicompetitivã, iar nivelul salariilor va creºte “ a spusMarius Screciu, primarul Municipiului DrobetaTurnu Severin. O.M.

Zodia Berbec(21 Martie - 20 Aprilie)

Rãsturnãrile de situaþie în plan sentimental voratrage dupã sine altele în plan profesional.Probabil cã în urma discuþiilor ºi evenimentelorîn care eºti implicat alãturi de persoanele dragi,te vei hotãrî sã pui capãt acelor relaþii sau situaþiicare te solicitã prea mult sau în care ai descoperitnereguli serioase. Ziua de luni poate fi foarteînºelãtoare, deci evit-o pentru decizii saudiscuþii ample. Sãnãtatea este deficitarã ºi potintra în discuþie analize, consultaþii ºi intervenþiichirurgicale. Încep modificãrile parteneriale!

Zodia Taur(21 Aprilie - 20 Mai)

Este nevoie sã te ocupi de membrii familiei ºide îndatoririle gospodãreºti. Sunt posibilediscuþii aprinse, însã depinde numai de tinecum gestionezi lucrurile spre binele tuturor.Luni este o zi deosebitã, cu o energie aparte,de aceea se pot produce avarii în spaþiullocativ. Prudenþã, rãbdare, toleranþã! În plansentimental apar rãsturnãri de situaþie. Ainevoie de mai multã afecþiune ºi sprijin moraldin partea celor dragi, dar acestea,deocamdatã, întârzie sã aparã. Schimbãri clareîn segmentul muncii ºi al sãnãtãþii!

Zodia Gemeni(21 Mai - 22 Iunie)

Eºti înconjurat de multã lume la începutulsãptãmânii, însã unii te vor sâcâi destul de mult,mai ales luni. Selecteazã-þi anturajul ºi nu dacrezare chiar oricui sau oricãrei informaþii carese vehiculeazã în preajma ta. În plan sentimentalse întrezãresc noutãþi. Asta înseamnã cã fie sereconfigureazã termenii ºi condiþiile unei relaþiivechi, fie începe una nouã, dar ceva mai târziu,peste o vreme. Acum vei simþi clar încotro batevântul schimbãrii amoroase, dar încã nu estemomentul sã acþionezi. Ci doar sã iei aminte.

Zodia Rac(23 Iunie - 22 Iulie)

Îþi cresc veniturile obþinute din munca proprie,dar apar ºi cheltuieli în faþa cãrora le reziºti cugreu. Evitã pe cât posibil ziua de luni, pentrucumpãrãturi sau achitarea datoriilor! Energiaastralã a acestei zile predispune la erori, pierderi,subiectivism în aprecieri ºi lipsa atenþiei ladetaliile importante. Eºti foarte cãutat depersoanele din anturajul apropiat, fiind posibilemulte întâlniri ºi dialoguri. Unii chiar au nevoiede sprijinul tãu moral, dar acordã-l cu mãsurã.Se deschide un nou capitol familial ºi domestic.

Zodia Leu(23 iulie - 22 August)

La începutul sãptãmânii ai multã energie ºipoþi rezolva treburile restante, atât cele din planpersonal, cât ºi cele din plan profesional. Nuforþa nota, pentru cã energia vitalã fluctueazãmult, mai ales luni. Apar câºtiguri din muncadesfãºuratã la un loc de muncã, dar totodatãapare ºi ispita cheltuielilor. Poate fi vorba despreachitarea unor datorii vechi sau despreachiziþionarea unor bunuri dorite de mult.Modificãri în relaþiile cu anturajul apropiat!Gândeºte-te bine pe cine mai pãstrezi în preajmata de acum încolo.

Zodia Fecioarã(23 August - 22 Septembrie)

Stãrile tale de spirit oscileazã mult pe totparcursul sãptãmânii, astfel cã este rost sã fiiînþeles greºit de alþii. Controleazã-þi reacþiile ºimenþine un ritm constant în acþiuni. Sãnãtateaeste vulnerabilã, bine fiind sã te odihneºti, sãmergi la controale de specialitate ºi sã urmezisfaturile specialiºtilor. Se deschide un noucapitol financiar ºi acum vei observa discretgermenii care încep uºor sã încolþeascã. Însãnu este momentul sã te gândeºti la investiþii saula achiziþionarea unor credite. Deocamdatãocupã-te de datoriile vechi.

Zodia Balanþã(23 Septembrie - 22 Octombrie)

O discuþie cu un prieten îþi va oferi idei ºilãmuriri deosebite privitor la relaþiile ºievenimentele în care eºti implicat. Ar fi bine caunele amãnunte despre tine ºi intenþiile tale sãnu le divulgi nimãnui. Sãnãtatea este precarã,astfel cã ia în serios semnalele organismului.Pot intra în discuþie analizele, consultaþiilemedicale ºi intervenþiile chirurgicale. Provocareaperioadei analizate constã în deschidereamentalã ºi sufleteascã faþã de nou ºi progres.Rezistenþa la toate acestea provoacã multedistorsiuni în planurile existenþei tale.

Zodia Scorpion(23 Octombrie - 21 Noiembrie)

Relaþiile ºi acþiunile socio-profesionale tesolicitã mult în aceastã sãptãmânã. Serecomandã prudenþã în dialogurile cu ºefii saucu reprezentanþii instituþiilor oficiale, mai alespe 25 mai. Foarte uºor, pe neobservate, þi sepoate deteriora imaginea publicã ºi poziþia încadrul unui colectiv de muncã. Prietenii îþi suntalãturi cu sfaturi bune, astfel cã îi poþi ascultacu încredere, trecând peste faptul cã uneleaspecte abordate îþi displac ºi acum le refuzi.Undeva, cândva îþi vor fi de mare folos. Aigrijã de sãnãtate!

Zodia Sãgetãtor(22 Noiembrie - 21 Decembrie)

Simþi nevoia de a-þi remodela conºtiinþa ºiimplicit filozofia de viaþã pe parcursul acesteisãptãmâni. Gândurile, discuþiile cu ceilalþi ºiacþiunile întreprinse au legãturã cu schimbãrilemajore care intervin încet, dar sigur în segmentulsocio-profesional. Sunt posibile discuþii cuparteneri strãini, demersuri pentru cãlãtorii, studiisau chiar pleci pe neaºteptate într-o cãlãtorie-surprizã sau începi un curs planificat mai demult.Imaginea ta în ochii celorlalþi este cotroversatã ºiar trebui sã iei în seamã acest lucru. Noutãþi înrelaþiile cu prietenii!

Zodia Capricorn(22 Decembrie - 20 Ianuarie)

Cheltuielile, dezbaterile pe teme profesionale,trasarea unor planuri de studii ºi cercetãrireprezintã subiectele principale ale acesteisãptãmâni. Poþi primi bani, bunuri, cadouridintr-o colaborare sau din partea rudelor,partenerului de viaþã sau a colegilor de serviciu.Totuºi fii prudent, pentru cã unii au intereseascunse sub masca binevoitoare de a-þi oferiþie ceva. Astfel cã peste o vreme, nu prea scurtã,unele persoane îþi pot cere sprijin material,moral sau emoþional cu dobândã. Deschidereaunui nou capitol socio-profesional!

Zodia Vãrsãtor(21 Ianuarie - 18 Februarie)

Dialogurile cu partenerul de viaþã ºi/sau cupartenerii profesionali vor pune bazele unoracþiuni ºi câºtiguri viitoare de bun augur. Estebine sã þii cont ºi de sugestiile celorlalþi, darsã-þi susþii ºi punctele tale de vedere. Este rostde a-þi îmbunãtãþi veniturile din colaborãri saudin moºteniri, partaje personale ºi profesionale.Cheltuieli pe facturi, taxe restante dar ºi pedaune produse de cei apropiaþi. Prudenþã ºimãsurã în toate! Finalul sãptãmânii îþi deschideun nou capitol de relaþionare cu strãinãtatea, darºi pentru elevarea conºtiinþei.

Zodia Peºti(19 Februarie - 20 Martie)

Sãptãmâna debuteazã cu multã forfotã la serviciu,însã va trebui sã-þi rezervi timp ºi energie fizicã ºipentru treburile personale ºi cele domestice.Programeazã totul cu mãsurã ºi prudenþã, pentrucã sãnãtatea îþi poate crea neplãceri serioase.Câºtigã în importanþã segmentul financiar, în modspecial veniturile pe care le poþi obþine dintr-ocolaborare, moºtenirile ºi cheltuielile comune cualþii. Practic se deschide o nouã etapã în planfinanciar, iar cele discutate ºi petrecute peparcursul acestei sãptãmâni vor lua amploareîn lunile urmãtoare.

OBIECTIV mehedinþean 24 - 30.05.2018 pag. 13Horoscop

Autor: AstroCafe.ro

(24 - 30 mai 2018)

Horoscop

OBIECTIV mehedinþean 24 - 30.05.2018 pag. 14diverse

În perioada 18-19.05.2018la Constanþa s-a desfãºuratTurneul Internaþional “Cupa MãriiNegre”, ediþie organizatã dupã 50de ani, cu premii generoase învaloare de 20.000 USD, trofee,medalii ºi diplome obþinute desportivii clasaþi pe podium. Au participat 150 de sportivi dinROU, Rep. MLD, BUL, HUN.

Sportivii cadeþi ai CSM DrobetaTurnu Severin au reuºit la aceastãcompetiþie sã se claseze dupãcum urmeazã:Loc I-VLADU ANA MARIA -40 kg-COVACIU IASMINA -48 kg-IOVIÞA ROBERTA -52 kgLoc II-TOPALÃ VLAD -81 kgLoc V-OPREA MARIO -46 kgLoc VII-MATEI LIVIU -73 kg A fost o competiþie frumoasã, bineorganizatã ºi binevenitã în calendarulcompetiþional al cadeþilor severineni,

“Cupa Mãrii Negre”

fiind o ultimã verificare înainteaCampionatului Balcanic ce se vadesfãºura în perioada 01-03.06.2018la Bihac –BIH, dar ºi a CampionatuluiEuropean de la Sarajevo –BIH de laînceputul lunii iulie. Sâmbãtã, 19.05.2018 la Strehaiaa avut loc “Cupa Oraºului” care aadunat la start 221 de sportivi de la14 echipe din România. “Gaºca Mea de Pici Atomici” a fostreprezentatã de 4 sportivi care s-auclasat pe podiumul competiþiei.Aceºtia sunt urmãtorii:Loc II-PREDUÞ CÃTÃLINA -40 kg-MOLDOVEANU SARA +52 kg-UªURELU ROBERT -45 kg-FERARU FABIAN -55 kg Micuþii Judoka de la CSM Drobetaau fost însoþiþi de arbitrii PoianaJenica, Tatar Krisztina ºi mai tânãrulUntaru Costel, arbitrii cu potenþial decare ve-þi mai auzi în viitorul apropiat.

Lena STEREA,Purtãtor de cuvânt al CSM

Drobeta Turnu Severin

Anunþ publicprivind depunerea solicitãrii de emitere

a acordului de mediuS.C MOBILPROFI S.R.L. anunþã publicul interesat asupra

depunerii solicitãrii de emitere a acordului de mediu pentru proiectul“Construire atelier de tâmplãrie ºi împrejmuire, comuna Stângãceaua,sat Faþa Motrului’’ propus a fi amplasat în intravilanul comuneiStângãceaua, sat Faþa Motrului, extras CF nr. 50307, judeþul Mehedinþi. Informaþiile privind proiectul propus pot fi consultate la sediul Agenþieipentru Protecþia Mediului Mehedinþi, Drobeta Turnu Severin, str. BãileRomane, nr. 3 în zilele de luni - vineri, între orele 08:00 - 14:00. Observaþiile publicului se primesc zilnic la sediul Agenþiei pentruProtecþia Mediului Mehedinþi.

EURO INSOL, lichidator judiciar al Regiei Autonome pentruActivitãþi Nucleare (RAAN) anunþã scoaterea la vânzare prin proceduralicitaþiei publice cu strigare a bunurilor de natura mijloacelor auto în data de04.06.2018 ºi 05.06.2018. Licitaþiile publice cu strigare se vor organizapentru fiecare reper în parte în funcþie de ofertele depuse. Lista cu bunurilescoase la vânzare, data ºi ora la care vor avea loc licitaþiile precum ºi preþurileacestora poate fi consultatã atât pe site-ul RAAN –www.raan.ro cât ºi pesite-ul Euro Insol–www.euroinsol.eu. Caietele de sarcini pentru fiecare licitaþie în parte se pot achiziþiona de lasediul Regiei Autonome pentru Activitãþi Nucleare, din Drobeta TurnuSeverin, str. Nicolae Iorga nr. 1 la preþul de 150 lei + TVA ºi se vor achita încontul RO86 UGBI0000552006027RON iar TVA-ul în contul de split TVARO52 UGBI TVA 0552 0125 00RON , deschise la Garanti Bank S.A. –Agenþia Drobeta Turnu Severin. Bunurile puse în vânzare pot fi vizionate cu o programare prealabilã dupãcumpãrarea caietului de sarcini. Detalii suplimentare la tel: 0758/27.95.21

Anunþpentru scoaterea la vânzare prin procedura

licitaþiei publice cu strigare

Radu Georgescu

Evoluþia monedei naþionale dinperioada analizatã a continuat sã fieinfluenþatã de decizia BNR, de acum douãsãptãmâni, de a majora dobânda sa depoliticã monetarã, dar ºi de tendinþa deapreciere a dolarului american faþã deprincipalele monede la nivel mondial. Cursul euro a început perioada la4,6338 lei, pentru ca la finalul ei mediasã fie stabilitã la 4,6225 lei, minimulultimelor cinci luni, într-o ºedinþã încare tranzacþiile s-au realizat între4,622 ºi 4,626 lei. Mãsura BNR de a majora dobânda-cheie la 2,50%, în condiþiile în careinflaþia a sãrit la 5%, a avut darul, aºacum anticipa guvernatorul MugurIsãrescu, de a atrage fondurilespeculative interesate de plasamenteleîn depozitele în lei. S-au adãugatvânzãrile de valutã ale companiilorexportatoare care se pregãteau sã achitetaxele ºi impozitele la bugetul de stat. Intrãrile speculative de valutã s-arputea micºora, în cazul în care BNRva încetini întãrirea politicii salemonetare, dacã datele referitoare laevoluþia PIB-ului din al doilea trimestruvor fi unele nemulþumitoare. Pe de altã parte, BNR a operat dinnou în piaþa monetarã, de unde a atrasdepozite de la bãncile comerciale învaloare de aproape de 6,2 miliarde lei,la o dobândã de 2,50%.

Evoluþia pozitivã a leului s-ar puteaîntrerupe în scurt timp în cazul în careguvernarea PSD va decide sã modificesistemul de pensii ºi sã introducã noitaxe care vor afecta mediul de afaceri.Perspectivele pe termen mediu suntnegative. Un raport macroeconomic alGaranti Bank anticipeazã pentru finalul

Euro a atins minimul ultimelor cinci lunianului o creºtere a euro la 4,78 lei, unadintre cele mai ridicate prognoze din piaþã. Cursul dolarului american a urcat de la3,9229 lei, la debutul intervalului, la3,9370 lei, medie care se mai înregistrala jumãtatea lui decembrie trecut.Perioada s-a încheiat 3,9099 lei, scãdereafiind provocatã de marcãrile de profit depe pieþele internaþionale.Moneda elveþianã s-a apreciat consistentpe pieþele internaþionale, de la 1,198 la1,171 franci/euro, media ei urcând de la3,9126 la 3,9375 lei. La finalulintervalului cursul a scãzut la 3,9274 lei. Evoluþia explozivã a dobânzilorinterbancare s-a temperat. La sfârºitulperioadei, Indicele ROBOR la trei luni,utilizat la calcularea dobânzilor lamajoritatea creditelor în lei, a stagnatla 2,74% iar cel la ºase luni la 2,89%.Indicele la nouã se situa la 2,93%%iar cel la 12 luni s-a oprit la 2,98%. Perechea euro/dolar a scãzut de laaproape 1,20 dolari la 1,1717, cotaþie carese mai înregistra la jumãtatea lui decembrietrecut. La sfârºitul perioadei, tranzacþiilede pe pieþele internaþionale se realizau înculoarul 1,1757 – 1,1829 dolari. Aprecierea dolarului este susþinutã decreºterea randamentului titlurilorTrezoreriei SUA cu scadenþa la 10 anila peste 3%, valoare care a mai fostatinsã din 2011. Dar ºi de afirmaþia luiSteven Munchin, secretarul americanal Trezoreriei, conform cãreia „rãzboiulcomercial” dintre SUA ºi China se aflãîntr-o perioadã de aºteptare. Indicele compozit al bitcoin calculatde Bloomberg a încheiat perioada la8.211,43 dolari.Analiza cuprinde perioada 16 – 22 mai.

sportOBIECTIV mehedinþean 24 - 30.05.2018 pag. 15

Desfãºurat, în premierã, laDrobeta Turnu Severin,Campionatul Balcanic de Culturismºi Fitness a adunat peste 250 desportivi, masculin ºi feminin, pescena de spectacole a PalatuluiCulturii „Teodor Costescu”. Cu untotal de 51 de medalii, dintre care21 de aur, 18 de argint ºi 12 debronz, România s-a impus detaºatîn clasamentul general. La bogatazestre a contribuit ºi severineancaAdina Ivaºcu, medaliatã cu bronz lacategoria Bikini Fitness. “Am muncitun an ºi jumãtate pentru aceastãmedalie. E pentru prima datã cândurc pe podiumul de premiere la o

Primele douã clasate din Ligaa IV-a, Viitorul ªimian ºi CS Strehaiaau încheiat, la egalitate, scor 0-0,

Liga a IV-a - Play-offEtapa a III-aViitorul ªimian - CS Strehaia 0-0Dierna Orºova - Recolta Dãnceu(reprogramat)Clasament1. ªimian 3 1 2 0 9-2 292. Strehaia 3 2 1 0 3-1 293. Dãnceu 2 0 1 1 2-3 264. Orºova 2 0 0 2 1-9 16Etapa viitoareRecolta Dãnceu - CS StrehaiaDierna Orºova - Viitorul ªimianPlay-out - Etapa a III-aDunãrea Pristol - Decebal Eºelniþa 7-3 (3-1)Viitorul Cujmir - Real Vânju Mare 4-6 (0-2)Inter Salcia a statClasament1. Pristol 3 2 1 0 16-8 192. Cujmir 2 1 0 1 6-7 173. Vînju Mare 3 1 1 1 13-13 124. Eºelniþa 2 1 0 1 9-11 85. Salcia 2 0 0 2 3-8 6Etapa viitoareReal Vânju Mare - Inter SalciaDecebal Eºelniþa - Viitorul CujmirDunãrea Pristol - stã

Punct important pentru Strehaiapartida din etapa a III-a a play-off-ului ºi continuã sã fiedespãrþite doar de golaveraj.

Dupã remiza albã de laªimian, echipa dinStrehaia sperã la un noutitlu judeþean. “E unrezultat muncit. Toatãechipa s-a zbãtut pentruacest punct. Suntemmulþumiþi cu egalul,þinând cont de faptul cã am avut ºi 3jucãtori absenþi (n.r - ClaudiuTopalã, Ionuþ Vârºog ºi CristiGomoi). Suntem 3 echipe implicateîn lupta pentru titlu ºi cred cã se vadecide campioana în ultima etapã,când vom avea de partea noastrãsprijinul propriilor suporteri. Sper, lafel ca anul trecut, noi sã fim echipacare va câºtiga campionatul judeþeanºi care va reprezenta Mehedinþiul lameciul de baraj pentru promovare”,a declarat cãpitanul echipei dinStrehaia, Florin Dobrescu. “A fost un meci frumos, între douãechipe bune, pentru nivelul Ligii aIV-a. Consider cã meritam victoria,

fiindcã am avut câteva ocazii clarede gol, dar, din pãcate, mingea nu avrut sã intre în poartã. Speranþe suntîn continuare, pentru noi. Mai sunt3 etape de jucat. Probabil, meciul-retur, de la Strehaia, din ultimarundã, va decide campioana”, areplicat Mihai Schintee, cãpitanulliderului Viitorul ªimian. Fãrã Dorel Stoica, echipa dinªimian a jucat în formula: AdrianNedelcea - Constantin Bologa,Andrei Dicu, Adelin Pãtraºcu,

Robert Vãcuþã, Mihai Schintee (cpt),Costinel Stanciu, LaurenþiuPrundeanu (‘87 Denis Bãlulescu),Mãdãlin Mãtãsãreanu, Lucian Zamfirºi Andrei Enea (‘79 Mãdãlin Lãcustã). Pregãtitã de Mircea Danciu, CSStrehaia a mizat pe: Cosmin Noanã- Mihai Gomoi, Florin Dobrescu(cpt), Alexandru Balaci, AdrianBalaci, Andrei Mãtuºoiu, AlexandruJianu, Costinel ªotea, Elvis Roman,Mãdãlin Barbu ºi Costel Pontu.

ªtiinþa, la un pas de titluªtiinþa Broºteni a fãcut un

pas important spre câºtigarea Ligiia V-a, dupã ce ocupanta loculuisecund Inter Crãguieºti a fostînvinsã cu 4-2 în deplasarea de laDunãrea Hinova. În etapa a XIX-a, liderul a câºtigatla “masa verde”partida cu VoinþaVrata, deoareceadversara nu s-aprezentat la joc! Înurma acestorrezultate, ªtiinþaBroºteni s-a dis-tanþat la 8 punctede Crãguieºti ºi, încazul în care se vaimpune, duminicã,la Opriºor, înan tepenu l t imarundã, va devenim a t e m a t i ccampioanã aultimului eºalonfotbalistic dinMehedinþi. Echipa dinBroºteni eangrenatã ºi îns e m i f i n a l e l e

Liga a IV-a - Etapa a XIX-aªtiinþa Broºteni - Voinþa Vrata 3-0 (N)Dunãrea Hinova - Inter Crãguieºti 4-2 (2-1)Unirea Gârla Mare - Voinþa Opriºor 8-1 (5-0)AS Obârºia de Câmp - Coºuºtea Cãzãneºti0-4 (0-1)Viitorul Floreºti - Real Vânãtori 4-2 (1-2)AS Ghiciulescu Hinova - AS Corlãþel 4-2 (1-1)Clasament1. Broºteni 19 16 1 2 80-22 492. Crãguieºti 19 13 2 4 61-38 413. D. Hinova 19 12 1 6 54-36 384. Cãzãneºti 19 10 3 6 56-39 335. Gârla Mare 19 10 2 7 47-33 326. Obârºia de Câmp 18 7 5 6 38-38 267. Floreºti 19 7 3 9 42-50 248. Corlãþel 19 5 4 10 43-57 199. ASG Hinova 19 5 4 10 43-70 1910. Vrata 18 5 3 10 38-44 1811. Opriºor 19 5 3 11 38-51 1812. Vânãtori 19 2 1 15 32-94 7Etapa viitoareInter Crãguieºti - AS Obârºia de CâmpViitorul Floreºti - Dunãrea HinovaVoinþa Vrata - AS Ghiciulescu HinovaVoinþa Opriºor - ªtiinþa BroºteniCoºuºtea Cãzãneºti - Unirea Gârla MareAS Corlãþel - Real Vânãtori

Cupei României, unde va întâlni,în dublã manºã, Real Vânju Mare,pe 30 mai (ora 18:00), respectiv 6iunie (ora 17:30). În celãlalt joc sejor întâlni Recolta Dãnceu ºiViitorul ªimian.

M. O.

M. O.

M. O.

Bronz balcanic, pentru severineanca Ivaºcu

competiþie internaþionalã. Pentru mineînseamnã enorm de mult acest lucru.Sper sã obþin medalii ºi la concursurileviitoare”, a spus severineanca AdinaIvaºcu, sportivã legitimatã la CSGladiator Gym Craiova. Balcaniada de la malul Dunãrii afost organizatã cu sprijinul PrimãrieiDrobeta Turnu Severin. “Un evenimentinedit pentru oraºul nostru ºi ocompetiþie importantã din calendarulFederaþiei de Culturism ºi Fitness. Nebucurãm cã am reuºit sã luãm ºi noi omedalie, la nivel de oraº. Am avut decâºtigat ca imagine, fiindcã au fostprezenþi sportivi din 11 þãri”, a precizatprimarul Marius Screciu.

publicitateOBIECTIV mehedinþean 24 - 30.05.2018pag. 16

pamflet

Muicã, suntem neam debairam, cã altfel nu sã explicã, cumvine una ca asta. Sã iau la întrecereoraºele Mehedinþiului, da sã iau laîntrecerea în petreceri. Terminã unii,încep alþii, ba pi la comune sã întâmplãºi petreceri simultane. De nu mai ºtiusãtenii dacã sã meargã în comuna maiapropiatã, ori în aia mai îndepãrtatã.ªi atuncea, fiecare sã ia la întrecereainvitaþilor. Depinde pe cine inviþi sãcânte, ca sã spun dacã ai mai maresucces la public sau nu. Mã nepoate, pãnã acuma, dupãSeverin, urmãtoarea localitate ladistracþie devenise Gogoºu. Anuãsta se pare cã Strehaia întrecumãsura, de la Delia ºi pãnã la LidiaBuble, nu sã mai opreau dindistracþie. Bine, cã mai trecu ºi neneacu mustaþã de muzicã popularã,abonat pi la bairamuri de astea, cãmai venirã ºi alþii, unii mai

nea Mãrin

Sucã, bairamurile Mehedinþiului, nea Daea ºi ploaia,nea Erceanu ºi PPC-ul

dezacordaþi la instrumente, e altãpoveste, altãdatã de povestit. Acuma, Sucã e de pãrere cã e cammult, adicã sã cheltuie cam mult, încomparaþie cu ce oferã Strehaialocuitorilor sãi, în general. Adicã debanii ãºtia, cheltuiþi în câteva ore, seputeau face lucruri mai folositoare, cusiguranþã. Bine, cã sã dusã pãnã ºiTanþa lu’ Pecingine, cu al lu’Zbanghiu, sã vadã cum petrecstrehãienii, e altceva, da cam atâta. Cãnu-l zãrirã pe prinu’ urbei ºi sã cãtrãnirãde supãrare. Acuma, dacã s-ar lua laîntrecere localitãþile Mehedinþiului înproiecte pentru binele comunitãþii, sã veziatuncea dezvoltare. Sau poate aºa doreºteconducerea judeþului sã-ºi facã imaginepentru alegerile care vin. Mai ºtii!? Mã fraþilor, da nu e sãrbãtoare în þarã,sã nu fie ºi nea Daea. Numai cã la neaministru, cum apare ‘mnealui, cum vineºi ploaia. Pã de aia e ministrul

Agriculturii, cicã îmbogãþeºte terenulpe unde trece. Bine ºi pe ‘mnealui, cãpe lângã marea leafã mai primeºte ºipensia specialã, da asta e altã discuþie.Îl puparã femeile, îl luarã în braþe

bãrbaþii, de ziceai cã fãrã nea Daea numai creºte nici firu de iarbã. Mã nepoate, da realizã nea Erceanu,îl ºtiþi, de fu comandant la jandarmi,nu cântãreþu, ºi acuma consilier pi laLivezile, cam cum sã face treaba pi lacomunele din judeþ. Cã cicã sã daucontractele din bani publici pi la firmeleapropiate primarilor, pi la rude, pi lacunoºtinþe. Pã nu vã spuse Sucãpovestea cu PPC-ul, adicã poate picãceva? E de când lumea povestea asta,nu trebuia sã ajungã nea Erceanuconsilier ca sã o afle. Acuma, Sucã arvrea sã-l vadã pe nea Erceanu primar

la Livezile, sã vedem cum procedeazã‘mnealui ºi sã dea ºi un exemplu. Pãda, cã altfel nu sã schimbã lucrurile.Da, don’ general, sã þânã cont cã-ncivilie nu-i ca-n militãrie.

Mã fraþilor, unde mai pui cã veni ºinea Buºoi pi la Severin, pe acasã, danu singur. Pã nu, venirã ºi nea Orban,nea Marinescu, nea cum i-o maichema, da nu sã anunþe cine ºtie ceproiecte de sprijin pentru Mehedinþi.Nu, venirã sã critice pe ãi care conduc,cã probabil nu le mai lasã mare lucrude fãcut. De, fiecare cu politica lui. De aia Sucã e cu politicamehedinþenilor, cã ei au mai marenevoie de sprijin. Restul sunt doarvorbe. ªi campanie. Da pãnã data viitoare, hai sã fiþi iubiþiºi optimiºti!

În perioada 26-28 mai a.c., efective din cadrul Jandarmeriei Mehedinþiºi Grupãrii de Jandarmi Mobile “Fraþii Buzeºti” Craiova vor asigura mãsurilede ordine, siguranþã publicã ºi protecþia participanþilor la manifestãrileorganizate pe raza judeþului Mehedinþi, ocazionate de sãrbãtoarea Rusaliilor. Jandarmii vor acþiona în municipiul Drobeta Turnu Severin unde se desfãºoarãnedeia de la Gura Vãii precum ºi în urmãtoarele localitãþi: Cujmir, OstrovuMare, Opriºor, Roºiori, Moiseºti, Podeni, Devesel, Vrata. Echipajele de jandarmivor avea în vedere identificarea, monitorizarea ºi descurajarea persoanelor saugrupurilor de persoane care tulburã ordinea ºi liniºtea publicã. Jandarmeria Mehedinþi recomandã cetãþenilor sã se conformezeindicaþiilor forþelor de ordine, sã evite implicarea în conflicte de oricenaturã, sã aibã grijã de bunurile personale, sã nu lase la vedere, înautoturisme, bunuri de valoare care pot atrage atenþia. Cetãþenii potsolicita sprijinul jandarmilor adresându-se echipajelor de jandarmi sauprin Sistemul Unic pentru Apeluri de Urgenþã 112.

INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEÞEAN MEHEDINÞICompartimentul Informare Relaþii Publice ºi cu Publicul

Jandarmii vor fi la datorie deSãrbãtoarea Rusaliilor