Referat Traian

7/24/2019 Referat Traian

http://slidepdf.com/reader/full/referat-traian 1/92

Ref Traian

D.Tudor, Arheologia romana, ed,Stiintifica si Enciclopedica, 1976

In tot timpul sec I e,n. se constata ca in domeniul sculpturii, cele doua curente, unul elenistic sialtul de “gusr roman” merg paralel.Se produc intre ele oarecare interferente Amalgamareacelor doua curente se realizeaza numai in epoca lui Traian, cand se cristalizeaza o arta specificamentalitatii romane.Portretele sculpturale ale epocii sunt lipsite de efectele luminii si umbrei, parasite in favoarea unui aspect iconografic realist, sobru si academic

Dar cel mai grandois trofeu roman ramane cel inaltat de traian la Adamclisi in anul 1!., inamintirea victoriilor obtinute impotriva dacilor si a aliatilor acestora."rele trofeu a fost zidit pevarful tesit al unui deal inalt #cota 1$1%, incat putea fi zarit de de&parte.'data cu el ,Traian a fundat intr(o vale alaturata orasul Tropaeum Traiani .S(a ridicat de asemenea si un urias altar(cenotaf, im memoria celor peste) de lupatori romani cazuti in acel loc.*uinele acestormonumente s(au bucurat de numeroase sapaturio ar+eologice, studii si monografii , dar inacelasi timp au starnit si mu lte controverse, #Pl.1-%.

Inaltimea totala a trofeuluoi atingea supa ultimele calcule, cca ) m.olumul total almonumentului era de 1/0$ m cubi.2ucleul sau de zidarie imbracat cu elemente de ar+itectura si sculpturaeste turnat in opus incertum.3onstructia e4terioara se compunea din patru parti principale 5o scara cu sapte trepte de 6ur(impre6urul ei un corp cilindric destinat elementelor sculpurale un acoperis conic si trofeul propriu(zis #cu bazele +e+agonale sub el %In centrul zidariei, e4ista un fel de turn central, facut pentru a sustine direct greutatea trofeului.

3ele trepte, cioplite din blocuri mari, sunt inclinate spre e4terior #pentru scurgerea apei % si au

la un loc inaltimea de /.1m .7le se termina deasupra cu o platforma trotuar lata dce / m, de pe ca*7 I8ITAT'*9: P9T7A 37*37TA 7:7"72T9: D73'*ATI A: 3'*P9:9I3I:I2D*I3.

;aina cilindrului trofeului inalt de !,0 m.avea la baza $ randuri de blocuri dispus in opus<uadratum, asezate pe un soclu sculptat , cu un profilm ondulat.Deasupra lor urma o friza sculptata cu un vre6 continuu, in spirala, avand in interiorul lui motive animaliere#capete de lup si pasari.%Pe aceasta prima =*I8A S7 SP*I>I27A9 0) D7 "7T'P7 #pastrate numau )-.,incadrate de 0) pilastri, de aceeasi inaltime, 1,0 metri%#pl.1-,/%.Decoratia sculpurala pilastrilor era stereotipa #ie cu caneluri fie cu elem.vegetale%.In sc+imb sculpturile de pe metope

prezinta un mare interes istoric si artistic.Desi au fost lucrate de mesteri modesti locali, intalnimin repertoriul lor o mare varietate de teme privitoare la o campanie militara.Peste tot romanii sunt victoriosi , omoara fugaresc sau captureaza pe barbari.3a scee pacifice se vad captive cucopii in brate, convoaie cu carute barbare, defilari, o turma de oi s capre etcPortretul lui Triaapare de i multe ori, pedestru sau calare, imbracat cu lorica plumata., 3ostumul purtat debarbari nu este cel dacic parul pe care acestia si(l leaga intr(un smoc #nodus% pe o tampla ,indica neamuri germanice #aliatii lui Decebal%.Din pacate nu s(a putut stabilidaca aceste



metope au fost fi4ate de monument intr(o anumita ordine tematica sau fusesera puse acolo laintamplare.

' a doua friza incadra partea de sus a briului de metope si pilastri.7lementul lor sculptural secompunera din cate / siruri de astragale, care inc+ideau fragmente de ? funii @ spiralate la

capete si separate una de alta de cate o palmeta.3orpul cilindric al trofeului se inc+eie cu o frumoase cornisa , care imita parapetul unei fortificatii cu crenele.7a se compunea din /$ decreneluri #inalte de 1.0 metri%legate cu blocuri de parapet sculptate cu romburi, patrate sicercuri#inc+ise intr(o caseta%.In cadrul fiecarui crenel s(a sculptat cate un captiv barbar legat deun copac.Pe briul cornisei si la doua intervalle dintre creneluri, se asezasera statui de lei, acaror gura servea ca burlan pentru apa ce vse scurgea de pe acoperis.

3a si la metope, portretu l barbarilor de pe crenele ne ofera interesante aspecteetnografice.Apar deosebiti in ceea ce priveste imbracamintea si coafura.9nii poarta o +ainalunga pana la genunc+i, despicata pe o parte si incinsa cu o curea lata.:a aceasta se adauga

itari si cateodata caciula cu mot.Altii sunt imbracati cu suman, itari cu creturi si ocentura.arba loe este lunga.Intalnim si captivi cu bustul nud, care poarta itari rasuciti in 6urul piciorului, iar pe spate, o manta cu gulerul adus pe piept.:a cei mai multi apare nodus(ul petampla.7ste greu a identifica tipul dacic reprezentat pe crenele.7lementele dce port si coafuraapartin fie neamurilor germanice fie sarmate.Acoperisul, inalt de $,! m% avea forma conica si fusese placat cu 1!(/ de ra2D9*I D7 TIB:7 3I':PIT7 DI2 3A:3A* I2 ='*"A D7S':8I.

Deasupra turnului central#incastrat in zidaria cilindrului% se asezase un dublu soclu +e4agonal. =ormat din blocuri legate intre ele.Soclul inferior odi+nea pe un soclu simplu din blocuri

dreptg.si poseda la colturi pilastrii corintici, canelati.Soclul superior era mai inalt si poseda o friza sculptata cu arme barbare#deasupra%.Pe doua din fetele laterale fusese gravata inscriptiadedicatorie in dublu e4emplar.Acest dublu soclu impreuna cu trofeul avea inaltimea totala de //,)0 m.=ragmentele pastrate din inscriptia dedicatorie3I: ,III, 1/)$% dovedesc ca trofeul s(aridicat lui "ars 9ltor #"arte *azbunatorul% de catre Traian fiind inaugurat intre 1 dec.1-(1dec.1!.

Trofeul propriu(zis era o enorma statuie antropomorfa inalta de ! m. si in greutate de 1 tone.Serealizase din mai multe blocuri suprapuse care imitau un copac curatat de craci.Pe cele / feteale acestuia se atarnasera armele capturate de la barbari, un coif, scuturi, lanci, sabie, lorica

plumata.:a picioarele trofeului se sculptase #in marime peste cea naturala% grupul unor captivicu mainile legate la spate.7ra alcatuit dintr(un barbat stand in picioare si flancat de / femeisezand.

M.Gramatopol. Arta si arheologie dacica si romana, ed.Sport Turism, !uc, 19"#



Mai multe metope de pe monumentul triumfal de la Adamclisi reprezinta scene unde suntimplicate care barbare folosite si ca baricade in lupte.Printre acestea si metopa 35 !\f care redarotile carelor nu perfect circulare ci ambele sau una dine le macar ovalizata, carul insusi fiindconceput ca privit frontal pe latura lunga.Ovalizarea rotilor era dictata de necesitatea de acuprinde in campul pietrei cat mai multe elemente figurative pentru intelegerea simbolului

reprezentarii.

3ele / mari monumente ale artei romane din perioada de apogeu a imperiului, 3olumna siTrofeul de la Adamclisi , atesta prin insesi natura si importanta lor, ponderea deosebita pe careau avut(o in politica *omei razboaiele cu dacii si cucerirea unei insemnate parti a teritoriului pecare acestia il locuiau."onum de la Adamclisi comemoreza luptele ce au avut loc in Dobrogea,decisive pentru consolidarea dominatiei roma27 D7 :A Dunarea de 6os si a implantarii nouluiei bastion de pe ambele versante ale 3arpatilor "eridionali.

3el din urma teritoriu mai intions intrat sub stapanirea romana , Dacia, va reflecta implicit

momentul in care se gaseau arta si mestesugurile artistice din zonele invecinate ale Imperiului ,ba c+iar si din cele mai insepartate.Decoratia antropomorfa a monumentului de la Adamclisimarc+eaza o importanta etapa a artei provinciale in drumul ei catre arta imperiului tarziu.Arta Daciei romane este un pretios indiciu al conceptului de provincial in esenta acestuia, tocmai pentru ca ea se suprapune in c+ip brusc si fara aderente peste substratul auto+ton esrte o artade impo rt , lipsita de traditie locala, evidentiind prin insusi acest fapt procedeelemestesugaresti comune artizanalului de oriunde se de oricand.

Initiativa ostilitatilor i(a apartinut lui Traian.De6a investit cu toate prerogativele puterii inainteade moartea lui C2erva, Traian, de pe frontiera de la *in, fara a trece prin *oma #asigura Senatul

printr(o scrisoare ca nu va e4ecuta niciun membru al sau.% se deplaseaza la Dunare , unde isi petrece iarna !-(!!.De abia in primavara anului !! intra cu modestie in 3etate , pe 6os.remede doi ani el urmeaza o politica de reconciliere interna, fapt care vadeste precaritateamostenirii lasate de Domitian.7ste interesant sa amintim parerea lui 7.T.Salmon, care vede incampaniile de cucerire ale imparatului, in afara de o congenitala predispozitie pentru viatamilitara ale carei inalte virtuti le incarna si in afara ratiunilor politico(strategice amintite,oportunitatea pentru statul roman , a6uns destul de puternic, de a(si largi frontierele spre a(siasigura posesiunile.Amintita nazuinta era nutrita de 3laudius, cat si de =lavii.Istoricul antecitat vede in +otararea lui Traian si o masura pentru a(si intari pozitia interna.3a astfel stau lucrurilene(o dovedeste si bogatia politicii monetare imperiale, de o varietate iconografica si de o

valoare propagandistica comparabila, in implicatiile si semnificatiile ei, numai cu cea a lui Augustus.3ucerirea militara a Daciei se inscrie geografic pe linia de forta ,care reprezentadirectia de patrundere comerciala si cea de valoare strategica ma4ima#prin apropierea ei de Ital ia si *oma%dar si prin eventuala barare a comunicatiei terestre a acesteia cu posesiunileorientale mai ales in ceea ce priveste transferul de trupe din 7uropa in Asia si invers.Si din acest punct de vedere se e4plica relevanta predominant militara a primelor intemeieri urbane romane



in teritoriul nou(cucerit, precum si dependenta directa a provinciei Dacia de administratia 3asei Imperiale.

*ezistenta inversunata a dacilor a starnit admiratia si respectul *omei.Situatia era insa decisad.p.d.v. roman , restul fiind doar o c+estiune de timp.Traia2, 92A DI2 37:7 "AI D7 S7A"A

P7*S'2A:ITATI A:7 IST'*I7*,, a inteles dramatismul profund al contradictiei dintrenecesitatea unui puternic imperiu si libertatea unui neam destoinic.De aceea 3olumna sa de la *oma spre deosebire de cea a lui "arcus Aureliu, ca si trofeul de la Adamclisi nu suntmonumentele triumfale ale infrangerii si umilintei dacilor ci ale proslavirii acelei virtus intrucare invingatori si invinsi s(au regasit o data mai mult egali in fata sacrificiului suprem.

Eugen $i%e& .

3u e4cepia Principatului lui 3ommodus, En Fsecolul AntoninilorG autoritarismul imperial aevitat despotismul violent, ostentativ, Hi a prezervat prestigiul senatului, o anumit FlibertateG,

libertaH, a indivizilor, care En definitiv ec+ivala cu motivaia actelor ce li se solicitau, cu sentimentul c dispun de capacitatea limitat de a gJndi, fr s fie lovii de legea despremaiestate, En special cu salvgardarea En general a vieilor Hi averilor. Pe lJng ocrotirea proprietii private, a societii civile, s(a meninut, En mare parte, o anumit stabilitatemonetar. Prin e4celen s(au acumulat calmul Hi pacea Imperiului, cu e4cepia difi(. cultilorEntJmpinate la Enceputul Hi sfJrHitul secvenei istorice respective.

S(a realizat o prosperitate material pJn atunci necunoscut antic+itii, o e4pansiune masiva civilizaiei, tradus de o urbanizare globalizant, de propHirea oraHelor, de creHterea foarte pregnant a nivelului de trai al locuitorilor Imperiului, de o adevrat desvJrHire a

uniformizrii modului de via roman, de perfecionarea infrastructurilor rutiere Hi a diverselorreele de

substanial municipalizarea, care a pregtit conferirea, En /1/ d.3, a ceteniei romanema6oritii zdrobitoare a locuitorilor Imperiului. Bradul de alfabetizare Hi de culturalizare aacestor locuitori a atins un nivel care nu va mai putea fi recuperat decJt En secolul al Kffl(leaLS(a configurat un respect sporit fa de om ca individ Hi s(a glorificat conceptul de +umanitas. Antoninii au arborat acest ideal Hi au Encercat s(l traduc En e4presii materiale relevante. S(adega6at efectiv o er de mreie, pace Hi stabilitate, En condiiile victoriei unei noi mentaliti Hiunei noi identiti. Sau, altfel formulat, dup un veac de criz de creHtere, de profil mental

renascentist, a urmat un secol clasic, de stabilitate generalizat. Astfel cum ulterior secolulalKII(lea va succeda secolului al KI(lea. :eon ;omo definise cJndva secolul Antoninilor caveacul de aur al Imperiului.

Jrful acestei e4pasiuni pluriforme a fost atins sub Principatul lui Traian. S(a desluHit c+iar percepia unui Fsecol allui TraianG, saeculum Traiani, En sensul cJndva asumat de Fsecolul lui AugustG. om constata mai 6os c analogia nu este incidental evocat de noi. Propaganda unorintelectuali Hi scriitori, care acum, altfel decJt anterior, se raliaz En mas Principatului



traianeic, Englobeaz e4plicit ( sau aproape ( conceptul de FsecolG al lui Traian. Pliniu celTJnr, definit de cercettoarea spaniol "ria Pilar Bonzalez(3onde ca FteoreticianulGregimului politic instituit de Traian, El felicit pe acest principe, dup accesul la puterea suprem, e4clamJnd5 Fs(i mearg bine toate, adic s fie demne de secolul tuG, prosperaomnia, id est digna saeculo tuo #7p., 1, 1, /%. En alte mrturii, acelaHi Pliniu se refer la

FEnceputurile unui Principat foarte fericitG, iniia felicissimi principatus, la Fun secol foarte fericitG, felicissimum ori beatissirnum saeculum, la FliniHtea secolului tuG #al cezarului%, En te4ttran<uillitati saeculi tui, la Fbunurile secoluluiG, bona saeculi #Plin., 7p., 1, /, /(& &a, / Pan.,&$, ) Hi ), 0 )$, ) !&, /%. Dar Pliniu nu este singurul care glorific acest saeculumTraiani. Mi Tacit e4alt, la Enceputul Principatului traianeic. implantarea unui Ffoarte fericit secolG, beatissimum saeculum #Agr, &, 1%, En vreme ce Suetoniu va opina ulterior c primii Antonim au furit Fsituaia cea mai prosper Hi mai fericit pentru statG, beatiorem lae(tiorem<ue.... rei publicae statum #Dom., /&, )%. AceeaHi "ria Pilar Bonzalez(3onde reliefeazc imaginile furnizate de arcul de la enevent, Enlat de Traian, celebreaz vibrant Ffericirea

vremurilorG aduse de cel de al doilea Antonin. EncJt Fsecolul lui TraianG, En sens restrJns,desc+ide, de pe culmea sa, Fsecolul AntoninilorG, mai lung Hi mai apropiat, ca formulare, deaccepia noastr a noiunii de veac.

pân atunci toi cezarii preveniser din "talia. #e fapt , Traian descindea dintr(o familie deimigrani italici, stabilii cJndva En ;ispania. Servise ca ofier, tribunus militum, nu un an saudoi, ci zece, probabil Entre 1 Hi -1 d.3, interval de timp En care dobJndise o solid e4perienmilitar Hi o notabil popularitate printre soldai. 2erva El trimisese ca legat de provincie, deci guvernator, En Bermania Superior, unde se afla En momentul adopiunii. "ai muli factori aucJntrit greu En asumarea deciziei de a(l adopta pe Traian, pe lJng e4periena militar a

acestuia. En primul rJnd presiunea legiunilor. Se ddea totodat satisfacie e4ponenilor senatoriali Hi intelectuali ai principiului adoptrii celui mai bun cetean. Traian nu era rud cu 2erva Hi nu avea el EnsuHi fii. In sfJrHit, el nu se implicase En teroarea declanHat de Domiian. Pe de alt parte se reliefase ca un slu6itor leal al statului, atJt sub =lavieni, cJt Hi sub 2erva. Entimpul revoltei lui Antonius Satuminus, Traian adusese pe *in Hi Entr(un timp record legiunea I Adiutri4, En spri6inul lui Domiian. 3ezarul El rspltise, a6utJndu(l s devin consul ordEnarius,En !1 d.3. "ai mult decJt atJt, Traian devenise membru al consiliului principelui. De aceea nicinostalgicii lui Domiian Hi nici adversarii lor nu aveau motive s fie nemulumii. Pe deasupra,Traian aparinea lumii provinciale, noilor fore sociale Hi politice ale Imperiului. 7l aprea caomul consensului, compromisului istoric Entre faciunile politice. Pacea ceteneasc se impunea

ca o necesitate imperioas. Tulburrile din vremea scurtului Principat al lui 2erva, conspiraialui 3assius :onginus Hi Endeosebi FtumultulG pretorienilor atrseser atenia asupra urgeneirealizrii unui contract nescris Entre forele politice. De altfel izvoarele literare oglindesc relaiaEntre adoptarea lui Traian Hi sediiunea pretorian #Plin., Pan., -, 0 etc D3, $-, &, ) 7utr., -, 1'ros., ;ist., , 11, 1%. 7ra nevoie de un om din e4terior pentru garantarea acestei pci interne.'r Traian se poziiona En afara faciunilor politice Hi En afara mediilor senatoriale tradiionale. Acionase En interiorul unei noi lumi romane. En sfJrHit, a contat Hi presiunea e4ercitat asupra



lui 2erva Hi sfetnicilor lui de grupul foarte activ al senatorilor +ispano(romani. Acest grupocupa posturi(c+eie En gestiunea Imperiului, En guvernarea 7giptului Hi a Bermaniilor. En mod special candidatura lui Traian a fost susinut de :ucius :icinius Sura, probabil consul En !d.3. Adoptarea lui Traian, inut cJtva timp secret, a fost Enfptuit ca o lovitur de teatru, probabil la / octombrie ! d.3. Pretorienii Hi 3asperius Aelianus nu au avut alt soluie decJt

s(o accepte fr s protesteze. De fapt 3asperius Aelianus El cunoscuse temeinic pe tatl luiTraian.

2erva a profitat de vestea unei mici victorii repurtate de trupele romane En Pannonia Hi, dup oreuniune a consiliului principelui, a organizat un sacrificiu pe 3apitoliu, En faa templului lui Iupiter. A adunat aici cei treizeci de lictori, care simbolizau strvec+ile comiii curiate, practicdisprute. Pe 3apitoliu a proclamat adoptarea lui Traian, care nici nu se afla la *oma. Dealtminteri, Traian nu Hi(a modificat radical numele, dup adoptare. 7l nu s(a declarat "arcus3occeius 2erva Traianus, ci doar "arcus 9lpius 2erua Traianus, adugJnd deci numai un miccomplement la numele su. S(a revelat astfel caracterul parial al adopiunii Hi prioritatea

conferit normelor monar+iei elective. 3eilali Antonini vor proceda altfel5 Antoninus Pius vadeveni un Aelius. En plus, Pliniu pretinde c Traian nu ar fi fost la curent cu adopiunea,acceptat de el spre a se supune senatului Hi poporului roman #Pan., !, ) 1, /%.

2erva nu s(a limitat la o simpl adopiune. 7l l(a transformat pe Traian En coregent al Imperiului. I(a acordat titlul de 3aesar Hi calitatea de FEmprat Hi asociat la puterea

A2T'2I2II, S77*II MI S=N*MIT9: P*I23IPAT9:9I

&!&

tribunicianG, imperator et consors tribuniciae potestatis #Plin., Pan., !, 1 Hi -, ) 1, &() D3,$-, &, ) Aur. ict, 3aes., 1/, /%. En orice caz Traian asuma un imperium maius Hi era desemnatconsul ordinarius pentru 1 ianuarie !-. Practic, Imperiul avea doi Emprai, 2erva deinJndnumai o anumit preeminen moral. ' victorie obinut En Bermania a prile6uit pentru ambiiEmprai epitetul de Bermanicus. Senatul a confirmat asocierea lui Traian la Imperiu. 'ambasad a lui 2erva, condus de =rontinus, Ei anun noului imperator, En BermaniaSuperioar, +otrJrile adoptate la *oma #Plin., Pan., -, $%. Imediat Traian a convocat EnaceeaHi Bermanie Superioar pe 3asperius Aelianus Hi pe ali ofieri pretorieni. Plin deEncredere En relaiile sale cu familia lui Traian, 3asperius Aelianus s(a grbit s se deplaseze pe

*in. Dup ce ofierii pretorienilor au a6uns la cartierul su general, Traian a dat ordin s fiee4ecutai, fr nici un proces #D3, $-, 0, &%. 7fectul acestei msuri punitive implacabile trebuie s fi fost intens resimit la *oma Hi En Imperiu. Autoritatea lui 2erva era restabilit, iar Traian sedovedea un cezar energic, fidel tradiiilor romane Hi disciplinei militare. Traian a rmas Encontinuare pe *in, ca s patroneze operaii militare de curire. Avea En subordine pe :ucius Iulius 9rsus Servianus, En Bermania Superioar, Hi pe :ucius :icinius Sura, En Bermania Inferioar.



Dar dubla FdomnieG nu a durat decJt trei luni. *eiterm observaia c 2erva rmsese singurul Augustus Hi pontife4 ma4imus. :a /0 ori / ianuarie !- d.3, 2erva moare En parcul lui Salustiu,din pricina unei pneumonii ori a unui infarct miocardic. A primit repede onorurile apoteozei.Trupul su, ca odinioar cel al lui August, a fost purtat pe umeri de senatori. 3enuHa sa a fostaHezat En mausoleul lui August #Aur. ict., 7pit., 1/, 1/%. Traian a cinstit totdeauna cu evlavie

memoria lui 2erva. 7figiile lui 2erva apar pe monedele btute de Traian, pJn la sfJrHitul Principatului lui. FSecolulG lui Traian putea s se desfHoare, cu toat vigoarea. Traian urma s guverneze singur Imperiul/.

Traian #!-(l1 D.3.%

Traian a a6uns unic Emprat Enc En floarea vJrstei, la ))()$ de ani, deoarece se nscuse la 1- septembrie fie 0/, fie 0&, fie 0) d.3. 7ra primul Emprat nscut Entr(o provincie, dar, cum reliefacu sagacitate Paul Petit, era un colonizator, Hi nu un colonizat. Am semnalat c aparinea unei familii de imigrani italici. 2u este desigur imposibil ca unii dintre strmoHii si s se fi cstorit

cu femei indigene. 'ricum, 9lpii din ;ispania erau puternic romanizai Entr(o provincie#aetica% de asemenea intens supus aculturaiei. Mi deci profund romanizat.

Enc din vremea lui 2erva, cum am mai remarcat, Traian aprea En oc+ii opiniei publice ca unnou August. 7l EnsuHi s(a considerat ca atare, ca un Augustus rediuiuus. Adic drept omul pciiceteneHti, al compromisului Entre o opoziie antidespotic ostenit Hi potenareaautoritarismului. EntrucJtva condiiile socio(politice Hi coordonatele climatului mental din !-d.3. aminteau de situaia din anii & E.3. EncJt Traian s(a strduit s promoveze un contract, unacord, un tratat nescris, un foedus, tacit acceptat de Fclasa politicG, bazat pe reconcilierea principalelor fore politice ale Imperiului. Principatul era inevitabil, autoritarismul Hi c+iar

e4pansiunea lui erau ineluctabile. 7rau Ens necesare ponderarea e4ercitrii puterii, motivaiaactelor solicitate de suveran, cruarea vieii cetenilor, evitarea arbitrariului capricios,consimmJntul

&!)

7ugen 3izeO

senatului Hi dialogul cu poporul, cu locuitorii Imperiului. 3u toate c Traian s(a distanat sensibil de modelul augusteic, atJt En politica intern ( unde a consolidat autoritarismulabsolutist, deHi a meninut ambiguitile Principatului ( cJt Hi En cea e4tern ( unde, En locul

defensivei, recomandate de ctre August, a reluat strategia e4pansiunii politico(militare a Imperiului, pe scar ampl. TotuHi progresiv s(a impus, Enc En antic+itate, ideea asocierii EntreTraian Hi August. Se pare c, En Imperiul tJrziu, se va ura Empratului s fie Fmai fericit decJt August, mai bun decJt TraianG, felicior Augusto, melior Traiano #7utr.,-, /%. 3u toate c Pliniu,En vibrantul panegiric Enlat lui Traian, l(a disociat ostentativ de orice alt Emprat, cJnd aafirmat c epitetul de Fcel mai bunG, opti(mus, nu se aplic Hi nu se va aplica nici unui altmonar+ roman QPan., --, !%. Tot spre sfJrHitul antic+itii, 7utropiu va caracteriza comportarea



lui Traian prin dou epitete revelatoare. 7l va spune c Traian fusese un Emprat Fde oneobiHnuit civilitate Hi vite6ieG, inusitatae ciuilitatis etfortitudinis #7utr., -, /,1%. Prin urmare,conceptele(c+eie ale Principatului traianeic ar fi ciuilitas Hi fortitudo, strJns asociate Entre ele,interdependente Hi aproape permutabile.

3ivilitatea ilustra comportarea de prim cetean al Imperiului, care EHi susine, a6ut Hi cru permanent concetenii. Pliniu El opunea pe Traian lui Domiian, e4clamJnd c cel de al doilea Antonin nu era tiran, ci un cetean, nu stpJn, ci un printe QPan., /, & !, )%. De fapt ciuilitas se con6uga cu diverse virtui, traduse En noiuni ca FpietateaG, pietas, FrespectulG, obse<uium#fa de ceilali ceteni%, FlealitateaG, fides, Fsimul msurii Hi moderaieiG, moderatio,modestia, Hi FomeniaG, +umanitas. Toate aceste virtui Hi altele, conferite lui Traian, depindeau,En mare msur, de tradiionala a4iologie a romanilor. Fite6iaG sau FforaG, fortitudo, semenine singur, fr au4iliari, Hi traduce Endeosebi politica e4tern, conduita militar a principelui. =ortitudo pare mai important Hi poart mai cu seam asupra strategiei imperiale, pe cJnd civilitatea implic prin e4celen tactica politic. En orice caz ambele pJrg+ii ale

perceperii lui Traian Ei asigurau acestuia posibilitatea de a fi Fcapabil s conduc ImperiulG,capa4 imperii. Datorit lor, Traian ar fi devenit Fcel mai bun principeG, optimus princeps.Empratul va asuma titlul de optimus ca un adevrat supranume, cognomen, En tot cursul Principatului su. 'ptimizarea Ei asigura lui Traian o influen moral indubitabil, oauctoritas e4cepional, inclusiv En viaa militar. 'ptimus El asimila lui Iupiter, care era En primul rJnd optimus Hi numai En al doilea rJnd Fcel mai mareG, ma4imus. Pliniu cel TJnr Elcalific pe Traian ca optimus Enc Entr(o scrisoare care dateaz din februarie !- d.3. Q7p., 1,1, /%. En Panegiricul lui Traian, acelaHi Pliniu El prezint frecvent pe Traian ca optimus. Darepitetul optimus apare Hi pe o inscripie din !! d.3, descoperit En 3ilicia QI.B.*.*., ), !1)%.

:egendele monedelor El figureaz pe Traian ca optimus princeps, Endeosebi dup 1& d.3.#diverse colecii de piese numismatice 7.". SmallRood, p. 1/, nr. &0%. Desigur, Hi ali cezaridin secolul I d.3. beneficiaser neoficial de epitetul de optimus, dar acesta a fost acordat caelement oficial al FformuleiG imperiale, ca un agnomen al Empratului #conferit de senat%, Entimpul rzboiului cu prii Hi En legtur cu ocuparea Armeniei, Enainte de 1 septembrie 11) d.3.Q3.I.:., $, $1 !$/ !, 100- I.:.S., /!$%. Pe cJnd monedele emise la Ale4andria, dup /!august 11), El declar pe Traian Fcel mai bunG, ristos. Ansamblul trsturilor, virtuilor, puse pe seama lui Traian de ctre Pliniu cel TJnr Hi de ali scriitori antici, reproduce de fapt portretul(robot al bunului monar+, re4, conturat de stoici Hi de Dion 3+rsostomul. =rEndoial, Traian nu era un FEngerG Hi nici un FsfJntG. 3um am remarcat, nici 2ero nu fusese un

FsfJntG. Ens Traian nu s(a dovedit a fi un militar obtuz, ci s(a comportat ca


&!0

un intelectual, autor de memorii de rzboi, din pcate pierdute, iscusit teoretician, dar Hi spirit pragmatic. I s(a reproHat gustul aventurii. En orice caz Envedera un eros puternic, agitat de



numeroase pulsiuni. 7ra bise4ual Hi mare amator de vinuri Hi alcool tare, veritabil butor. MtiaEns s(Hi autocenzureze impulsurile, s adopte o conduit precaut, tolerant, deHi putea s semanifeste ca foarte sever, cJnd considera c se impune asprimea. "ario Pani reliefeaz c Pliniu cel TJnr elogiaz struitor indulgentia lui Traian QPan., /, )( Hi D. 3+r., &, /%. Se afladesigur En cauz o indulgen limitat, pragmatic manevrat, ca atunci cJnd Traian a reprimat

fr cruare pe 3asperius Aelianus, fost prieten al tatlui su.

Strategia militar e4pansionist, urmat de Traian, nu era prescris numai de ambiiile lui de general destoinic. Traian a Eneles c, pentru a menine pacea intern, pentru a calmarivalitile, intrigile, ambiiile personale, ideile diverse care circulau En rJndurile Fclasei politiceG romane, era nevoie de canalizarea eforturilor spre e4terior. Strategia de fortitudo aveanevoie de ciuilitas Hi de pacea intern, iar acestea din urm trebuiau s se bazeze pe ofensiva spre e4teriorul Imperiului. "ria Pilar Bonzalez( 3onde demonstreaz c fortitudo presupuneaFpaceaG, pa4, dar viguroas, activ, susceptibil s se con6uge cu e4pansiunea teritorial la frontiere, ca s se c+ezHuiasc locuitorilor abundena, prosperitatea. 3ercettoarea spaniol

reliefeaz c iconografia monetar a Principatului traianeic, precum Hi sursele literare,ve+iculeaz o teologie a ictoriei. 2umeroase monede figureaz I3T'*IA, uneori asociat fielui Traian, fie anumitor zei, ca Iupiter Hi "arte. 3olegiul =railor Arvali invoc ictoriacezarului sau a altor diviniti. Pe arcul de la enevent, Traian, En tog, Enainteaz alturi deF;ercule EnvingtorulG, ;ercules ictor, al crui cult era Encura6at En secolul al II(lea d.3. "rturiile literare pledeaz recurent pentru un rzboi drept, bellum iustum, preconizat En funciede canoanele tradiionale ale moralei romane #pentru legendele monetare, *.I.3., II, /&(/$ )l()) )$() 0-($- &($ -l(-) 11) 1/-(l&0 10)(l00, 1!/(/1 /&) /$- /-(/-$ &)(&$&&0 &0)(&00 $0 $! 0( pentru urrile Arvalilor, +rzite sntii Hi victoriei

Empratului, 3.I.:., $, /) I.:.S., 0&0%. 74pansionismul lui Traian corespundea unui plandeliberat, intenional, sistematic conceput, care includea En primul rJnd cucerirea Daciei Hi En al doilea rJnd o mare ofensiv antipartic. Spre regretul lui Tacit, care aspira spre o campaniedecisiv En Bermania, Traian a +otrJt s nu prelungeasc operaiile militare limitate din zona *inului. In te4tul *es gestelor lui Amian, din ediia Teubner a lui ictor Bardt+ausen, optimul principe 6ur s transforme Dacia En provincie roman Hi s strbat Istrul, adic Dunrea, Hi 7ufratul, adic s atace Part+ia #Enc de la Enceputul Principatului /), &, !%. En acelaHi pasa6, Amian, afirm c Iulian, care El admira pe Traian, voia s sub6uge Persia. 3ucerirea Daciei,Enfptuit En dou rzboaie #1l(l/ Hi 10(l$ d.3%, prezint o cauzalitate comple4, pluridimensional. A operat, Endeosebi ca un prete4t propagandistic, invocarea pcii Enc+eiate

cu Decebal, En -! d.3, deturnate de ctre daci Empotriva *omei Hi considerate umilitoare deopinia public roman. Traian era proclamat un FrzbuntorG, ultor, EncJt apar monede pe careEmpratul este Enc+ipuit ca inspirat de 2emesis #*.I.3., II, -10%. Prima Hi cea mai importantcauz a cuceririi Daciei, cauza cauzelor, o constituia aspiraia lui Traian de a(Hi asigura spatele frontului pe care el urmrea s(l desc+id En 'rient, Empotriva prilor, Fc+allengerG al Imperiului. 'biectivul su primordial rezida En zdrobirea statului pJrtie al Arsacizilor. 'r prii



&!$

7ugen 3izeO

aveau e4celente raporturi cu Decebal Hi se sc+ia c+iar o tentativ de alian daco(partic Entimpul rzboaielor dacice. Enc din !! d.3, s(a realizat un sc+imb de ambasade Entre *oma Hiregatul indo(scitic al Ousanilor, din Asia central Hi din nordul Indiei. En timp ce, En 1 d.3,romanii au ane4at Imperiului statul parapalestinian clientelar, dup moartea lui ;erodes Agrippa II. Se urmrea astfel consolidarea poziiilor antipartice ale romanilor. En plin rzboidacic, adic En 10(l$ d.3, armata lui Traian a ane4at, En Iordania actual, regatul arabilornabateeni. S(a constituit provincia Arabia. ' a doua cauz rezid En faptul c regatul daciccentralizat ( Hi inspirat de modele elenistice ( al lui Decebal intrase En lumea civilizat, EnoiOoumene. 'r romanii voiau ca Imperiul s ec+ivaleze cu aceast oiOoumene. ' a treia cauz

trebuie cutat En reputaia de bogie substanial, pe care o avea Dacia. ' a patra cauz,reliefat de *oberto Paribeni, consta En nzuina lui Traian de a furi o romanitate oriental puternic, pan(dant al elenismului din 7st. Traian dorea s creeze, la nord de Dunre, o nouBallie. ' a cincea cauz a fost pus En eviden de 7mil 3ondurac+i. Traian inteniona s ofere Imperiului o aprare eficient Empotriva undei de Hoc a miHcrilor Hi atacurilor Entreprinse de seminiile barbare din Asia Hi 7uropa central(nordicJ, resimit En sud datorit culoarului furnizat de "oravia actual. Prerile cercettorilor En privina eficacitii defensive oferite de Dunre sunt Emprite. En orice caz Traian a creat En Dacia, transformat En provincie romanimperial, un Fmeterez al ImperiuluiG, un propug(naculum Imperii. En sfJrHit, am propune o a Hasea cauz. 2e referim la amena6area, pe un spaiu geografic de dimensiuni modeste, a unui

teren de antrenament, de verificare a eficacitii mi6loacelor militare, En vederea desfHurrii, pedimensiuni geografice mult mai ample, a rzboiului pJrtie. 2u insistm deocamdat asupraoperaiilor militare. En orice caz Traian a implantat En Dacia un numr neobiHnuit de mare deceteni romani. Aici, ca Hi En Africa, spre deosebire de ali cezari, Traian s(a preocupat nunumai de o romanizarea urban, ci Hi de colonizarea Hi romanizarea rural.

*zboiul pJrtie a fost minuios pregtit. Pe lJng ane4iunile teritoriale mai sus consemnate, En11/ d.3. Traian a trimis En Siria ca guvernator pe nepotul su ;adrian, considerat de muli ca succesor probabil al Empratului. Uinta era pregtirea rzboiului pJrtie, declanHat En 11& d.3. A fost cucerit Armenia, EncJt ma6oritatea teritoriului acestui regat a devenit provincie roman. :a

comanda trupelor romane, Traian a desfHurat operaii militare rapide Hi e4tinse pe vaste zone geografice. 3e urmrea de fapt Traian, care erau cauzele rzboiului pJrtieV 7ste greu de crezutc Empratul voia s ane4eze integral regat(imperiul arsacid, deHi o asemenea ipotez nu poate fi total e4clus. oia el s Encorporeze Imperiului partea vestic a acestui regat, adic IraOulactual, Hi s transforme restul En stat clientelar *omeiV Sau s Empart teritoriul pJrtie En mici formaiuni statale dependente de *oma Hi slbiteV In orice caz, la obJrHia rzboiului par(tic s(aaflat nu numai dorina de glorie a lui Traian #D3, $-, 1, 1%, ci Hi cea de consolidare a



frontierelor Imperiului, de Enfptuire a izomorfismului complet Entre lumea locuit Hi statulroman, de prote6are a comerului cu India Hi 74tremul 'rient, EntrucJt cile de acces spre acestemeleaguri treceau prin regatul arsacid. En 11$ d.3, Traian a a6uns pJn la Bolful Persic. Ens, En spatele su, s(au revoltat prii din ablonia, spri6inii de rzboinici coborJi din Iranul actual Hi de o insurecie aproape general a iudeilor din 'rientul Imperiului, En rJndurile crora se

propagase o mentalitate mesianic,


&!

e4ploatat abil de emisarii prilor. 3ontraofensiva part a putut fi 6ugulat, iar, cu preul unormasacre sJngeroase, iniial declanHate de rebeli Hi ulterior practicate de romani, a fost zdrobitinsurecia iudeilor. Dar Traian nu putuse reglementa eficient problema partic. A purces spre Italia, de unde spera s aduc noi fore militare proaspete. :ungile campanii En deHert, sub

soarele torid, En care Traian mrHluia pe 6os Hi cu capul gol, alturi de soldai, i(au zdruncinat sntatea. :a ! sau 1 august 11 d.3, la Selinus ori Selinont, En 3ilicia, Traian, care avea sensibil peste Haizeci de ani, a murit crunt lovit de o congestie cerebral. 7l nu aflase o soluiedefinitiv pentru rzboiul pJrtie Hi nu EHi reglementase succesiunea decJt En ultimul moment. Dac reglementarea succesiunii a fost efectiv opera lui Traian. 3eea ce nu este sigur.

Politica intern a lui Traian s(a vdit a fi comple4, multipolar, activ, dinamic. 2u poate fitratat En puine rJnduri. S(a Encercat implantarea unei gestionri eficiente, care EHi propuneaimpulsionarea prosperitii, preconizate de o propagand ilustrat de legendele monetare#*.I.3., II, /)!(/0 /!- &&$ $1! $)& etc%. Incontestabil, la nivelul propagandei oficiale,

strategia intern a lui Traian s(a Entemeiat pe toleran Hi pe un liberalism de suprafa, care, dealtfel, nu costau nimic. S(a opinat c+iar c Traian a recurs la un anumit umanism, inspirat devirtui tradiionale, parial de inspiraie stoic Hi menite a aciona pretutindeni, inclusiv Endomeniul religiei. 9nde Traian admite reprimarea creHtinilor, dar En condiiile respingeriidenunurilor anonime. In definitiv, acest FliberalismG deg+iza potenarea absolutismuluiimperial. 3u siguran, s(au evitat reprimrile brutale Hi adesea capricioase, Ens absolutismulimperial nu a sczut, ci a crescut. Aceast toleran limitat s(a manifestat En multe domenii.EncJt efectiv Traian Encearc sJ preconizeze un anumit umanism de inspiraie stoic. En definitiv,el Encearc s statueze un absolutism deloc estompat Hi Entemeiat pe o gestionare minuioas,e4cesiv de meticuloas, evident paternalist, a Imperiului. Paternalismul lui Traian se baza pe

spri6inul Hi promovarea cavalerilor, ca Hi pe unii senatori. Traian a fost copios slu6it de senatorioriginari din Ballia cisalpin, ca Hi de clanul celor +ispano(romani, cum erau :icinius Sura, principalul su consilier, Hi 9rsus Servianus.

:egislaia paternalist a lui Traian se releva concomitent umanitar, Ens Hi destinat potenriiautoritarismului. Sunt prote6ate bunurile minorilor. Totodat, mai mult ca oricJnd anterior,administraia central se amestec En viaa oamenilor Hi diri6eaz precaut, dar autoritar,



sistemul social. Kip+ilin va nota c Traian Emprea personal dreptatea cJnd se afla En 3apital#D3, $!, 1%. 3orespondena cu Pliniu cel TJnr, guvernator al it+niei, revela preocupareaconstant a gestionarilor Imperiului de a reclama directive ale centrului puterii statuie. Traianrspunde aproape plictisit, dar +otrJt s rezolve dificulti de amnunt. 2eEndoielnic, Traian arenunat la confiscarea consulatului. 2u a e4ercitat decJt de Hase ori mandate consulare, dintre

care trei plasate En momente(c+eie ale Principatului su5 En 11, anul primului rzboi dacic, En1&, cJnd pregtea a doua campanie Empotriva lui Decebal, Hi En 11/, moment care indica EnacelaHi timp Entrirea absolutismului Hi pregtirea marelui rzboi purtat Empotriva prilor. Pede alt parte, Traian s(a proclamat proconsul, ca s(Hi sublinieze puterea activ,constrJngtoare, cu int militar, pe care o e4ercita En afara *omei. =ormula imperial d seama de plurivalenta tacticii politice traianeice. Astfel Traian se prezint ca I"P#erator%3A7SA*, DPI 27*A7 =I:IS, 27*A T*AIA2S, 'PTI"S ABSTS, B7*"A2I3S, DA3I3S, PA*T;13S, P'2T #ife4% "AK#imus%, T*l2#icia% P'T7ST#ate% KK, I"P7*AT'* KIII, P*'3'2S:, 3'#n% S#ul% I,

&!-

7ugen 3izeO

PAT7* PAT*IA7 #3>.:,(I9, -%. 3onstatm c apar epitete, care s denote victorii asupra germanilor, dacilor Hi prilor, meniunea c Traian devenise FfiulG, filius, al lui 2erva HiEnregistrarea competenei de proconsul(guvernator general al Imperiului.

Paternalismul lui Traian se dezvluie limpede En instituirea aHa(numitelor alimenta, plnuite

Enc de 2erva. Aceste instituii alimentare par a fi comportat dou obiective, Entr(adevr ele prevedeau un credit funciar, un Emprumut perpetuu, garantat de ipotecarea pmJntului proprietarilor agricoli sau a unor imobile, Enscrise En registrele cetilor cu titlu de garanie.rsarea totalului sumelor acordate, En rate, proprietarilor agricoli italici Hi supraveg+ereainstituiilor alimentare, recuperarea datoriilor reveneau unor funcionari de stat specializai, subconducerea unor cavaleri Fprefeci ai alimentelorG, praefecti alimentorum. DobJnda eramodic varia Entre /,0 Hi 0W, fa de 1/W, la cJt se ridica ea En agricultur pentruEmprumuturile private. "uli cercettori moderni au estimat c nu se urmrea de fapt stimulareaagriculturii, cci dobJnda era prea modest, Entr(adevr agricultura Italiei nu se afl En criz.

Dar e4pansiunea sa putea diminua importurile de produse agricole din restul Imperiului. Dealtfel, Traian obliga senatorii s investeasc o treime din averea lor En proprieti funciare din Italia. En orice caz principala int se afl En utilizarea sumelor recuperate. DobJnzile erauEncasate de magistraii cetilor, care le distribuiau, sub form de subsidii, de FburseG, prinilor copiilor italici, bieilor pJn la optsprezece ani Hi fetelor pJn la doisprezece. ieii erau favorizai Hi figurau En numr mult mai important pe listele de beneficiari. AHadar obiectivul principal Encorpora dou dimensiuni. Se viza Hi stoparea diminurii populaiei Italiei. De altfel,



En acelaHi scop, Traian interzisese emigrarea italicilor spre provincii. Interdicie nerespectatJ,cum demonstreaz colonizarea Daciei. Pe de alt parte, privilegierea bieilor presupuneaaugmentarea numrului de cadre militare necesare legiunilor. Desigur, soldaii legiunilor nu mai proveneau, En ma6oritatea lor, din Italia, dar era necesar recrutarea sporit de centurioni Hi subofieri, menii forelor din provincii, Hi de militari ai trupelor speciale din 3apital. 2u doar

izvoarele literare, care calific FbursieriiG lui Traian ca Fa6utoare acordate rzboaielor, podoab a pciiG, subsidia bellorum, ornamentum pacis #Plin., Pan., /-,)%, ci Hi monedele glorific aceste fundaii alimentare. :egende ca A:I"#enta% ITA:#iae% etc. sunt concludente#*.I.3., II, 1/(l/1 7.". SmallRood, p. &0, nr. & 10/, nr. )&-%. En sfJrHit, anumite inscripii, caTabula de la eleia, consemneaz detalii5 proprietarii care au contractat Emprumuturi, normelede acordare a FburselorG. ieii provenii din cstorii legitime primeau 1$ sesteri lunari, ceinelegitimi numai 1/. =etele primeau respectiv 1/ Hi 1 sesteri. :a eleia se Enregistrau /-1 deFbursieriG, dintre care / erau copii legitimi /)0 erau de se4 masculin, iar &) de se4 femininQ3I:., 11, 11) I.:.S., $$0 ( 7.". SmallRood, pp. 1)/(l01, nr. )&$ Hi 3.I.:., !, 1)00 1,

&-0) 11, )&01 $, &1/!- !, 0-/0%. S(au dezvoltat Hi fundaii alimentare private, En Italia Hi En provincii, mai ales En Brecia, dup e4emplul acestor alimenta publice.

De altfel, prosperitatea Hi creHterea relativ a cantitii de numerar de pe pieele Imperiului,datorit aurului adus din Dacia Hi e4tras intensiv din mine, au impulsionat un proces inflaionist,Enceput dup reforma monetar a lui 2ero. En realitate, din $) d.3. Hi pJn la sfJrHitulantic+itii, Imperiul a trit aproape necontenit sub semnul inflaiei. Traian c+eltuia mult, cutoate c supraveg+ea riguros cele trei visterii imperiale. Dat fiind c fiscului Hi aerarium(uluimilitar i se


&!!

adugase Fpatrimoniul cezaruluiG, patrimonium 3aesaris, adic trezoreria puterii Emprailor.Traian a demonetizat, ctre 1, piesele de numerar anterioare reformei din $) d.3, Hi a Encercat s reec+ilibreze raportul Entre monedele de aur Hi cele de argint. Pe deasupra, aparatul funcionresc a fost mai temeinic dezvoltat Hi sistematizat. 3um am mai artat, Traian a toleratdispariia vec+ii legislaii a adunrilor populare, a FlegilorG, leges, Hi a FplebiscitelorG, plebiscita. Totodat triumfurile militare Hi alte festiviti au fost celebrate cu un fast e4orbitant. Politica urbanistic Enregistreaz o e4pansiune notabil. Ar+itectura *omei cunoaHte

performane stupefiante. Astfel s(a procedat la diverse restaurri. S(au construit dou arcuri detriumf, terme, un 'deon Hi Endeosebi un nou =or, cel al lui Traian. S(au ridicat o basilic 9lpia,celebra 3olumn, destinat s figureze victoriile din Dacia, Hi, alturi de ea, un vast comple4comercial, TJrgul lui Traian, menit s completeze centrul administrativ(cultural care era =orullui Traian. Pretutindeni En Imperiu s(a construit masiv. Au aprut noi apeducte Hi poduri, noi Hosele. Am menionat anterior celebrul arc de triumf de la enevent.



TotuHi, En 11/ d.3. Hi En anii urmtori Traian a iniiat o prudent, dar ferm, atent direcionat,cotitur En sens absolutist(teocratic a regimului su politic, care se proclama, Entr(un fel,FliberalG, fr s fi fost vreodat efectiv astfel. 74ist o logic intern a oricrei puteri absolutede a se dezvolta, de a se potena. Traian nu a putut rezista presiunii organice a acestei logici. Enlegtur cu pregtirea rzboiului pJrtie Hi cu moartea lui Pliniu cel TJnr, omul de legtur

Entre optimul principe Hi senat, care ar fi dezaprobat orice accentuare a puterii monar+ice,Traian a trecut la o iscusit, precaut, insidioas consolidare a autoritarismului su. 3otitura,En direcia accenturii autoritarismului, s(a manifestat, En primul rJnd, prin furirea unuiadevrat cult dinastic al 9lpiilor, familia cezarului. Astfel este zeificat tatl natural al lui Traian,9lpius Traianus, mort cu muli ani En urm. 3u discreie, e adevrat, el este proclamat diuus. 'moned de aur, datat din anii 11/(l1) d.3, prezint fa En fa busturile celor doi prini ai luiTraian Hi legenda Fdivinii 2erva Hi Traian tatlG, DII 27*A 7T T*A1A2S PAT#er% #7.".SmallRood, p. $, nr. 1&&%. Pe alt fa a monedei apare bustul Empratului, Encununat cu lauri.S remarcm c numai 9lpius Traianus este declarat tatl Empratului. En sfJrHit, alte monede

nu El celebreaz decJt pe DIXS PAT7* T*AIA2#us%, deci pe printele natural. Principele semnifica astfel formarea unei dinastii a 9lpiilor Entr(un moment cJnd nu mai putea aveamoHtenitori direci Hi c+iar sentimentul dinastic determina potenarea absolutismului paternalistic. En aceast direcie, Traian era Encura6at de soia sa, Pompeia Plotina. De altfel,atJt Plotina, cJt Hi "arciana, sora lui Traian, deveniser FaugusteG, augustae, Enc din 10. Dar, dup moartea sa, survenit la /! august 11/, "arciana a fost de asemenea zeificat. Tot En11/ d.3, Plotina a dobJndit dreptul de efigie pe monede. Dar dezvoltarea acestui absolutismEntrit nu s(a circumscris la cultul familiei imperiale. Se reluaser temele unei propagande deve+iculare a misticii teocratice, preconizate de ctre Domiian. Astfel, e4altarea lui Traian estecone4at cultului solar. Diverse monede figureaz capul lui Traian Encon6urat de raze solare

#*.I.3., II, &)1, &)/%. Se profileaz o teologie solar, care El consacr pe Traian ca ;elios YosmoOrJtor, adic Soarele stpJn al lumii, suveran despotic al universului. Absolutismulrezulta astfel ostentativ clamat. "ria Pilar Bonzalez(3onde consider c o asemenea cotitur strategic a politicii lui Traian nu s(ar fi manifestat decJt pe plan e4tern. EntrucJt trecerea de lae4pansiunea limitat la spaiul dacic, relativ restrJns,

)

7ugen 3izeO

la cea En 'rient, mai agresiv Hi desfHurat pe mari suprafee, marca o nou etap a Principatului traianeic. 3ercettoarea spaniol atrage atenia c, dup 11/ d.3, FpaceaG, Pa4,aproape dispare din iconografia monetar. Dar, En realitate, cotitura a fost bidimensional. Dealtfel, e4pansionismul agresiv avea nevoie de suportul absolutismului teocratic, iar acestuia din



urm Ei erau necesare cuceriri En 'rient, pe urmele lui Ale4andru, En virtutea tradiiei despotice. De altminteri, cotitura cu dou inte a EntJmpinat o anumit Empotrivire, este adevrat ponderat, limitat. Dac ;adrian, nepotul lui Traian, susinea ereditatea dinastic Hi pontenarea absolutismului, el nu aproba, probabil, ampla e4pansiune En 'rient. 3eea cee4plic, dup opinia noastr, de ce Traian a ezitat s(l desemneze oficial ca succesor. En sc+imb,

oameni ca Avidius 2igrinus, En care muli Entrevedeau pe cel ce ar fi trebuit s(i succead luiTraian, Hi Tacit, mentorul acestuia, puteau aproba e4pansiunea oriental, Ens respingeau potenarea teocratic a autoritarismului. En sc+imb, ambele miHcri ale lui Traian Entruneau susinerea unor oameni ca Decimus Terentius Scaurianus, fost guvernator al Daciei, Ensrcinatde Traian s organizeze Hi s guverneze provincia "esopotamia, Hi mai ales :usius Zuietus,braul drept al cezarului En rzboiul pJrtie. De altfel, numai En condiiile acuzrii absolutismuluiteocratic Traian a putut s propulseze pe acest general barbar, un maur, En senat Hi pe deasupra, prin adlecie, printre foHtii consuli. 3ci adlecia printre consulari era foarte rar practicat deEmprai. Traian a determinat de asemenea conferirea consulatului, En 11$ d.3, lui Terentius

Bentianus, fiul fostului guvernator al Daciei. Bentianus nu avea decJt treizeci de ani, vJrst lacare, numai En condiiile consolidrii unui autoritarism, se putea accede la consulat. En orice cazatJt opoziia, cJt Hi reprimarea sa au fost prudente, circumscrise. Avidius 2igrinus Hi Tacit au fost momentan Endeprtai din *oma. Avidius 2igrinus a fost trimis s guverneze Dacia, iar Tacit a fost, Entre 11/ Hi 11) d.3, proconsul(guvernator al provinciei Asia, situat de fapt En spatele frontului pJrtie. Iar :aberius "a4imus, performant general al lui Traian En cursul rzboaielordacice, ostil potenrii teocratice a absolutismului Hi, probabil, unor foarte ample operaiimilitare En 'rient, a fost e4ilat. Pe de alt parte, neadoptarea oficial a lui ;adrian a putut fideterminat Hi de dorina Empratului de a nu e4agera, de a nu irita e4cesiv pe senatorii care nuvedeau cu oc+i buni inaugurarea unei mistici teocratice, organic prielnic resuscitrii ereditii

de facto a Principatului.

En orice caz, En 11 d.3, Traian a prsit lumea muritorilor. PJn la $ august 11, el nu Eladoptase oficial pe ;adrian. Se gJndea el oare, cum crede autorul ;istoriei Auguste, s(ladopte mai degrab pe 6uristul Hi senatorul FcivilG, 2eratius Priscus, persona6 de reputaieireproHabilV 2u s(a produs niciodat o adoptare iniiat de Traian, ci doar simularea ei dectre Plotina, a6utat de Publius Acilius Attianus, prefectul pretorienilor, cum afirm uneleizvoare literare #D3, $!, 1, 1 ;ist. Aug., ;adr., 1, )%V Attianus fusese tutore al lui ;adrian,alturi de Traian. 2u vom Hti niciodat adevrul, dar ;adrian a devenit principe dup decesullui Traian&. Politica e4tern sub Traian Hi urmaHii lui

In acest domeniu, Imperiul a trecut prin mai multe faze. Dup o strategie de reluare ae4pansiunii militare, de Entreprindere a unor aciuni ofensive de amploare, sub Traian, s(arevenit la defensiv pe frontierele naturale. 3um am mai relevat, pJn En vremea lui "arcus Aurelius, frontierele Imperiului au cunoscut un calm accentuat, care a Engduit romanilor s nu se mai simt Encercuii Hi s triasc liniHtii En universul lor specific, atJt de deosebit de ceea ce se petrecea dincolo de granie. TotuHi, EncepJnd cu "arcus Aurelius Hi mai ales dup /&0 d.3,



Imperiul a trebuit s lupte permanent pe dou uriaHe fronturi. In primul rJnd Empotriva seminiilor din arbaricum, ale cror raiduri au ptruns adJnc En Imperiu, pJn la porile *omei Hi ale Atenei, pJn En Asia "ic. TotuHi romanii au perceput En continuare pe pri Hi,ulterior, pe perHi ca principalul adversar Hi rival al Imperiului. 'ricJt de frecvente Hi de suprtoare ar fi fost incursiunile barbare, romanii le(au considerat EndeobHte ca o prime6die

secundar. 7rau convinHi c vor sfJrHi prin a le stopa, prin a le 6ugula, prin diverse metode, succesiv modificate, adaptate, utilizate, En sperana c vor putea pune capt conflictelornenumrate cu arbarii 2ordului Hi ai stepelor.

Dar, En realitate, atacurile arbarilor au fost mult mai nocive, mai destabilizatoare decJtconflictele militare cu regatele Arsacizilor Hi Sassanizilor. =r Endoial, marele proiect al luiTraian a rezidat En zdrobirea prilor. Pliniu cel TJnr, cJnd afirm c gloria lui Traian rsunde la *in la 7ufrat #Pan., 1), 1%, d de fapt seama de acest plan, probabil conceput din primeleluni ale Principatului lui Traian. Ens, En prealabil, optimul principe considera necesarcucerirea Daciei. 2u vom reveni asupra pasa6ului din Amian, evocat de noi En alt subcapitol,

care sugereaz legtura dintre rzboiul pJrtie Hi cele dacice En spiritul lui Traian.

'peraiile militare Entreprinse de Traian pe *in, Enc din vremea Principatului lui 2erva,demonstreaz cJt de clare, de comple4 deliberate, erau proiectele ofensive ale Empratului. Entr(adevr aceste operaii urmreau numai consolidarea frontierei, combaterea oricror inteniiagresive ale triburilor germanice, En special ale suebilor, de a ataca spatele frontului sortit a sedesc+ide pe Dunre. "onedele epocii figureaz o FBermanie EmblJnzitG, B7*"A2IA PA3ATA, ca supus docil Imperiului #*.I.3., II, pp. /)0 /)%. =rontiera roman a fost fortificat Endeosebi En =ranconia Hi En zona aHa(numiilor agri decumates. EncJt, pre de un secol Hi 6umtate, aceast grani a fost liniHtit. Din opt legiuni cJte se aflaser cJndva acolo,

Hase sub Domiian, Traian a putut reduce fora roman de disuasiune la trei. Iar En iarna !-(!!d.3, dup terminarea campaniei de descura6are a incursiunilor germanice, Traian a Entreprinsun turneu de inspecie pe Dunre, menit nu atJt s intimideze pe Decebal #Plin., Pan., 1/, /()1$, /(0%, cJt s verifice, s consolideze capacitatea de lupt a legiunilor staionate pe Dunre5 patru En Pannonia, cinci En "oesia. Se adugau numeroase trupe au4iliare. A fost Enc+eiatconstruirea unei Hosele pe malul sudic al Dunrii, prin tierea anumitor buci de stJnc Hi susinerea acestui drum cu a6utorul unor console de lemn, fi4ate pe malul pietros #TabulaTraiana5 3.I.:., &, 1$!! -/$ >.:.S., 0-$& 7.". SmallRood, p. 1&0, nr. )1&%. *zboiuldacic a fost minuios pregtit. 2u numai prin realizarea unor importante segmente din marele

drum militar roman, care pornea de la "area 2ordului Hi a6ungea pJn Ia "area 2eagr. ' adoua Tabula Traiana, descoperit relativ recent, reliefeaz sparea unui canal lung de treiOilometri pe malul drept al Dunrii, En zona dificil navigabil, Fdatorit pericoluluicataractelorG, ' P7*I3:" 3ATA*A3TA*", pentru a asigura trecerea flotelor romane pe Dunre #Iaroslav Sasel, FTra6ans 3anal at t+e Iron BateG,




)$!

>ournal of *oman Studies, $&, 1!&, pp. -(-0%. Au fost aduse la Dunre trei legiuni de pe *in Hiau fost create dou noi legiuni, deplasate aici. S(a concentrat un efectiv de treisprezece legiuni,la care se adugau numeroase fore au4iliare. "onedele anului 1 d.3, pe care apar ictoria,

;ercule Hi "arte, ilustrau preparative propagandistice. Prete4tul nemi6locit al rzboiului trebuie s fi rezidat Entr(o incursiune real sau imaginar a unor daco(gei la sud de Dunre. Din statulma6or al campaniei lui Traian au fcut parte :icinius Sura, principalul consilier al lui Traian, prefectul pretorienilor 3laudius :ivianus, ;adrian EnsuHi, guvernatorii Blitius Agricola Hi :aberius "a4imus, diverHi generali, precum Zuadratus assus Hi :usius Zuietus, medicul3riton, genistul albus etc.

Data Enceperii primului rzboi dacic este revelat de o rugciune a =railor Arvali pentru bunaEntoarcere #reditus% a lui Traian din rzboi #7.". SmallRood, pp. 1)(l0 3.I.:., &, 00%. Seconsider EndeobHte c Traian a trecut Dunrea pe un pod de vase la :ederata #azi *ama%, En

faa oraHului iminacium, din "oesia Superior. ' a doua coloan a debarcat la Dierna #En prezent, 'rHova%. *ecent, *adu =lorescu a propus o nou FlecturG a operaiilor militareEntreprinse de Traian En acest rzboi. aza lui Traian nu s(ar situat En "oesia Superioar, ci Encea Inferioar. Traian ar fi trecut Dunrea pe la vrsarea 'ltului En marele fluviu Hi ar fi atacat prin trectoarea de la *ucr(ran. Traian nu s(a lsat En orice caz impresionat de o solie a uneicoaliii grupate En 6urul lui Decebal, care cuprindea dacii din "oldova, burii germanici Hi sarmaii ro4olani. Uinta lui Traian era comple4ul de aHezri dacice fortificate din "unii'rJHtiei. Prima Enfruntare ma6or Entre daci Hi romani s(a desfHurat la Tapae #D3, $-, -, / scena a KKI(a de pe 3olumn%. Dacii sunt EnfrJni, dar se retrag En ordine. Traian nu a pututEnc+eia campania sa pJn la sfJrHitul anului 11. 7l a iernat la Dunre. 3u toate acestea, En

iarna 1l(l/ d.3, Decebal lanseaz, cu abilitate, o diversiune sortit s slbeasc presiuneae4ercitat de romani asupra centrului regatului su. Aceast diversiune este ilustrat vag de sursele literare #Plin., 7p., 1, ), 1 Anim., &1, 0, 10 >ord., Bet., 1- etc%, dar prezentat clar de scenele KKKI(K:I de pe 3olumna lui Traian. "ase enorme de arbari, comandate dero4olanul Susagus, au trecut Dunrea Hi au invadat Dobrogea Hi ulgaria septententrionalactuale. *iposta lui Traian a fost Ens foarte +otrJt. 3u uniti din Dacia Hi detaHamente pretoriene, el zdrobeHte, En trei btlii succesive, pe sarmaii ro4olani, pe daci Hi pe aliaii lor. Dificil, Ens Hi decisiv, s(a Envederat btlia dat pe meleagurile actualului Adamclisi. En primvara Hi En vara anului 1/ d.3, Traian reia ofensiva En munii dacici. Traian utilizeaz

probabil mai multe coloane de atac. Sunt cucerite rJnd pe rJnd citadelele dacice din nord,inclusiv cea de la 3osteHti, fosta capital a dacilor. 7ste posibil ca o coloan roman,comandat de :aberius "a4imus, s fi Enaintat din "oesia prin "untenia Hi psurile din3arpai. En cele din urm coloanele romane ofensive au operat 6onciunea Hi Enving, dup obtlie crJncen, forele lui Decebal #scena :KKII(a de pe 3olumn%. Decebal cere armistiiu,En toamna anului 1/. Pacea stipula condiia de regat clientelar a Daciei, demantelareacetilor lor, predarea armamentului greu Hi cedarea unor teritorii, probabil a anatului Hi a



unor poriuni din Uara ;aegului, a 'lteniei Hi a "unteniei. Dacii urmau s renune la orice politic e4tern independent #D3, $-, !(l%. En decembrie 1/ d.3, Traian Hi(a srbtorit la *oma triumful Hi a asumat la 1 ianuarie 1& al cincilea consulat, Empreun cu :aberius "a4imus.

)9

7ugen 3izeO

Dar nici Traian Hi nici Decebal nu aveau intenia de a respecta tratatul de pace. *omanii pregtesc un nou rzboi5 Entre 1& Hi 10 d.3, Apollodor construieHte la Drobeta un pod de piatr lung de 1.1&0 metri, iar garnizoane romane sunt instalate pretutindeni, inclusiv En "oesia Inferioar. :a rJndul su, Decebal reface fortificaiile demantelate, Entreg sistemul dacic deaprare, fabric arme, duce tratative En vederea En6g+ebrii unei noi mari coaliii antiromane. 7l respinge ultimatumul roman, probabil En primele luni ale anului 10 d.3. Decebal atac

forele romane, ia prizonier pe Bnaeus Pompeius :onginus, care Ens se sinucide, Hi obine unele succese efemere. Din statul ma6or pregtit de Traian fceau parte din nou :ucius :icinius Sura,Tiberius 3laudius :ivianus, ;adrian, care comanda o legiune, Decimus Terentius Scaurianus Hialii.

En vara anului 10 d.3, Traian soseHte la Dunre. 7l trece fluviul pe podul de la Drobeta, evitun atentat Empotriva vieii sale Hi lanseaz operaii militare prudente. 7ste probabil ca ofensivamasiv s nu fi fost Entreprins decJt En primvara anului 1$ d.3. 3u o for militarconsiderabil, ale crei efective Englobau, poate, dou sute de mii de oameni, Traian Hi(adesfHurat ofensiva sub forma unui evantai alctuit din cinci ori Hase coloane. ' prim coloan

a Enaintat pe valea 3ernei, a ptruns En depresiunea ;aegului, a urcat apoi spre valea "ureHului Hi a coborJt spre Sarmizegetusa. ' a doua coloan a avansat pe valea >iului Hi prin pasul Jlcan. 9n al treilea eHalon, comandat, poate, de Traian EnsuHi, a ptruns En Transilvania prin valea 'ltului. ' a patra seciune militar a intrat En Ardeal prin trectoarea ran, pentruca al cincilea corp de lupt s atace prin pasul ratocea. 2u este imposibil ca o a Hasea coloan s fi Enaintat prin valea Miretului, ca s se infiltreze En Transilvania, folosind unul dintre psurile3arpailor 'rientali, dup ce En 10 distrusese citadela dacic de la Jtca Doamnei, din "oldova. *omanii au Enaintat rapid, Ens sistematic, recurgJnd la defriHri de pmJnt Hi lalucrri de geniu. Au fost purtate lupte sJngeroase En centrul dacic din "unii 'rHtiei. Succesivau fost ocupate citadelele de la 3osteHti ( din nou ( lidaru Hi Piatra *oHie. 9n segment

important de daci a trecut de partea romanilor. PJn la urm, En vara anului 1$ d.3, prins EncleHte de forele romane, a fost asediat capitala Iui Decebal de la Sarmizeget+usategfl,aflat la 1./ metri Enlime. *omanii au sfJrHit prin a ptrunde En cetate, care a fost completdistrus. Decebal, scpat din Encercuire, se retrage spre nord(est, unde este din nou biruit.Tezaurul dacilor este capturat #scena a 3KKKIII(a de pe 3olumn D3, $-, 1), )%. DecebalEncearc s se refugieze En 3arpaii 'rientali. A6uns din urm de un detaHament roman,comandant de Tiberius 3laudius "a4imus, Decebal se sinucide, ca s nu cad viu En mJinile



romanilor #scena a 3K:(a de pe 3olumn D3, $-, 1), &%. Au urmat numai operaii de curire#scenele 3K:III(3:II de pe 3olumn%. Dacii au trebuit s Enceteze orice rezisten. S(aconsiderat mult vreme, datorit unei diplome militare descoperite la Porolissum, c, la 11august 1$, Dacia devenise provincie roman #3.I.:., 1$, 1$ 7.". SmallRood, p. 11, nr.&))%. En realitate se pare c tranziia de la regimul de ocupaie militar la crearea provinciei

romane Dacia a survenit Entre 1$ Hi 1! d.3. Entre 1 Hi 11 d.3, la iniiativa lui TerentiusScaurianus, a fost instalat, En depresiunea ;aegului, 3olonia Dacica drept capital a noii provincii, care, sub ;adrian, se va numi 3olonia 9lpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa#3.I.:., &, 1&// 10/ 11 mai ales 1))&, pentru prima denumire a coloniei romane, populateiniial de veterani romani%. Desigur, acest oraH nu coincidea deloc cu vec+ea capital a dacilor. Decimus Terentius Scaurianus, roman din


)1

Ballia narbonez, a fost Enlocuit ca guvernator(legat de rang consular de ctre Baius Avidius 2igrinus, Entre 111 Hi 11& d.3 Provincia Hi ulterior provinciile dacice au cunoscut o dezvoltareeconomic Hi cultural rapid, mrturisit de caracterizarea ca FDacia fericitG, DA3IA =7:IK #3I:., &, 1/! )-&%.

Am sc+iat, Entr(un subcapitol anterior, rzboiul pJrtie En cursul anului 11& d.3, Traian aconcentrat zece ori c+iar unsprezece legiuni, spri6inite de substaniale fore au4iliare, de pretorieni Hi de uniti din alte legiuni. Entre 1! Hi 111 d.3, murise regele Pacorus II. En Armenia domnea fiul su A4idares, acceptat de romani. I(a urmat, ca suveran arsacid,

3+osroes, fratele lui Pacorus. Acesta, ca s calmeze frmJntrile interne, En 11&, a instalat carege al Armeniei pe Part+amasiris, fiul lui Pacorus Hi fratele lui A4idares. Astfel s(a oferit luiTraian prete4tul unui rzboi anterior minuios preparat.

Traian a a6uns la Antioc+ia la ianuarie 11) #D3, $-, 1(l-%. En primvara anului 11), romaniirecuceresc Samosata, ocupat vremelnic de pri. Traian era Ensoit de Plotina, de ;adrian Hi de Attianus, prefectul pretorienilor.

En acelaHi an 11), Traian a ocupat Armenia, pJn En var. A ane4at Armenia, transformat En provincie roman, guvernat de :ucius 3atilius Severus #3.I.:., 1, -/!1%. 7ste posibil ca unmic regat armean clientelar, atribuit lui A4idares, s fi fost meninut la poalele 3aucazului. En

continuare Traian ptrunde En "esopotamia, unde ocup 2isibis, pentru ca, En iarna 11)(l10, :usius Zuietus s Entreprind o ofensiv, care desc+idea drumul spre centrul regatului arsacid prins En cleHte #D3, $-, //(/&%. Entre martie 11) Hi ianuarie 110 fuseser cucerite teritoriiimense. EncepJnd din primvara anului 110, a fost desvJrHit cucerirea "esopotamiei,convertit En provincie roman. #D3, $-, && *uf., 1) P. StracO, 9ntersuc+ungen zur *omisc+e *eic+sprgung des zReiten >a+r+underts, Stuttgart, 1!&1,1, p. /1%. 'pinm c Enfiinarea unei atreia noi provincii romane, Assria, #*uf., / 7utr., -, / etc.% s fi avut loc abia En anul urmtor.



De fapt, En 11$ d.3, Traian a declanHat un nou Frzboi fulgerG. Traian a utilizat din nou ofensiva pe dou coloane. 9na a Enaintat de(a lungul 7ufratului, pe calea F3elor zece miiG a lui Kenop+on. 3ealalt a urmat drumul lui Ale4andru, prin Adiabene Hi Apameea, relativ aproapede Tigru. Empratul a luat comanda eHalonului Tigrului Hi a trecut prin Baugamela Hi Arbela,unde Ale4andru repurtase victorii decisive #D3, $-, /$, l(/%. A fost ocupat Hi 2inive, vec+ea

capital a asirienilor. Dup prerea noastr, la un moment dat, la nivelul actualului YirOuO, En fruntea unui eHalon de elit, Traian, trecJnd prin ;Jtra #D3, $-, /%, a strbtut En diagonal "esopotamia, ca s EntJlneasc forele romane care coborau 7ufratul. Aceast Endrzneamanevr a avut loc En aprilie ori mai 11$. A urmat ocuparea abilonului, Enainte de 6onciuneacelor dou coloane romane, care au prins En cleHte una dintre capitalele prilor, 3tesip+onul#D3, $-, /$(/-%. Dup un asediu care a durat o lun, En iulie 11$, capitala prilor a fostocupat5 romanii au capturat tronul de aur Hi pe fiica lui 3+osroes #;ist. Aug,, ;adr., 1&, - D3,$-(/-, /%. En continuare, pe Tigru, En fruntea unei flote formate din cincizeci,de corbii, Traian aavansat pJn la Bolful Persic. Aici, Traian Hi(a e4primat regretul c nu mai avea vJrsta lui

Ale4andru, ca s purcead spre India #D3, $-, /!, l(/%. Anumii aurei, btui En aceast vreme, proclam FPart+ia cuceritG PA*T;IA 3APTA #P. StracO, p. //) 7.". SmallRood, p. &!, nr.)!%. 7ntuziasmul la *oma era delirant, dar, cJnd s(a

Entors la abilon, En octombrie 11$ d.3, Traian a fost confruntat cu dubla rscoal a iudeilor Hia mesopotamienilor. De altfel el n(a avut rgazul s fureasc o nou provincie En abilonia,deocamdat teritoriu ocupat numai din punct de vedere militar.

Artele plastice Hi ar+itectura comport un FboomG remarcabil, desigur, mai ales sub Antonini Hi sub Severi, dar Hi ulterior, En plin anar+ie militar Hi En timpul Principatului lui Aurelian.'portunitile prile6uite de victoriile militare strlucite ale lui Traian au oferit un teren bogat,

mnos, ar+itecilor Hi artiHtilor plastici. Pe de alt parte, se constat o Enrudire clar curesurgena clasicismului, Enc din vremea =lavienilor, cu aHa(numitul al doilea clasicism literar. Artele Antoninilor Hi ale succesorilor acestora sunt dominate de cultul demnitii, al severitiitematicii, dar Hi al FscriituriiG, al ec+ilibrului auster, al simetriei clasicizante. Endeosebi subTraian, dar Hi mai tJrziu, este e4altat patriotismul, celebrarea valorilor romane, promovareaaHa(numitului +omo *omanus. Paul Petit afirma c se impunea En artele plastice Hi Enar+itectur o sintez Entre clasicism Hi o art ple(beian(italic. In realitate, ceea ce ilustrul savant francez definea ca art plebeian(italic traducea revalorizarea unui Enc bogat filone4presionist. In plus, acest e4presionism italic era e4ploatat de artiHti dependeni de aticismul

ar+aizant Hi de cel de al doilea neo(terism, dezvoltate, pJn la ocuparea statutului privilegiat, Ena doua parte a secolului al II(lea Hi En veacul subsecvent, de ctre aceste curente literar(estetice. De altfel mrturii de aticism ar+aizant e4presionizant pot fi reperate c+iar En epoca lui Traian. *adu =lorescu a identificat En arta sculptorilor trofeului de la Adamclisi, ridicat sub Traian, Encinstea zdrobirii diversiunii moesiene din 1/ d.3, dou maniere diferite. 9na supl, abil, decitributar clasicismului, Hi o a doua mai simpl, mai rudimentar. =r Endoial, dup opinianoastr, aceast manier nerafinat poate fi atribuit stJngciei unora dintre sculptori. 3u



toate acestea ea poate da seam Hi de tendine intenionale de a utiliza un aticism ar+aizante4presionist. En orice caz Traian a fost un constructor deosebit de performant Hi un stimulator alartelor plastice de mare anvergur. Ali principi i(au urmat e4emplul.

En secolul al II(lea d.3, sculptura comport o e4pansiune notabil de pregnant. Stilul

sculptorilor, mai fidel mentalitii Hi propagandei oficiale decJt cel al pictorilor, traducecutarea severitii, scrupulozitii, uneori fastidioase. Se dezvolt trei Hcoli de sculptur5 ceadin Atena, cea din Asia "ic Hi cea din *oma. :a Atena se manifest o tendin spre idealizare, pe cJnd un FrealismG viguros, cJteodat somptuos, foarte te+nic, prevaleaz En Asia "ic iar la *oma se realizeaz ilustrarea minuioas, veridic, a detaliilor. Apollodor din Damasc, subTraian, prezideaz truda sculptorilor, printre care se distinge "arcus 9lpius 'restes. Tonul solemn se con6ug cu miHcarea simpl, verosimil, de pe basoreliefurile arcului de la enevent Hi de pe alte sculpturi. irtuozitatea caracterizeaz arta sculptorilor provinciali, care privilegiaz stilul narativ continuu. Iconografia imperial aliaz idealizarea verismului. 7stecazul numeroaselor reprezentri sculptate ale lui "arcus Aurelius, mai sus prezentate.

En secolul al II(lea prosper Hi muzica. 2umrul instrumentiHtilor Hi cJntreilor sporeHte, pecJnd orga devine element indispensabil al muzicii veacului. :a banc+ete se inserau de regul Himomente muzicale. Pictura atest obedien limitat fa de tendinele clasicismului, ca Hi gust pentru revalorizarea ar+aizrii, a vestigiilor :aiului primitiv. AtJt En pictur, cJt Hi En sculptur, se profileaz, dup epoca lui Traian, En special dup Antoninus Pius, En locul reproduceriioarecum fidele a naturii Hi a oamenilor, de vocaie FmimeticG, o simplificare a regulilor perspectivei empirice, direcionate spre o sc+ematizare a aceleiaHi perspective, care nu a aprut,cum consider unii neHtiutori, mult mai tJrziu, En veacuri apropiate de al nostru. Sub impactulaticismului ar+aizant Hi al sedimentelor e4presioniste, s(a cristalizat un antinaturalism, cum El

caracterizeaz [ves *oman, care nu arta lumea cum aprea oamenilor, ci altfel, En funcie deviziunea interioar a artiHtilor. AceHtia o figurau pe dou ori trei planuri. Perspectiva eraFaplatizatG. Sacrificiul condus de "arcus Aurelius, care ni s(a conservat la *oma, desc+idecalea unei noi construcii pictural(sculpturale a lumii, care ani+ila viziunea raionalist(naturalist, En folosul unei noi figurri mistice, cone4e progresului religiilor orientale. =iguraredestinat s celebreze relaia special Entre om Hi factorul transcendent. Astfel omul este evocatca centrul creaiei divine. 3um vom constata En capitolul urmtor, aceast nou art, parialdetaHat de clasicism Hi tributar unui e4presionism FpopularG, En orice caz tradiional, vamarca de asemenea arta creHtin. Totodat, Enc En secolul al II(lea d.3, a emers moda

sarcofagelor FbiograficeG, care reprezentau faptele considerate strlucite ale celor ce se aflau Enele. Inspiraia suetonian a acestor sarcofage este manifest. 7a a favorizat e4pansiuneabiografiei literare din secolele al IlI(lea Hi al I(lea d.3.

2umrul construciilor efectuate sau monitorizate de Traian este foarte ridicat. 7le ilustreaztendinele estetice ale epocii spre ec+ilibru Hi monumentalitate, propaganda insistent En favoarea mreiei, severitii austere, patriotismului fervent. 3onstructorii dau seama de gustul simplitii elegante, al proporiilor temeinic calculate, al puritii viguroase, al utilizrii



6udicioase a spaiului. 7i ilustreaz aspiraia spre fluidizarea ar+itecturii, spre armonieriguroas, spre cutezan. 3a ar+itect, Traian El foloseHte En primul rJnd pe Apollodor din Damasc, artist plurivalent, consilier cultural \ Hi nu numai \ al su #D3, $!, ), 1%. TotuHi Hi penumeroHi alii, precum Baius Iulius :acer, constructorul podului de la Alcantara din ;ispania#3.I.:., /, 0!%, pe "ustius, clditor al multor temple Hi edificii din Italia #Plin., 7p., !, &!%, Hi pe

ar+itectul lui Domiian, adic *abirius #"art., , 0$ 1, 1%. 3ele mai cunoscute Hi maiimportante construcii ale lui Traian sunt =orul, ce Ei poart numele, neEndoielnic cel mairelevant for imperial, 3olumna, Enlat En mi6locul acestuia, Hi TJrgul lui Traian. Dar optimul principe a Enlat sau restaurat numeroase alte cldiri Hi edificii, En Italia Hi En provincii, inclusiv podul de la Drobeta Hi monumentul citat mai sus de la Adamclisi. En subcapitolul consacrat luiTraian, am consemnat cele mai importante realizri ar+itectonice ale epocii optimului principe.

Activitatea din domeniul construciilor este substanial Endatorat progreselor te+nologiceromane. Am artat, En capitolul anterior, c secolul I d.3. a fost marcat de inovaii te+nologicerelevante. Dar romanii nu Envederau interes pentru e4ploatarea lor eficient. 3um reliefeaz

[ves *oman, nu a e4istat un Ar+imede roman. 3onstruciile navale de vase de tona6 apreciabil,lrgirile ingenioase ale porturilor evideniaz totuHi geniul te+nic roman. Sursele antice s(aureferit la refuzul lui espasian de a utiliza maHini de ridicare a materialelor de construcii. MitotuHi ele

au fost utilizate. EndeobHte s(au perfecionat, mai cu seam sub Traian Hi succesorii lui, te+nicilede construcii. 3reHte rolul bolilor, dezvoltarea Enclzirii cldirilor datorit unui performant sistem de FcalorifereG #+pocaustele%, Entrebuinarea FcimentuluiG roman Hi a te+niciiapeductelor. :ungi conducte de plumb serveau apeductelor din ;ispanii Hi din Ballii.9rbanismul Antoninilor, Severilor Hi al lui Aurelian nu s(ar fi putut dezvolta fr spri6inul unei

te+nologii performante, c+iar dac relativ utilizate sub nivelul oportunitilor oferite de ea. Ammenionat En alt subcapitol c Apollodor a construit pentru Traian la *oma dou arcuri detriumf, un 'deon Hi un sistem ingenios de terme. Aceste terme, foarte elegante, se ridicau peversant de colin, fiind e4puse puternic la soare. Encperile sortite Enclzirii Hi serviciilor au fost plasate En subterane. En porticul lu4oaselor terme se afiHau documente oficiale Hi se desfHurauactiviti febrile #3.I.:., $, -$ -$- 10, /-! /!0 /!!%. 3onstrucia lor s(a realizat Enanii 1)(l! d.3. Au fost cldite Hi alte terme mai puin somptuoase, T+ermae Suranae. Acestebi publice purtau numele principalului consilier al Empratului, adic al lui Sura #D3, $-, 10 Aur. ict., 3aes., 1&, - 7pic, 1&, $%. Totodat Traian a dispus restaurarea Hi amplificarea

"arelui 3irc din *oma, 3ircus "a4imus, Hi a diverselor edificii ridicate sub Domiian, cldireade noi temple, En Entreaga Italie s(a furit o performant reea de apeducte, poduri, Hosele, porturi noi sau rea(mena6ate. 9n celebru arc de triumf, destinat glorificrii prestaiilor militareale Empratului, a fost edificat la enevent. En toate provinciile s(a construit masiv. De pild,Enc En 1 d.3, En 2umidia, la T+amugadi, a fost Enlat un somptuos arc de triumf #I.:.S.,$-)1%. Am menionat mai sus trofeul de la Adamclisi Hi splendidul pod de la Drobeta, construitde Apollodor.



'pera de constructor Entreprins la iniiativa lui Traian va furniza Antoninilor Hi altor Empraiun strlucit prototip, un glorios e4emplu. Desigur, aceast politic urbanistic includea oanumit doz de megalomanie. En condiiile En care, c+iar sub Traian, e4istau numeroHi oameni sraci, afectai de inflaie. Iuvenal semnaleaz e4istena discrepanelor sociale, fr s se referela strategia urbanistic. En orice caz, cea mai cunoscut realizare ar+itectonic a lui Traian o

constituie 3olumna, ridicat sub conducerea lui Apollodor. 3olumna Traiana prezint, din punctul de vedere al glorificrii lui Traian, Ens Hi al unei relatri, care se voia relativ e4act, filmul grandios al rzboaielor dacice. Analogia cu cinematograful modern nu este deloc+azardat. Alain "ic+el a susinut c fresca istoric alctuit de Tacit reprezint o ripostantitriumfal fa de filmul 3olumnei. Termenii acestei antilogii pot fi inversai. 3olumna pare ada replica antitetic scrierilor lui Tacit Hi Iuvenal, parc, sugerm noi, ca o completare, multdezvoltat, a consideraiilor, ele Ensele mai ales e4altante, enunate de Pliniu cel TJnr.

Sanpetru

Statul dac, Empiesurat, nu a mai putut rezista noului atac, deHi dacii, En frunte cu regele lor Decebal #fig. /%, Hi(au aprat eroic libertatea.. En vara anului 1$, Dacia a fost transformat En provincie roman.

Interpretrile contradictorii emise En legtur cu monumentul triumfal, sub raport genetic Hicronologic, cu implicaii asupra diferitelor aspecte ce se dega6 din aceast oper #demiurgic,ar+itectural, stilistic, etnografic, artistic% oblig la o abordare concret istoric a

Empre6urrilor En care a fost elaborat proiectul, coroborat eu datele obiective culese din teren,

de pe locul unde a fost Enlat monumentul.

Perioada ce trebuie s ne rein atenia este cea dintre primvara anului 11 e.n. ) #/0

martie% Hi iarna anului 1! e.n. $ #1 decembrie%, cel dintEi marcEnd cu apro4imaie Enceputul

primului rzboi dacic, cellalt indicEnd Enlarea monumentului triumfal de la Adamclisi.

:rgirea cadrului cronologic se impune, deoarece En cEmpul nostru vizual intr toatemonumentele romane de pe dealul Adamclisi, altarul, tumulul #GmausoleulG% Hi monumentultriumfal, apreciate diferit de muli cercettori din punct de vedere cronologic, constructiv etc.

$fig. % %. Pregtirile de rzboi ale romanilor pe linia Dunrii sub conducerea direct aEmpratului Traian au necesitat mobilizarea Hi concentrarea unor imense for.e materiale Hiumane a

cror desfHurare a constituit un uriaH preludiu la cucerirea Daciei.

Din Panegiri#f9l lui Plinius cel TEnr rzbate atmosfera febril a pregtirilor armatei



conduse de Empratul Traian ]. "arile lucrri de construcii militare , ca reconstruirea dru(ului strategic roman de pe malul Dunrii, abaterea apelor fluviului En albia vec+e En zona

Porilor de =ier Hi ridicarea podului de piatr peste Dunre, au angrenat un numrimpresionant de ar+iteci, ingineri Hi te+nicieni, concentrai la Dunre din porunca Empratului,

avEnd En fruntea lor pe cei mai de seam Envai ai vremii din Empria roman cu preocupridin cele mai felurite, rspunzEnd Ens tuturor necesitilor practice ale pregtirii Hi duceriirzboiului.

3 Entr(adevr romanii au concentrat la Dunre, Entre !-(10 c.n., tot ce avea mai

bun Imperiul roman sub raportul specialiHtilor En lucrri de geniu, ne putem Encredina odat

mai mult din fragmentele lucrrii gromaticului albus, a6unse pEn la noi. 7l a fost nevoit

s(Hi Entrerup munca la cartea la care lucra, supunEndu(se poruncii Empratului, spre a participa En campania de cucerire a Daciei - la efectuarea msurtorilor pentru ridicarea planurilor

castrelor, podurilor Hi la calcularea albiei cursurilor de ap Hi a Enlimii munilor, cele din

mm constituind tot atEtea obstacole ce trebuia s fie depHite En cursul luptelor din Dacia.

Din lucrarea Poliorceiica a lui Apollodor din Damasc, rezult c Hi acesta a luat parte En

persoan la pregtirile de rzboi Hi campaniile lui Traian de la Dunrea de >os Empreun cu

viitorul Emprat ;adrian !^ 3unoscEnd perioadele de timp En care s(au e4ecutat marile lucrri sus(amintite dintre !!(10 e.n., se poate aprecia c Apollodor se afla la Dunre Hi En

timpul campaniei din "oesia din 11 e.n.

DeHi nu dispunem de o dovad peremtorie care ar putea s ne Endrepteasc s legm denumele su Hi proiectul monumentelor romane de pe dealul de lEng Tropaeum Traiani,

socotim c se poate atribui marelui ar+itect Hi inginer militar aproape cu certitudine paternitatca proiectului. 7ste drept c Encercri En acest sens s(au mai fcut, Ens prerile sEnt Hi

astzi Emprite En aceast privin Hi tocmai de aceea socotim c este necesar s zbovim

puin asupra acestui aspect. 3redem c nu greHim dac admitem c prezena lui Apollodor

En zona 3ataractelor Dunrii, pc malul sudic #iar dup Enceperea ostilitilor Hi pe cellalt%,

se impunea cel puin En acele perioade En care Empratul Traian s(a aflat aici, deci EncepEnd

din anul !-. Plinius cel TEnr relateaz despre Hederea Empratului En vreme de iarn la



Dunre Enainte de izbucnirea primului rzboi dacie, probabil En !-(!!. Prezena lui

Apollodor En zona Porilor de =ier nu era cerut numai de construirea podului de piatr fle

+t Drobeta, ci Hi de celelalte mari lucrri efectuate Enainte de anul 1&, Hi a cror dat

ne este asigurati: epigrafic5 refacerea drumului roman spat En stEnc la 3azane, En anul 1,

Hi abaterea apelor fluviului pentru curirea albiei de stEnci, din anul 11. Aceste operaii sEnt

cone4e Hi fr cea din urm, mai alef), nu era posibil studierea albiei pentru baterea pilonilor podului. st.e greu de crezu: cit 5Restc proiecte 5m fost e4ecutate fr participarea sa direct,dac nu cumva ar trebui sit aflmitcm ciG: Apollodor 5t fost dirigintele tuturor acestor

mari lucrri.

&n lumina e'punerii, monumentul reprezint nu numai o lucrare strbun Enc+inat faptelor de

arme, ci Hi un sRmmum al gEndirii Htiinifice a epocii, aplicat la arta construciilor,

ce reflect cunoHtinele romanilor despre terenurile de fundaie, En cazul de fa despre loess,

fapt ce e4plic construirea trotuarului de beton, cEt Hi priceperea lor En alegerea materialelor de

construcie, .dozarca Hi compoziia betonului de legtur En raport cu sarcina &!, Hi alte

cunoHtine din domeniul amintit ce Hi(au gsit aplicarea En construirea monumentului .

Te+nica de construcie a monumentului triumfal, zidrie uscat din blocuri mari de talie

fin tiate, lucrate cu o precizie uluitoare Hi perfect asamblate #solidarizate cu agrafe%, e4istent

En Italia, aminteHte, dac inem seam Hi de tendina _ spre colosal a apareia6ului culminant

la trofeu Hi iltatuile ce(l Encon6urau, de aceeaHi te+nic a tierii, Hi a, punerii En oper, de predilecia, pentru colosa,l din Persia,, Siria Hi =enicia, ce se constat Hi En epoca imperialroman

En secolul I e.n. Hi En cele urmtoare )/ En inuturile din 'rient cucerite de romani, ca Siria,

=enicia Hi Africa

(a monumentul triumfal de la Adamclisi, paramentul este lucrat &n te)nica opus *uadratum + 3%fr mortar, de cea mai bun tradiic greceasc, emplectonul fiind doar &n te)nica

neao- roman, opera caementicia.

#e altfel, monumentul &nc)ide &n sine o mulime de &nelesuri, ce ni se dezvluie treptat,&ncredinate de cei ce "au durat, cluzii fiind de ideea ve-niciei construciei, a-a de



caracteristic spiritului antic, prezent -i &n lucrarea lui /itruvius + % 0

#e-i se mai pstreaz doar pe o &nlime de %3,+5 m fa de cea iniial, socotit a fi

fost de circa 31 m, monumentul las -i acum o impresie cople-itoare privitorului, cum e -i

firesc de altfel, pentru operele *uae supersunt. , dmpre care am amintit, -i cu care se afl �i &nrelaie geometric direct.

# up toate datele de care di2punem , monumentul triumfal apare ca o crea ie a epocii

lui raian . 4onstatarea &ussi nu este suficient ri este ncce�ar a cut�( &n imperiu sursele

de inspiraie concrete ce a u . dus la realiza rea aces tei forme -i nu a a lteia , de a determina.

apoi ce6( ce ine de aportul propriuzis al �trtistului, partea de origi%nlitate a creaiei.

int de descifrat mai apoi 2i modul cum a fost proiectat, &n funcie 7.e 4t8l inele -i problemelece le ridica un astfel de monumen t triumfal , pomind mai &nt&i de la stabilirea formei -i,

&n func ie de aceasta, a9ung&nd la alctuirea compoziiei sub aspectul compunerii -i ordonrii

ciclului narativ, elemente eseniale cerute 7.e semnificaia mesa9ului ce urma s fie transmis

generaiilor de privitori .

rebuie s mrturi:im e, &ntr un anumit sens, aceasttt operaie este difi;2il deoarece

&nseamn , &n fond, o &ncercare ele a ptrunde g&ndurile acelui mare� ar)itect al lumii vec)i,

risc&nd a fi, totodat , 2i o ten ta ti< d;8 reconst.ituin0 a unui procps de ereaic la aproape dou

milenii distan.

P&n acum problema : ton un=ntului triumfa l de la Adamelisi a fost abordat din anul lliteung)imi de vederr, ;>um ar fi, de pild, rub as pectul cutri lor febrile de analogiiiconografice, ornamentale !li st.ilistiee, pentru o mai bun -i ;lt8finitiv fi'are eronologic, dat

fiind controver2a iniia t de Adolf "i?mt=ngl;�r privind datarea. 6u au lipsit totu-i nici

inve2tigaiile privind lat nm ar)itectural, &nstt acestt0 cfort mi, iiiad indreptate unilatera l

s pre lm urirea datelor crunologice -i flubordona te :Pmi9locit acestui scop, au avut drept

eon2?lecin fireasc estomparea procesulu i demiurgic . @sp&ndirea aproa p;> general aformelor

% r)itecturale &n imperiu ce se gst8@4 reunite &n monumentul triumfal de la Adamclisi nu &ng



d uie cutarea unui prototip, dup cum au &ncercat unii cercettori, &no2i\ nu e'clude deloc

a )andonarca oricrei eutl?i �i apropi;?l?i de unelt� tipuri de monumente sa u de pria.r)itee

% urale ee ar fi putut avea o pondrrP n::?;? &n ela)ont r;8a compozi iei monumentale 7.e laA;lamelisi.

7n ar)i tect cum a fo@t. cel ee a t?laborat proieetul monumentului triumfal de la ?l?ropaeum

?l? ra )l!ni cuno�tea aproape toatP monumentele de seam e')tentc &n vremea sa 2 orientale,

"!"?Pte-ti -i romane din regiunpa .2\"t8diteranei . 4omple'ita tea operei ce u rma rti fie &nfptuit

5 .?

===.cimec.ronul putea limita la un singur model de inspiraie. Pentru aceasta era necesar o sintetizare

a elementelor ar)itecturale cunoscute.

&n c&mpul su vizual erau prezente construciile monumentale de la @oma, de pe /ia

Appia, coasta Mrii ireniene -i din alte pri, nu numai monumentele elenistice din iria,

Asia %\"ic, Africa sau Brecia, de pild.

#esf-urarea registrelor narative -i iconografice, -i construirea soclului pentru susinerea

greutii colosale a statuii din v&rf au necesitat o proiectare &n Ceta9eC de la bun &nceput,

ceea ce a dus la realizarea unei construcii impuntoare de +D m diametru la baz -i cu

o &nlime apropiat.

#e reinut c A. Eurt=ngler considera alternana diferitelor Ceta9eC ale construciilor

de la ropaeum -i (a urbie, de form cilindric, poligonal, patrulater etc., ca o e'presie

a g&ndirii elenistice &n arta construciilor %. &n spri9inul teoriilor sale se referea la Ea.rul din

Ale'andria ridicat &ntre 3DD FGD &.e.n., pstrat &n forma originar p&n la sf&r-itul secolului

al /"""lea e.n., care se compunea din 3 eta9e 2 un turn ptrat, altul octogonal, surmontat la

r&ndul su de unul circular cu acoperi- conic F0 "nterpretarea &n @ine poate fi parial acceptat,&m nu &n sensul folo2irii ei pentru plasarea, cronologic a monumentului triumfal de la



ropaeum raiani &n anul FH &.e.n., ci dimpotriv &n %DH e.n.

4u aceast datare, interpretarea amintit capt alte dimensiuni -i @cmnifica.ii, deoarece

nu ne aflm &n faa unei opere de concepie elenistic realizat &n secolul " &.e.n . , ci a uneia

de "a &nceputul vee2tcului al lilea, e.u . , ueei aproape )t un secol -i 9umtate distan. e&nd practic elenismul $clasic nu mai e'ista .

Monumentul triumfal de la Adamclisi ar fi deci mai degrab o e'presie . a tradiiei elenistice camonument gigantic de art roman din epoca lui raian. #ealtfel s&nt -i alte

elemente, de ordin te)nic, &n afar de configuraia ar)itectural, care converg &n aceast

direcie.

pre deosebire de alte monumente antice, &nlimea mare Ceta9atC a const.ruciei -i alternana

prilor ar)itecturale nu au servit doar scopului te)nicoconstructiv -i e'presiei ar)itectonice aansamblului, ci au slu9it -i la &ntruc)iparea succesiv -i gradual a ideii romane

de triumf 2 victoria, nara.t plastic &n registrul metopelor, supunerea celor &nvin-i amplificat,

&n imaginile sculptate pe merloane, culmin&nd cu triumful concretizat prin trofeul cu arme

din v&rf ce &ncununa monumentul.

#edicaia, cuprindea, &n puine cuvinte, sub trofeu ceea ce era povestit prin dltuirea

&n piatr 2 faptele de arme ale &mpratului -i armatei, ocrotit de zeul principal militar %\fars7ltor cruia &i era &nc)inat monumentul, idee ce e'prima de fapt programul ideologic al

&ntregii lucrri.

#ac privim monumentul triumfal sub aspectul vrilor ar)itecturale componente, baza

circular, trtmburul cilindric, baza )e'agonal eta9at -i trofeul, putem spune c toate acestea,luate separat, se gsesc &n repertoriul ar)itecturii romane din secolul " e.n . -i c nu

sa recurs direct &n elaborarea formei ar)itecturale de ansamblu la un t.ip primar, elenistic

de pild.

4)iar -i )aza circular, cu trepte de 9ur &mpre9ur $Irepis greceasc, intrase de9a de mult

&n ar)itectura roman monumental . /itruvius a dedicat un capitol special templelor cusubasment rotund 3, cu trepte de 9ur &mpre9 ur.



. Br. ocilescu desemna corpul cilindric cu Cacoperi- C tronconic al munumentului $&n care

includea gre-it -i treptele d rept tumulus 10 #esigur c avea & n vedere o &nrudire amonumentului? &u privina acestei pri ar)itecturale cu monumentele funerare cu tamburcilindric -i

merla tur din "talia. Adolf E7J>t=an gler cuta a.propieri sub raport ar)itectmal numai &n

epoca republican -i augustee &ntre monumentele funerare cu corp cil indric din @oma -i alte

localit.i de pe coast 2 monumentul 4aeciliei Metella $fig. F3, cel a.J lui J/"unatius Plancus de

la Baeta,, monumentul fu nerar al Plautiilor de pe �ribru, precum �i &n monumentul de la /illa

Patrizi din @oma, cel de la Ealerii -i altele, de pe /ia Appia, G.

&n privina corpului cilindric -i a crenela9ului, ropaeum ra iani este mai a propia t de

monumentele din "talia dec&t de cele din Orien t. #e aceea, pentru forma corpului cilindric cu

l8alustrad crenelat -i acoperi- conic, nu se poate trimite la monumentele elenistice ca surs

de inspiraie $ Arsinoienonul din amot)race, turnurile rotunde ale ora-ului Pe%>ga H saumonumentul lui Attalos " a.l Pergamului , amintind de victoria lui asupra galailor $sf&r-itul

secolu,lui al """lea & .e.n . %D 0 ipul de monument cu tambur cilindric, cu baz, de asemenea,

circular, surmontat de tm grup statuar, ca s ne referim doar la cel amintit &n urm, suferise &n

decursul vremurilor o evoluie sensibil $monumentul de la (a urbie st mrturie & nace�(sens �i este greu de crezut c ar)itectul recurgea numai la tipuri primare ca �urs de

inspiraie, l:&nd la o parte formele ulterioare, dezvoltate, ale monumentelor fie de tipcomemorativ $trofeu, fie de caracter fun�rar, numai ca s 9ustifice &nlocuirea podiumului cu

lm� pis elenistic. rebuie s admitem c ar)itectul antic opera de la suma -i &nlimea cuno-

tinelor epocii sale -i &i ;?l?a liber alegerea &n g&ndirea �i elaborarea formelor &n plsmuirea

ace�8iui mre monument -i nu vedem ce element "ar fi put ut determina s @e cantoneze

&ntrun regionalism &ngust, practic necoufonn cu spiritul de larg cuprindere al epocii, &n

alegerea celor mai potrivite forme de ar)itectur, a c.ror combinare, la care se adugau rezolvricu totul noi, s% duc &n final la ceea ce vedem -i astzi cu oc)ii no-tri c a putut realiza.

#e aceea, limitarea la alegerea formelor pentru monumentul triumfal numai la domeniul

monumentelor comemorative, privind faptele de arme �i nu -i la cele de tip funerar sau



dt0 alt gen, nu poate constitui un argument valabil.

4?ea dea treia component ar)itectural a monumentului de la Adamclisi, baza )e'agonal a:uprastrueturii, $0ompur. ;lin dou 4?la9e, are corespondente num6oa:e &n monument.de

poligonalc din "talia. #esigur c & n t n0 mo% mmentelc create &nc din epoca el6listic erauunele

de plan poligonal, mai precis ottogonale sau )e'agonalc, luate fie &u &ntregul lor, fie av&nd

doar o parte a ansamblului lor ar)itectural de aceas:i form.

7n prcim element de referin pentru monumentul de la Adamclisi este trofeul lui

Angu2,tni?l din Alpi, (a urbic, &nl at nu departe de coasta Mrii l\?"editcrane &n anul 1 K

&.e.n., ea urmare a victoriilor obinute asupra neamurilor din Alpi $Bentes Alpinae devictae

enumerate &n dedici%ie, cunoscnt. &n &ntregime dup Plinius. #in inserip.ia dedicatorio sau

pstrat l2L fragment;0.Or, tocma i acest lucru e , t e sublin iat d e J ulel2i Eonnige eare consideri2?t c partea principali2?t a monu mentului ele la Ada mclisi $ de la t repte &n sus ar reproduceformele ar)itecturale susamintite de la (a m>bie, mai a les c autorul amintit atri buie -i alte ident iti monumentului triumfal dobrogean cu cel monegasc $ piramid, o baz )e'agonal, Fcaptivi , egalitatea &nlimii tamburului cilinclric $ i nclusiv treptele cu cea a llprastructurii$ inclu%3iv trofeul , care nu corespund rea litii %10 #e unde rezult c &n reconsti tuirea priisuperioare

a trofeului din Alpi a fost atras de a.r)itectura rnonumentului de. la \.da mcli �i. 7u punctasupra cruia merit &nc s struim este cel presupus de J ules Pormigl?, al

asemuri i celor dou monumente &n privina piedestalului )e'agonal ce susinea statuile din

v&rf, deoarece pentru a tic -i piramid sau gsit totu-i suficiente blocuri, respectiv gradene,

spre a af?igura reconstituirea lor grafic, iar deosebirea fa de monumentul de la Adamclisi

e2te l?\?il)0n t. Pentru baza )c'agonal ce suporta stat uia lui Augustus -i ale celor doi capti<i

&ngcnune)iai, lucrmile nu par a fi la fel de simple.

#in soclul , circular &n partea de 9 os al bazei Cl='agonaleC de la (a urbie $care &n partea l u i&nalt este un poligon cu %G laturi , sau descoperit dou blocuri %G0 Ad&ncimea diferit a)locurilor de soclu rmase arat c traseul fetelor posterioare era neregulat neav&nd deci

rosi a r) i tectural, ci doar constructiv. otu-i traseul feelor posterioare ar genera un )e'agon .



relmic s subliniem &ns c spre a putea fi comparat cu baza )e'agonal eta9at de la

Ada melisi, soclul statuilor trofeului din Alpi %H trebuie privit, de asemenea, &n &ntregul su, de

la piramid p&n la captivi. 4onsiderat astfel, piedestalul nu era )e'agonal, deoarece la baz

era poligonal cu %G laturi &n partea mai &nalt, dup care urma &n reconstituire o asiz tot poligona)% ;>u %F laturi -i abia mai sus soelul reconstituit cpta forma prismatic )e'agonal

&m2% de aspect diferit, cu 2emicoloane la colturi, &n =rme ce la Adamclisi, baza )e'agonal

an0 pila�t ri .

#esigur c fi'area statuilor eelor doi eaptivi &ngenunc)ia.i -i alternana formelor ar)i

tecl uraI eta9ate $ - i ri tmul cereau o baz pol igonal, )e'agonal sus, la ( a urbie. ste curios

tot u82i faptul e prin tre eele 3 DDD de fragn=nte ale trofeului ;l in Alpi nu sa pstrat n icimear

%.mul ;lin aceast presupus baz )e'agonal.

O a �emnare trebuie s admitem &n compozi.ia de ansamblu, &ns nu se poate considera

c pm tea 2mperioar a monumentului de la Adamcl isi ar reprezenta o copie dup (a ur)ie�%%0

%\"ai aI2 e e'istau la @oma -i &n a lte pr i ale "taliei, dup cum am spu2., monument e din

epoca l u i Augustus -i 6 t?ro, e u tambur eilindrie , acoperi� conic -i balustradiCt crenelatiCteare u u

s e &nl &ln;?-te la cel din Alpi. #in l?O": 0i;lerentP!e e'pusi? rezult e uiti ast8m.narea soclurilor ;lt0

la suprastructurile celor dou monumente triumfale , din Alpi -i de la ropaeum, nu a fo�2t

demonstrat.

Nn sf&r-it, tropaionul, ultima parte ar)itectural a monumentului triumfal de la Adamclisi, ce

surmonta baza )e'agonal superioar era a-a de rsp&ndit -i standardizat &n secolul % e. n .,

&n imperiu, &nc&t constituie o preluare Cdea gataC , dup cum neo dovedesc reprezentrile

sale sculpturale, numismatice sau de pe camee -i geme. Aici ar)itectul proiectant nu a interven iteu vreo inovaie. i nici &n privina grupului statuar cel &ncon9ura, e'istent, de asemenea,



-i la alte trofee, &ntre care -i la cel din Alpi. #eci la Adamclisi la monumentul de triumf &nt&lnimo concepie ar)itectural original, &n care cele patru pri ar)itecturale $forma sa ar)itecturalnefiind o copie dup un prototip reprezint tot at&tea surse diferite de inspira.ie din

ar)i tPctura monumental roman 2 baza cireular cu trepte de 9ur &mpre9ur, dup templele

romane

cu astfel de subasment, tamburul cilindric cu balustrad erenelat de la monumentele funerare dea cest fel de la @oma -i &mpre9urimi, baza )e'agonal eta9at a suprastructurii reamintind de altemonumente funerare romane $nltarelc poligonale -i, &n sf&r-it,, trofeul cu grupul

statuar a-a de rsp&ndit &n arta monumental roman.

#ac privim monumentul triumfal nu numai dup prile aparente, ci includem &n consideraiilenoastre -i pilonul ptrat din blocuri de talie din emplecton, luat &ns &mpreun cu

baza eta9at )e'agonal cel surmonta, inclusiv trofeul din v&rf, atunci pilonul nu mai apare

doar ca o soluie te)nic, a-a cum este de fapt, ci reproduce o form ar)itectural monumentalroman , pc cea a turnurilor rectangulare fie cu trofeu &n v&rf, din Ballia, de pe /alea "screi,

fie cu rost funerar ca Comba di eroneC $fig. FK de la Agrigento din icilia F%0

Astfel privit, monumentul de la Adamclisi apare ca o &mbinare, din proiect , a dou

tipuri de monumente romane 2 a turnului rectangular -i a celui cu corp cilindric de tipulmonumentelor funerare din @oma -i &mpre9urimi, de pe coast. 4eea ce ar fi o dovad &n plus

relevant, pentru originalitatea creaiei -i inventivitatea ar)itectului din vec)ime, &n cutare denoi soluii pentru elaborarea formei ar)itecturale la ropaeum % aiani.

Nn concluzie, se poate spune c nu numai decoraia monumentului, ci -i prile ar)itectonice s&ntrezultatul dezvoltrii istorice a formelor respective, deci romane, -i c ar)itectul

an tic nu a recurs la modelele mai vec)i, elenistice, &n elaborarea compoziiei de ansamblu FF0

otu-i este clar c la baza proiectului st concepia de tradiie elenistic, ce dezvluie faptul

c demiurgul a aparinut unei &nalte -coli ce-i trgea seva din Orient.

Proiectul. 4ercetrile &ntreprinse de noi la monument &n %HKD -i %HK3, la trepte -i fundaie,

neau &ngduit s facem observaii ar)eologice precise, ce constituie un solid punct de plecare

pentru studierea ar)itecturii construciei. 7rm&nd aceast cale am a9uns &n cele din urm la



identificarea tramei modulare a monumentului triumfal. Nnainte de a trece la calcululdimensiunilor monumentului -i la relevarea corecturilor ce se impun pe alocuri &n plan -ielevaie,

inem s aducem unele precizri &n legtur cu modulul, care este &ntradevr cel e'primat de

numrul K $K picioare romane, egal cu distana dintre a'ele pila-trilor considerat ca numr

perfect &n antic)itate -i pentru c numrul de K picioare e'prima msura corpului omenesc,

idee clar e'pus de /itruvius F30 #e remarcat faptul, nu lipsit de semnificaie, c &nlimea deti pieioan0 roma%= $ % ,11+� m ;?;? rt8prezent a &n armat a ronmu &n epoca imperial msuraetalon

pentru talia unui 'ol;lat roman din legiu n i F+, corespunde cu unitatea modular amonumen(ului

de la Adamelisi.

Plasaren. median a metopelor &n ace@t c.az, dac se confin=?i , ar pute l fi arlm), doar ca fiind

fcut &n timpul e'ecuiei lucrrilor, &n lipsa maestmlui, deci aparin&nd construciei, ca o abaterede la proiect $fig. 2JO . Ob2ervm c$t patul de egalizarc cu pietri� putea, s lipseasc.

#e altfel verticala emplectonului &n spatele paramt8ntului nu se mai pstreaz. @ itmul de baz

perimetra.l modular utilizat la planul monum entului &n proiect p&n la soclul pta9ului inferior

al bazei )e'agona le a fost de HK , 1K, 1F, 1D, BK, F , 2i+ , +Q, % G module. "nscrip.i;t suna astfel 2 C (u i l\larte @.zbuntorul, Nmpratul 7aesar, fiul divinului 6erva,

6erva raian, Augm2tul, &nvingtoral germanilor, &nvingtorul dacilor, marele preot, $av&nd puterea de tribun pentru a R"""a $oar, imperator pentm a /"oar, 4Ollsul pentru a /oar, prinas "n genul :OPA/2\l 4O6A4:A / ", cum a

propus milia #oruiuSoil, op. cit., p. F%+. Pentru reconstituirea de la r. H propus de noi, vezi"( H FDD

$per regnum #ecebali regis #acorum de la :eliopolis

$SaalbeI.

31 @onald Tme, op. cit., p. FK 33 idem, (atomus,

RR" " ", %HK+, +, p. 155 151.

1 %



===.cimec.ro

tele patriei, dup ce a &nvins armata lui #ecebal, a regelui dacilor a &nc)inat trofeul, fiind >U . . .�

. . . guvernator imperial de rang pretorianC .Ea d e proiect $reconstituit realizarea inscrip,iei de ctrP lapicizi sa fcut e u l7lele

abateri privind spaierea cadrului, inclu�iv mrimea literelor �i a intervalelor -i a-ezarea

rindurilor. Astfel la e'emplarul % al inscripiei $oeilescu, " de la 7ltori nu a mai &neput

la marginea lespezii -i nici nu a mai fost spa.t. &nlimea primelor trei r&nduri gravate pe

p)ttr corespunde cu cert din proiect $31 F!,K �i F1 , cm , &ncep&nd &ns cu r&ndul patru

&nlimea literelor este mai mic, %G, iar la r&ndul %D de %2 cm. Pc piatr, r&ndul %% nua9ungea &n nici un caz p&n la marginea lespezii, ei se oprea la douit treimi din lungime,

deoarece dup litera S, @ingura din rinrlul %D p@tra t, p&n la marginea plcii s&nt FD cm

f.r ca s mmeze <reo liter, iar sub ac>.east liter e@te, de asemenea, l?lpaiu liber, pc piatriCt

pe %K em &nlime nefiind gravat nimic. e poate aprecia c lapicidul a inv4?nat. te'tul r&ntlurilor %D �i %%, &n r&ndul %D trec&nd titlul funciei, contrar uzanelor, &naintea :umdui guvernatorului,al crui cognomen se termina la ablativ &n 3G0

(a fragmentul, unicul rmas, din e';0mpla.rul F al inscripiei, @e observ abateri -i &n

privina mrimii literelor fa de cele core@pumtoare din e'emplarul %, c&t -i fa de&ncadrarea te'tului pe r&nduri. Ea de e'emplarul %, r&ndul G se &nc)eie cu R@O"/, iar la

e'emplarul F urmeaz litera #, de la #OSA(", dup noi. #eci o neconcorrlan. -i &n lungi

mea r&ndurilor.

5. P@ P4"/A ivlOJ?\ 7 M 67(7J

Am vzut care f8Nllt t raseele regulatoare ale eunstrueiei. Ru mai puti: important este

2i mesa9ul emoional al ar)itecturii monumeutului, edificiul urm&nd s fie vzut at&t

&n mi-care, c&t -i &n oprire, :pectatorul apropiin;lu�e de monmnent �i oprinduse la diferite

dis tane.



7rmeaz deci s deslu2im �i acest raport dinamic dintre Om $pri<itor -i Monument,subordonat criteriului e!?ltetic, &n cadrul legilor perspectivei ca viziune. #esigur c ar)itectul carea &ntocm it proiectul monnmentului $noi eredem c Apollodor din #amasc a observat&ndeaproape legile perspcetivei, a-a cum a fost definit, numai cu ceva mai mult de un secol&nainte de

vremea sa, de ctre ar)itectul <itruvim Pollio "?"7) numele de ,,scenografieC. Acesta, referindnsc la prile ar)itl�cturii , spunea 2 C# e asemenea, sc�.mografia este sc)ia faadei -i a pr

,ilor laterale vzute descresc&nd, cn toate liniile convergente spre un punct de fug. oate

acestea se dob&ndesc prin meditaie -i invenie 3HC . &nainte de toate alegerea amplasamentului aavut o &nsemntate dec)iv, conform acelora-i precepte at&t pentru vederea trofeului

rlin deprtare, c&t -i de aproape, nemi9locit +D0 Punctul de pe dealul, unde a fost ridimttmomtmentul triumfal, reprezint cota +% cea mai &nalt din zon., deci poziia dominant asupra

reJipfului din 9ur 2t fol?lt :ta)i)t en precdere.

#ae avem &n vedere cadru l , atu%%ci putem spune c sa alt0s ea loc de amplasare un

tp�an de:e)is, net\Rist&nd vreun elen=nt. impr;?9nr, natural sau o construcie, care s%concureze &n &nlime sau s &mpiedice cuprinderea monumentului cu privirea dintro parte sau

alta. 'iGtena tumulului spre nord, situat la distan de GD m, suficient de mare, a crui &nl

ime aproape c nu dep-ea 1 m, nu putea eonstitui un obstacol &n c&mpul vizual al privitorului.

#inspre sud, e:t -i vest oc)iul nu mai &nt&lnea altce<a, &n afar de monument, dec&tlinia orizontului. #at fiind c monumentul a fost proiectat ca o construcie ma@iv., ca un

corp tOlid, plin, care nu punea di4?ci probl eme de organizare �i de proporii pentru un spaiu

interior, 4?fectele plastice urmrite 2i satisfaeia e228tetic ce urma a fi dob&nrlit se concentrau

e'clusiv la e'terior. Eiind proiectat &ntrun ansamblu de monumente care nul &ncadrau,

av&nd doar un raport de vecintate cu ele, &ns precis, este adevrat, cadrul &ncon9urtor &l

forma doar peisa9ul natural ceea ce sporea ponderea specific a utilizrii spaiului -i luminii.

ub acest aspect, ar)itectul din vec)ime sa aflat nesting)erit, dispun&nd de aceste elementef.m.2dt lll.$?l l l 2l l ;8, pra.etic nelimit;tt, cel dint&i nefiindmrginit, dup cum am 'pu', dec&t de

"mu m i=nt ul ui roat, iar cel deal doilea de apmml �i rsrit ul soarelui, in timpul r.ilei trofeul i i i n d din plin lum inat. su) diferite ung)iuri de razele ce se revrsau din f0rugul so2m>lui



pc �> >r u l C?$?: i n .

%8 l i P fiind proporiile impuntoare ale const mciei, sub rlportul bazei �i lni7imii, �i

ad&V!$>inll?2? c&mpului vizual practic nelimitat, problemele de acomodare pentru > oc)iul

pri vit oml n i nu @e puneau pentru o distan mai mic de %K m. St�te interesant de remarcat,

�i fa p t u l t re)uie subliniat, c aceast limit ma'im acceptat de -tiina ar)itecturii modeme

con�, puV l$le eu 5+ picioare roma ne, adic !l module &n cazul monumentului de la Adamelisi

$%ll,Sfi?lG " n dup cum limita la care mai este posibil acomodarea pentru oc)iul normn le2o.te

foarl$? n p%>upiat de D,FH51 m $un picior roman , &n cazul dat .% WK dintrun modul, FD F.? cm,

fiin d in $� 9mca, noas tr limit2t de 9os acceptat a acomodrii pentru oc)i % F 0

#Xt�2 a vem &n vedere nu numai ad&ncimea, ci -i &ntinderea c&mpului vizual, constati?$ m

c 2i in aceast privin monumentul triumfal roman de "a Adamclifii se &nmtdreaz , spre a

rea liz % e n prinderea &ntregului volum -i a peisa9ul ui, &n limitele preceptelor moderne %%i sub

rapcnt

X

ul nng)iular &n su2 de +tD, &n 9os de K5Y, &n lturi de 1DY, deci %+DY &n pri + 3.

% %% ar)itectura zilelor noastn� a foilt adoptat -i principiul antic, verificat &ndelung in practiciC?t , al distanelor proporionale dintre observator -i &nl,imca monumentului, n til ir.a t -i&n

evul lll�!lin. pre a fi bine cuprins &n c&mpul de viziune clan% cn volumel;? .ale cumpoupnt;? ,

dil?t?m t 2t )% care trebuie s se afle observatorul fa de mon ument urmeaz s�t fie pg,l l cu

&n% n0i t u l &Sil!imii lui, dup ce mrti &nt&i :a sczut &n lime�t mi9locie a omului din&n2\Jtimea

total a monumentului u .

N n t?(tzul trofeului de l a Adamcli�8i eu &nlimea de 31,FK m , se scade &n!in=n oiutt!ui,



care ;>uill;>ide cu modulul $%,11+F m, se a9 unge la 3,lH m care &nmul it cu 23 d�l % DK,l1m

$fig. 2�F . Acrast deprtan0, egal eu % rei &nlimi, mai puin trPptele, corespund;8 cn 23KD

pieio;% n? romane sau KD de modult? 2a u dP dou ori baza construciei p&n ) marginiletrotuarului . Aceasta este deprtarea de la care trebuie privit monumentul triumfal spre a fi bine

vzut &n cadrul su &ncon9urtor, care aici coincide cu peisa9 ul natural. J9a o distan de

1D,GG m de monument egal cu F+D picioare romane sau +D de module, c&mpul de viziune

este, de asemenea, clar, &ns cu o restr&ngere a peisa9ului . #eprtarea aceasta ar corespunde cu

de dou ori &nlimea monumentului . &n cazul &n care privitorul se afl la 33,+H m distan

de m onument $%FD picioare romane egal FD module, ceea ce ar coincide cu &nlimea sa $minus

treptt8le , atunci @ar observa bine, &ns succesiv, doar detaliile construciei . reptele

monnmcutului nu intr &n c&mpul vizual, deoarece se consider c privirea este &ndreptati2?t

orizon tal, paralel cu pm&ntul, spre zare.

dintre corni- -i soclul bazei superioare )e'agonale, &n condiii de viziune foart e elar -i foarte

precis. Pe de alt parte, oc)iul trebuia s perceap la aceast distan di�tinct litereleinscripiei.

Aceasta &nseamn c privitorul aflat la F%,3D m de parament pc direcia laturilor )e'agonale cu inscripie al crui centru era la F3,D1 m &nlime $di2otan de la care puuctul

de vedere $O fiind la 3H,D1 m $ %3F picioare romane sau FF module o putea vedea -i citi

destul de clar, fr dificultate sub un ung)i de 3DY fa de planul vizual orizontal. #e la FK m

deprtare de prima treapt &ns, inscrip.ia sar vedea clar sub un tmg)i de FKY, iar de la

3F m sub un ung)i foarte bun de FFY.

# eprtarea ma'im de la care se mai putea &nelege binP t e'tul poate fi considerat &ndoitulacestei distane, deci K+ m $F%K picioare romane. "nscripia un se vedea dec&t

de la marginea trotuarului, deci de la %F,F+ m deprtare de parament, cci verticala paramentului$cu merlonul &mpiedica perceperea de la o deprtare mai mic. &ns monumentul triumfal avea -iun registru decorativiconografie, format uin 2mccesiunile mcrloaneparapete



-i metopepila-tri cu frize &ncadratoare, ce trebuia urmrit de ctre vizitator spre a fi &neles pedeplin -i &n detalii, de la o alt deprtare convena)il oc)iului, &n care desc)iderea c&mpului deviziune clar s fie raportat nu la &nlimea total, cci ar fi un nonsens, ci la

&nlimea paramentului +50 &n acest caz, la o desc)idere a ung)iului conului vizual de 5FY,

privitorul sar afla la o deprtare de paramentul monumentului de %+,%H m egal cu +G pieioare

romane sau G module, incidena razei vizuale principale fiinu la FKY.

ub ung)iul de FKY, direcia privirii observatorului se poate fi'a ueci e�clusiv asupra

registrelor de merloaneparapete -i de metopepila-tri lZi frize $incluz&nd evident -i eomi-a

cu lei, d&nd ocol monumentului de la nord la vest, la mic distan. de marginea trotuarului

circular care putea servi drept g)idcontur &n teren .

6eam referit aici numai la &mbri-area monumentului cu privire;% &n &ntregime;% lui sau

doar a prii decorative iconografice, &ns este evident c el poate fi vzut din multe alte

ung)iuri &n privina prilor principale de ar)itectur componente $treptele, tamlmrul c:indric,&nvelitoarea cu solzi, bazele )e'agonale, din care una purttoare a insciipiei pe dou

fee, -i trofeul sau numai al elementelor sale $soclul, corni-a , coronamentul de merloane eu

captivi &n relief etc. &n afara canoanelor perspectivei.

#esigur c urmrirea cu privirea a c&te unui registru presupune -i mi-carea capului &nsus -i &n 9os. @egula &ntreitului &nlimii $minus mai &nt&i statura omului, de %,11 m nu se

poate aplica aici de pild pentru coronament +K, ce se afl la cea %% m &nlime cu partea

superioar, deoarece nu este vorba de perceperea vizual optim a merlonului ca element de

ar)iteetur, ci de deslu-irea iconografiei4riteriile ce au servit &n proiect la stabilirea punctului de plecare al naraiunii plastiel? a mt8

topelor au fost 2 a'ul monumentului -i fatada principal $&n funcie -i de orientan20a trofeu

lui , locul de amplasare a dedicaiei $&n dublu e'emplar, punctul de pornire al desf-urrii

bilaterale a frizei inferioare -i cel al coronamentului crenelat, ce &ncepea cn un merlon. "n func

ie -i de itinerarul de pieton de la altar la tmnul -i de aci la monument, aciunea i'tori@it

pc metope &ncepea la nord -i nu la @ud. Odat precizat &nceputul dt8sf-urrii, &n continuare "l;?



vom referi la aspectele interne ale ela)orrii registrului narativ.rPa spaiului de@tinat fiecrei metopl?, &nl imea -i limpa a fo't. astfd alea@ &nc&t

s a@igure perceperea foarte clar a aciunii figurate, de ctre piCivitorul aflat "n. anumit e dis

t ant;?, problem despre care am tratat &n capitolul precedent.e pa.re c, dispun&nd ele o 'upra.fa2l, dP e'primare narativ pla'tieiCt d e ![ m F repartizat il

pc o lungime perimetral, de H28,GG m, deci raportat la spatiul e'istent, foarte mare, ar)itec>tul

a trebuit @ rpzol<e, -i trebuie s recunoa�tem c a fcut ac;0't lucru eu ingeniozitatP,

problema unor efecte de fug, negatin0, ce apreau &n mo;l fin0'e ;l in urmrirea eu privin>a

a succefiiunii imaginilor pe un &neon9ur a-a de mare, de aproapl? % DD m , ef6>te 2� porite dP

2mprafa.a conve' a )tmburulu i . Prin &mprirea registrului &n -a'P :l0gmente egap 2;a realizat o compartimentare armonic av&nd cele -a:l? metopc cu &mpratul raian ea punet.ee)eit

de

CoprireC �i de centrare a aciunii totodat $uneori &n dublu sens , ce;?a ce modera alunecarea

privi rii datorat semmlui uniform -i continuu %le la st&nga "a dreapta, arepntuat dup rmn

'a spus de mer@ul naraiunii pe rotund.

Proced&nduse &n acest fel sa a9uns la o &mbinare fericit a, @copului politie de prezentan0

a &mpratului ca figur central $el fiind �i eomandantul 2mprem, partieipant la btlie a

&ntregii naraiuni, cu necesitii;� de ordin per'pectiv -i plast ic de realizare a suitei narative

pentru obinerea eft8etpor plaQticc �i e't$0ti4l? dorite &mpiP;lic&n cluse astfel o CalunecareC a

ritmulu i .

6araiunea fiind astfel conceput, cu n= t o p;? central;?, rit mul eompozi ional ;>'te a rmon)> ,

eontinuu �i discontinuu totodat, fr &ntreruJ=ri sau uniformitate, prin gruparea JL "?Ni;?�as;0

spgmen te, av&nd ra v&rf imagistic persoana &mpratului $fig. .%2 ++.

#oar &ntrun caz pe una din cele �a'e metope CimperialeC % &n scena. atacnlui cavale

riei romane, artistul a trebuit s fac loc unei reprezentri neautentice, simbolice, a &mpra



tului, sub forma ur=i st.atui ecvefitre, ca s evi t e prezentarea acestuia clare la lupta cavaleriei,

% Maria A lc'antlrcs;>u. #ac i a , 2.; . . 0 R R " " " . : l1!l. p .

r;>prezcntat impra t u l raian. cceft cD nu ar fi corespmt� .fapldur, pl� de o parte,

$X>.unfut?lJ(Ntuluse in2 , pe de alt parte, caracterului ecvestru al aciunii romanilor J9u acestsegment. 4elelalte cinci reprezentri ale per@oanei &mpratului &n &mpre9urrile istorisite pefiecare din aceste metope trebuie considerate

ca veridice. 4a atare, din compoziia metopei nr. K se desprinde un dublu aspect., ca aciune -iiconografie. Pe de o parte, repr$zentarea ecvestr cu clcarea CbarbaruluiC &n picioarele caluluiavea o mulime de analogii &n arta provincial roman $�i &n numismatie, &ndeosebi pereliefuri funerare ale celor ce au slu9it &n cavalerie, pe stele de la 7in, #unre �i din

alte pri ale imperiului F0

Pe de alt parte, &n cazul dat sa inut seama de autenticitatea trsturilor somatice �i

n le eo'tumului lupttorului CbarbarC &nfi-at ca &n btlia ce sa dat &n zona 6icopolis nd

l'trum .

#eci nu sa recurs la o imagine neutr 28au strin de eveniment, ci sa copiat doar

tipul de reprezentare &n ansamblu, datele, autentice ca iconogra.fie, &nseriinduse &n fmecesim=an=topelor cu totul firesc. i &n cazul persoanei &mpratului sau respectat, ca -i &n ed

amintit, caracteristicile de costum -i de ornament ale epocii &ns, relieful fiind mcinat de

<rcme, &n dreptul capului nu se mai pot recunoa-te trsturile c)ipului lui raian, ca si?t pu

tem vedea &n ce msur au fost observate sau deformate de dltuitor.

rebuie subliniat -i faptul c artistul a operat selectiv &n bun msur &n clalOrafefl.

compoziiei, pstr&nd sau ls&nd la o parte a@pecte e�eniale uin realitatea btliilor $�e mmau�

fie istorisite &n piatr. i aceasta, probabil, din nevoia de a &nltura o serie de dificnlti?i.i ee

rezult;m firesc din cadml limitat al metopelor, strict compartimentate, ceea ce ar fi du� la

&ng)csnire -i c)iar la confuzii &n subiectul narat at&t pentru a.rtizanul pietrar, c&t �i apoi pl?ll

tru privitor. 6umai astfel se poate e'plica eliminarea din compor.iie a participrii cavaleriei

sarmate aliat a lui #ecebal $-i a celei dace, care nu apare nicieri &n cursul ace�tor mari



btlii, de-i este e'clus s nu fi participat.

7n atac la sud de #un2\rc, &n tt0%>itoriu roman , este de J:0$>n0r.u( %=ntrn acPle t impmi J2% rit

contigente de cavalerie. #ealtfel, referirile unor istorici autici s&nt clare pentru participan02t

sarmailor la luptele diu l\"ocsia "nferior, cu referire spcciali?( la 6icopolis ad "strum a. #e

asemenea, pomenirea de ctre Plinius cel &nr a unui -ef cu nume de l?l?zonan sarmatie,

usagus, &n legtur cu capturarea unui sclav al guvernatorului %\?"oesiei "nferior, (aberius

l\fa'imus, cu prile9ul acestor lupte este pe deplin asigurat +0 i scenele de pe 4olumn o

atcst, dup cum am vzut.

#eci lsarea &n afara co.mpoziiei regi�trului de metope a clrimii dacosarmate se e'plici?(

din motive de economie de spaiu, deoarece, practic, nu ar fi &ncput pe metope clrei romani

-i CbarbariC fa &n fai?t, iar &ng)esuirea lor ar fi fost e'cesiv &n c&mpul metopelor -i ar fi

r i dicat probleme de claritate -i de perspectiv pentru me-terii sculptori &n piatr care, pentru

eei ce au lucrat la ?l?ropaeum raiani, ar fi fost poate aproape de nerezolvat. a operat dec i

d e la bun &nceput aceast simplificare. #e aici decurge un alt fapt esenial 2 c sarmaii nu s&nt

int re neamurile din barbaricum reprezentate pe metope, ace-tia fiind contigente de cavaleril?.

#e aiei �i spaiul larg acordat pedestra-ilor de alt neam, &ndeosebi germanilor suebi

$in� -i dacilor, -i %mmitrul mare al acestora &n naratea btliei. 4)iar -i lupttorii daci apar &n

co�tumul lor @pceific abia &n scenele de la sf&r-it alb compoziiei, ca prizonieri -i mai ales pc

l l lcrloane. /om vedea mai 9os, dac indivizi din neamul sarmatic apar sau nu &n reprezent

rile de pc merloane.

#eci &n economia compozi.ici apa.re &n trei segmente $din K numa,i &nfruntarea dintre

armata romau $eavaleria &n segmentul ", infanteria &n segmentele """ -i / -i pedestrimca

n0gelui #eecbal �i a aliailor si, suebi, dup cum urmeaz 2 ". "ure-ul cavaleriei romane -i

lupta cu infa,nteria """. (upta infanteriei romane la -es cu pedestrimea /. (upta infanteriei

pc &nlimi -i &n pdure. 4eea ce reprezint 9umtate din c&mpul compoziional.



#ou segmente cuprind doar reprezentri ale tmor uniti ale armatei romane 2 "". Pregtireaataeului infauteriPi romane "/. Adlocuiunca adresat infanteriei victorioase dup,

lupt. Nn ultimul segment, /"., upunerea populaiei &nvinse cu tot avutul ci -i conducerea prizonierilor de rzboi &n faa &mpratului. Nn afar de un captiv de neam germanie $metopa +1,

&n celelalte metope vedem doar prizonieri daci $metopele +5 -i +K. Nn segmentul i/, alocuiuneactre armata roman victorioas, nici cavaleria roman nu mai apare de-i a participat la

lupt, av&nd un rol &nsemnat, dup cum se vede din segmentul ". i aici desigur, sa operat

o simplificare &nc din procesul ue creaie al compoziiei, deoarece clreii trebuia s apar

descleca9 cu caii de cpl8tru, ceea ce ar fi complicat 22cllia -i reprezcntarc2.( figuralr(.

Alctuirea cDlor -ase pri ale campaniei -i a sf&r-itului ei, prin capturarea sau predarea

celor &nvin-i, din c&te nou meiope, fiec2(re segment av&nd c&te o metop central CimperialC ,

rspundea, totodat, -i necesitilor cerute de simetrie 2 &n st&nga -i &n dreapl2% fiecrei motope

cu &mpratul, c&te patru mctope, toate cu subiect asemntor, asigurau individualizarea celor

-ase mari scene &n cadrul ciclului nl%rativ pe tambur.

emml accentuat spre dreapta, din sPgmentul " $atacul c2=aleriei, apare de9a atenuat &n

cel deal doilea unde e'ist, par,ial, -i unele &ntoarceri spre st&nga ale trupei spre persoana

&mpratului, &n partea a doua a secvmei %% arative $metopele %5, %%, +D -i %3.

Nn segmentul """, sennll de la st&nga la dreapta nu mai este accentuat ca &n primul, acolo

unde, &n special, cai -i clrei apar rt0prezentni numai din profil. Aci este mai mult sugerat

prin plasarea soldailor romani atac&nd din st&nga, &n parte &n atitudini de semiprofil, sau cu

unele &ntoarceri, &n alte cazuri unul din combatan�i apare din semiprofil, iar ceilali din fa.

vident c &n acest segment, fiind o lupt &n desf-urare 22ensul fa de &mprat $metopa 33

este unic, &ntoarcerile cu faa spre &mprat s&nt e'cluse din motive lesne de &neles, soldaii fiind

cu totul anga9ai &n lupti%. Nn aceast secven, &mpratul trebuie considerat ca privind

lupta, ce se d la -es, de undev2( de pe un loc mai &nalt.. ratarea staturii &mpratului, mai

mic dec&t a ad9utantului &n compoziia de pe . metopa F1, sar putea e'plica printro stare



de fapt prea bine cunoscut de toi -i ar fi un indiciu, totodat al respectrii stricte de ctre

me-terii dltuitori a sc)ielor maestrului. i ar fi, &n acela-i timp, un element &n plus care ar

pleda pentru realismul situaiilor -i imag)tilor.

4orectarea desf�urrii 2,en:ului &n c'ce@ de "n, stinga la dreapta s�a fcut din llroiect

-i prin intercalarea unor metope CimperialeC &n care &mpratul e.2te reprezentat din fa $-i

persona ele cel &nsoesc, vezi metopa . %D sau invers, de la dreapta la st&nga $metopele F1

-i 3H. n segmentul "/, orientarea general a compoziiei este bine&neles tot de la st&nga la

dreapta, &ns la unele metope persona9ele s&nt &nfi-ate din semiprofil $metopele %+,3G, +F,

+3, iar &ntrun caz $metopa FG de l2( dreapta la st&nga. "ntenia artistului de a releva elemente

riguros e'acte se observ &ndeosebi &n segmentul "/, unde pe unele metope apar militari romanide talie &nalt $metopa %+, &n vreme ce pe o alt metop $+F s&nt mai scunzi.

Aceast idee apare clar e'primat &n c&mpul metopei +F unde s&nt reprezentai doar doi militari,iar loc era destul p&n su la c)enar. Acest fapt este evident, iar din regulamentele armatt0iromane se -tie ce importan a,vea talia drept criteriu pentru recrutare &n ierar)ia diferiteloruniti ale armatei. #eci sa cutat a se evidenia participarea unor uniti militare de

rang diferit.

#ac p&n acum pitorescul era suplinit prin dinamica aciunii, a atitudinilor -i prin diver

�2itatea c)ipurilor -i costumelor combatanilor, &ndeosebi ale celor din barbaricum, &nsegmentul

/ apar -i imagini cu totul deosebite ce &nvioreaz -i mai mult compoziia -i o elibereaz, &ntrun

fel, de o anumit not de uniformitate, militreasc, s zicem. Nn afar de faptul c se

sc)imb -i cadrul &n care are loc noua btlie, pe &nlimi -i &n pdure, de at8t dat, ineditul

situa,iilor -i comple'itatea lor &nvlm-eli, cderi spectaculoase de CbarbariC goi uci-i

de pe &nlimi $metopele F+, 3+ sau lupta &n pdure dintre pedestra-ii romani -i arca-ii

CbarbariC ascun-i &n arbori $metopa 3%, ca -i introducerea vegetaiei de pdure &n c&mpul

aciunii $metopa 3F s&nt tot at&tea elemente care, luate fiecare &n parte sau cumulate,

ridic nivelul compoziiei prin varietate -i noutate. &ri partea a doua a acestui segment,compoziia capt o nou not de varietaCte prin mutarea centrului de greutate al luptei &n tabra



de care, unde &nt&lnim, pentru prima oar nu numai lupttorii d2(ci -i suebi, ci -i familiile lor,

femei -i copii. Aici tragismul situaiilor este dea dreptul impresionant -i latura ad&nc omeneascrzbate cu putere din crunta -i ultima &ncle-taredefore dintreromani -i daci $aliai cu suebi.

ablourile s&nt strbtute de un puternic realism $metopele 35, 3K, 31. 4arele cu familiileCbarbareC, conduse de lupttori, aduc o not� aparte, inedit, &n aceast btlie. >

egmentul /", ultimul, aduce o :cdere treptat a ritmului compoziiei, care a atim

punctul culminant sub raportul dinamicii -i comple'itii aciunii &n cel precedent. ".upta sa

sf&r-it prin &nfr&ngerea, cu greu a dacilor -i aliailor lor de ctre romani.

ranziia spre situaia de &ncetare a s&ngerosului conflict se face printro compoziie simpl$ metopa FH, luarea unui CbarbarC ca prizonier de ctre un soldat roman , fapt ce anun

capturarpa -i supunerea celor &nvin-i cu tot avutul lor.

Nn c&mpul compoziiei s&nt introduse iar-i elemente noi, unele c)iar de pitoresc, cum este

reprezentarea turmelor de oi -i capre de pe metopa G, semnific&nd avutul celor &nvin-i, sau

apariia iar-i a carelor cu familii CbarbareC $ brbai, femei -i copii cu bunuri &n ldie a-ezate pc car, cer&nd supunere. A disprut din compoziie &ns violena, luptele &ncet&nd.

@itmul furtuno@ -i crescind , scade deci, compoziia mctopelor &n final capt un alt a:peet

prin &nfi-area unor scene pa-nice. Acum apar pentru prima oar animale de trac.im=.#e-i perec)ea de boi este figurat printrunul singur &n primplan, ca -i roile carului dealtfel$ metopa H, relieful este reu-it -i imaginea brbatului, ce m&n boii merg&nd pe 9o@ pe l&ng

car, aminte-te aspecte rustice, pa-nice.

Apare vdit faptul c artistul a inut seama sau a prevzut dificultatea e'ecuiei reliefurilor, probabil din lips de realizatori care s poat transpune &n piatr sc)iele sale la nivelul artisticcerut, superior, � mlic, am putea spune, -i de aceea se pare c a oferit din

capul locului c)iar din proiect soluii de simplificare a compoziiei registrului de metope. i2lte

aproape @igur c sc)iele ofereau aceste elemente simplificate, artistul oper&nd o reducere a

prii figurale &n seciune longitudinal, acolo unde era posibil. Acest lucru, &n afar de

situaia amintit, se conl2ltat -i la carul de pe metopa 35, unde s&nt figurate ntunai roile

din dreapta, sau pe metopele % -i F cu clrei, unde a fost sculptat numai c&te un picior,



cel drept. Pentru alte detalii de acest fel nu se mai poate afirma cu certitudine, de pild, &n

cazul metopei G, unde picioarele dindrt ale apului din dreapta nu au mai fo2t e'ecuta te.#esigur s&nt -i scpri sau negli9ene ale me-terilor pietrari care nu au dus p&n la

capt detaliile unor imagini sc)iate &n CcaieteC . 6araiunea se &nc)eie, ca s revenim la cele spuile mai &nainte, printro desen..-tl>re

de ritm, &ns deloc forat, ce corespunde noii situaii create &n conte'tul de Cpacificare C .

Prezentarea prizonierilor daci -i suebi, legai &n lanuri c u m&inile l a spate, face o impre:ie

profund, prin fizionomia, costumele -i mai ale@ prin inuta lor m&ndr $metopele +5, +K, +1.

#eci -i &n final, compoziia capt o culoare cu totul aparte. #ou metopc aduc compozi

iei varietate -i senintate, demne de un final dup aceast crunt -i s&ngeroas2l, ciocnire, printrecerea prin fa� &mpratului a celor supu-i prin lupt 2 a dadlor, brba i -i ferMi, unele cu

prunci &n brate, ceea ce ar &nsemna pacea -i &mpcarea $metopa +H sau, &n ali termeni,instaurarea acelei

CPa' @omanaC &n noile inuturi cucerite dup o d&rz rezistcn. pentru ap

rarea libertii .

6u -tim, bnuim doar, subiectele metopelor lips, &n numr de 5 iconografi�t lor n e

scap cu totul din pcate. (s&nd l a o parte aci uni &ntregi - i simplific&nd p e aloemi &n

c&mpul compoziional, artistul a reu-it s transmit posterit,ii naraiunea realist -i riguros

e'primat a marilor lupte ce sau da t pe meleagurile sudd unrene &ntre romani -i daci $�i

alia.ii lor prin intermediul m&inilor, nu &ntotdeauna &ndem&naticc &ns energice ale me-terilor

pietrari. @emarcm &n compoziie e'agerarea virtuii militare romane. pre deo2?lebire de

4olumn, unde romanii apar totu-i &n dificultate, aici, &n c&mpul metopelor, un roman

se lupt cu F 3 adversari -i c)iar &i doboar. Nns altarul de alturi, eu aproape % DDD militariromani czui &n lupt, contrazice modul de desf-urare astfel narat in piatr. Pe 4olumn ,

&n campania din l\"oesia "nferior $scenele RRR" R(, se disting trei btlii. 7na &ntre cavaleriaroman -i clreii catafractari, o a doua &ntre cavaleria roman spri9init de infanterie

cu armata dac la o tabr de care, -i o a treia btlie, cr&ncen, &ntre pedestrimea roman



-i cea dac. Pe monumentul triumfal de la Adamclisi lipse-te complet cea dint&i $ de la 6icopolisad "strum, iar cea dea doua a fost trecut la sf&r-itul btliei de la ropaeum

raiani $ fr reprezentarea cavaleriei ca o lupt de urmrire. &n sc)imb, apare &n plus fa

de 4olumn o lupt de cavalerie -i de infanterie la -es, care a premers desigur lupta de latabra de care tot dintre 6icopolis ad "strum -i ropaeum raiani. A treia btlie, de pe

4olumn, ce sa dat la Adamclisi, este pe metopele dobrogene cea de pe &nlimi -i din pdure.

. Astfel, sa a9uns ca blocul de parapet % -i mcrlonul % s fie

considerate eronat ca &nceput al succesiunii br&ului de merloaneparapete &ntrun punct situa t

la FKDY %%?, %+C $/ / 10 #e fapt, dup cum sa spus, nu se cunoa-te raza de cdere

de pe monument a nici unei piese componente a balustradei crenelate fie ea bloc de ,para%=tsau merlon.

#eci punctul de plecare al merloanelor G se mai poate stabili in&nd &ndeosebi seama dl?

principiile de simetric, fa de cel al metopelor ce pornea de la nord la vest -i &n continuare. e poate considera c desf-urarea merloanelor &ncepea &n partea opus, de la sud spn0

est $fig. +5 . #esf-urarea bilateral a frizei inferioare nu poate fi stabilit dec&t tot &n fune

ie de cea a metopelor, blocul de friz cu acant &nflorit fiind la nord $", iar cel cu vas 2i

porumbei &nc)eind registrul la sud $RR/"".

Ooronamentul era &mbogit cu %3 lei de piatr H , ce se aflau &n raport de % 2 F fa de S=rloane,a-ezai ec)idistant cu rolul de 9g)iab pentru scurgerea apei de ploaie de pe acoperi2 .

"9egtura se fcea printro eav metalic ce unea capul gurit al leului de blocul de parapet

corespunztor prevzut cu orificiu &n acest scop. 7nii lei erau cu capul spre st&nga, al.ii spn0

dreapta %D0

#e-i reprezint piese a-ezate, nezidite, leii de piatr se &ncadrau totu2i armonios & n

m>)itectonica monumentului at&t prin forma lor, de-i e'ecuia este realizat la nivelul arteiconnme provinciale romane, c&t -i prin plasarea lor pe corni- &n faa coronamentului, sporind

efectul decorativ prin 9ocul de umbre -i lumini ziua, c&nd sub soarele arztor dinainte -i d;>

dupamiaz Cei &nsufleeau cornicea rotund cu umbrele lorC dup e'presia lui ocilescu % % 0



O priveli-te neobi-nuit trebuie s fi oferit monumentul -i noaptea, sub razele lunii. &nalt

-i mre, cu trofeul -i statuile colosale &n v&rf, trebuie c aprea ca o fantasm &n faa 8;0

u t m i trector &nt&rziat, pe c&mpul gol, cu reliefurile ;�r&ncenei btlii -i cu prizoniPrii lPga i

liP;> l pa ci, pzii &n lini-tea nopii doar de leii a-f?r.a,i roat, de9ur&mpre9ur pc eot>ni2 .

ocilescu nu a gsit cuvinte potrivite p6ltl?ll forma -i e'ecuia lor u - i n ie i pentru ;l ispu

llt8rea &n ansamblul ar)itectural , g@indo dizgraioas. &n realitate, aceste piese erau sufi$?ie8n%

adaptate scopului prin form -i e'ecuie artistic, c&t -i func,ional ca piese de decor ar)itcet ma l

$%%%% numai sub aspect utilitar de mare efect, plasate pe corni- &n faa balustradei, &mbog

ind astfel &n c)ip fericit eompoziia eoronameu tului . B&nllindune la apartenena l?t ll i ;?ii 2 %

l�t>amurilor din barbaricu m cu care sau &nfmntat romanii pc c&mpul de lnp t il , figmate r= " "";?

t o p$0le -i merloanele monumentului de la Adamclisi , trebue s avem &u /P;l6P ;?f?i;? spu,.2t0

pentru metope. Anume, c artistul, -i &n cazul reg)trului de merloane, a operat sp\eet i ,. ,

re?�in&nd pentru iconografia coronamentului anumi te tipuri de lupttori lua i prizoni6i, a eP2."

l>tnereprezent&nd toate popula iile care au parlicipat la luptele ce sau dat &n zona 6icopolis 2J $\

"strum ropaeum. 6ici reprezentarea cantitativ. a fiecrui tip &n parte din cp)0 a\Ps$?

nu e'prim numeric fidel, ca s zicem a-a, aportul &n lupt al fiecrui n;8am atlvenar a l J $ l

manilor din coaliie. Aceste lucruri s&nt deosebit de importante, deoarece, dupf?t cum s e 2tiP,

apartenena etnic a celor figurai pe merloane -i mctope a fcut, de a semenea , o)iectul unPi

&n delungi controverse, nici astzi &nc)eiate. 4ercettorii , ee sau ocupat de ace2t asp6>t,auvzut, dup caz, un neam sau dou, alteori trei :au c)iar patru etnii ;lin bctrbaricumreprezentate pe monumentul triumfal %30

Pentru noi este clar c s&nt trei neamuri din barbaricum &nfi-ate pe piesele figurale.

inem seam c nu cunoa-tem reprezentrile de pe 5 metope -i de pe trei merloane, care



puteau cuprinde -i ali CbarbariC. 6e vom ocupa succint de fiecare etnie &n parte. Judec&nd dupgenurile de piese, pe metope apar lupttori a dou populaii din barbaricum. Pe

metopele + 1, H, % K F+, FH 3%, 33 31 -i +1 se observ numai rzboinici goi p&n la br&u

�au cu trunc)iul acoperit, cu pantaloni &ncreii str&n�i -i uneori purttori de nodrts @au cu)onet pe cap. Pe metopele +5,+K -i +G s&nt dintre cei cu bonet pe cap sau descoperii,

im)rea.i cu cma- lung, despicat &n pri. Pe metopele +G r22i +H s&nt &nfi-ate -i femei.

.tulec&nd dup costumul brbatului care-i ine de m&n femeia $metopa +G ele aparinneamului al c.ror brbai poart cma- lung despicat &n pri. Acest neam nu apare astfel

reprezentat deloc &n lupte pe metopele celelalte, unde &n toate cazurile s&nt &nfi-ai rzboinicigoi p&n la br&u sau acoperii, ci numai la sf&r-itul naraiunii, ca lupttori captivi. Pe de

alt parte, un singur sueb, dintre cei anga9ai &n lupt cu romanii, apare ca prizonier. rebue inutseama de acest aspect.

Nn sc)imb, pe merloane se pot recunoa-te trei neamuri din barbaricum, cele dour( de pe

metope -i un al treilea ce nu apare &n registrul narativ al btliei. Afltfel, pe mcrloanele

7, / /""", R""" R"/, R/""" R"R, RR"" -i RR"/ apar doar lupttori prin-i &n rzboi dintre ceicu bonet, sau cu capul neacoperit, &mbrca.i cu cmar22 despicat &n pri.

Pl? merloancle, ", R"", R/"", RR" RR"" -i RR/, dintre cei goi p&n la mi9loc sau cu

piPpta.r, unii cu nodns la t&mpl. Pe merloanele "/, R R", R/" -i RR/" captivi cu capul

neacoperit, &mbrca.i &ntrun vestmint cu m&neci lungi ce a9unge p&n la gamb desc)eiat

&n fa, de la piept &n 9o@. @aportul numeric dintre cele trei neamuri din tabra advers

romanilor, reprezentate pe metopele -i merloanele ce s�au pstrat, nu poate fi luat deci &n

con'idera,ie &n c)ip absolut mai ales c ne aflm &n faa unei opere de art, &n care alegerea -ifantezia artistului a intervenit &n anumite limite fr s altereze esenial adevrul .

i'loric. Mai ales c &ndeosebi din reprezentrile de pe merloanc se observ gri9a avut rle

Grtist &n reliefarea trsturilor specifice fiecrui neam &n parte ca figur, statur -i alctuire

n %upului, caracteristici de costum etc. #eci pe metope s&nt reprezentate dou neamuri &n

afar de romani 2 germ2tni @uebi, de obicei goi p&n la br&u -i purttori de nodns, -i daci ,



de obicei cu bonet -i cu cma- deflpicat &n pr.i. Pe merloane, trei populaii 2 daci -i gcrmai li $suebi, probabil lugi -i un al treilea neam, care nu este cel al @armatilor $cei cu capul

t=aeoperit -i cu ve-m&ntul lung, cu m&neci largi, desc)eiat &n fa., denumit impropriu caft�m,de fapt co9oc. rau probabil un neam de munteni ce locuia &n nord, &ntre costoboci -i

)uri . Pe merloane, proporia reprezentrilor pe etnii e@te invers fa de metope. Aici, apar

pe 323 piese pstrate %+ $din FK de %F ori capti<i daci, germani suebi de K ori, de 5 ori cei din

epV deal treilea neam. Eiind de fapt o succesiune de tablouri cu reprezentri statice, pentrusculptorii decoratari nu sau ivit probleme de perspectiv legate de regulile mi-c.rii, spredeoeebire de metope.

au putut concentra deci mai bine at&t asupra tipurilor etnice -i trsturilor proprii acestora, c&t�i asupra atitudinilor p4?rsona9elor figurate.

%?inuta -i e'presia m&ndr a acestor oameni liberi, a9un-i pentru prima oar acum &n

captivitate pe c&mpul de lupt, a fost scoas &n relief cu putere c)ia.r &n aceast postur de

&nlnuii . i regulile proporiei au putut fi observate mai bine, deoarece &n c&mpul fiecrui

merlon urma s fie sculptat c&te un singur ins, &n picioare, din fa sau cu capul &ntors puin

la st&nga sau la dreaptnJ, iar &n plan secund, una -i aceea-i reprezentare a unui copac rmuros

&nfnmzit sau. doar a crcilor cu frunze. Aproape sigur artistul a avut &n fa prin-i de

rzboi c&nd -ia &ntocmit sc)il?le, fie aci la #unre, dup btlii, ceea ce este mai de crezut,

sau poate la @oma, unde au mmat carul triumfal al &nvingtorului &n iarna anului %DF.

ablourile s&nt pline de realism. culptorii au reu�it s transpun cu fidelitate sc)iele

din CcaieteleC artistului, dltuind &n piatrli pentru posteritate la ropaeum raiani $dup

cum aveau s o fac alii la @oma doar cu c&iva ani mai t&rziu c)ipuri de oameni &ntre

care -i ale strmo�ilor no-tri daci ce au luptat cu brbie &mpotriva @omei. "ntenia artistului de

a, releva tipuri somatice deosebite, de oameni din lumea CbarbarC fiecare cu portul

su caracteristic este clar, -i a fost subliniat la vremea sa de ocilescu, merg&nd p&n la

deta,liile de costum, &ncep&nd de la acoperitoarea de cap sau pieptntur -i p&n la &nclri.

Oaptivii suebi s&nt &na.li, atletici sau robu-ti $cu e'cepia celui de pe merlonul R/"",



gros la trup, cu capul mare lunguie sau oval $&n afar de R/"", cu capul mai mult rotund -ineacoperit. Prul este pieptnat de obicei spre dreapta -i innodat la t&mpl $ ",

R/"", RR""" -i RR/ sau fr nod $ R"" -i RR" . Patru dintre suebi au brbi ascuite -i

musti lungi, RR/ este imberb, iar pentru R"" este mai greu de precizat, se pare c purta barb -i musti. oi germanii $suebi de pe merloanc s&nt reprezentai cu capetele

neacoperite .

&nt &nfi-ai fie goi p&n la br&u $R"" -i RR" , fie &mbrcai pe torsul gol cu un pieptar,triung)iular &n fa $a9ung&nd deobicei ceva mai 9os de cingtoare, iar &n spate niciodat

p&n la &nc)eietma picioarelor, ce prote9a -i umerii -i se &mbrca pe cap. Pieptarul, ce pare

a fi fost mai degrab din piele dec&t din p&nz groas, prote9a torsul fa de rceal -i

ar-i., &ns. se pare c era -i u%l. semn de distincie, ca -i nodusul, deoarece la lupttorii captivincpurttori ue nodus $R"", RR" nul &nt&lnim ca element de port, ace-tia fiind &nfi

-ai cu tlunc)iul gol.

o9 ca.p tivii din grupa 2mebic poart. pantaloni lungi p&n la glezne, str&n-i pe picior,

form&n;l creturi, -i s&nt &ncin-i cu cingtori $brcinare petrecute prin betelie, mai late $", R"",

RR" ;!in f2%�ii ue p&nz, @au mai &ngu�t� din sfoa.r. $RR/, doar RR""" are cingtoare

CdublC &n� d!0 acela�i fel.

&n privinta &nc�Jrilor, lucrurile �e complic din cauza @tricciunii reliefurilor la baz.

#oar la " sa pstrat &ntreag laba piciorului drept, unde se observ clar detaliile opincii. e

poate presupune, desigur, c -i ceilali snebi dtl pe merloane purtau acela-i fel de &ncl.minte.

Opineilc, a�a cum se observ "a. captivul de pe merlon ul ", erau din piele -i cuprindeau

degetele iii pr.ilc laterale ale labei $inclmiv t2llc&iul fiind prinse longitudinal cu o no9i. din

care porneau alte dou. prntru fi'area opincii &n pri -i utm pentru legarea de picior de 9m

&mpre9ur deasupra glezn;8i, unit &n fa cu cea longitntlina)l .

@cprezcntare2% captivului &n picioare, )lgat cu m&inile la spate, &mbrcat cu pantaloni



str&n-i pc picior $&ncim cu brcinar, cu toi @7l gol aco%=ri ( ;loar de un pieptar lungtriung)iular, de Vle mel?loanele ", RR""", RR/, o aflm pe mone;lrle de bronz cu Bermania4apta

de la #omitian %5 btute la @oma &n anul G] ;?.n ., ceea $?c don0d;8-t.e &n c odat c pe

reliefurile

de la Adamclisi 22&nt figurai -i germani.

(upttorii daci prin-i &n r.zboi se deosebesc cu u-urin rle sucbi, despre care am amintit, c&t -ide cei aparin&nd celui deal treilea neam. &nt de statur mi9locie, e'cept&nd poate

pe cei de la /""", R""" -i R/ ecva mai &nali ca deobicei, -i &n ori ce caz pc cel de pe merlonulR"R, singurul &ntradevr &nalt dintre dacii figurai. Au capul mare, rotund, rotund

ovoiu sau oval, cu e'cepia celui de la RR"/ $un mezocefal �i g&tul gros. (a prinsul de pe

merlonul <""", forma capului nu �oe mai poate determina, fiind stricat relieful, -i nici pieptntura.

Accea�i situaie cu capul distrus la R""", iar b R"/ cu c)ipul de nerecunoscut, unde

forma ca pnlui pare on l, -i ln, R"R cu capul spart. 4u e'cepia celor de la /""", R""" -i

R"R, toti ceilali daci de pe merloane s&nt lai &n spcte, bine cldii. #in %F in-i reprezenta.i

doar cei trei amintii nu s&nt gro-i la trup -i cu umerii lai, ci, dimpotriv, subiri -i tare

&nali. 7ni i au c)iar feele pline, grsulii ]/", /"", R/ $flcos , R/""", RR""V &n vdit contrastcu c)ipurile celorlali prizonieri. i picioarele lor par mai scmte -i mai groase &n raport

cu trunc)iul, fa ;le suebi, unde situaia se prezint invers. 6u prezint aceast caracteristie ceitrei daci &nali -i subiri amintii mai sus.

Patru dintre daci poart bonet, cinci apar cu capetele neacoperite. Pe metopcle +5 -i

+G �2&nt cu capetele neacoperite, iar cei de pe metopa +K au bonet. Pentru doi dintre ei

$de pc mcrloanele /""", R""" nu se mai poate preciza, piatra fiind rupt, iar R"R, tot

deteriorat, parc a fi avut capul neacoperit.. #esigur c dintre daci, cei cu bonet eran nobili

$p ileat i iar cei cu capul descoperit erau lupttori de r&nd $comati . #intre daci, trei au

brbi %1i musti $R/, R/""" -i RR"/, patru s&nt imberbi $"l, /", /"" -i RR"". Pentru



ceilali cinci e�2te greu de spur., din cauza deteriorrii figurilor. e pare c /""" -i R"R purtau barb 222i mustat.

4a cleinent de ?port pentru daci este caracteristic cma-a lung p&n la genunc)i -i

despicatit &n pri de la -old &n 9os. (a cei mai &nali $/""", R""" -i R"R cma-a este cevamai lungit., p&n mai 9os de genunc)i, la fel ca la dacii de pe metopele +5, +K -i +G. Prizonieriidaci de pe merloane s&nt &ncin-i cu cingtori peste cma-. 7nii au centuri late $"",

/"", R " /, R/, R/""" -i RR"". #oi dintre ei au peste mi9loc, tot peste cma-, cingtoare

&nf�urat lle dou ori $/, RR"/, iar unul, R"R, se deosebe-te de toi ceilali printrun cordon$dP :�cJ,iune rotund, probabil un fel de fr&ng)iu &nnodat cu Coc)iC. (� /", /"" -i

R""" nu se mai poate preciza pietrele fiind sparte transversal sau mult tocite. 4enturile late

simple, ar putea fi de p&nz sau poate c)iar de piele, la care nu sa mai sculptat catarama.

#acii de pe metopele +5 -i +K s&nt &ncin-i cu curele late de piele, cu cataram, iar la cel de.

pe metopa +G centura nu mai are cataram.

oi eaptivii daci s&nt &mbrcai cu pantaloni str&n-i pc picior $iari doar la R"R -i

RR"" Eie obsei &ncreiturile, care la cei &nfi-ai pe metopele +%3, +K -i +G s&nt vizibile.

fn ce prive�tc &nclmintea, reliefurile fiind rupte &n pnrt6"> de 9ofl, doar pentru doi captivi se

poate preciz�, RR"", /""" 2 &nclmintea pare asemntoare opincii, probabil cluni$ n #acii de pe mPtopele +K -i +G s&nt &nfi-ai desculi.

(upttorii , aparin&nd unui al treilea neam aflat &n alian cu #ecebal, apar, dup cmn

am spur.2, doar pe merloane -i numai pe cinci dintre cele pstrate 2 "/, R, R", R/" -i

RR/".

int &nali %1i z=li, cu e'cepia lui R, gros "a trup �i sptofl. Au capetele ovale flan lunguice,neacoperite. Prul pieptnat &n fa �i &n pri, cu plete largi ce acoper ceafa -i

urec)ile. l\"ustcio�i -i br)o-i. ".a "/ acest amnunt nu se mai poate deslu-i, relieful fiind

stricat. /estmintul lor caracteristic este o )ain lung $�i groas p&n mai 9os de genunc)i

cu m&ncci lungi, un fel de co9oc sau zeg)e, &nc)eiat la piept, poate cu copci, iar mai 9osdesfcut , pare@e &m)lnit, cu marginile r.sfr&nte &n afar.. Poart pantaloni lungi p&n la



glezne, pc picior. (a. R" se pare c se pot observa �i &ncreiturile transversale, mai 9os de

gam) .

&nt &ncin�i cu curele, probabil de piele, dup cum se poate vedea la "/, R" -i R/",

prin dcse)eictura )ainei. &ncl.rile $opinci se mai dcslu�esc la "/ -i R", la 4$0ilali nu, din

cauza toeirii sau deteriorrii pietrei.

"maginea captivilor legai de copaci nu est.e o inova.ie a artistului, ci reproduce reprezentarearzboinicului st&nd &n picioare legat l&ng un palmier, &nt&lnit pe moncdele de tipul

"ndlteft 4itpla dP la /espasian �i itus % K 0 Pe merlonul " captivul este figurat c)iar l&ng un

palmier, ceea ce indic sursa, pe celelalte arborele e'otic a fost &nlocuit cu ste9arul $-i platanul

din p.r.ile noa.stre. Orinduirea metopelor monumentului este -i astzi una din problemele'pinoase 2i eon t ro=nmte. () redactarea monografiei din %GH3, Br. ocilcscu sa izbit de omare dificultate &n

c2tutrile sale de a stabili &n-iruirea iniial a metopelor, mrturi@it fr &ncon9ur cu un accent

antocritic evident %1 0 Aceast greutate izvora din modul gre-it &n care au fost fcute spturile,

fr s se consemneze pozitia fiecrei metopc &n parte, aflate in raza de cdere de pe monument.

&nainte de a intra &n miezul problemei considerm necesar s circumscriem limitele obiective &n

care poate fi abordat. #in numrul total de 5+ mctope nu pot intra &n discutiesub raportul 2tabilirii locului de gsire la monument dec&t +D de piese scoase din spturi de

ocilescu -i, eventual, alte patru ridicate mai &nainte de l&ng ruina monuml0ntului de ctre

@cmus Opreanu. Pentru restul de zece nu se poate aborda aceast problem deoarece cinei

dintre ele au fost gsite ucparte de monument, iar alte cinci au disprut cu totul , dup cum

am vzut, &nainte de cercetrile lui ocilescu %G0 Nn analiza succesiunii metopelor vom alegt0

c t punct de referin succesiunea stabilit de Br. ocilescu -i Otto Senndorf &n monograffe.

P&n acum sau fcut opt &ncercri de reconstituire a succesiunii metopelor $fig. 5F. #e ctre

Br. ocilescu &n trei r&nuuri $&n %GH3, grafic -i mac)et, -i &n %GH5, de eo)ari Antonescu &n

%HD+, de El. S. Elorescu de trei ori $in %H5H, %HK% -i %HK5 -i de ctre @. Elorescu &n %HK % .

6ici una din ele nu corespunde, dup opinia noastr, or&nuuirii reale, iniiale. 4eea ce nea



determinat s trecem la r&ndul nostru la o &ncercare rle reconstituire a or&nduirii mctopelor.

#in argumcntarea lui Br. ocilescn -i Otto Senndorf reinem c metopele reprezen t ind

pe &mpratul raian, &n numr de K $K, %D, F1, 3F, 3H -i ++, erau punctec)eie, fa de

c2u>e era orientat mi-carea narativ, c &ntregul ciclu avea )t baz principiul di)otomiei

pe un a' nordsud cu &nceputul de la nord spre vest.

&ns aceast &mprire nu corespundea naraiunii celor dou r,zboaie dintre daci 2i

romani $ %D% %DF -i %D5 %DK e.n . , dup cum credeau autorii menionai de unde -i pn0

reflC c scena de pe metopa 3D ar &nf.i-a prinderea lui #ecebal %H0 Prezentarea mersului sp

turilor vec)i, analiza situaiei de gsire a metopelor, -i reconstituirea planului spturilor lui

Br. ocilescu fiind prezentate de noi &n 4apitolul al """lea, trecem la o &ncercare de recon2

tituire pe aceast baz a succesiunii metopelor $fig. 5F, "R. i pentru noi, ca -i pentru

antecesori, aceasta prezint un mare grad de dificultate. e -tie doar c din 5+ metope ce

compuneau registrul circular, numai pentru F3 se cunoa-te, cu o anumit apro'imaie, doar

partea &n care au fost descoperite -i nu locul e'act. @estul de 3% de piese rm&ne s fie &n4f:lrat,&n funcie de mai multe criterii, &ntre celelalte, al cror loc va fi fi'at mai &nt&i. Plec&nd de laindicaiile sumare privind locul sau mai bine zis CsegmentulC de sptur &n

cue se aflau cele F3 de metope din cele +D aflate la monument cu ocazia dezvelirii, vom ine

seam -i de logica gruprii scenelor &n funcie de raportul ue vecintate narativ posibil -i de

@ensul mi-crii lor, precum -i de legile modulare ce impun respectarea unei simetrii &ncompoziie cu centrarea aciunii asupra metopelor CimperialeC. Odat ace-ti factori &ntrunii

vom putea elabora o nou &ncercare care @ nu se bazeze, eviuent, pe tm criteriu unilateral .

Orientarea monumentului -i faada sa principal nu pot fi stabilite numai &n funcie

de drumul roman, dealtfel ine'istent pe deal, ci de celelalte dou monumente, &mpreun eu

cue cel triumfal formeaz un grup comemorativ -i prin urmare un amam)lu. Aproape sigur

drumul roman trecea la rsrit ue ali�trul militar sub coasta dealului uc vizavi, destul de

departe deci, -i &n ace2t caz fa$ ada princip2%l nu mai prezenta importan pentru privitor.



&n a.cest caz, trebuie s admi tem un itinerar de pieton de aici la tumul -i de la tumul la tro.iunii pln ticc a br& ului de metope. A'ul construciei a fo�t de:igur ettvest, cu una din

fedn trofeul ui spre nord, cealalt spre .ud, iar dedicaia era. fi'at &n partea de nord, respectiv,

&n 4P!l ;le8 u;l. Nn: a 'ul br&ului circular al metopelor nu putea fi acela-i, nici &ntrun sens,nici

&ntrn ilul $ / sau / r.a punct de plecare pentm naraiunea scenic cu care &ncepea

regi�trul eircular $metopa %. (ocul de gsire &n spturi al metopelor cu scene de atac -i de

lupt2iC a ca<aleriei romane, la nord<est nu poate fi sc)im)at . Nn aceast privin este de acceptat, ma i &nt&i de toa tt�, in terpre t2n>pa mai vec)P 2% lui Br. ocile�c n FD0

Nn primul segmen t , de la 3KD la 3DDY, este prima .rpn de lupt ce poate fi numit

At$u�ul cavaleriei romane, &n ca.rP in tr metopple % , F, 3, +, K, , 1, 3D -i D $lips. Br.ocilescn a a -ezat &n succesiune metopa K e'act la i?il:l unde sar fi gsit &n 2pturi F%0 Or, &n

raportul de spturi din %GG+ .&nt trecute la pozi iile %+ �i % H dou metope $Vp2coperitcatunci

&n care apare c&te un ctre roman �i un pedestra- dnc sau aliat.

PI2>=le amintite nu pot fi dec&t metopele ao -i K, celelalte cu clrei se e'clud din

dif6it e considerente. #escrierea t0flte cu totul laconic -i oarecum a:em.ntoare, totu-i se

poate n0dea c pe metopa de la poziia %+ Cun clre calc?n picioare un barbar rsturnat

la pm&ntC, iar &n cea de la poziia %H Cun clre �trive�te &n picioarele calului un barbar.

4onrerva,iunea pietrei c bunC F F0

Precizarea din urm, cum �i faptul c &ntruna pcdertra-ul este czut la pm&nt, iar

&n cealalt nu, ne d sigurana identificrii m etopei de la poziia %H cu metopa K . #insuccesiunc8a, descoperirii pieselor, rezult c acestea, enumerate la urm, au fost gsite la

nordvest, spturile pornind din sud<est, &n orice caz sau desf-urat &ntrun segment ce &ncepeaundeva la FF5Y 2udvest -i a9ungea p&n la 33DY nordvest. #eci nu poate fi fi'at la sud,

a-a cum apare �i &n reconstituirea snccpsiunii metopclor �i la eo)ari Antonescu $ &n sudest

-i la 7ndu Elore:cn, &n acela�i loc �i la E" . S . EJorescu F3 $&n sud , reedit&nd gre-eala lui

ocilescu.



&n segmentul al doilea, de la 23DDY la F>%DY, se plaseaz a doua scen ce poate fi intitulat 2Pregtirea atacu,lu.i infanteriei romane. Metopa central, %D, de-i rupt &n partea de

sus, las s se &ntrevad fr ec)ivoc trei persona9e, unul la mi9loc �i dou &n pri, reprezent&nddesigur pe &mprat &nsoit de doi ofieri pretorieni. A fost gsit &n cursul spturilor

din %GG+ &n segmentul de spturi / FF5Y 6/ 33DD -i figureaz &n raportul de sp

turi la poziia K cu o descriere sumar F+ 0 (ocul ei &n suita metopelor sa sc)imbat mereu. A

fost trecut iniial de ctre Br. ocilescu $%GH3 la nordest, &n %GH5 la nordvest, de eo)ari

Antonescu la sudvest, de @adu Elorescu la c8st, de E" . S. Elorescu, &n %H5H -i %HK% , la sudvest,ia.r &n %HK5 "a, nordvest FK0 Alte K metope ce intr &n compoziia scenei sau gsit &n

acela22i an -i s&nt df?serise succint &n raportul de spturi, put&nd fi destul de u-or identificate FD 0@m&n n=t opde FK -i 3%. Metopa FK $trei stega.ri spre dreapta nu sa gsit la monument, ci &nsat la #elcni. #up reprezt8ntarea figurat face parte din aceast scen ca -i

metopa % 23 $trei E�ulita-i -i trei signiferi descoperit la monument, &ns fr nici o indicare a

locului. l\letopa "a a fost :coas la lumin, &n campania din octombrie %GG3, la sudvest &n

orice caz &n segmentul de spturi cuprins &ntre %35Y -i FF5Y /. Aceast precizare

sa putut face Plimin&nd mPtopele descoperite &n octombrie %GG3 pentru care avem indicaii

&n monografia din % GHiJ ca poriune de descoperire , cele fr loc menionat rm&n&nd s

fie raportate doar la nordvt8st -i 2 ud est, c0 i pentru segmentele de s.pturi 6/ 33DD 6-i 6 6S +5Y sint indicate metopele &n monografie, locurile complet&nduse astfel. (a eo)ari

Antonescu metopa %D -i alte trei din scen $F5, +D, FK s&nt plasate la sudvest, ultima &ntro

scen de &nceput a naraiunii, iar altele tocmai la 66/ $%F, %3, %%, +% -i %5, &n locul unde

trebuia s fie metopele cu clrei.

(a @. Elorescu, metopa central a scenei $%D este dus &n partea opus, la est, iar alte

-apte mctope din acest grup s&nt situate &n nordvest, &n locul scenei cu lupta cavaleriei

romane la care a adugat -i metopa %+, la nord, de fapt gsit &n sudest, iar ca metop central a preferat piesa ++, fr indica.ie de gsire. @econstituirile din %H5H -i %HK%, fcute



de El. S. Elorescu pe baza CmatematicC a racordrii registrului de metope cu friza superioar,apar complet modificate &n %HK5, autorul prefer&nd CprecizieiC sale riguros matematice,&nregistrarea apro'imativ $9ust dup prerea noastr a pieselor gsite &n teren la

vest. 4a atare, metopele +D -i +% au fost readuse la vest de la est, iar F5 -i FK au rmas mai

departe la distan de segmentul de gsire -i &n ultima reconstituire, undeva aproape de sud F10

cena a treia (upta infanteriei romane la -es cu pedestrimea barbar, ce cuprinde segmentul de laF+DD la %GDD, compus tot din nou metope, &nc)ide semicercul narativ vestic.

Pentru segmentul spat &n %GG3, &n octombrie, nu avem &nsemnri directe sub form de raport

de teren. Am artat totu-i, c separ&nd metopele gsite &n aceea-i campanie la 6/ 33DY

6 -i 6 6 +5Y, pentru care se arat poriunea de teren &n care sau aflat, rm&n pentru

partea de / -i de repartizat toate celelalte metope descoperite &n spturi de

Br. ocilescu la monument, din numrul total de +D, neconsemnate &n rapoarte sau &n

monografie cu situaia de gsire.

Acestea s&nt metopele %3, %1, %G, FF, 3H, +F, +3 -i ++. #e asemenea, aici intr -i trei

metope descoperite &n %GG+ $%K, FD, 33 indicate &n raportul de spturi FG la poziiile %1, %F

-i %3. 4a metop eentral &n 4;?n sar potrivi mai mult metopa F1, celelalte dou, ++ -i 3H,

pentru care, de asemenea, nu avem vreo indicaie privind situaia de gsire, in, dup inuta

-i atitudinea &mpratului -i a ad9utantului su, de scene ce presupun o adlocutio, -i nu o

urmrire a luptei &n desf-urare cum este cazul aici.

l\"etopa central F1 a fo@t ridicat &n %GGD de la monument, unde z.cea la suprafa.

6u sa &nregistrat &n ce parte a ruinei se afla. &ntruc&t metopele %K, FD -i 2�2� au fost gsite

sigur &n semicercul vestic, &n segmentul de spturi $reconstituit de noi dintre / FF5Y

6/ 33DY, este foarte probabil c erau sub depuneri &n partea dinspre sud a segmentului,

deci la sudvest. oate trei reprezint scene de lupt a.le infanteriei romane la -es &mpotriva

pedestrimii format din suebi -i daci. #at fiind faptul c scena de lupt cu infanteria la

-es nu se putea rezuma la trei metope, mai ales c e'ist multe altele cu n� prezentri trat&ndaceea-i tem, decurge de aci concluzia c &n segmentul narativ dintre / F+DD



urmau altele cu astfel de imagini de lupt, e'cept&nd bine&neles metopa central CimperialC .

4um pentru segmentul de spturi / FF5Y %35Y nu avem note de spturi.

pstrate > $octombrie %GG3 trebuie plasate aici acele metope ce rm&n fr loc de gsire

indicat &n monografia din %GH5, &n funcie de subiectul metopelor premergtoare, %K, FD -i 33.

Ou e'cepia metopei %G, ce intr &n aceast categorie -i pe care am crezut totu-i c este necesars o plasm &naintea metopei %K, ca &nceptoare de scen, celelalte metope urmeaz dup

metopa F1, central 2 %H, FF, %1 -i F%. Metopele %G, %1 -i FF au fost scoase de sub dr&m

turi la monument. Pentru metopa %H nu avem vreo indicaie, fusese scoas de cuttorii de

piatr &nainte de spturi -i zcea la suprafa, l&ng ruin fr s -tim unde. Eoarte probabil c provenea de aici, din sudvest, ca -i F%, gsitit &n dou cimitire turce-ti, AIpunar,

partea de sus -i 7rluIioi, cea de 9os. Ou scena de lupt a infanteriei &n c&mpie se inc)eie un ciclu

povestit &n semicercul vestic.

7rmeaz scena a patra 2 Alocuiunea adresat infanteriei victorioase dup lupt. &nainte

de a ne ocupa de fi'area metopei centrale -i a celor laterale, este necesar s arMm c pentru

segmentul de spturi / FF5Y %35Y rm&n doar -apte metope gsite &n pm&nt de

ocilescu, pentru un spaiu ce ar trebui s cuprind un numr dublu. #ac adugm -i

dou metope din rsp&ndiri, care dup subiect ar urma s fie situate aici, F% -i FG, rezult

c ar mai rm&ne loc liber pentru alte cinci. cz&nd dou, deoarece includem metopele 3-i %+ &n@egmen tul narat.iv 2muest $gsite &n spturi la est -i pentru care avem &nsemnri

din ra poarte dup completarea segmentului narativ sudvest, rm&n &nc trei locuri libere

pentru metope &n cel de sude@t, ce nu pot fi acoperite &n nici un fel -i care revin la trei

n=tope lip22 , necunoscute, notate convenional cu numerele 5%, 5F -i 53. Aceasti?i scen din

fill!lest a fo�t cea mai vitregit ca numr de pies;� . #in segmentul narativ sudest, cupiins

intre %GDY %FDY, e'ist o 2.,erie ;le pieile frumoase, )ine pstrate. %\"etopa CimperialC, 3H,&nf%

ilZeaz pe & mprn tul ?l?ra ian &n2>=lit de un ofier 2.,u perior, de rang &nalt, &ntors :pre st&nga, in



picioan0, c u m&na dreapt ridicat, &n stinga inind %%% % fl7l $volumen . "XJa spa tele &mpratu lu i ,

ofiterul ine, de asemenea, un sul in m&na st&ng, lsat &n 9os.

vident c avem &n fa. o imag>ine dintro scen t ipic de adlocutio, cuv&ntare ro2tit lil=r drept laud -i mulumire &n fa a =ldailor dup o lupt grea. Nn spatele &mpratului

trebuie pre@upus tot l?orpul ofitPrese supt8rior -i &ntreg> stat ul su ma9or. Pe metop e2te &nf.

i-at doar un ofier �mperior, din lips de spaiu, spre a @e lsa c&mp liber c&t mai mult pentm persoana &mpratului. olda .ii apa r pe metopelt8 din acea@t scen ec)ipai complet ;l e

parad cu tot armamen tul $ lnei, 2eutmi, sbii, unii privind din dreapta, al9i din st&nga. #e

obicei, &n primele r&ndmi se aflau 2igniferii �i apoi 2tegarii �i mai &n spate restul trupei FH0

6otm e nu apare eavaleria &n ae$2?aJ�t scen2%, 7.el!i participase la lupt. Acest lucru poate

fi e 'plicat prin faptul c &n a�cmenea sit uaie fest iv, clrimea urma s apar desclecat ,

cu caii de cp2tru , cum apare -i &n nltc monumentt> romane din aceea-i vreme. rau desigu r

foarte greu de e'eeutat aceste imagini &n piatr -i art i2 tul :a rezumat &n a prezen ta &n aceast @cen numai pc;l t8@tra-i, mi9 loacPle de realiJ�2are arti2tI a reliefurilor narative fiindlimitatP,

dup. cum neo dovede-te stilul metopelor.l\lctopele din dreapta &mpratului &nfi�caz su l i la�i cu arma pc umr -i 2cut uri, $? 7

sbiile &n teac $3G la +3 tot patru sulia-i, ec)ipai �i &narmai, a2cult&nd &n poziie dedrepi

la +F doi �tegari prezent&nd onorul. 7rmeaz &n :t&nga mctopelc 5F -i 53 $lips -i metopa

FG eu doi soldati cu arma la picior $cu sulie 2i seuturi &ntor2i spre st&nga. 6u se -tie unde

2a gsit aceafltiCt metop, dar 2e afla ;lin %G1+ la 4on2t an tinopol, fiind flcoas -i

[email protected].

din ordinul autoritilor otomane .

.Mai rm&ne o mctop cunoscut, ce poate fi p)tsat aici 2 %+, gsit la est , uup raport u l

;"t8 spturi FD, ca -i 3G. Pentru mctopa %+ nu avem alt posibilitate de &ncadrare, dec&t



dac am pla@ao la pregtirea atacului infanterici la vest, &ns aceasta ar &nsemna a nu r;?sJLeta:ituaia de gsire -i n ici poziia co)ortelor pretoriene &n dispozitivul de lupt 3%0 @eprPJ�2in ttrei @oldai , &nali, probabil din garda pretorian , aliniai, cu m&inile pe m&nerul sbiilor

�coa2e din teac, inute ridicate &n poziie de onor , ec)ipai cu cm-i de zale �i coifuri .

Jnt re aceste metope se pla,eaz ePic trei mt?tope lip, , &ntre care -i r2i 3 , cea eare trebuie sfaeiCt

legtura &ntre FG -i %+, asigur&nd tra nziia sensului mi-earii ;le la st&nga la dreapta . Posibil eiCt

ac00ast metop %% :iCt prcgtease, totodat, & neeputul celPi dea doua lupte ;le iufan t;?rie,

care e:te de fapt o lupt decisi<, er&net8n, &n ciuda caracterului su spectacular, d in :cena a

eincea 2 (upta de infanterie pe &nlfimi %�i &n pdure, :egmeutul narati \ cuprins &n tre %FDY

6Xg KDY. &n zona acestui ,egmPnt, situaia de g2irc a met.opelor a fost tulburat, dupiCt

eum am amintit, prin l?lpturi fcute de ruttorii de piatr lucmt., mult &nainte de cercetrile iniiate de Br. ocile2cu .

Nn august %GG3 2.,au descoperit la eQi , urmtoarele metope el? :e grupeaz &n aceast

zon 2 FH, 3F, 3%, 3! -i 35 ce pot fi identificate la pozi iile % , 3 K. #in aceast parte, unc)0

metopc au fost &n mod sigur flcoasc ;lin pm&nt c&nd au fost dcmontatP trPptelt8, fapt despn>

care am mai amintit , -i tra?le la o part e )t 2.,upmfaa solului, la mic di:tant ;le monumen t

$este cazul metopelor F3 -i 31 ce @e vedeau undeva la suprafa. &n %GGD, altele au fost dislocatedin poziia secundar &n l?arc i?J4 aflau sub dr&mturi cu acela-i prile9 , fr s fie transportate &nafara depunerilor din per)netrul de trepte. O alt metop cu subiect asemntor,

ce provine tot $V$? aiei , l?:te metopa 3K gflit &n eimitirul #edebalu. Motivele decorativear)itecturale &nt&lnite pe monumentul triumfal de la Aunn=lisi an

cunoscut o mare rsp&ndire &n epoca imperial &n cupl?insul statului roman. #eco% ul ar)i%ef?tural

roman, av&nd la bazrt modelele elenistice $motive ca palmeta -i spirala dubl, antl=mionul,

acanta, perec)ea de volute opuse etc., sa dezvoltat &n epoca imperial roman �i Nll unna

unei largi uniformizri -i difuziuni sa a9un� la o CstandardizareC a motivPlor decora% ive &n

secolul % e.n. le au fcut parte &n continuare din repertoriul decorat iv ar)itectural roman



t&rziu. epararea cronologic a diferitelor etape parcur@e &n dezvoltarea �a istorie 7$? decoraiaar)itectural roman. �a fcut cu @744P2?2% &n anii din urmrt &ndeo@P)i, &n ;>iuda Cs(an$l2tnlizriiC sale.

#e aceea pla@arPa monumentului triumfal de la Adamclisi &n Ppoe :e impune �i su)

acest aspect al ornamenticii monumentale, cu at&t mai mult cu c&t, dup cum sa arta( mai

&nainte, astzi &nc cercettorii, &ndeosebi strini, &l situeaz &n vremea lui Augustu@ sau a lui

4onstantin cel Mare %%, c)iar dac decoraia :a nu con@tituic neaprat &n unele cazuri unul din

argumente &n susinerile lor.

Motivele ce &mpodobesc registrul decorativ principal trebuie cutate cu precdere &n omamenticaroman din secolul % e.n. 4el mai important dintre ele se arat a fi vre9ul de acant

cu protome al frizei inferioare. #e aceea este necesar a ne opri mai &nt&i asupra lui, urm

rindul succint -i evolutiv, caracteri@ticile sale stilistice fiind determinante pentru &ncadrarea

&n timp a ornamenticii ar)itecturale a monumentului. @dcinile vre9ului ornamental se g

sesc &n "talia de Jos -i truria &n secolul % &.e.n., de unde @oma lea preluat -i dezvoltat,

acest decor afl&nduse aproape e'clmdv pe edificiile funerare particulare, nefiind &nc indus

p&n la Ara Pacis Augustae &n repertoriul ar)itecturii de stat $ H &.e.n. %F0 "nfluena motivelor

decorative rsritene grece-ti timpurii nu poate fi luat &n comideraie &n 9udecarea vre9ului frizeiinferioare de la Adamclisi, deoa.rece acestea se caracterizeaz. prin utilizarea acaniei l8pinoase-i a l84)emci Clu9erilor paraleliC, precum -i prin ritmul vegetal. Pentru comparaie,

menionm un bloc de ar)itrav de la o construcie funerar din epoca republican t&rzie

$cea +D &.e.n. ce se pstreaz pe insula lagunar orcello %3, &n lapidarium, &n care acanta

este eea spinoas, rsritean elenistic ce sa rsp&ndit de pe eoast -i &n interiorul "taliei

de u2. 3Jotivul vre9ului de acant apare aici ca o friz cu desf-urare bilateral, liber, natu

ral, de lu9eri paraleli dintro acant cu trei frunze, 2ime(ric, spre st&nga -i dreapta $fig. KK.

Eig. KK. Eriz c u vrc9 de acant din insula orcello.

/re9ul 2e &nc)eie la eapete cu ornamente florale. 6ici vre9ul de pc Ara Pacis caracterizat

tot prin sc)ema lu9crilor paraleli $-i aici vre9urile nu au o ramur principal comun, ci mai



multe desine2stttoare ce pleac -i se desfac dintro acant -i ritm vegetal, &ns

av&nd ca motiv decorativ acanta moale din "talia de sud nu poate furniza vreo asemnare

cu cel al frizei inferioare de la Adamclisi, de-i pentru Ara Pacis, care constituie desigur o

treapt &n dezvoltarea frizelor romane cu vre9uri, cut&ndui firul evolutiv, )eodor Qraus &l

gse-te Cnumai pe pm&nt romanC &n friza de la poleto -i &n cea a /ictoriilor de la em>

piui lui 4aesar, -i nu &n 7srit, unde nu gsim paralele contemporane %+0

O sc)imbare radical &n decoraia monumental cu vre9 se produce &n 9urul anului FH

&.e.n . %50 &nt concludente &n acest sens fragmentele $3 de marmur cu decor &n vre9uri din

Eorul roman din faa templului lui #ivus "ulius $4aesar, datat din FH &.e.n. Aici se constat

un vre9 cu o singur ramur principal din care se desprind mldie &ntoarse, cu capete utili

zate e'dmiv ca flori principale. /re9uri de acant asemntoare, simplificate, &nt&lnim -i Ja

reviso &n nordul "taliei pe un aJtar funerar octogonal %K, care trebuie c se plaseaz cam &n

aceea-i vreme, pe la F5 &.e.n.

4omiderm c vre9ul de pe aceste piese reprezint tranziia de la vre9ul cu sc)em ele

nistic cu desf-urare larg, liber, a &ncolciturii cu Clu9eri paraleliC la cel str&ns unduit cu

o ramm, CstandardizatC ce se anun &n epoca urmtoare, ctre mi9locul secolului " e.n., &n

care utilizarea rozetelor &ncepe, de asemenea, s devin e'clusiv. #ealtfel sc)ema lu9erilor

paraeli dispare &n epoca augustee %10 /re9ul roman de la Adamclisi de pe friza inferioar,

deriv din cele din Eorul roman susamintite, ca tip de vre9 orizontal cu o singur ramur

din care pornesc alternant &ncolciturile. 4eea ce infirm teza lui A. Eurt=angler %G ce plasa

ridicarea monumentului la FH FG &.e.n., c&nd constatm c la emplul lui #ivus "ulius carac

teristicile vre9ului s&nt altele $fig. K1, fa de ale celui de pe monumentul dobrogean.

4ompoziional -i stilistic vre9ul frizei inferioare de la ropaeum raiani &-i afl analogii

notabile &n "talia &ncep&nd abia cu monumentele din vremea lui 4laudius $+% 5+ e.n . -i

6ero $5+ KK e.n.. Eriza monumentului funerar de la Ealerii, situat la +D Im sud de



:oma, monument cu tambur circular, cu podium patrulater -i miez rectangular cu camer

funerar, al crui parament era construit din marmur alb de (una $din care in situ se mai

pstren.z doar F 3 blocuri la baz, &n rest doar emplectonul din care au mai rmas + blocrni %H

cu friz, prezint asemnri cu cea de la Auamcliti in privina ritmului vre9ului. Aiciritmul vre9ului este dominant, spre deosebire de vre9urile de la emplul lui #ivus "ulim

$FH &.e.n., nemaifiind liber, ci lipsit de via., cu unduiri forate, str&ns, a9ung&nduse de la

vegetabilitate la o abstractizare a formelor FD0 .Motivul floral utilizat pe friza de la Ealerii la

morm&ntul circular se compune din rozete -i arazee, vre9ul fiind populat deseori cu psri mici

$fig. KG, detaliu cel gsim -i la Adamclisi pe friza inferioar. l\"ot ive analoage , eu a2emnric)iar &n de t alii, cum ar fi p.2?lrile de pe lu9erii vre9ului $�0m din pr,i , se &nt&lnesc

frecvent &n deeora ia ar) itect ural din marmur a epoeii, de

pild pe cadrul u �ii c)� la Port icul umac)iei din Pompei , ce dateaz puin &nainte %leacoperirea ora�ului cu lav $ 1H P.ll ., 22au pe un pilastrn din :oma tot din marmur, pstrat la

Offieii la Elorena , din proprietatea familiei Medici, o a l t pies afl&nduse &n pavilionul gr

llinii de la /illa Medici din @oma . Ambele piese dateaz din <l?l?mea &mpra t u lui 6ero F% 0

?

Nncad rarea cronologic a morm&ntului circular de la Palerii &n vremea lui 6ero e22te asigura t , pc de o parte, prin comparaie cu o pies de marmur de la monumentul fu n el?ar a l

e)estorului P . 4litius Ba7us, tot din Ealerii, decorat cu vre9 , acum &neastrat & n a �azi2ul

Arc Sorgia de la 4ivita 4astellana, datat din timpul domniei &mpratului 4laudius FF0

A�emr(narea motivelor ornamentale ale celor dou monumente susamintite e2te izbit oan0 e)iar &n detalii, doar c vre9ul es.te mai larg dcsf�urat �i mai uestin s la morm&nt ul dtestorului ,motivul decorativ floraV fiind acela-i, vre9 cu alternan de rozet -i arazee la capt

de aceea cele dou monumente funerare au -i o dat are apropiat unul &n vremea lni 4lauuius,rellalt &n timpul lui 6ero F3 0

#ealtfel, uatarea morm&ntului circular de la Ealel?ii !?4 � pri9in �i pe eonsiueraii de ordin

stilititic raportate la alte dou monumente bine fi'�tte cronologi c , cum �&nt Porta A urea de



la2 @av cnna -i porile /eronei, toate fiind din timpul lui 4laudius $.7 fi+ e.n., a cror decoraiecu vre9uri este asemntoare cu cea a frizei din Palerii. #in aceea�i epoc s&nt �i fn,gmentclcde friz cu vre9 zidite &n clopotnia #omului din riest -i friza de la templul forului

din Po)%, F+0

&n cazul frizei inferioare ue "a Adamclisi pentru vre9 aflm asemnri �i la ar)itravadeseoperitr( &n tipturile de la 4asa dei /etti din Pompci F5 al crui portic �e consider cit afost

reconl?ltruit dup cutremurul din anul K3 e.n. &n maniera uecorativ a ultimului stil pompeian

dinaintea acoperirii cu lav a ora-ului &nt&mplat, dup cum se -tie, la 1H e.n. Motivul vre9ului deacant apare &n decora)%, monumental din "talia &n forme tot mai apropiate de cele

ce e vor eonstata la ropaeum raiani, &ndeosebi & n epoca flavian. Aeeast form de decor

poat e fi surprins -i pe altarele octogonale din zona /eneto ce se &n�ir, uup cronologia2ta)ilit de :. Babelmann, din epoca republican t&rzie p&n la &ncepu tul secolului al "llea

e.n. #eci epoca de &nflorire a acestor forme de altar funerar cu G coluri cu decor, se plaseaz

%lc fapt &n secolul " e.n. sub dinastiile iulioclaudic -i flavian FK0 Pe c&mpurile altemante de

candelabre vegetale -i vre9uri de acant ale altarelor octogonale amintite gsim motivul

aeantei &n desf-urarea vertical., pornind de 9os dintrun caliciu de acant din trei frunze,

continu&nd cu vre9uri ce se termin la capete de obicei cu flo'i acantizate $petale, iar &n sus

&ne)einduse cu palmet F10 #ecorul vre9ului de acant vertical , se &nt&lne-te �i pe pila�trii

funerari de )% Murano $. #onn,t;J $fig. KH ue pild , ce po2trt peeetea stilulni elaudian t&rziu,

fi'a.i cronologic &n secolul % e.n . , ue asemenea prin compara,ie cu Porta Aurea a @avennei

$+3 e.n. -i 4apitoliul din Sreseia $ 12J e.n . , dup motive decora tive a semn toare FG0

#ecoraia de pe ar)itrave �au frize de la A*uileia FH, din secolul " e.n., indic cu claritate elaborarea desv&r-it a motivelor uecorative -i a elementelor componente, precum -i a

combinaiilor palmetei cu vre9ur de acant sau numai a palmetei cu acant. Acest stadiu seEomm bl& nd dt0 a ra n )% %lt� ) A;lunelisi , ) rg r sp& n d i t p e frizc �i ca pit.tl uri eorin t.icc



& n s(0euiPI % " %? . % % . , poat e fi i deu t.ifiea t2% c>u u�u rin % , de pil d , &n cea real izat "L u n pau ou

2culp t >tt din epoca E)tvi ilor $KH HK e.n . + � din Porul roman, aflat acum "a bazilicaAemilia

& n tr u n dd Sredieval . ste o acan t mon,!P, )rg ;lesf%cut., cu )aza rond -i frunze moice 2se

de�f22on rrt &%% vrP9uri cu o singur ra.murrt @tr&ns &n colci t , cu frunzi mult ce aproape cacoper lu9ernl �i se termin cu protome de animale, leu -i panter $fig. 1F. #eosebirile dintro

decorul %le lL panou! flavian - i cel de pe friza cu acanti?i, lll? la Adamcl isi @&nt de ord instil)tic, �i es(e fire'c ' fie a-a, cPl d int&i fiin d o lueran0 a uli ci?i , cea din urm de ca ra 4?.tPr provincia % roman.

#e�i f47l ptat &n bal?%ort8lit8f, ca, � i el?ielal (e registre %lecorati n>, compozi$,ia �i carac)0t>u l

frizei i nf6ioare de la Adameli ,i &i asigmil, acest uia n n plan %le potenarc �% efcetdor per,l=et ivplatice prin 9ocul ;limn de umbr �i lumin .

& n @ccol ul a l """ lea e.n . , &ncep&n d c) iar %le la sf&r �itul secol ului a l ""il0a P . l l . , forma.

ae,mtei ll6>ora tive este de9a a l ia, eara et t0riz&nclu2l? prin tro geometrizare a contururilor,suferind

&n gen eral o sLizare putern i c +3 ceea ee e' ellll)\ pla sarea corpului cilindric al Sllll ll\":entul u i

du p secol ul al " "lea e.n . , &n sceolele " " " sau " / ;0.n . sen ial este difuziunea aproape� gPn era l a vn>9 ul u i roman &n im peri u &n secolul l e.n. l;Jl putea fi luat fi$0 sn) o form a proaJ:?

ga ta l?ia )orat, dar putea fi � i combinat de ar)itectul ca,re a proiectat momm =nt ul de la

Adamclisi , cunosctor ad&nc al mon umcn telor e'istPn tt8 din \emea @a, dPci �i al orml me n

ticii vre9 ulu i deeorati v d i n zonele cele mai import a n t e �i sub aspectu l artd mon u m pnt,ale ;l in

"mperiul roman.

l\"ot i velc pa lmetei -i spiralei duble dt pe friza = p6ioar de ) Adamclisi s&n t , de a@Pmenea ,strlvee)i -i trebuie luate &mpreun,, deoareec a,�a, apa r aproape &ntotdea u na , &n c de



"a greci . pirala dubl asociat &ns cu lotu-i era frecvent la egipteni &n dec>orul ornamental.(a greci e@te asociat cu palmeta �i &�i are o)&r �ia, la MTcene. Sste des &nt&lnit � i

pe vasele de ceramic &n epocile urmtoare, )omeric, a,r)aic -i elenistic ++0 l\loti<ele au

cunoscut o larg r@p&ndire &n bazinul mediteranean, dup cum se poate veflea -i pc uncapitel de )\ l\"pgara :Tblaea,, ora� fondat de megarieni &n icilia. Pc ca pitel @&nt fnunos

sculptate ;lun r&nduri de palmete av&nd la baz c& te dou spirale duble, &n pri +50 (ucrarea

a fo@t da tat din secolul al /"lea & .e.n . #e unde �i difuziunea lor comiderabi l & n 7recia

Mare �i de a ci &n .inuturile etruscoitalice ale peninsulei �i mai tirziu -i in a:e p�tr i .

4am din a ceea-i vreme $secolele /" / & .e.n . s e 4?7nosc a ntepagmenta $peia zuri , cum

s&nt cele de la E;tlerii +D $ 4?ivi ta. 4astellana, fo)mite ea, imbrctur de ar)itrave la temple,

decora t e cu pa )ncte drepte -i &nto2u>se, euprim�e &ntre spirale du)le. Antepagmrnta din l ut ars

eu astfel de mot ive a�ociate 'e folo2,eau curent �i &n secolele "/ " " & .e.n . , la, @oma -i &n

inuturile + 1 etm!?leoitaliel?. int amintite de /itruvius $#e arc) itectnra, "/, K , % >+ �i "/,

1,5, la ar) itrave �i st&lpii portilor, sau erau folo�ite ea frize pe pcre,ii ea@elor a:t & ninterior,

cit -i &n a far. �i unele antefi'c0 +G !figurine sau 'tatuetc din lut ar2, puse pe acoperi�urile

caselor sa%% tmnplelor la coam $,?$ima % cu seop decorativ aveau a,ect deeor asoeiat. Ac(0s t

motiv combinat eapt o rsp& ndire tot mai larg �i &n perio�tdele iulio elaudic , flavian � i

c)iar mai t&rziu. #intre lucrrile frumoase c e cu prind ace t e n=ti vP asoe)ttc amin t i m unreliPf

din @aven=t din epoc2% iberius 6ero, cu ant)emion din paln2=tt8 �i l otu�i eu spirale duble

la )az%,. m &n a nt)emionu l dt� p c eurni�a ?rempl ului l u i <c0spa�ian $1F P . n . , t o tcu palmPbl &n a lt 6nan cu o floarp � i 9 os cu spirale du)le +J. ste inutil s subliniem ctoate motivele K+ ce &mpodobesc br&ul decorativ al tamburul ui

eilin;lric de la Adamclisi de la friz p&n la corni-rt se gsesc &n repertoriul larg, uniform -i

CstandardizatC, al artei romane din :ecolul % c.n . , ;le la @oma -i de la @in p&n la Tr



-i &n ruinele ora�ul ui admor din &ll;lcprtatul ue-er( al Arabiei, 2ituat la cealalt e'tremitate

a imperiului .

C tandardizareaC motivelor uecorative ar)itecturale $ - i near)itecturale -i a elementelor

;%t� decor, &n regiunile de mare circulaie strbtute de ci de comunica.ie p e uscat -i pe

nmre ce legau diferitele pri ale statului roman, se reflect deci &n compoziia ornamental de

la A damclisi. #ecora.i2t balus(ra dei monumcntului triumfal a fost considerat ca deriv&n ddincea %nrietal ;lin ermele t�tbiene. #ecor parietal , asemntor cu cel d e la ?l?etmele

tabiene, sa descoperit &n trun cavou )t Qerci &n %HDD, realizat &n fresc &n camera cen t ral

pe pereii laterali de est -i de vest. Ornamentul consta din discuri, ptrate, a ltern a nte la o

friz $fronton cu g)irlandt8. 7n alt registru, mai 9m, cuprindea cercuri &merisc &n )c'agon,iar ace2,ta la r&ndui &n cerc, apui cercmi &nscrise &n ptrat -i acesta &n cerc sau &n romlmri -i

toate cuprinse &n dreptung)iuri. 4urganul de deasupra cavoului, distrus &n secolul al R" Rlea,

avea dromos :\riCt trepte -i trei cam6e. A fost datat din prima 9umtate a secolului "" e.n. K5,

deci cronologic sar situa nu prea departe de rofeul lui raian din #obrogea.

#esigur , nu se poate contesta influena picturii parietal e asupra moti\elor de decor din

ar)itectura monumental. ?l?otu-i, pen tru Adam clisi nuti e'ist o pmibilitate de c'plica.re a

dccorulu i geomPtric de pe blocurile b%l%%stradci cu parape t. #in vlanul iniia l almonumenlulni

de la Adamclisi, a-a eum a fost n0const.ituit de noi, se vede clar c forn =le g$�ometrice, utilizate in decoratia br& ului crenela t, au fost fol oi te ;l;�.i a & n proiect pentrueonc>rctizare;i difel itelor p2lri ale construciei 2 ptratul )t nue%Pu l cc0n tral de zidrie, cercul)( trepte �i la. baza

supmstructurii, octogonul cu laturile concave la n el?la-i ni vel al bazei circulare a postampntului

)e'agonal al trofcnlui, &ns friCt ;( dea form unui elemen t de comtruc)0, a.v&nrl doar o

e'presie geometric &n plan prin interspctarea 4t�reului suprns (ructurii de ctre cele opt.4t0rcuri di@puse &n rotire, t.angen l e cu margi%%e2( &nvPlitm i i de =lzi $fi g. FG. #ed un t.rebuic e'clus nici posi)ilitat.Pa fo)mirii de ctre ar)itectu l n n %ie a form elor geometriee ee rezultau elin



ela)omrea planului monmJ:0ntului i n �m ?2 i , prin trasa rea eu rigla -i compa2ml .

Putem spune c , pe b22 za $l tt>l ur prezentalt0, sP pot tra ge concluzii pri vintl cleeorul ar)iteetnral roman din secolele " P .n . �i & neeputul secolului al " "lea cu aplicare ) monumputul

triumfal de l a Adamclisi. Mai &nt&i $ir=m ;?i 22u)lin i em faptul c unele motive decora (i \;?,iniial

grcee�ti , cum s&nt cele ale palmetei �i P.piraiei , ce E.e manifest( la distan &n impl?l?in,uneori

au fost preluate -i tratate &n forme aproape identice cum este cazul la PalmTra ) Pmplul

lui @ei , "a. comi-a portalnlui t)alamosului de nord $3F e.n., dup decoraia porl icului ele nord

al rec)teionului atcnian KD 0 Prelucrarea decorului de la cldirile monumentale l?leni!2ltice nu

este un caz singular la PalmTra, la, emplu llui @cl . i la :oma, &n centrul puterii romane, se

constat o situaie asemntoare. ). Qraus a artat de9a cit decoraia friz4?i vegetale de la

Ara Pacis Augnstae -i de la alte monumente din vremea l u i Angnstus 22i %?iberin2,, reia acela-i

motiv decorativ creat la, Pcrgamon &n secolul al ""lea & .c.n . K10 Acea2t situaie nu poate c

pta desigur caracter de generalizare, dar se poate pune nu numai pentru decora ia ar)itectural&n aceea-i termeni, ci -i pentru formele ar)itecturale, ca 22urs posibil ele &mvrumut.

tn emiterea unei 9udeci de a cest fel, monumentul de "n, Adamclisi nu putea constituio e'cer ie eci marile cl diri ale epoeii eleni�tice r2?lmnf?e t imp de secole &n picioare fceau

parte din mediul cotidian ar)itectonic urban al marilor ora2P, eentre de $>iviliza.ie, -i puteau

oric&nd �ervi drept model pentru ar)it eci &n epocile t& rz i i , n li nri de monumente create &n

epoca roman . #eci, simpla eomta,t.arc e motivele decorului <egetal ar)itectural lle pemonumentul triumfal pot fi aflate din epoca elenistic, p&n la &nceputul secolului al ""lea e.n.

$ deoarece lum ca punct de referin rofeul lui ?l?raian de la Adamc)si , &n teritoriul "mperiulu i

roman , nu are o valoare prea mare, considerat &n sine. "mportant este dad se pot

discerne la monument a�tfel de preluri 22au influene directe, de la o surs elenistic, cum a

fost cazul "a PalmTra, care s nu fi trecut prin filier roman, deci preluate &n afara dezvoltriiistorice a ornamenticii monumentale. Or, rspunsul este negativ. oate formele de decor



vegetal de la Adamclisi de la monument s&nt asemntoare, stilistic -i genetic &nrudite&ndeaproape cu acelea-i forme din deceniile imediat premergtoare, mai )ine zis din a doua 9umtate a secolului " e.n., semnalate de noi, creaii ale aceleea-i arte de caracter provincialroman, din "talia, din Orient, de la @in -i de la #unre. Mai mult, ele apar aici, dup @anuccioSianc)i Sandinelli, simplificate KG0 le deriv deci direct din formele, -i ne referim

&n special la vre9ul decorativ, ce apar dup 6ero, &n care formele -i ritmul s&nt prin@e &n canoane-i capt un aspect CstandardizatC.

J..Ja Adamclisi, &n ciuda folosirii formelor decorative ar)itecturale curente, comune, din

"mperiul roman, alegerea, combinarea ca -i modul de e'primare simplu, ce li sa dat &n

piatr, au dus la &mpodobirea monumcntului, &n special a tamburului &ns -i a bazelor)e'agona.le, cu motive decorative, pline de frumusee -i sobrietate &n acela-i timp, de mare efect

at&t plastic, c&t -i estetic, ce se potrivesc de minune formei ar)itecturale a monumentului la

care au fost aplicate. &ndeosebi fac impresie formele bl&nde, crnoase ale acantei desf-urate

a frizei. otu�i un element cu totul original a fost introdus 7.e artist la vre9ul decorativ, prin

ncutilizarea motivului flor>al ar)itectural cunoscut ca element terminal al &ncolciturii. Aici

apar CprotomeC, cu capete de lupi $ U . Eolosirea lor nu constituie nici &n acest caz o inovaie

&n afar de cazul &n care aceste

Ccapete de lupi colaiC, cum le spunea ocilescu, au fost inspirate de capul de balaur dacic $dracoKH . 4apete de animale de prad $lupi, lei, )iene

din bronz, ce &mpodobeau ciocmile corbiilor &n vremea lui iberius -i 4alignla, au fost scoase

din lacul 6emi 1D0 Astfel de capete de animal, folosite ca decor la ciocul corbiilor, se gsesc

p&n &ntro epoc t&rzie, de pild pe relieful funerar de la 6eumagen de l&ng rier $secolul

al """lea c.n. 1%, unde o corabie cu v&l?lla-i lopt&nd, &ncrcat cu butoaie cu vin, are la ciocul

din dreapta un cap de animal sculpta t ce seamnit destul de mult cu cel de pe friza inferioar

de la Adamclil?li. #ecorul animr � lier, roman, a-a de frecvent &n epoc, ddea posibilitateaar)itectului, ce a elaborat proieetnl de la Arlnmclisi, s Pe inspire din plin din motivele e'istente

pentru CprotomeleC !le pc friza inferioar . otu-i o comparaie cu balaurul dacic $draco sculptat&ntre %.rofee, %%c picde.�% alul 4olumnei traiane 1 F, ne face s credem c ar fi putut servi ca



motiv de inspiraie, asemnare2� fiind frapant. tn acest caz, motivul animalier al frizeiinferioare ar fi l?lingmnl element non c�t elaborare din decorul ar)itectural al tamburuluicilindric,

ceJplaltc fii%%%l comnr=, ;lup. cum am vzut, din repertoriul artei decorative romane.

rofeul monumental roman &-i are originea &n cel grecesc, pOr.Ottov ^ tropaeum %. Elorus men

ioneaz c obiceiul de a ridica turnuri de piatr cu trofee deasupra $&mpodobite cu armele du-

manilor &nvin-i nu era &n fiin la romani p&n ce Eabius Ma'imus -i #omitius A)enobarbus

nu au ridicat pe c&mpurile de lupt pe /alea @onului -i "serei astfel de monumente4lrettl.#ecorul static utilizat &n mod obi-nuit la &mpodobirea c)iuraselor, cel cu grifoni -i candelabru,amintit mai sus $sau un altul const&nd dintrun trofeu sau dintrun candelabru flancat de /ictorii,nu a fost folosit la rofeul lui raian de la Adamclisi.

Artistul a preferat unul dinamic, cel a l clreului roman av&ntat &n lupt, l uat c)iar din

scena atacului cavaleriei romane, de pe m etopele % -i F. 4lreul a fost sculptatdeasupraacantei, cu calul &n mers spre dreapta $fig. 1+. pre deosebire de cei de pe metopele %�i

F, nu este &nzuat -i ine braul drept &n sus ridicat. 4alul este asemntor, ca atitudine -i)arna-ament, cu cei de pe metopele amintite. @epartizarea static statuar a clreului, dobor&nd

un lupttor advers la pm&nt sub picioarele calului, a fost, de asemenea, redat pe rofeul

lui raian de la Adamclisi &ns, ca -i &n cazul amintit, tot printro scen dinamic luat din

campania moesic a lui raian &mpotriva dacilor -i a aliailor lor, ce nu ar fi &n fond dec&t

o c)intesen. a naraiunii de pe metope. #e-i relieful loricei este spart -i stricat de vreme, &n

continuare se poa te observa cum se desf-oar un -ir de reprezentri ce merg &mpre9ur, aparentfr legtur direct cu clreul din c&mpul central de deasupra acantei. Acestea s&nt

compuse din trei solda.i romani pede-tri urm&nd un clre sculptat pe latura opus, de nord,

ce doboar lupttori CbarbariC la pm&nt.

@elieful fiind tocit de vreme, nu se ma i obslC�rv dec&t un singur rzboinic potrivnic romanilor czut la pm&nt, cu care se &nc)eie scen2t. #up Br. ocilescu FH, cl.reul de pe

latura de nord ar fi &n�m-i &mpratul raian . &ntre acesta -i lupttorul czut, ocilescu



presupunea &n c&mpul loricei Calte figuri, probabil -i o /ictorieC 3D &ns noi credem c totrzboinici

CbarbariC erau dat fiind caracterul dinamic, viu, al aciunii .

4lreul triumftor se &nt&lne-te pe monede de la Augustus 3%0 Altele &l reprezint peBalba 3F cu calul &n galop, ridic&nd m&na dreapt cu lancea. Puin mai t&rziu itus, caesar,

apare &nfi-at pe monede clare strivind sub copitele calului un du-man czut la pm&nt -i

%negt.induse s% strpung cu lancea 330 Pe o alt moned de la /espasian apare #omitian,

tot caesar, clare, in&nd &ntro m&n ridicat sceptrul cu un cap de om 3+0

dificatoare pentru simbolul &mpratului clre triumftor &narmat cu lancea, dobor&nd sub picioarele calului un rzboinic advers $poate c)iar un dac, este imaginea cel reprezint pe

raian 35 $fig. G+ pe o moned btut &ntre %D3 %%% e.n . , deci dup primul sau al

doilea rzboi dacic -i desigur &n legtur cu unul din ele. Aceast reprezentare poate fi apropiatat&t de cea de pe c)iurasa trofeului $al doilea clre roman, c&t -i de cea figurat pe

metopa K. oate acestea, &n care &mpratul sau caesarul su apar clare, &narmai cu lancea

$sau in&nd &n m&n un cap de du-man rpus luat ca trofeu, s&nt reprezentri statuare, dega9&nd oatitudine solemn, maiestuoas -i nu se aseamn &n aceast privin cu cele de pe trofeuldobrogean.

/ulturul. %\"ai sus, pe pieptarul trofeului, &ntre scuturi, aceea-i reprezentare pe ambele

fee 2 sus, un vultur cu aripile desc)ise &n pri, &nfi-at din fa, -i un vre9 cu floare, ceva

mai 9os $fig. 1G. #esigur, imaginea aminte-te de vulturul )eraldic a-a cum &l &nt&lnim pe

monede emise de /espasian -i #omitian 3K0 #up 4. 4. /ermeule 31, vulturul de pe c)iurase

din epoca roman imperial are semnificaia simbolismului militar al vulturului de legiune

reprezentat &ntre dou steaguri . Observaia este &ntrit, dup prerea noastr, de &nfi-area

vulturului cu fulgere &n g)iare pe un panou sculptat descoperit &n temenosul sanctuarului

_asr din Petra 3G0 emplul _asr elSint a fost datat din prima 9umtate a secolului " e.n . 3H,

&n vreme ce arcul monumental de acolo a fost &ncadrat &n ultima treime a veacului " e.n. +D0

Panourile sculptate s&nt datate de ctre P. J. Parr la &nceputul secolului " e.n. +%0 ot &n col



ul de nordest al temenosului sau gsit sculpturi -i elemente ale unui trofeu +F0Motivulvulturului )eraldic apare frecvent &n vremea lui raian -i pe monede, la baza

4olumnei %%3, precum -i pe o alt emisiune de la acela-i &mprat &nfi-at &n picioare flancat de

doi captivi ++0 ln paralel, pe monede se &nt&lne-te frecvent reprezentarea vulturului legiuuilor &ntre stindarde sub 6ero, itus -i raian +5. (a Adamclisi &l &nt&lnim pe metopele %F -i %3

&ntre ve'illa.

(a romani, &n armat dedicaia la aniversarea Acvilei $natalis a*uilae se fcea pentru JuppiterOptimus Ma'imus, divinitatea protectoare a statului roman. /ulturul era purt

tor al armelor zeului unetului -i aductor al fulgerului +K. /ulturul purta &n zbor sufletele

&� prailor sau &mprteselor &n apoteoz $:erodian, "/, %% sau veg)ea alturi de ei &n zeificare

+10 /ulturul ce se &nla &n zbor cu fulgerele &n g)iare $signa legionum era un semn de

bun augur pentru legiuni -i arta calea spre /ictorie +G0

. .

4apetele de meduz. (ipsa capului de meduz $gorgoneion pe plato-, motiv aproape nelipsit pe statuile loricate din epoca imperial roman, este suplinit la Adamclisi prin reprezentarea lor pe scuturile trofeului. cuturile s&nt de form oval alungit cu e'tremitile drepte.

(oca-urile scobite l&ng scuturi serveau la fi'area unor sulie sau lnci, ce nu se mai p2.2treaz

$fig. 15 -i 1K. pre deosebire de scuturile a-azisului trofeu al lui %\"arius $cu lorica s*uamata

separate de corpul trofeului &n prelungirea braelor, cele de la Adamclisi fac corp comun cu

c)iurasa +H0 7tilizarea pentru decoraia scuturilor -i pulparelor trofeului a capetelor de meduz

de ctre artist apare pe deplin corespunztoare scopului, acela de a spori caracterul apotropaic

al trofeului. Meduza, monstrul marin din mitologia grecoroman, ce sl-luia &n ad&ncuri

aductor de moarte prin &nsu-irile demonice ale vocii -i mai ales ale privirii , transforma

&n stan de piatr orice for ostil, dup credina celor din vec)ime. #e aceea a -i fost folosit pretutindeni &n antic)itate ca o pavaz -i abund &n creaia artelor figurative nu numai

pe armele de aprare -i pe obiectele de protecie a omului sau de uz gospodresc $opaie,candelabre, scaune, vase etc. 5D, ci -i pe cldiri $ziduri, pori, u-i.

Pe trofeul lui raian de la Adamclisi, capetele de meduz se deosebesc doar &n detalii.



#ar at&t cele de pe scuturi, c&t -i cele de pe pulparele trofeului au prul str&ns &n -uvie -i s&nt

&mpodobite cu -erpi &ncolcii pe frunte. &nt realizate la un nivel artistic diferit pe fiecare

din feele trofeului $fig. 15 1G -i G5 G1. 4eea ce denot c -i aici, la trofeu, e'ecuia las

clar s se &ntrevad dou maniere de lucru, ca -i la elementele de ar)itectur ale monumentului.#e subliniat c scutul cu nervur median -i gorgoneion $&ns de form complet oval

alungit apare -i la Petra 5%0 e deosebe-te &ns ca realizare artistic, relieful din Arabia at&t

prin amprenta elenistic, c&t -i prin detalii iconografice, prul nefiind pieptnat str&ns &n -uvie &n pri ca la Adamclisi, ci lsat s cad liber.

Pulparele $ocreae cu capete de meduz s&nt cunoscute &ntre altele -i &n descoperirile funerare 5F07nele pulpare ale trofeului s&nt &mpodobite cu ramuri cu frunze de laur -i vre9spiral crtor,altele cu vi de vie cu ciorc)ini.

t&lpul rofeului. ra format din tambure de form elipsoidal. e pstreaz toate

cele patru tambure ce au fost aparente -i un al cincilea ce era &ngropat &n zidrie, de form

deosebit, circular sus -i patrulater 9os, cu alte dimensiuni $diam. %,GK m laturile % ,KD '

%,3K m $fig. GFW3. amburul &ngropat are loca-uri de solidarizare pe vertical, sus -i 9os,

spre deosebire de tamburul ", considerat primul &n reconstituirea fcut de B. 6iemann. Acest

fapt %a pus &n dificultate pe Beorge 6iemann 5 3 0 @elev&nd aceast greutate de asamblareapie,=lor :t&lpului, ar)itectul vienez nu a folosit &n recon�tituire tamburul cu baza de plan

pat rulatPr, eonsiuer&ndu% Cpiatr euigmaticC, datorit at&t formei sale neobi-nuite c&t -i

faptului 2u2amintit, c nu putea fi racordat cu tamburul " $cel prevzut cu loca-uri desolidarir.a[?e pe orizontal, &n form de emtd ue r&ndunic .

lnl imea reconstituit de noi a st&lpului trofeului format din tambure $fig. GFW+ 1,

av&nd fieearc F,FD m pe a'a nmre $eu e'cep,ia celui de seciune ptrat la baz, este de. +,+3 m$%? picioare romane sau F module %WF. Nn proiect, tamburul " avea D,GH m $3 pi4toare

romane &nl,ime, iar tamlmrele "", """ �i "/, c&te %,%G m &nlime fiecare $+ picioare romane.

Ea de proiect 22e ob2oerv unele diferene &n plus sau minus. amburul " are D,H% m, tamburele"" -i "/ 2&nt de c&te %,%F m, iar tamburul """ de %,FD m &nlime. #iferena fa de



proiect fiind pri n insumare doar de G cm. #e-i sau pstrat toate piesele componente,solidarizarea la baza st&lpului ridic o problem, dup cum am amintit.

oate tamburele au loca-uri de solidarizare pe vertical, de form ptrat, cu e'cepia

tamburului ", format din dou 9umti ce se legau &ntre ele prin scoabe fi'ate &n loca-urile&n form de Ceoad de r&ndunicC, &n partea superioar $&n cea inferioar nu se observ.

ste drept c starea fragmentar a piesei nu &ngduie s se stabileasc precis dac nu cumva

a avut -i scobituri pentru solidarizare &n eleva,ie. Pe suprafaa de sus a piesei, se observ un

rest de loca- patrulater $de D,FD lungime -i D,%F l,ime, ad&nc de D,FH m, care ar putea s

fie o simpl ruptm. amburul de plan patrulater la baz ar putea fi utilizat doar ca pies

suport la st&lpul trofeului, fiind &ngropat. &n masa de zidrie )e'agonal a frizei cu arme. 26efiind posibil adugarea a &nc unui tambur &n elevaia st&lpului, trebuie s considerm c -i

tamburul " a avut loca-uri de solidarizare pe vertical, c)iar dac nu erau spate la mi9locul piesei. #ealtfel, forma special de tiere a tamburului rn baza CptratC -i circular sus, culoca-uri de solidarizare at&t pe suprafaa rotund $D,35 lungime ' D,3D lime -i D,%3 m

ad&ncime, c&t -i pe cea patrulater $D,+D lungime, D,33 lime -i D,FF m ad&ncime, duce implicitla aceast concluzie, datele obiective nemails&nd loc pentru alt interpretare. #intre toi,

6iemann sa apropiat, prin calculul su, cel mai mult de &nlimea din proiect a st&lpului

trofeului.

tatuile colosale. A-ezate la baza trofeului, pe friza cu arme, s&nt &n nmnr de trei 5+0

4ea din mi9loc reprezint un captiv dac &n picioare cu m&inile &nlnuite la spate. e maipstreaztrunc)iul. 4apul, m&inile -i picioare!� nu. Acum are dimensiunile de %,G1 m &nl

ime, limea la umefi de %,DG m, la -old de O915 m $fig. GH.

a gsit &n spturi -i o bucat dintrun picior $de D,3G lungime -i D,3D m lime.

:elidul este foarte tocit. e mai observ )ine cingtoarea lat -i cutele pantalonilor.

Br. ocilescu socotea c prizonierul reprezentat statuar purta cma- spintecat la -olduri. Nnl

imea calculat trebuie s fi fost de 3,55 m $%F picioare romane ^ F module -i nu +,5D m cum

apreciase ocilescu. Nn st&nga -i &n dreapta statuii principale erau a-ezate dou statui &nfi



-&nd femei -ez&nd. i acestea au avut mult de C_ferit de pe urma cderii de pe monument -i

din cauza intemperiilor. (ipsesc -i la acestea capul -i braele. Picioarele se mai pstreaz la

una din ele, &ns &n parte, sfr&mate. 4ea din st&nga $fig. HD are acum % ,!J5 &nlime, la

umeri D,H5, la baz %,GD lungime -i grosimea de %,D+ m.

Atitudinea a fost bine surprins de ocilescu folosind -i reprezentrile monetare 2 CAmbii

gt8nunc)i erau ridicai cel drept, care lipsesce, fiind cu mult mai sus -i fiind visibil liber,

cum se poate observa la ruptura coapsei piciorului -i dup starea feelor care se afl dedesubt.

#e m=menca -i piciorul �,t&ng, ce se parc gol, iese afar la mi9locul -oldului superior, din)aina

tl?a cu br&u &ncins. Sraul s t&ng a fost J.csigur rezemat de pm&nt, pe c&nd cel drept era inut. &n posi iune de tristeiC?( pe genuc)iul ridieat. 6 ic i aici capul nu a fost. pus, toat stat ua

fiind dintro bucatC 55.

tatuia din dreapta $fig� H%, &n atitudine analoag cu cea din st&nga, msoar acum %,15

&nlime -i % m lime la umeri. 4a &mbrcminte, ocilescu pare a deosebi Co )ain cu cre

ituri, str&mt pe corp -i o mantie, care reiese bine &n afar, aruncat dinainte peste

picioareC 5K0

Eriza cu arme $fig. HF . #ecorat cu arme aruncate la picioarele trofeului. (ocul ei era

deasupra corni-ei bazei )e'agonale, a-a cum figureaz &n reconstituirea fcut de Br. ocilescu

-i Beorge 6iemann. Nns &n aceast reconstituire este gre-it a-ezat peste eta9ul " al bazei

> )c'agonale. rebuia s fie pus deasupra celui deal doilea eta9 )e'agonal, care nu figureaz

&ns &n aceast recomtituirc. Adolf Eurt=ngler a plasato &n al uoilea eta9 al bazei )e'agollalc,&ns sub corni- 5 1 0 Nn spturi au fost descoperite 5 blocuri &ntregi din friza cu arme 5G0

ne form )c'agonal, avea latura uc 3,5+ $%F picioare romane ^ F module -i &nlimea de

D,GH m $3 picioare romane ^ % mo;llll . Sloeurile compm=ntc se racoruau pc orizontal,

spa.iul din int6iorul )e'agonulni Pra umplut cu beton , &n care @e fi'2t -i tamburul cu baz

p2?ttrat, ue el @pri9 inin;lusc, fmb tietum special de plan circular, statuile colosale care eu



baza erau fi'ate &n blocurile frizei cu arme, &n loca-uri ce rezultau din tierea oblic a unor

astfel de piese KH0 Adolf Eurt=ngler a adugat un element ar)itectural la baza trofeului, o

plintit, &ntre corni- -i trofeu $-i grupul statuar, din care nu sa gsit nimic &n spturi la

ruina monumentului sau &n alt parte, nici mcar un fragment. 4z&nd de la o &nlime a-a

de mare era impo@ibil s rm&n &ntreag, dar mcar un col al plintei )e'agonale tot sar

fi aflat.

4redem c nici nu a e'istat aceast uria- pies $cu 3,5+ m latura. 6ici nu putea spori

rezistena deoarece trunc)iul trofeului ar fi strpunso oricum $pe F,FD ' %,%D m. #ecima@ivitatea ei nu putea fi asigurat, iar @olidarizarea statuilor -i fi'area trunc)iului la baz nusar fi putut face, pe c&nd mam de zidrie de beton &2r. gduia acest luc%u. #ealtfel nici trama

modular KD nu la%2% loc pentru aceast pies tai e, msmat grafic &n reconstituirea fcut de

.Adolf lfurt=angler K%, revine la cea D,KD m &nlime.

@adu Elorescu KF accept folmiirea friz$?i ;>u aune dcaIupra romi-ei dup propunerea

?l?ocilescu 6iemanu, &m men.ine plinta introdm de ..Emt=ngler, mut indo &ns �mb friza

cu aune, deasupra corni-l?i bazei )e'agonale superioare.

Slocurile pstrate ale frizei K3 cuprind ec)ipament militar -i arme utilizate ca elemente

de decor, &n relief 2 A. cuturi $unele de form oval, altele elipsoidale cu capetele ung)iulare

-i lnci. abie cu mciulie la m&ner -i garda -i lama late $fig. H3. S. cuturi elipsoidale cu

capetele retezate, av&nd nervur median. #ou spade &n teac -i o sabie lung cu v&rful

curbat ce se m&nuia cu ambele m&ini. 4ma- de zale $fig. H+. 4. #ou tipuri de scuturi ovale

-i elipsoidale cu capetele drep te. #ou tolbe cu s.ge,i -i lnci $fig. H5 . # . cuturi din ambele

tipuri amintite, lnci $suli;� $ U, tolbe cu sge.i, sabie $curb, C% $fig. HK. . unic,scuturi,

lnci $sulie $fig. H1.

Armele de la baza r$dr%llu i. Pt� fri za )P'agonal de la baza trofeului lui raian de la

Adamclisi s&nt &nf,i-ate armele &nvin-ilor, dup cum se obi-nuia &n antic)itatea grecoroman.



Nn cazul %?rofeului lui raian de la Adamclisi, armele de atar -i de aprare s&nt de origin e

divers, nu numai dacice,� deoarece alturi de daci au luptat -i alte neamuri din barbaricurn

&n campania din Moesia. "ntre armele celor &nvin-i se &nt&lne@e -i unele de tip roman, lucru

dealtfel obi-nuit -i pe alte trofee din aceea-i epoc, ca de pild la cele dou trofee ale lui

#omitian de l&ng @crile 4apitoliului $a-a zisele Ctrofee ale lui MariusC K+0 #intre armele de

atac pe friza )e'agonal &nt&lnim lnci $ -i rmlie, spade -i E)ii lungi curbat e re @e m&nuiau eu

ambele m&ini $fig. HG, a-a $>u m apar -i pe n=tope.

/asile P&trvan K5 $d 7Jl A. Eurt=iinglP"? conside% a e aceaiCtrt m m semnalat de

acitu@ KK, la sar maii ='olani la KG KH e.n., ar fi un iatagan bastamosarmat, m&nuit de

bastarni. /. P&u van sepm acst tip de m m de sabia curbat dacic� cunm2cut nou &n dou

variante, 4$?a scurt -i 4a lung $e'emplar descoperit l&ng 4o)aim, de D,HD m lungime K1

care, dup autorul citat, ar fi de tip iranianogrecesc ce ar comtitui un prototip pentru iataganul bastarnosarmat KG0

El. S. Elorescu consider c tipul de sabie lung dacie curbat cstp rPprezentat a(&t pe

4olumna traian, c&t -i pe Monumentul triumfal de la Adamclisi -i rele< interpretarea lui

Eurt=angler din %HD3 dup care sabia lung bastarnic de ast dat este atribuit geilor KH0

@adu /ulpe identific la r&ndul @u iataganul de pe metopele $-i friza cu arme de la

Adamclisi cu varianta a doua $sabia dacic lung cu v&rful curbat gsit la @ upea $ 4o)alm

-i constat c aceasta, nu apare pe 4olumna traian, av&nd o utilizare regional, numai la d acii

din

Cnordul -i estul #acieiC -i c este folosit de daci pe metope $goi p&n la br&u sau &mbr

cai complet 1D0 Observm deci c -i lupttorii purttori de n od%u% $s%=bi folosesc aceast

arm lung m&nuit cu am&ndou m&inilc, & n lupt . c>u rommdi. % 8rf? ;?ol=ririle ar)eologice o

atest -i pe t;?ritoiiul da$0 n . e po ate cone)idc c era m% t ip lm g r i).2p&nclit la mai mul t $� popoare 2

daci , ger mani $ suebi -i la 2o2ar m ai.



Pe friza cu ai me sEnt EnfiHate spade de tip roman #gladi11s % m lama lat, garda Hi m

ciulia bitronconic . Acest tip de arm a putut trece Hi la dari , dat ne gEndim r la aceHtia

se aflau instructori, te+n icieni Hi mcH tcri militari rom ani / #fig. !- b%. 3ele dou tipuri de

scuturi, de pe friza cu arme, apar nedeterminate etnic la =I. . =lorescu & ^ Acest lucru apare de Eneles dac ne gEndim c la dacii de pe 3olumn ce poart

numai scut oval, acesta este asemntor ca form Hi decor cu cel roman de pe acelaHi monu

ment ) #fig. !- d%.

Se poate deci atribui dacilor #Hi aliailor lor% scutul oval reprezentat pe friza cu arme $^

`n ce priveHte scutul elipsoidal cu capetele rectangulare de pe friza cu arme #reamintim c cu

acest tip de scut este Enzestrat trofeul% pe metope apare aproape numai la romani, alturi dec el oval cu umbo fr decor $^ 3urios este faptul c scutul germanie +e4agonal nu apare lamo

numentul dobrogean, deHi la *oma pe trofeul lui Domitian din dreapta scrii ce duce la

3apitoliu e4ist ^ Se pare c En privina scuturilor nu trebuie s insistm e4cesiv deoarece

diferite tipuri s(au transmis Hi la alte popoare, dovad c scuturi +e4agonale cu umbo, bogat

dccorate se pot vedea pe 3olumna traian, intr(o cetate roman -^

Tolba cu sgei de pe friza cu arme #figurat Hi pe metopele &$ Hi &% poate fi atribuit,

de asemenea, dacilor Hi aliailor lor #fig. !- e%. 9nul dintre aceHtia, un arcaH, apare pe metopa

&1 trgEnd cu arcul dintr(un copac asupra unui soldat roman. :ncile, cmHile de zale Hi

tuniVile de pe friza +e4agonal de la baza trofeului, cu greu pot fi deosebite etnic. Putem

adm1te fr s greHim c fceau parte din armamentul, respectiv portul, militar al dacilor.

Br. Tocilescu ! remarca lipsa steagului #balaurului% dacic pe friza cu arme #ca Hi pe

metope%, a acestui element des EntElnit pe 3olumn, iar "i+ail "acrea sublinia absena aceluiaHi

stindard naional al dacilor de pe trofeul lui Domitian din stEnga scrii ce duce la 3apitoliu -^

#e-i ruina altarului funerar militar a fost dezvelit de ctre Br. ocilcscu -i colaboratorii si

la sf&r-itul secolului trecut, au rmas totu-i neelucidate unele probleme legate de construcie,



stratigrafie -i coninutul stratului roman. #e aceea a fost cercetat din nou prin spturi

ar)eologice ", &n %HKG -i %H11.

l. 4O6@74`"A

%\freul edificiu roman a fost distrus &n decursul vremurilor, &nc din antic)itatea t&rzie,

&n a-a msur, &nc&t nu a mai rmas dec&t baza cu c&teva trepte in situ pe laturile de nord

-i de est. 4onstrucia, de form ptrat $fig. HH, c u laturile de %5,HK $5+ picioare romane sau

H module, cea din interior nevzut de G,G1 m $3D picioare romane sau 5 module, a fostrealizat din blocuri mari de talie legate cu mortar $opus *uadratum pe panta de rsrit adealului la cea F5D m distan de trofeu -i turnul $ Cm ausoleuC . Eaadele altarului, reconstituite

&n plan dup regulile de simetrie, msurau c&te %F,+F m $+F picioare romane sau 1 module.

Modulul folosit la altar era tot de K picioa,rc romane, identic cu cel utilizat la monumentul

triumfal si la turnul.

Asp�ctul ar)itectural -i elevaia nu mai pot fi reconstituite dec&t cu mult probabilitate,

din cauza numrului prea mic de elemente de ar)itectur ce au mai putut fi gsite &n spturi.

Piatra folosit la construcie a fost e'tras dintrun orizont de calcare numulitice -i

este identic cu cea utilizat la ridicarea zidurilor concentrice inelare ale tumulului. Brosimea

fundaiei, din bolovani de carier -i mortar, este de 3,5+ m $%F picioare romane sau F module.

reptele construciei &ncepeau de la marginea fundaiei -i ocupau probabil 9umtate din

limea acesteia $%,11 m sau K picioare romane ^ % modul, cealalt 9umtate revenind grosimiizidului. 6ici forma &nvelitorii Cacoperi-ulu i C nu se poate preciza, posibil s fi fost cu

pant &n dou ape.

pturile au scos la lumin o mare cantitate de fragmente de igle din past ro-ie, bine

ars, provenite de la &nvelitoare. paiul patrulater interior a fost umplut de la &nceput cupm&ntsau bolovani de carier $-i pmint, construcia &nfi-&nduse ca un masiv de zidrie

realizat &n dou te)nici diferite, cu -i fr mortar, e'cept&nd faadele din piatr de talie

$blocuri -i lespezi pentru inscripie. &nlimea edificiului posibil s fi fost de %D,K+ m $3K picioare romane sau K module. tn privina formei iniiale, elementele de ar)itectur descoperite



fiind foarte puine, ar)itectul Beorge 6iemann nu @a &ncumetat s reconstituie dec&t faada

de r@rit -i aceea doar p&n la o anumit &nlime F -i cu mult probabilitate $fig. %DD.

Br. ocilescu a presupus pentru construcie o form piramidal cu trei eta9e, de tipul

acelora &nt&lnite &n apoteozri $conseerationes ce se pot vedea pe monedele unor &mprairomani din secolele "" """ e.n. $fig. %D%. #ealtfel, ocilcscu face precizarea e'pres 3 c

&ncercarea de reconstituire e'ecutat de B. 6iemann privea doar partea inferioar a faadei

principale, ceea ce arat c at&t ocilescu, c&t -i 6iemann se opriser la ideea amintit mai

&nainte a unei construcii cu Ceta9eC.

&nlimea de K m indicat de Br. ocilescu era deci, dup prerea lui -i a lui B. 6iemann+,

doar cea a prii de 9os a construciei, dup care ar fi urmat dou sau trei eta9e, deci cel pu,in dubl pentru &ntregul edificiu. 3. "64@"P`"A

4itirea iu2,eripici de la faada de r2rit, cea principal, a altarului suna astfel &n urma

reconstituirii definitive %K fcut de Br. ocilescu 2 ]%V MP ]erator Oaes. divi, 6ervae f. 6erva

raianusV % ]Aug. B. V ]rm. #acicus triV S. PO ]R""" 4os. / p.pV % ]in )onorem etV

MMO@"AM EO@" ]simorum virorumV % ]*ui pugnantesV P@O @. P. l\"O@ O447S7

]erunt bello #acicoV. Nn traducere 2 C&mpratul 4aesar, fiu al divinului 6erva, 6erva raian,

Augustul, Bermanicul, #acicul, tribun pentru a treisprezecea oar, consul pentru a cincea

oar, printele patriei, &n slava -i amintirea preaputernicilor brbai ce au pierit &ntru moarte

pentru patrie &n rzboiul dacicC. 4omplet&ndo la tr>ibunicia potestate eu indicativul R""" -i la

consulat cu /, editorul inscripiei situa astfel ridicarea altarului militar la aceea-i dat cumonumentul t.riumfal, &n %DG %DH e.n. 4um altarul funerar a fost &nlat &n %DF e. n., pe piatr

fusese gravat puterea tribunician /"" -i consulatul "/.

Nn reconstituirea fcut de )eodor Mommsen se observ unele deosebiri de ordin secundar %K0#e notat c Br. ocilescu, &n variantele reconstit.uirii, &nc)eie r&ndul % cu numele&mpratului, &nvreme ce ). Monumen adaug la :f&r �it Aug. Berm. #acico %10 @econstituirea

r&ndului 5 al inscripiei de la faada de est, scris cu litere mai mici, a dat mult btaie de cap,

suscit&nd discuii. (a lespedea a doua, dintre cele gsite $O@"AfP. MO , r&ndul 5 , &n %GHG,



Br. ocilescu propune o modificare a lecturii $acceptat �i de ugen Sormann citind ]6eapV

OJJ $i PO $nti &n loc de ]6icop V O( $i PO $nti %G0 Acela�i autor &n reconstituire o

pstreaz pe cea din urm, &m &n te't o accept pc cea dint&i %H.

ra vorba aici de locul de origine al comandantului din fruntea lisil�i eelor czui, al

crui nume nu sa pstrat &n inscripie, ci doar calitatea de praefecttts -i nici aceasta &ntreag

$ P@A , lipsind specificaia formaiunii militare ce o comandasc 2 prefect al pretoriului,co)ortei, alei sau al taberelor $prae9ectus praetorio, co)ortes, alae sau castrorum . ). l\"ommsen

accept citirea -i adaug la sf&r-itul r&ndului 5 2 prae f. oo). "" Satav. V, cu care completare

ocilescu este de acord introducindo &n reconstituire, &ns cu Satavorurn FD0 Br. ocilescu&nclina s cread dat fiind faptul c &n lupte s&nt anga9ai militari din toate formaiunile, &n

cep&nd cu pretorieni -i cei din legiuni -i termin&nd cu au'iliarii c nu putea figura &n

fruntea listei dec&t un prefect al pretoriului, comandant al unitilor de elit, al grzii imperiale F%care, numai c% singur, putea fi comandant peste toate.

Nn realitate, cel czut nu putea fi un prefect aV pretoriului deoarece cel ce a avut aceast calitate &nvremea rzboaielor dacice, 4laudius (ivianus, era &nc &n via la %%1 e.n.

Nn capul listei putea fi ofierul superior cel mai mare &n grad, czut &n lupt. "ar disputa referitoarela dornus se ducea &n van, deoarece pe piatr nu fusese scri: nici 6icopolis din Pont,

nici 6eapolis din Pont.

#up cum sa putut vedea, din inscripie nu sau pstrat elementelec)eie 2 numele &mpratului,anul puterii tribunicienc, consulatul care, toate sau fiecare &n parte, ar fi putut

servi pentru o datare precis, ceea ce a dat posibilitatea s se propun -i o alt &ntregire

-i citire. (a o ree'aminare mai atent a pietrei fcut de Br. ocilescu -i de 4onrad

4ic)orius la Sucure-ti, sa vzut c ora-ul era altul. Nn acel loc fusese gravat 4O(. POMPFF

#OM"4"( 6APO( "A("A P@A $OVol $onia Pomp $eis dornicil$io 6eapol$i

"taliae prafef$ectu,s . . . , deci era menionat ora-ul din "talia acoperit de erupia vulcanului/ezuviu cu dou decenii &n urm. 6imeni nu sa g&ndit c numele unui ora- disprut ar

mai putea s apar mai t&rziu &ntro inscripie. Olar era c domiciliul su era &n ora-ul 6eapole



din "talia. ub r&ndul 5 al inscripiei de la faada de rsrit, urmau &n-iruite sub numelecomandantului cele ale militarilor czui.

Br. ocilescu remarca c prima plac, cea gsit &n cimitir, cuprindea ca domus a militarilornumai localiti din "talia, cu o singur e'ccp,ic. ocotind c duplt /espasian, se recrutau

militari romani pentru trupele pretoriene din "talia, considera c cei &n-iruii in listlt

fcuser parte din aceste uniti. Pe lespedea a doua, nu sa pstrat nici un nume mai 9os

de r&ndul 5 $al comandantului, lipsind cea mai mare parte a inscripiei. Pe plitcile a treia

-i a patra au fost trecute nume de soldai din legiuni cu domus din diferite pri ale imperiului.otu-i -i aici se &nt&lnesc -i localiti din "talia. ocilescu se &ntreba despre celegiune poate fivorua -i sa oprit asupra celei numite a R./a Apollinaris care a luat parte

la campania din #acia -i se afla cu garnizoana la 4arnuntum F3.

#e pe latura de nord a fost scoas din spturi o inscripie cu nume de soldai din trupeleau'iliare, care nu erau ceteni romani, ci cu drept de peregrini. Placa cuprinde -i numele uneiuniti militare, Oo)ors "" Satavorum, care la anul HG se afla eantonat &n PanEig. %D+.Eragmente din inscripia al tarului funerar mili lar $spluri %HKG 2 %, F, 3.

nonia F+0 Pe lespezile cu inscripii au fost &nscri-i militari czui &n lupt, din toate mttegoriile 2 pretorieni, legionari, missicii $soldai care &-i &ndepliniser serviciul militar, reinuti

peste termen, ce urmau s fie liberai -i au'iliari F50

Nn %HKG, cu prile9ul lucrrilor de dega9are a terenului din 9uml altarului, &n pm&ntulscos din spturile efectuate de Br. ocilescu, sau descoperit, &n cursul operaiunii de triere

a pietrei ce se afla grmdit &n partea de est, + fragmente mici din inscripia FK altarului

funerar militar. #eoarece pm&ntul -i piatra brut au fost manevrate cu prile9ul spturilor

anterioare, locul de gsire, la faada de est, nu mai prezint importan.

%. Eragment din lespede de calcar numulitic de la care sa pstrat o mic parte din netezimealaturii din dreapta. Nn rest, la st&nga, sus -i 9os, linii de ruptur. Pe acest fragment

sa pstrat inscripia pe trei r&nduri, &ns doar c&teva litere. #im. H ,5 R %3 ' +,5 cm. Nn r&ndul desus literele # -i " fragmentare, &n cel din mi9loc 9umtate din litera , apoi .A -i 6

a crui bar din dreapta nu a &ncput pe aceast lespede -i a fost gravat pe lespedea ce

urma &n alturare. #in r&ndul de 9os, sau pstrat parial literele "4. Nnlimea %iterelor, m



surat la cele pstrate &ntregi, este de +,5 cm. #uetul este &ngri9it, literele -i r&ndurile simetricdispuse, se remarc -i netezimea pietrei pe suprafaa scris -i pe latur. ubliniem c

latura lespezii nu era vertical, ci oblic spre st&nga. Nn dreapta, sus, fragmentul amintit se

completeaz cu un altul &n care se pstreaz pe 9umtate &nlime c&te un " separate prinsemn de oprire gravat triung)iular. #im. 5 ,5 R 3,!5 R 3,5 cm $fig. %D+W%. O &ncercare de

restituire a te'tului se poate face doar pentru fragmentele % reunite, care fiind din margineadilidreapta lespezii, ceea ce sa pstrat reprezint partea final a unor cognomina de soldai

din legiune, dup care urma dom:s pe lespedea urmtoare $e'cept&nd r&ndul de sus, unde

litera iniial a localitii a fost gravat c)iar pe aceast lespede.

4ioplirea pietrei grosier -i duetul literelor st&ngaci ca la fragmentul nr. "" $fig. %D+W3. O citire

sigur se poate face doar la fragmentul nr. " $&ntregit #"0"WA6W

"O.

Prima c)estiune ce trebuie lmurit pentru fragmentul nr. " este aceea de a -ti de la

ce faad cu inscripie erau lespezile de la care provine, est sau nord � 6oi credem c este de

la faada de rsrit. A6 sar putea &ntregi ]S@"V A6 ]67, iar "O ar fi din finalul unui

nume terminat &n "O"7. au gsit trei elemente decorative de la altar 2 candelabru! vegetal

$palmier cu panglici &nnodate ce se termin cu frunze de ieder pe pilastru $fig. %DK, g)irlanda pe Car)itravC $fig. %D1 -i vre9ul floral de la friz $fig. %DG. oate trei s&nt &n mod curentreprezentate pe monumentele de ar)itectur roman din secolele " -i al ""lea e.n. Pilastrul saucoloana $-i semicoloana cu decor erau ceva obi-nuit &n arta monumental a vremii. (a @oma

$Ara Paeis -i #omus ransitoria, la @avenna $Porta Aurea FG, la Pompei -i &n pictura parietal,unde ca motiv vegetal adoptat la decoraia coloanelor -i pila-trilor se &nt&lne-te c)iar

palmicrul. 7eprezentarea pictural mural de la Pompei a palmierului, precum -i g)irlanda

-i vre9ul, "au fcut pe Er. tudniczIa FH s raporteze decoraia altarului la cel deal treilea

stil pompcian. ste evident c rsp&ndirea acestor motive a fost general la @oma -i &n

restul "taliei -i nu poate fi legat de un stil pompeian anume. l.Ja Pompei sau putut pstra,

ora-ul fiind acoperit de cenu-, toate aceste elemente de decor, spre deosebire de alte ora-e

antice rmase la lumina zilei, supuse distrugerilor sau unui &ndelung proces de ruinare.



l\"otivul g)irlandei, cu sau fr bucranii, era, de asemenea, foarte rsp&ndit &n ar)itectura

monumental a edificiilor -i la micile monumente, ca altare -i sarcofage. 4u relief de g)irlandeeste &mpodobit, &ntre altele, altarul censorului 4aius l\"anlius $secolul " e.n. sau un

sarcofag din secolul al ""lea de pild, de la @oma, pstrat la (uvru. #espre utilizarea -irsp&ndirea vre9ului, ca element decorativ &m, neam ocupat la subcapitolul C#ecorular)itecturalC.

Ornamentica altarului militar roman de la Adamclisi nu poate fi opus cronologic celei

de la monumentul triumfal, elementele ei fiind comune &n imperiu -i se &nt&lnesc at&t &n

secolul " e.n. la monumentele romane, c&t -i mai t&rziu, &ndeosebi &n secolul al ""lea e.n. 4u

at&t mai puin ar putea fi folosit decorul altarului drept criteriu &n vederea unei precizri

cronologicc de detaliu, spre a se stabili dac acest monument este de la #omitian sau de la

raian.

O deosebire stilistic &ntre decorul altarului -i cel al monumentului triumfal e'ist. 4el

dint&i Pste mai pre9os dec&t ePl din urm, &m ambele rm&n &n cadrul aceleia�i producii

de art provincial roman realizat iCi la un nivel diferit.

Pentru altar se poate afirma fr gre- c at&t constructorii, c&t -i pietrarii decoratori au

fost solda.i romani, &n orice caz alii dec&t cei ce au alctuit ec)ipa la rofeul lui raian.

4u at&t mai puin sar putea compara altarul sub aspect artistic cn produsele artei aulice de

la @oma.

4ea dint&i concluzie ce se desprinde ne&ndoielnic din studierea monumentelor romane de la

Adamclisi este aceea c formau un ansamblu comemorativ unitar, ceeace a fost demonstrat -i

matematic 2 triung)iul altar turnul trofeu.

@idicarea ansamblului $%DF %DH e.n. poate fi socotit sincronic cu inceputurile a-ez

rii romane de la ropaeum raiani carei poart numele, plantat pe locul unui sat getic, la

rsp&ntii, nu departe de limes. #ezvolt&nduse ca un mare ora- roman de interior -ia pstrat



numele sub forma ropaeum $ropaios p&n la &nceputul veacului al /""lea, e.n. %0

misiunile moneta.re cu trofeu pe o baz, dedicate &mpratului raian de ctre ora-ul

omis, constituie singura mrturie direct c monumentul triumfal a fost terminat. Eaptul

c pe monedele romane imperiale monumentul de triumf al lui raian de la Adamclisi nu

apare, de-i 4olumna -i Podul s&nt reprezentate corespunztor, arat c &n oc)ii cercurilor politicediriguitoare de la @oma monumentului de la ropaeum raiani i sa acordat o importanregional, &n ciuda dimensiunilor sale impuntoare -i a semnificaiei sale profunde. Aceasta sardatora, &n parte, faptului c amintea doar faptele de arme dintro singur campanie,

cea moesic, -i c fusese &nlat &ntro provincie &ndeprtat de la marginea imperiului. A-a

se e'plie -i faptul c, &n ciuda grandorii sale, istoriografia roman nul menioneaz., iarimaginea sa apro'imativ -i stilizat a fost transmis datorit silinelor e&rmuirii unui ora-grecesc din imperiu, a ora-ului omis, care cuta s omagieze pc &mpratul raian -i @flat;8�c

annata @omei cuceritoare a #aciei.

Nns importana monumentului triumfal de pe dealul Adamclisi avea s sporease mult

cu trccen�a veacurilor. 4oncepia ar)itectural -i proiectul rezultat rspundeau unei de;?izii

imtJ6ialc, lucrarea, cu semnificaie militar, fiind realizat, fire-te, cu mi9loacele statului roman.#e unde -i programul politic -i mesa9ul ideologic cel &ncorpora, intind la proslvirea

virtutii militare romane -i a &mpratului, idei e'primate -i plastic la monumentul trofeu &n

succesiunea rcliefurilor. #oar &n acest sens pot fi considerate, nu numai monumentul triumfal, ciamam)lul &ntreg, ca o lucrare aulic. Monumentul triumfal, cea mai de seam realizare

component a ansamblului comemorativ militar, ca -i 4olumna tiaian, este o oper. de tmdiie

elcnistic ce continua seria monumentelor gigantice realizate &n epoca elenistic, -i care e'primala r&ndul su ideea ve-niciei construciei a-a de caracteristic spiritului antic, &ndeplinind$0ondiiile de soliditate, utilitate -i frmnusee.

&n2ii ;>a realizare artistic se deosebe-te de 4olumn, aceasta fiind -i sub acest al?pcct

o lucrare de tradiie elenistic, &n vreme ce monumentul triumfal este un produs al art;28i

provinciale romane. ub raport te)nic monumentul triumfal reprezint o realizare de seam

a epocii romane imperiale, un summum al g&ndirii -tiinifice aplicate la arta construciilor.



O importan deosebit prezint &ns reliefurile metope -i merloane ca documente

etnografice de primordin pentru istoria poporului român, e'cept&nd bine&neles 4olumna

traian. 4ci &nsemntatea documentar a naraiunii spate &n piatr, undei aflm pe daci

�i romani &mpreuurt, de-i &ntr u teribil cunfmntare, rm&ne ne&ndoielnic. #eosebirile dintre

dacii de [Je 4olumn -i cei de pe rnetopele trofeului dobrogean s&nt doar aparente. le se

datoresc simplificrilor fcute de artist c)iar din proiect spre a u-ura e'ecuia. pre deosebire de4olumn, dacii &nfi-ai pe reliefurile de la Adamclisi apar &ntotdeauna fr mantie,

&n ;?i?i.ma� �i iari. #e acee2t nici agmfa nu apare ca element de port. Arma daciccaracteristie, pumualul curbat $sic$t de pe 4olumn nu o aflm la ropaeum raiani, &n sc)imbeste n0prczentat cealalt arm naional dacic, sabia lung curbat m&nuit cu ambele m&ini.

#: nirea realist, veridic, a dacilor $-i aliailor lor constituie unul din elementele eseniale

;>omune pPntm 4olumn �i rofeu. "mpresioneaz cu deosebire c)ipurile energice -i inuta

lor m&ndr , de oameni liberi -i ne&nfricai, senini &n toate &ncercrile.

&ntruc&t reprezentrile sculpturale s&nt opera adversarilor de atunci, valoarea lor ca documenteautentice spore-te. pre deosebire de 4olumn, lucrare de tradiie elenistic -i &n ce

prive�te p)tstica, cu stil unitar -i desv&r-it, la trofeul dobrogean este clar prezena a dou

maniere &n stilul provincial roman. Pietrarii ce au lucrat &n prima manier, cea bun, atit la piesele cu reliefuri figurale, c&t -i la cele cu decor ornamental, erau -i sculptori destul de

e'perimentai, &n vreme ce componenii celei dea doua ec)ipe, ce se caracterizeaz prin

lucml st&ngaci $de asemenea la reliefurile figurale, c&t -i la cele cu decor, sau care au

:econdat prima ec)ip la e'ecuia reliefurilor erau doar pietrari, pu-i acum s -i sculpteze.

&ncredin�uea e'ecuiei pieselor -i unei a doua ec)ipe, >?Presupune o anumit grab, generat

desigur de o situaie obiectiv. a a fost dictat, poate de solicitarea primei ec)ipe &n alt

parte, &n "talia la mttrile lucrri ce aveau s fie terminate &n anii ce au urmat ridicrii trofcului. #eaici -i incgalitile frapante amintite ce se observ &n e'ecuia reliefurilor -i aprecierile diferiteale speciali�tilor privind lucrul -i calitatea acestei opere de art roman care

este l\"onumcntul triumfal de la Adamclisi. Monumentul rm&ne, cu toate acestea, o manifestareautentictt �( artei provinciale romane de la &nceputul. secolului al ""lea al e.n., &n



care nu se pot recunoa-te trsturi ce ar anuna o tmnziie spre plastica evului mediu.

Altarul -i tumulul, de�i diferite ca proportii, au -i ele o importan de netgduit. tilistic,decoraia altarului poate fi comparat cu cea a. monumcntului, de-i &i lipsesc elementele

figurale. ste mai pre9os dec&t a monumentului, de-i comtituie tot o realizare de art pro<incialroman, ec)ipa ce a lucrat la altar -i tumul fiind alta., mai putin e'ersat. urnului

este doar o uria- construeic, lipsit de elemente de art. otu-i ca tip, reprezint un unicum

&n limitele l\foesiei dobrogene, ceea ce este &nc un indiciu c planul ansamblului a fost elaboratde cineva venit de departe, ca -i prima ec)ipit ce ia stat la dispoziie pentru realizarea

rcliefurilor. ?

`estura modular a proiectului relev cunoa-terea subtilitilor matematicii euclidiene.

Acest lucru reiese lmurit din reeaua de ptrate, compuse din triung)iuri dreptung)ice isoscelc,&nscrise $-i circumscrise, care serve-te de fapt la demonstrarea teoremei lui Pitagora.

#e atunci &ncoace, timp de veacuri,

ansamblul comemorativ a rmas nevtmat. Procesul de ruinare �i intervenia omului au durat

mult vreme, din veacul al /lea -i p&n &n secolul al R"Rlea. otu-i -i astzi ruinamonumentului �i piesele pstrate las o impresie de ne-ters privitorului. #e-i sau &mplinit &n%HGF

o sut de ani de )t &nceputul cercetrii mon=nentelor romane de la Adamclisi, totu-i, dup

cum am putut <edea -i mai su2?l, rm&n &nc multe &nelesuri &n monumentul triumfal,&ncrelliuatc pmteritii de cei ce %au durat, ce se cer deslu-ite.

'i&ipedia

Apollodor din Damasc sau Apollodoros #$(1& d.3+r.% a fost un inginer grec din Siria, ar+itect,maestru constructor de poduri și sculptor, favorit al Empratului Traian, pe care acesta El

adusese la *oma En 6urul anului !1 d.3+r. 7l s(a afirmat En prima parte a secolului al II(lea șieste creditat ca ar+itect a numeroase monumente și construcț ii din *oma și din Imperiul

*oman. Deși numele su a fost adesea incorect asociat cu realizarea unor cldiri pe care nu elle(a proiectat, a fost totuși creatorul multor lucrri mari ale epocii. =igur proeminent atimpului su, Apollodor a proiectat =orumul lui Tra6an, 3olumna lui Traian, azilica 9lpia, a proiectat arcele de triumf ale lui Traian de la eneventum și Ancona. 7ste, de asemenea, pe larg creditat ca ar+itect al Pant+eonului și citat En calitate de constructor al podului Alcontar dinSpania. De asemenea, En 1$ d.3+r., el a completat sau restaurat 'deonul, teatrul roman En stil



grecesc, Enceput pe 3Jmpul lui "arte sub Domiț ian. Apollodor a scris mai multe tratate te+nice,

printre care și un tratat privind armele de asediu #hj %, care a fost dedicat lui ;adrian. Din pcate, nici unul din aceste tratate nu a supravieț uit timpului.

`n mod clar, Apollodor a trit și a creat En baza principiului prescris de itruviu #scriitor,

ar+itect și inginer din secolul I E.3+r.%, conform cruia ar+itecț ii trebuie s ating un nivelridicat de calificare En toate domeniile artistice. Astzi, analizJnd monumentele și construcț iile

realizate putem trage concluzia c Apollodor a fost un spirit inovator și un talentat ar+itect. :ucrrile sale Entruc+ipeaz principiile centrale ale stilului roman imperial.

2umele lui Apollodor din Damasc este legat de Dacia prin cele trei mari construcț ii comandatede Empratul Traian, realizate En Dacia sau la *oma, pentru utilizare militar sau pentru a glorifica cucerirea acestui regat5 Podul lui Traian de la Drobeta(Turnu Severin #*omJnia%, "onumentul Trofeul lui Traian (Tropaeum Traiani de la Adamclisi #*omJnia% și 3olumna luiTraian de la *oma #Italia%.

Observm c inscripțiile lui raian de pe plcile comemorative care &nsoțesc monumentele, suntsimilare cu inscripțiile de pe aversul -i reversul denarilor imperiali din argint emi-i de raian,care prezint toate titlurile, realizrile -i mesa9ele &mpratului2 pe avers, legenda cu prescurtri &nlimba latin2 "MP @A"A6O A/B B@ #A4 PM @ P ceea ce &nseamn2 "MP]eratorV

@A"A6O A/B]vstvsV B@]manicvsV #A4]icvsV P]ontife'V M]a'imvsV @]ibuniciaVP]otestateV -i care &n limba roman se traduc astfel2 Nmpratul raian Augustus 4uceritorulBermaniei 4uceritorul #aciei Preot suprem ribun al Poporului

Pe revers, legenda cu prescurtri &n limba latin 2 4O /" PP P_@ OP"MO P@"64 cuvintelecomplete &n limba latin2 4O]nV]vlV /" P]aterVP]atriaeV ]enatvsV P]opulusV _]ueV @]omanusVOP"MO P@"64]ipiV -i traducerea &n limba român2 #e -ase ori consul Printele Patrieienatul -i poporul @omei2 4el mai bun &mpratraian a lsat posteritții dou monumente

impresionante care si comemoreze victoriile. 7nul dintre acestea este monumentul ropaeumraiani, restaurat &n secolul al RRlea dup dou milenii de descompunere lent. Nn onoareavictoriei &mpratului din anul %DF d.4)r., &ntre %DK%DH d.4)r., a fost ridicat monumentultriumfal ropaeum raiani, de la Adamclisi $&n #obrogea sud estul @omâniei de astzi, aceastzon fiind pe atunci &nglobat &n provincia Moesia. #obrogea fusese inclus &n provicia romanMoesia "nferioara, &nc din a doua 9umtate a secolului " &.4)r., de &mpratul Augustus.



Trop Traiani(internet)

"onumentul a fost ridicat pe locul unde :egiunea KKI *apa4 a fost anterior Envins si ani+ilat

En anul !/ d.3+r. En lupta romanilor cu dacii aliaț i cu ro4olanii. "onumentul triumfal avea oEnltime de &! m, era de form circular cu un diametru de &- m, fiind alctuit dintr(un corpcilindric de dimensiuni apreciabile #1/,$ m Enl ț ime, &1 m diametru%, construit din blocuri de

piatr, amplasat pe o platform circular cu șapte trepte. "etodele de Embinare a blocurilor de piatr și compoziț ia liantului, sunt asemntoare probabil cu cele utilizate la construcț ia pilonilor podului de la Drobeta. `n zona median avea un brJu compus din 0) de basoreliefuri sculptate numite metope #din care s(au pstrat )!% reprezentJnd scene din timpul luptelor cudacii. =riza de sus, cu /$ de creneluri sculptate #din care s(au pstrat /&%, alctuiacoronamentul corpului cilindric principal. Deasupra se Enl ț a un acoperiș tronconic EmbrcatEn solzi de piatr, precum și un soclu +e4agonal Enalt de $ m, care susț inea trofeul propriu(zis.

Trofeul bifacial, sculptat En piatr, era reprezentat sub forma unui trunc+i Embrcat En armurroman, cu coif și arme de lupt, avJnd la baz dou grupuri statuare a cJte trei persona6e fiecare, reprezentand captivi #daci, germani și sarmati% si arme. Pe monument a fost descoperito inscripț ie dedicat lui "ars 9ltor, zeul rzboiului. Inscripț ia s(a pstrat fragmentar pe dou pr ț i ale soclului +e4agonal al Trofeului și ar putea fi reconstituit, dup cum urmeaz5

"A*TI 9:T'*#I% I"P#7*AT'*% 3A7S#A*% DII 27*A#7% =#I:I9S% 2#7%*AT*A#IA29S% A9B#9ST9S% B7*"#A2I39S% DA3I#39%S P'2T#I=7K% "AK#I"9S%

T*I#92I3IA% P'T7ST#AT7% KIII I"P#7*AT'*% I 3'#2%S#9:% P#AT7*% P#AT*I7% VI3T' 7K7*3#IT9% D#A3'*9"% Vk( 7T SA*"ATA%*9" kkkkkkk%7 .

Traducerea En limba romJna5

” :ui "arte rzbuntorul, `mpratul, 3ezarul, fiul divinului 2erva, 2erva Traian Augustul,3uceritorul Bermaniei, 3uceritorul Daciei, Preot Suprem, investit de treisprezece ori ca Tribun,

proclamat Emprat de ctre armat pentru a șasea oar, 3onsul ales pentru a cincea oar, Printele Patriei, dup ce a Envins armatele dacice, și sarmatice”.

Autentice izvoare de informaț ii, basoreliefurile de pe metopele sale reprezint doveziar+eologice privind rzboaiele daco(romane, iar diferitele detalii ne a6ut s cunoaHtem maibine aceste evenimente.



Deosebit de important, En cursul rzboaielor dacice, este participarea germanilor și sarmaț ilor En alianț cu dacii. Dovada acestei afirmaț ii este faptul c pe metopele monumentului sunt prezentaț i daci, germani și sarmaț i, ca prizonieri ai romanilor. Dintre vecinii dacilor, ies in

evidenț triburile germanice, cu care dacii s(au aliat de mai multe ori Empotriva romanilor. Despre bunele relaț ii și alianț ele dacilor cu triburile germanice avem cJteva e4emple. Aflm cacestea au refuzat s(l a6ute pe Domiț ian En rzboiul contra *egatului Dac En anul -- d.3+r. `ntimpul celor dou rzboaie daco(romane 11(1/ Hi 10(1$ d.3+r., Decebal a primit spri6inmilitar de la triburile germanice si sarmatice. "onumentul Tropaeum Traiani de la Adamclisi,este gritor En acest sens, metopele reprezentJnd lupttori romani victoriosi, dar și prizonieridaci, germani și sarmaț i. In acest sens, se evidenț iaz metopa KK, pe care vedem c En faț aunui legionar roman cu manica laminata, cu trupul aprat de armur, Enarmat cu sabie, se aflun lupttor dac Enarmat cu fal4, care prote6eaz un rzboinic sueb #recunoscut dup nodul suebian din pr% care zace rnit pe pmJnt. Pe metopa K:III este reprezentat, de asemenea, unrzboinic germanic captiv cu mJinile legate la spate, escortat de un legionar roman. 74emplele sunt mult mai multe.

"etopa KK

"etopa KK k Tropaeum Traiani

=aptul c pe metope sunt prezentaț i și rzboinici germanici, ne Endreptț ește s presupunem c

formula complet a ultimelor dou rJnduri ale inscripț iei, ar putea fi5 I3T' 7K7*3IT9 DA3'*9" B7*"A2'*9" 7T SA*"ATA*9", En traducere5 dup ce a Envins armateledacice, germanice și sarmatice.

Pe metopa KII vedem un legionar roman spre dreapta, ec+ipat cu coif, aprat de armur șimanica la braț ul drept, este Enarmat cu sabie și scut curbat dreptung+iular. In dreapta metopei

un prim rzboinic dac, cu barb, care poart cciula tipic dacickpileus, Embrcminte larg șimJnuieste un fal4 cu dou mJini, prote6Jnd un alt rzboinic rnit, czut la pmJnt.

"etopa KII a



"etopa KII k Tropaeum Traiani

Din campaniile lui Traian En Dacia vine singura dovad de reprezentare privind utilizarea

acestui tip de aprtoare numita "anica #En limba romJn k mJnec, mJnecar%. "anica este oaprtoare din lamele de metal pentru braț ul drept, suplimentar armurii, utilizat ca protecț ieEmpotriva fal4ului dacic k sabia grea, curbat, folosit cu dou mJini și care se presupune c

lovea cu o putere foarte mare. 2u se știe dac utilizarea sa En aceast campanie a fost largrspJndit sau mai rar, cert este c manica apare pe monumentele care descriu rzboaieledacice, Tropaeum Traiani de la Adamclisi și 3olumna lui Traian de la *oma. 3olumna luiTraian din *oma pare s sugereze c manica a e4istat numai En dotarea legionarilor romani șinu și a au4iliarilor. 3u toate acestea, Tropaeum Traiani, care este considerat un g+id mai bunreferitor la realitatea ec+ipamentului de teren, portretizeaz legionari romani, precum șiau4iliari de infanterie grea, ec+ipaț i En același mod k purtJnd atJt armur, cJt si protectie

pentru braț ul drept k manica.

De numele monumentului de la Adamclisi se leag cel al celebrului ar+itect și inginer grec

Apollodor din Damasc, care a proiectat și condus toate construcț iile legiunilor romane din aceaepoc. Aflat pe vJrful unei coline care domin Empre6urimile, monumentul a fost o reamintireconstant a puterii *omei. Aici a fost construit si amena6at, dou milenii mai tarziu, un muzeucare prezint En original metopele, trofeul si frizele cu creneluri provenite de la anticulmonument. `n apropierea monumentului comemorativ se afl un mausoleu ridicat En memoria

unui ofiț er superior sau c+iar a unui general roman. Scrierile pomenesc despre un praefectumcastrorum #conductor militar al cetț ii% care, vzJnd c romanii sunt pe cale s piard lupta,și(a mobilizat soldaț ii din castru și a atacat trupele dacilor, oferind Empratului Traian, cu preț ul vieț ii, șansa de a transforma EnfrJngerea En victorie. `n aceeași zon se afl un altarridicat din ordinul Empratului Traian, pe pereț ii cruia au fost Enscrise numele celor &.- delegionari și au4iliari, care și(au dat viaț a pentru Imperiul *oman. :a nord(vest de comuna Adamclisi se afl și 3etatea Tropaeum Traiani ale crei ruine au fost cercetate și identificate decelebrii istorici, Brigore Tocilescu Entre anii 1-!1(1!!, și asile PJrvan En anul 1!11.3onsiderat drept cea mai mare așezare civil roman de pe teritoriul Dobrogei și construit Enacelași timp cu "onumentul Tropaeum Traiani, cetatea era locuit de familiile veteranilor care

au participat la rzboaiele dacice ale lui Traian și care ulterior au fost colonizaț i acolo. 'rașul a6unsese la rangul de municipium pe vremea Empratului Septimiu Sever #1!&(/11 d.3+r%. :a sfJr șitul secolului al III(lea a fost distrus de goț i și a fost nevoie s fie reconstruit din temelii,dup cum arat o inscripț ie din anul &1$ d.3+r. prin gri6a Empratului 3onstantin cel "are. 3uacest prile6 orașul a fost Entrit cu ziduri de aprare masive, dar nerezistJnd atacurilor din anul



0- d.3+r. ale avarilor, a fost abandonat definitiv și a disprut de pe scena istoriei, dup o

e4istenț de aproape cinci secole.

Referat Traian

Documents

Transcript of Referat Traian